Absolvire AMG PDF

Absolvire
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:

1.
1. Numarul de respiratii/minut depind de sex, varsta, postura, alimentatie.
2. Dispneea este cauzata de afectiuni ale aparatului respirator si cardiovascular.
3. Reducerea suprafetei respiratorii cauzeaza polipneea.
4. Tahipneea apare in astmul bronsic.
5. Dispneea Cheynes-Stokes se intalneste in coma diabetica.
6. Dispneea Kussmaul este intalnita in coma uremica.
7. Dispneea de efort este determinata de insuficienta cardiaca.
8. Dispneea de decubit este determinata de perturbarea circulatiei pulmonare.
9. Dispneea matinala este determinata de astmul bronsic.
10. Dispneea vesperala este cauzata de astmul cardiac.
2.
1. Tulburarile peristaltismului intestinal duc la o alimentatie deficitara.
2. Alimentatia inadecvata prin deficit nu este cauzata de durere.
3. Anxietatea si stresul nu duc la deficit alimentar.
4. Anorexia este o cauza a deficitului alimentar.
5. Lipsa de educatie si cunostinte pot determina o alimentatie inadecvata.
6. Insomnia este nevoia brusca de somn.
7. Afectiunile cardio-respiratorii produc dificultate in adormire.
8. Criza ulceroasa din timpul noptii nu perturba somnul.
9. Tulburarile de mictiune perturba odihna si somnul.
10. Menopauza este responsabila pentru starile de insomnie.
3.
1. Infectiile nu sunt o cauza a hipertermiei.
2. O persoana cu obezitate poate face hipertermie.
3. Hipertermia poate fi cauzata de afectarea glandelor sudoripare.
4. Diureticele au ca efect secundar reducerea eliminarii de caldura.
5. Stresul si starile conflictuale pot determina hipotermie.
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.

1.
A B
1 Tahipnee a Ritm respirator rar
2 Bradipnee b Cicluri respiratorii inversate
3 Dispnee paroxistica c Respiratie agonica
4 Dispnee Bauchut(Bouchut)? d Accese respiratorii repetate ziua/noaptea
5 Dispnee Biot e Cresterea frecventei respiratorii
2.
A B
1 Anorexie a Foame exagerata, fara control
2 Bulimie b Scaderea cantitatii de lichide din corp
3 Polifagie c Absenta sentimentului de satietate
1
4 Deshidratare d Slabire extrema in faza terminala
5 Casexie e Diminuarea sau absenta poftei de mancare
3.
A B
1 Insomnie cronica a Cauzata de probleme afective
2 Insomnie la adormire b Persista mai mult de 3 luni
3 Insomnie reactionala c Cauzata de administrarea unor tranchilizante
4 Insomnie medicamentoasa d Treziri multiple in partea a doua a noptii
5 Insomnia trezirii precoce e Trec mai mult de 30’ pana la adormire
4.
A B
1 Hiperpirexie a 36° - 37°C
2 Temperatura normala b 38° - 39°C
3 Febra moderata c 39° - 40°C
4 Subfebrilitate d 37° - 38°C
5 Febra ridicata e 41° - 42°C
Marcati cu „x” raspunsul corect :

1. Temperatura corpului cea mai ridicata se inregistreaza:
a) dimineata intre orele 3 – 5
b) la pranz intre orele 12 – 14
c) seara intre orele 20 – 23
2. Disfagia reprezinta:
a) greutate la inghitire
b) dificultate in digestie
c) lipsa poftei de mancare
3. Dispneea Kussmaul se manifesta prin:
a) bradipnee
b) respiratie in 4 timpi: inspiratie – pauza - respiratie – pauza
c) respiratie deficitara permanenta
4. Eupneea reprezinta:
a) respiratie deficitara
b) respiratie normala
c) cicluri de respiratie inversata
5. Anuria reprezinta:
a) cresterea numarului de mictiuni
b) absenta urinei in vezica urinara
c) scaderea numarului de mictiuni
6. Absenta mictiunii inseamna:
a) retentia completa de urina
b) oligurie
c) insuficienta renala cronica
7. Este tulburare de mictiune:
a) polakiuria
b) poliuria
c) hematuria
8. Nicturia este:
2
a) inversarea raportului dintre numarul mictiunilor si cantitatea de urina emisa in
timpul zilei si cea emisa in cursul noptii
b) senzatia de mictiune
c) lipsa urinei in vezica urinara
9. Incontinenta urinara reprezinta:
a) incapacitatea vezicii urinare de a-si goli continutul
b) eliminarea inconstienta, involuntara a urinei
c) mictiuni involuntare nocturne
10. Polakiuria este definita ca:
a) mictiuni frecvente in cantitati mici
b) cresterea diurezei peste 3000 ml
c) inposibilitatea de a urina
11. Poliuria reprezinta:
a) cresterea concentratiei acidului uric in sange
b) tulburare de mictiune
c) tulburare a diurezei
12. Tulburarile de emisie urinara sunt:
a) disuria, micturia, polakiuria
b) poliuria, anuria, hematuria
c) polakiuria, izestenuria, glicozuria
13. Enurezisul este:
a) pierderea de urina in timpul noptii
b) pierderea involuntara de urina in timpul noptii la copii peste 3 ani
c) inversarea raportului dintre numarul de mictiuni emise ziua fata de noapte
14. Reducerea diurezei sub 100 – 150 ml in 24 ore se numeste:
a) poliurie
b) anurie
c) oligurie
15. Mictiunea dureroasa se numeste:
a) disurie
b) oligurie
c) anurie
16. Urina cu sange defineste :
a) hematuria
b) hematemeza
c) hemoptizia
17. Respiratia dispneica este un act reflex constient, in care pacientul simte:
a) sete de aer
b) sete de apa
c) ambele
18. Tahipneea este cauzata de:
a) suprafata respiratorie marita
b) suprafata respiratorie redusa
c) efort intelectual
19. In bradipnee, frecventa respiratorie este de:
a) 16 – 18 resp./min.
b) 12 – 16 resp./min.
c) 8 – 12 resp./min
20. Dispneea in patru timpi se numeste:
a) Kussmaul
3
b) Cheynes-Stokes
c) Bauchut
21. Dispneea matinala este cauzata de:
a) insuficienta ventriculului stang
b) contractia spastica a bronhiolelor in expir
c) adoptarea unei pozitii neadecvate
22. In urma consumului alimentar excesiv de lunga durata, apare:
a) malnutritia
b) obezitatea
c) casexia
23. Greutatea la inghitire se numeste:
a) disfagie
b) polifagie
c) anorexie
24. Una din manifestarile de mai jos este o manifestare de dependenta in alimentarea si
hidratarea deficitara:
a) dementa
b) depresia
c) deshidratarea
25. Alimentarea si hidratarea inadecvata prin surplus duc la:
a) dezecchilibru hidroelectrolitic
b) uscarea tegumentelor si a mucoaselor
c) obezitate
26. Obezitatea atrage dupa sine:
a) incapacitatea de a desfasura diverse activitati
b) pierderea elasticitatii tegumentelor
c) hipertermie
27. Insomnia se manifesta prin:
a) agitatie in timpul somnului
b) desfasurarea activitatilor de rutina
c) cresterea starii de confort
28. Asigurarea odihnei si somnului pacientului se realizeaza prin:
d) acuze verbale din partea familiei
e) inlaturarea excitantilor vizuali si auditivi
f) starea de letargie
29. Educarea pacientului in privinta combaterii insomniei, consta in:
a. interzicerea administrarii somniferelor prescrise de medic
b. interzicerea prelungirii somnului fiziologic
c. interzicerea consumului de excitante, seara
30. Combaterea insomniei se poate face prin:
a. ingerarea de lapte cald cu miere, seara la culcare
b. oferirea unei buiote cu apa rece seara la culcare
c. administrarea unui ceai diuretic seara la culcare
31. Hipertermia reprezinta:
a. scaderea temperaturii corpului sub limita normala
b. cresterea temperaturii corpului peste limita normala
c. ambele
32. In pneumonie, temperatura corpului pacientului atinge valoarea de:
a. 40° C
b. 38° C
4
c. 39° C
33. Hipertermia poate fi insotita de:
a. limba umeda
b. frison sau senzatie de frig
c. stare generala buna
34. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:

a. inima
b. rinichiul
c. ficatul
35. Pentru a reduce febra ,asistenta medicala poate sa:
a. aplice comprese reci la extremitati
b. administreze un regim alimentar bogat in proteine
c. administreze un regim alimentar bogat in lipide
36. Diareea se manifesta prin:
a. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune moi
b. scaderea tranzitului intestinal si eliminarea de multiple scaune lichide
c. accelerarea tranzitului intestinal si eliminarea a doua scaune moi
37. Diareea poate fi determinata de:
a. consum de antibiotice
b. consum de mucilagiu de orez
c. consum de zeama de morcovi
38. In timpul diareei creste:
a. reabsorbtia tubulara
b. secretia tubulara
c. peristaltismul intestinal
39. In holera numarul de scaune este de:
a. 10 – 20/zi
b. 80 – 100/zi
c. 25 – 35/zi
40. In dizenterie numarul de scaune este de:
a. 20 – 30/zi
b. 25 – 35/zi
c. 30 – 40/zi
41. In enterocolita numarul de scaune este de:
a. 10 – 20/zi
b. 25 – 35/zi
c. 3 – 6/zi
42. In constipatie, pacientul are scaun :
a. zilnic
b. la 2 zile
c. la 3 – 4 zile
43. In constipatie , pacientul poate prezenta :
a. cefalee si astenie
b. apetit crescut
c. ambele
44. Una din cauzele constipatiei poate fi:
a. consumul crescut de lichide
5
b. consumul crescut de laxative
c. carenta de lichide
45. Deficienta functiei veziculei biliare poate duce la:
a. constipatie
b. diaree
c. ileus
46. Constipatia spastica este urmare a:
a. hiposensibilitatii nervului vag
b. hipersensibilitatea nervilor intestinali
c. hiposensibilitatea nervilor intestinali
47. Afectiunile anusului pot genera:
a. diaree
b. ileus
c. constipatie
48. Retinerea frecventa a defecarii, duce la:
a. constipatie habituala
b. constipatie sigmoida
c. constipatie atona
49. Comunicarea deficitara la nivel senzorial, este data de:
a. cresterea functiei vizuale
b. deficitul functiei auditive
c. cresterea functiei tactile
50. Comunicarea deficitara la nivel motor, este data de:
a. cresterea sensibilitatii cutanate
b. cresterea sensibilitatii osteo-tendinoase
c. tulburari de motilitate
51. Paralizia unei jumatati de corp se numeste:
a. hemiplegie
b. paraplegie
c. monoplegie
52. Paralizia celor patru membre se numeste:
a. pareza
b. tetraplegie
c. parapareza spastica
53. Una dintre sursele de dificultate de ordin psihic, ce duce la o comunicare deficitara,
este:
a. afectarea aparatului locomotor
b. autoizolarea
c. neglijarea fata de propria persoana
54. Una dintre sursele de dificultate de ordin fizic, ce duce la o comunicare deficitara,
este:
a. intoxicatia medicamentoasa
b. dezorientarea
c. poluarea
55. Una dintre sursele de dificultate de ordin sociologic, ce duce la o comunicare
deficitara, este:
a. lipsa dintilor
b. conditii de viata si munca nefavorabile
c. stresul
56. Paloarea pielii este cauzata de:
6
a. anemii si deficit de irigarea pielii
b. transpiratii excesive
c. eruptii cutanate
57. Cianoza reprezinta:
a. coloratia galbena a tegumentelor si sclerelor
b. coloratia albastruie a tegumentelor si mucoaselor
c. coloratia maronie a tegumentelor si mucoaselor
58. Micsorarea suprafetei respiratorii produce:
a. roseata pielii
b. paloarea pielii
c. cianoza pielii
59. In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru:

a. jumatatea fetei de partea plamanului afectat
b. toata fata
c. pielea toracelui
60. Coloratia icterica a pielii si mucoaselor indica :
a. o boala respiratorie
b. o boala infectioasa
c. o boala renala
61. Anasarca este:
a. edemul fetei
b. edemul localizat
c. edemul generalizat
62. Descuamatia reprezinta:
a. indepartarea celulelor cornoase din epiderm
b. indepartarea celulelor cornoase din derm
c. indepartarea celulelor cornoase din hipoderm
63. Excoriatia este:
a. o leziune a corneei
b. o leziune a pielii
c. o leziune a unghiei
64. Eruptia cutanata este prezenta in:
a. bolile venerice
b. bolile sangelui
c. bolile infectioase acute
65. Vezicula este o formatiune cutanata plina cu un lichid:
a. clar/ galbui
b. rosiatic
c. violaceu
66. Pustula este o formatiune cutanata plina cu:
a. plasma
b. puroi
c. sange
67. Acneea juvenila survine in perioada:
a. prescolara
b. adulta
c. pubertara
7
68. Hemoragia cutanata poate fi cauzata de:
a. tulburari de coagulare a sangelui
b. carenta de igiena tegumentara
c. carenta de vitamine
69. Epistaxisul este:
a. o hemoragie bucala
b. o hemoragie nazala
c. o hemoragie anala
70. Hematemeza este:
a. o eliminare de sange pe nas
b. o eliminare de sange prin urina
c. o eliminare de sange prin varsatura
71. Hemoptizia este:
a. o eliminare de sange din plamani
b. o eliminare de sange din stomac
c. o eliminare de sange din rect
72. Furunculoza este produsa de:
a. streptococ ß hemolitic
b. stafilococ auriu
c. gonococ
73. Intertrigo este localizat la:
a. fata
b. palme
c. interdigital
74. Varicele reprezinta o dilatare:
a. venoasa patologica
b. venoasa fiziologica
c. capilara
75. Ulcerul varicos este localizat la nivelul:
a. mucoasei stomacului
b. mucoasei duodenului
c. tegumentelor membrelor inferioare
76. Escara apare in urma:
a. deficitului alimentar
b. deficitului de nutritie locala
c. deficitului hidric
8
BAREM DE CORECTARE
Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul
1.
1. A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 110
4. F Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 119
2.
10.A Chiru,F. si colab. IOBS pag. 231
3.
9
1.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
3-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
5-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118-119
2.
1-e Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
2-a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3-c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
4-b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
5-d Chiru,F. si colab. IOBS pag. 147
3.
4.

1.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 87
3.b Chiru,F. si colab. IOBS pag. 118
11.c Chiru,F. si colab. IOBS pag. 181
10

11
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

1. Recoltarea urinei pentru urocultura se face:
a. concomitent cu administrarea antibioticelor
b. dupa administrarea antibioticelor
c. inainte de administrarea antibioticelor
2. Sondajul vezical efectuat in scop explorator se face pentru:
a. recoltarea unei cantitati de urina pentru examenul de laborator
b. depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare
c. administrarea medicamentelor
3. Sunt sonde uretrale :
a. Faucher, Kocher
b. Nelaton, Thieman.....
c. Einhorn, Faucher
4. Sondele gastroduodenale sunt utilizate in urmatoarele scopuri;
a. oprirea hemoragiei produse de varicele esofagiene
b. evacuarea continutului gastric inainte de anestezie ,in interventia chirurgicala
de urgenta
c. prelevare de urina
5. Sondele de compresiune esofagiena sunt folosite in urmatoarele scopuri:
a. pentru oprirea hemoragiei gastrice
b. pentru prelevarea lichidului gastric in scop diagnostic
c. pentru extragerea continutului duodenal
6. Este sonda de compresiune esofagiana :
a. Sonda Faucher
12
b. Sonda Einhorn
c. Sonda Blakemore
7. Este sonda vezicala :
a. Sonda Nelatan
b. Sonda Blakemore
c. Sonda Einhorn
8. Accidentele posibile in sondajul gastric sunt:
a. greata,senzatie de varsaturi,patrunderea sondei in laringe,bronhopneumonii de
aspiratie
b. imposobilitatea drenarii bilei cauzata de spasmul sfincterului Oddi
c. lezarea traumatica a mucoasei uretrale.
9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:

a. realizarea hemostazei in hemoragia digestiva
b. extragerea continutului duodenal, bila ( A,B,C) , suc pancreatic, secretie proprie.
c. evacuarea continutului stomacal toxic.
10. Scopul explorator al sondajului vezical este:
a. recoltarea urinei pentru examen de laborator
b. evacuarea continutului cand acesta nu se face spontan
c. executarea unor procedee terapeutice prin sonda.
11. Prin spalatura oculara se intelege:
a. introducerea unui curent lichid in sacul conjunctival.
b. spalarea conductului auditiv extern.
c. introducerea unei solutii medicamentoase prin sonda in vezica.
12. Spalatura oculara este indicata in:
a. tratamentul otitelor cronice.
b. in procesele inflamatoare ale conjunctivei , indepartarea corpilor straini.
c. pregatirea pentru cistoscopie.
13. Spalatura gastrica reprezinta:
a. evacuarea continutului stomacal si curatirea mucoasei de exsudate si substante
straine.
b. introducerea unei substante medicamentoase prin sonda sau cateter in vezica
c. introducerea unui curent de lichid in vagin.
14. Scopul terapeutic al clismei este:
a. alimentarea sau hidratarea pacientului.
b. evacuarea continutului intestinului gros.
c. pregatirea pacientului pentru rectoscopie.
15. Tubul de gaze se introduce pentru :
a. administrarea de medicamente.
b. interventii chirurgicale asupra rectului.
c. eliminarea gazelor din colon in caz de meteorism abdominal.
16. Scopul explorator al punctiei venoase este:
a. administrarea unor medicamente sub forma injectiei i.v.
b. recoltarea sangelui pentru examene de laborator.
c. sangerare 300-500ml in hipertensiunea arteriala.
17. Zonele de electie ale punctiei venoase sunt:
a. venele plicii cotului , antebratului , venele de pe fata dorsala a mainii,venele
jugulare
si epicraniene.
b. artera femurala, jugulara, poplitee.
13
c. artera cubitala, radiala,humerala.
18. Recoltarea VSH se efectueaza :
a. 2ml sange pe cristale de EDTA.
b. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 5ml sange simplu.
19. Recoltarea hematocritului prin punctie venoasa se efectueaza astfel:
a. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%.
b. 2 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
c. 2 ml sange pe cristale de EDTA
20. Hemocultura reprezinta;
a. viteza de sedimentare a hematiilor .
b. introducerea sangelui pe un mediu de cultura pentru examen bacteriologic.
c. identificarea anticorpilor in serul bolnavului.
21. Fibrinogenul se recolteaza:
a. 0,5 ml citrat de Na 3,8% cu 4,5 ml sange.
b. 2 ml sange cu florura de Na 4 ml.
c. 0,5 ml oxalat de K cu 4,5 ml sange.
22. Timpul de protrombina se preleveaza astfel:
a. 4,5 ml sange cu 0,5 ml oxalat de K.
b. 5 ml sange simplu.
c. 1,6 ml sange cu 0,4 ml citrat de Na 3,8%
23. Scopul recoltarii sputei este:
a. explorator pentru examinari macroscopice , citologice ,bacteriologice ,
parazitologice
in vederea stabilirii diagnosticului
b. depistarea unor germeni patogeni responsabili de imbolnavirea tubului digestiv.
c. pentru examinari virusologice.
24. Exsudatul faringian este:
a. lichid rezultat in urma unui proces inflamator faringian
b. totalitatea secretiilor expulzate din caile respiratorii prin tuse.
c. continut gastric eliminat spontan.
25. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:

a. cancer gastric.
b. intoxicatii cu substante caustice.
c. staza gastrica.
26. Paracenteza se efectueaza pentru a evidentia :
a. colectii inchistate de lichid
b. ascita
c. lichid pleural
27. Complicatiile posibile din timpul punctiei abdominale sunt:
a. paralizii prin lezarea nervului sciatic.
b. hemoragii digestive superioare
c. infectii ale mediastinului.
28. Paracenteza se efectueaza :
a. in fosa iliaca stanga , linia Monroe – Richter.
b. in fosa iliaca dreapta.
c. pe linia mediana abdominala la 2 cm deasupra simfizei pubiene
14
29. Alimentarea artificiala este recomandata pacientilor :
a. inconstienti , comatosi, cu tulburari de deglutitie, hemoragii digestive.
b. adinamici, cu deficit motor la membrele inferioare
c. astenici ,cu deficit motor la membrele superioare
BAREM DE CORECTARE
Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing
1. c Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 94
2. a Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
pag. 116
medicali
pag. 107
4. b Titirca, L. Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali
15
pag. 105
medicali
pag. 105
medicali
pag. 105
medicali
pag. 107
medicali
pag. 110
medicali
pag. 112
medicali
pag. 116
medicali
pag. 122
medicali
pag. 122
medicali
pag. 124
medicali
pag. 131
medicali
pag. 135
medicali
pag. 44
medicali
pag. 44-45
medicali
pag. 79
medicali
pag. 80
medicali
pag. 83
16
medicali
pag. 82
medicali
pag. 82
medicali
pag. 92
medicali
pag. 89
medicali
pag. 126
medicali
pag. 53
medicali
pag. 56
medicali
pag. 54
29. a Chiru ,F. si colab. IOBS pag 158
17
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca
I. Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din

plagi, de pe obiecte, etc.
2. Asepsia este o metoda profilactica.
3. Spalarea chirurgicala (maini + antebrate) dureaza 15 minute.
4. Dupa spalare, mainile se vor tine in jos pentru ca apa sa se scurga spre degete.
5. Microbii sunt mult mai rezistenti la caldura umeda.
6. Defectele in sterilizarea instrumentelor chirurgicale determina supuratii postoperatorii.
7. Materialul moale (campuri, halate, comprese, etc.) se sterilizeaza la autoclav.
8. In laboratoarele de bacteriologie, sterilizarea prin fierbere ramane inca utila.
9. Instrumentele taioase se sterilizeaza la pupinel.
10. Antisepticele citofilactice nu au un efect nociv asupra tesuturilor.
11. Rivanolul are rol cicatrizant si este un bun bactericid.
12. Solutia de nitrat de argint 1% este indicata in profilaxia oftalmiei gonococice la nou-
nascuti.
13. Instrumentele optice se sterilizeaza prin caldura.
14. Sondele sterilizate cu formol irita mucoasele.
15. Cel mai recomandabil sistem de sterilizare a sticlariei este cel prin caldura uscata.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1.
A B
1. Sterilizarea prin flambare a) instrumente optice
2. Sterilizare la pupinel b) materiale moi (comprese, campuri, halate, masti)
3. Sterilizare la autoclav (la cald) c) gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de
18
prelevare
4. Sterilizare la autoclav (la rece cu vapori d) materiale din polietilen
de oxid de etilen)
5. Sterilizare prin iradiere cu raze gama e) materiale din sticla
2.
A B
1. Alcoolul 70˚ a) in contact cu plaga face bule de aer
2 Tinctura de iod b) are actiune bactericida puternica
3 Apa oxigenata c) se mai numeste solutie Dakin
4 Rivanolul d) nu se aplica pe plagi
5 Cloramina solutie e) se utilizeaza cu predilectie in pansamentele
umede
III. Marcati cu X raspunsul corect

1. Antisepsia este:
a) o metoda profilactica de lupta impotriva infectiilor
b) o metoda curativa de lupta impotriva infectiilor
c) o metoda de indepartare si distrugere a microbilor de pe obiecte, din
incaperi
2. Sterilizarea urmareste:
a) dezinfectarea instrumentelor chirurgicale, a bailor, plostilor
b) profilaxia infectiilor plagilor
c) distrugerea germenilor, inclusiv a formelor sporulate si a virusurilor.
3. Autoclavarea este o metoda de sterilizare:
a) prin caldura umeda
b) prin caldura uscata
c) prin mijloace chimice
4. La pupinel (caldura uscata) sterilizarea se va face la temperatura de:
a) 128 ˚C
b) 180 ˚C
c) 100 ˚C
5. Pentru a evita oxidarea instrumentelor metatice supuse fierberii:
a) acestea se pun la fiert in apa rece
b) acestea se mentin in apa pana ce se raceste
c) se adauga in apa bicarbonat sau borat de sodiu
6. Cloramina se foloseste ca antiseptic in concentratie de:
a) 1-2%
b) 5-6%
c) 10%
7. Dezavantajele tincturii de iod sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) poate produce arsuri chimice
b) este un foarte bun antiseptic al campului operator (al pielii)
19
c) fiind foarte caustica nu se va aplica pe plagi
8. Care din urmatoarele antiseptice este un bun hemostatic:
a) alcoolul
b) apa oxigenata
c) tinctura de iod
9. Materialul moale se sterilizeaza la:
a) 128˚ si 1,5 atm prin fierbere
b) 133˚ si 2 atm la autoclav, in mediu de vapori
c) 180˚ si 2 atm la pupinel
10. Termenul de valabilitate al sterilizarii la autoclav a instrumentelor chirurgicale, este:
a) 24 de ore de la efectuarea sterilizarii
b) 10 zile daca nu s-au deschis cutiile cu instrumente
c) 48 de ore de la efectuarea sterilizarii
BAREM DE CORECTARE
Modulul 17 : Protectia si securitatea in munca
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

1. F Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag
65
2. A Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag
64
66
67
75
76
79
79
20
83
86
87
88
83
82
83
Asociati termenii din cele 2 coloane
1. 1 –c , 2 –e , 3 –b , 4 –a , 5 –d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 82 - 83
2. 1 –b, 2 –d , 3 –a ,4 –e , 5 –c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

medii.Pag 87
Marcati cu X raspunsul corect

1. b Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 64
2. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
3. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 75
5. c Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 76
6. a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 87
10.a Daschievici,S., Mihailescu, M. Chirurgie pentru cadre medii. Pag 79
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor
Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii
21
1.Medicamentele sunt substante extrase sau sintetizate din produse de origine
minerala,vegetala,animala utilizate cu scopul de a preveni, ameliora sau vindeca bolile.
2.Medicamentele sunt prescrise de medic si notate in foaia de observatie a pacientului internat
sau pe retete in cazul pacientului ambulator.
3.Condica de prescriptii a medicamentelor este predata la farmacie de catre medic.
4.Se vor administra peros medicamente atunci cand este necesar a se obtine efect rapid.
5.Pentru administrarea medicamentelor asistenta medicala se va spala bine pe maini cu apa si
sapun.
6.Inhalarea substantelor medicamentoase cu ajutorul vaporilor de apa au scopul de a
dezinfecta si de a decongestiona mucoasele inflamate ale cailor respiratorii.
7.Unguentele au la baza o substanta grasa fiind necesar pentru mentinerea consistentei
pastrarea acestora la rece.
8.Prescriptia injectiilor este facuta in scris de catre medic.
9.Injectia intraarteriala este efectuata de catre asistenta medicala.
10.Pentru administrarea tratamentului injectabil nu este necesara informarea pacientului.
11.Verificarea integritatii ambalajului individual al seringii si acului,inainte de utilizare,este
obligatorie.
12.Dozele de insulina se masoara in unitati.
13.Fraxiparine,calciparine,clexane sunt administrate numai pe cale subcutanata,injectarea
acestora fie si intramuscular constituie contraindicatie majora.
14.Pentru a efectua injectia intradermica nu este necesar sa degresam locul de electie.
15.In cazul IDR la tuberculina se dezinfecteaza locul de electie cu alcool.
16.Calea inravenoasa este aleasa atunci cand trebuie sa obtinem efectul rapid al solutiilor
medicamentoase sau cand acestea pot provoca distructii tisulare.

1.
1.Doza terapeutica. A.Doza administrata in cantitatea cea mai

mare fara actiune toxica pentru organism
2. Doza maxima B.Doza administrata in scop terapeutic fara
efect toxic.
3.Doza toxica. C.Doza care conduce la decesul

pacientului.
4.Doza letala. D.Doza administrata care provoaca

fenomene toxice grave pentru organism
2.
1.Pe cale orala. A.Alifii,uleiuri,pudra,mixturi,emplastre
medicinale,comprese medicinale.
2.Pe cale respiratorie. B.Medicamente solide si lichide(ceaiuri ,
siropuri,infuzii,tincture,decocturi,solutii
tablete,droguri,capsule).
3.Pe cale percutanata C.Supozitoare,clisme medicamentoase.

4.Pe cale rectala. D.Inhalatii,oxigen.
3.
22
1.Durere vie. A.Introducerea de solutii uleioase intr-un vas
sanguin.
2.Necroza tesuturilor. B.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin.
3.Embolie gazoasa. C.Atingerea nervului sciatic.
4.Hematom D.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intra-

venoasa.
4.
1.Frison si stare febrila. A.Patrunderea aerului in cantitate mare in sistemul
circulator.
2.Embolie gazoasa insotita B. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea

de sincopa. solutiilor expirate,nesterile
3.Dispnee si dureri C.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile

precordiale. perivenoase.
4.Flebita sau necroze D.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca

de cantitati mari de solutie.

1.Solutiile hipertone se administreaza pe cale:
a) intravenoasa
b) intramusculara
c) intradermica
2.”Coaja de portocala” este caracteristica pentru injectia:
a) intradermica
b) subcutanata
c) intravenoasa
3.Pe care din urmatoarele cai de aministrare a medicamentelor, absorbtia se face lent:
a) calea orala
b) calea intravenoasa
c) calea intramusculara
4.Solutiile injectabile uleioase se administreaza:
a) intravenos
b) intramuscular
c) intradermic
5.In cazul IDR dezinfectia locala se face cu:
a) ser fiziologic
b) solutie dezinfectanta
c) nu se dezinfecteaza
6.Introducerea accidentala de aer intr-un vas de sange produce:
a) hematom
b) paralizie
23
c) embolie gazoasa
7.Medicamentele administrate pe cale orala pot avea efect:
a) general
b) doar local
c) general sau local
8.Care din urmatoarele sunt considerate accidente ale injectiei intramusculare:
a) flebalgia si tromboza
b) embolia gazoasa
c) lezarea sau paralizia nervului sciatic
9.Calea percutanata presupune administrarea medicamentelor:
a) pe tegumente
b) intramuscular
c) intraarterial
10.Inhalatia este:
a) modalitatea prin care se inspira in scop terapeutic diferite gaze ,lichide sau substante
medicamentoase fin pulverizate
b) metoda prin care se foloseste in scop terapeutic aer comprimat sau rarefiat
c) starea de dispersie foarte fina a unei substante lichide sau solide intr-un mediu gazos
11.Primul lucru pe care trebuie sa-l avem in vedere atunci cand se pregateste o injectie, pentru
care se utilizeaza ace si seringi de unica folosinta este:
a) anuntarea bolnavului si a apartinatorilor acestuia
b) verificarea integritatii ambalajului si a termenului de valabilitate a sterilizarii
c) anuntarea urgenta a medicului
12.Dupa dezinfectia locului unde se va face punctia venoasa
a) se mai palpeaza odata locul punctiei si se introduce acul
b) se sufla puternic in locul punctiei pentru a diminua durerea
c) nu se mai palpeaza
13.Insulina se administreaza cu:
a) orice seringa
b) seringa de 2 ml
c) seringa marcata special pentru concentratia specifica a insulinei
14.Fraxiparine se administreaza:
a) subcutanat
b) strict intrevenos
c) intramuscular
15.Pacientul operat de 3 zile va avea o dieta:
a) HZL
b) completa
c) sucuri carbogazoase
16.Dupa interventia chirurgicala bolnavii vor fi asezati in:
a) saloane intens luminate
b) saloane incalzite la 32ºC
c) saloane cu lumina redusa si temperatura in jur de 20ºC
17.In interventiile pe abdomen pozitia pacientului pe masa de operatie este:
a) decubit lateral cu membrul inferior de partea sanatoasa flectat
b) decubit dorsal cu sul introdus sub mijloc
c) pozitie semisezanda
18.Inainte de fiecare mobilizare se verifica:
a) pulsul si tensiunea arteriala
b) scaunul
24
c) nu este necesara nici o verificare
BAREM DE CORECTARE
Modulul 18 : Administrarea medicamentelor
1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295

2. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295
3. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-296
4. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-298
5. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-299
9. F - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-.306
10.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308
11.A-Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-308
14.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag-329
15.F- Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chirupag-330
1. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.295

2-A
3-D
4-C
2. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.297-304

2-D
3-A
4-C
3. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.334

2-D
3-A
4-B
4. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag 340

2-A
3-D
4-C
1. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331
25
2. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 329
3. a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 298
4. b – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 316
5. b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 330
6. c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 334
11 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 308
12 c– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 332
14 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 324
15 a - Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 472
17 b– Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 468
18.a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru – 473
26
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific
1. Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din

caile aeriene superioare.
2. Hemoptizia este precedata de : senzatie de caldura retrosternala, gust
sarat usor metalic, jena laringiana, tuse.
3. Expectoratia este precedata de gust sarat usor metalic.
4. Hemoptizia este hemoragie digestiva superioara.
5. Bronsita cronica simpla se caracterizeaza prin producerea sputei
mucoase.
6. Bacilul Koch este agentul etiologic al bronsitei cronice obstructive.
7. Termenul de BPOC se refera la bolnavii cu bronsita cronica si emfizem
pulmonar.
8. Bolnavul cu BPOC are insuficienta respiratorie cronica.
9. In astmul bronsic , bronhospasmul se datoreaza edemului mucoasei
bronsice si hipersecretiei bronsice.
10. Bradipneea este respiratia cu cresterea frecventei miscarilor respiratorii
peste 40/ min.
11. Astmul bronsic extrinsec debuteaza de obicei in copilarie sau la adultul
tanar.
12. In starea de rau astmatic , tratamentul incepe cu miofilin si corticoterapie.
13. In criza de astm bronsic se administreaza eritromicina 2 g/24 ore.
14. Pneumonia pneumococica incepe printr-un stadiu de congestie alveolara
– hepatizatie rosie.
15. Febra in pneumonia pneumococica atinge valori intre 38,5-39 grade C.
16. Complicatia pneumoniei pneumococice poate fi pleurezia sero-fibrinoasa.
17. Tuberculoza pulmonara este o boala infecto-contagioasa provocata de
pneumococ.
18. Bacilul Koch a fost descoperit in 1882 de Robert Koch.
19. Bacilul Koch se raspandeste in organism prin caile: limfatica si
hematogena.
20. Patrunderea in organism a bacilului Koch determina hepatizatie rosie.
Asociati termenii din cele 2 coloane :
I.
1. astmul bronsic A. bicarbonat de sodiu

2. pneumonia pneumococica B. rifampicina
3. ulcer gstro-duodenal C. miofilin
27
4. tuberculoza pulmonara D. penicilina G
5. angina pectorala E. nitroglicerina
II.
1. astmul bronsic A. mucolitice

2. pneumonia pneumococica B. virajul la tuberculina
3. bronsita cronica C. hepatizatie rosie
4. ftizia D. caverna
5. primo-infectia tuberculoasa E. dispnee paroxistica
III.
1. tuberculoza primara A. caverna

2. pneumonia pneumococica B. dispnee paroxistica expiratorie
3. pneumotorax C. febra in platou – 40 C
4. ftizia D. sancru de inoculare
5. astmul bronsic E. aer in cavitatea pleurala
1. Dispneea este definita ca fiind :

a) oprirea respiratiei
b) patrunderea aerului in plamani
c) respiratie anevoioasa
2 . Dispnee cu scaderea ritmului respirator este :
a) tahipnee
b) bradipnee
c) polipnee
3. Vomica reprezinta:
a) senzatie de varsatura
b) varsatura alimentara
c) eliminarea unei colectii de puroi sau exsudat din caile respiratorii.
4. Eliminarea sangelui provenita din arborele bronsic reprezinta :
a) hematurie
b) hematemeza
c) hemoptizie
5. Disfagia reprezinta :
a) greutate la inghitire
b) dificultate in digestie
c) lipsa poftei de mancare
6. Respiratia Kussmaul se manifesta prin:
a) bradipnee
b) respiratie in patru timpi : inspiratie – pauza – expiratie – pauza.
c) respiratie deficitara permanenta.
7. Eupneea reprezinta:
a) respiratie deficitara
28
b) respiratie normala
c) cicluri de respiratie inversate.
8. Hipoxia reprezinta:
a) cresterea oxigenului in sangele circulant
b) cresterea CO2 in sangele circulant
c) scaderea oxigenului in sangele circulant
9. Bronsita cronica este o boala inflamatorie ce intereseaza :
a) bronhiile mari
b) bronhiile mici
c) ambele
10. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii pacientul este sfatuit:
a) sa intrerupa fumatul si sa evite mediul poluat
b) sa- si pastreze greutatea corporala in raport cu varsta
c) sa evite practicarea sporturilor de iarna.
11. Obiectivele de ingrijire in BPOC vizeaza:
a) combaterea obstructiei , inflamatiei , spasmului
b) administrarea penicilinei G
c) administrarea de lichide calde
12. BPOC –ul este complicatia :
a) pneumoniei pneumococice
b) astmului bronsic
c) bronsitei cronice
13. Termenul de BPOC reprezinta:
a) pneumotorax spontan
b) bronhopneumopatie obstructiva cronica
c) astm bronsic
14. In BPOC combaterea obstructiei vizeaza :
a) drenaj postural, aspiratie bronsica, spalatura bronsica
b) administrarea corticoizilor
c) tratament antibiotic.
15. Astmul bronsic in criza se caracterizeaza prin:
a) dispnee paroxistica expiratorie
b) dispnee inspiratorie si expiratorie
c) dispnee paroxistica inspiratorie
16. Criza de astm bronsic are durata variabila:
a) 15 min- 3 ore
b) 30 min
c) 2 ore
17. Sputa din astmul bronsic este:
a) mucopurulenta
b) ruginie
c) alb- sidefie cu aspect perlat.
18. Conduita de urgenta in astmul bronsic vizeaza:
a) administrarea de bronhodilatatoare , antispastice , simpaticomimetice
b)administrarea de antitusive
c) drenaj postural.
19. Definitia: “ inflamatie cronica a mucoasei bronsice , evoluand progresiv catre prinderea
bronhiilor terminale” corespunde :
a) astmului bronsic
b) tuberculozei pulmonare
29
c) bronsitei cronice
20. Etiologia bronsitei cronice cuprinde:
a) infectii rino-faringiene sau bronsite acute repetate,fibroze pulmonare
b) bacilul Koch
c) pneumococul
21. Complicatiile bronsitei cronice pot fi:
a) edemul pulmonar acut
b) emfizemul pulmonar , insuficienta respiratorie
c) pneumotoraxul
22. Tratamentul bronsitei cronice vizeaza:
a) reducerea iritatiei bronsice , tratamentul infectiilor rino-faringiene, tratamentul
bronhodilatator
b) chimioprofilaxia contactilor
c) administrarea miofilinului si corticoterapiei i.v.
23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:

a) dispnee paroxistica inspiratorie
b) febra si junghi toracic
c) dispnee paroxistica expiratorie si bradipnee
24. Aspectul sputei din astmul bronsic este:
a) mucopurulenta
b) rosie ruginie
c) alb – sidefie
25. Disfunctia respiratorie din astmul bronsic este:
a) restrictiva
b) obstructiva
c) mixta
26. Tratamentul crizei astmatice vizeaza:
a) administrarea de bronhodilatatoare si corticoterapie
b) administrarea de antibiotice
c) drenaj postural
27. Tabloul clinic al pneumoniei pneumococice cuprinde urmatoarele simptome:
a) vomica, febra 37,5 – 38 grade, greata
b) expectoratie mucopurulenta , febra in platou
c) frison unic , febra 39-40, junghi toracic
28. Antibioticul de electie utilizat in tratamentul pneumoniei pneumococice este:
a) Penicilina G
b) Tetraciclina
c) Biseptol
29. Complicatia pneumoniei pneumococica poate fi :
a) pleurezia sero-fibrinoasa
b) emfizemul pulmonar
c) edemul pulmonar acut
30. In perioadele febrile din pneumonia pneumococica se recomanda:
a) repaus la pat,regim hidro-zaharat bogat in vitamine
b) regim alimentar desodat
c) consum excesiv de lichide
31. Expectoratia in pneumonia pneumococica este :
a) rosie – ruginie , vascoasa, aderenta
30
b) sidefie - perlata
c) spumoasa , aerata
32. Examenul fizic in pneumonia pneumococica pune in evidenta:
a) sindrom de condensare pulmonara
b) leziuni cozeoase
c) leziuni fibro-cavitare
33. Primoinfectia TBC se face:
a) pe cale cutanata
b) pe cale aeriana
c) pe cale sexuala
34. Leziunile caracteristice tuberculozei primare sunt urmatoarele, cu exceptia :
a) sancrul de inoculare , adenopatiile traheo - bronsice
b) leziuni condensate
c) leziuni cavitare
35. Leziunea primitiva in TBC se numeste :
a) adenopatie traheo-bronsica
b) tuberculoza miliara
c) sancru de inoculare
36. Diagnosticul de primoinfectie se pune pe :
a) virajul la tuberculina si aspectul radiologic
b) teste de sensibilizare
c) bronhografie
37. Metoda utilizata in depistarea tuberculozei primare este:
a) IDR la antimicotice
b) IDR la tuberculina
c) IDR la antibiotice
38. Profilaxia tuberculozei vizeaza urmatoarele obiective , cu exceptia:
a) intarirea rezistentei nespecifice a organismului
b) vaccinare antituberculoasa
c) vaccinare antigripala
39. Leziunea caracteristica ftiziei este:
a) sancrul de inoculare
b) caverna
c) adenopatia satelita
40. Formele clinice de ftizie sunt urmatoarele, cu exceptia :
a) primoinfectia oculta
b) tuberculoza fibrio-cazeoasa cavitara
c) tuberculoza fibroasa
41. Tratamentul etiologic al tuberculozei se realizeaza prin:
a) corticoterapie
b) tuberculostatice
c) antibiotice
42.Hemoptizia reprezinta:
a.hemoragia otorinolaringiana
b.hemoragia nazala
c.hemoragia provenita din arborele bronsic
43.Dispneea cu cresterea frecventei ritmului respirator reprezinta:
a. tahicardie
b. tahipnee
c. bradipnee
31
44.Dispneea, in bolile pulmonare, este datorata:
a.scaderii aportului de oxigen, cresterii cantitatii de CO2 si obstructiei cailor
respiratorii
b.contaminarii cu pneumococ
c.comprimarii organelor abdominale
45.Declansarea hemoptiziei este precedata de:
a.senzatie de voma
b.caldura retrosternala si jena respiratorie
c.varsatura
46.Durerea toracica poate avea drept cauze:
a.afectiuni cardiovasculare
b.afectiuni pleuropulmonare
c.ambele
47.Definitia astmului bronsic include, cu exceptia:
a.reducere ireversibila a diametrului bronhiilor
b.dispnee expiratorie
c.reducerea reversibila a diametrului bronhiilor
48.Complicatiile pneumoniei sunt:
a.bronsita cronica
b.emfizemul pulmonar
c.pleurezia sero-fibrinoasa
49.Simptomul sugestiv pentru TBC este:
a.febra 39 – 40 grade C
b.tuse seaca persistenta peste 3 saptamani
c.frison unic 30 – 40 minute
50.Spirografia exploreaza:
a.volumele pulmonare dupa efort
b.arborele traheo-bronsic, folosind substanta de control
c.volumele si capacitatile pulmonare
51.Accidentele toracocentezei pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a.lipotimie, colaps
b.pneumotorax
c.hematemeza
52.Depistarea precoce a a contaminarii cu bacil Koch uman se face prin:
a.IDR la tuberculina
b.IDR Cassoni
c.IDR Dick
53.Bronhoscopia foloseste pentru evidentierea arborelui bronsic:
a.Sanda Metras
b.Bronhoscop
c.Aparat Roentgen
54. In perioadele febrile se recomanda;
a) regim alimentar sarac in proteine si calorii
b) regim alimentar desodat
c) regim alimentar bogat in proteine si calorii
55. Ingrijirile acordate unui pacient cu hemoptizie sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) repaus la pat
b) linistirea si calmarea pacientului
c) administrarea de lichide calde
56. Cresterea eliminarii secretiilor bronsice se obtine prin:
32
a) hidratarea corecta, mucolitice, expectorante
b) intreruperea fumatului
c) medicatie simpaticomimetica
57. Tratamentul bronhodilatator din bronsita cronica consta in urmatoarele,cu o exceptie:
a) medicatie simpaticomimetica
b) tratamentul infectiei bacteriene
c) medicatie anticolinergica
58. Terapia astmului bronsic include:
a) ameliorarea manifestarilor acute
b) deranjul de postura
c) informarea, educarea pacientului, tratament farmacalogic, imunoterapia
59. Expiratia in astmul bronsic este insotita de:
a) suflu amfonic
b) suflu tubar
c) wheezing
60. Procesul inflamator in pneumonia pneumococica se desfasoara in urmatoarele studii:
a) sancru de inoculare, adenopatii traheobronsice, leziuni condensate
b) congestie, hepatizatie rosie,hepatizatie cenusie, rezolutie
c) leziuni infiltrative, cazeoase, fibrioase
61. Profilaxia tuberculozei cuprinde urmatoarele, cu exceptia:
a) ameliorarea conditiilor de viata
b) depistarea precoce a bolii
c) vaccinarea antigripala
62. In hemoptiziile mijlocii, cantitatea de sange eliminata de pacient dupa tuse este de:
a) 50 – 100 ml
b) 100 – 300 ml
c) 500 – 1000 ml
BAREM DE CORECTARE
Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific

1 A Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
2 A. Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
3 F. Chiru F. si colab. IOBS pg. 122
4 F Chiru F. si colab. IOBS pg. 123
5 A C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 119
6 F . C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 145
7 A . L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33
8 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 33
9 A L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 25
10 F L. Titirca – “ Urgente medico- chirurgicale “ – pg. 118
13 F C. Borundel – Manual de medicina interna – pg. 132
33
Asociati termenii din cele 2 coloane :

I.
R: 1C C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ - pg. 124
2D C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 132
3A C. Borundel – “Manual de medicina interna - pg. 303
4B C. Borundel – Manual de medicina interna - pg. 160
5E C. Borundel – “ Manual de medicina interna – pg. 226
II.
R: 1E C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 123
2C C. Borundel - “ Manual de medicina interna “ – pg. 128
3A C. Borundel – “Manual de medicina interna “ – pg. 121
4D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 154
5B C. Borundel – “ Manual de medicina interna “ – pg. 149
III.
R: 1D C. Borundel – “Manual de medicina interna” – pg. 152
2C C. Borundel – “ Manual de medicina interna” – pg. 129
3E C. Borundel “Manual de medicina interna” – pg. 161
4A C. Borundel “ Manual de medicina interna” – pg. 154
5B C. Borundel “ Manual de medicina interna “- pg. 123
Marcati cu „x” raspunsul corect
1. c Chiru F. IOBOS pag. 118
2. b Chiru F. IOBOS pag. 118
5. a Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 118
9. b Borundel C. Manual de medicina interna pag.218
11. a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 34
12. c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
13. b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 33
17. c Borundel C. Manual de medicina interna pag.225
20. a Borundel C. Manual de medicina interna pag.218
34
42. c Chiru F. Urgente medicale pag. 33
45. b Chiru F. Urgente medicale pag. 34
50. c Titirca L. Ingrijiri speciale acordate pacientilor pag. 14
54. a Chiru F. IOBOS pag. 94
56. a Chiru F. IOBOS pag. 123
35
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie
Notati cu A (adevarat) au F (fals) urmatoarele afirmatii:
1. In angina pectorala, sediul durerii este in regiunea retrosternala medie sau inferioara,
mai rar precordial sau epigastric.
2. Durerea anginoasa poate iradia in sus pana la nivelul mandibulei, maxilarului, iar in
jos pana la nivelul ombilicului.
3. Pacientul indica sediul durerii anginoase cu un singur deget.
4. Majoritatea pacientilor acuza accesul dureros anginos timp de 20-30 minute.
5. Repausul la pat este indicat in cazul pacientilor cu crize anginoase frecvente.
6. Cateterismul cardiac cu ventriculografie si coronarografie, reprezinta examinari
paraclinice invazive.
7. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate medicamentele cu efect antianginos
si antiischemic.
8. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este obstructia coronariana.
9. Exista si forme nedureroase de instalare a infarctului miocardic 50% din cazuri.
10. In infarctul miocardic durerea dispare la administrarea de nitrati.
11. Dintre modificarile biologice aparute in majoritatea cazurilor de infarct miocardic se
afla si cresterea enzimelor serice (C.P.K., L.D.H., G.O.T., H.B.D., M.B.)
12. In infarctul miocardic, calmarea durerii se realizeaza prin administrarea de analgetice
simple sau opiacee.
36
13. Radiologia, electrocardiografia, fundul de ochi si probele functionale renale, apreciaza
gradul de evolutivitate al hipertensiunii arteriale.
14. In hipertensiunea arteriala dieta va fi bogata in colesterol si in grasimi saturate.
15. Diureticele sunt utilizate in majoritatea hipertensiunilor arteriale, indiferent de stadiul
si severitatea bolii.
II. Asociati termenii din cele 2 coloane:

1.
A B
1. sedativ a. Morfina
2. opiaceu b. Heparina
3. antianginos c. Diazepam
4. anticoagulant d. Aspirina
5. antiagregant plachetar e. Nitroglicerina
2.
A B
1. Nifedipina a. actiune pe receptorii betaadrenergici
2. Nefrix b. inhibitor al enzimei de conversie
3. Clonidina c. actiune vasodilatatoare
4. Propranolol d. actiune asupra volumului sanguin
5. Captopril e. actiune asupra S.N.C.
3.
A B
1. Dislipidemiile (cresterea lipidelor serice) a. principalul factor cauzal al I.M.A.
2. Infarctul silentios b. se manifesta chiar si 1 luna inainte de I.M.A.
3. Sindrom coronarian intermediar c. manifestare clinica importanta la debutul I.M.A
4. Obstructia coronariana d. factor influentabil pentru aparitia I.M.A.
5. Durerea es. lipsit de manifestarile prodromale
1. In HTA cu valori mari, medicatia de urgenta consta in administrarea de:

a) anticoagulante
b) antiaritmice
c) diuretice
2. Urmatoarele medicamente sunt betablocante cu exceptia:
a) Propranolol
b) Metoprolol
c) Salbutamol
3. Pentru a evita complicatiile determinate de repausul absolut si prelungit, la pacientul cu
I.M.A. se recomanda:
a) administrarea de morfina
b) mobilizarea precoce
c) reluarea plimbarilor in salon dupa 48 de ore.
4. In peste 95% din cazuri, principalul factor cauzal al I.M.A. este:
a) obstructia coronariana
b) fumatul
37
c) sedentarismul
5. In I.M.A. conduita terapeutica in spital presupune:
a) efectuarea tratamentului antibiotic
b) efectuarea tratamentului anticoagulant
c) efectuarea tratamentului antiinflamator
6. Medicatia antianginoasa cuprinde:
a) nitrati cu actiune rapida si de scurta durata
b) antialgice cu actiune retard
c) opiacee si sedative
7. In angina pectorala majoritatea pacientilor acuza accesul dureros timp de:
a) 20-30 minute
b) 3-5 minute
c) cel putin 2-3 ore
8. In hipertensiunea arteriala benigna, complicatiile mai frecvente sunt, cu exceptia:
a) tromboza cerebrala
b) glomerulonefrita hipertensiva
c) infarctul miocardic
9. Se recomanda pacientilor cu infarct miocardic acut necomplicat, reluarea plimbarilor in
salon
a) la 48-72 ore de la debut
b) la 12-24 de ore de la debut
c) dupa 8-10 zile
10. Regimul dietetic al bolnavului cu infarct miocardic acut include:
a) preparatele greu digerabile
b) reducerea severa a grasimilor animale
c) condimentele
11. Dieta in angina pectorala va fi:
a) hipercalorica, hiperglucidica
b) hipocalorica, hipolipemianta
c) hipercalorica, hiperlipidica
12 Nitroglicerina administrata in angina pectorala poate provoca uneori efecte neplacute:
a) senzatie de frig in zona cefalica
b) cefalee
c) hipertensiune ortostatica
13. Circumstantele de aparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) expunerea la frig
b) efectuarea de efort fizic
c) hiperglicemiile
14. Circumstantele de disparitie a durerii anginoase sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) stoparea efortului
b) administrarea de nitroglicerina
c) expunerea la frig
15. Conduita de urgenta in angina pectorala presupune:
a) administrarea de Heparina
b) mobilizarea precoce pentru a preveni complicatiile
c) administrarea de Nitroglicerina sublingual
16. Cei mai importanti factori de risc pentru I.M.A. sunt:
a) stresul, infectii ale tractului urinar
b) diabetul zaharat, HTA, fumatul
c) hipotensiunea arteriala, infectii ale tractului respirator
38
17. Cateterismul cardiac este:
a) un examen scintigrafic
b) un examen radiologic
c) o metoda invaziva de diagnostic
18. Pentru tratamentul anginei pectorale sunt utilizate:
a) medicamentele cu efect antianginos si antiischemic
b) medicamentele cu efect antiinflamator
c) medicamentele cu efect antiviral si antiinfectios
19. Simptomul principal in angina pectorala este:
a) durerea
b) insuficienta respiratorie
c) edemul
20. In angina pectorala durerea este:
a) brusca, violenta ca „o lovitura de pumnal” , in etajul abdominal superior
b) localizata in regiunea retrosternala medie sau inferioara
c) localizata in regiunea lombara, unilateral
21. In HTA, cefaleea:
a) apare de obicei dimineata, la trezire
b) apare spre seara, accentuata de schimbari de pozitie
c) se insoteste de paloare a fetei
22. HTA simptomatica de cauza endocrina apare in:
a) hipertiroidism, feocromocitom
b) glomerulonefrita acuta si cronica
c) boli traumatice, tumorale sau inflamatorii ale creierului
23. Forma benigna a hipertensiunii arteriale:
a) are o evolutie rapida
b) are o evolutie progresiva
c) are o mortalitate ridicata
24. Complicatiile hipertensiunii arteriale apar in:
a) stadiul de hipertensiune intermitenta
b) stadiul prehipertensiv
c) stadiul de hipertensiune permanenta
25. Complicatiile HTA la nivelul aparatului cardiovascular sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) insuficienta cardiaca globala
b) encefalopatie hipertensiva
c) infarct miocardic
26. HTA esentiala se caracterizeaza prin:
a) apare de obicei dupa 30 de ani, cu maxim de frecventa intre 40-50 de ani
b) incidenta este mai mare la barbati
c) formele mai grave apar la femei
27. In hipertensiunea arteriala, regimul alimentar trebuie sa fie:
a) hipersodat
b) normosodat
c) hipo sau desodat
28. Regimul de viata in HTA consta in urmatoarele, cu exceptia:
a) limitarea eforturilor fizice
b) respectarea orelor de somn si de masa
c) implicarea in situatii conflictuale
29. Regimul hiposodat contine:
a) mai putin de 0,5 g sare/zi
39
b) 10-14 g sare/zi
c) 2-5 g sare/zi
30. Gradul de evolutivitate al HTA se apreciaza prin:
a) tubajul gastric si duodenal, ex. radiologic
b) EKG, fundul de ochi si probele functionale renale
c) EKG de efort, ex. sputei
31. Pulsul se masoara cel mai frecvent la nivelul:
a) arterei radiale
b) carotidei
c) venei femurale
32. Tahicardia reprezinta:
a) frecventa normala a respiratiei
b) frecventa scazuta a respiratiei
c) accelerarea frecventei pulsatiilor peste 100/min
33. Bradicardia reprezinta:
a) accelerarea frecventei pulsatiilor
b) scaderea frecventei pulsatiilor sub 60/min
c) scaderea frecventei respiratiilor
34. Simptomul principal in angina pectorala este:
a) dispneea
b) insuficienta respiratorie
c) durerea
35. Cel mai important semn de laborator in infarctul de miocard este:
a) hiperleucocitoza si cresterea fibrinogenului
b) scaderea transaminazelor
c) examenul EKG
36. Durerea precordiala in angina pectorala are caracter:
a) constrictiv, intensitatea crescand de la jena la dureri atroce care dureaza 1 – 3 min.
b) de “gheara” de intensitate foarte mare ce dureaza 30 min, insotita de insuficienta
respiratorie
c) arsura retrosternala ce dureaza 15 – 30 min insotita de lipotimie
37. In IMA, durerea se caracterizeaza printr-o durata de:
a) 15 – 30 de minute si cedeaza la administrarea de nitrati
b) 30 minute pana la cateva ore sau zile si nu cedeaza la administrarea de nitrati
c) 10 – 15 minute si cedeaza la administrarea de tonicordiace
38. Infarctul miocardic este produs de:
a) scaderea contractiilor ventriculare
b) diabetul zaharat
c) obliterarea unei ramuri coronoriene, avand drept urmare necroza portiunii
respective a miocardului
39. In IMA conduita de urgenta vizeaza:
a) oprirea hemoragiei
b) intreruperea efortului fizic
c) calmarea durerii si prevenirea mortii subite
40. Interventiile cele mai indicate ale echipei medicale la un bolnav cu IMA in primele ore
sunt:
a) ameliorarea durerii si reducerea anxietatii
b) supravegherea dietei si tranzitului intestinal
c) asigurarea confortului
41. Inaintea tratamentului cu heparina se determina:
40
a) indicele de protrombina
b) creatina
c) colesterol
42. Durerea in cardiopatia ischenmica are urmatoarele caracteristici:
a) prezinta localizarea retrosternala
b) iradiaza in umarul drept si fata interna a bratului drept
c) apare la efort si cedeaza la administrarea de Mialgin
43. Organul tinta afectat in IMA este:
a) ficatul
b) creierul
c) ganglionii limfatici
44. Tratamentul igieno-dietetic al IMA consta in:
a) regim alimentar hiposodat
b) regim hipercaloric
c) regim hipoglucidic
45. Tratamentul HTA esentiale presupune administrarea:
a) diureticelor, vasodilatatoarelor, blocante ale canalelor de calciu
b) antibioticelor
c) tonicardiacelor
46. HTA apare mai frecvent la femei:
a) dupa varsta de 25 ani
b) dupa varsta de 40 ani
c) dupa varsta de 60 ani
47. HTA esentiala se mai numeste:
a) boala hipertensiva
b) hipertensiune permanenta
c) feocromocitom
48. Mobilizarea pacientului in IMA se poate face prin miscari active:
a) la 48 – 72 de ore de la debut
b) la 12 – 24 de ore de la debut
c) la 14 zile de la debut
49. Eficacitatea tratamentului anticoagulant se controleaza prin:
a) ionograma sanguina
b) hemoleucograma
c) probe de coagulare
50. In HTA, factorii de risc sunt:
a) ereditatea, continutul crescut de sodiu din alimentatie, starile de incordare nervoasa,
obezitatea
b) ateroscleroza coronoriana
c) umiditatea si poluarea atmosferica
Modulul 24 : Cardiologie si nursing in cardiolologie
BAREM DE CORECTURA
I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94

3 – F – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94
41
13 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
14 – F – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
15 – A – Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 411
II. Asociati termenii din cele 2 coloane
1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109

1 – c; 2 – a; 3 – e; 4 – b; 5 – d
2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409

1 – c; 2 – d; 3 – e; 4 – a; 5 – b
3. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103, 104

1 – d; 2 – e; 3 – b; 4 – a; 5 – c
III. Marcati cu X raspunsul corect
1 – c - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408

3 – b - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
4 – a - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.103
8 – b - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
9 – c - Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.110
21 – a - Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 406
42
31 - a Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.98
32 – c Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
33 – b Chiru F. si colaboratori. IOBOS pag.99
34 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 225
35 – c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 227
36 – a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 79
37 - b Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 43
38 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
39 - c Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 44
40 –a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 45
42 - a Titirca L. Urgente medico-chirurgicale pag. 42
43 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 388
45 - a Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 407
46 - b Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 405
49 - c Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 390
43
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie
Notati cu A (adevarat) au F (fals)
1.Ulcerul duodenal apare cel mai frecvent la varsta de 20-40ani

2. Ulcerul gastric apare mai frecvent la varsta de 30-50ani
3.Localizarea durerii in ulcerul gastrio-duodenal este in regiunea epigastrica.
4.In ulcerul gastro-duodenal , perioadele dureroase apar frecvent in cursul toamnei sau al
primaverii.
5. Hemoragia digestiva este complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal
6.Hematemeza reprezinta expectoratia cu picaturi de sange.
7.Varsatura cu aspectul “ zatului de cafea “ poarta denumirea de hematemeza.
8.Melena reprezinta scaunul cu sange digerat , de culoare neagra , lucios “ ca pacura”.
9.Varsatura este cea mai frecventa complicatie a ulcerului gastro-duodenal.
10.In ulcerul gastro-duodenal, pofta de mancare scade pana la anorexie.
11.Medicatia in ulcerul gastro-duodenal se bazeaza pe antihistaminice.
12.Complicatia colecistitei acute este perforatia colecistului , urmata de peritonita .
13.Tratamentul chirurgical in colecistita acuta consta in colecistectomie.
14.Una din complicatiile colecistitei acute este gastrita.

1. Ulcerul gastro-duodenal este:
a) pierderea de substanta a peretelui gastric sau duodenal
b) inflamatie a mucoasei duodenale
c) inflamatie a intestinului subtire
2. Durerea din ulcerul gastro-duodenal are localizare in :
a) hipocondrul drept
b) epigastru
c) fosa iliaca dreapta
3.Durerea din ulcerul gastro-duodenal este calmata de :
a) antispastice
b) antialgice
c) ingestie de alimente alcaline
4. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:
a) hemoragia
b) stenoza
c) malignizarea
5.Ulcerul gastro-duodenal impune tratament chirurgical in caz de:
a) hematemeza,stenoza
b) stenoza,perforatie ,hemoragii masive ,cancer gastric
c) dureri mari si repetate, varsaturi
6. Colecistita acuta este:
a) inflamatia acuta a peretelui colecistic
b) pierderea de substanta a peretelui gastric
c) inflamatie a mucoasei duodenale.
7. Spalatura gastrica este contraindicata in:
a) cancer gastric
b) intoxicatii cu substante caustice
c) staza gastrica
8. Ulcerul gastro-duodenal impune tratamentul chirurgical in caz de:
a) hemoragie digestiva superioara, hematurie
44
b) stenoza, perforatie, hemoragii masive, cancer gastric
c) dureri mari si repetate, varsaturi
9. HDS se exteriorizeaza prin:
a) hematemeza, hemoptizie
b) hematemeza, melena
c) hematemeza, hematurie
10. Melena reprezinta hemoragia digestiva exteriorizata prin:
a) scaun acoperit cu sange rosu
b) scaun negru ca pacura
c) varsatura alimentara
11.Paracenteza este:
a. punctia exploratorie a cavitatii peritoneale
b. punctia evacuatorie a cavitatii toracice
c. punctia evacuatorie a cavitatii pericardice
12.Punctia este o manevra chirurgicala folosita in scop:
a. diagnostic, evacuator sau terapeutic
b. curativ, de drenaj sau hemostatic
c. diagnostic, drenaj sau hemostatic
13.Pentru examinarea paraclinica in ulcerul perforat este necesara:
a. tomografia
b. ecografia
c. radiografia abdominala pe gol.
45
Modulul 25 : Gastroenterologie si nursing in gastroenterologie
BAREM DE CORECTURA
Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1. – A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 370
5. - A Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374
6. – F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 374
9. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 372
11. - F Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 378

1. a Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 369
2. b Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371
3. c Borundel,C.Manual de medicina interna pag. 371
7. b Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 126
11. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
12. a Titirca, L. Tehnici de evaluare pag 53
13. c Daschievici, Mihailescu M.Chirurgie pag 489
46
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale
1.In colica renala durerea este atroce, permanenta, cu intensificari paroxistice.

2.Polakiuria este o tulburare a diurezei.
3.Retentia de urina este emisia involuntara de urina.
4.Hematuria totala este de origine uretrala.
5.Edemul renal este alb, nedureros, moale.
6.Proteinuria inseamna prezenta glucozei in urina.
7.Radiografia simpla ,“pe gol”, permite sa se studieze prezenta unor calculi radioopaci.
8.Hemodializa este o forma de circulatie extracorporeala.
9.IRA este o suferinta renala grava, caracterizata prin suprimarea brusca a functiilor
renale.
10Oliguria / anuria constituie simptomul caracteristic al insuficientei renale acute.
11.In stadiul anuric al IRA, asistenta medicala instituie repaus la pat pe toata perioada
anuriei.
12.Dializa scade sansa de supravietuire a pacientului.
13.In colica renala durerea dispare progesiv sau brusc dupa eliminarea unui calcul.
14.Calculii renali pot fi de acid uric, de oxalati sau de fosfat de calciu.
15.In colica renala bolnavul este nelinistit si agitat, prezinta mictiuni rare si dureroase.
Asociati termenii din cele 2 coloane.

1.
1.Radiografia abdominala pe gol a. necesita obligatoriu testarea sensibilitatii la

iod
2.Urografia b. apreciaza valoarea functionala a fiecarui
rinichi in parte
3.Cistoscopia c. se mai numeste “rinichi artificial”
4.Nefrograma izotopica d. studiaza prezenta unor calculi radioopaci
5.Hemodializa e. tehnica instrumentala de explorare a vezicii
urinare
2.
1. Polakiurie a.cresterea cantitatii de urina peste 2 l / 24 ore
47
2. Incontinenta de urina b.prezenta sangelui in urina
3. Poliurie c.cresterea frecventei mictiunilor
4. Hematuria d.prezenta puroiului in urina
5. Piuria e.emisia involuntara de urina
3.
1. Disurie a) scaderea cantitatii de urina in 24 ore

2 Retentie de urina b) suprimarea secretiei urinare
3 Anurie c) dificultatea sau durerea la mictiune
4 Nicturie d) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
5 Oligurie e) situatia in care bolnavul se scoala noaptea pentru
a urina
Marcati cu X raspunsul corect:
1. Infectia urinara este favorizata de:

a. traumatisme
b. expunerea in mod constant la frig si umiditate
c. adenomul de prostata
2. Pentru examene bacteriologice, recoltarea urinei se face:
a. prin urinarea directa intr-o eprubeta
b. din urina recoltata 24 de ore intr-un recipient steril
c. direct din mijlocul jetului urinar, dupa toaleta riguroasa a meatului urinar
3. Manifestarile urinare din cadrul sindromului de insuficienta renala sunt urmatoarele,
cu exceptia:
a. oligurie, pana la anurie
b. HTA
c. hipostenurie, izostenurie
4. Daca bolnavul cu IRA are varsaturi frecvente, va fi alimentat:
a. prin sonda duodenala sau intestinala
b. numai pe cale parenterala
c. prin clisme alimentare
5. Conduita terapeutica pentru stadiul anuric consta in:
a. administrarea de lichide in cantitate crescuta
b. administrarea de diuretice care nu elimina potasiul
c. dializa in caz de hiperkaliemie care pune viata pacientului in pericol
6. Complicatiile IRA pot fi urmatoarele, cu exceptia:
a. supraincarcare sodica si hidrica
b. hipokaliemie si hipercalcemie
48
c. HTA,insuficienta cardiaca
7. Regimul alimentar va fi intotdeauna desodat:
a. in perioada de formare a edemelor
b. in perioada de formare si mentinere a edemelor
c. in perioada de mentinere a edemelor
8. Retentia de urina reprezinta:
a. suprimarea secretiei urinare
b. emisia involuntara de urina
c. imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
9. Insuficienta renala acuta se caracterizeaza prin:

a. suprimarea brusca a functiilor renale
b. leziuni degenerative renale
c. blocarea brusca a ureterului prin migrarea unui calcul
10. In faza compensata a IRA, dieta trebuie sa fie:
a. moderat hipoproteica, normolipidica, hiperglucidica
b. hipoproteica, hipolipidica, hiperglucidica
c. hiperproteica, normolipidica, hiperglucidica
11. Tratamentul profilactic al IRA vizeaza urmatoarele, cu exceptia:
a) evitarea infectiilor si daca au aparut, tratarea lor corecta
b) depistarea si tratarea in faze incipiente a afectiunilor renale, in special a
celor bilaterale
c) evitarea consumului de sare
12. In cazul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina:
a) creste progresiv
b) ramane neschimbat
c) scade progresiv
13. Cauzele prerenale ale IRA sunt:
a) neoplasmul de prostata
b) obstructia uretrala
c) hipovolemia
14. In IRA oliguria dureaza:
a) 10-14 zile
b) 1-2 luni
c) 2-3 saptamani
15. Edemul renal este:
a) rosu, nedureros, moale
b) alb, dureros, tare
c) alb, nedureros, moale
16. Oliguria apare in urmatoarele cazuri, cu exceptia:
a) transpiratii abundente
b) constipatie
c) diaree sau varsaturi
17. Hipovolemia este determinata de:
49
a) hemoragii importante
b) insuficienta cardiovasculara
c) hipotensiune arteriala
18. Calculii mobili in bazinet sau angajati in ureter produc:
a) colica biliara
b) colica abdominala
c) colica renala
19. In colica renala intalnim ca simptome de insotire:
a) diaree
b) polakiurie, tenesme vezicale
c) anemie
20. In colica renala, asistenta medicala instituie de urgenta:

a) administrarea de diuretice
b) repaus la pat si aplicatii calde pe regiunea lombara
c) punga cu gheata pe regiunea lombara
21. Calculii uratici sunt:
a) duri, galben-bruni
b) albiciosi, moi si sfaramiciosi
c) neregulati si cenusii
22. In oligurie, excretia urinei in 24 de ore poate fi:
a) sub 1000 ml
b) intre 1000 ml si 1500 ml
c) sub 100 m
23. In poliurie, densitatea urinei este:
a) 1001-1002
b) 1015-1020
c) 1030-1040
24. Edemul renal are urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
a) este alb, nedureros, moale
b) este violaceu, dur, dureros
c) debuteaza la pleoape, fata, maleole
25. Prezenta puroiului in urina se numeste:
a) proteinurie
b) hematurie
c) piurie
26. Calculii renali pot fi formati din:
a) colesterol
b) acid uric
c) clorura de potasiu
27. In litiaza urica se administreaza:
a) medicatie alcalinizanta
b) acid mandelic
c) acidifiante
50
28. In litiaza fosfo-calcica se recomanda un regim:
a) sarac in acizi nucleici
b) sarac in oxalati
c) echilibrat, fara exces de lapte, legume si fructe
29. In insuficienta renala acuta, halena are miros:
a) amoniacal
b) de acetona
c) dulceag – gretos
30. In stadiul de reluare a diurezei, din IRA, conduita terapeutica prevede:
a) repaus absolut la pat
b) reducerea ratiei calorice
c) introducerea proteinelor de mare valoare nutritiva in alimentatie
31. In administrarea orala de Furosemid

a) diureza incepe dupa 20-60 min si se mentine 4-6 ore
b) diureza incepe dupa 10 min si se mentine 2-3 ore
c) diureza incepe dupa 3-15 min si se mentine 2-5 ore
32. Polakiuria reprezinta:
a) imposibilitatea bolnavului de a-si goli vezica
b) cresterea frecventei mictiunilor
c) emisia involuntara de urina
33. Colica renala poate aparea din urmatoarele cauze, cu exceptia:
a) migrarea unui calcul
b) restrictii alimentare
c) zdruncinaturi
34. Pentru examenul sumar de urina se recolteaza:
a) urina din 24 de ore
b) prima urina de dimineata
c) 5 ml urina din mijlocul jetului urinar
35. In cursul fazei de vindecare a IRA, volumul de urina:
a) scade progresiv
b) ramane constant
c) creste progresiv
36. Complicatiile litiazei renale cele mai obisnuite sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) poliuria
b) anuria
c) infectia urinara
37. In litiaza renala, tratamentul chirurgical este indicat in urmatoarele situatii, cu exceptia:
a) cand apare infectia urinara
b) cand calculii ureterali nu se elimina timp indelungat
c) cand functia rinichiului nu este afectata
38. Calculii renali au un diametru de:
a) 0.5 – 1 mm
b) 1 - 1.5 mm
c) peste 2 mm
39. In cazul formelor medii de IRA, recuperarea functionala, anatomica necesita:
a) 2-3 saptamani
b) 4-6 luni
51
c) 1-2 luni
40. In stadiul preanuric al IRA, restabilirea diurezei se face cu:
a) manitol si diuretice de ansa
b) antihistaminice
c) solutii perfuzabile
41. Cauzele organice ale colicii renale sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) calculi mobili in bazinet sau angajati in ureter
b) obstructia unilaterala a cailor urinare
c) compresiunea ureterelor prin uterul gravid
42. In stadiul compensat al IRA, cantitatea de apa permisa este:
a) 1500-2000 ml/zi
b) 600-700 ml/zi
c) 500-1000 ml/zi
43. Hipokaliemia din IRA se corecteaza prin urmatoarele, cu exceptia:
a) aport alimentar de fructe, legume, sucuri
b) lactat de sodium
c) saruri de potasiu
44. Cauzele postrenale ale IRA sunt:
a) hipovolemia
b) glomerulonefrite
c) obstructia cailor urinare
45. Manifestarile digestive ale IRA sunt:
a) sughit, sete, anorexie
b) oboseala, somnolenta, astenie
c) facies teros, edeme declive
46. Avantajele dializei sunt urmatoarele, cu exceptia:
a) controleaza balanta lichidiana
b) pacientul dializat necesita mai putine calorii, lichide si electroliti fata de tratamentul
conservator
c) creste sansa de supravietuire a pacientului
47. Manifestarile encefalopatiei uremice sunt:
a) dureri lombare, musculare si abdominale
b) febra si scadere ponderala
c) somnolenta, stare confuzionala
48. Simptomele generale ale colicii renale sunt:
a) polakiurie, disurie
b) agitatie psiho-motorie, transpiratie
c) tenesme vezicale, senzatie de greutate in anus
49. Conduita terapeutica pentru colica renala vizeaza:
a) alterarea starii generale a pacientului
b) mentinerea stazei urinare unilateral
c) calmarea durerii si a parezei intestinale
50. Poliuria este:
a) o tulburare a emisiei urinare
b) o tulburare a diurezei
c) o tulburare calitativa a urinii
51. Litiaza renala se intalneste indeosebi:
a) la femei cu varsta intre 20-40 de ani
b) la barbati, in special intre 30 si 50 de ani
c) la adolescenti
52
52. In litiaza urica se recomanda:
a) alimente bogate in oxalati
b) lapte, legume, fructe
c) alimente sarace in acizi nucleici
53. Colica renala apare mai rar in urmatoarele afectiuni, cu exceptia:
a) tuberculoza renala
b) litiaza renala
c) cancerul renal
54. Proteinuria inseamna:
a) prezenta glucozei in urina
b) prezenta albuminei in urina
c) prezenta sangelui in urina
55. Hematuria de natura renala apare in:
a) adenom de prostata
b) litiaza renala
c) uretrite
56. In IRA se recurge la urmatoarele investigatii radiologice corelate cu etiologia:

a) ecografie
b) radiografie abdominala pe gol, urografie
c) scintigrafie renala
57. Sechelele IRA pot evolua spre:
a) cancer renal
b) litiaza renala
c) insuficienta renala cronica
58. Pentru calmarea durerii din colica renala, asistenta medicala instituie urmatoarele, cu
exceptia:
a) aplicatii calde pe regiunea lombara
b) Buscopan 20-40 mg i.v.
c) tratament antibiotic
59. Hipovolemia este determinata de:
a) hipotensiune arteriala
b) hemoragii importante (sangerari digestive)
c) soc septic
60. Substanta de contrast utilizata la efectuarea urografiei este:
a. Carbune animal
b. Odiston
c. Razebil
61. Explorarea rinichiului si a cailor urinare include:
a. bronhoscopia
b. urografia
c. ecografia
62. Urografia reprezinta examenul radiologic al:
a) aparatului renal, folosind o substanta de contrast Odiston
b) aparatului renal, folosind ca o substanta de contrast, iodura de sodiu 10%, injectat
prin cateterism uretral
c) vezicii urinare
63. Radiografia renala simpla poate evidentia:
53
a) conturul si pozitia rinichilor
b) calculii biliari
c) chistul ovarian
Modulul 26 : Nefrologie, urologie si nursing in afectiunile renale

BAREM DE CORECTURA

1 – A – C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
2 – F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
4 - F – C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
10 – A – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
12 – F – Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.209
15 – F - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
Asociati termenii din cele 2 coloane.

1. C. Borundel, Medicina interna, pag. 589, 590
1 – d; 2 – b; 3 – e; 4 – b; 5 – c
2. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581-583
1 – c; 2 – e; 3 – a; 4 – b; 5 – d
54
3. C. Borundel, Medicina interna, pag. 581, 582
1 – c; 2 – d; 3 – b; 4 – e; 5 – a

1 – c - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.197
2 – c – C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 334
3 – b - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 888
6 – b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 606
8 – c- C. Borundel, Medicina interna, pag. 581
9 – a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
10 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
11 - c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 609
12 – a- C. Borundel, Medicina interna, pag. 607
13 – c - C. Borundel, Medicina interna, pag. 605
16 - b - C. Borundel, Medicina interna, pag. 582
17 – a - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.205
19 – b - Chiru F. si colaboratorii, Urgente medicale, pag.213
21 - a - C. Borundel, Medicina interna, pag. 610
22 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 279
23 – a - C. Mozes, Tehnica ingrijirii bolnavului, pag. 282
55
60 – b – Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
61 – b - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
62 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
63 – a - Titirca L.Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii medicali,pag 219
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
1.Determinarea grupului sanguin si a Rh-ului nu este obligatorie pentru bolnavii

internati in serviciile de chirurgie.
2.Tranzitul baritat este absolut necesar in precizarea diagnosticului unor afectiuni ale tubului
digestiv de la esofag pana la rect.
3.Tubajul duodenal permite studierea functiei cailor biliare,a secretiei biliare (bila
A,B,C),examenul macroscopic,chimic,bacteriologic si citologic al bilei
4.Pregatirea preoperatorie a bolnavilor digestivi cuprinde doua parti:reechilibrarea nutritiva si
hidroelectrolitica si dezinfectia tubului digestiv.
5.In preziua operatiei bolnavul va lua numai masa de pranz si nu in cantitate prea abundenta.
Va avea insa grija sa bea o cantitate normala de lichide.
6.Purgativele nu se administreaza preoperator decat in cazuri speciale,la indicatia expresa a
medicului .
7.Profilaxia escarei postoperatorii este adesea dificila,insa cu toata dificultatea,este mai usoara
decat tratarea ulceratiei constituite.
8.Eventratia este complicatia frecventa care se produce prin ruperea sau dezlegarea unor fire
in urma unui efort sau supuratia plagilor.
9.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate in seara operatiei si diminueaza
progresiv in 48h.
56
10.Pentru bolnavii operati pe tubul digestiv reluarea alimentatiei nu ridica probleme
deosebite.
11.O ascensiune a febrei in ziua a-3-a,a-4-a de la interventia chirurgicala,nu presupune
existenta unei complicatii.
12.Imbibarea pansamentului plagii operatorii cu sange,nu presupune nici o interventie din
partea asistentei medicale.
13.Colica biliara apare cel mai frecvent in litiaza biliara.
1).Colica biliara A).Afectiuni inflamatorii ale cailor biliare extra si

intrahepatice.
2).Litiaza biliara B).Inflamatii cu caracter acut ale peretelui colecistic,de

diferite grade (congestie,supuratie,gangrena).
3).Colecistita acuta C).Afectiunea provocata de dezvoltarea unor calculi biliari in

vezicule sau in caile biliare.
4).Angiocolitele D).Durere violenta in epigastru sau hipocondrul drept cu

iradiere in umarul drept.
1.Ce obiective urmareste pregatirea psihica a bolnavului in vederea interventiei chirurgicale:

a) respectarea disciplinei spitalicesti
b) convingerea ca interventia chirurgicala este benefica
c) respectarea relatiilor cu personalul de ingrijire
2.Preoperator unui bolnav cu stenoza pilorica i se va efectua:

a) urografie
b) esofagoscopie
c) evacuarea continutului gastric si spalaturi gastrice repetate
3.In etapa anemica a pregatirii preoperatorii se administreaza:
a) plasma
b) sange total conservat
c) masa eritrocitara
4.Cum se pregateste preoperator colonul:
a) regim alimentar sarac in reziduri, administrare de ulei de parafina,clisme repetate
b) regim alimentar bogat in fibre celulozice
c) administrarea purgativelor drastice
5.Care din complicatiile postoperatorii sunt mai frecvente la obezi:
a) hiperhidratarea
b) insuficienta renala
c) boala tromboembolica
6.Ce regim alimentar se administreaza bolnavului in preziua interventiei:
a) dimineata si la pranz, regim obisnuit,iar seara regim hidric
57
b) nu mananca nimic cu 48 ore inaintea interventiei
c) regim hidric
7.Regiunile paroase se rad:
a) in seara dinaintea interventiei
b) cu 1-2 ore inaintea interventiei
c) cu 36 ore inaintea interventiei
8.O complicatie de temut a rahianesteziei este:
a) cefalee persistenta
b) tuse cu expectoratie sangvinolenta
c) greturi si varsaturi
9.Mobilizarea pacientului dupa interventia chirurgicala se face:
a) cat mai precoce
b) dupa 2 saptamani
c) dupa 1 saptamana
10.Durerea postoperatorie atinge maximum de intensitate:
a) la 3 zile dupa interventia chirurgicala
b) in prima ora dupa interventie
c) in seara interventiei
11.Pacientul operat cu rahianestezie se transporta de la sala de operatie la salon in pozitie:
a) decubit ventral
b) decubit lateral
c) decubit dorsal, cu capul intors lateral
12.Dupa interventia chirurgicala tranzitul intestinal se reia:
a) in prima zi
b) dupa 7 zile
c) dupa 48-72 ore
13.Necesarul bazal de apa al organismului este de:
a) 30-40 ml/kg corp
b) 5-6 gr
c) 2-4 gr
14.Durerea care apare in hipocondrul drept ce iradiaza sub rebordul costal in spate, in umarul
drept, subscapular si in regiunea cervicala este prezenta in:
a) colica biliara
b) ulcer gastric
c) pancreatita acuta
15.Cand apare mai frecvent colica biliara:
a) dupa o masa bogata in grasimi sau alimente cu efect colecistochinetic
b) dimineata, dupa ce bolnavul se trezeste din somn
c) dupa o masa compusa din paine prajita si branza de vaci
16.Pentru a lamuri cauza care a produs colica biliara se impune explorarea cailor biliare prin:
a) sondaj gastric
b) colecistografie orala sau colongiografie intravenoasa
c) efectuarea ionogramei sanguine
17. In colica biliara,bolnavului i se administreaza:
a) antialgice,antispastice,antiemetice
b) antitermice
c) antibiotice
58
Modulul 27 : Chirurgie generala si nursing in chirurgia generala
BAREM DE CORECTURA
1.F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-537

2.A-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-543
59
12F-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-618
13.Ad-Chirurgie-Silvian Daschinevici(1997), Mihai Mihailescu-pag-659
1-D Medicina interna-Corneliu Borundel-pag.561-567

2-C
3-B
4-A
Marcati cu „x” raspunsul corect
1. b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 535

2. c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 551
3 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu -550
4.a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 552
5 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 555
6 a–Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 556
7 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu - 558
10 c –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – 615
16 b –Chirurgie Daschievici-Mihailescu – 660
17 a -
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific

1. Pacientii imobilizati la pat beneficiaza de schimbari pasive ale pozitiei corpului.

2. Pentru schimbarea pozitiei unui pacient imobilizat sunt necesare 2 asistente
medicale.
3. Actiunile asistentei medicale, in cazul unui pacient imobilizat, prevad
prevenirea
ulceratiilor de decubit.
4. Afectiunile sistemului osteoarticular afecteaza mobilitatea pacientului.
5. Obiectivele potentiale pentru pacientul imobilizat vizeaza invatarea deplasarii
cu
60
ajutorul carjelor, cadrului, bastonului.
6. In timpul mobilizarii, asistent medicala va supraveghea doar mersul pacientului.
7. Mobilizarea pacientului se face progresiv, incepand cu pozitia de decubit
ventral.
8. Mobilizarea depinde de starea generala a pacientului.
9. Evaluarea ingrijirii bolnavului imobilizat, se refera la prevenirea complicatiilor
de
decubit.
10. Una din problemele bolnavului imobilizat, poate fi legata de accentuarea
mobilitatii
fizice a acestuia.
11. Lezarea integritatii sistemului locomotor duce la deficit in a manca si a se
hidrata.
12. Mobilizarea deficitara poate determina deplasarea cu dificultate la baie.
13. Afectiunile articulare, limiteaza capacitatea bolnavului de a se imbraca si
dezbraca
singur.
14. Reluarea deplasarii si a mobilizarii determina carente de igiena.
15. Afectarea mobilitatii diminueaza capacitatea de participare la activitati
recreative.
A B
1 Aparat respirator a Pneumonie hipostatica
2 Pielea b Tromboze
3 Aparatul digestiv c Deformari articulare
4 Aparatul circulator d Incetinirea tranzitului
5 Aparatul locomotor e Escara de decubit
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:
1. Imobilizarea la pat predispune pacientul la:

a) greturi
b) varsaturi
c) escare
2. In cazul bolnavilor imobilizati, salteaua patului trebuie sa fie:
a) antidecubit
b) relaxa
c) de paie
3. Toaleta bolnavului imobilizat la pat, se face:
a) la cada
b) la pat
c) la dus
4. Pielea bolnavului imobilizat este:
a) fara tonicitate
b) elastica
c) grasoasa
5. Bolnavii imobilizati vor fi scosi la aer cu:
a) fotoliul rulant
61
b) patul
c) cadrul
6. Satisfacerea preocuparilor intelectuale ale pacientului imobilizat se face:
a) la cinematograf
b) la telefon
c) la radio si T.V.
7. In cazul unui pacient imobilizat, EKG-ul se face:
a) la pat
b) la cabinetul EKG
c) la cabinetul asistentelor
8. Imobilizarea favorizeaza:
a) diareea
b) constipatia
c) varsaturile
9. Regimul alimentar al unui bolnav imobilizat va fi:
a) bogat in proteine
b) bogat in glucide
c) bogat in celuloza si lichide
10. La bolnavul imobilizat, trombozele venoase se previn prin:
a) masaj usor al membrelor
b) tapotaj toracic
c) pudraj cu talc
11. Pneumonia de decubit se previne prin:
a) gimnastica respiratorie de mai multe ori pe zi
b) administrare de antibiotice
c) administrare de chimioterapice
12. La bolnavul imobilizat, stimularea circulatiei cutanate se face prin:
a) frictionarea zilnica cu alcool diluat
b) frictionarea saptamanala cu alcool diluat
c) frictionarea lunara cu alcool diluat
13. Atitudinea asistentei fata de pacientul imobilizat trebuie sa fie:
a) indiferenta
b) blanda
c) violenta
14. Pentru acomodarea unui bolnav imobilizat la pat este nevoie de:
a) atingeri repetate
b) izolare
c) rabdare, tact, educatie
15. Procedeele profilactice la bolnavul imobilizat, depind de:
a) starea pacientului
b) starea familiei
c) starea asistentei medicale
62
Modulul 32 : Ortopedie, traumatologie si nursing specific
BAREM DE CORECTURA
Nr. intrebare Raspuns Bibliografie Nr. pagina

1 A “Ingrijirea omului bolnav si a omului 65
sanatos “ – Chiru F.
2 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 65
3 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 74
4 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 70
5 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 74
6 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 75
7 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 75
8 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 74
9 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 74
10 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 73
11 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 72
12 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 72
13 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 72
14 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 73
15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,………….. 73
Nr. Intrebare/raspuns Bibliografie Nr. pagina

1-a “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1129
2-e .................,,,,,,,,,,,,,,........................... 1129
3-d .................,,,,,,,,,,,,,........................... 1129
4-b .................,,,,,,,,,,,,........................... 1129
5-c .................,,,,,,,,,,,,........................... 118 - 119
Incercuiti raspunsul corect din enunturile de mai jos:

1 C “Tehnica ingrijirii bolnavului” Mozes 1129
2 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1130
3 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1130
4 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1130
5 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131
6 C .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131
7 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131
8 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1131
9 C .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132
10 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132
11 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132
12 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132
13 B .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132
63
14 C .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132
15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,................... 1132
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific

1.Consumatorii de droguri sunt feriti de infectia cu virusul HIV.
2.Persoanele care practica prostitutia sunt expuse infestarii cu virus HIV.
3. Asocierea virusului HIV cu germeni oportunisti, produce febra inalta.
4. Incapacitatea de a se alimenta si hidrata genereaza deshidratarea.
5. Persoanele seropozitive pot prezenta anxietate data de insuficienta respiratorie.
6. Dificultatea de a se misca este legata de atrofia musculaturii.
7. Asistenta medicala educa pacientul pentru a deveni o sursa de infectii
nosocomiale.
8. Pacientul seropozitiv, imobilizat la pat, necesita ajutor in practicarea religiei.
9. Hipertermia se combate prin impachetari reci, schimbate la 5’.
10. Monitorizarea temperaturii pacientului seropozitiv se face numai dimineata.
11. Administrarea oxigenului se face numai la indicatia medicului.
12. Hidratarea parenterala cu glucoza 10% si vitamine se face numai la indicatia
medicului.
13. Toaleta cavitatii bucale a pacientului seropozitiv se face doar cu ser fiziologic.
14. Prevenirea escarelor se face prin igiena, schimbarea pozitiei si a lenjeriei.
15. Asistenta medicala are nevoie de manusi in manevrele de ingrijire a pacientilor
seropozitivi.
II. Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.
1
A B
1 Fereastra serologica a Perioada a doua
2 Perioada de latenta clinica b Perioada a patra
3 Primele manifestari ale bolii c Perioada a cincea
4 Manifestari produse de virusul HIV in organism d Perioada a treia
5 Infectii oportuniste e Prima perioada
2.
A B
1 Tratamentul antifungic a Nistatin
2 Tratamentul sarcomului Kaposi b Chimioterapice si interferon
3 Tratamentul limfomului malign c Eritromicina
4 Tratamentul infectiei stafilococice d Ciprofloxacina
5 Tratamentul infectiei cu salmonela e Tratament antivirotic
3.
A B
1 Pneumocystis carinii a Cotrimoxazol + Sulfadiazina
64
2 Toxoplasma gondii b Cotrimoxazol
3 Giardia intestinalis c Tiabendazol
4 Strongiloides stercoralis d Ampicilina
5 Hemophilus influenzae e Metronidazol + Furazolidon
1. Infectia HIV este produsa de:

a) retrovirus
b) treponema pallidum
c) enterovirus
2. Perioada de latenta clinica la adultii infestati cu HIV este de:
a) 6 – 12 luni
b) 2 – 4 ani
c) 5 – 10 ani
3. Rezistenta HIV la mediul extern este:
a) crescuta
b) slaba
c) foarte crescuta
4. Virusul HIV poate fi izolat din:
a) sange, sperma, secretie otica
b) sange, sperma, secretie vaginala
c) sange, secretie salivara, LCR
5. Una din infectiile oportuniste ce pot sa apara la bolnavii seropozitivi este:
a) infectia bacteriana
b) infectia reumatismala
c) infectia ganglionara
6. Tratamentul infectiei bacteriene in SIDA se face cu:
a) antivirotice
b) antihistaminice
c) antibiotice
7. Rolul profilactic in infectia HIV/SIDA revine:
a) asistentei medicale
b) consilierului
c) psihologului
8. Primul test efectuat in suspiciunea infestarii HIV este:
a) testul alergologic
b) IDR la tuberculina
c) testul ELISA
9. Protectia personalului medico-sanitar impotriva SIDA se face prin:
a) vaccinare
b) masuri preventive ca cele din hepatita transmisa parenteral
c) protectie cu antibiotice
10. Gravidelor seropozitive, medicul le recomanda:
a) intreruperea sarcinii
b) continuarea evolutiei sarcinii
c) cat mai multe nasteri
11. Masurile de protectie fata de caile de transmitere ale virusului HIV se refera la:
65
a) folosirea obiectelor personale
b) folosirea baii
c) indepartarea donatorilor infectati
12. Evolutia infectiei cu virusul HIV se desfasoara in decurs de cel mult:
a) 10 ani
b) 5 ani
c) 3 ani
13. O problema majora la pacientii cu SIDA o reprezinta:

a) cresterea apetitului alimentar
b) febra
c) cresterea apetitului sexual
14. Izolarea pacientului cu SIDA este cauzata de:
a) lipsa banilor
b) lipsa locuintei
c) lipsa sustinerii sociale
15. Primul obiectiv al asistentei medicale, in cazul unui pacient cu SIDA, este:
a) ameliorarea confortului pacientului
b) orientarea in timp si spatiu
c) indepartarea depresiei
66
Modulul 34 : Dermato-venerologie si nursing specific
BAREM DE CORECTURA
Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos

1 F “Ingrijiri speciale acordate pacientilor 425
de catre asistentii medicali” Titirca L.
2 A 425
3 A 426
4 A 426
5 A 426
6 A 426
7 F 426
8 A 426
9 A 427
10 F 427
11 A 427
12 A 427
13 F 427
14 A 427
15 A 428
Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”
1.

1-e “Puericultura si pediatrie” Marcean si 455
Mihailescu
2-a .................,,,,,,,,,,,,,,........................... 455
3-d .................,,,,,,,,,,,,,........................... 455
4-b .................,,,,,,,,,,,,........................... 455
5-c .................,,,,,,,,,,,,........................... 455
67
2.

1-a “Puericultura si pediatrie” Marcean si 458
Mihailescu
2-e .................,,,,,,,,,,,,........................... 458
3-b .................,,,,,,,,,,,,........................... 458
4-c .................,,,,,,,,,,,,........................... 458
5-d .................,,,,,,,,,,,,........................... 458
3.

1-b “Puericultura si pediatrie” Marcean si 459
Mihailescu
2-a .................,,,,,,,,,,,,........................... 459
3-e .................,,,,,,,,,,,,........................... 459
4-c .................,,,,,,,,,,,,........................... 459
5-d .................,,,,,,,,,,,,........................... 459
Nr. Raspuns Bibliografie Nr.

intrebare pagina
1 A “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 217
2 C “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 455
3 B “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 219
5 A “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 456
6 C “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 458
7 A “Puericultura si pediatrie” Marcean si Mihailescu 459
8 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 221
11 C “Boli infectioase si epidemiologie” Bocarnea 222
13 B “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 426
asistentii medicali” Titirca L.
14 C “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 426
15 A “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 426
68
Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific
1.Hepatitele virale sunt infectii cu manifestari hepatice (cu sau fara icter) produse de un grup
de virusuri hepatotrope(A,B,C,D si E)care produc imbolnaviri oarecum asemanatoare si
prezinta doua modalitati distincte de transmitere:una digestiva si alta parenterala.
2.Hepatita virala A (HVA)este cauzata de un enterovirus cu transmitere fecal-orala,evolueaza
de regula favorabil cu vindecare si imunitate durabila.
3.Perioada preicterica dureaza de obicei 3-7 zile si niciodata nu lipseste.
4.Pe langa sindromul icteric,in hepatita virala se evidentiaza marirea ficatului care depaseste
rebordul costal cu cativa cm.
5.Caile biliare,stomacul si duodenul,pancreasul sunt implicate in procesul infectios.
6.Hepatomul sau cancerul primar hepatic nu reprezinta ultimul stadiu evolutiv in infectia
persistenta cu virus hepatic B si C.
7.Corticoterapia in hepatita acuta virala este privita ca o medicatie adjuvanta,cu rol patogenic
si simptomatic si cu indicatii limitate la forma severa si la forma prelungita.
8.Profilaxia specifica se face in hepatita A prin imunizare pasiva cu imunoglobuline
standard(Gamaglobulina)in doza de 0,1-0,3 ml/kg corp.
9.Imunizarea activa se face cu vaccin continand Ag HBs obtinut din sangele
purtatorilor,supus unor complexe procedee de purificare si concentrare.
10.Vaccinarea antihepatita B este recomandata de OMS nu numai persoanelor cu risc mare de
imbolnavire,ci si tuturor sugarilor.
11.Vaccinarea anihepatita C se face cu vaccin antihepatita C.
12.Nu toate cazurile de hepatita cronica si de ciroza sunt urmarea infectiei cu virusul hepatic
B
13.Virusul hepatic B este prezent in saliva si in lichidul seminal.
14.Transmiterea hepatitei B prin insecte hematofage(tantari,plosnite,etc) constituie o
eventualitate posibila.
15.Transmiterea transplacentara este posibila mai ales cand gravida face o hepatita virala
acuta de tip B in cursul sarcinii.
16.In hepatita A contagiunea se face prin contact direct sau indirect in conditiile unor
deficiente de igiena personala,comunala si alimentara.
69
1.Hepatita virala A (HAV) se transmite pe cale:

a) fecalo-orala
b) contact sexual
c) parenterala
2.Virusul hepatitei B este prezent:
a) in saliva, lichidul seminal si sange
b) pe tegumente
c) pe regiunile paroase
3.Essentiale, Metaspar, Aspatofort, Silimarina sunt medicamente cu efect:
a) laxativ
b) hepatoprotector
c) antialgic
4.Pentru scaderea amoniemiei, se administreaza in perfuzie lenta, intravenoasa, solutii care
contin:
a) arginina, sorbitol
b) insulina
c) aminoacizi
5.Dupa diminuarea icterului, pentru inlaturarea stazei biliare si asigurarea unui flux biliar
crescut se pot administra:
a) sedative
b) coleretice
c) antibiotice
6.In perioada de ascensiune a icterului este indicat in toate cazurile:
a) repausul
b) consumul de lipide de origine animala
c) consumul de sucuri carbogazoase
7.Cunoastera profilului imun al bolnavului se realizeaza prin determinarea:
a) hemoleucogramei
b) ionogramei
c) imunoglobulinelor
8.Hepatita cronica survine in proportie de:
a) 30% dupa hepatita de tip A
b) 40-50% dupa hepatita de tip C
c) 60% dupa hepatita de tip E
9.Starea confuzionala, delirul si halucinatiile, agitatia neuropsihica intensa caracterizeaza:
a) coma de gr I
b) coma de gr II
c) coma de gr IV
10.Un semn clinic negativ, dar de mare importanta diagnostica in hepatita virala, in faza
icterica este:
a) hiperpirexia
b) absenta febrei
c) febra ridicata
11.Incubatia in hepatita B este de:
a) 2-6 saptamani
b) 1 ½ - 6 luni
70
c) 2-23 saptamani
Modulul 35 : Boli infecto-contagioase si nursing specific
BAREM DE CORECTURA
1. A-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-166

3. F-Boli infectioase si epidemiologie-Constantin Bacarnea-pag-169
1. a- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-167
71
3.b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-175
5. b- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-174
7.c.- Boli infectioase si epidemiologie C.Bacarnea-173
Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific

1.Care dintre principii nutritivi se vor administra diabeticului,cantariti:

a) hidratii de carbon
b) lipidele vegetale
c) proteinele
2.Care din urmatoarele simptome le intalnim in diabetul zaharat:
a) polifagie, polidipsie, poliurie
b) polipnee, tahicardie, polifagie
c) puls saltaret, polidipsie, apnee
3.Diabetul zaharat se caracterizeaza prin:
a) hiperglicemie si glicozurie
b) anemie
c) cresterea transaminazelor
4.Regimul alimentar indicat in diabetul zaharat este:
a) hiperglucidic, hipolipidic
b) hidrozaharat, normoprotidic
c) hiperprotidic, hipoglucidic
5.Antidiabeticele orale se folosesc in tratamentul:
a) diabetul zaharat tip І
b) hipoglicemii
c) diabet zaharat tip П
6.Insulina este indispensabila in:
a) diabetul de tip І
72
b) hipoglicemii
c) diabetul de tip П
7.Insulina se va injecta de 3 ori pe zi :
a) cu 15 minute inaintea fiecarei mese principale
b) cu 60 de minute inaintea meselor principale
c) la 30 de minute dupa mesele pricipale
8. O u.i. de insulina obisnuita echilibreaza:
a) circa 2 gr glucoza
b) 20 gr glucoza
c) 10 gr glucoza
9.Se contraindica tratamentul cu insulina lenta la:
a) copii si adolescenti
b) adulti
c) varstnici
10.La varstnicii care au complicatii renale, tratamentul antidiabetic se conduce:
a) numai dupa valorile glicemiei
b) dupa valorile glicemiei si glicozuriei
c) dupa valorile glicozuriei
Modulul 37 : Boli metabolice,de nutritie si nursing specific

BAREM DE CORECTURA
1. a – Medicina interna Cornrliu Borundel - 717

4. c – Medicina interna Cornrliu Borundel - 717
5. c– Medicina interna Cornrliu Borundel - 723
73
Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie
1. Depistarea fibromului uterin se face in general la 30 de ani.

2. Fibroamele uterine sunt mai frecvente la negrese decat la femeile albe.
3. Dupa menopauza, cresterea fibroamelor uterine inceteaza.
4. Fibroamele de corp uterin sunt cele mai rare.
5. Cel mai frecvent simptom in fibromul uterin il constituie hemoragia.
6. Peste 50% din femeile cu fibromatoza uterina prezinta semne functionale de natura urinara.
7. Histerometria arata alungirea si deformarea cavitatii uterine.
8. Histerografia permite evidentierea fibroamelor extracavitare.
9. Local, fibromul uterin poate produce compresia vezicii urinare, uter, rect.
10. Torsiunea fibromului pediculat, genereaza tabloul abdomenului acut chirurgical.
11. Infectiile salpingiene sunt favorizate de fibroamele colului uterin.
12. Toate fibroamele uterine necesita interventii chirurgicale.
13. In hemoragiile mari, date de fibroame, ca hemostaza de urgenta se administreaza vit. K in
perfuzie.
14. La femeile tinere, sunt preferate interventiile conservatoare de tipul histerectomiei totale.
15. Dupa varsta de 45 de ani se indica histerectomie totala cu anexectomie bilaterala.
1.
A B
74
1 Menoragie prelungita a Tumora de ovar
2 Dismenoree b Chist dermoid
3 Continut grasos c Chistadenoame seroase
4 Lichid clar d Chistadenoame mucinoase
5 Lichid transparent vascos e Fibroame uterine
2.
A B
1 Menoragie a Sangerare uterina
2 Leucoree b Durere la urinat
3 Tuseu vaginal c Scurgere apoasa
4 Disurie d Urocultura
5 Infectie urinara e Examen clinic local
3.
A B
1 Histerometrie a Chiuretaj uterin
2 Testul Lahm-Schiller b Masurarea cavitatii uterine
3 Colposcopie c Examenul trompelor, cu substanta de contrast
4 Biopsie de endometru d Examenul endoscopic al colului uterin
5 Histerosalpingografia e Detectarea cancerului de col uterin
1. In fibroamele uterine, sangerarea se caracterizeaza prin:

a) menoragie prelungita
b) menstruatie obisnuita
c) amenoree
2. In tumorile uterine, durerea este:
a) vie
b) ca o jena
c) puternica
3. In histerectomie problema principala a pacientei este:
a) absenta menstruatiei
b) cresterea libidoului
c) alterarea imaginii de sine
4. Dupa histerectomie, unul din obiectivele de mai jos vizeaza:
a) revenirea la o viata normala de cuplu
b) neacceptarea limitelor
c) neacceptarea noii imagini corporale
5. Pentru scaderea fricii de operatie, interventia asistentei consta in:
a) depistarea precoce a tumorii
b) incurajarea pacientei si insotirea acesteia la sala de operatie
c) evitarea efortului fizic
6. La externare, asistenta recomanda pacientei operate sa evite:
a) ridicarea de greutati si efortul fizic
b) relatiile sexuale timp de 6-8 luni
75
c) igiena locala si controlul medical
7. Interventiile chirurgicale conservatoare, in ginecologie, constau in:
a) extirparea totala a ovarelor
b) rezectia partiala a ovarelor
c) extirparea trompelor
8. Printre interventiile mutilante, in afectiunile ginecologice, se numara:
a) restabilirea permeabilitatii trompelor
b) reimplantarea de trompe
c) indepartarea uterului in totalitate
9.Pregatirea locala pentru o interventie chirurgicala pe cale abdominala consta in:
a) regim alimentar
b) montarea unei sonde vezicale permanente
c) baie generala
10. Paloarea exagerata, postoperator, este semnul unei:
a) hemoragii interne
b) anemii prin lipsa de fier
c) anemii prin lipsa vitaminei B
11. Mentinerea unui ritm alert al respiratiei este semnul unei:
a) complicatii respiratorii
b) complicatii renale
c) complicatii pulmonare
12. Supravegherea pansamentului se urmareste:
a) imediat dupa interventie, pentru depistarea deplasarii lui
b) imediat dupa interventie, pentru depistarea sangerarii
c) imediat dupa interventie, pentru depistarea permeabilitatii
13. Reluarea alimentarii post-operator se face:

a) cu prudenta, fara o dieta severa
b) imediat dupa operatie
c) dupa 7-10 zile dela operatie
14. Mobilizarea post-operatorie se realizeaza:
a) cat mai tarziu
b) cat mai precoce
c) dupa 2-3 saptamani dela operatie
15. La externarea pacientei, asistenta va reflecta asupra:
a) tratamentului administrat
b) obiectivelor propuse si rezultatele obtinute
c) regimul igieno-dietetic
76
Modulul 45 : Ginecologie si nursing in ginecologie
BAREM DE CORECTURA

1 F “Ginecologie” – Nanu si Crisan 131
2 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 131
3 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 131
4 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 132
5 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 135
6 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 135
7 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 136
8 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 136
9 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 137
10 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 137
11 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 138
12 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 138
13 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 139
14 F .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 139
77
15 A .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 139
1.
Nr.Intrebare Bibliografie Nr.

si raspuns pagina
1-e “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 179
medicali” Titirca L.
2-a “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii 179
medicali” Titirca L.
3-b “Ginecologie” – Nanu si Crisan 231
4-c .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 231
5-d .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 231
2.
Nr.Intrebare Bibliografie Nr. pagina

si raspuns
1-a “Ginecologie” – Nanu si Crisan 135
2-c .................,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... 135
3-e .................,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... 135
4-b .................,,,,,,,,,,,,.,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,.......................... 137
5-d .................,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,........................... 136
3.
Nr.Intrebare Bibliografie Nr. pagina

si raspuns
1-b “Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre 167
2-e .................,,,,,,,,,,,,........................... 167
3-d .................,,,,,,,,,,,,........................... 167
4-a .................,,,,,,,,,,,,........................... 167
5-c .................,,,,,,,,,,,,........................... 168
Nr. Raspuns Bibliografie Nr.

intrebare pagina
78
Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific

1) Nou nascut a) 18 respiratii/min

2) Un an b) 22 respiratii/min
3) 4 ani c) 44 respiratii/min
4) 10 ani d) 20 respiratii/min
5) Adolescent e) 25 respiratii/min
1. Pneumonia lobulara este intalnita de regula numai la cpoii de peste 3 ani.

2. Pneumonia lobulara este determinata de: pneumococ, Haemophilus influenza,
Klebsiella pneumonia.
3. Tratamentul in pneumonia lobulara este cu 2-3 antibiotice in asociere.
79
4. Cauzele favorizate de astmul bronsic la copil sunt: sezon rece, infectii frecvente acute
ale cailor respiratorii superioare, fumul, praful sau labilitatea emotional a unor copii.
5. Insuficienta cardiac stanga prezinta urmatoarele simptome: dispnee, tuse seaca apoi
productive, cianoza, hipotensiune, oligurie, tahicardie edem pulmonara acut cardiogen.
6. In cazul bolii diareice acute la sugar nu este necesara efectuarea coproculturii si a
ionogramei sanguine.
7. Alimentatia sugarului cu B.D.A este cea mai recomandata varstei.
8. Infectiile tractului urinar (ITV) sunt mai frecvente la baieti decat la fete.
9. In glomerulonefrita acuta difuza factorul etiologic incriminat este streptococul B-he-
molitic.
10. Glomerulonefrita acuta difuza nu prezinta complicatii.
11. Cauzele favorizante ale convulsiilor la sugari si copil pot fi: varsta mica, predispozitie
familial, rahitismul florid, accidente cu implicarea craniului.
12. Ca tratament anticonvulsionant se administreaza pe cale injectabila Diazepam I.V. sau
Fenobarbital I.M.
13. Diabetul zaharat insulinodependent apare numai dupa varsta de 16 ani.
14. Diabetul zaharat infantile compensate se caracterizeaza prin debut insidious cu
polifragie, polidipsie si poliurie progresiva stare de oboseala, slabira, uneori
pirodermite.
15. Singura complicatie este frecventa care poate sa apara in diabetul zaharat
insulinodependent este acidocetoza diabetic.
1. Astmul bronsic allergic se manifesta prin urmatoarele simptome.

a) Crize paroxistice cu debut brusc, de obicei in cursul noptii, dispnee expiratorie,
wheezing, tuse la inceput seaca care devine productive eliminandu-se o secretie
vascoasa albicioasa
b) Tuse intense chinuitoare, seara atat in cursul zilei cat si al noptii, dispnee
inspiratorie
c) Tuse productive cu sputa serioasa-spumoasa copilul acuza jena retrostermaha,
stare de oboseala
2. Tratamentul crizei de astm bronsic se face cu unul sau doua din categoriile de
medicamente:
a) Antibiotic, siropuri expectorante si oxigenoterapie daca este necesar
b) Siropuri expectorante, desensibilizare specifica antipiretice, poli vitamine
c) Miofilin, corticosteroizi, bronhodilatatoare, simpaticomimetice
3. In timpul crizei de ast bronsic asistenta medicala are urmatoarele actiuni:
a) mentine copilul in pozitie culcata, il linisteste, inregistreaza frecventa respiratorie,
administreaza sirop expectorant, aeriseste camera
b) ridica si sprijina copilul in pozitie sezand, ofera tavita renala pentru captarea
sputei, linisteste copilul, administreaza tratamentul prescris (miofilin sau
bronhodilatatoare), il supravegheaza pana la incetarea crizei
80
c) ridica si sprijina colipul in povitie semi-sezand, administreaza sirupuri
expectorante si oxygen, indeparteaza alergenul la care copilul este sensibil
4. Bronhopleumonia este o boala caracteristica grupei de varsta :
a) 4-6 ani
b) 0-3 ani
c) 7-8 ani
5. Bronhopleumonia este o boala respiratorie caracterizata prin:
a) Debut brusc, febra si frison, dispnee harcata cu polipnee, geamat expirator, tiraj
inter- si subcostal, tuse obositoare
b) Debut brusc, febra moderata, tuse, anorexie, stare de agitatie
c) Debut insidious, febra moderata, stare alterata, dispnee cu polipnee
6. In bronhopneumonie administrarea de oxygen se face cu debit de:
a) 6-8 l/min
b) 8-10 l/min
c) 4-6 l/min
7. In cazul copiilor cu bronhopneumonie regimul alimentar va fi:
a) Regim normocaloric, normosodat cu alimente solide
b) Regim hipocaloric (2/3 ratie), desodat, mai ales lichide
c) Alimente preferate de copil
8. Unele din cauzele insuficientei cardiace care tin de inima sunt:
a) Cord prea lenes
b) Cardiopatii congenital, endocardite, miocardite, pericardite
c) Anemii se vere
9. Insuficenta cardiac de cause pulmonare este determinata de:
a) Tuse productive cu expectoratie abundenta mucopurulenta
b) Camera neaerisite, aer prea umed sau prea uscat
c) Pneumopatii grave, pleurezii, pneumotorax
10. Cauzele sanguine ale insuficientei cardiac pot fi:
a) Anemii severe, supraincarcare cu lichide perfuzate endovenos in exces
b) Emoglobina si hematocrit normale, dar copilul bea lichide in exces
c) Nu are legatura cu masa sanguine
11. Insuficitenta cardiac stanga se manifesta prin:
a) Astenie, greturi, varsaturi, ceanoza
b) Dispnee, ceanoza, durere care determina discomfort si ancsietate
c) Dispnee care se agraveaza in timp cu crize nocturne, tuse cardiaca, tahicardie,
cianoza
12. Edemul pulmonar acut este:

a) O afectiunestrict pulmonara
b) O marire de volum a plamanilor
c) O forma supraacuta si grava a suferintei cardiac stangi
13. Edemul pulmonar acut se manifesta prin:
a) Dispnee cu polipnee progresiva, tuse spastic, obositoare cu sputa rozata, raluli fine
ascendente
81
b) Dispnee, tuse productive cu sputa seromucoasa raluri crepitanta
c) Dispnee cu bratipnee, apare la efort, tuse seaca, raluri ronflante
14. Insuficienta cardiala dreapta are ca simptome:
a) Hipertensiune arterial, tahicardie oligurie, edeme, greata, varsaturi
b) Jugulare turgescente, edeme declive, tahicardie, hepatomegalie dureroasa, scaderea
tensiunii areteriale
c) Edeme dimineata la sculare, tensiune arteriala normala, diureza crescuta,
bradicardie
15. Investigatiile care se indica in insuficienta cardiac sunt:
a) Cateterism cardiac, masurarea presiunii venoase, ecografie, masurarea tensiunii
arteriale E.C.G
b) Radiografie toracica E.C.G, ecografie cardiaca P.V.C, H.L.G
c) Rezonanta magnetica nucleara, scintigrafie, oscilometrie, P.V.C
16. O indicatie majora de tratament in insuficienta cardiac este:
a) Repaus absolute la pat in decubit dorsal
b) Alternarea repausului cu activitati uzuale usoare
c) Repaus absolutla pat in pozitie semisezandcu picioarele atarnate
17. Tratamentul insuficientei cardiac cuprinde 3 cateorii de medicamente:
a) Cardiotonice (digitalice) + diuretice + antibiotice de protectie
b) Diuretice + polivitamine + antitusive
c) Polivitamine, antitusive, antibiotice de protective
18. Oxigenoterapia se indica in cazul ceanozei si a dispneei:
a) Pe masca, tateter nazal sau sub clopot semi-etans si umidifiat
b) Direct de la sursape cateter nazal
c) Nu este necesar decat in cazul foarte grave
19. Pacientul cu insuficienta cardiaca va primi regim alimentar si hidric:
a) Alimentatie si hidratare conform varsteai si dorintelor copilului
b) Alimentative si hidratare conform varstei in cantitati mici si repetate
c) Hidrozaharat si lactofainos, desodatin cantitati mici si repetate
20. Gastroenterita acuta se caracterizeaza prin:
a) Scaune modificate (semilichide sau lichide), varsaturi (rare sau numeroase), stare
generala alterata
b) Scaune semiconsistente apetit diminuat colici abdominale
c) Apetit diminuat colici abdominal stare generala buna
21. Cauzele infectioase bacteriene ale gastroenteritei acute sunt reprezentate de:
a) Streptococ, stafilococ, pneumococ
b) Escherichia, colii, shigella, salmonella
c) Anotimpul cald si igiena defectuasa
22. Recoltarea coproculturii la copil se efectueaza :

a) Din scaunul eliminat pe scutec sau in olita
b) Cu ajutorul unei sonde Nelaton introdusa prin anus in rect
82
c) Prin administrarea unui purgativ salin si recoltarea scaunului intr-un recipient
curat si uscat
23. Semnele de dezhidratare acuta sunt:
a) Uscaciunea tegumentelor si mucoaselor, pliu cutanat persistent, deprimarea
fontanelei anterioare la sugar, oligurie
b) Tegumente si mucoase roz, pliu cutanat de 4 centimetri, fontanela cutanata de ½
cm, oligurie
c) Tegumente cu eritem fesier, pliu cutanat elastic, sete accentuata, oligurie
hidratarea se face pe cale orala
24. In gastorenterita acuta tratamentul consta in:
a) Dietoterapie (in functie de varsta, alimentatia anterioara si tablu clinic) si tratament
etiologic (antibiotic si chimioterapice)
b) Dietoterapie (alimentatia anterioara) si hidratare cu ceai administrat oral
c) Tratament injectabil in functie de antibiograma, dozat in functie de greutatea si
varsta copilului
25. Glomerulonefrita acuta difuza este determinate la distanta prin antigene si toxine de
infectia cu:
a) Stafilococ
b) Streptococ B-hemolitic
c) Colibacil
26. Cauzele favorizante in glomerulonefrita difuza sunt:
a) Varsta sub 3 ani, frigul afectiuni pulmonare repetate
b) Varsta de 3 ani, frig, infectii repetate ale tractului urinar
c) Varsta peste 3 ani, frig, angine repetate mai ales cele pultacee
27. Semnele care caracterizeaza glomerulonefrita acuta difuza sunt:
a) Edeme palpebrale si ale gambelor dimineata la sculare, hematurie macroscopica,
oligurie hipertensiune arterial
b) Edeme declive care apar in cursul zilei oligurie uneori cefalee greturi, dureri
lombare
c) Edeme declive, dureri lombare, oligorie, dispnee
28. Examenele de laborator ale urinii efectuate pentru stabilirea diagnosticului de
glomerulonefrita acuta difuza arata:
a) Urocultura sterila, sumar de urina in limite normale
b) Blicozurie moderata, urocultura sterila, proba Addis-Hamburger normal
c) Sumar de urina-albumina, norfin, in sediment hmatii in masa- proba Addis-
Hamburger si Stansfeld-Webb modificate
29. Analizele de sange sunt modificate in glomerulonefrita acuta difuza astfel:
a) VSH, glicemie, titrul de anticorpi, natremia
b) VSH, ASLO, retentia azotica (uree, acid uric)
c) VSH, calcemie, magneziemie
30. In glomerulonegrita acuta difuza tratamentul prevede in afara medicatiei:
a) Repaus la pat cat se mentin simptomele si urea crescuta, apoi repaus mentinut
acasa
b) Limitare activitatii fizice al domiciliu
83
c) Diminuarea activitatii psihice
31. Trtamentul dietetic in glomerulonefrita acuta difuza este urmatorul pentru faza acuta:
a) Normocaloric, hipolipidic de crutare a stomacului hidro-lacto-zaharat
b) Normocaloric, hipoglucidic, hiposodat
c) Desodat hidrozaharat fructe si legumepana la normalizarea urei si creatininei
32. Tratamentul medicamentos al glomerulonefritei acute difuze cuprinde urmatoarele
categorii de medicamente:
a) Antibiotic, vitamine si diuretice
b) Antibiotic antistreptocotice, antihipertensive, diuretice
c) Antibiotic sub forma de siropuri anti piretice, ceaiuri indulcite
33. Convulsiile se defines da fiind:
a) Contracturi musculare involuntare tonice si clonice intense uneori pierderea starii
de constienta
b) Contractuir musculare voluntare intense se mentine starea de constienta
c) Atonie musculara cu pierderea starii de constienta
34. Convulsiile febrile pot aparea la copii de varste:
a) 1-5 ani
b) 0-1 an si 6 luni
c) 3 luni – 5 ani
35. Convulsiile febrile se manifesta astfel:
a) Criza de contracture muculare tonico-clonice generalizate cu o durata de
maximum 15 minute
b) Contracture musculare cu o durata de 2-3 minute
c) Contracture musculare pe toata durata starii febrile
36. In cadrul unor boli ale sistemului nervos central apar convulsii:
a) Meningite, encefalite, traumatisme cranio-cerebrale, hidrocefalie de gravitate
foarte mare
b) In meningite encefalite hemoragii cerebromeningeale boli maligned gravitate
moderata
c) Nu apar convulsii in bolile S.N.C
37. Tratamentul crizei de convulsii se face cu:
a) Vitamine, P.E.V cu S.G 5% 20 ml/ doza
b) Diazepam i.v. lent 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital i.m. 10 mg/ kgcorp/ doza
c) Diazepam 0,3 mg/ kgcorp/ doza sau fenobarbital 10 mg/ kgcorp/ doza administrat
per os
38. In timpul crizei de epilepsie asistenta medicala va pozitiona copilul:
a) In decubit dorsal cu capul pe perna
b) Il scutura usor si il apasa pe degetele de la maini
c) Pozitie de decubit lateral si se previn loviturile de obiecte dure
39. Diabetul zaharat este boala:
a) Pancerasului endocrine
b) A intregii glande pancreatice
c) A ficatului
40. Principalele cause ale diabetului zaharat sunt:
84
a) Unele infectii microbiene repetate sau mostenirea genetic de la matusi si unchi
b) Unele viroze (cu virus urlian virus gripal si Coxsackie) sau mostenirea genetica a
rudelor de gradul I
c) Infectii microbiene netratate la timp
41. Semnele diabetului zaharat infantile compensate sunt:

a) Stare de oboseala, sete pe perioada sezonului cald, slabire
b) Pofta exagerata de mancare crestere in greutate sete exagerata
c) Pofa de mancare exagerata sete exagerata eliminari urinare abundente pierdere in
greutate
42. Investigatiile de laborator care atesta diabetul zaharat sunt:
a) Glicemia glicozuria tolerant la glucoza colesterolemia
b) Glicemia colesterolemia V.S.H
c) Glicozurie V.S.H, H.l.G
43. Complicatiie de temut ale diabetului zaharat sunt:
a) Obezitatea infectiile cutanate glomerulonefrita acuta tulburari de refractie ale
ochiului
b) Infectii cutanate litiaza renala sau biliaracu H.T.A, arterita
c) Arterita retinopatie polinevrita
44. In diabetul zaharat sunt interzise alimentele bogate in mono- sau in zaharuri:
a) Ciocolata, rahat, bomboane, struguri, curmale, pepene galben, siropuri
b) Fragi, capsuni, piersici, banana
c) Mamaliga, cartofi, fasole, lapte, cas
45. In diabetul zaharat se indica la discretie alimentele:
a) Paine, gris, orez, morcovi
b) Stafide, caise, must, bere, urda
c) Sunca, peste, vasa, conopida, ardei gras, loboda
46. Pacientului cu diabetz zaharat i se recomanda un regim alimentar zilnic divizat astfel:
a) 3 mese pe zi cu mai multe glucide dimineata si mai putine seara
b) 3 mese si 2 gustari echilibrate in continut de hidrati de carbon
c) 3 mese principale principale iar hidratii de carbon continuti in cele 2 gustari
47. Pentru injectia cu insulin calea de administrare este:
a) Intramusculara
b) Intradermica
c) Subcutanat
48. Acidocetoza diabetica apare in caz de:
a) Abuzuri alimentare neglijarea tratamentului sau imbolnaviri intercurente
b) Abuzur alimentare la care a fost adaptata cantitatea de insulina
c) Respectarea alimentatiei si a tratamentului
49. Acidocetoza diabetica (coma hiperglicemica) se manifesta prin:
a) Ddiminuarea diurezei, oboseala, manifestari digestive dureri abdomninale, halena
acetonica, tensiune arteriala scazuta
b) Oboseala, manifestari digestive, tensiune normala
c) Stare de oboseala, cefalee, paloare marcata, tensiune normal, diureza normal
85
50. Problel de laborator ale pacientului cu acidocetoza diabetica au urmatoarele valori:
a) Glicemie 100-150 mg/dl, glucoza in urina in limite normale, hipercolesterolemie,
ionograma plasmatica usor modificata
b) Glicemie 300 mg/dl, glucozurie masiva, corpi cetonici in sange si urina,
ionograma modificata, pH sanguin scazut
c) Glicemie pana la 150 mg/dl glicozurie usoara, pH sanguin scazut
hipercolesterolemie
51. Pe toata durata tratamentului se va supraveghea si nota:

a) Functiile vitale (R, P, T.A) culoratia tegumentelor, diureza, glicemia, glicozuria,
cetoza
b) Functiile vitale (R, P, T.A) coloratia tegumentelor, tranzitul intestinal,
comportament
c) Functiile vitale (R, P, T.A) H.L.G, V.S.H, tranzitul intestinal, pierderi de apa prin
transpiratie
52. In acidocetoza diabetica alimentatia orala se va face:
a) Pe toata durata tratamentului
b) La 12 ore dupa initierea tratamentului
c) La 24-48 ore de la initierea tratamentului
53. In cazul comei hipoglicemice simptomele sunt:
a) Cefalee, stare de neliniste, transpiratii, febra, glicemie-glicozurie crescute, apetit
normal
b) Cefalee, tremuratur, paloare, foame intense, tahicardie, somnolent, pierderea starii
de constienta, glicozurie disparuta crize convulsivante
c) Cefalee, oboseala, somnolenta, glicemie-glicozurie ridicate, tremuraturi, apetit
diminuat
54. In starile de rau hipoglicemic se administreaza copilului:
a) O masa adecvata bolii
b) Se instaureaza un regim mai drastic lipsit de glucide
c) 10-15 g glucoza sau zahar
55. In diabetul zaharat insulinodependent repartitia pe mese si gustari a necesarului de
calorii este:
a) 30% mic de jun, cate 30% pranz si seara sic ate 5% fiecare gustare
b) cate 20% mic de jun, pranz si seara, restul gustari
c) cate 20% mic de jun si seara, 30% la pranz iar gustarile care 15%
86
Modulul 47 : Puericultura,pediatrie si nursing specific
BAREM DE CORECTURA

Puericultura si pediatrie pag 249
1. c
2. e
3. b
4. d
5. a

1. F pag 237
2. A pag 238
3. A pag 239
4. A pag 233
5. A pag 266
6. F pag 280
7. F pag 281
8. F pag 314
9. A pag 316
10. F pag 319
11. A pag 342
12. A pag 342
13. F pag 409
14. A pag 409
15. F pag 412
1) a) pag 233 - Puericultura si pediatric
87
2) c) pag 234-235 “_”
3) b) pag 248
4) b) pag 237
5) a) pag 238
6) c) pag 240
7) b) pag 240
8) b) pag 265
9) c) pag 266
10) a) pag 266
11) c) pag 266
12) c) pag 267
13) a) pag 267
14) b) pag 267
15) b) pag 267
16) c) pag 268
17) a) pag 268
18) a) pag 268
19) c) pag 269
20) c) pag 289
21) b) pag 279
22) b) pag 208 – Proceduri
23) a) pag 208 - Puericultura si pediatric
24) a) pag 285
25) b) pag 316
26) c) pag 316
27) a) pag 318
28) c) pag 318
29) b) pag 319
30) a) pag 319
31) c) pag 320
32) b) pag 320
33) a) pag 339
34) c) pag 340
35) a) pag 340
36) a) pag 340-341
37) b) pag 342
38) c) pag 342
39) a) pag 408
40) b) pag 409
41) c) pag 409
42) a) pag 410
43) c) pag 410
44) a) pag 411
45) c) pag 411
88
46) b) pag 411
47) c) pag 411
48) a) pag 412
49) a) pag 412
50) a) pag 412
51) a) pag 413
52) c) pag 413
53) b) pag 414
54) c) pag 414
Modulul 53 : Oncologie si nursing in oncologie

89
90

Absolvire AMG PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Absolvire AMG PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Absolvire

Modulul 14 : Fiinta umana si nursing-ul

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.

Marcati cu „x” raspunsul corect :

34. Organul principal al termogenezei, in etapa de stationare, este:

59. In pneumonie, aspectul rosu congestionat este caracteristic pentru:

Notati cu “adevarat” sau “fals”, enunturile de mai jos:

Asociati notiunile din coloana “A” cu cele din coloana”B”.

Marcati cu „x” raspunsul corect :

32.a Chiru,F. si colab. IOBS pag. 89

Modulul 16 : Tehnici si investigatii de nursing

9. Scopul explorator al sondajului duodenal este:

25. Spalatura gastrica este contraindicata in urmatoarele situatii,cu exceptia:

1. Asepsia inseamna indepartarea germenilor patogeni de pe piele, de pe mucoase, din

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

3. Sterilizare la autoclav (la cald) c) gura eprubetelor cu medii de cultura, anse de

III. Marcati cu X raspunsul corect

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii:

Asociati termenii din cele 2 coloane

1. 1 –c , 2 –e , 3 –b , 4 –a , 5 –d Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

2. 1 –b, 2 –d , 3 –a ,4 –e , 5 –c Daschievici,S., Mihailescu, M.Chirurgie pentru cadre

Marcati cu X raspunsul corect

Modulul 18 : Administrarea medicamentelor

Notati cu A (adevarat) sau F (fals) urmatoarele afirmatii

Asociati termenii din cele 2 coloane

1.Doza terapeutica. A.Doza administrata in cantitatea cea mai

3.Doza toxica. C.Doza care conduce la decesul

4.Doza letala. D.Doza administrata care provoaca

3.Pe cale percutanata C.Supozitoare,clisme medicamentoase.

2.Necroza tesuturilor. B.Punctionarea cu acul intr-un vas sanguin.

3.Embolie gazoasa. C.Atingerea nervului sciatic.

4.Hematom D.Introducerea de solutii injectabile cu cale strict intra-

2.Embolie gazoasa insotita B. Numar mare de picaturi pe minut sau utilizarea

3.Dispnee si dureri C.Revarsarea solutiilor hipertonice in tesuturile

4.Flebita sau necroze D.Supraincarcarea inimii la introducerea brusca

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1. A - Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav Florian Chiru-pag 295

Asociati termenii din cele 2 coloane

1. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.295

2. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.297-304

3. 1-C Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag.334

4. 1-B Ingrijirea omului sanatos si a omului bolnav-Fl. Chiru-pag 340

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1. a – Ingrijirea omului sanatos si bolnav Florian Chiru -331

1. Hemoptizia constituie eliminarea pe gura de masa sanguina provenita din

Asociati termenii din cele 2 coloane :

1. astmul bronsic A. bicarbonat de sodiu

1. astmul bronsic A. mucolitice

1. tuberculoza primara A. caverna

Marcati cu „x” raspunsul corect :

1. Dispneea este definita ca fiind :

23. Astmul bronsic este un sindrom caracterizat prin:

Modulul 23 : Pneumologie si nursing specific

Asociati termenii din cele 2 coloane :

II. Asociati termenii din cele 2 coloane:

Marcati cu X raspunsul corect

1. In HTA cu valori mari, medicatia de urgenta consta in administrarea de:

I. Notati cu A (adevarat) au F (fals)

1 – A – Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.94

II. Asociati termenii din cele 2 coloane

1. Chiru F. si colaboratori, Urgente medicale, pag.109

2. Borundel C, Medicina interna pentru cadre medii, pag. 408, 409