Povestea lui Harap-Alb - comentariu

Povestea lui Harap-Alb a fost scrisa si publica in anul 1877. Basmul povesteste peripetiile prin care trece un fiu de crai – Harap-Alb – plecat de l atre imparatia lui Verde-Imparat, fratele craiului. In drumul sau, Harap-Alb se intalneste a curtea tatalui sau c cu un span. El nu tine seama de povata tatalui sau si il ia pe span ca sluga. Prin viclesug, Spanul reuseste sa il surprinda pe Harap-Alb si chiar il determina sa-i jure credinta si ascultare. Astfel Harap-Alb devine sluga spanului. Din clipa in care Harap-Alb jura credinta spanului viata lui devine un calvar. Spanul il supune la grele si premejdioase incercari urmarind de fapt sa-l rapuna. Prin vitejie, demnitate, bunatate si cu ajutorul primit de la fiintele care ii vor binele, Harap-Alb reuseste sa il invinga pe Span si sa-l pedepseasca. Ca in orice basm binele invinge raul, iar rautatea si cruzimea sunt pedepsite. Chipul lui Harap-Alb este familiar folclorului nostru si il intalnim sub anumite nume. Cel mai raspandit este cel de Fat-Frumos. El este tipul eroului popular, care intruchipeaza toate trasaturile alese. El este cel mai mic dintre feciori craiului. Tot el se arata de la inceput cel mai curajos dintre feciori craiului. Harap-Alb reuseste sa iasa cu bine din toate necazurile pe care i le pricinuieste Spanul. Cu multa iscusinta reuseste sa aduca salati din gradina Ursului, sa ucida „cerbul batut in nestemate”, sa iasa nevatamat din „casa de arama” incinsa ca un cuptor si in final este readus la viata dupa ce a fost taiat de Span. Desi actiunea basmului se desfasoara sub planul fantasticului, ia contine elemente legate din viata poporului povestea se intemeiaza pe lupta dintre bine si rau. In toate basmele binele invinge raul, lucru intalnit si in basmul Harap-Alb. Creanga imprumuta eroilor supranaturali elemente de viata omeneasca, in speta taraneasca. Eroii din „Povestea lui Harap-Alb” desi uni dintre ei crai, imparati, ori fiinte supranaturale, se comporta si vorbesc aidoma oamenilor din popor. Fiul cel mic al craiului, dupa ce este pacalit de span, odrasla imparateasca, are calitatile omului din popor: istetime, vitejie, incredere in triumful dreptatii, omenie. Prin mila pe care Harap-Alb o manifesta cu fapturile naturii: albine, furnici, Harap-Alb se aseamănă cu Fat-Frumos. Respectul fata de fiintele nevinovate ale naturi constituie unul dintre elementele cele mai impresionante si acesta constitue izvorul umanismului lui Creanga. Daca in „Amintiri din copilărie” Ion Creanga introduce mai intui numele personajelor si dupa aceea ne prezintă caracterele, in „povestea lui Harap-Alb” Creanga descuie intai „apucaturile” eroilor si dupa aceea le spune numele asa reuseste Creanga sa ni-i prezinte pe Gerila, Ochila,

Exprimarea poznasa. „bauturica”. dativul etic. Prezinta oameni si scene care starnesc rasul. cele trei smicele. mucalita la care nu lipseste ironia realizata prin folosirea diminutivelor: „buzisoare”. Intalnim si unele elemente miraculoase: apa vie. Poveste lui Harap-Alb poate fi considerata un mic roman de aventuri. Creanga este inconfundabil prin limbaj. . Aceste personaje vorbesc lumii pe care o intalnim in „Amintiri din copilarie”. apa moarta. cum ar fi dialogul imparatului Ros cu petitorii infometati. gesturile. Limbajul capata si o tenta afectiva exprimata prin interjectii. Harap-Alb nu va deveni imparat decat dupa ce va trece prin focul unor incercari in care isi etaleaza curajul onestitatea si intelepciunea. „Povestea lui Harap-Alb” este alaturi de Anton Pann si de scriitorul francez Rableait. Ion Creanga reuseste cu mult succes sa faureasca imaginea unei lumi tipic taranesti. psihologia si limbajul lumii in care a copilarit si a trait autorul. Pasari-Lati-Lungila. incercarea puteri. obiceiurile. cu comportamentul. Prin originalitatea sa. casatoria.Flamanzila. muncile. Scriitorul apeleaza la o varianta gama de mijloace artistice. proba focului. cearta dintre Gerila si ceilalti. izbanda mezinului. Sub aparenta unor personaje comice se ascund cinci prieteni solidarizati pentru dreptate. Majoritatea cuvintelor sunt de origine populara. Aici intalnim existenta unor elemente de factura populara: calatoria. Proverbele si zicatorile au rolul de a spori rapiditatea povestiri si de a produce efecte hilarice. petitul. Personajele intalnite in „Povestea lui Harap-Alb” au mentalitatea. Unele au forma fonetica moldoveneasca. Numai asa va reusi sa se gandeasca la neajunsurile celor nefericiti. Personajele sunt niste tarani care vorbesc in graiul moldevenesc. traditiile si limbajul ei specific. Exista numeroase regionalisme in timp ce neologismele apar foarte rar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful