„Nu mor

„22 noiembrie 1918 la ora 8 eram la podul de peste Tisa împreună cu fratele Alexandru. Cam strămoșii
pe la orele 8,30au trecut românii din Slatina în frunte cu preotul protopop Doroș Ioan, cantorul Roza niciodată,
Victor și învățătorul Bilțiu Ioan. Erau mai mulți de 150 de oameni Purtau vreo trei drapele mari războiul lor în
românești și aproape toți purtau cocarde cu tricolorul românesc. Cam pe la ora 9 au trecut podul peste
noi îl poartă”
50 de căruțe din Apșa de Jos (subl. red.). Am văzut de departe că în frunte se afla la care Am văzut de
departe că în frunte se afla la care erau înhămați caii cei mai frumoși pe care îi aveam. În trăsură erau Octavian Goga
preotul Ștefan Pop, înățătorul pensionar Dionisie Vereș, primarul Vasile Opriș și tata, precum și doi
oameni voinici, cu arme, Văsâi a Surdului și Ion Țiplea, care în timpul războiului ajunsese plutonieri
Gazetă regională social-politică din Transcarpatia
majori. În a doua trăsuri erau învățătorii Mihai și Vasile Botoș, Paul Moiș și încă doi fruntași, precum și
alți foști plutonieri majori în timpul războiului. Ilie Opriș și Ion Moiș, tot cu arme. La fel aveau drapele
NR. 6 (111) Director:
■ tricolore Ion M.Erau
și cocarde. BOTOŞ
peste 300 de apșeni. ■ Redactor-şef: Echim VANCEA MAI - IUNIE 2018

Număr finanţat de : ASOCIAȚIA
Ne-am agățat și noi,,MORĂRIȚA”, ORADEA,
de căruțe. La Palatul Cultural așteptau doiBIHOR, Președinte
intelectuali români TIBERIU MORARU
cu banderole
tricolore pe brațe. Au întrebat dacă au și arme și muniții. Au răspuns unul dintre foștii plutonieri majori
că au circa 100 de arme și trei mitraliere. Că la toate sunt rânduiți cei mai buni trăgători, împărțiți în
plutoane de câte 30 de oameni sub comanda câte un ui fost plutonier major, mitralierele fiind aparte
sub comanda lui Opriș Ilie. Delegații le-au fixat locurile unde vor staționa, iar căruțele cu mitralierele le-

„APSA” - PROCENTENAR
au trimis în fața poliției, spunând căpeteniilor să țină contact cu ei.

După ce căruțele s-au întâlnit la locurile indicate am mers cu tata, preotul, învățătorii și încă vreo
trei fruntași dintre țărani la „Asociațiunea pentru cultura poporului român din Maramureș”. Curtea era
arhiplină. S-a hotărât ca adunarea să se țină în piață, unde s-a improvizat o tribună. Apoi au fost chemați
oameni de la căruțe și din alte părți. Căruțele au fost înșiruite dealungul străzilor ce„Eu suntspreoftatul
piață., care plânge
100 de ani în așteptarea
ale celor adiacente și paralele. Piața s-a umplut de oameni, care s-au așezat în ordine.
dădeau
Acolo-n
Au venit satul
apoimeu din deal,
conducătorii Asociațiunii și alți intelectuali, toți împodobiți cu tricolorul românesc. Sunt țipătul
Adunarea muiat în sânge
a fost

recunoașterii…
deschisă de părintele Simion Balea care a depus jurământul pe tricolorul românesc.Al Au văduvelor
urmat apoi altedin Ardeal.
cuvântări. Din toate am înțeles doar că Maramureșului vrea să se unească cu România. Adunarea s-a
Sunt solul dragostei și-al urii
termin at cam pe la orele 14.”
Un visător de biruinți
Noi maramureșenii din partea dreaptă a Tisei (Transcarpatia, Ce port blesteme-n cerul gurii
Ucraina) în pragul centenarului așteptăm recunoașterea noastră Drept moștenire din părinți”
ca urmașii maramureșenilor care au stat la baza fondării (făuririi)
Octavian Goga
statului Român ...
De ce nu ne auziți !!!

„22 noiembrie 1918 la ora 8 eram la podul de peste Tisa împreună cu fratele Alexandru. Cam pe la orele 8,30 au trecut românii din
Slatina în frunte cu preotul protopop Doroş Ioan, cantorul Roza Victor şi învăţătorul Bilţiu Ioan. Erau mai mulţi de 150 de oameni. Purtau
vreo trei drapele mari româneşti şi aproape toţi purtau cocarde cu tricolorul românesc. Cam pe la ora 9 au trecut podul peste 50 de căruţe
din Apşa de Jos. Am văzut de departe că în frunte se afla сaruta noastra la care erau înhămaţi caii cei mai frumoşi pe care îi aveam. În
trăsură erau preotul Ştefan Pop, învățătorul pensionar Dionisie Vereş, primarul Vasile Opriş şi tata, precum şi doi oameni voinici, cu arme,
Văsâi a Surdeanului şi Ion Ţiplea, care în timpul războiului ajunsese plutonieri majori. În a doua trăsura erau învăţătorii Mihai şi Vasile
Botoş, Paul Moiş şi încă doi fruntaşi, precum şi alţi foşti plutonieri majori în timpul războiului. Ilie Opriş şi Ion Moiş, tot cu arme. La fel
aveau drapele tricolore şi cocarde. Erau peste 300 de apşeni.
Ne-am agăţat şi noi de căruţe. La Palatul Cultural aşteptau doi intelectuali români cu banderole tricolore pe braţe. Au întrebat dacă
au şi arme şi muniţii. Au răspuns unul dintre foştii plutonieri majori că au circa 100 de arme şi trei mitraliere. Că la toate sunt rânduiţi cei
mai buni trăgători, împărţiţi în plutoane de câte 30 de oameni sub comanda câte unui fost plutonier major, mitralierele fiind aparte sub
comanda lui Opriş Ilie. Delegaţii le-au fixat locurile unde vor staţiona, iar căruţele cu mitralierele le-au trimis în faţa poliţiei, spunând
căpeteniilor să ţină contact cu ei.
După ce căruţele s-au întâlnit la locurile indicate am mers cu tata, preotul, învăţătorii şi încă vreo trei fruntaşi dintre ţărani la
„Asociaţiunea pentru cultura poporului român din Maramureş”. Curtea era arhiplină. S-a hotărât ca adunarea să se ţină în piaţă, unde s-a
improvizat o tribună. Apoi au fost chemaţi oameni de la căruţe şi din alte părţi. Căruţele au fost înşiruite de-a lungul străzilor ce dădeau
spre piaţă., ale celor adiacente şi paralele. Piaţa s-a umplut de oameni, care s-au aşezat în ordine. Au venit apoi conducătorii Asociaţiunii şi
alţi intelectuali, toţi împodobiţi cu tricolorul românesc. Adunarea a fost deschisă de părintele Simion Balea care a depus jurământul pe
tricolorul românesc. Au urmat apoi alte cuvântări. Din toate am înţeles doar că Maramureşului vrea să se unească cu România. Adunarea
s-a termin at cam pe la orele 14.”

Dr. Mihai Marina în „Pagini alese”,
Cluj Napoca, 2013, p. 200-201

Apşa de Jos
2. anul 2018 Apşa nr. 6 (111)
Calendar istoric
Mai

1.05.2011 la Poroşcovo a fost inaugurată Biserica Baptistă. La deschidere participă peste o sută de
români; îşi începe activitatea familia Pătraş Ion cu Gabriela
2.05. 1993 l-a Apşa de Mijloc a avut loc Festivalul Etnofolcloric al Românilor din Transcarpatia, ediţia a
IX-a
4.05.2002 Apare de sub tipar nr. 1 al publicaţiei „Maramureşenii”, redactor şef Ion Mihalca, jurnalist de
la Ap;a de Jos
6.05.1965. S-a născut Opriş Gheorghe a lui Vasile, directorul Şcolii medii Gr. I-II de la Bouţu Mic,
membrul Consiliului URRdT „Dacia”.
7.05.1956 S-a născut profesorul Marina Gheorghe a lui Vasile, pictorul de la Apşa de Jos.
10.05.2002 Apare de sub tipar prima carte a URRdT „Dacia” – „Dacia la un an”. Uniunea Regională a
Românilor din Transcarpatia „Dacia” a fost fondată la 6.04.2001
10.05.1903 S-a născut în localitatea Biserica Albă din partea dreaptă a Tisei Grigore Moiş. A fost ales
Posol(deputat) în primul Parlament liber carpato-ucrainean şi singurul român.
10.05. Ziua Naţională a României în perioada 1866-1947
Domnule doctor și profesor al romanismului, am primit
11.05.2003 La Biserica Albă a avut loc Festivalul Etnofolcloric al Românilor din Transcarpatia, ediţia a
materialul, l-am citit în părțile esențiale și vă mulțumesc frumos ca XIII-a.
nu mă uitați. Felicitări pentru tot ce faceți. 12.05.1882 S-a născut la Săliştea de Sus Ştefan Pop, preot, protopop în dreapta Tisei din 1910 până în
1932, fondatorul şi primul preşedinte al Asociaţiei româneşti din partea dreaptă a Tisei numită „Sfinţii
Pr. Prot. Gr. Andreica tel.0040744132977 fax. 0040262333211 Arhangheli Mihail şi Gavril”.
14.05.2015 Intră în vigoare Acordul dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei
email: grigoreandreica@yahoo.com privind micul trafic de frontieră.
16.05.1925 S-a născut prof. univ. Petrus Vasile a lui Stepan, membru al Consiliului URRdT „Dacia” –
Buna dimineața! 2001/2002.
18.05. Ziua Internaţională a Muzeelor
Mă bucur pentru apariția numărului din aprilie al revistei 19.05.2001 Apare de sub tipar primul număr al buletinului „Apşa”, organ informativ al Uniunii
Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”.
Apșa, cu un conținut atât de documentat și valoros. 19.05.1841 S-a născut Dr. Victor Mihalyi de Apşa, Mitropolit greco-catolic Unit al Ardealului.
Urări de sănătate și de succese în continuare. Ne vedem 20.05.2001 La Apşa de Jos are loc Festivalul Regional al Creaţiei Populare româneşti, Ediţia a XI-a,
peste o luna la Oradea. primar Marina Vasile a lui Vasile.
21.05.1943 S-a născut Constantin Mălinaş, prietenul românilor de pretutindeni.
Cu prietenie, 19-24.05.2008 Preşedintele URRdT „Dacia”, Botoş Ion a lui Mihai, participă la prima parte a etapei a
treia a Monitoriului Comun pentru satisfacerea drepturilor minorităţii naţionale române din Regiunea
Lucian Silaghi Odesa, delegat din partea Comunităţii Româneşti din Ucraina.
23.05.2004 La Topcino a a avut loc Festivalul Etnofolcloric al Românilor din Transcarpatia, ediţia a
XIV-a.
25.05.2008 La Apşa de Jos a a avut loc Festivalul Etnofolcloric al Românilor din Transcarpatia, ediţia a
Patru secrete ale telefonului mobil XVIII-a.
1. Apelul de urgenţă este 112 peste tot în lume (cu excepţia 26.05.2002 La Slatina a avut loc Festivalul Etnofolcloric al Românilor din Transcarpatia, ediţia a XII-a.
Americii). Acest număr poate fi apelat şi dacă ai tastele
blocate… Iunie
2. Ţi-ai închis cheile în maşină şi eşti departe de casă, unde-ţi ţii 1.06.1902 S-a stins din viaţă episcopul greco-catolic Mihai Pavel, înmormântat în Biserica Ortodoxă de
cheile de rezervă? Dacă este cineva acasă, cu telefon mobil la Slatina.
sună-l şi roagă-l să ţină cheile aproape de telefonul lui. Tu 2-3.06.2007 La Apşa de Jos a avut loc al VI-lea Simpozion Internaţional „Românii din dreapta Tisei,
apropie telefonul tău la 20 cm de uşa maşinii. Persoana de Transcarpatia în Ucraina independentă”, organizator URRdT „Dacia”.
4.06.1920 Semnarea Tratatului de Pace de la Trianon - dezmembrarea Maramureşului Voievodal unitar.
acasă apasă pe telecomanda cheii de rezervă şi ţi se vor 4-5.06.2005 La Apşa de Jos şi Bouţu Mic a avut loc al V-lea Simpozion Internaţional „Sovietizarea
deschide uşile. Funcţionează şi cu uşa portbagajului. satelor româneşti din dreapta Tisei”, organizator URRdT „Dacia” şi Şcoala Medie gr. I-II Bouţu Mic.
3. Ţi s-a descărcat mobilul? Orice mobil are o încărcare de 7-8.06.2008 La Apşa de Jos a avut loc Simpozionul Internaţional „Românii din Transcarpatia în oglinda
rezervă în baterie care se activează la combinaţia *3370# şi îţi mass-mediei Ucrainei independente”, ediţia a VIII-a, organizator URRdT „Dacia”.
14.06.1909 S-a născut la Apşa de Jos Şiman Ion a lui Ion, jertfa gulagului comunist, deportat în Siberia
asigură o încărcătură de rezervă de 50%. Când îţi pui telefonul în 1947.
la încărcat se încarcă şi rezerva. 16.06.1952 La Strâmtura, Bouţu Mic, s-a născut Gandic Ion a lui Gheorghe, profesor.
4. Fiecare telefon mobil are un cod unic în lume şi este seria 17.06.1951 S-a născut Lumei Mihai a lui Grigore, medic chirurg la Spitalul Raional de la Teceu,
telefonului. Pentru aceasta ca să-l afli tastează *#06# fără a membru al Sfatului ASCRdT „Ioan Mihalyi de Apşa”.
20.06.2003 Hotărârea Radei Regionale din Transcarpatia nr. 212:
apăsa alte taste şi pe ecran va apărea automat seria-codul. 1. De a iniţia în faţa Radei Supreme a Ucrainei chestiunea despre întoarcerea denumirii Apşa de Jos a
Notează acest cod şi pune-l în loc sigur. Dacă ţi se fură localităţii Dibrova, raionul Teceu.
telefonul anunţă operatorul tău de telefonie şi comunică-i acest cod. 2. De a schimba denumirea Radei locale din Divrova, raionul Teceu în Apşa de Jos.
Acesta ăi permite să-şi blocheze telefonul şi hoţul nu va putea folosi Preşedintele Radei, M. L. Andrusi
21.06.1840 Imnul „Deşteaptă-te române” a fost publicat pentru prima dată în „Foaie pentru minte,
telefonul tău nici dacă schimbă cartela SIM. inimă şi literatură” nr. 25, autor Andrei Mureşan (1816-1863) sub titlul „Răsunetul”.
29.06.1945 Regiunea Transcarpatia a fost alipită către Ucraina Sovietică.

Str. Borcaniuca,17,Apsa de Jos, r-n Teceu, Regiunea Transcarpatia, Ucraina tel.+380-97-39-07-518 UA, 0752-474-079 RO
 Fondator: Uniunea Regionala din Transcarpatia “Dacia”, Gazeta Regionala Social-politica din Transcarpatia
Certificatul de înregistrare: 3T № 224 din 06.09.2001
Adresa redacției: str.Borcaniuca,17,Apsa de Jos, r-n Teceu, Regiunea Transcarpatia , Ucraina tel.+380-97-39-07-518
 Director Ion M. Botos, Redactor Șef Echim Vancea
 Redactori: Foto:
Dr. Livia Ardelean (Cluj-Napoca), Tiberiu Moraru (Oradea) Gheorghe Vasile Petrila (Oradea)
Drd. Vasile Timur Chiș (Sighetu Marmației), Nuţu Dan (Plăiuţ), Dr. Victor V. Vizauer (Cluj- Napoca)
Cristina Gherheș (Baia Mare), Ion Zmerega (Carbunesti), Nutu L. Pop (Apșa de Mijloc)
Ileana I. Botoş (Apșa de Jos), Gheorghe Moiş (Biserica Albă),
Olimpia Iovdii (Apșa de Jos), Ileana I. Marina (Apșa de Jos), Dr. Ilie Gherhes (Baia Mare)
 Numărul este tipărit: „Aska Grafica”, Sighetu Marmației, str. Izei, nr.4, tel:0262312915
 Apare: lunar. Formatul: A3, 8 pagini. Tiraj: 1500 exemplare. Se distribuie GRATUIT.
Colegiul de redacție nu răspunde pentru articolele apărute în ziar. Responsabilitatea afirmațiilor aparține autorilor articolelor.

вул.Борканюка, 17, Нижня Апша, Тячівський р-н, Закарпатська область, Україна тел. +380-97-39-07 UA, 0752-474-079 RO
 Засновник: Закарпатська обласна спілка «Дачія», Закарпатська обласна громадсько-політична газета
Реєстраційне свідоцтво: ЗТ № 224 від 06.09.2001
Адреса редакції: вул. Борканюка, 17, Нижня Апша, Тячівський р-н, Закарпатська область, Україна тел. +380-97-39-07-518
 Директор: Іван М.Ботош, Головний редактор: Єкім Ванчя
 Редактори: Фото:
Др. Лiвiя Арделіан (Клуж Напока), Тіберіу Морару (Орадя) Юрій В.Петріла (Орадя)
Ддр. Васіле Тімур Кіш (Сігету Мармаціей), Нуцу Дан (Плаюц) , Др. Віктор В. Візауер (Клуж Напока)
Крістіна Герхеш (Бая Маре), Іван Змерега (Карбунешть), Нуцу Л. Поп (Середня Апша), Олена І. Ботош(Нижня Апша)
Юрій Мойш (Біла Церква), Олімпія Йовдій (Нижня Апша), Іляна І. Марина (Нижня Апша), Др. Іліе Герхеш (Бая Маре)
 Номер надруковано: “Aska Grafika” м.Сигету Мармаціей, вул. Ізей,4, тел. 0262312915
 Виходить: раз на місяць, Формат: А3, 8 сторінок, Безкоштовно, Тираж: 1500
Редакційна колегія не несе відповідальності за матеріалами, опублікованими в газеті ; відповідальність несе автор матеріалу.

Slatina Ocna Slatina
Apşa nr. 6 (111) anul 2018 3.
CREȚ GHEORGHE a lui ION
S-a născut la 1 februarie în satul Strâmtura. Copilăria și-a petrecut-o în locurile natale.
În 1953 absolvește Școala de 7 ani din comuna Strâmtura (din anul 1946 satul Strâmtura
devine comună). După terminarea școlii se îndreaptă spre Cernăuți, își depune documentele la Școala
Pedagogică trecând baremul de admitere, absolvind-o în 1957.
Se întoarce în comuna natală și își începe cariera ca învățător la clasele primare. Din anul
1958 și până în 1961 se află în armata sovietică, se întoarce acasă și își continuă studiile la școala de seară
până în 1962.
Dorința de a se ridica profesional îl îndeamnă să-și continue studiile, din 1962 și până în
1967 studiază la Universitatea de la Cernăuți, Facultatea de Filologie. Se întoarce în comuna natală, este
ZMEREGA ION ridicat la postul de șef de studii până în luna februarie 1968, pe urmă este numit director, aflându-se pe
acel post până în luna iunie 1973.
În luna iunie 1973 a fost ales primar în comuna Strâmtura unde a stat pe post până în luna
a lui ION aprilie 2002 când s-a pensionat, aflându-se pe postul de primar 29 de ani.
Pe parcursul anilor 1962-2002 a fost ales deputat în consiliul local, în câteva legislaturi a
fost ales și deputat raional, a fost membru al Partidului Comunist din anul 1970, a avut trei distincții din
partea statului.
Părinții au murit: mama în 1968, tatăl în anul 1992, în familie a avut doi frați și patru surori.
Zmerega Ion, feciorul lui Ioan a lu Văsâi a lu Zmerega și a Acsăni lu Văsâi a S-a căsătorit în anul 1966, soția este din regiunea Cernăuți, învățătoare. În familie s-au
Păraschi s-a născut la 8 septembrie anul 1952 în cătunul Peștere. avut doi copii – născut trei copii-doi băieți și o fată.
Alexandru – 1979 și Ionel – 1982.Când aveam doi anișori părinții au cumpărat casa de la Ca să fie mai ușor de înțeles activitatea primarului Gheorghe Creț pe parcursul celor 29 de
ani cât s-a aflat pe post ne vom strădui să facem o mică descriere a comunei Strâmtura- comună
uncheșu Deorde a Pălăguți și am trecut la Vale Scradi comuna Strâmtura (Glubochi
specifică, aflându-se într-o zonă montană, se învecinează cu 7 comune: Apșa de Jos, Târnova, Gănești,
Pooc). Aici am locuit într-o casă evreiască în care era crâșmă. Mama mea vindea în Călini, Vodița, Apșa de Sus, Apșa de Mijloc; după teritoriu este mai mare ca Apșa de Jos-are lungimea de
crâșmă, iar tata s-a angajat ca pădurar la ocolul silvic din Tăras. Mama mea a născut cinci 10 km și lățimea tot de 10 km.
copii – 3 feciori și două fete. Prima fată a murit de șase luni. Al doilea fecior a murit la trei În componența comunei Strâmtura se află și trei sate-Bouțu Mic, Bouțu Mare și Cărbunești
săptămâni. În viață am rămas trei – eu, fratele Gheorghe – născut în anul 1949, locuiește (toate ar putea fi comune aparte), toponimica comunei este foarte bogată, cu hotare naturale.
în Rusia în orașul Kirov. Sora Maria- născută în anul 1956, a locuit în Slatina. A decedat La 10. 07. 2003 în comuna Strâmtura se aflau 1400 de gospodării cu o populație de 5650
în anul 1908. locuitori, majoritatea români - 99,9%.
În anul 1959 la vârsta de șapte ani am plecat la școală în clasa întâi. Clasele școlare O parte mare din teritoriul comunei aparține Combinatului de prelucrare a lemnului din
erau situate la casele oamenilor. Erau niște încăperi mici. În bănci stăteam câte patru Buștina – 2100 ha dintre care 2000 sunt pădure, 750 ha fânațuri și pășuni, 1100 ha pădure, aparținând
colhozului, în jur de 800 ha aparținând gospodăriilor private.
elevi. Ne uitam în abecedar, unde erau desene cu elevi care stăteau câte doi în bancă și
În comună sunt - patru școli:
visam să ajungem și noi să avem așa o fericire. Învățătorii erau tineri – absolvenți ai școlii - Școala medie, Gr. I-III în Strâmtura
medii din Apșa de Jos și Slatina. - Școala medie, Gr. I-II în Bouțu Mic
În anii aceștia s-au petrecut evenimente însemnate; 1961 s-a petrecut reforma - Școala medie, Gr. I-II în Bouțu Mare
rublelor sovietice – 10 ruble au devenit 1 rublă, 1962 pentru prima dată a zburat în jurul - Școala medie, Gr. I-II în Cărbunești
pământului Iurii Gagarin -Instituții medicale:
După terminarea școlii primare, în aul 1962 am trecut cu învățământul la Strâmtura - ambulatoriu în satul Strâmtura
la școala de opt ani. Aici școala era mai mare, elevi mulți, profesori cu studii. Aici am - punct medical în Bouțu Mic
trecut din octombrie în rândurile pionerilor. Eram un bun dansator și cântăreț. Am -Instituții de cultură:
- casă de cultură în Strâmtura cu 300 de locuri
participat la diferite concursuri de jocuri și cântece populare atât la raion cât și la regiune.
-Poștă, o mulțime de magazine,
În anul 1966 am terminat școala de 8 ani și m-am dus peste vară la lucru în regiunea majoritatea private, un număr mic de firme private.
Rostov-Rusia. Am câștigat vreo două mii de kg. de grâu. Populația: 5650 persoane :
Nu prea aveam intenția să continui învățământul. Voiam să lucrez, să câștig. - pensionari: 950;
Mama, care visa să mă vadă om învățat, m-a trimis la școală în Dibrova (Apșa de jos). - capabili de muncă: 3000;
Am terminat școala în anul 1968. - necapabili: 1200;
Am avut aici niște profesori extraordinari: directorul școlii domnul Mihai Șiman, - invalizi: 230;
șeful de studii Nicolae Cepeli, educatorul căminului pentru elevi Vasle Migalca și Nuțu - singuratici: în jur de 100;
Moiș, profesorul de muzică domnul Zelenca, de fizcultură domnul Dațio și mulți alții. - familii cu mulți copii: tot a treia familie.
Comuna este specifică, populația este împrăștiată, majoritatea trăiesc în zona montană, este
Am terminat școala în anul 1968.
foarte greu de hotărât problemele sociale, dar s-a pus toată silința și majoritatea problemelor s-au hotărât
După terminarea școlii, la1 septembrie 1968, sunt primit ca învățător la clasele primare. înainte de perestroică.
Am lucrat timp de șase luni până s-a întorc din concediul de maternitate fosta În perioada primarului Creț Gheorghe comuna Strâmtura s-a transformat într-o comună
învățătoare. civilizată.
Tata vroea să mă facă muncitor în ocolul silvic. În martie 1969 sunt primit ca - În anul 1967 s-a început electrificarea care s-a făcut prin metoda populară, terminându-se
pădurar în aceasta întreprindere. Aici lucrez până în primăvara anului 1971. La 12 mai la începutul noului mileniu, tot s-a făcut cu sprijinul financiar al oamenilor.
1971 sânt chemat la slujbă în rândurile Armatei Sovetice. Am terminat slujba armatei la - Au fost construite cu sprijinul statului patru case cu mai multe apartamente pentru fiecare
19 mai 1973. școală ca să fie posibilitatea de a atrage specialiști în zonă;
Întors acasă mă aranjez la școala din Cărbunești. Fostul meu director de la școala - A fost construită Școala medie, Gr. I-II la Bouțu Mic prin metoda populară, unde fiecare
român din sat a muncit câte 5-10 zile pentru școală gratis, în frunte a stat primăria și direcțiunea școlii;
din Strâmtura, domnul Manescu Mihai este repartizat ca director la școala din
- A fost construit clubul în satul Bouțu Mare, tot prin metoda populară;
Cărbunești. Știindu-mă ca un elev stăruitor mă aranjază la școala primară din Băscău. - Timp de doi ani (1985-1987) a fost construită casa de cultură cu 300 de locuri, o mare parte
Această școală se afla la vreo 6 km. de unde locuiam eu. Patru ani am lucrat în aceasta făcându-se prin metoda populară;
școală. - În anii `80 a fost construită Ambulatoria , clădire cu etaj, după ultimele cerințe, tot prin
În vara anului 1978 am întrat la facultatea de filologie a universității din Cernăuți. metoda populară;
Aici am avut fericirea să ascult lecțiile domnului Bostan, poet Bucovinean, șeful - În legătură cu faptul că zona este montană și nu era posibilitatea ca să vezi un program la
catedrei de filologie germano-romanice. Totodată am continuat să lucrez ca învățător la televizor, primăria, cu sprijinul oamenilor a construit un teleretranslator prin metoda populară, unde s-a
clasele 1-4. lichidat încă o barieră din viața oamenilor.
Tot în acest an m-am căsătorit cu colega de lucru Lenuța Iacovița-învățătoare la - .......... în hotărârea problemelor sociale a fost construirea școlii medii, Gr. I-III din
Strâmtura – centrul comunal. Construcția a început în anul 1985, a durat 2 ani, la începutul noului an de
clasele primare din aceiași școală. Dumneaei a fost repartizată la școală după terminarea
învățământ di 1987 a fost dată în exploatare.
liceului pedagogic de la Cernăuți. Împreună am făcut facultatea la universitatea de la La construirea școlii au fost mobilizați toți oamenii din sat, lucrând gratis 5-10 zile, ei toți au
Cernăuți. În timpul învățământului la facultate am avut doi copii – Alexandru – 1979 și muncit cu bucurie căci au știut că o fac pentru copiii lor.
Ionel – 1982. Un exemplu patriotic: 18 tâmplari din comună au făcut 40 de uși și 70 de ferestre pentru
În anul 1984 am terminat universitatea. Am fost numit șef de studii în același an. În școală gratis, așa au fost hotărâte problemele sociale. Dacă nu ne puteam organiza așa, cred că și în viitor
aprilie 1985 am fost numit director aceleași școli. Am cuprins acest post până în martie multe încă nu erau hotărâte.
1990. Ne-a părut rău că nu am putut construi și al doilea corp pentru școala medie (sală de sport,
La alegerile locale din luna martie 1990 am fost ales vice primar la primăria bucătărie), deoarece a început perestroica și metodele populare s-au terminat.
Strâmtura. În anul 1992 acest post a fost anulat și eu am fost ales secretar la aceiași Ne-a părut rău că nu am putut să terminăm școala de la Bouțu Mare, dar am început
construcția și cred că se va finaliza cu succes; în frunte stă directorul Dumitru Buga, sprijinit de
primărie.
Administrația raională.
În anul 1994 am fost ales, pe 4 ani, deputat în sovietul raional Tiaciv. Pe lângă toate aceste proiecte majore au fost și altele importante pentru comună:
În anul 2002, primarul domnul Iurii Creț, a demisionat. Eu mi-am înaintat - a fost asfaltat drumul din centru până la școala din Cărbunești (8 km);
candidatura la postul de primar. N-am fost ales și m-am întors să lucrez în școala din - peste râurile Bouțu Mic, Bouțu Mare și Băscău au fost construite 14 poduri din beton
Carbunești. Un an am lucrat profesor de limbă și literatură română. În anul 2003 am fost armat (până în anul 1980 nu a existat niciunul);
numit în postul de director. - a fost construit stadionul din localitate, și multe altele.
În anul 2012 m-am pensionat. În anul 2014 am lăsat postul de director și am trecut să Dacă am face o cercetare s-ar observa că așa realizări nu a avut nicio primărie din
lucrez ca profesor de limba română unde lucrez și în timpul de față. raion (sunt peste 30). Totul s-a putut organiza numai cu sprijinul oamenilor, oamenii au înțeles
Împreună cu soția am crescut trei copii, trei feciori. și au văzut că se face pentru ei și pentru generațiile viitoare. Primarul Creț Gheorghe a lui Ion
Primul, Alexandru a terminat facultatea la universitatea de Nord – Baia Mare – și-a consacrat o bucată a vieții pentru această comună și pentru oamenii ei, totdeauna a fost în
Romania. Locuiește și muncește în Italia. Are doi copii: Costel de 6 anișori și Alexsandra fruntea problemelor și totdeauna le-a rezolvat.
de doi anișori. Azi, când Gheorghe Creț nu mai este printre noi, ar merita să ne aplecăm capul în
Al doilea – Ionel a terminat facultatea de drept al universității cu numele lui T. memoria lui și să facem și noi măcar cât de puțin ca să rămână în istoria noastră ca unul dintre
Șevcenko de la Kiev. Are firmă privată. Căsătorit, are doi băieți: Ionel – de șapte anișori cei mai de valoare primari din localitățile românești din partea dreaptă a Tisei, să rămână un
și Andrei de 3 anișori. exemplu și pentru mulți primari care pe parcursul mandatului nu schimbă nimic în viața
Al treilea – Serghei- născut în anul 1988 – a terminat facultatea la Cernăuți. A lucrat localităților, ba chiar mai mult, distrug și ceea ce a fost înaintea lor.
doi ani la școală. Acum lucrează în Cehia. Căsătorit. Are o fetiță – Alisa-un an. Referințe: Material realizat cu sprijinul domnului Creț Gheorghe,
2017. Zmerega Ivan manuscris din 10. 07. 2003 .

Apşa de Mijloc Dobric
4. anul 2018 Apşa nr. 6 (111)
Generația mea, chiar dacă nu a fost toată rurală, a avut șansa să mai miroasă pământul
Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, reavăn, să simtă fânul proaspăt cosit, să vadă curgând sudoarea muncii fizice, sub soare
dogoritor ori sub vânt și viscol.
discurs excepțional despre identitatea românilor În plus, a mai avut o șansă, anume aceea de a se împărtăși din toată experiența
universală prin lecturi solide și prin dascăli de excepție, dăruiți școlii și națiunii.
de „la Dunăre și la Carpați, pe Olt și pe Mureș, Azi toate acestea s-au pierdut. Zestrea omenirii zace în cărți, pe care nu le mai citește
nimeni. Necazul este că nu se citesc integral nici e-book-urile sau cărțile electronice. Prin
pe Siret și pe Nistru” urmare, dacă nu luăm măsuri, riscăm să devenim toți otova, cu mințile odihnite și goale,
instrumente bune de manipulat de către forțe malefice, care stăpânesc comunicarea și care au
puterea să ne îndrepte pe calea dorită de ele", a afirmat el.
Președintele Academiei Române a afirmat că sentimentul apartenenței la familie, la o
țară este „primejdios pentru globaliști". A respinge țara înseamnă a te respinge pe tine, mai
spune Pop.
„Sentimentul despre care vorbiți este rezultatul acelorași manipulări. Legarea solidă
de țară, sentimentul apartenenței la familie, la comunitate, la națiune și la credința oamenilor
țării este primejdios pentru globaliști, pentru că îi face pe oameni profunzi, critici,
circumspecți, fideli.
Românii sunt un popor deschis și primitor și s-au lăsat ușor antrenați în acest proces
dirijat, de „deschidere" fără limite.
Pe de altă parte, noi am trecut prin mai bine de patru decenii de comunism, care a fost
demonizat pe bună dreptate și care ne-a făcut să ne simțim vinovați, înjosiți, victime etc.
Nu-i vorbă, nici în trecut nu am dus-o foarte bine, aici, ca „enclavă latină la porțile
Orientului", bântuită de inamici, jefuită de regate și imperii orgolioase, ciuntită mereu de
oameni și teritorii.
Țara nu a prea fost a noastră, pentru că ne-o luaseră alții demult și ne-am refăcut-o cu
greu.
Pentru că nu am fost în rând cu marile puteri și nici nu am gustat din sentimentul
elitei, ne-am lăsat ușor amăgiți și ne-am dezgustat de noi înșine.
Președintele Academiei Române, profesorul Ioan Aurel Pop, a făcut o analiză A respinge țara înseamnă a te respinge pe tine, pentru că ce este țara fără oameni, fără
amănunțită a situației din România în cadrul unui interviu oferit numărului din mai al revistei români?
Familia Ortodoxă. Rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj spune că românii se unesc Or, noi nu găsim nimic mai bun să facem decât să hulim România așa de mult cum
astăzi „adesea prin declarații bombastice", iar mulți dintre compatrioții noștri aleg să-și pună nici un inamic străin nu reușește!
valoarea în slujba altor țări. „Poate că suntem mai uniți decât acum un secol, dar adesea doar Firește, ne apucă uneori remușcările și dorul, ne ceartă parcă părinții și bunicii
prin declarații bombastice, uitând de unirea cotidiană, de binele zilnic pe care se cuvine să-l deveniți țărână, ne mustră icoanele din „casa dinainte" sau de pe tâmpla bisericii, dar ne
facem în numele unirii, de credință, de adevăr și de dreptate, transmite Romanian Global „revenim" repede și nu facem nimic ca să îndreptăm situația.
News. Dimpotrivă, în loc să ne purtăm crucea și să spunem străinilor cine suntem și de ce
Mulți dintre noi, în loc să facem binele aici, la noi, prin profesionalism, prin zbateri vorbim românește, de ce credem în Dumnezeu colindând și de ce mai strângem fânul doinind,
continue, prin luptă, ne ducem pe alte meridiane și ne punem experiența în slujba altor „uniri" ne declarăm altceva decât români și trecem mai departe.
și a altor „patrii". În concluzie, Centenarul nu ne găsește așezați și mulțumiți și nici țara nu o Sunt neamuri mult mai oropsite și mai umilite de soartă decât al nostru, dar nu-și
găsește întreagă, așa cum au făcut-o liderii luminați în 1918...", a spus Președintele Academiei declină identitatea, originea, tradiția", a continuat Președintele Academiei.
Române. Acesta mai adaugă faptul că nivelul educației în România este scăzut, tinerilor
Vedeți mai jos câteva teze ale președintelui Academiei Române despre identitatea spunându-li-se să nu mai acumuleze cunoștințe, să nu învețe istoria și limba Românilor.
românească: În schimb, se introduc materii care îi transformă pe tineri în roboței adaptați.
„De mii de ani trăiesc oameni la Dunăre și la Carpați, pe Olt și pe Mureș, pe Siret și pe „Zi de zi se predică tinerilor să-și trăiască clipa, să nu mai memoreze nimic, să nu mai
Nistru, și asemenea oameni, chiar dacă s-au perindat mereu, nu au lăsat vreodată acest pământ acumuleze cunoștințe, să învețe numai aspectele practice ale vieții, să-i critice pe dascăli, să
nelocuit și nechivernisit. intervină în planurile de învățământ și în structura materiei, să fie protagoniștii prezentului și
De peste o mie de ani, românii s-au aflat, alături de alții, între truditorii gliei de pe nu figuranți pe scena vieții.
aceste locuri. Unde să mai aibă loc, în acest vacarm de lozinci ale vremurilor noi, meditația,
Nu este de prisos să le cunoaștem originile, taina limbii vorbite, credințele, dorurile și interesul pentru înaintași, pentru literatură, pentru muzică, pentru artele frumoase?...
jalea, nuntirile și prohodurile, trecerile și petrecerile. Revenind la români: dacă neamul românesc este demn de milă, atunci de ce să ne
Așa, vom înțelege mai bine, poate, de ce „lacul codrilor albastru" este încărcat de interesăm de soarta lui istorică? Pe cine să mai intereseze cum s-au format românii ca popor,
„nuferi galbeni", sau cum au reușit arhitecții de la 1500 să facă minunea de Mănăstire a cum au rezistat ei aici, ce au făcut Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul și Alexandru Cuza?
Argeșului, înveșnicită, în credința populară, prin sacrificiul Anei și al Meșterului Manole, sau Și apoi, dacă am reuși să-i interesăm pe elevi de istoria românilor, ar apărea
cum ajunge un om matur ca Ion al Glanetașului să se închine și să sărute pământul reavăn, „pericolul" formării unor sentimente patriotice, de mândrie față de popor și de țară, ceea ce ar
descoperindu-se ca la rugăciunea de dinaintea icoanei. fi primejdios!
Gesturi similare fac toți oamenii, de oriunde și de oricând, dar aura care le însoțește Românii trebuie să rămână aluat moale, ușor de modelat, mai ales când vecinii lor
pe cele mai sus evocate se-arată numai la acest popor și numai pe acest pământ, semn că polonezi, unguri, cehi sau slovaci se dovedesc „nuci tari" pentru conducerea de la Bruxelles și
românii și România au un fel al lor de a fi. nu cedează nimic din identitatea - altfel spus, suveranitatea lor.
Secolul trecut de la Marea Unire este un bun prilej de a-i face și pe alții – prieteni, Acolo însă, istoria și limba națională se studiază încă în școli cu mare seriozitate, pe
neprieteni sau indiferenți – să ne vadă, să ne cunoască și să ne înțeleagă, cu identitatea noastră când la noi disciplina „Istoria Românilor" s-a scos aproape cu desăvârșire.
de români. Nu aș vrea să se înțeleagă că totul este un complot universal îndreptat împotriva
Simplu spus, identitatea românească este felul de a te simți român, iar această simțire românilor și al României.
vine prin limbă, credință, origine, nume, tradiție, obicei, strai, pământ și cer etc. Există și mulți intelectuali români care cred că așa e bine, că nu avem nimic de arătat
Avem nevoie de identitate națională ca să nu fim ai nimănui. lumii, că nu am făcut nimic important în istorie, că limba ne este bună numai de înjurături și că
La unele popoare, naționalitatea se confundă cu cetățenia și nu te poți bucura de tot trecutul ne este presărat de mituri naționaliste.
nimic pe lumea asta dacă nu ai identitate națională", a continuat el. Efectele pe termen lung ar putea duce spre anihilarea poporului român - și nu spun
Președintele Academiei deplânge faptul că românii se critică pe ei înșiși așa cum nu o vorbe mari.
face nimeni. Sunt exemple de multe popoare care au dispărut așa, topindu-se în masa altor
„Am întâlnit mereu intelectuali străini care să vorbească despre identitatea proprie, neamuri. Există pericolul să ne pierdem seva și vâna națională și să ne lăsăm complet pe mâna
care să critice „naționalismul" altora, dar nu am întâlnit niciodată polonezi, unguri, americani, altora, care au alte limbi, alte idealuri, alte obiective.
francezi ori germani care să se critice pe sine în felul în care o fac românii. Natural, acest pericol este ipotetic, virtual și îndepărtat. Dar el există.
În rest, identitatea popoarelor este o realitate foarte puternică astăzi, chiar și atunci Educația se face cu trudă multă, iar educația este acum în declin.
când acest lucru este negat sau nu este recunoscut pe față", a mai declarat el. A învăța la școală alfabetul cu chiu cu vai, a putea lucra la computer, a avea telefon
Marele istoric deplânge faptul că oamenii în general, dar românii în mod special, s-au inteligent, a ști jocuri electronice și a expedia SMS-uri cu frânturi de cuvinte nu înseamnă
îndepărtat unii de alții și au uitat să comunice față către față. educație.
Ioan-Aurel Pop consideră că în ziua de astăzi se citește foarte puțin și dacă nu se iau Aud că azi se introduc în școală materii ca Nutriție, Educație Sexuală, Circulație
măsuri, oamenii vor deveni numai buni de manipulat de către cei care controlează Rutieră, Bussines, etc, dar cu acestea nu se vor crea oameni culți și educați, ci, eventual,
comunicarea. oameni adaptați misiunii lor de roboți.
„Satul global", despre care scria McLuhan, ne-a apropiat, dar ne-a și îndepărtat unii Școala trebuie să insufle idealuri de viață, credințe și convingeri de viață, misiunea
de alții în același timp. de a duce viața familiei tale mai departe, cu demnitate".
Suntem mai vecini și mai străini concomitent, mai aproape și mai departe... Profesorul Pop încheie afirmând că românii au nevoie de conducători buni ( De
Ne ducem să ne vedem rudele și prietenii în Australia sau în America, dar nu ne unde???) pentru a-și păstra dăinuirea.
vedem cu vecinii de scară și nu vorbim cu colegii de grupă. „Oare de ce ne iubim mama? O iubim pentru că ne-a adus, chinuindu-se, pe lume dar
Sau vorbim – dar pe net, prin Facebook! și neamul ne-a adus pe lume ca grup, ne-a făcut cunoscuți ca ființă colectivă.
Românii sunt și ei prinși în acest vârtej. Eminescu, acela care este chintesența sufletului nostru românesc, a scris că „rămâne
Generația mea, care a prins și alte vremuri, încearcă să redeștepte anumite cutume, stânca, deși moare valul".
anumite valori ale tradiției, dar se lovește uneori de un zid dur. „Valul" suntem noi, trecătorii prin viață, iar „stânca" este națiunea aceasta.
Dacă, de exemplu, încerc să le explic adolescenților, tinerilor, taina muncii tăcute la Ca să fie „stâncă", neamul are nevoie de demnitate și de onoare, de adevăr și de
câmp, la seceră și la coasă, a țăranilor de odinioară, horele din sat, doina și jalea, nuntitul și dreptate și peste toate, de bunătate și înțelegere.
prohoditul etc. îmi dau seama că ei nu au cum să înțeleagă toate astea. Nu am griji prea mari pentru poporul român, cu o condiție: să aibă conducători buni!
Motivele sunt legate, firește, de globalizare, de accelerarea ritmului Planetei, de Dacă liderii vor fi buni, poporul nu se va rătăci!".
modernizare. Sunt însă și motive mai profunde.
Vineri, 01 Iunie 2018 București, România/Romanian Global News

Biserica Albă Plăiuţ
Apşa nr. 6 (111) anul 2018 5.
Continuare din nr. 5
Lucrarea istoricului Alexandru Doboș, născut în data de 09.decembrie
1899, în localitatea Medieșul Aurit, intitulată „Cnezatele și voivodatele românești
din Maramureș, Sătmar și Sălaj”, apărută la București, 1940, în limba germană
(traducerea textului din limba germană: Decei Nicolaie și Richard Glasser).

Strâmtura Bouţu Mic
6. anul 2018 Apşa nr. 6 (111)
CENTENAR. Poemul „Vrem
Ardealul” și tragica poveste a
dactilografei-erou Maria PUIA care
l-a multiplicat în 1915
Născută pe 4 octombrie 1885, „Vrem Ardealul”, scris în 1914 de Radu Cosmin:
Maria Puia murea, la doar 30 de „Maiestății Sale Regelui
ani, pentru idealul unirii Sire, am văzut în noapte regimentele pe stradă,
Ardealului cu România, în Baionete, săbii, goarne şi-am gândit că-i vreo paradă
închisoarea Tribunalului din Am crezut, că merg oștenii mândrei noastre artilerii,
Alba Iulia, actualul Palat Să salute-n glas de tunuri ceasul sfânt al învierii…
A d m i n i s t r a t i v Am crezut la miezul nopții, că oștenii înarmați
Dactilografă în biroul avocaților I-ai chemat la ceasul ăsta să-i repezi peste Carpaţi!
frații Nestor ea a copiat și Dar la sunetul de goarnă, în loc munţii să se sfarme
multiplicat poemul ”Vrem Oștile Măriei Tale au scos sabia să sfarme
Ardealul” a lui Radu Cosmin – Şi să-năbuşe în pieptul tinerimei idealul
un adevărat manifest pentru Celor ce strigau în noapte: “Vrem Ardealul! Vrem Ardealul!”
luptătorii unioniști, un îndemn Nu ştiu cine-a dat porunca şi barbară şi nedreaptă,
pentru armata română să treacă Dar socot, că nu-i măsura cea mai bună şi-n-ţăleaptă
Carpații unde-i așteptau frații de- Să se-năbuşe cu spade tot ce-avem mai sfânt în noi,
o limbă, de-o credință și de-un Sufletul întregii nații, care strigă: “Vrem război!”
neam. Patru luni, de când se schimbă rostul lumii la hotare,
Poezia a circulat în sute de Patru luni, de când ai noştri, robii hoardelor barbare,
exemplare în Transilvania Frații umiliți de veacuri pier sub pajure străine,
stârnind entuziasmul ardelenilor Așteptând şi-n ceasul morţii clipa, care nu mai vine…
care credeau că venise ceasul Mor sub steagul lui Attila, milioanele de fraţi
dezrobirii. În urma unui denunț Şi-n zadar privesc în friguri coasta mândrilor Carpaţi…
autoritățile o arestează și o Vulturii Măriei Tale nu le zboară-ntr-ajutor,
închid la Alba Iulia. După 7 luni Deşi stau gătaţi de moarte şi cu arme la picior!
de anchetă și tortură ea va muri Plâng pe văile Carpate, de pe lângă Tisa, de pe lângă Murăş,
cu câteva luni înainte de data Văduve atâtor vetre, că s-au dus flăcăii gureşi,
procesului, fixat pentru 5 martie Să-şi dea viaţa pentru alţii, în năpraznicul război,
1916. A fost trădată de un anume Când puteau să şi-o păstreze, pentru ei şi pentru noi,
Ioan Popa, unul dintre cei care a Gârbove în pragul vetrei plâng femeile şi torc,
primit poezia de la tânăra Așteptând în van pe cei ce poate nu se mai întorc,
dactilografă. Imediat Maria Puia Gem la sân pruncii palizi, pe când tatăl moare-n şanţuri,
a fost arestată şi supusă unor Iar prin temniţi zebrelite, câţi de-ai noştri gem în lanţuri
chinuri şi presiuni sălbatice. Cu Geme Doamne tot Ardealul, să vaietă Bucovina
toate acestea tânăra de la Blaj a Aruncând asupra noastră toată lacrima şi vina
refuzat cu îndârjire să divulge Că în clipa ce-o ameninţă s-o răpească alt stăpân,
date sau persoane implicate în Noi, plecaţi Măriei Tale, stăm cu mâinile în sân!
acțiunea de răspândire a Ori am vrea ca alte neamuri dezrobind-o să ne-o deie
poemului „Vrem Ardealul“. Şi să scrim din mila altor marea noastră epopee?!
A preferat să le ducă cu ea în Dar la lespedea din Putna, umbra lui Ştefan cel Mare
mormânt, ca pe cel mai prețios Tremură să se mai vadă insultată de sub umedul pământ.
secret socotit de ea, mai presus Voievozii toţi se scoală, de sub lespezi de mormânt.
chiar de viața ei. Așa se explică Şi eroii-atâtor veacuri şi Costinii, cărturarii,
faptul că în singurătatea celulei Ce treziră-n noi mândria sângelui străbun latin,
în care a fost închisă, tânăra Aşteptând să sune goarna, ceasului măreţ, divin!
Maria Puia s-a spânzurat cu Freamătă de nerăbdare, ca alăturea de noi,
franjuri rupte din rochie. Regimente-ntregi de umbre să pornească la război!
Va fi înmormântată la Blaj, de Ţărâna lui Mihai din Turda, cere astăzi răzbunare,
preotul Vasile Moldovan, fără Alba Iulia tresaltă, tremurând de nerăbdare
ceremonial și fără cuvântări Să-şi deschidă largă poarta împărătescului alaiu
interzise de autoritățile austro- Să primească pe urmaşul voievodului Mihaiu!
ungare. A venit, Mărite Doamne, ceasul mântuirii noastre!
Din închisoare i-a scris mamei Freamătă pământul ţării, şi sub zările albastre,
sale scrisoarea – va fi citită la Steaua noastră ne surâde dintre creste Carpatine
proces – în care își asuma singură Şi ne cheamă spre triumful mândriei noastre ginţi latine
vina de a fi răspândit poezia Sângele roman îşi cheamă strănepoţii toţi la arme!
Vrem Ardealul. Scrie să fie Căci de-i scris în clipa asta rostul lumii să ne sfarme,
îmbrăcată în veșmintele de Noi avem menirea sfântă, din frânturi să ne-ntregim
pădureancă pentru că este Neamul risipit de veacuri, de mai vrem ca să trăim!
româncă. Vodă Doamne! Nu e vreme de pierdut: ne cheamă Fraţii!
Poemul „Vrem Ardealul“ a fost Şi nici când mai primitoare porţi nu ne-au deschis Carpaţii
scris în 1914 de Radu Cosmin, în Un fior imens şi tragic îi străbate pân' la cer
contextul începerii Primului Şi de-alung de Vatra Dornii, pân' la Porţile de Fier,
Război Mondial. În scurt timp, Culmile parcă se-nalţă aspre şi dojănitoare
poezia a ajuns un adevărat Că de n-am porni acuma: ei Carpaţii ar fi-n stare
material incendiar, atât pentru Să se prăbuşească singuri în al vremilor iad,
românii de dincolo de Carpați, Peste noi şi peste rasa blestemata-a lui Arpad!
dar mai ales pentru cei ardeleni. Sire, ştim că sub coroana de oţel, ce porţi pe frunte,
Poezia a ajuns la Blaj în 1915, în Alte-s gândurile, care s-au pornit, ca să ne-nfrunte:
mod conspirativ, printr-un Glasul sângelui ce strigă, în suflarea românească,
mecanic de locomotivă român, Nu-i acelaşi de sub haina şi sub purpura regească,
care făcea cursa cu trenul la Şi mai ştim, că pentru ceasul şi avânturile vremii
punctul de frontieră Predeal Pentru fruntea ta albită e prea grea podoaba stemii,
(granița dintre România și Dar de-ţi este, Sire, spada ruginită şi bătrână,
Ardeal la acea vreme). Mai Dă-o s-o călească în focul tinereţii, altă mână!
Monumentul - Izvorul Răului Tisa exact, bărbatul a ascuns hârtia în De-ai uitat-o, Vodă Doamne, pilda Marelui Ştefan,
Neagră, raionul Rahău, regiunea tureacul cizmei. Ce bătrân prindea în mână viforosu-i buzdugan,
Transcarpatia, Ucraina Pe clădirea unde a fost Şi punea pe plete albe lauri verzi de bărbăţie,
închisoarea în care a murit eroina Lasă altora mai tineri buzduganul tău să-l ţie.
Dar de nu Te lasă glasul sângelui ce porţi în vine
Foto: perioada interbelică Maria Puia, Fundația 1 Să-ţi pui laurii de aur ai victoriei latine.
arhiva Timur Chiș Decembrie 1918 Alba Iulia a Spune altora să cheme, pe vitejii din munţi şi plai
așezat o placă comemorativă. Şi cu cinste să-mplinească visul sfânt al lui Mihai“.

