Baremeojm 2016

Societatea de Ştiinţe Matematice Ministerul Educaţiei Naţionale
din România şi Cercetării Ştiinţifice
Olimpiada Naţională de Matematică

Etapa Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti, 19 martie 2016
CLASA a V-a - Soluţii şi barem orientativ
Problema 1. Determinaţi numerele de trei cifre pentru care, suprimând

cifra zecilor, obţinem un număr de 13 ori mai mic.
Gazeta Matematică
Soluţie
Fie abc un număr cu proprietatea din enunţ.
Condiţia dată revine la abc = 13 · ac, adică la 100a + 10b + c = 130a + 13c,
deci la 10b = 30a + 12c. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
Observând că 5 divide atât 10b cât şi 30a (sau examinând ultima cifră a
acestor numere), se deduce că 12c este divizibil cu 5, deci c ∈ {0, 5}. . . . 2p
Dacă c = 0, se ajunge la b = 3a. Cum a este cifră nenulă, convin variantele:
a = 1, b = 3; a = 2, b = 6 şi a = 3, b = 9, care conduc la numerele 130, 260,
respectiv 390. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
Dacă c = 5, se ajunge la b = 3a + 6. Cum a este cifră nenulă, convine numai
varianta a = 1, b = 9, care conduce la numărul 195. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
În concluzie, există patru numere cu proprietatea dorită: 130, 260, 390 şi 195.
Problema 2. Determinaţi perechile (X, Y ) de mulţimi care au ca elemente

numere naturale nenule şi care verifică simultan următoarele proprietăţi:
(1) fiecare din mulţimile X şi Y are trei elemente;
(2) 3 ∈ X şi 5 ∈ Y ;
(3) mulţimea X ∩ Y are exact un element;
(4) dacă a şi b sunt elemente diferite ale mulţimii X, atunci (a + b) ∈ Y .
Soluţie
Dacă X = {a, b, c}, cu a < b < c, atunci a + b, b + c şi c + a sunt elemente
diferite ale lui Y . Dacă, de exemplu, a + b = b + c, atunci a = c, ceea ce nu
se poate.
Prin urmare Y = {a + b, b + c, c + a}. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Deoarece a < b < c ≤ a + b < a + c < b + c, elementul comun al mulţimilor
X şi Y nu poate fi decât c = a + b. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Dacă c = 3, rezultă că a = 1, b = 2, deci X = {1, 2, 3}, Y = {3, 4, 5} care
satisfac condţiile din enunţ (5 ∈ Y şi X ∩ Y = {5}). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dacă b = 3, atunci a ∈ {1, 2}. Dacă a = 1, atunci c = a + b = 4, deci
X = {1, 3, 4}, Y = {4, 5, 7}. Dacă a = 2, atunci c = 5, deci X = {2, 3, 5},
Y = {5, 7, 8}. Ambele perechi de mulţimi satisfac condiţiile din enunţ. . . 2p
Dacă a = 3, atunci b > 3 şi c > 3, prin urmare toate elementele lui Y sunt
mai mari decât 5, deci nu avem soluţii ı̂n acest caz. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Problema 3. Dacă A şi B sunt numere naturale nenule, atunci notăm cu

AB numărul obţinut prin scrierea, ı̂n ordine, a cifrelor lui B ı̂n continuarea
cifrelor lui A. De exemplu, dacă A = 193 şi B = 2016, atunci AB = 1932016.
Arătaţi că există o infinitate de pătrate perfecte de forma AB ı̂n fiecare din
situaţiile:
a) numerele A şi B sunt pătrate perfecte;
b) numerele A şi B sunt cuburi perfecte;
c) numărul A este cub perfect, iar numărul B este pătrat perfect;
d) numărul A este pătrat perfect, iar numărul B cub perfect.
Soluţie
De exemplu:
a) Pentru A = 4 şi B = 9 se obţine AB = 49 = 72 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Completând cu un număr par de 0-uri obţinem, pornind de la exemplul de
2n
mai sus, de soluţii: pentru A = 4 şi B = 9 · 10 , n ∈ N, se obţine
o infinitate 2
AB = 7 |00 {z
. . . 0} . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
n cifre
b) Pentru A = 8 şi B = 1 se obţine AB = 81 = 92 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

6n
Adăugându-i
lui B 6n 0-uri2 la coadă, pentru A = 8 şi B = 10 , n ∈ N, se
obţine AB = 9 |00 {z
. . . 0} . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
3n cifre
2
2n
c) Pentru A = 8 şi B = 10 , n ∈ N, se obţine AB = 9 |00 {z
. . . 0} . . . . . . 1p
n cifre
d) Pentru A = 36 şi B = 1 se obţine AB = 361 = 192 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

2
6n
Pentru A = 36 şi B = 10 , n ∈ N, se obţine AB = 19 |00 {z . . . 0} . . . . . . . 1p
3n cifre
Orice alte exemple corecte conduc şi ele la acordarea punctajului prevăzut.
De exemplu A = 64 şi B = 106n cu n ≥ 1 verifică toate cazurile.
Problema 4. Pe o masă sunt aşezate 31 de cartonaşe pe care sunt scrise

numerele 1, 2, 3, . . . , 31. Alex şi Bogdan ı̂şi aleg câte 15 cartonaşe şi observă
că suma numerelor de pe cartonaşele lui Alex este triplul sumei numerelor de
pe cartonaşele lui Bogdan. Aflaţi numărul scris pe cartonaşul rămas pe masă.
Soluţie
B este cel puţin 1 + 2 + 3 + · · · + 15 = 120 deci A este cel puţin 3 · 120 = 360.
2 puncte
2
Dar A este cel mult 17 + 18 + · · · + 31 = 360 deci A este 360 şi B este
120. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Deci A alege 17, 18, . . . , 31 şi B alege 1, 2, . . . , 15, aşadar n = 163 puncte
3

CLASA a VI-a - Soluţii şi barem orientativ
Problema 1. Câte numere prime de trei cifre pot fi transformate ı̂n cuburi
perfecte printr-o schimbare a ordinii cifrelor lor? Soluţie
Cuburile perfecte de trei cifre sunt: 125, 216, 343, 512 şi 729. . . . . . . . . . . 1p
Numerele prime de trei cifre trebuie să se termine cu o cifră impară, diferită
de 5, şi să nu fie divizibile 3. Prin urmare, numerele căutate sunt printre
numerele 251, 521, 433. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Se verifică şi se constată că toate aceste trei numere sunt prime. . . . . . . . 3p
Fiecare rezultat greşit (fals număr prim găsit sau număr prim omis) este pe-
nalizat.
Problema 2. Într-un triunghi ascuţitunghic, trei din cele şase unghiuri

formate ı̂n jurul ortocentrului de dreptele care includ cele trei ı̂nălţimi au
măsurile proporţionale cu numerele 5, 5 şi 7, iar suma măsurilor celorlalte
trei unghiuri este egală cu 190◦ . Determinaţi măsurile unghiurilor triunghiu-
lui.
Soluţie
Suma ms̆urilor unghiurilor proporţionale cu 5, 5, 7 este 170◦ . . . . . . . . . . . .1p
Măsurile lor sunt 5x, 5x, 7x, cu 5x + 5x + 7x = 170◦ , de unde x = 10◦ . În
jurul ortocentrului avem trei perechi de unghiuri opuse la vârf, deci congru-
ente. De o parte a uneia din dreptele care conţine o ı̂nălţime se află câte un
unghi din fiecare pereche. Ştim că trei dintre unghiuri au măsurile 50◦ , 50◦ ,
70◦ , deci celelalte trei au măsurile 70◦ , 60◦ , 60◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Folosind măsurile acestor unghiuri, se determină măsurile unghiurilor for-
mate de ı̂nălţimi cu laturile: 20◦ , 30◦ , 40◦ , deci măsurile unghiurilor triun-
ghiului sunt 50◦ , 60◦ , 70◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Problema 3. În fiecare din cele 16 căsuţe ale unui pătrat 4 × 4 este scris
câte unul din numerele 1, 2, 3, . . . , 16. Pe fiecare coloană se calculează suma
numerelor. Dacă una din sumele obţinute este strict mai mare decât celelalte
trei, aceasta se notează cu S.
a) Daţi exemplu de o completare a pătratului ı̂n care S = 40.
b) Care este cea mai mică valoare posibilă a lui S?
Soluţie
a) Un exemplu de asemenea completare este:
1 2 3 10
8 7 6 5
9 4 11 12
16 15 14 13
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
b) Suma numerelor scrise ı̂n căsuţele pătratului este 1+2+3+. . .+16 = 136.
Deoarece 136 = 4 · 34, rezultă că fie suma numerelor de pe fiecare coloană
este 34, fie există o coloană pe care suma este cel puţin 35. În primul caz nu
există S, iar din cazul al doilea rezultă că S este cel puţin 35. . . . . . . . . . . 3p
Pentru a demonstra că valoarea minimă a lui S este 35, rămâne să dăm un
exemplu de completare a pătratului astfel ı̂ncât o coloană are suma 35, iar
celelalte coloane au sume mai mici. Iată o astfel de completare:
1 2 3 4
8 7 6 5
9 10 11 12
16 15 13 14
(Suma numerelor de pe ultima coloană este 35, ı̂n vreme ce pe primele trei
coloane sumele sunt 34, 34, respectiv 33, deci ultima coloană este cea cu
S = 35.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Problema 4. Numerele naturale nenule m şi n au proprietatea că numărul

m2016 + m + n2 este divizibil cu numărul mn.
a) Daţi un exemplu de două numere naturale nenule m şi n, m > n, care
verifică proprietatea din enunţ.
b) Arătaţi că m este pătrat perfect.
Soluţie
a) De exemplu, m = 4, n = 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
b) Fie d cel mai mare divizor comun al numerelor m şi n, iar a, b ∈ N∗ astfel
ca m = da, n = db, cu (a, b) = 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Condiţia din enunţ revine la faptul că d2016 a2016 + da + d2 b2 este divizibil cu
d2 ab. Rezultă că dab divide d2015 a2016 + a + db2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
Cum a divide d2015 a2016 , rezultă că a divide db2 . Dar (a, b) = 1, deci a divide
d. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Pe de altă parte, d divide d2015 a2016 şi db2 , deci d divide a. . . . . . . . . . . . . . 1p
Din cele de mai sus rezultă că d = a, deci m = d2 , prin urmare m este pătrat
perfect. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
2
Societatea de Ştiinţe Matematice Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
din România

SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE – CLASA a VII-a
Problema 1. Determinaţi numerele naturale nenule x şi y care verifică relaţia

√ √ √
x + y = x + y + xy.
Gazeta Matematică
Soluţia 1. √ √ √
Scriind√egalitatea sub forma (x + y) − √ x = xy + y şi ridicând la pătrat, obţinem x2 + xy + y 2 + x − y =
2 (2y + x) x. Cum 2y + x 6= 0, rezultă că x ∈ Q, deci x este pătrat perfect. Similar, y este pătrat perfect . . . . 2p
√ √ 2 2 2
Notând x = a şi y = b, egalitatea a2 + b2 = ab + a + b conduce la (a − b) + (a − 1) + (b − 1) = 2 . . . . . . 3p
Obţinem (a, b) ∈ {(1, 2), (2, 1), (2, 2)}, pentru care (x, y) ∈ {(1, 4); (4, 1); (4, 4)} . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Soluţia 2.
Înmulţind cu 2 egalitatea din enunţ şi trecând toţi termenii ı̂n membrul stâng obţinem:
√ √ √ √ √ 2 √ 2 √ 2
x − 2 xy + y + x − 2 x + y − 2 y = 0, ceea ce se scrie x − y + ( x − 1) + y − 1 = 2 . . . . . . . 3p
√ 2 √ √ √
Atunci ( x − 1) ≤ 2, de unde x ≤ 2 + 1, adică x ≤ 3 + 2 2, şi, cum x ∈ N∗ , rezultă x ∈ {1, 2, 3, 4, 5} . Similar,
y ∈ {1, 2, 3, 4, 5} . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Studiind cazurile, se obţin soluţiile (1, 4) , (4, 1) şi (4, 4) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Observaţie. Prima parte a soluţiei de mai sus poate fi ı̂nlocuită cu următoarea argumentaţie:
√ x+y x+y √ √
Deoarece xy ≤ , din egalitatea din enunţ rezultă ≤ x + y . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
√ 2 √ 2
√ 2 √ 2
de unde x − 2 x + y − 2 y ≤ 0, adică ( x − 1) + y − 1 ≤ 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Problema 2. Se consideră mulţimea
M = { x1 + 2x2 + 3x3 + ... + 2015x2015 | x1 , x2 , ..., x2015 ∈ {−2, 3} } .
Arătaţi că 2015 ∈ M şi 2016 ∈

/ M.
Soluţie.
Un număr ı̂ntreg n aparţine mulţimii M dacă există submulţimile disjuncte A şi B ale mulţimii S = {1, 2, ..., 2015},
cu A ∪ B = S, astfel ı̂ncât −2a + 3b = n, unde a este suma elementelor lui A şi b este suma elementelor lui B (pentru
mulţimea vidă se consideră că suma ”elementelor” este 0) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Atunci n = 5b − 2 (a + b) şi, cum a + b = 1 + 2 + ... + 2015, rezultă că n = 5b − 2015 · 2016 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Ca urmare, n este divizibil cu 5, deci 2016 ∈ / M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Pentru a arăta că 2015 ∈ M, este suficient să găsim o submulţime B ⊂ {1, 2, ..., 2015} cu suma elementelor
1
b = (2015 · 2016 + 2015) = 403 · 2017 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
5
Un exemplu se obţine dacă B este reuniunea a 403 perechi de elemente din S care au suma 2017, de pildă (2, 2015),
(3, 2014), ..., (404, 1613).
Considerând aşadar x2 = x3 = ... = x404 = x1613 = x1614 = ... = x2015 = 3 şi x1 = x405 = x406 = ... = x1612 = −2,
obţinem 2015 ∈ M . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
\ = 90◦ . Pe dreapta perpendiculară ı̂n
Problema 3. Se consideră triunghiul dreptunghic isoscel ABC cu m(BAC)
B pe BC se consideră punctul D astfel ı̂ncât AD = BC. Determinaţi măsura unghiului BAD.
\
Soluţia 1.
Cazul 1 Cazul 2
Cazul 1. D şi A sunt ı̂n semiplane diferite determinate de dreapta BC.

