You are on page 1of 4

Situaţiile financiare reprezintă cea mai importantă modalitate de a prezenta periodic

terţilor informaţiile colectate şi prelucrate de sistemul contabil.
De acea, situaţiile financiare trebuie să reflecte ceea ce reprezintă în opinia lor o
imagine fidelă a societăţii, obiectiv fundamental şi chiar principiul suprem al contabilităţii.
Reglementările româneşti precizează faptul că „documentele oficiale de prezentare a situaţiei
economico-financiare sunt situaţiile financiare anuale, care trebuie sa ofere o imagine fidelă
a poziţiei financiare, performanţei financiare, fluxurilor de trezorerie şi a celorlalte informaţii
referitoare la activitatea desfăşurată”1. În consecinţă, situaţiile financiare anuale reprezintă
documente de sinteză prin care se prezintă într-o structură formalizată informaţii de natură
contabil-financiară necesară majorităţii utilizatorilor pentru:
 a hotărî când să cumpere, să păstreze sau să vândă o investiţie de capital
 a evalua răspunderea sau gestiunea managerială; a evalua capacitatea
întreprinderii de a plăti şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi;
 a evalua garanţiile pentru creditele acordate întreprinderii;
 a determina politicile de impozitare;
 a determina profitul şi dividendele ce pot fi distribuite;
 a elabora şi utiliza date statistice despre venitul naţional;
 a reglementa activitatea întreprinderilor.
De asemenea, Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare
precizează că obiectivul situaţiilor financiare este de a furniza informaţii despre poziţia
financiară, performanţa şi modificările poziţiei financiare a întreprinderii, care sunt utile unei
sfere largi de utilizatori în luarea deciziilor economice. Pentru atingerea obiectivului situaţiilor
financiare informaţiile prezentate prin aceste situaţii trebuie să întrunească următoarele
caracteristici calitative care determină utilitatea acestora: inteligibilitate, relevanţă,
credibilitate şi comparabilitate.
Conform cadrului conceptual IASB, obiectivul situaţiilor financiare anuale este de a
furniza informaţii despre poziţia financiară, performanţa şi fluxurile de trezorerie ale unei
întreprinderi, utile Pentru atinge acest obiectiv, situaţiile respective oferă informaţii despre:
active, datorii, capital propriu, venituri şi cheltuieli, inclusiv câştiguri, pierderi, şi fluxurile de
trezorerie ale întreprinderii. Pentru a răspunde obiectivelor situaţiilor financiare anuale,
Cadrului general al IASB precizează că întocmirea acestora presupune luarea în calcul a 2
ipostaze: aplicarea unei contabilităţi de angajamente 2 şi afirmarea stării de continuitate a
activităţilor întreprinderii, într-un viitor previzibil.
Pe baza informaţiilor contabile, se întocmesc situaţiile financiare anuale:
bilanţul ca sinteză a existenţei şi structurii activelor şi pasivelor şi contul de profit si
pierdere, ce reflectă rezultatele financiare obţinute în urma activităţii economice desfăşurate,

1
Legea contabilităţii nr. 82/1991 republicată în Monitorul Oficial al României nr. 48/2005, art.10, O.U.G. nr.
102/2007 pentru modificarea si completarea Legii contabilitatii nr. 82/1991 publicata in Monitorul Oficial din
Partea I, Nr. 689/10.10.2007.
2
Dumitrean, E, Contabilitate financiară II, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001, p.89

colectarea.cifra de afaceri netă: 7. Bucureşti. datele oferite prin intermediul sistemelor informatice de acest tip trebuie actualizate permanent în concordanţă cu situaţia economică de moment a companiei. transferul datelor şi apoi difuzarea informaţiilor. 3 . 4 Minu. D. Contabilitatea este văzută ca un sistem de informare. G.000 euro. 19-22. Din această cauza sunt implementate in sisteme operaţionale sau de prelucrare a tranzacţiilor.650. 12-45. 2002. Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mai sus întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: • bilanţ.3 Activităţile informaţionale specifice domeniului contabil sunt cele care privesc producerea şi utilizarea informaţiei contabile şi se traduce în acţiuni.. respectiv. . • notele explicative la situaţiile financiare anuale. provenienţe ale pierderilor. 2002.. • situaţia modificărilor capitalului propriu. păstrarea. obligaţiile şi veniturile unei firme Profundele schimbări în tehnologia informaţională şi în comunicaţii nu vor lăsa neatins sectorul contabil.300. adică un ansamblu de elemente care permit culegerea. • cont de profit şi pierdere. Caracteristicile mediului de afaceri actual cer ca informaţiile economice sau de alta natură să poată fi accesate de la sisteme conectate la reţeaua companiei sau din alte locaţii. Editura Polirom. Editura Economică. • cont de profit şi pierdere. Structura situaţiilor financiare anuale pentru persoanele juridice 5 care la data bilanţului depăşesc limitele a două dintre următoarele trei criterii: . M. . în Monitorul Oficial. care vizează crearea. 5 OMFP nr. feluri şi surse ale profitului. • notele explicative la situaţiile financiare anuale simplificate. Sisteme informaţionale pentru manageri. Iaşi. De asemenea. 1752 din 17/11/2005 pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene. p.atât pe total. p.total active: 3. prelucrarea. art. în vederea colectării şi prelucrării datelor necesare producerii informaţiilor care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii şi controlului activităţii organizaţionale. Contabilitatea ca instrument de putere.4 Sistemul contabilităţii generale centralizează toate tranzacţiile financiar contabile ale unui organism. 3 Oprea. Sistemul informaţional economic este un ansamblu de resurse umane şi de capital.000 euro. investite într-o unitate economică. şi va cuprinde: • bilanţ. sintetizează şi evidenţiază modificările de active.număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar: 50. • situaţia fluxurilor de trezorerie. Meşniţă. stocarea şi comunicarea informaţiilor în vederea luării deciziilor la nivel organizaţional. 1080 din 30/11/2005. cât şi pe activităţi. Partea I nr.

Editura Sedcom Libris. incluzând Standardele Internaţionale de Contabilitate şi interpretările lor la 1 ianuarie 2005.datorii sînt grupate după natură şi lichiditate. Georgescu I.. ne spune de la sine despre importanţa celei mai complexe „construcţii” teoretice ale contabilităţii8. iar exigibilitatea se referă la intervalul de timp necesar pentru ca o datorie să fie achitată. Iaşi. 2006. Beţianu L. Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitatea românească. 49. Bazele contabilităţii. s-a elaborat o altă situaţie financiară anuală care să favorizeze desprinderea concluziilor privitoare la performanţele activităţii întreprinderii9. Editura Junimea. 2001. 44 8 Horomnea E. p. Editura CECCAR. Capitalul propriu reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele unei întreprinderi după deducerea tuturor datoriilor sale.. În bilanţ elementele de activ şi . Bazele contabilităţii. Din punct de vedere conceptual bilanţul reprezintă cea mai importantă sinteză informaţională a contabilităţii obţinută prin structurarea. analiză şi audit. Editura Sedcom Libris. 200 . printr-un sistem de ind. Lichiditatea se referă la intervalul de timp necesar pentru ca un element de activ să fie realizat sau convertit în disponibilităţi. El este procedeul cu care se încheie un ciclu de înregistrări contabile dintr-o perioadă de gestiune şi pe baza informaţiilor pe care le demarează un nou ciclu de prelucrare a datelor în contabilitate. elaborat de Comitetul pentru Standarde Internaţionale de Contabilitate (IASC) stabileşte că7: elementele legate în mod direct de evaluarea poziţiei financiare sunt activele.prima componentă a situaţiilor financiare anuale6 – prezintă în etalon bănesc situaţia patrimoniului unei întreprinderi la sfârşitul exerciţiu lui curent. comparativ cu exerciţiul precedent. Prin urmare. p.. Budugan D. Iaşi. agregarea şi sistematizarea în expresie valorică a patrimoniului unei entităţi la un moment dat. La stabilirea momentului în care un element satisface una dintre aceste definiţii. concepte. Iaşi. Contul de profit si pierdere desi prezintă mărimea rezultatului global al întreprinderii. Tabără N. p. art. Bilanţul . O datorie reprezintă o obligaţie actuală a întreprinderii ce decurge din evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice. iar faptul că aproape un secol cercetarea bilanţului s-a aflat în atenţia multor specialişti. legislaţia contabilă a adoptat un model al contului de profit şi pierdere sub formă de listă.. Concepte şi aplicaţii. 2005.356 9 Toma C. p. 2004. . Bucureşti. Astfel a fost elaborat contul de profit şi pierdere – cea de-a doua componentă a situaţilor financiare anuale – care sintetizează ansamblul operaţiilor care au loc în cadrul unei unităţi patrimoniale şi care conduc la formarearea zultatului exercitiului . Un activ reprezintă o resursa controlata de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. În România. datoriile şi capitalul propriu. în care veniturile şi cheltuielile sunt structurate după natura şi conţinutul lor economic. Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare. Probleme contabile actuale. bilanţul propriu-zis nu explică provenienţa acestuia şi cauzele care l-au generat. 345 7 Standardele Internaţionale de Raportare Financiară. Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare.. trebuie să acordăm atenţie substanţei şi realităţii economice a acestuia şi nu numai formei sale juridice... 6 Horomnea E.

C. se determină în ce măsură acestea s-au modificat. Conturile anuale şi imaginea fidelă în contabilitate( teză de doctorat). Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să fie detaliată pe cele trei tipuri de activităţi: de exploatare. . ca efect al utilizării resurselor economice în cadrul activităţilor desfăşurate de unităţile patrimoniale. structura sa financiară şi capacitatea de a influenţa valoarea şi momentul producerii fluxurilor de lichidităţi în vederea adaptării la circumstanţele şi oportunităţile în continuă schimbare. prin compararea elementelor componente ale bilanţului şi a contului de profit şi pierdere. iar în situaţia inversă. Practic. respectiv au crescut sau au scăzut. Situaţia fluxurilor de trezorerie prezintă fluxurile de încasări şi plăţi. diferenţa reprezintă rezultatul final nefavorabil (pierdere). şi implicit.. Iaşi. acestea sunt deseori insuficiente pentru luarea deciziilor de către terţi sau pentru furnizarea unei imagini fidele privind firma la care se referă. dacă mărimea veniturilor este superioară mărimii cheltuielilor. Termenul de rezultate asociat cheltuielilor evidenţiază locul şi modul de creare a profitului şi pierderii. arătând de unde au venit lichidităţile şi cum au fost ele cheltuite. inclusiv creşterea netă a numerarului sau echivalenţelor de numerar obţinute prin compararea situaţiilor existente la începutul şi la sfârşitul exerciţiuluiImportanţa şi utilitatea situaţiei fluxurilor de trezorerie este dezvăluită în contextul folosirii împreună cu celelalte situaţii financiare anuale. rolul contabilităţii şi al contabililor profesionişti. 2001. 10 Toma. Cu toate că bilanţul şi contul de profit şi pierdere prezintă o gamă diversă de informaţii privind situaţia patrimoniului şi rezultatele obţinute de o anumită entitate economică într-o perioadă de timp. de investiţii şi de finanţare. În cadrul situaţiilor financiare anuale. Fluxurile de trezorerie reprezintă diferenţa dintre încasările şi plăţile unei perioade. iar informaţiile conţinute le permit utilizatorilor să evalueze modificarea activului net al întreprinderii. Astfel.10 Globalizarea şi amplificarea concurenţei au influenţat şi influenţează semnificativ operaţiile întreprinderii. diferenţa reprezintă rezultatul final favorabil (profit). rezultatul se obţine din compararea mărimii cheltuielilor cu mărimea veniturilor. explicând astfel cauzele variaţiei lor.