- Perechea VII (nervii faciali) –

- Perechea VII (nervii faciali) –

Date anatomo-funcţionale:
· Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi (ca şi V)
· Originea reală a fibrelor motorii somatice: nucleu situat în centrul calotei pontine. Axonii
ies prin şanţul bulboprotuberanţial (originea aparentă), traversează unghiul pontocerebelos,
trec în conductul auditiv intern, apoi prin apeductul Faloppe din stânca temporalului, pentru
ca ieşind prin gaura stilomastoidiană să ajungă în loja parotidiană, unde se împart formând
o ramură temporofacială (neuroni din porţiunea superioară a nucleului, care inervează
musculatura etajului superior al feţei) şi una cervicofacială (neuroni din porţiunea inferioară
a nucleului, inervând musculatura din etajul inferior al feţei).
· Nucleul motor pontin primeşte aferenţe corticale prin fasciculul corticonuclear (din cadrul
fasciculului geniculat), ale cărui fibre se încrucişează în partea superioară a punţii. Este de
reţinut că porţiunea superioară a nucleului, spre deosebire de cea inferioară (care primeşte
aferenţe numai de la cortexul contralateral), primeşte fibre de la ambele emisfere. Acest fapt
are relevanţă în diferenţierea leziunilor supranucleare (care produc o paralizie facială de tip
central), când ramura temporofacială este foarte puţin afectată şi deci paralizia nu afectează
cadranul superior al hemifeţei, de leziunile nucleilor sau trunchiurilor faciale (care produc
o paralizie facială de tip periferic), care produc o afectare egală a întregii hemifeţe. Nucleii
motori faciali sunt conectaţi şi cu centrii extrapiramidali, de la care primesc impulsurile
mimicii automate, ceea ce explică hipomimia parkinsonianului.
· Funcţia senzitivo-senzorială a facialului: se realizează prin fibrele nervului intermediar
Wrisberg (VII bis)
- Protoneuronul se află în ganglionul geniculat. Dendritele sale asigură inervaţia senzitivă
pentru concha auriculară, conductul auditiv extern, faţa externă a timpanului, o zonă
tegumentară retroauriculară (zona Ramsey-Hunt), sensibilitatea (senzorială) gustativă pentru
cele 2/3 anterioare ale limbii. Axonii protoneuronilor pătrund la nivelul fosetei laterale a
bulbului.
- Deutoneuronii sunt localizaţi în porţiunea superioară a nucleului solitar, iar axonii lor se
asociază panglicii Reil, proiectându-se cortical în ariile 3, 1, 2 (postrolandice) (impulsurile
senzitive) şi în piciorul circumvoluţiei parietale ascendente (impulsurile gustative)
· Funcţia vegetativă a facialului: prin fibre parasimpatice din:
- nucleul lacrimal:înapoia nucleului motor VII-> stimularea secreţiei lacrimale
- nucleul salivar superior: în apropierea nucleului VII bis->stimularea secreţiei parotidiene

Explorare clinică (modificări caracteristice paraliziei de tip periferic):

I) Funcţii motorii:
A) Examenul static:
- lagoftalmie (fanta palpebrală lărgită)
- lacrimile nu se scurg prin canalul nazolacrimal (paralizia muşchiului Horner), ci se adună
în colţul intern al ochiului de unde se scurg pe obraz, realizând aspectul de epiforă.
- ochiul pare deplasat în sus (semnul lui Negro)
- pliurile hemifrunţii sunt şterse
- şanţul nazogenian este şters
- comisura bucală e coborâtă
- clipitul absent de aceeaşi parte
B) Examenul dinamic:

1
 - pleoapa de aceeaşi parte nu se închide şi se observă semnul Charles-Bell (sincinezia
fiziologică de îndreptare a globului ocular în sus şi în afară în momentul închiderii pleoapelor)
- la încreţirea frunţii nu apar cute de partea afectată
- la mişcarea de arătare a dinţilor gura deviază de partea sănătoasă
- bolnavul nu poate sufla drept în faţă, nu poate fluiera
- nu pot fi pronunţate corect consoanele B, P, M
- la masticaţie alimentele scapă de partea afectată
- dacă ochiul poate fi închis şi pacientul este invitat să o facă, genele ochiului de partea cu
deficit se ascund mai puţin printre pliurile pleoapei strânse,par mai lungi (semnul Souques)
- bolnavul nu poate închide ochiul bolnav în mod izolat (semnul Revillod), chiar dacă ar
putea totuşi să-l închidă, măcar parţial, odată cu cel sănătos
C) Reflexe:
- nazopalpebral: percutarea rădăcinii nasului determină în mod normal clipit bilateral; în
cazul leziunilor de VII, această reacţie nu se produce de partea ochiului bolnav
- opticopalpebral: proiecţia bruscă spre ochi a unui excitant luminos provoacă clipit bilateral,
reacţia fiind absentă de partea afectată
- cohleopalpebral: aceeaşi reacţie, cu aceleaşi modificări patologice, în ce priveşte aplicarea
unui excitant sonor
- reflexul corneean: abolit
II) Funcţii senzitive:
Modificări de gust în cele 2/3 anterioare ale limbii, determinate prin aplicarea pe mucoasa
hemibucală a unor tampoane îmbibate cu substanţe având toate gusturile:dulce,sărat,acru
Hipoguezie, aguezie: scăderea intensităţii sau pierderea senzaţiei de gust.
Disguezie: confundarea gusturilor.

Entităţi clinice:

I. Paralizia facială de tip periferic:

· Deficitul motor interesează musculatura întregii hemifeţe (afectarea atât a ramurii temporo-
faciale cât şi a ramurii cervico-faciale)
· Etiologie:
- necunoscută, de cele mai multe ori.
- dacă se poate preciza, paralizia este de cele mai multe ori a frigore (paralizia Bell):
probabil se datorează unei infecţii virotice, care iniţiază un proces inflamator la nivelul
nervului, ceea ce determină o creştere în volum a acestuia, comprimându-se astfel de stânca
temporalului. Consecinţa este o nevrită segmentară periaxială, cu degenerescenţă valeriană
dacă nu se iau măsuri.
- există şi cazuri cu cauze clare (mai rar), în context traumatic, tumoral, infecţios (infecţii
demonstrate, precizate).
· Clinic: apar modificările descrise mai sus (din punct de vedere motor, senzitivo-senzorial şi
vegetativ) pe întreaga hemifaţă de aceeaşi parte cu leziunea.
· Investigaţii:
- examen electric: relevă hiperexcitabilitate neuromusculară şi degenerescenţa totală sau
parţială a nervului sau a muşchilor
- examen electromiografic (detecţie şi stimulodetecţie): important pentru prognostic
· Forme particulare:
A) Sdr. Foville protuberanţial inferior
-homolateral->paralizie VII periferică,paralizie de lateralitate a privirii
-heterolateral->hemiplegie
B) Sdr. Millard-Gubler->leziuni vasculare ale nucleului facialului
2
 -homolateral->paralizie VII periferică
-heterolateral->hemipareză
C) Sdr. Möebus: paralizie facială simplă sau dublă, asociată cu paralizii de oculomotori. Este o
entitate congenitală.
D) Diplegia facială (dubla paralizie facială): apare în encefalite, poliradiculonevrite, meningite
bazale,procese infiltrative ale bazei craniului
E) Sdr. Melkerson-Rosenthal: paralizie facială periferică recidivantă, edem facial, limbă
plicaturată cu marginea estompată.Etiologia este neprecizată.
· Evoluţie (valabilă mai ales pentru cea a frigore):
- foarte variabilă, de la caz la caz
- vindecarea are loc în 6-8 săptămâni, în medie
- există adesea recidive
· Complicaţii (valabile mai ales pentru cea a frigore):
1. Hemispasmul facial postparalitic: contractura hemifeţei paralizate, fond pe care apar
mişcări involuntare cu caracter paroxistic sau sincinezii.
2. Ulceraţii corneene: datorate lagoftalmiei, prin lipsa de protecţie din partea pleoapei.
3. Sdr. lacrimilor de crocodil: hiperlacrimaţie homolaterală declanşată de actul alimentaţiei. Se
pare că e datorat unei regenerări aberante a unor fibre salivare care ajung la ganglionul
sfenopalatin şi la glanda lacrimală.
· Tratament:
- etiologic, dacă este posibil
- pentru cea a frigore:
1. tratament antiinflamator cu preparatele cele mai puternice tolerate de către bolnav
(corticoizi->prednison 1 mg/kgc/zi dacă nu există contraindicaţii: HTA, DZ, ulcer; dacă aceste
contraindicaţii sunt prezente se dau AINS)
2. neurotonice: milgama, vitaminele grupului B
3. fizioterapie: ar trebui să fie obligatorie; are scop antiinflamator şi de stimulare nervoasă->
raze ultrascurte,ionizări,curenţi delta
II. Paralizia facială de tip central:
· Leziunile interesează căile motorii descendente, între scoarţă şi nucleii facialului.
· Manifestările apar numai în teritoriul ramurii cervicofaciale (hemifaţa inferioară), fiind
practic inaparente în cadranul superior al hemifeţei (teritoriul de inervaţie motorie al ramurii
temporofaciale care are o inervaţie dublă homo- şi heterolaterală)
· De regulă se însoţeşte de o hemipareză sau hemiplegie contralaterală de origine vasculară,
tumorală, traumatică,inflamatorie, datorată raporturilor căii corticonucleare cu fasciculul
corticospinal.
· De regulă este unilaterală; este bilaterală în cazul lezării ambelor emisfere (sindroame
pseudobulbare), care survine în timp.
· Cauze: traumatice, tumorale, inflamatorii, vasculare.
III. Hemispasmul facial primitiv:
· Corect este: spasmul primitiv al hemifeţei, fiind vorba de un spasm complet.
· Este o entitate rară, caracterizată de secuse tonice şi clonice ale musculaturii inervate de
nervul facial.
· Debutul se face de regulă cu blefarospasm.
· Spasmul este favorizat de mişcările automatice voluntare ale feţei.
· Dacă nu se poate identifica o cauză, se cheamă spasm esenţial.
· Uneori se raportează cauze definite, când vorbim de un spasm secundar: tumori de trunchi,
malformaţii vasculare, compresiuni în unghiul pontocerebelos, malformaţii ale şarmierei
osoase, anevrisme,trunchi mega-dolico-bazilar
· Tratament->decompresiuni sau alcoolizări parţiale ale nervului
3
 -carbamazepina

N. facial (ramuri)

Ramuri :-intrapietroase-se desprind in interiorul stancii temporalului

-extrapietroase-se desprind dupa ce au iesit din stanca
N. pietros mare :
-se desprinde la nivelul gg. geniculat, iese prin hiatusul facialului si ajunge pe fata
ant. a stancii in santul cu acelasi nume.
-in apropierea gaurii rupte se uneste cu n. pietros profund ( r. a plexului carotic
intern) si formeaza n. canalului pterigoidian care ajunge la gg. pterigopalatin
-are fibre parasimpatice visceroeferente preganglionare pentru :
1)gl. lacrimala
2)gl. palatine
3)gl. nazale
4)gl. faringiene
-fibre motorii pentru mm. valului palatin
-fibre visceroaferente generale : peretele superior al cavitatii nazale si bucale
N. scaritei :- fibre eferente branhiomotorii pentru m.scaritei
N. auricular post. :
- se desprinde in apropierea gaurii stilomastoidiene
- merge cu vasele auriculare posterioare
- inerveaza mm. auriculari si m. occipital
R. digastrica :- fibre visceroeferente branhiomotorii pentru m. digastric pantece posterior si
m. stilohioidian
R. comunicanta cu n. glosofaringian :
- formeaza ansa descrisa de Halller lateral de v. jug. int.
- incruciseaza ant. n. vag si se termina in gg. inferior
Se termina prin plexul parotidian din v. jug. ext. :
1) R. temporal : - pentru ms. pielosi din etajul sup. al fetei
2) R. zigomatice :- traiect orizontal
-incruciseaza originea canalului parotidian
-inerveaza ms. pielosi din etajul mijlociu al fetei
3) R. bucale :- pentru ms. orbicular al gurii si buccinator
4) R. marginala a mandibulei :- pentru ms. barbiei si ai buzei inf .
5) R. colii : -pentru ms. platysma
Ramurile destinate ms. mimicii contin fibre visceroeferente branhiomotorii .
Leziunile n. facial produse inf. de gaura stilomastoidiana se asociaza cu :
- paralizia ms. mimicii
- lagoftalmie sau »ochi de iepure »
- devierea comisurii bucale de partea sanatoasa
Nervul facial VII

Nervul facial este un nerv mixt.

- are o parte motorize – facialul propriu-zis
- o parte senzorială gustativă şi parasimpatică – intermediarul lui Wrisberg – (nervul VII
bis).
Originea reală a porţiunii motorii se află în punte în nucleul facialului.
4
- de la acest nivel fibrele motorii descriu un traiect curb, înconjurând nucleul de origine
al abducensului, pentru a ajunge apoi la nivelul originii sale aparente în şanţul bulbo-ponto-
cerebelar, foseta supraolivară.
- În acest traiect facialul face un cot foarte accentuat, numit „genunchiul facialului”,
care nu există decât la mamifere.
Originea reală a fibrelor senzoriale gustative ale facialului (intermediarul lui Wrisberg) este
ganglionul geniculat situat la nivelul primei cotituri a canalului facial din stânca temporalului,
de unde fibrele parcurg conductul auditiv intern ajungând în foseta supraolivară (lateral de
facial), terminându-se într-un nucleu senzitiv situat în partea superioară a aripii cenuşii sau,
după alţi autori în partea superioară a nucleului tractului solitar.
Traiectul nervului facial – atlas Ifrim