CAILE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Diferitelor medicamente le sunt proprii urmatoarele cai de administrare: - Calea digestiva, pe care se administreaza pilulele

, comprimatele, solutiile, casetele, drajeurile, supozitoarele si clismele. Ultimele doua sunt introduse prin rect; tot pe cale digestiva se practica diferite tehnici diagnostice sau terapeutice (spalatura gastrica, tubajul gastric, duodenal sau intestinal etc); - Calea orala este cea mai comoda, atat pentru bolnav, cat si pentru personalul de ingrijire. Pe cale sublinguala se administreaza unii hormoni, nitroglicerina sub forma de comprimate sau de solutie. Medicamentele care trebuie sa reziste sucului gastric si de la care se urmareste obtinerea unui efect rapid, trebuie ingerate pe stomacul gol, deci inaintea meselor (de exemplu penicilina V). Medicamentele cu actiune iritanta asupra mucoasei gastrice se administreaza in timpul mesei, pentru a fi amestecate cu alimente (ex: unele antibiotice si chimioterapice: tetracicline, nitrofurani etc); - Calea respiratorie, pe care se administreaza diferite substante narcotice (eter, cloroform, clorura de etil), unele substante antiastmatice (prin inhalare sau pulverizare), unele substante (antibiotice, antialergice, bronhodilatatoare, fibrinolitice) sub forma de aerosoli (amestec de gaz cu

1

insuficienta circulatorie si in insuficienta cardiaca. pneumotoraxul spontan. badijonari. masca sau cortul de oxigen. punctii. .Calea parenterala: antipiretice (care combate febra). dozajului si a orarului de administrare.Respectarea somnului bolnavilor. .Evitarea incompatibilitatilor. diferite forme de insuficienta respiratorie.Respectarea cailor. plasture). bronhopneumonie. . . administrarea intranazala printr-o sonda Nelaton. Oxigenul se administreaza in edemul pulmonar acut. histamina si antihistaminicele. emplastre (Fâşie de pânză acoperită cu un preparat farmaceutic lipicios. transfuzii. Modalitatile de administrare sunt: aspirarea directa din balon. .medicamente fin dispersate). injectii. perfuzii. oxigenul. Exista incompatibilitati de prescriere. bai medicinale. Fac exceptie medicamentele etiologice (antibiotice etc). comprese. asocierea unor medicamente cu 2 . REGULI GENERALE DE ADMINISTRARE A MEDICAMENTELOR Identificarea prealabila a medicamentelor si verificarea calitatilor lor. care se lipeşte pe piele spre a feri o rană de infecţie sau pentru a fixa un pansament. . ionoforeza (cu ajutorul curentului galvanic). de care trebuie sa tina seama medicul (sulfamidele si acidul paraaminobenzoic.Respectarea intocmai a medicamentului prescris.Calea percutana: frictionare. Unele medicamente devin ineficace sau chiar daunatoare prin asociere.

pentru a preveni infectiile intraspitalicesti. prin modificarea florei microbiene. . anemii. Exista insa si o incompatibilitate de asociere.Luarea medicamentelor in prezenta asistentei.Respectarea masurilor de asepsie. trebuie bine cunoscute de asistenta medicala. pentru a putea interveni la timp.Anuntarea imediata a greselilor savarsite in administrarea medicamentelor. intoleranta medicamentoasa este foarte frecventa. . Unele incompatibilitati sunt cautate (procaina cu adrenalina. in special in cursul tratamentelor cu antibiotice. chiar la antibiotice. Daca nu se iau anumite precautii. . REACTIILE ADVERSE ALE MEDICAMENTELOR Acestea. antibiotice etc). socuri anafilactice (seruri.antidoturile lor). utilizarea antidoturilor).Administrarea imediata a medicamentelor (al caror flacon a fost deschis). luminalul injectabil si alte substante etc. care priveste pe sora: de exemplu. Prin distrugerea florei 3 . . pentru a obtine efectul terapeutic urmarit. sunt de temut reactiile alergice si numeroase alte tulburari. Sunt cunoscute medicamentele care pot duce la asemenea accidente. Alteori. Astazi. clorura de calciu si codeina fosforica. morfina cu atropina. uneori pot aparea si accidente grave generale: agranulocitoza (aminofenazona). pot aparea dezechilibre biologice.

