Povestea lui Harap-Alb - comentariu

Povestea lui Harap-Alb a fost scrisa si publica in anul 1877. Basmul povesteste peripetiile prin care trece un fiu de crai – Harap-Alb – plecat de l atre imparatia lui Verde-Imparat, fratele craiului. In drumul sau, Harap-Alb se intalneste a curtea tatalui sau c cu un span. El nu tine seama de povata tatalui sau si il ia pe span ca sluga. Prin viclesug, Spanul reuseste sa il surprinda pe Harap-Alb si chiar il determina sa-i jure credinta si ascultare. Astfel Harap-Alb devine sluga spanului. Din clipa in care Harap-Alb jura credinta spanului viata lui devine un calvar. Spanul il supune la grele si premejdioase incercari urmarind de fapt sa-l rapuna. Prin vitejie, demnitate, bunatate si cu ajutorul primit de la fiintele care ii vor binele, Harap-Alb reuseste sa il invinga pe Span si sa-l pedepseasca. Ca in orice basm binele invinge raul, iar rautatea si cruzimea sunt pedepsite. Chipul lui Harap-Alb este familiar folclorului nostru si il intalnim sub anumite nume. Cel mai raspandit este cel de Fat-Frumos. El este tipul eroului popular, care intruchipeaza toate trasaturile alese. El este cel mai mic dintre feciori craiului. Tot el se arata de la inceput cel mai curajos dintre feciori craiului. Harap-Alb reuseste sa iasa cu bine din toate necazurile pe care i le pricinuieste Spanul. Cu multa iscusinta reuseste sa aduca salati din gradina Ursului, sa ucida „cerbul batut in nestemate”, sa iasa nevatamat din „casa de arama” incinsa ca un cuptor si in final este readus la viata dupa ce a fost taiat de Span. Desi actiunea basmului se desfasoara sub planul fantasticului, ia contine elemente legate din viata poporului povestea se intemeiaza pe lupta dintre bine si rau. In toate basmele binele invinge raul, lucru intalnit si in basmul Harap-Alb. Creanga imprumuta eroilor supranaturali elemente de viata omeneasca, in speta taraneasca. Eroii din „Povestea lui Harap-Alb” desi uni dintre ei crai, imparati, ori fiinte supranaturale, se comporta si vorbesc aidoma oamenilor din popor. Fiul cel mic al craiului, dupa ce este pacalit de span, odrasla imparateasca, are calitatile omului din popor: istetime, vitejie, incredere in triumful dreptatii, omenie. Prin mila pe care Harap-Alb o manifesta cu fapturile naturii: albine, furnici, Harap-Alb se aseamănă cu Fat-Frumos. Respectul fata de fiintele nevinovate ale naturi constituie unul dintre elementele cele mai impresionante si acesta constitue izvorul umanismului lui Creanga. Daca in „Amintiri din copilărie” Ion Creanga introduce mai intui numele personajelor si dupa aceea ne prezintă caracterele, in „povestea lui Harap-Alb” Creanga descuie intai „apucaturile” eroilor si dupa aceea le spune numele asa reuseste Creanga sa ni-i prezinte pe Gerila, Ochila,

Majoritatea cuvintelor sunt de origine populara. cele trei smicele. Harap-Alb nu va deveni imparat decat dupa ce va trece prin focul unor incercari in care isi etaleaza curajul onestitatea si intelepciunea. gesturile. Limbajul capata si o tenta afectiva exprimata prin interjectii. Scriitorul apeleaza la o varianta gama de mijloace artistice. Intalnim si unele elemente miraculoase: apa vie.Flamanzila. izbanda mezinului. . Prin originalitatea sa. Proverbele si zicatorile au rolul de a spori rapiditatea povestiri si de a produce efecte hilarice. Personajele intalnite in „Povestea lui Harap-Alb” au mentalitatea. cum ar fi dialogul imparatului Ros cu petitorii infometati. obiceiurile. mucalita la care nu lipseste ironia realizata prin folosirea diminutivelor: „buzisoare”. petitul. Sub aparenta unor personaje comice se ascund cinci prieteni solidarizati pentru dreptate. casatoria. dativul etic. „Povestea lui Harap-Alb” este alaturi de Anton Pann si de scriitorul francez Rableait. Unele au forma fonetica moldoveneasca. muncile. apa moarta. incercarea puteri. Pasari-Lati-Lungila. Numai asa va reusi sa se gandeasca la neajunsurile celor nefericiti. Aceste personaje vorbesc lumii pe care o intalnim in „Amintiri din copilarie”. Creanga este inconfundabil prin limbaj. cearta dintre Gerila si ceilalti. Prezinta oameni si scene care starnesc rasul. psihologia si limbajul lumii in care a copilarit si a trait autorul. proba focului. Personajele sunt niste tarani care vorbesc in graiul moldevenesc. Aici intalnim existenta unor elemente de factura populara: calatoria. Poveste lui Harap-Alb poate fi considerata un mic roman de aventuri. „bauturica”. Exprimarea poznasa. Ion Creanga reuseste cu mult succes sa faureasca imaginea unei lumi tipic taranesti. Exista numeroase regionalisme in timp ce neologismele apar foarte rar. cu comportamentul. traditiile si limbajul ei specific.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful