INVATAREA ACTIVA - obiectiv al procesului instructiv-educativ

Dinamismul fara precedent al timpului istoric actual impune invatarea de tip

inovator, care are drept caracteristici esentiale: caracterul anticipativ si
participativ.
Cei patru piloni ai educatiei secolului XXI sunt: a invata Sa CUNOSTI, a invata Sa
FACI, a invata Sa FII, a invata Sa CONVIEtUIESTI.
Experienta indelungata la catedra ne-a demonstrat ca trebuie sa-i invatam pe elevi
sa invete, sa-i abilitam cu tehnici de invatare eficienta, pregatindu-i in acelasi
timp pentru autoinvatare si educatie permanenta. Consideram ca invatarea ar trebui
sa fie tot mai mult un proiect personal al elevului, asistat de un educator ce este
mai degraba un organizator, un animator, un manager al unor situatii de instruire,
care sa faciliteze invatarea eficienta.
in activitatile desfasurate cu elevii la diferite discipline am folosit cu
precadere metode activ-participative pe care nu le-am rupt de cele traditionale, ci
am considerat ca marcheaza un nivel superior in spirala modernizarii strategiilor
didactice.
Prin metodele activ-participative intelegem toate situatiile, nu numai metodele
active propriu-zise in care elevii sunt pusi si care-i scot pe acestia din ipostaza
de obiect al formarii si-i transforma in subiecti activi, coparticipati la propria
formare.
Am fost si suntem preocupate permanent de gasirea unor metode si procedee variate
adaptate diferitelor situatii de instruire in care elevii sunt pusi. Prin
participarea la cursurile de perfectionare organizate de Casa Corpului Didactic
Buzau, competentele noastre profesionale au fost mereu actualizate si am incercat
noi metode de predare. Am canalizat efortul nostru in directia operationalizarii
cunostintelor, ceea ce a condus la o crestere a interesului si motivatiei elevilor
pentru diferite domenii ale cunoasterii, i-a pregatit mai bine pe acestia in
perspectiva integrarii in viata sociala.
imbinand activitatea frontala cu cea individuala si pe grupe, realizand
diferentierea si personalizarea activitatii de instruire, iata strategii didactice
moderne folosite.
Pentru activizarea predarii invatarii am folosit unele metode, tehnici si procedee
care sa-l implice pe elev in procesul de invatare, urmarind dezvoltarea gandirii,
stimularea creativitatii, dezvoltarea interesului pentru invatare, in sensul
formarii lui ca participant activ la procesul de educare. Astfel, am ajutat elevul
sa inteleaga lumea in care traieste si sa aplice in diferite situatii de viata ceea
ce am invatat. Exemplificam prin cateva metode cu valente activizatoare aplicate la
orele de curs.
DISCUTIA. Folosind acesta metoda activ-participativa la diferite discipline si in
diverse momente ale lectiei, am favorizat intelegerea conceptelor si ideilor, am
valorificat experienta proprie a elevilor, am transformat activitatea didactica
intr-un schimb reciproc de informatii, idei, impresii, pareri, critici si propuneri
in jurul unei teme. Am creat o atmosfera de deschidere, am facilitat
intercomunicarea si am acceptat punctele diferite de vedere, am realizat un climat
democratic la nivelul clasei. Au fost urmate etapele:
1) reamintirea regulilor de discutie; am stabilit impreuna cu elevii reguli pe care
toti sa le inteleaga si sa le respecte, acestea fiind:
- intotdeauna asculta persoana care vorbeste;
- vorbeste cand iti vine randul;
- ridica mana daca doresti sa spui ceva;
- nu intrerupe pe cel care vorbeste;
- critica ideea si nu persoana care o exprima;
- nu rade de ce spune colegul tau;
- incurajeaza-ti colegii sa participe la discutii;
2) prezentarea clara a subiectului discutiei;
3) moderarea discutiei cu orientarea raspunsurilor elevilor prin lansarea unor
intrebari de tipul: "De ce credeti ca...?", "Ce s-a intamplat?", "De ce s-a
intamplat aceasta?", "Se putea intampla si altfel? Cum?", "Ce ai fi facut tu intr-o
astfel de situatie?", "A fost corect? De ce?", "Ce ai fi simtit tu intr-o astfel de
situatie?" etc. Am folosit aceste intrebari in scopul intelegerii de catre elev a
cauzelor si efectelor, in acelasi timp ajutandu-i sa-si clarifice perspectiva
asupra cazului, intrebarile presupunand analiza, sinteza si evaluarea
evenimentelor. Am constatat ca acesta metoda are o mai mare eficacitate la
disciplinele educatie civica, literatura, istorie.
CUBUL este o alta metoda activa de invatare pe care am folosit-o in scopul
explorarii unui subiect, a unei situatii din mai multe perspective. Am oferit
astfel elevilor posibilitatea de a-si dezvolta competentele necesare unor abordari
complexe si integratoare. Pentru folosirea acestei metode am respectat urmatoarele
etape:
1) realizarea unui cub pe ale carei fete au fost notate cuvintele: DESCRIE,
COMPARA, ANALIZEAZA, ASOCIAZA, APLICA, ARGUMENTEAZA;
2) anuntarea temei/subiectului pus in discutie;
3) impartirea colectivului de elevi in sase grupuri, fiecare grup urmand sa
examineze tema aleasa din perspectiva cerintei de pe una din fetele cubului,
astfel:
- DESCRIE: culorile, formele, marimile etc.;
- COMPARA ce este asemanator si ce este diferit?;
- ASOCIAZA: la ce te indeamna sa te gandesti?;
- ANALIZEAZA: spune din ce este facut, din ce se compune?;
- APLICA: ce poti face cu el? Cum poate fi folosit?;
- ARGUMENTEAZA: pro si contra enumera o serie motive care vin in sprijinul
informatiei tale;
4) forma finala a scrierii e impartasita intregului grup;
5) lucrarea in forma finala este desfasurata pe tabla sau pe peretii clasei.
Anexa nr. 1 reprezinta rezultatul obtinut in urma aplicarii metodei CUBUL.
in scopul stimularii creativitatii elevilor, am folosit adesea metoda brainstorming
care functioneaza pe principiul cantitatea genereaza calitatea, conform careia,
pentru a ajunge la idei viabile si inedite, este necesara o productivitate creativa
cat mai mare. Prin folosirea acestei metode am provocat si am solicitat
participarea activa a elevilor, am dezvoltat capacitatea acestora de a trai anumite
situatii, de a le analiza, de a lua decizii in ceea ce priveste alegerea solutiilor
optime. De asemenea, utilizand brainstorming-ul am optimizat dezvoltarea relatiilor
interpersonale. Etapele aplicarii acestei metode sunt:
1) alegerea temei si anuntarea sarcinilor de lucru (ex.: comunicare "in vacanta, la
bunici");
2) impartirea colectivului de elevi in grupuri de minim 10 persoane;
3) se solicita exprimarea in mod rapid, in fraze scurte si concrete, fara cenzura,
a tuturor ideilor; se accepta si idei neobisnuite, fanteziste fara a se aduce
critici;
4) totul se inregistreaza pe tabla;
5) pentru "asezarea" ideilor emise si receptionate se lasa o pauza;
6) se fixeaza criterii de grupare a ideilor (ex. activitati productive, activitati
intelectuale, activitati speculative);
7) are loc dezbaterea prin analiza critica, evaluarea, argumentarea si
contraargumentarea ideilor emise anterior; se selecteaza ideile originale;
discutiile au loc liber, spontan;
8) se afiseaza ideile rezultate pentru a fi cunoscute de toti elevii.
Aplicand aceasta metoda, i-am determinat pe elevi sa-si exprime liber opiniile,
formuleze idei eliberate de prejudecata, sa exerseze atitudini deschise si creative
in grup, sa fie motivati pentru activitate, sa invete intr-o maniera placuta si
atractiva, intr-o ambianta plina de prospetime si emulatie. Anexam prezentei
lucrari rezultatele obtinute in urma aplicarii metodei braistorming - anexa 2.
Metoda MOZAIC este o metoda activa de invatare prin colaborare, avand urmatoarele
avantaje:
- are caracter formativ;
- stimuleaza increderea in sine a elevilor;
- dezvolta abilitati de comunicare argumentativa si de relationare in cadrul
grupului;
- dezvolta gandirea logica, critica si independenta;
- dezvolta raspunderea individuala si de grup.
Pentru eficacitatea folosirii acestei metode am respectat etapele:
1) am impartit clasa in grupe eterogene de patru elevi, fiecare membru al grupei
primind un numar de la 1 la 4 si o fisa de invatare care cuprindea o unitate de
cunoastere - un fragment dintr-o lectie, lectia avand atatea parti cate grupe se
constituisera;
2) toti elevii purtand acelasi numar formeaza un grup; fiecare grup e obligat sa
invete foarte bine fragmentul de lectie primit;
3) fiecare elev se intoarce la grupul initial pentru a preda celorlalti
cunostintele asimilate prin studierea fragmentului; strategia de predare ramane la
latitudinea elevului; astfel, fiecare individ invata toate intregul continut al
lectiei.
Cadrul didactic reaminteste tema si unitatile de invatare. Apoi le cere sa prezinte
oral, in ordinea initiala, fiecare fragment al lectiei asa cum l-au asimilat.
Astfel tema este trecuta in revista in unitatea ei logica.
in timpul invatarii prin colaborare, invatatorul monitorizeaza predarea pentru a fi
sigur ca informatia se transmite corect, stimuleaza cooperarea, asigura implicarea,
participarea tuturor membrilor.
Anexa nr. 3 cuprinde aplicarea metodei mozaic la o lectie de Stiintele naturii.
ORGANIZATORUL GRAFIC, ca metoda de invatare activa, faciliteaza esentializarea unui
material informativ care urmeaza sa fie exprimat sau scris schematizand ideile.
Poate constitui o grila de sistematizare a notiunilor, o gandire vizualizata prin
reprezentarea grafica a unui material.
Avantajele aplicarii metodei constau in aceea ca elevii pot face o corelare intre
ceea ce stiu si cea ce urmeaza sa invete, iar cadrele didactice pot stabili
obiectivele lectiei, pot constientiza mai bine ceea ce vor sa predea si ceea ce vor
sa evalueze si sa descopere punctele tari si slabe ale elevilor pentru a le oferi
sprijin.
Reprezentarea vizuala a unor notiuni, fenomene, concepte il ajuta pe elev sa
recurga la informatia anterioara detinuta, sa analizeze, sa sintetizeze, sa
evalueze si sa decida ce va lua in considerare si ce va omite din tot ceea ce stie
pentru a rezolva o problema/situatie problema.
Organizatorul grafic se poate utiliza pentru prezentarea structurata a informatiei
in cinci moduri:
1) Organizator grafic pentru monitorizarea structurilor de tip COMPARATIV. Prin
aceasta metoda am solicitat elevilor sa gaseasca asemanarile si
deosebirile/diferentele dintre conceptele, notiunile, formele prezentate in
textul/secventa data si apoi sa completeze O.G. Exemplul concret al aplicarii O.G.
la disciplina matematica, tema Forme plane, este cuprins in anexa 4.
2) Organizatorul grafic pentru structuri de tip DESCRIERE. Elevului i se cere sa
noteze caracteristicile, proprietatile, utilizarile, componentele unui "ceva"
(obiect, fiinta) dupa descrierea acelui "ceva".
3) O.G. pentru structuri de tip SECVENtIAL. in acest caz, elevii sunt solicitati sa
listeze conceptele, evenimentele, itemii, lucrurile in ordine cronologica,
numerica, deci etapizat, secvential.
4) O.G. pentru structuri de tip CAUZa-EFECT. Prin aceasta metoda elevii sunt
chemati sa faca legatura dintre cauza si efectul rezultat al unei actiuni, al unui
fenomen.
5) O.G. pentru structuri de tip PROBLEMa-SOLUtIE. in aceasta situatie elevilor li
se cere sa detecteze problema/situatia-problema si sunt invitati sa o rezolve, sa
gaseasca solutia. Elevii care vor completa un O.G. vor enunta problema si vor lista
una sau mai multe solutii la problema enuntata.
Asadar, O.G. poate fi structurat pe 5 domenii:
- comparatia;
- descrierea;
- structura de secvente;
- relatia cauza efect;
- detectarea problemei si gasirea solutiei.
Optimizarea metodologiei folosite in procesul instructiv-educativ urmareste
activizarea metodelor traditionale (expunerea, conversatia, demonstratia,
observatia, exercitiul) si introducerea si folosirea pe scara larga a metodelor si
modalitatilor activ-participative (problematizarea, invatarea prin descoperire,
instruirea programata, jocul de rol, studiul de caz, mozaicul, brainstorming-ul,
cubul, o.g.). Performantele obtinute ca urmare a folosirii frecvente a metodelor
activ-participative constau in:
- deprinderea elevului cu metodologia insusirii independente a informatiilor;
- implicarea actionala si motivationala a elevului in dobandirea cunostintelor;
- crearea de structuri mentale proprii prin care elevul poate raspunde la noile
solicitari sau in alte conditii;
- formarea capacitatii de a fi mereu in pas cu stiinta, cu transformarile din
societate.