Notând {E} = AC ∩ DB, rezultă că m(ABE) \ = 45◦ , deci [BA] este bisectoare şi ı̂nălţime ı̂n triunghiul BEC. Ca
urmare, [AE] ≡ [AC] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
1 1
Construind AM ⊥ BE, rezultă că [AM ] este linie mijlocie ı̂n triunghiul EBC, deci AM = BC = AD . . . . 1p
2 2
În triunghiul dreptunghic M AD, cateta [AM ] este jumătate din ipotenuza [AD], deci m(ADB) \ = 30◦ . . . . . . 1p
\ = 180◦ − m(ADB)
Rezultă m(BAD) \ = 180◦ − 30◦ − 135◦ = 15◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
\ − m(ABD)
Cazul 2. D şi A sunt ı̂n acelaşi semiplan determinat de dreapta BC.

Notând {E} = AC ∩ DB, rezultă că m(ABE) \ = 45◦ , deci [BA] este bisectoare şi ı̂nălţime ı̂n triunghiul BEC. Ca
urmare, [AE] ≡ [AC] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
1 1
Construind AM ⊥ BE, rezultă că [AM ] este linie mijlocie ı̂n triunghiul EBC, deci AM = BC = AD. În
2 2
triunghiul dreptunghic M AD, cateta [AM ] este jumătate din ipotenuza [AD] , deci m(ADB) \ = 30◦ . . . . . . . . . . . . 1p
\ = 180◦ − m(ADB)
Rezultă m(BAD) \ = 180◦ − 30◦ − 45◦ = 105◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
\ − m(ABD)
Soluţia 2.
Cazul 1. D şi A sunt ı̂n semiplane diferite determinate de dreapta BC.
Construind dreptunghiul BCF D, rezultă că [AD] ≡ [BC] ≡ [DF ] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
∆ABD ≡ ∆ACF (L.U.L.), de unde [AD] ≡ [AF ] şi BAD \ ≡ CAF [ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Cum [AD] ≡ [AF ] şi [AD] ≡ [DF ] , triunghiul ADF este echilateral, deci:
\ = 1 90◦ − m(DAF

m(BAD) \) = 15◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
2
Cazul 2. D şi A sunt ı̂n acelaşi semiplan determinat de dreapta BC.
Construind dreptunghiul BCF D, rezultă că [AD] ≡ [BC] ≡ [DF ] . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
∆ABD ≡ ∆ACF (L.U.L.), de unde [AD] ≡ [AF ] şi BAD \ ≡ CAF [ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Cum [AD] ≡ [AF ] şi [AD] ≡ [DF ], triunghiul ADF este echilateral, de unde:
\ = 1 360◦ − m(DAF

m(BAD) \ = 105◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
\) − m(BAC)
2
2
Problema 4. Se consideră triunghiul ABC, cu m(A) b > 60◦ şi m(C) b > 30◦ . În semiplanul determinat de
dreapta BC care nu conţine punctul A, se consideră punctele D şi E astfel ı̂ncât m(ABE)
\ = m(CBD) \ = 90◦ şi
m(BAE)
\ = m(BCD) \ = 60◦ . Se notează cu F şi H mijloacele segmentelor [AE], respectiv [CD], iar cu G intersecţia
dreptelor AC şi DE. Arătaţi că:
a) ∆EBD ∼ ∆ABC ;
b) ∆F GH ≡ ∆ABC.
Soluţie.
BE AB EB BD
a) Din enunţ rezultă că ∆ABE ∼ ∆CBD, de unde = , adică = . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
BD CB AB BC
Deoarece unghiurile ABC şi EBD au acelaşi complement, rezultă că ABC \ ≡ EBD, \ deci ∆EBD ∼ ∆ABC
(L.U.L.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
b) Din ∆EBD ∼ ∆ABC avem ACB \ ≡ BDE, \ de unde rezultă că:

\ = 360◦ − m(CBD)
m(DGC) \ + m(BDE) \ + m(BCG) \ = 360◦ − m(CBD) \ + m(ACB) \ + m(BCG) \ = 90◦ . . . 1p
1
[GF ] este mediană ı̂n triunghiul dreptunghic GAE, deci GF = AE. Cum [AB] se opune unui unghi de 30◦ ı̂n
2
1
triunghiul dreptunghic BAE, rezultă AB = AE, deci [AB] ≡ [F G] . Analog se arată că [BC] ≡ [GH] . . . . . . . . . 2p
2
Din ∆F GH ≡ ∆F BH (L.L.L.) rezultă că m(F \GH) = m(F\BH) = 90◦ − m(HBD) \ − m(CBF \).
Având ı̂n vedere că m(HBD)
\ = m(HDB) \ = 30◦ şi că m(CBF
\) = m(ABF
\)−m(ABC) \ = 60◦ −m(ABC), \ obţinem
m(F GH) = m(ABC), de unde rezultă că ∆F GH ≡ ∆ABC (L.U.L.) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
\ \
3

CLASA a VIII-a
Problema 1. Arătaţi că ı̂ntr-o piramidă patrulateră regulată două feţe

laterale opuse sunt perpendiculare dacă şi numai dacă unghiul dintre două
feţe laterale alăturate are măsura de 120◦ .
Gazeta Matematică
Soluţie . Fie V ABCD o piramidă patrulateră regulată cu baza ABCD.

Notăm cu a lungimea laturii AB. Feţele V AD şi V BC sunt perpendicu-
lare dacă şi numai√ dacă triunghiul V M N este dreptunghic isoscel cu laturile
V M = V N = a 2 2 , unde M şi N sunt mijloacele muchiilor AD respectiv
BC . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte.
Dacă P este piciorul perpendicularei din A pe V B (acelaşi cu piciorul per- √

pendicularei din C pe V B), atunci obţinem echivalent P C = P A = a 3 6
(evaluând aria triunghiului V BC ı̂n două moduri) . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Aceasta este echivalent cu faptul că triunghiul isoscel ACP are măsura unghi-
ului ∠AP C de 120◦ ( folosind eventual o funcţie trigonometrică) . . . 2 puncte
Unghiul plan al diedrului căutat este ∠AP C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Problema 2. Pentru orice orice număr natural nenul n notăm cu xn

numărul numerelor naturale de n cifre, divizibile cu 4, formate cu cifrele 2,
0, 1 sau 6.
a) Să se calculeze x1 , x2 , x3 şi x4 .
b) Să se găsească numărul natural n astfel ı̂ncât

x2 x3 x4 xn+1
1+ + + + ... + = 2016,
x1 x2 x3 xn
unde [a] reprezintă partea ı̂ntreagă a numărului real a.
Soluţie . a) x1 = 1 (0 este divizibil cu 4), x2 = 4 (numerele 12, 16, 20 şi

60 sunt divizibile cu 4), x3 = 3 · 5, (pentru că prima cifră nu poate fi 0 iar
ultimele două pot fi 12, 16, 20, 60 şi 00), x4 = 3 · 4 · 5 = 60 (pentru că prima
cifră nu poate fi 0, pentru a 2-a avem 4 posibilităţi iar ultimele două pot fi
12, 16, 20, 60 şi 00) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 puncte.
b) Dacă n ≥ 3, un număr A care verifică condiţiile din enunţ este de

forma A = a1 a2 ...an−2 pq unde prima cifră poate lua 3 valori, fiecare dintre
cifrele a2 , a3 , . . . , an−2 poate fi aleasă ı̂n 4 moduri iar ultimele două pot fi 12,
16, 20, 60 şi 00.
Rezultă că xn = 3 · 4n−3 · 5 pentru orice n ≥ 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
xn+1 x2 x3 x4
Pentru orice n ≥ 3 , = 4, de unde 1 + + + + ... +
x n x 1 x 2 x 3
xn+1
= 1 + 4 + 3 + 4(n − 2), 4n = 2016, n = 504 . . . . . . . . . . . . . 2 puncte .
xn
Problema 3. a) Demonstraţi că pentru orice număr ı̂ntreg k, ecuaţia

x3 − 24x + k = 0 are cel mult o soluţie ı̂ntreagă.
b) Arătaţi că ecuaţia x3 + 24x − 2016 = 0 are exact o soluţie ı̂ntreagă.
Soluţie . a) Presupunem prin absurd că există două numere ı̂ntregi

diferite m şi n astfel ı̂ncât m3 − 24m + k = 0 şi n3 − 24n + k = 0.
Prin scădere obţinem (m − n)(m2 + mn + n2 − 24) = 0 . . . . . . . . 1 punct
m2 + mn + n2 = 24 (m şi n sunt diferite) de unde (2m + n)2 + 3n2 = 96
1 punct
n2 ≤ 32, n2 ∈ {0, 1, 4, 9, 16, 25}. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1 punct
(2m + n)2 ∈ {96, 93, 84, 69, 48, 21}, contradicţie . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
b) x(x2 + 24) = 2016 de unde x poate fi doar natural nenul. x = 12
verifică ecuaţia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Dacă prin absurd există x < y naturale care verifică ecuaţia atunci
x + 24 < y 2 + 24 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
2
2016 = x(x2 + 24) < x(y 2 + 24) = 2016 contradicţie . . . . . . . . . . . . 1 punct
Problema 4. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un paralelipiped dreptunghic şi M

0 0
repectiv N picioarele perpendicularelor duse
√ √din A şi C pe√BD. Lungimile
0
muchiilor AB, BC şi AA sunt egale cu 6, 3 şi respectiv 2.
a) Demonstraţi că A0 M ⊥ C 0 N .
b) Calculaţi măsura unghiului dintre planele (A0 M C) şi (AN C 0 ).
Soluţie .
2
√
a) AM ⊥ BD, AM = 2 deci triunghiul A0 AM este isoscel. Analog
triunghiul C 0 CN . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Rezultă ∠A0 M A = ∠C 0 N C = 45◦ , deci unghiul dintre dreptele A0 M şi
C N este de 90◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct.
0
b) Fie CM ∩ AD = {M 0 }, AN ∩ BC = {N 0 }, P şi Q mijloacele seg-

mentelor
√
[N 0 C 0 ] respectiv [A0 M 0 ].BD = 3, DM = M N = N B = 1, DM 0 =
2
3
. M 0 şi N 0 sunt mijloacele muchiilor [AD] respectiv [BC]. Intersecţia
planelor (A0 M C) şi (AN C 0 ) este dreapta P Q . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Fie O şi O0 mijloacele segmentelor [BD] respectiv [P Q] şi R ∈ AN ,
S ∈ CM intersecţiile perpendicularei din O pe AN ( şi pe CM ). Unghiul
planelor (A0 M√C) şi (AN√C 0 ) este ∠RO0 S . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
CM√0 = 3 2 3 ,RS = 36 (se exprimă aria lui AN 0 CM 0 ı̂n două moduri),
OO0 = 22 rezultă că triunghiul RO0 S este echilateral deci măsura unghiul
căutat este de 60◦ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte.
Timp de lucru 4 ore.

Fiecare problemă este notată cu 7 puncte.
3
CLASA a 9-a
Soluţii şi bareme
Problema 1. Fie ABCD un pătrat şi E un punct situat pe diagonala BD, diferit de mijlocul acesteia. Se
notează cu H şi K ortocentrele triunghiurilor ABE, respectiv ADE. Să se arate că BH + DK = 0.
Soluţie.
Se observă că punctele H şi K se află pe diagonala AC, deoarece AC este perpendiculară pe BE şi DE. . . . 2p
De asemenea, H şi K se află pe ı̂nălţimile duse din E ı̂n cele două triunghiuri, care sunt perpendiculare pe
laturile pătratului iniţial. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Deducem că triunghiul EHK este dreptunghic isoscel, aşadar H şi K sunt simetrice faţă de centrul pătratului.
Cum şi B, D sunt simetrice faţă de centrul pătratului, obţinem concluzia dorită. p .√ . . . . . . . . .√. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Problema 2. Fie a şi n două numere naturale nenule, astfel ı̂ncât { n + n} = { a}. Arătaţi că 4a + 1
este pătrat perfect.
p √ √ √ √
Soluţie.√ Condiţia√ din enunţ este echivalentă cu n + n = a + k, k ∈ Z. Rezultă √ că n + n = a + 2k √a + k 2 ,
deci n = 2k a + b, unde b = k 2 − n + a. Deducem că n = 4k 2 a + b2 + 4kb a, de unde rezultă că kb a este
raţional.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
√ √
Dacă a este raţional, atunci a este pătrat perfect, deci n + n e pătrat perfect; ı̂n particular, n = m2 , m ∈ N.
Rezultă că m2 + m este pătrat perfect şi cum m2 ≤ m2 + m < (m + 1)2 , obţinem m = 0, deci n = 0 — contradicţie.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Prin urmare, kb = 0. Pentru b = 0, obţinem n = k 2 + a şi n = 4k 2 a, de unde a = k 2 /(4k 2 − 1) < 1 —
contradicţie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Aşadar, k = 0, de unde n = b2 şi a = b + n, deci a = b2 + b şi 4a + 1 = (2b + 1)2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2 puncte
Problema 3. Fie numerele reale pozitive a, b, c, astfel ı̂ncât

a b c
+ + ≤ 1.
b+c+1 a+c+1 a+b+1
Să se arate că
1 1 1
+ + ≥ 1.
b+c+1 a+c+1 a+b+1
Soluţie. Din inegalitatea dintre media aritmetică şi media armonică deducem că
X X 1
(b + c + 1) ≥ 9,
b+c+1
de unde
3 X 1 9
a+b+c+ ≥ .
2 b+c+1 2
1
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Avem ı̂nsă
3 1 a 1 1
a+b+c+ · = +1+ · ,
2 b+c+1 b+c+1 2 b+c+1
şi analoagele, de unde rezultă
X a 1X 1 9
+3+ ≥
b+c+1 2 b+c+1 2
şi apoi
1X 1 3 X a
≥ − .
2 b+c+1 2 b+c+1
. . . . . . . . .P. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
a
Dacă b+c+1 ≤ 1, atunci avem
1X 1 3 1
≥ −1= ,
2 b+c+1 2 2
de unde concluzia.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
X 1
Soluţie alternativă. Fie S = . Din enunţ,
b+c+1
X a

+ 1 ≤ 4,
b+c+1
de unde (a + b + c + 1)S ≤ 4. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 p
Din inegalitatea dintre mediile aritmetică şi armonică, rezultă
9
S≥ ,
2(a + b + c + 1) + 1
deci S ≥ 9 − 2(a + b + c + 1)S ≥ 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 p
Problema 4. Fie a ≥ 2 un număr natural. Să se arate că afirmaţiile următoare sunt echivalente:
a) Există numerele naturale nenule b, c, astfel ı̂ncât a2 = b2 + c2 ;
b) Există un număr natural nenul d, astfel ı̂ncât ecuaţiile x2 − ax + d = 0 şi x2 − ax − d = 0 au rădăcinile
ı̂ntregi.
Soluţie. Să presupunem că a2 = b2 + c2 . Numerele b şi c nu pot fi ambele impare (suma a două numere impare
e de forma 4k + 2 şi nu poate fi pătrat), deci cel puţin unul dintre ele este par, adică produsul bc este par. . . . . . 1p
Discriminanţii celor două ecuaţii sunt ∆1 = a2 − 4d şi ∆2 = a2 + 4d. Alegem d = bc 2 şi avem
bc 2
∆1 = a2 − 4d = b2 + c2 − 4 = (b − c) ,
2
iar rădăcinile primei ecuaţii sunt x1,2 = a±(b−c) 2 . Se observă că x1.2 sunt numere ı̂ntregi (dacă b, c sunt ambele pare,
şi a va fi par, iar dacă b, c au parităţi diferite, a va fi impar, ca şi b − c). Similar se arată că şi a doua ecuaţie are
rădăcinile ı̂ntregi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Reciproc, să presupunem că ecuaţiile au rădăcini ı̂ntregi. Atunci discriminanţii acestora trebuie să fie pătrate
perfecte. Fie ∆1 = u2 şi ∆2 = v 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Avem, deci
a2 − 4d = u2 ,
a2 + 4d = v 2 .
Deducem uşor că numerele u, v şi a au aceeaşi paritate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Adunând relaţiile, obţinem
2 2
u2 + v 2

u+v u−v
a2 = = + ,
2 2 2
u+v u−v
deci, alegând b = 2 şi c = 2 , numerele b şi c sunt ı̂ntregi şi a2 = b2 + c2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
2
din România şi Cercet¼
arii Ştiinţi…ce
Olimpiada Naţional¼a de Matematic¼ a

Etapa Judeţean¼
a şi a Municipiului Bucureşti, 19 Martie 2016
CLASA a X-a
Enunţuri şi bareme
Problema 1. Determinaţi numerele reale x 2 (2; 1) ; care sunt soluţii ale

ecuaţiei
cos ( log3 (x + 6)) cos ( log3 (x 2)) = 1:
Supliment Gazeta Matematic¼a
Soluţie: Ipoteza conduce la cos ( log3 (x + 6)) = cos ( log3 (x 2)) = 1;
deci exist¼ a k; l 2 Z; de acceaşi paritate, astfel încât log3 (x + 6) = k şi
log3 (x 2) = l : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
Se obţin relaţiile x + 6 = 3k şi x 2 = 3l : Prin sc¼ adere suntem conduşi la
k
3 3l = 8: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Egalitatea nu este posibil¼ a dac¼ a k; l < 0: Atunci 3l 3k l 1 = 8; de unde
l
3 = 1; adic¼ a l = 0 şi apoi k = 2: La …nal obţinem x = 3: . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p
Problema 2. Fie a; b; c 2 C ; distincte şi având acelaşi modul, astfel încât
a2 + b2 + c2 + ab + ac + bc = 0:
Demonstraţi c¼ a a; b; c reprezint¼ a a…xele vârfurilor unui triunghi dreptunghic sau

echilateral.
2
Soluţie: Putem presupune jaj = jbj = jcj = 1: Ipoteza devine (a + b + c) =
2 2
ab+bc+ca; de unde (a + b + c) = abc a1 + 1b + 1c sau (a + b + c) = abc(a + b + c):
Prin trecere la modul avem ja + b + cj 2 f0; 1g : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Dac¼ a ja + b + cj = 0; deducem c¼ a ortocentrul triunghiului, având vârfuri de
a…xe a; b; c; coincide cu centrul cercului circumscris aceluiaşi triunghi, deci acest
triunghi este echilateral. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dac¼ a ja + b + cj = 1; atunci (a + b + c) (a + b + c) = 1; de unde (a + b + c)
1 1 1
a + b + c = 1; adic¼ a (a + b) (b + c) (c + a) = 0: Atunci dou¼ a vârfuri ale aces-
tui triunghi sunt diametral opuse, deci este dreptunghic. . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
1
Problema 3. Fie ; 2 R: Deteminaţi cea mai mare valoare a expresiei
j x + yj + j x yj ;
în …ecare dintre urm¼ atoarele cazuri:

a) x; y 2 R; astfel încât jxj 1 şi jyj 1;
b) x; y 2 C; astfel încât jxj 1 şi jyj 1:
Soluţie: a) Deoarece pentru orice numere reale u; v avem ju + vj + ju vj 2
f 2u; 2vg ; deducem c¼ a j x + yj + j x yj max f2 j j ; 2 j jg : . . . . . . 2p
Aceasta este valoarea maxim¼ a, deoarece egalitatea se obţine, de exemplu,
când x = y = 1: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
2 2 2 2
b) Avem egalitatea j x + yj + j x yj = 2 j xj + 2 j yj : Dar
2 2 2
(j x + yj + j x yj) 2 j x + yj + j x yj ; de unde j x + yj+
p
j x yj 2 2 + 2 : . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
p
Valoarea maxim¼ a2 2 + 2 se poate obţine pentru x = 1 şi y = i: . . . . 1p
Problema 4. a) Demonstraţi c¼a exist¼

a funcţii neperiodice f : R ! R care
veri…c¼
a egalitatea p
f (x + 1) + f (x 1) = 5f (x) ;
pentru orice x 2 R;
b) Demonstraţi c¼a orice funcţie g : R ! R care veri…c¼
a egalitatea
p
g (x + 1) + g (x 1) = 3g (x) ;
pentru orice x 2 R; este periodic¼a.

Soluţie: a) C¼aut¼
am soluţii printre funcţiile de forma f (x) = ax ; unde a > 0:
p p
Obţinem egalitatea a + a 1 = 5 , de unde a = 52 1 : Se veri…c¼ a faptul c¼
a
p x p x
5 1 5+1
funcţiile f1 : R ! R; f1 (x) = 2 şi f2 : R ! R; f2 (x) = 2
egalitatea din ipotez¼ a. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
b) Fiepg o funcţie care veri…c¼ a egalitatea din ipotez¼ p ap . Atunci g (x + 2) +
g (x) = 3g (x + 1) ; de unde g (x + 2) + g (x) = 3 3g (x) g (x 1) ;
p p
deci
p g (x + 2) = 2g (x) p3g (x 1) : Apoi g (x + 3) = 2gp(x + 1) 3g (x) =
2 3g (x) g (x 1) 3g (x) ; de unde g (x + 3) = 3g (x) 2g (x 1) :
p p p
Apoi g (x + 4) = 3g (x + 1) 2g (x) = 3 3g (x) g (x 1) 2g (x) ; de
p
unde
p g (x + 4) = g (x) 3g (x 1) : În continuare, g (x + 5) = g (x + 1)
3g (x) ; deci g (x + 5) = g (x 1) ; de unde g (x + 6) = g (x) : Apoi g (x + 12) =
g (x + 6) = g (x) ; de unde obţinem concluzia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4p
2
Societatea de Ştiinţe Matematice Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării
din România Ştiinţifice

CLASA a 11-a
Enunţuri şi bareme
Problema 1. Fie A ∈ M2 (C), astfel ı̂ncât
det A2 + A + I2 = det A2 − A + I2 = 3.

Demonstraţi că
A2 A2 + I2 = 2I2 .

Supliment Gazeta Matematică

x y
Soluţie. Fie A = , x, y, z, t ∈ C, α = T r (A) şi β = det (A).
z t
Atunci A2 − αA + βI2 = O2 , de unde A2 + A + I2 = (1 + α) A + (1 − β) I2 .
(1 + α)x + 1 − β (1 + α)y
Din det (A2 + A + I2 ) = 3 reiese = 3.
(1 + α)z (1 + α)t + 1 − β
Din x + t = α şi xt − yz = β, obţinem ecuaţia (α + 1) (α + β) + (1 − β)2 = 3.
Analog obţinem şi (α − 1) (α − β) + (1 − β)2 = 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Deducem că α + αβ = 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Dacă α = 0, atunci obţinem β = 2 sau β = −1. Dacă β = −1 obţinem
α = 0. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .2p
Avem A2 − I2 = O2 sau A2 + 2I2 = O2 şi de aici concluzia . . . . . . . . . . . 1p
Problema 2. Fie A, B, C, D ∈ Mn (C), n ≥ 2 şi k ∈ R astfel ı̂ncât

AC +kBD = In şi AD = BC. Demonstraţi că CA+kDB = In şi DA = CB.
Soluţie. Pentru ı̂nceput considerăm k 6= 0. Fie w ∈ C astfel ı̂ncât
2
w = −k. Considerăm matricele X = A + wB, Y = C − wD, Z = A − wB
şi U = C + wD. Ipoteza conduce la XY = In şi ZU = In . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Atunci Y X = In şi U Z = In . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .1p
Deducem (CA + kDB) − w(DA − CB) = In şi (CA + kDB) + w(DA −
CB) = In , de unde se obţine concluzia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Pentru k = 0 rezultă AC = In , de unde CA = In . Din AD = BC şi
CA = In deducem că ADA = B şi apoi DA = CB . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Problema 3. Determinaţi funcţiile continue f : R → R cu proprietatea

1 1
f x+ ≤ f (x) + , pentru orice x ∈ R şi n ∈ Z∗ .
n n
Soluţie: Prin inducţie se demonstrează că f (x + r) ≤ f (x) + r, pentru
orice x ∈ R şi r ∈ Q . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
Continuitatea funcţiei f şi densitatea lui Q ı̂n R conduc la f (x + y) ≤
f (x) + y, pentru orice x ∈ R şi y ∈ R . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Se obţin funcţiile fa (x) = x + a, pentru orice x ∈ R cu a ∈ R . . . . . . . . 1p
Se verifică faptul că aceste funcţii corespund ipotezei . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Problema 4. Fie I ⊂ R un interval deschis şi f, g : I → R două funcţii

care au proprietatea
f (x) − g(y)
+ |x − y| ≥ 0, oricare ar fi x, y ∈ I, x 6= y.
x−y
i) Demonstraţi că f şi g sunt funcţii crescătoare.

ii) Daţi exemplu de funcţii f, g : R → R, f 6= g care verifică relaţia din
ipoteză.
Soluţie. i) Din ipoteză rezultă f (x) + (x − z)2 ≥ g(z) ≥ f (y) − (z − y)2 ,
oricare ar fi x > z > y, x, y, z ∈ I; ı̂n particular, f (x) + (x − y)2 ≥ f (y),
oricare ar fi x > y, x, y ∈ I . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
Pentru a, b ∈ I, a > b, luând n ∈ N∗ şi xk = a − nk (a − b), k ∈ 0, n
obţinem f (xk ) + (xk − xk+1 )2 ≥ f (xk+1 ), k = 0, n − 1, iar prin adunare
f (a) + n1 (a − b)2 ≥ f (b). Cum această inegalitate este adevărată pentru orice
n ∈ N∗ , obţinem prin trecere la limită f (a) ≥ f (b) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3p
Analog, g este crescătoare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p
ii) Un exemplu cu I = R este f (x) = 0 pentru x < 0, f (x) = 1 pentru
x ≥ 0 şi g(x) = 0 pentru x ≤ 0, g(x) = 1 pentru x > 0 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2p
2

CLASA a XII-a — Soluţii şi barem orientativ
Problema 1. Un inel (A, +, ·) are proprietatea (P) dacă A este finit şi grupul
multiplicativ al elementelor sale inversabile este izomorf cu un subgrup diferit
de {0} al grupului aditiv (A, +). Arătaţi că:
(a) Dacă un inel are proprietatea (P), atunci numărul elementelor sale este
par.
(b) Pentru o infinitate de numere naturale n, există inele cu exact n elemente,
care au proprietatea (P).
Soluţie. (a) Fie A un inel care are proprietatea (P) şi fie m = |U (A)|.
Rezultă că (−1)m = 1.
Dacă m este impar, atunci −1 = 1, deci ord(1) = 2 ı̂n grupul aditiv
(A, +) şi prin urmare |A| este par. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Dacă m este par, cum m este un divizor al lui |A|, rezultă că |A| este par.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
(b) Fie m un număr natural nenul, fie n = 2m+2 şi fie A = Z2 × · · · × Z2 ×Z4 .
| {z }
m
Atunci grupul multiplicativ U (A) = {(1̂, . . . , 1̂, 1̂), (1̂, . . . , 1̂, 3̂)} este izomorf
cu subgrupul {(0̂, . . . , 0̂, 0̂), (0̂, . . . , 0̂, 2̂)} al grupului aditiv (A, +).
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 puncte
Problema 2. Fie f : R → (0, ∞) o funcţie continuă şi periodică. Dacă 2

este perioadă a lui f , arătaţi că:
Z 2
f (x + 1)
(a) dx ≥ 2.
0 f (x)
Z 2
f (x + 1)
(b) dx = 2 dacă şi numai dacă 1 este perioadă a lui f .
0 f (x)
Soluţie. (a) Inegalitatea rezultă din relaţiile de mai jos:
Z 2 Z 1 Z 2
f (x + 1) f (x + 1) f (x + 1)
dx = dx + dx
0 f (x) 0 f (x) 1 f (x)
Z 1 Z 2
f (x + 1) f (x − 1 + 2)
= dx + dx
0 f (x) 1 f (x − 1 + 1)
Z 1 Z 1
f (x + 1) f (x + 2)
= dx + dx
0 f (x) 0 f (x + 1)
Z 1 Z 1
f (x + 1) f (x)
= + dx ≥ 2 dx = 2.
0 f (x) f (x + 1) 0
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 puncte
R2 R2
(b) Dacă 1 este perioadă a lui f , atunci 0 f (x+1) f (x)
dx = 0
dx = 2.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
R 2 f (x+1) R 1 q f (x+1) q f (x) 2
Invers, dacă 0 f (x) dx = 2, atunci 0 f (x)
− f (x+1) dx = 0,
q q
iar din continuitatea lui f rezultă că f (x+1) f (x)
= f (x+1) f (x)
, 0 ≤ x ≤ 1, deci
f (x + 1) = f (x), oricare ar fi x ı̂n [0, 1]. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Dacă x ∈ [1, 2], atunci f (x) = f ((x−1)+1) = f (x−1) = f ((x−1)+2) =
f (x + 1), deci f (x + 1) = f (x), oricare ar fi x ı̂n [0, 2].
În fine, dacă x este un număr real oarecare, atunci 2n ≤ x < 2n + 2,
pentru un unic număr ı̂ntreg n, şi f (x) = f (x − 2n) = f ((x − 2n) + 1) =
f ((x + 1) − 2n) = f (x + 1). Prin urmare, 1 este perioadă a funcţiei f .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Problema 3. Fie p un număr prim impar şi fie G un grup care are exact
p + 1 elemente. Arătaţi că, dacă p divide numărul automorfismelor lui G,
atunci p ≡ 3 (mod 4).
Soluţie. Întrucât p este un divizor prim al |Aut G|, există un f ı̂n Aut G de
ordin p. Deoarece f este o permutare a mulţimii G r {e}, rezultă că f este
un ciclu de lungime p, deci G r {e} = {x, f (x), . . . , f p−1 (x)}, oricare ar fi x
ı̂n G r {e}. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3 puncte
Pe de altă parte, |G| = p + 1 este par, deci G are un element x0 de ordin
2. Prin urmare, ord f k (x0 ) = 2, k = 0, . . . , p − 1. Rezultă că x2 = e, oricare
ar fi x ı̂n G, deci p + 1 = 2n , unde n ≥ 2 este un număr ı̂ntreg. . . 3 puncte
Deci p = 2n − 1 ≡ 3 (mod 4), deoarece n ≥ 2. . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Remarcă. Grupurile Z2 × Z2 şi Z2 × Z2 × Z2 ı̂ndeplinesc condiţia din enunţ.
2
Problema 4. Fie f : [0, 1] → [0, 1] o funcţie crescătoare şi fie
Z 1
1 + (f (x))n
an = n+1
dx, n ∈ N∗ .
0 1 + (f (x))
Arătaţi că şirul (an )n∈N∗ este convergent şi calculaţi limita sa.
Soluţie. În mod evident, an ≥ 1, oricare ar fi n ∈ N∗ . Pe de altă parte,

Z 1
1 + (f (x))n 1 + (f (x))n+1

an − an+1 = − dx
0 1 + (f (x))n+1 1 + (f (x))n+2
Z 1
(f (x))n (1 − f (x))2
= n+1 )(1 + (f (x))n+2 )
dx ≥ 0, n ∈ N∗ ,
0 (1 + (f (x))
deci şirul (an )n∈N∗ este descrescător. Rezultă că (an )n∈N∗ este convergent.
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 puncte
Fie ` = limn→∞ an . Fără să restrângem generalitatea, putem presupune
că f (0) = 0 şi f (1) = 1. Fie a = inf{x : 0 ≤ x ≤ 1, f (x) = 1}.
Dacă a = 0, atunci f (x) = 1, oricare ar fi x ı̂n (0, 1], deci an = 1, oricare
ar fi indicele n, şi ` = 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1 punct
Dacă a > 0, fie ∈ (0, a). Atunci
Z 1 Z 1
1 + (f (x))n (f (x))n (1 − f (x))

0 ≤ an − 1 = − 1 dx = dx
0 1 + (f (x))n+1 0 1 + (f (x))n+1
Z 1 Z a
n
≤ (f (x)) (1 − f (x)) dx = (f (x))n (1 − f (x)) dx
Z0 a Z a− 0
Z a
n n
≤ (f (x)) dx = (f (x)) dx + (f (x))n dx
0 0 a−
n ∗
≤ (a − )(f (a − )) + , n∈N .
n→∞
Dar (f (a − ))n −→ 0, deoarece 0 ≤ f (a − ) < 1, deci, prin trecere la limtă
ı̂n relaţia de mai sus, 0 ≤ ` − 1 ≤ , oricare ar fi ı̂n (0, a). Prin urmare,
` = 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4 puncte
3
CONCURSUL NAŢIONAL
DE MATEMATICĂ APLICATĂ
"ADOLF HAIMOVICI"
ETAPA JUDEŢEANĂ FACULTATEA
INSPECTORATUL ŞCOLAR
JUDEŢEAN IAŞI 19 martie 2016 CONSTRUCŢII DE MAŞINI
ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL
Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

CLASA A IX-A
1. La un concurs Adolf Haimovici, organizatorii au oferit drept premiu primilor 5 elevi clasaţi la
clasa a IX-a un total de 17 cărţi, fiecare elev primind cel puţin o carte.
a) Stabiliţi dacă, în mod necesar, cel puţin doi elevi primesc mai mult de câte o carte.
b) Arătaţi că cel puţin un elev primeşte mai mult de 3 cărţi.
c) Determinaţi în câte moduri se pot distribui premiile, astfel încât fiecare premiant să primească
alt număr de cărţi.
Soluţie:
a) Nu este necesar. Este posibil ca un elev să primească 13 cărţi şi ceilalţi 4 câte o carte. .... 2 puncte
b) Dacă toţi elevii ar primi cel mult trei cărţi atunci ar fi un total de cel mult 15 cărţi, deci cel puţin
un elev primeşte mai mult de trei cărţi. .................................................................................. 2 puncte
c) Considerând a < b < c < d < e , a ≥ 1 , b ≥ 2 , c ≥ 3 , d ≥ 4 , e ≥ 5 , numărul de cărţi primite de cei
cinci elevi, rezultă a + b + c + d + e ≥ 1 + 2 + 3 + 4 + 5 = 15 ........................................................ 1 punct
şi cum a + b + c + d + e = 17 , rămân două posibilităţi
( a; b; c; d ; e ) = (1; 2;3; 4;7 ) ...................................................................................................... 1 punct
şi ( a; b; c; d ; e ) = (1; 2;3;5;6 ) ..................................................................................................... 1 punct
2. Fie M mulţimea tuturor progresiilor aritmetice ( an )n≥1 cu toţi termenii numere naturale.
a) Considerând progresia ( an ) n ≥1 ∈ M care are a1 = 6 şi r = 10 , verificaţi dacă 2016 este sau
nu termen al acestei progresii.
b) Determinaţi câte din progresiile ( an ) n ≥1 ∈ M care au r = 10 , au printre termenii lor numărul
2016 .
c) Determinaţi câte din progresiile ( an ) n ≥1 ∈ M care au a1 = 6 , au printre termenii lor numărul
2016 .
Soluţie:
a) an = a1 + ( n − 1) ⋅ r ................................................................................................................ 1 punct
a1 = 6 , r = 10 ⇒ an = 10n − 4 ................................................................................................. 1 punct
an = 2016 ⇒ 10n − 4 = 2016 ⇒ n = 202 , deci 2016 = a202 .................................................... 1 punct
b) a1 + ( n − 1) ⋅10 = 2016 ........................................................................................................... 1 punct
a1 = 2026 − 10n ∈ ⇒ n ∈ {1; 2;3;....; 202} ,
deci sunt 202 progresii cu această proprietate .......................................................................... 1 punct
c) an = 6 + ( n − 1) ⋅ r = 2016 ⇒ ( n − 1) ⋅ r = 2010 = 2 ⋅ 3 ⋅ 5 ⋅ 67
r / 2010 ..................................................................................................................................... 1 punct
şi cum 2010 are 16 divizori, sunt 16 progresii cu această proprietate ..................................... 1 punct

