You are on page 1of 10

PASARILE

Pasarile fac parte din clasa Aves, sunt vertebrate ovivipare (care se inmultesc prin oua), traiesc in mediul
terestru si au capacitatea de a zbura. Sunt peste 9.000 de specii de pasari. Forma corpului este
aerodinamica, iar pielea este acoperita de puf, fulgi si pene. Membrele anterioare s-au transformat,
adaptandu-se, in aripi. Maxilarele sunt acoperite de teci solzoase care formeaza ciocul.Majoritatea
pasarilor migreaza in cautare de hrana. Pentru a supravietui in timpul migratiei pasarile trebuie sa fie
sanatoase. Peste 60% din pasari traiesc in padurile tropicale. La majoritatea pasarilor scheletul cantareste
5% din greutatea corpului, unele specii de pasari sunt atat de usoare incat penele cantareasc mai mult
decat scheletul. Modul de hranire al pasarilor are legatura cu forma ciocului.

Păsările României

Pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), specie-simbol pentru Delta Dunării.

Mai mult decât oricare altă grupă de viețuitoare, păsările constituie obiectul unui deosebit interes din partea
omului, atât pentru aspectul lor plăcut, coloritul viu, extrem de variat al penajului, cântecul melodios, dar și
pentru obiceiurile lor de o mare originalitate (iscusința cu care construiesc cuibul, capacitatea de a se orienta
în timp și spațiu pe parcursul migrațiilor, fidelitatea față de locurile de reproducere și de iernare, diverse
strategii de nutriție și de protecție contra dușmanilor). La aceasta contribuie deopotrivă ponderea mare pe
care păsările o au printre vertebrate, ele fiind mai numeroase pe cuprinsul României, ca specii și indivizi,
decât toate celelalte la un loc. Din cele aproximativ 10.000 de specii de păsări din lume, avifauna din
România include circa 436 de specii.

Categorii fenologice[modificare | modificare sursă]
Fenologia este o ramură a biologiei care studiază influența factorilor mediului ambiant (meteorologici,
climatici, a anotimpurilor etc.) și a factorilor interni (genetici, metabolici, endocrini etc.) asupra dezvoltării
plantelor, a vieții păsărilor etc. După modul cum se succed păsările pe teritoriul țării de-a lungul
anotimpurilor, se disting patru categorii fenologice mari:[1][2]

Sylvia. 3.). Philomachus pugnax etc. accidental. Paridae. . care ne vizitează numai în sezonul rece al anului (toamna și iarna). La acestea se adaugă exemplarele care au cuibărit la nord de România. iar toamna. Păsările accidentale (păsări migratoarele sporadice neregulate) sunt speciile care apar pe teritoriul țării neregulat. de tranzit) sunt acele specii care în migrațiile lor de toamnă (spre sud pentru a ierna) și de primăvară (spre nord pentru a cuibări) poposesc un timp mai scurt sau mai lung în țară (Pluvialis squatarola. Fringillidae etc. poposind un timp mai scurt sau mai lung pe teritoriul României (pasăre în pasaj de primăvară). iar unele exemplare iernează în pe apele neînghețate (oaspete de iarnă). Ca exemplu rața roșie (Aythya nyroca) este o pasăre de pasaj. Loxia pytyopsittacus etc. Toamna exemplarele care au cuibărit în România migrează spre sud către cartierele de iernat. altele își continue drumul spre nord în alte țări în care cuibăresc (Ucraina. indiferent de anotimp. rămân în locurile natale tot timpul anului. Corvidae. se îndreaptă din nou spre sud în cartierele de iernat (Luscinia. pentru a-și petrece timpul nefavorabil. 4. oaspeți de vară sau migratoare.). sedentare. Ea este o pasăre migratoare și sosește în România primăvara din cartierele de iernat (Africa de Nord. păsări de pasaj (sau de trecere. oaspeți de iarnă.).).). păsări care. o parte din aceste păsări în migrația lor de primăvară rămân în țară și cuibăresc (oaspete de vară). și care la ivirea primăverii se reîntorc în ținuturile nordice (Cygnus cygnus.[1][2] O specie poate include mai multe categorii fenologice. sosind din sud primăvara. mai ales în timpul iernii (Acrocephalus dumetorum. nordul Peninsulei Arabice și India). solitari sau în grupuri mai mari. chiar și în perioada iernii (majoritatea din Picidae. Buteo lagopus etc. venind din nord. Cuculus etc. oaspete de iarnă și oaspete de vară cuibăritore. 1.). 2. Upupa. Rusia etc. unde au cuibărit. când începe sezonul rece. care cuibăresc și se reproduc pe aceste meleaguri. ele trec în pasaj prin țară (pasăre în pasaj de toamnă). valea Nilului.

Cygnus olor Dunării. Oaspete fi observate Lebădă de iarnă între 2. (populațiile 8. fi observate Cucuvă. Lebădă de cuibărește.Ordinul Anseriformes (Familia Anatidae) Populația Denumirea Denumirea Categorie Statut IUCN.000 și mută. Lebede Numărul de perechi cuibăritoare este estimat la 3.000-16.000.000- Oaspete de vară. Lebădă. În pasajul de (J.Gmelin.000 Lebădă de [11] de iarnă. toamnă. În pasajul (Linnaeus. între 1. în majoritatea în vară. toamnă.000 de exemplare.000 de exemplare. exemplare. Monotipică timpul Lebădă primăvară și 1789)[6][7] pasajelor pot gheboasă. Monotipică iar în timpul Lebădă de primăvară și 1758)[9][10] pasajelor pot cântătoare. iarnă. Iernează 5. Subspecii estimată din științifică latină română fenologică Imagine România Ordinul: Anseriformes Familia: Anatidae Subfamilia: Anserinae Tribul: Cygnini. iernile blânde Delta [8] Lebăda unele iernează. 5.F. În cucuiată.000 de nordice). Oaspete de Cygnus cygnus exemplare.500 și 3. Apar în timpul iernii 2.000-5. .

care iernează este de 10. ridică în rang de a 1-6 specie Cygnus exemplare. Oaspete 15. pasajelor se Anser anser Anser anser sură. în perechi. Gâște Populația cuibăritoare este estimată la 3. În Gâscă de iernile blânde timpul [21] vară. 1871 Gâsca toamnă. bewickii Lebădă [18] Cygnus atratus neagră. (populațiile iar populația nordice). primăvară și între 8. mică. 6.200- Oaspete de vară. prezența în columbianus (Ord.800 de cuibărește.500 de sălbatică. Tribul: Anserini. mică.500 și 1758)[19][20] Swinhoe.[17] neagră. de iarnă exemplare. Oaspete de Cucuvă unii autori o timpul iernii 1815)[12][13] iarnă. (Yarrell.000- 25. . Cygnus columbianus În România [14] Lebădă bewickii se estimează Cygnus Accidentală.000 de exemplare. Provenită din Apariții (Latham. Gâscă unele iernează. Gâscă În pasajul de pot vedea (Linnaeus. rubrirostris mare. Lebăda Monotipică gradini sporadice 1790)[15][16] australiană zoologice. 1830).

accidental de roșii. 1834[31][32] cu picioare iarnă. iar (Linnaeus. între 150. indivizi. 1787). În pasaj. iar Gârliță. observate 20- 1787)[22][23] fabalis rossicus câmp. Numărul de indivizi care iernează este Gârliță [27] În pasajul de de 150. 1933 exemplare în sezonul rece. indivizi care brachyrhynchus Gâscă mică Monotipică Oaspete de pot apare Baillon. la 20-30 de Anser erythropus Gâscă În pasaj.000 de fruntea iarnă. indivizi albă. Anser Gâscă de iernează. Specie rară. [24] În perioada Anser fabalis Gâscă de 2007-2012 au Anser fabalis fabalis (Latham. albifrons cel de toamnă. Monotipică Oaspete de 10-30 de 1758)[28][29] Gâscă cu iarnă. Populația care iernează în România Gârliță este estimată [30] mică.000. tranzitează țara în timpul pasajelor. observate în timpul pasajelor. Uneori fost (Latham. exemplare frunte albă pot fi mică. Iernează [33] Gâscă cu Accidentală. (Scopoli.000 Gâscă cu 1769)[25][26] (Scopoli. pitică. Anser albifrons Anser albifrons primăvară și în 280. 100 Buturlin.000- mare. 1769) Oaspete de și 250. la an la an. de circa 1-5 de Anser cioc scurt. . obicei în pasaj. semănătură.

rară 1758)[43][44] Gâscă cu 1758) inel pe gât. Chen caerulescens regiunea estică a foarte rar polară. în Specie foarte (Linnaeus. În timpul pasajelor se Gâscă cu pot observa [42] gât roșu. Gâsca cu de (Pallas. continentului european. Americii de neexistând o Gâscă de (Linnaeus. gulerată. Monotipică obicei evadată compania India 1790)[37][38] din grădini stolurilor de zoologice. 1758). Branta bernicla Branta bernicla Gâscă bernicla Accidentală. 1758) Nord spre vestul populație omăt. Monotipică Oaspete de piept roșu. de Anser indicus accidentală. gârlițe mari în sezonul de iarnă. Specie [36] accidentală.000-17. 1758)[34][35] și centrul stabilă. . 1769)[40][41] iarnă. caerulescens migrațiilor din semnalată Gâscă sin. 9. (Linnaeus. caerulescens (Linnaeus. (Linnaeus. 8. Gâscă cu iernează între cravată. sezonul rece.000 și 20. de Anser obicei în pasaj în În România Gâscă de caerulescens Anser timpul specia este zăpadă. În România.000 Branta ruficollis În pasaj. este foarte rar [39] Specie observată. Gâscă [45] neagră. de obicei în Gâscă de (Latham. exemplare.000 de exemplare.

observată în observați 1758)? România în sunt foarte parcurile din rari de la an orașe. canadiană indivizii 1758)[46][47] (Linnaeus. canadensis zoologice. . Accidentală. la an. În România Specie nu au fost accidentală. în semnalată de (Bechstein. iar (Linnaeus. de [48] înregistrate Branta obicei evadată perechi la Branta canadensis canadensis din grădini Gâscă cuibărit. Monotipică Gâscă cu sezonul rece. [51] Gâscă A fost Branta leucopsis călugăriță. câteva ori în 1803)[49][50] obraz alb. sezonul rece.

unde au loc deseori lupte teritoriale violente. Puii au penajul cenusiu. Pe la inceputul lunii mai. Uneori. Se aduna in grupuri mari. Prezinta penaj alb. in care masculii dominanti indeparteaza intrusii prin „alunecari” pe apa si salturi. coada relativ lunga si ascutita la varf. pe care le cloceste impreuna cu masculul. fixat. Masculul se implica in apararea oulalelor si a familiei cu indarjire si agresivitate uneori. Habitat: Iarna migreaza spre sudul Marii Caspice. in Delta Nilului si in estul Marii Mediterane. devenind complet alb abia in al treilea an de viata. aproape de prezenta umana. Cand inoata tine gatul gratios in forma de „S” cu ciocul indreptat in jos. In iernile blande. cuibareste si pe rauri lente si canale. O specie ocrotita de lege datorita frumusetii si raritatii sale. femela depune 4-6 oua. Cantareste in medie 8-12 kg. timp de 34-36 de zile. batand apa cu ajutorul aripilor. . unele exemplare raman si la noi in tara. Reproducerea : Cuibareste indeosebi in baltile Deltei Dunarii. Ciocul adultului are culoarea rosu-portocaliu cu o protuberanta bazala neagra.Lebada de vara – Cygnus olor Generalitati: Este cea mai numeroasa si mai raspandita dintre lebede. unde isi instaleaza cuibul in stufarisurile nepatrunse sau pe plaurul vechi. In perioada de cuibarit. Descriere: (150 cm). albe-fumurii. deseori tinand aripile ridicate sub forma unui scut. pot avea un comportament agresiv chiar fata de om.

cu unghia ciocului alba. Hrana: consta in plante acvatice. insa mai sunt si exemplare care ierneaza in tara noastra. In aceasta perioada masculul pazeste cuibul si femela. Habitat: la noi in tara preponderent in Delta Dunarii. venind din nordul Africii unde ierneaza. In luna noiembrie pleaca. rapita. ierburi fragede. Depune 5 – 8 oua (uneori pana la 14). seminte de cereale. gatul si pieptul sunt gri sau maroniu. Este oaspete de vara care soseste in Romania in luna februarie. Ciocul si pleoapele sunt portocalii. Puii devin capabili de zbor dupa 3 luni si maturi sexual dupa 2 ani. Penajul este mai inchis in zona capului si mai eschis in zona pieptului. trifoi. Descriere: (75 – 90 cm) cu corpul rotunjit. leguminoase. incepand cu a doua jumatate a lunii martie si continuand pana in aprilie. gatul lung si gros.Gasca de vara – Anser anser Generalitati: este cea mai mare specie de gaste de la noi din tara. In lunile iunie-iulie gasca de vara naparleste si nu mai poate zbura pana cand ii cresc noile remige. semanaturi. fiind doar completata cu insecte. icre de peste etc. pe care le cloceste 28-29 de zile. intre stufuri pe plauri. Reproducerea: pasare monogama. iar picioarele sunt de culoare roz. . Capul. dar si in alte cateva lacuri intinse cu stuf din sudul tarii. Femela construieste cuibul in locuri uscate ferite de pradatori. iar subcaudalele albe. Penajul i se reface complet in august.

Penajul are culoarea cenusie cu dungi negre si alb in jurul ciocului. Are o greutate situata intre 2 – 3 kg. Reproducerea: cuibareste in nordul Europei si al Asiei. Penajul cozii este de culoare neagra.Garlita mare – Anser albifrons Generalitati: este o specie de gasca care cuibareste in zona arctica a Europei. Habitat: pasare de pasaj prin Romania. Femela depune 3 – 6 oua pe care la va cloci timp de 22 – 27 de zile. Vine pe la jumatatea lunii octombrie si pleaca in prima parte a lunii martie. Abdomenul este cenusiu brazdat transversal cu pete negre. Asiei si Americii si care migreaza spre sud in sezonul rece. cu partea inferioara alba. Ciocul este galben-rosiatic. Hrana: boabe de grau. . Campia Romana si in vestul tarii. de porumb. Descriere: anvergura aripilor atinge 130 – 150 cm. Puii vor fi capabili sa zboare dupa 38-45 de zile. Picioarele sunt rosii-caramizii. rapita sau ierburi acvatice. oaspete de iarna in Dobrogea. Pe frunte prezinta o pata alba care nu ajunge niciodata la nivelul ochilor.