cat si de fenomenele de intoxicatia acuta (de exemplu. medicamente ca fenilbutazona. pot aparea micoze sau infectii cu stafilococi rezistenti la antibiotice. de obicei. neuro-psihotrope. care apar la doze mari. curativ sau pentru diagnostic. Cel mai des apar in asocierile estro-progestative orale (folosite ca anticonceptionale). diuretice. in scop profilactic. coma barbiturica). unele microorganisme care paraziteaza in mod normal organismul. se dezvolta mai intens si devin mai virulente. metildopa. la medicatia cardiovasculara. de obicei. diazepam.patogene. Reactiile adverse sunt mai frecvente la batrani. pentazocina). femei si copii. Astfel. Ele trebuie deosebite atat de efecte nedorite de ordin farmacodinamic (de exemplu uscaciunea gurii provocata de atropina). 4 . daca nu sunt prescrise in doze si pe o durata suficienta. izoniazida. nocive. corticoizi) pot masca semnele unei boli. ce depasesc pe cele utilizate normal. dupa unii agenti antibacterieni (ampicilina. Reactiile adverse sunt reactii nocive care apar la doze folosite obisnuit. nitrofurantoina). Trebuie tinut seama si de faptul ca numeroase produse (antibiotice. cotrimoxazol. Reactii adverse apar. unele deprimante centrale (clorpromazina. fara a o vindeca complet. indometacin. care pot fi neplacute dar nu sunt. antiinflamatorii nesteroidiene.

Acestea sunt independente de doza.v. tubului digestiv sistemului nervos central si sangelui. periculos efectele altor deprimante centrale (anestezice generale. Riscul este mai mare cu cat doza este mai mare. chinina. sulfamide. diuretice. hipnotice.sau hidralazina. doza eficace este foarte apropiata de cea toxica. Apar la doze obisnuite de izoniazida . Uneori apar prin intoleranta la alcool (congestia fetii si fenomene circulatorii). sulfone. anticoagulante orale plus medicatie asociata si antidiabetice orale plus medicatie asociata. antituberculoase. fenacetina si analgezice in doze mari. in general. Apar. Riscul este mai mare in administrarea pe cale i. Alteori bolnavul raspunde prin hemoliza la doze obisnuite de primachina.reactii adverse de tip toxic. in insuficienta hepatica sau renala si la miocardul bolnav. sau de intoleranta. de obicei. tranchilizantele sau neurolepticele potenteaza. in cazul digitalicelor. Medicamentele pentru care este necesara supraveghere biologica sunt: anticonceptionale orale. antibiotice. de asemenea. Dupa mecanism reactiile adverse pot fi: . nitrofurantoina. De exemplu. acid 5 . antibiotice si anticoagulante. uneori. . fenomene toxice. anticonvusivante. Interactiunile medicamentoase pot provoca. Principalele Simptome apar la nivelul pielii.reactii adverse idiosincrazice.glucocorticoizi. morfina).

agravarea cardiopatiei ischemice dupa ergotamina. Aspirina. izoniazida. Alergia presupune o sensibilizare prealabila. teste cutanate etc.V. administrarea de antihistaminice. dupa blocante adrenergice. verapamil. chinidina.emetina. fenilbutazona. nitrofurantoina. aritmii pot apare dupa digitalice. . Pentru depistarea sau prevenirea acestor reactii este nevoie de o anamneza corecta. oprirea imediat a medicatiei. bronhospasm cu sufocare. Unele reactii sunt de tip anafilactic (chiar anafilactic). Penicilinele pot provoca dispnee acuta. tolazolin. aldosteron sau fenilbutazona. digitalice. adrenalina. verapamil. procainamida. chinidina. tiroxina. sulfamidele. urticarie) sau numai urticarie si edem Quinke. edem laringean. ganglioplegice. fenacetina etc. colaps. amiodarona. Apar prin mecanisme imune. betablocantele pot provoca lupus eritematos diseminat. adrenalina sau glucocorticoizi. artralgii. Hipertermia maligna poate fi provocata de unele anestezice generale. Tratamentul consta in desensibilizare specifica. morfina si alte opioide. Dupa peniciline. Stari patologice produse de medicamente • Stari patologice cardio vasculare Insuficienta cardiaca poate apare dupa chinina. glucocorticoizi. hipotensiune severa pana la 6 . P. uneori apare boala serului (febra. chinina. betablocante. bradicardie si blocA.S. antidepresive sau neuroleptice. hipotensiune. adenopatii. urticarie). guanetidina.nalidixic (Negram).reactii adverse alergice.A. sulfamide. antiinflamatoarele nesteroidiene.

nefropatie glomerulara cronica dupa penicilamina. izoniazida. captopril.i fenilbutazona. fenilbutazona. fenitoina. dupa metotrexat. aspirina. peniciline. rifampicina. procainamida. unele cefalosporine. anorexigene. opioide in doze mari. probenecid. aur.colaps. nefropatie interstitiala acuta dupa antiinflamatorii nesteroidiene. fenitoina. antihistaminice.A. penicilina. retentie lichidiana dupa corticoizi. chinidina. indometacina. clorpromazina. streptomicina. • Stari patologice renale Nefropatia tubulara poate apare dupa antibiotice aminoglicozidice. fenilbutazona. preparate de aur. estrogeni. aspirina. anticoagulante. anemie megaloblastica. chinina. barbiturice. fenilbutazona. sulfamide. insuficienta renala acuta dupa antihipertensive. fenitoina.S. 7 . tolbutamid. tolbutamid. trimetoprin. glucocorticoizi. streptomicina. penicilina.dupa ergotamina. meprobamat. izoniazida. dopamina. dupa izoniazida. rifampicina. P. chinidina. alcool. unele peniciline. dupa peniciline. aur etc. glucocorticoizi. acid etacrinic. sulfamide. diuretice. contraceptive orale. tuberculostatice. blocante betaadrenergice.clororochina. dupa guanetidina. antimetaboliti etc. alcool. anemie hemoli ti ca. dupa cloramfenicol. enalapril. aspirina. Trombocitopenie dupa agenti alchilanti. .( barbiturice. Stari patologice ale sangelui Aplazie medulara dupa cloramfenicol. agranulocitoza. sulfamide. sulfamide. cloramfenicol. rifampicina. chinidina. sulfamide. fenacetina. clonidina. aldosteron. fenacetina. agenti alchilanti. clorpromazina si altele. cloramfenicol. contraceptive. vitamina D etc. anemie hipocroma. barbiturice. nefrocalcinoza dupa compusi de calciu. aspirina. paracetamol. hipertensiune arteriala dupa ergotamina. antimetaboliti citotoxici. prazosin. indometacin.I chinina. vasoconstrictie periferica.

litiaza renala dupa estrogeni si contraceptive orale. peniciline. rifampicina. metildopa. clorpromazina etc. steatoza hepatica dupa tetraciclina. vinblastina. dupa hormoni tiroidieni. citotoxice anticanceroase. eritromicina. tumori hepatice dupa estrogeni. ulcer gastric sau duodenal dupa corticoizi. cefalosporine. sulfamide. tetraciclina. rezerpina.. colita dupa purgative iritante.A. contraceptive orale.. metildopa. azatioprina. sulfamide. peniciline.. cloramfenicol.S. aminofilina. metrotexat. ciroza hepatica dupa metrotexat. chinidina. contraceptive orale. aur. carbonat de calciu. aspirina. tetraciclina. vincristina.A. propanolol etc. streptomicina. fenilbutazona. mercaptopurina etc. diabet reversibil dupa glucocorticoizi. streptomicine. metildopa. hepatita cronica activa dupa clorpromazina. enterita. fenacetina. atropina. supradozare de digitala etc. digitalice. fenomene de hipertiroidism. supradozare de vit. steroizi androgeni si anabolizante. tetraciclina. ioduri. hidralazina. opioide. • Boli hepatice produse de medicamente Hepatita acuta sau subacuta dupa paracetamol. hipoglicemie dupa insulina si antidiabetice orale. • Endocrinopatii medicamentoase Sindrom Cushingoid dupa glucocorticoizi. diaree. A. guanetidina. hidroxid de aluminiu si alte antiacide. lupus eritematos cu determinari pulmonare dupa P. fenitorina.• Stari patologice gastro intestinale. izoniazida. icter colestatic dupa steroizi anabolizanti. P. • Stari patologice ale aparatului respirator Astm bronsic dupa acid acetilsalicilic. eritromicina. unele diuretice 8 .S. procainimida. constipatie dupa opioide. fenilbutazona. codeina. eritromicina. unele contraceptive orale. peniciline. greata si voma dupa tetraciclina. izoniazida. gastrite hiperacide. fenilbutazona.

• Stari de euforie si chiar dispozitie maniacala. • Incompatibilitatii sau interactiunile presupun utilizarea a doua sau mai muli substante care pot provoca efecte anormale. P. indelungate cu glucocorticoizi. rezerpina. aur. hidralazina. heparina etc. dupa indometacin. tulburariextrapiramidale apar dupa antipsihotice.v. tetraciclina. pigmentari cutanate. sindroan depresive pot fi induse de neuroleptice fenotiazinice. sulfamide antidiabetice. osteomalacia sau rahitismul es favorizat de medicatia antiepileptica (fenobarbital. osteoporoza poate fi provocata de do. convulsii pot apare dupa lidocaina. apar uneori dupa glucocorticoizi. ioduri. fenobarbital. Dependenta fata de medicamente 9 . • Stari patologice psihice si neurologice Stari confuzionale la batrani cu ateroscleroza. haloperidol. uneori fenilbutazona.I ariodarona. propantelina.tiazidic hipertiroidism si fenomene gusogene dupa iod. izoniazida si fenitoina. ioduri. • Stari patologice ale muschilor. izoniazid ciclofosfamida. peniciline. alopecie. diuretice tiazidice. lupus. morfina.S. fenilbutazona.v. dupa glucocorticoizi. fenitoina). • Reactii cutanate diverse Acnee. lupusul eritematc diseminat poate aparea dupa proeainamida. eruptii. encefalopat la bolnavii cu insuficienta hepatica apare dupa diuretice brutale. etc. P. cefalee. steroizi androgeni si anabolizant contraceptive. dupa barbiturice. anestezice loca si doze mari de penicilina i. antimalaric barbiturice. sulfamide.A. aci nalidixic. apar dupa Tratament prelungit cu diuretice. articulatiilor si oaselor Mialgii si crampe musculare pot aparea dupa glucocorticoizi. eritem polimorf.A. hormoni. dureri muscula... urticar. aspirina. heparina.. lidocaii i.

Principalele medicamente sa toxice care pot produce dependenta sunt: morfina. in urma administrarii indelungat a unui medicament. 10 . Dependenta poate fi fizica. Substantele care pot produce dependenta au. Bolnavul are necesitatea utilizarii in permanenta a un medicament. Psihotoxicitatea este starea in car apar tulburari de comportament de natura psihotica. sa ia toxicul nu din cauza dependentei ci pentru a evita sindromi de abstinenta. Bolnavii care au utilizat in exces aceste substante incep la un moment dat. de obicei. cocaina. linistitoare. actiun euforizanta.Este o stare de intoxicatie cronica. cand bolnavul continua folosirea medicamentuli pentru a evita tulburarile care apar la intreruperea lui (abstinenta). Dependenta poate fi psihica cand bolnavul are necesitatea de a-s administra un medicament permanent. heroina si alte opioidt amfetaminele. stimulanta sau halucinogena. Toleranta este o stare de necesitate de a-si administra un medicament permanent deoarece efectul benefic terapeutic a scazut. alcoolul. barbituricele si alte hipnotice. tranchilizantei nicotina (respectiv tutunul). uneori zilnic. caracterizata prin necesitatea folosirii unc toxice sau medicamente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful