You are on page 1of 11

CARACTERISTICI ACTUALE

ALE SISTEMULUI ROMÂNESC DE ÎNVĂŢĂMÎNT

Raportul asupra stării sistemului naţional de învăţământ a analizat învăţământul din România
pe baza a 32 de indicatori1, conform cu sistemul de raportare al Uniunii Europene, conturînd, pe
această bază, priorităţile şi direcţiile de dezvoltare viitoare. Aceşti indicatori2 vizează:
- participarea la educaţie
- resursele umane;
- cheltuielile pentru educaţie;
- eficienţa internă a sistemului de învăţământ (rezultatele elevilor şi studenţilor), eficienţa
externă (rezultatele educaţiei pe piaţa muncii).

1. Participarea la educaţie
În perioada 2000-2005, populaţia de şcolarizat s-a redus cu 745 000 persoane. Tendinţele
demografice negative (rata negativă a sporului natural al populaţiei, -2,5 în 2003), care s-au
datorat scăderii ratei natalităţii (de la 10,2‰ în 1996, la 9,8‰ în 2003) şi menţinerii constante a
ratei mortalităţii (12,7‰, respectiv 12,5‰), au făcut să descrească şi populaţia în vârstă de

1
Indicatorii de bază fac parte din Sistemul Naţional de Indicatori pentru Educaţie (vezi Sistemul naţional de indicatori pentru
educaţie. Manual de utilizare, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Proiectul pentru învăţământul rural, Bucureşti, 2005)
2
Participarea la educaţie şi eficienţa internă a sistemului de învăţământ
1. Rata brută de cuprindere şcolară în toate nivelurile de învăţământ
2. Durata medie de frecventare a învăţământului
3. Speranţa de viaţă şcolară
4. Rata specifică de cuprindere şcolară pe vârste şi sexe
Resursele umane ale sistemului de învăţământ
1. Ponderea personalului didactic calificat
2. Ponderea personalului didactic cu normă întreagă
3. Proporţia personalului didactic feminin
4. Numărul de copii ce revine la un cadru didactic
5. Numărul mediu de copii pe grupă /clasă
Costurile educaţiei
1. Cheltuielile publice pentru educaţie (% din PIB)
2. Cheltuielile publice pentru educaţie (% din totalul cheltuielilor publice)
3. Cheltuielile publice pentru educaţie (% din cheltuielile totale pentru educaţie)
4. Cheltuieli de personal (% din cheltuielile totale pentru educaţie)
5. Costul mediu pe elev /student
6. Cheltuielile de la bugetul de stat pe elev/student
7. Cheltuielile de la bugetul local pe elev
Rezultate
1. Ponderea populaţiei active (15-64 ani) pe niveluri de educaţie
2. Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15-64 ani pe niveluri de educaţie
3. Rata de ocupare a tinerilor în vârstă de 15-24 ani pe niveluri de educaţie
4. Rata şomajului la tinerii în vârstă de 15-24 ani pe niveluri de educaţie
5. Rata de inserţie a absolvenţilor diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională pe piaţa muncii.

Bruxelles.2% (indicatorul exprimă numărul total al elevilor şi studenţilor cuprinşi în toate nivelurile de învăţământ.1% în anul 2000. Sporirea numărului de elevi este efectul măsurii de a prelungi durata învăţământului obligatoriu de la 8 la 10 ani. o creştere cu 32 000 elevi în urban şi 55 000 în mediul rural. cu 120 500 persoane). Commission of the European Communities. pe medii de rezidenţă (ca urmare a creşterii ratei de participare la educaţie). În învăţământul preşcolar se constată o creştere a numărului de copii. Creşterea cea mai spectaculoasă a populaţiei şcolare se înregistrează însă în învăţământul superior. respectiv 42 000. în creştere (fapt cu efecte pozitive asupra performanţelor şcolare ulterioare ale elevilor). de la 4 549 800 la 4 390 800). La nivelul învăţământului liceal şi profesional s-a înregistrat o tendinţă de creştere: la nivelul liceului. Daca urmărim rata de participare la toate nivelurile de educaţie a populaţiei în vârstă de 15-24 ani3. 2005 . şi populaţia cuprinsă în sistemul de educaţie: cu 159 000. Numărul elevilor din învăţământul primar şi gimnazial (care. Rata brută de cuprindere în toate nivelurile de învăţământ a crescut în ultimii 5 ani cu 5. teoretic. iar la nivelul învăţământului profesional cu 8 000. dar această rată rămîne mică faţă de celelalte ţări. ca procent din grupa oficială de vârstă 6-23 ani) şi se datorează în special creşterii numărului de studenţi.  rata brută de cuprindere şcolară în învăţământul obligatoriu de 10 ani.  ponderea elevilor intraţi pentru prima dată în clasa I care au frecventat învăţământul preşcolar (3-6 ani) este. de asemenea. vom constata:  rata brută de cuprindere în învăţământul preşcolar a crescut de la 66. în condiţiile noilor prevederi ale Legii învăţământului privind prelungirea duratei învăţământului obligatoriu la 10 ani – a ajuns la 96%. la 73% în anul 2003. ar trebui să cuprindă întreaga populaţie şcolarizabilă la nivelul vîrstei) a scăzut (în învăţământul primar. 3 Sursa: Progress towards the Lisbon Objectives in Education and Training.şcolarizare (cuprinsă între 3 şi 23 ani).

rata abandonului şcolar anual a crescut de două ori şi jumătate pe ansamblul nivelului primar şi gimnazial şi de aproape trei ori în gimnaziu (în 2004. . migraţie.7% la 23. prin abandon. or. În intervalul 2000-2004.5). cauza fiind creşterea ratei abandonului şcolar. din totalul populaţiei în vârstă de 18-24 ani).2 ani în 2004). În învăţământul liceal şi 4 Ţinta stabilită de UE în perspectiva anului 2010 este aceea de a reduce proporţia tinerilor de 18-24 ani care părăsesc prematur şcoala la cel mult 10%. în perioada 1997–2003.pentru copiii de 3-7 ani şi 3 ani pentru cei între 3-6 ani). speranţa de viaţă şcolară pentru un copil în vârstă de 5 ani era: Rata de părăsire timpurie a sistemului educaţional a tinerilor în vârstă de 18-24 ani exprimă diferenţa între numărul elevilor înscrişi la începutul anului şcolar şi cel aflat în evidenţă la sfârşitul aceluiaşi an (reprezintă proporţia populaţiei în vârstă de 18-24 ani cu nivel gimnazial de educaţie. Avînd în vedere că rata ideală a abandonului este 0. şi poate fi revelatoare pentru eficienţa internă a sistemului de învăţămînt. la noi.9 ani (durata oficială de şcolarizare pentru învăţământul preşcolar fiind de 4 ani . durata medie de frecventare a învăţământului primar şi gimnazial s-a redus (la 7. Astfel. sau care nu şi-a completat studiile gimnaziale şi nu urmează nici o formă de educaţie şi formare profesională.Durata medie de frecventare a învăţământului (care exprimă numărul mediu de ani de şcolarizare pe care îi frecventează o persoană de vârstă oficială corespunzătoare tuturor nivelurilor de învăţământ. indicatorul a crescut de la 19.7 ani (mai redusă decît în celelalte ţări europene). Durata medie de frecventarea a grădiniţei a ajuns la 2.2%. rata abandonului şcolar era de 1. repetenţie. Speranţa de viaţă şcolară este un indicator ce relevă numărul total de ani de şcolarizare care se aşteaptă să fie parcurşi de un copil de o anumită vârstă ( presupunând că este înscris la o vârstă corespunzătoare calculării ratei nete de cuprindere şcolară într-un anumit nivel de învăţământ). Fiecare cohortă pierde din efectivul de intrare în sistemul de educaţie pe parcursul unui ciclu de învăţământ. o rată ridicată a acestuia evidenţiază problemele eficienţei interne a sistemului educaţional 4. 3-23 ani. deces. presupunând că această persoană va fi cuprinsă în unităţile şcolare corespunzătoare acestor niveluri) a ajuns la 15. în 2002.

iar durata medie de frecventare a învăţământului profesional a ajuns la 0. Se constată5 că o parte importantă de elevi părăseşte sistemul de învăţământ înainte de absolvirea clasei a VIII-a. România se situează la egalitate cu media statelor membre UE – 26. Rata de tranziţie de la învăţământul gimnazial la învăţământul liceal şi profesional înregistrează o tendinţă ascendentă (indicatorul exprimă numărul de elevi admişi în primul an de studii al învăţământului secundar. În privinţa învăţământului postliceal şi superior. şi anume de 15-18 ani).4% în 2000 la 76. iar în învăţământul superior. rezerva acestora faţă de educaţia copiilor ş.profesional.7 ani. într-un anumit an şcolar. nivelul redus de instruire al părinţilor. principalele cauze fiind: condiţiile socioeconomice precare ale familiei. clasa a VIII-a). O soluţie ar fi intensificarea activităţii de orientare privind cariera. Şi în învăţământul profesional rata de abandon se menţine la un nivel ridicat (6% în anul şcolar 2003/2004). ca raport procentual faţă de numărul de elevi înscrişi în anul terminal al învăţământului secundar inferior.0%. rata brută de cuprindere a crescut la 40.a. 5 Conform datelor INS . rata brută de cuprindere şcolară a crescut de la 71. Durata medie de frecventare a învăţământului liceal se menţine (în 2005) la 1.9 ani. Se constată că circa o treime din populaţia din mediul rural de vârstă şcolară corespunzătoare învăţământului secundar nu accede la acest nivel de educaţie (cifra se raportează la populaţia de vârstă oficială corespunzătoare nivelului.„benchmarks” – stabilite în cadrul Strategiei Lisabona pentru 2000-2010). se înregistrează o uşoară creştere la filiera tehnologică). În învăţământul superior se înregistrează şi o tendinţă ascendentă a duratei medii de frecventare (indicatorul face parte din sistemul de indicatori pe baza cărora se urmăreşte îndeplinirea ţintelor concrete .2% în 2004/2005 (principala explicaţie fiind aceea că piaţa forţei de muncă a avut o mai mare capacitate de absorbţie a persoanelor cu studii şi calificare superioare).4% în 2005 (la nivelul liceului.

54%.Indicatorul rata de tranziţie în învăţământul superior exprimă numărul de studenţi admişi în primul an de studii al învăţământului superior într-un anumit an şcolar.62 %). ponderea personalului calificat a crescut de la 84. în 2004. 96.7% în 2004.4% în mediul urban. în sistem lucrau 4.2 % din totalul personalului din sistem (ponderea cea mai mare fiind în învăţămîntul primar şi gimnazial . La nivelul învăţământului preşcolar. în învăţământul liceal asistăm la o creştere de 5. în principal.66% dintre cadrele didactice îşi desfăşoară activitatea în mediul rural. la nivelul anului 2004.54. de reducerea efectivelor de elevi înscrişi). ca raport procentual faţă de numărul de elevi înscrişi în anul terminal al învăţământului liceal (clasa a XII-a) din anul şcolar anterior. la 94.2% dintre cadrele didactice erau calificate (98. 2005 Ponderea personalului didactic calificat este indicatorul care exprimă numărul cadrelor didactice calificate în numărul total al cadrelor didactice şi arată calitatea resurselor umane din învăţămînt precum şi calitatea procesului instructiv-ducativ. două treimi din elevii claselor a XII-a şi-au continuat studiile în învăţământul superior. Cadrele didactice au o pondere de 72.9% în anul 2000.32 % din totalul populaţiei ocupate din România.4% sînt cadre . 35. Sursa: INS. iar cea mai scăzută în cel superior . La nivelul gimnaziului. 91.80. S-a constatat că. 94.7% în mediul rural). În învăţământul primar.77 %. în învăţământul profesional efectivul s-a redus cu aproximativ 20 % (reducere determinată. Resursele umane Dacă urmărim evoluţia efectivelor de personal din învăţământ. Analiza dinamicii efectivelor de personal ne dezvăluie faptul că în 2004 personalul din învăţământ a scăzut cu 3% faţă de anul 2000. 2.

circa trei sferturi (72. În România actuală. Ponderea personalului didactic cu normă întreagă este un indicator ce se foloseşte pentru a surprinde nivelul de ocupare al cadrelor didactice din sistem. În învăţământul superior procentul este de 100%6.9%) din personalul didactic este de sex feminin. Ponderea cea mai mare este în învăţământul primar şi în cel superior. Costurile educaţiei Pe ansamblul sistemului de învăţământ. Sursa: MEC – date primare (provenite de la ISJ) 2004.didactice calificate (96. agregare DIS 3. în special în învăţământul preşcolar şi primar7. dar valorile rămîn apropiate de media ţărilor europene. gimnazial şi profesional. indicatorul cheltuieli publice pentru educaţie (% din PIB) relevă proporţia din produsul intern brut alocată de guvern serviciilor de educaţie într-un an 6 Sursa: INS (2001 – 2005) 7 Ponderea mare a femeilor în învăţământul preuniversitar este o caracteristică a tuturor ţărilor europene.din cele 49 existente în 2005 – erau conduse de femei rector). ponderea acestuia fiind în creştere. . În perioada 2000-2004 numărul a crescut constant în învăţământul secundar (liceal şi SAM) şi în cel superior. Ponderea în învăţământul superior este mai mică.8% în mediul urban şi 86. În învăţământul preşcolar. iar la nivelul învăţământului liceal ponderea era de 97. cea mai mică – în învăţământul postliceal.6% în rural). iar în învăţământul primar din mediul rural numărul este mai redus (în jur de 16). Media în ţările OCDE este de 17. Ponderea personalului didactic feminin în numărul total de cadre didactice evidenţiază echilibrul (sau dezechilibrul) în distribuţia totală a cadrelor didactice. numărul copiilor este mai ridicat decât numărul maxim prevăzut de lege. Numărul de elevi/studenţi la un cadru didactic este indicatorul ce vizează nivelul resurselor umane în raport cu numărul elevilor-studenţilor.1 elevi/profesor. Numărul mediu de copii/elevi pe grupă/clasă este un indicator ce poate releva calitatea procesului instructiv-educativ.9 în anul 2003. dar în creştere (3 instituţii de învăţământ superior .

Sursa: Key Data on Education (EUROSTAT8. În România se înregistrează nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor pentru educaţie: sub 4% din PIB.2%.22% (în 2001). 2005. Media în statele membre ale Uniunii Europene era de 5. . Indicatorul cheltuieli pentru educaţie ca procent din cheltuielile publice relevă proporţia din cheltuielile publice anuale alocate de guvern serviciilor de educaţie. ceea ce denotă o subfinanţare a sistemului de educaţie. 8 EUROSTAT este Oficiul de Statistică al Comunităţilor Europene. Suedia.5%).31%. 9 Key Data on Education. cele mai ridicate procente fiind alocate de ţările nordice (8. În 2003.93. acest procent era de 8.şi reflectă importanţa acordată educaţiei (în comparaţie cu celelalte servicii publice). 10 şi în ţările membre ale UE cel puţin 80% din cheltuielile pentru educaţie sunt făcute de la bugetul de stat. inferior majorităţii ţărilor europene (Lituania. 2005 Din acest punct de vedere. Cheltuielile publice pentru educaţie ca procent din cheltuielile totale pentru educaţie exprimă cheltuielile publice pentru educaţie în totalul cheltuielilor publice şi private într-un an financiar. 2005) Media în ţările care au aderat de curând este de 5. Islanda alocă în medie peste 12% 9). constatăm că la noi educaţia este finanţată în principal din fonduri publice10 . Sursa: Key Data on Education in Europe.5%.

Cheltuielile de la bugetul local pe elev exprimă gradul de participare al bugetului local la acoperirea unei părţi din cheltuielile totale pentru educaţia unui elev/student (sumele provenind. Rata de absolvire a învăţământului liceal a fost.82. iar pentru învăţământul postliceal . atât în mediul urban.23% în 2004). iar 7% dintre abolvenţi nu promovează examenul (o scădere ceva mai mare a avut loc în 2003 când au fost introduse probele în sistem grilă). vârsta teoretică de absolvire este 18 de ani). ceea ce reflectă calitatea şi eficienţa internă a sistemului (în calculul ratei de absolvire a învăţământului superior.Indicatorul cheltuieli de personal ca procent din cheltuielile totale pentru educaţie relevă faptul că acestea deţin cea mai importantă pondere . aproape o treime dintre elevi s-a situat sub nivelul mediu de performanţă (rezultatele elevilor şcolilor din mediul urban aufost mai bune). vârsta teoretică de referinţă este 23 de ani. în 2004. costul mediu pe elev/student a ajuns. cît şi în mediul rural (în 2004 era de 60%). Rata de absolvire a învăţământului superior are o tendinţă ascendentă.21 de ani). în mare majoritate. mai exact. matematică şi istorie/geografie) au evidenţiat faptul că din ce în ce mai mulţi elevi nu reuşesc să promoveze testele de la finalul gimnaziului. La evaluarea naţională a elevilor aflaţi la finalul învăţământului primar (clasa a IV-a) făcută în martie 2005. Rata celor care finalizează învăţământul gimnazial cu diplomă de capacitate este semnificativ mai scăzută decât a celor care termină clasa a VIII-a. din cotele TVA care intră în componenţa bugetelor locale). Absolvenţii de liceu se înscriu (3% nu se înscriu) la examenul de bacalaureat. la 340 euro.95% în 2001 (reducîndu-se la 78. gradul de participare al bugetului de stat la acoperirea unei părţi din cheltuielile pentru educaţia unui elev/student. care este 14 ani) este în scădere. Rezultate Rata de absolvire a învăţământului primar şi gimnazial (procentul absolvenţilor acestui nivel de educaţie în totalul populaţiei în vârstă teoretică de absolvire. peste 73% (în învăţământul liceal. iar discrepanţele între mediul urban şi cel rural se menţin. în 2004. Costul mediu pentru un elev/student este un indicator ce exprimă nivelul cheltuielilor pentru educaţia unui elev/student. 11 INS – Institutul Naţional de Statistică . Testările naţionale de la sfârşitul clasei a VIII-a (care constă în examene scrise la limba română. Aproape 12% dintre elevii care s-au înscris la începutul anului 2003 în clasa a VIII-a nu s-au prezentat la testarea naţională (promovarea testării naţionale reprezintă condiţia de acces în clasa a IX-a de liceu). Conform datelor INS11. 4.

la matematică pe locul 34. biologie. şcolilor. S-au constatat diferenţe importante privind achiziţiile la citire. mai exact: la citire pe locul 34. care a durat 90 minute. din 177 şcoli. Elevii au avut de rezolvat 80 de itemi (cu răspuns construit şi cu răspuns la alegere). în general. populaţia ţintă fiind elevii de 15 ani. Şcolile cu performanţe înalte sunt. situându-ne pe locul 25 din 38 de ţări participante. limbajul. matematică şi ştiinţe. timp de 90 de minute. În România au fost testaţi 4000 de elevi de la 150 şcoli din mediul urban şi rural. dacă formulează concluzii directe.. dacă examinează şi evaluează conţinutul. iar rezultatele au situat-o pe locul 34 din 43 ţări participante (sub media OCDE). dacă interpretează şi integrează idei şi informaţii. acestora le sînt evaluate competenţele de bază din trei domenii: citire/lectură. Scorul elevilor români a fost la nivelul mediei internaţionale. chimie. iar la citirea în scop informaţional . în funcţie de mediul în care-i situată şcoala (şcolile din mediul urban au rezultate mai bune).PISA este o evaluare standardizată internaţională a rezultatelor educaţionale (iniţiată şi proiectată de către 28 de ţări membre OCDE).pe locul 22. Indicatorul care evidenţiază repartizarea populaţiei în vârstă de muncă după nivelul de educaţie arată că ponderea populaţiei active cu studii superioare şi a celei cu studii profesionale a crescut în 2004 (datele se calculează pe baza informaţiilor colectate prin ancheta forţei de muncă AMIGO). La ultima testare (2003). Din 1991. la matematică şi la ştiinţe.fizică. au participat circa 4000 de elevi. Procentul tinerilor în vârstă de 20-24 ani care au finalizat cel puţin învăţământul secundar superior . geografie) care se desfăşoară din patru în patru ani. programelor. Testarea Nivelului de Înţelegere a Textului Scris (PIRLS) urmăreşte măsurarea şi interpretarea diferenţelor între sistemele educaţionale naţionale în vederea îmbunătăţirii predării şi învăţării citirii în întreaga lume (se fac şi analize privind situaţia elevilor.din totalul populaţiei din grupa corespunzătoare de vârstă . România participă la studiul TIMSS (Tendinţe Internaţionale în Studiul Matematicii şi al Ştiinţelor . iar rezultatele au situat-o pe locul 22 (scor global 512) peste media internaţională (la citirea în scop literar . În România au fost testaţi 4831 de elevi. de la 150 şcoli din mediul urban şi rural. la ştiinţe pe locul 32. politicilor educaţionale etc.pe locul 21). profesorilor. cele care dispun de resurse materiale adecvate. pentru a înţelege contextele educaţionale în care are loc procesul de predare-învăţare). Se urmăreşte dacă elevii evaluaţi extrag informaţii explicit formulate. Evaluarea se realizează din trei în trei ani şi urmăreşte ce ştiu şi ce pot face elevii la finalul învăţământului obligatoriu. pe durata a 120 de minute. mai exact.este la un nivel . elementele textuale.

cele mai afectate fiind femeile cu nivel scăzut de studii. Rata şomajului la tinerii în vârstă de 15-24 ani este un indicator care evidenţiază adaptarea sistemului de educaţie şi formare la cerinţele pieţei forţei de muncă (dar şi faptul că multe firme.41% Primar şi fără şc. Însă nivelul şomajului în cazul tinerilor de 15-24 de ani este apropiat sau chiar mai scăzut în comparaţie cu cel din alte state europene. în 2004 reprezenta aproape o treime din numărul total al şomerilor 13 (32.5%).apropiat de cel al statelor Uniunii Europene. Bruxelles Indicatorul măsoară gradul de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă/a tinerilor de 15-24 ani şi capacitatea pieţei muncii de a absorbi forţa de muncă. . din mediul urban). pe niveluri de educaţie. în 2004. era în: Universitar .71% Liceal şi treapta I -64% Profesional -68% Gimnazial . Există diferenţe între mediul urban şi rural în privinţa celor care au finalizat învăţământul superior. companii evită să angajeze forţă de muncă fără experienţă). Procentul populaţiei în vârstă de 20-24 ani care a finalizat cel puţin învăţământul secundar superior: Sursa: Progress towards the Lisbon objectives in education and training. Cei cu studii universitare sunt cel mai puţin afectaţi de fenomenul neocupării12 (dar există diferenţe în funcţie de sex şi nivelul de studii. 12 Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 15-64 ani. Chiar dacă în cifre absolute numărul şomerilor tineri a scăzut.85% Postliceal . absolvită -39% 13 Conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii. 2005.

Acestora li se alătură principalele documente europene de politică în domeniul educaţiei a căror semnatară este şi România: Agenda Lisabona („Educaţia şi formarea în 2010”). 9. 7. Conform estimărilor. asigurarea egalităţii de şanse şi creşterea participării la educaţie. optimizarea finanţării învăţământului. reforma educaţiei timpurii. Declaraţia de la Copenhaga (privind educaţia şi formarea profesională). informatizarea şcolilor din mediul rural. dezvoltarea educaţiei permanente şi a formării profesionale. ponderea proaspeţilor absolvenţi în totalul şomerilor BIM a fost de 21%. 2004 . Procesul Bologna (privind crearea spaţiului european al învăţământului superior). promovarea descentralizării învăţământului preuniversitar. construcţia de campusuri şcolare. Tranziţia de la şcoală la viaţa activă şi integrarea în muncă a tinerilor reprezintă o problemă esenţială. 6. Capitolul 5 . 14 Priorităţile şi direcţiile de dezvoltare pentru perioada 2006-2008 sunt stabilite în funcţie de analiza stării sistemului de educaţie pe bază de indicatori realizată în raportul din 2005 şi de măsurile luate de Ministerul Educaţiei şi Cercetării în baza documentelor: Programul de Guvernare. 2.Rata de inserţie a absolvenţilor diferitelor niveluri de educaţie şi formare profesională pe piaţa muncii este indicatorul ce exprimă proporţia absolvenţilor diferitelor niveluri de învăţământ care şi-au găsit un loc de muncă la un an de la terminarea studiilor (indicatorul urmăreşte evaluarea eficienţei externe a sistemului de educaţie şi gradul de adaptare a acestuia la nevoile pieţei forţei de muncă. Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013. la aproape jumătate nu vor putea avea acces decât cei cu studii superioare.Politica în domeniul educaţiei. cu impact economic şi social. Conform anchetei realizate de INS (în 2000. Torino. Pentru perioada 2006-2008 priorităţile sînt: 1. complementar anchetei AMIGO). 4. 10. asigurarea calităţii educaţiei. iar datele sînt culese pe eşantioane). elaborarea Cadrului Naţional al Calificărilor pentru învăţământul superior. dezvoltarea formării profesionale a personalului din învăţământ. 3. 5. ETF. din totalul locurilor de muncă ce se vor crea în ţările membre ale Uniunii Europene 15 până în anul 2010. 15 Conform Monograph Candidate Countries Vocational Education and Training and Employment Services in Romania. 8. România va trebui să se adapteze la cerinţele societăţii cunoaşterii 14 în care cei slab calificaţi profesional riscă să fie marginalizaţi.