Topcino Peştere
Apşa nr. 6 (111) anul 2018 7.
Despre numele Botos:
După ce le-au încercat pe vechime și semnificație
toate celelalte. Ținând seama de faptul că mulți dintre cititorii ziarului
Apșa cunosc numele Botoș am considerat că ar fi oportun să
aflăm semnificația și vechimea acestuia.
În această zonă este menționat documentar un anume
Nicolae zis Bothos (Nicolaus dictus Bothos), nobil de
Sir Winston Churchill – Darmianhaza, sat din comitatul Maramureș (așezare dispărută,
care s-a aflat lângă actualul sat Buștina, Ucraina). Nicolae zis
unul dintre cei mai Botos apare în respectivul act, datat în 4 septembrie 1373,
deoarece se face hotărnicirea moșiei Bustafalua, vecină cu
Darmianhaza, din care Nicolae și fratele său Giula au primit o
influenţi oameni din jumătate, cealaltă jumătate rămânând în posesia cunoscuților
nobili români Balc, Drag și Ioan, fiii lui Sas.
istoria Marii Britanii. Numele Botos este prezent și în Transilvania sau celelalte
comitate cuprinse în viitorul Partium. Aici am identificat cel
puțin 4 persoane poreclite astfel. Cel mai timpuriu menționat
(anul 1319) este un Nicolae zis Bothos, fiul lui Mihail, fiul lui
Laurențiu de Eskuleu (Așchileu, județul Cluj). Un alt Nicolae
zis Butus este amintit în anul 1348 ca om de mărturie al lui
Ștefan, voievodul Transilvaniei.
Ultimii trei sau patru (este posibil ca în două dintre cazuri
​Fără să se limiteaze la activitățile de stat și politice, Churchill a fost, de asemenea, ofițer în armata britanică, să fie vorba despre aceeași persoană) indivizi pe care urmează
istoric, scriitor și un artist. El a fost singurul prim-ministru britanic căruia i s-a acordat Premiul Nobel pentru să-i amintesc, porecliți Botos, se numeau Ioan. Un anume Ioan
zis Buthus, fiul lui Nicolae, este menționat într-un act din 1358,
literatură și primul care a fost onorat cu titlul cetățean de onoare al SUA. Conform unui studiu realizat în 2002
iar un alt Ioan zis Bothus (de Solyumkow, comitatul Dăbâca;
de către BBC, Winston Churchill a fost numit cel mai mare britanic din istorie. azi Șoimeni, județul Cluj) în anul 1363 (dar și mai târziu: anii
Winston Churchill nu s-a evidenţiat printr-o condiţie fizică bună, sau o sănătate bună – dar, cu toate acestea, la 1373, 1377). Al treilea Ioan zis Bothus (sau Ioan Botus) apare
90 de ani, declarațiile sale documentar aproximativ în aceeași perioadă, mai precis
„Ia-mi trabucul – și îţi voi declara război!“ începând cu anul 1364, în comitatul Bihor, fiind nobil de
„Dacă ziarele vor scrie că trebuie să renunţ la fumat, mai degrabă voi renunţa la lectura lor” Solumkew (azi Șinteu, județul Bihor). Ultimul este Ioan zis
“Sportului îi datorez longevitatea. Nu m-am ocupat cu el.”, Butus de Iskulou (Aștileu, jud. Bihor), care în anul 1366 era om
„În tinerețea mea mi-am făcut o regulă: să nu beau nicio picătură de alcool înainte de prânz. de mărturie al lui Dionisie, voievodul Transilvaniei.
Acum, că nu mai sunt tânăr, ţin obiceiul de a nu bea nicio picătură de alcool înainte de micul dejun ” Din cele câteva exemple prezentate reiese faptul că în
până acum uimesc și-i fac să se revolte pe toți adepții unui stil de viață sănătos. veacul al XIV-lea elementul antroponimic Botos nu era un
nume de familie, ca în ziua de azi, ci o poreclă. De asemenea,
formele sub care era scrisă porecla diferă față de varianta
Iată 40 de citate care transmit profunzimea şi isteţimea acestui om de geniu: actuală. În ce privește semnificația poreclei, traducerea din
1. Dacă treci prin iad, mergi, nu te opri! limba maghiară a termenului botos ar fi ciomăgaș /
2. Ai dușmani? Foarte bine! Înseamnă că, la un moment dat, ai luptat și tu pentru ceva în viață. ciomăgașul. Astfel, cei trei Ioan și cei trei Nicolae erau numiți
3. Orice criză oferă noi posibilități. de către semenii lor Ciomăgașul.
4. O persoană deșteaptă nu face toate greșelile de una singură, le oferășansa și altora să încerce. Mai târziu, unele porecle au devenit supranume, fiind
5. Vulturul se ridică mai sus în văzduh atunci când zboară contra vântuluiși nu invers. purtate de mai mulți membri ai unei familii, pentru ca în
6. Succesul reprezintă abilitatea de a trece de la un eșec la altul fără să îți pierzi entuziasmul. momentul când s-au întocmit primele registre oficiale cu
7. E prost acela care niciodată nu îşi schimbă părerea. numele locuitorilor, respectivele supranume, dar și simplele
8. Viciul congenital al capitalismului – distribuția inegală a bogăției; demnitatea congenitală a socialismului – porecle, să fie transformate în nume de familie. Aceeași este și
situația poreclei Bothos / Botos, care în zilele noastre este
distribuția egală a sărăciei.
utilizat ca nume de familie.
9. Când vulturii tac, papagalii încep să trăncănească.
10. Puterea este un drog. Cine i-a simțit vreodată gustul, nu se mai lasă de el. Surse documentare (selectiv):
11. Fiecărei persoane cel puțin o dată în viață i se oferă șansa de a-și schimba radical viața, însă majoritatea - Ioan Mihályi de Apșa, Diplome maramureșene din secolele
nici nu o observă și merg mai departe de parcă nimic nu s-ar fi întâmplat. XIV și XV, Ediția a IV-a, Ediție coordonată și completată de
12. Nu vă doriţi sănătate și belșug, dar doriţi-vă să vă surâdă mereu norocul. Pe Titanic toți au fost sănătoși și Vasile Iuga de Săliște, Editura Societății Culturale Pro
bogați, dar au rămas în viață doar norocoșii. Maramureș „Dragoș Vodă” Cluj-Napoca, 2009 (documentul
13. Sunt o persoană modestă și am gusturi simple: mă mulțumesc cu ce este mai bun. 37).
14. Lumea are obiceiul de a păstra secretele pe care nu le cunosc. - Antonius Fekete Nagy, Ladislaus Makkai, Documenta
15. Îmi plac porcii… Câinii ne privesc de jos. Pisicile ne privesc de sus. Porcii ne tratează ca pe egali. historiam Valachorum in Hungaria illustrantia, usque ad
annum 1400 p. Christum, Études sur l'Europe Centre-
16. Războiul – este atunci când pentru interesele altora mor cei nevinovați.
Orientale, 29, Budapest, 1941 (documentele: 203, 206).
17.. Cel mai bun argument împotriva democraţiei – e o discuţie de 5 minute cu un alegător mediu. - Documente privind Istoria României, Veacul XIV, C.
18. Cea mai importantă lecție pe care ți-o dă viața, e că afli că și nebunii au uneori dreptate. Transilvania, vol. I (1301-1320), Editura Academiei Române,
19. E mai ușor să conduci țara, decât să crești 4 copii. București, 1953 (documentul 359).
20. Trăim pe timpul evenimentelor mari și oamenilor mici. - Documente privind Istoria României, Veacul XIV, C.
21. Atunci când doi se ceartă – al treilea câștigă. Transilvania, vol. IV (1341-1350), Editura Academiei
22. Pesimistul vede dificultate în fiecare oportunitate. Optimistul vede oportunitate în fiecare dificultate. Române, București, 1955 (documentul 620).
23. Poporul care și-a uitat trecutul nu mai are viitor. - Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, vol. XI
24. Cât despre mine, sunt un optimist. Nu-mi pare de mare folos să fiu altfel. (1356-1360), Editori: Ioan Dani, Aurel Răduțiu, Viorica
25. N-are rost să trăiești acolo unde nu ai nimic de făcut. Pervain, Konrad G. Gündisch, Sabin Belu, Editura Academiei
Române, București, 1981 (documentul 266).
26. Curajul este virtutea care face posibile celelalte virtuți.
- Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, vol. XII
27. Atunci când trebuie să omori un om, nu te costă nimic să fii politicos. (1361-1365), Editori: Aurel Răduțiu, Viorica Pervain, Sabin
28. Oamenii normali nu știu că totul este posibil. Belu, Ioan Dani, Marionela Wolf, Editura Academiei Române,
30. Întreaga istorie a lumii se poate rezumă la aceasta: atunci când naţiunile sunt puternice, ele nu sunt București, 1985 (documentul 259).
întotdeauna juste, iar când vor să fie juste, nu mai sunt puternice. - Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, vol. XIII
31. Succesul nu e definitiv, eşecul nu e fatal, important e curajul de a continua. (1366-1370), Editori: Ioan Dani, Konrad Gündisch, Viorica
32. Trebuie să învăţăm din lecţiile trecutului. Nu trebuie să ne amintim azi ura de ieri. Pervain, Aurel Răduțiu, Adrian Rusu, Susana Andea, Editura
33.. Chiar şi cea mai orbitoare lumină are umbră. Academiei Române, București, 1991 (documentele: 12, 152,
34. Dacă omori ucigaşul, numărul ucigaşilor nu va scădea. 337, 422).
35. Nu veţi ajunge niciodată la destinaţie, dacă veţi arunca cu pietre în fiecare câine care vă latră.. - Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, vol. XIV
(1371-1375), Editori: Aurel Răduțiu, Viorica Pervain, Susana
36. Învăţaţi istoria, învăţaţi istoria. În istorie se află toate tainele clarviziunii politice.
Andea, Lidia Gross, Editura Academiei Române, București,
37. Cel mai bun mod de a strica relațiile este de a începe să le clarificăm. 2002 (documentele: 200, 273, 288).
38. Scopul Parlamentului este să înlocuiască luptele cu pumnii cu cele verbale. - Documenta Romaniae Historica, C. Transilvania, vol. XV
39.. Americanii găsesc întotdeauna singura soluţie corectă... După ce le-au încercat pe toate celelalte. (1376-1380), Editori: Susana Andea, Lidia Gross, Viorica
40. Nici o stea nu străluceşte până nu se va găsi cineva să-i ţină în spate o pânză neagră. Pervain, Adinel Dincă, Editura Academiei Române, București,
___________________________ ______________________________ 2006 (documentele: 124, 126).
World War 2 Discovery Kept Secret For Over 70
Years?!pro.naturalhealthresponse.comhttp://thirdpartyoffers.juno.c om/TGL3142/5af6fc5e2d38e7c5e0c Dr. Victor V. Vizauer
Institutului de Istorie „George Bariţiu”, Cluj Napoca al
69st04vuc Academiei Române

Bouţu Mare Cărbuneşti
8. anul 2018 Apşa nr. 6 (111)
Oaspeți dragi de la Oradea Distinctia ”Cinstea Maramuresului” a fost acordata
în partea dreaptă a Tisei, personalitatilor care fac cinste judetului
Date: May 13, 2018 în: Stirea zilei
Transcarpatia, Ucraina Maramureseni cu rezultate spectaculoase obtinute aici, in judetul in care s-au nascut si au crescut, dar si maramureseni
care ne reprezinta cu cinste la nivel national si international au fost recompensati cu distinctia ”Cinstea Maramuresului” care le-
a fost acordata sambata, 12 mai, in cadru festiv, la ”Casa de Petrecere a Morosenilor” din Oncesti, se arata intr-un comunicat de
presa al Consiliului Judetean Maramures.
Momente frumoase si emotionante au fost traite sambata, pe scena amplasata in Oncesti, acolo unde acest merit
simbolic a fost acordat personalitatilor marcante bisericesti, dar si celor care reprezinta mediul de afaceri, domeniul cultural
artistic, domeniul sanatatii, mediul academic, mediul universitar dar si diverse institutii.
La eveniment au fost prezenti si doi ministri ai Guvernului Dancila, ec. Sorina Pintea, ministrul Sanatatii, careia i-a
fost decernat si meritul ”Cinstea Maramuresului” in domeniul sanatatii, dar si ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb. S-
au aflat in sala si secretarii de stat Bogdan Tomoiaga (Ministerul Turismului) si Paula Pirvanescu (Ministerul pentru Mediul de
Afaceri, Comert si Antreprenoriat), prefectul de Maramures, Vasile Moldovan, parlamentarii de Maramures, consilieri judeteni
si consilieri locali, reprezentanti ai institutiilor deconcentrate sau din partea institutiilor aflate in subordinea Consiliului
Judetean Maramures.
Marcantele personalitati bisericesti au primit distinctia ”Cinstea Maramuresului” din partea presedintelui Consiliului
Judetean Maramures, Gabriel Zetea, care a declarat ca acesta este un moment extrem de important atat pentru judetul nostru, cat
si pentru Romania, celebrand, in 2018, 100 de ani de la Marea Unire. ”Maramuresul a fost in prima linie a acestei lupte
importante, iar maramuresenii au inteles ca trebuie sa se uneasca cu tara.
Reprezentantii bisericii au fost, la randul lor, cei care au sustinut din toata inima acest deziderat de secole al poporului
roman”, a precizat seful administratiei judetene, care a acordat, apoi, distinctia ”Cinstea Maramuresului”, Inaltpreasfintitul
Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului, Preasfintitului Iustin al Maramuresului si Satmarului, lui Mihai
Dubovici, parintele vicar general episcopal pentru Biserica Greco-Catolica Ucraineana din Romania, lui Iustin Popovici,
protosinghel doctor – Manastirea Hodos Bodrog Arad, IPS Mitropolit Iosif Pop (Paris), IPS Irineu Pop (Alba Iulia), PS Teofil
Președintele Asociației Morărița Tiberiu Moraru cu soția și prietenul Roman, Arhim. Dr. Timotei Bel, Arhim. Dr. Emanuel Rus, Arhim. Dr. Veniam Micle, lui Grigore Lutai, preot Parohia Ortodoxa
Ioan Roșie cu soția, în ospeție la Muzeul de Istorie și Etnografie a Sapanta, pr. conf. univ. dr. Daniel Buda (Sibiu), lui Pop Gheorghe, preot, poet, scriitor, lui Ioan Bizau, doctor profesor – preot la
Facultatea de Teologie Cluj, lui Dinu Horatiu Brici, doctor preot, lui pr. Isidor Berbecar, dar si prof. univ. dr. ing. Ioan Bondrea,
Românilor din Transcarpatia, Ucraina rector al Universitatii ”Lucian Blaga” din Sibiu.
Personalitatile recompensate din domeniul mediul de afaceri au primit distinctia ”Cinstea Maramuresului” din partea
prefectului Judetului Maramures, Vasile Moldovan, care a fost alaturi de institutia Consiliului Judetean la aproape toate
evenimentele derulate in cadrul celei de-a patra editii a ”Zilelor Maramuresului – Haida, hai in Maramures”.
Din partea mediului de afaceri au fost recompensati Ioan Florin Lazar, administratorul Fermei Zootehnice, Vasile Pop
– administrator SC Pop France SRL, Florian Salajanu, presedintele Asociatiei Profesionale Neguvernamentale de Asistenta
Sociala ASSOC, Mihai Hontau, administrator Homi Invest SRL si Romeo Dunca, administrator SC Dunca Expedition SRL.
Au mai fost oferite diplome personalitatilor din domeniul cultural – artistic, iar cei premiati pe scena din Oncesti au
fost Mihai Dancus, doctor in stiinte – directorul Muzeului Maramuresului din Sighet, Nicoara Mihali, scriitor, Anghelina Timis
Lung, interpreta de muzica populara, Dorel Todea, doctor in filologie, poet, critic literar, Ion Sacaleanu, profesor dirijor Corala
”Prietenii Muzicii”, Vasile Iuga, presedintele Societatii Culturale ”Pro Maramures” – Centrul Cultural ”Dragos Voda” din Cluj
Napoca, Aurel Pop, doctor in istorie, poet, exeget literar, Nicolae Pitis, rapsod popular, Luminita Avram, Walter Ubelhart,
scriitor, om de stiinta, Ion Botis, presedintele Uniunii Regionale a Romanilor din Transcarpatia – Dacia, Florentina si Petru
Giurgi, artisti populari, Nicolae Sabau, o figura emblematica a Maramuresului.
Ministrul Sanatatii, Sorina Pintea a decernat premiile personalitatilor din domeniul Sanatatii
Urmatoarea distinctie ”Cinstea Maramuresului” a fost oferita ministrului Sanatatii, ec. Sorina Pintea, care a premiat,
apoi, reprezentantii din domeniul sanatatii. Au fost recompensati cu aceasta diploma Ioana Mailatescu, doctor in cadrul
Spitalului Judetean de Urgenta ”Dr. Constantin Opris” Baia Mare, medicul Cristina Truica, seful Sectiei de Hematologie din
Spitalul Judetean, managerul interimar al Spitalului Judetean Baia Mare, Vasile Pop, medicul oncolog Georgel Godja, de la
Spitalul de Oncologie Cluj Napoca, Radu Matache, medic chirurg la Institutul de Pneumologie ”Marius Nasta” din Bucuresti,
Adrian Mitrea, doctor la Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant din Targu Mures, Vasile Popita, medic primar radiolog,
seful Sectiei Radiologie si Imagistica Medicala de la Institutul Oncologic din Cluj Napoca, Remus Traistaru, medic primar
psihiatru in Cluj Napoca, Ileana Mitre, doctor anestezist la Institutul Inimii Cluj Napoca, Dorina Brandusa Berbecar, medic
Oaspeții la Centrul Geografic al Europei, localitatea Dilove, raionul
specialist in nefrologie si dializa la Spitalul Clinic din Gorizia si Monfalcone, Italia si Simona Eugenia Mandrut, medic internist,
Rahiu, regiunea Zacarpatea, Ucraina. A fost stabilit în 1887 director Centrul si Estul Europei, firma medicala Biosensors Europe S.A. Elvetia, Geneva Area.
Din partea mediului academic a fost premiat academicianul Cristian Sorin Silvestru, directorul Diviziei de Chimie
Organometalica din Centrul de Chimie Supramoleculara Organica si Organometalica – CCSOOM de la Facultatea de Chimie si
Inginerie Chimica a Universitatii Babes Bolyai din Cluj Napoca.
Ministrul Rovana Plumb a oferit premiile reprezentantilor din mediul universitar
Premiile pentru reprezentantii mediului universitar au fost acordate de ministrul Fondurilor Europene, Rovana
Plumb, care i-a recompesat cu distinctia ”Cinstea Maramuresului” pe Ion Vasile Vancea, profesor universitar Brazilia, Stefan
Marinca, doctor inginer la Facultatea de Electronica din Timisoara, Marian Liviu Bogdan, profesor doctor disciplina de
obstetrica, decan al Facultatii de Medicina Veterinara Cluj Napoca, Dan Vodnar, prorector cercetare, conferentiar universitar
doctor la Facultatea de Stiinta si Tehnologia Alimentelor, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj, Simion
Bolte, profesor universitar doctor, Universitatea de Medicina din Timisoara, Viorel Mitre, profesor universitar, doctor in stiinte
agricole – Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj, Dorin Marius Petreus, profesor, doctor, inginer –
directo al Departamentului de Electronica de la Universitatea Tehnica Cluj, Facultatea de Electronica, Marcel Nicolae Petreus,
inginer la Universitatea Tehnica Cluj Napoca, Petru Dunca, profesor doctor la UTCN Cluj Napoca, Centrul Universitar Nord
Baia mare, Adriana Calauz, doctor, Universitatea Politehnica Cluj Napoca, Ioan Petrovai, profesor asociat la Universitatea
Babes Bolyai din Cluj, Terezia Filip, profesor doctor in stiinte filologice, lector asociat la Universitatea de Nord.
Prefectul judetului Maramures, Vasile Moldovan a fost cel care a acordat distinctia ”Cinstea Maramuresului” ultimei
categorii premiate, cea a personalitatilor din diverse institutii. Astfel, aceasta diploma a fost acordata lui Ioan Bela, care are o
cariera militara de peste 30 de ani, cu functii de executie si comanda in directii centrale si Statul Major General, incheiata cu
gradul de general de brigada, generalului Alexandru Leordean, generalului de brigada ®, Viorica Marincas, lui Ioan Stetco,
director in Senatul Romaniei, senatorului Marius Alexandru Dunca, fost ministru al Tineretului si Sportului, lui Ionel Vitoc, fost
arhitect sef al judetului Sibiu, Codruta Filip, consilier politic politic in cadrul Grupului Aliantei Progresiste a Socialistilor si
Democratilor din Parlamentul European, lui Ioan Ulici, procuror sef la Biroul Teritorial DNA Baia Mare, Laurentiu Ulici,
Oaspeții la punctul de trecere de frontieră C.F.R. la intrare în România, colonel SRI Bucuresti, Ioan Ulici, coordonator al Centrului Regional Vest, Departament Supraveghere Piata Auto al Registrului
Auto Roman, Vasile Gocea, judecator al Curtii de Apel Cluj Napoca, Christian Bogaru, avocat membru al Barourilor Bucuresti
localitatea Trebușeni, raionul Rahiu, regiunea Zacarpatea, Ucraina. si Geneva, Monica Ghiurco – realizator de emisiuni TVR1, Ioan Iura, avocat Bucuresti, se mai arata în comunicat.
ZiarMM

Podişor Valea Malului