3. Fie triunghiul ABC , M mijlocum laturii ( BC ) și punctele P, Q, R astfel încât AP = x ⋅ AB ,

AQ = y ⋅ AM și AR = z ⋅ AC , cu x, y, z ∈ ( 0; + ∞ ) . Arătați că:
1
a) AM = AB + AC
2
( )
 y  y
b) PQ =  − x  ⋅ AB + ⋅ AC
2  2
1 1 2
c) Punctele P, Q, R sunt coliniare dacă și numai dacă + =
x z y
Soluție:
1 1 1
( ) (
a) AM = AB + BM = AB + ⋅ BC = AB + ⋅ AC − AB = AB + AC ................................ 1 punct
2 2 2
)

b) PQ = AQ − AP ..................................................................................................................... 1 punct
y
( )
AQ = y ⋅ AM = ⋅ AB + AC .................................................................................................. 1 punct
2
 y  y

PQ =  − x  AB + ⋅ AC ....................................................................................................... 1 punct
2  2

c) P, Q, R sunt coliniare dacă și numai dacă sunt coliniari vectorii PQ și PR .................... 1 punct

PR = z ⋅ AC − x ⋅ AB ................................................................................................................. 1 punct
y − 2x y 1 1 2
PQ și PR sunt coliniari ⇔ = ⇔ + = ........................................................ 1 punct
−2 x 2z x z y
4. Un turist parcurge un traseu ABCD format din trei drumuri, AB , BC și CD , toate de aceeași
lungime egală cu 60 km. Turistul merge pe drumurile specificate cu vitezele v1 , v2 , respectiv
v3 , măsurate în km / h .
a) Dacă v1 = 30 , v2 = 20 și v3 = 50 , determinați durata t1 a parcurgerii întregului traseu,
măsurată în ore și minute.
v +v +v
b) Dacă turistul ar parcurge întregul traseu cu viteza medie v = 1 2 3 a celor trei viteze de
3
la punctul anterior, determinați durata t2 a parcurgerii întregului traseu, măsurată în ore și
minute.
c) Arătați că, oricare ar fi vitezele v1 , v2 , respectiv v3 , are loc inegalitatea t1 ≥ t2 .
Soluție:
60km 60km 60km
a) t1 = + + ................................................................................................... 1 punct
v1 v2 v3
= ... = 6h și 12 min .................................................................................................................. 1 punct
100 180
b) v = km / h ⇒ t2 = = 5h și 24 min. ......................................................................... 1 punct
3 v
1 1 1
c) t1 = 60 ⋅  + +  .......................................................................................................... 1 punct
 v1 v2 v3 
 1 
t2 = 540 ⋅   ............................................................................................................... 1 punct
 v1 + v2 + v3 
1 1 1
t1 ≥ t2 ⇔ ( v1 + v2 + v3 ) ⋅ 
+ +  ≥ 9 .............................................................................. 1 punct
 v1 v2 v3 
Demonstrarea inegalității .......................................................................................................... 1 punct
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"

CLASA A X-A
1. Rezolvați, în mulțimea numerelor reale, ecuațiile:

a) 52 x +1 = 4 ⋅ 5 x + 1
b) x 2 + 2 x 2 − 3 x − 4 = 3 x + 4
c) log 4 ( 3 x − 2 ) ⋅ log x 2 = 1
Soluție:
1
a) 5 x = y ⇒ 5 y 2 − 4 y − 1 = 0 ⇒ y1 = 1, y2 = − ...................................................................... 1 punct
5
1
5x = 1 ⇒ x = 0 , 5x = − nu are soluție. .................................................................................. 1 punct
5
b) x 2 − 3 x − 4 ≥ 0 , x ∈ ( −∞; − 1] ∪ [ 4; + ∞ ) ................................................................................. 1 punct
x 2 − 3 x − 4 + 2 x 2 − 3 x − 4 = 0 ⇒ x 2 − 3 x − 4 = 0 ⇒ x ∈ {−1; 4} ............................................... 1 punct
2 
c) x ∈  ; + ∞  \ {1} ................................................................................................................. 1 punct
3 
log 2 ( 3 x − 2 ) 1
log 4 ( 3 x − 2 ) = ; log x 2 = ......................................................................... 1 punct
2 log 2 x
și se obține ecuația x 2 − 3 x + 2 = 0 cu soluții x1 = 1 și x2 = 2 dintre care acceptată de condiția
2 
x ∈  ; + ∞  \ {1} este numai x = 2 ......................................................................................... 1 punct
3 
2. Venitul lunar al unui tehnoredactor este format din salariul de bază de 800 lei la care se adaugă
un spor astfel: dacă reușește să tehnoredacteze până la 200 pagini i se dă un comision de 2 lei
pentru fiecare pagină scrisă iar pentru fiecare pagină ce depășește 200 primește 3 lei pentru
fiecare pagină.
a) Determinați câți bani primește tehnoredactorul dacă într-o lună scrie 150 pagini. Dar dacă
scrie 250 pagini?
b) Arătați că funcția pe baza căreia se calculează venitul lunar al tehnoredactorului este
2n + 800, dacă n ≤ 200
f : → , f ( n) =  ,
3n + 600, dacă n > 200
unde n este numărul de pagini scrise de tehnoredactor.
c) Determinați câte pagini trebuie să scrie tehnoredactorul pentru a câștiga într-o lună 1620 lei.
Soluție:
a) Dacă scrie 150 pagini, câștigă 800 + 150 ⋅ 2 = 1100 lei ......................................................... 1 punct
Dacă scrie 250 pagini, câștigă 800 + 200 ⋅ 2 + 50 ⋅ 3 = 1350 lei ................................................ 2 puncte
b) Dacă n ≤ 200 ⇒ f ( n ) = 800 + 2n ...................................................................................... 1 punct
Dacă n > 200 ⇒ f ( n ) = 800 + 200 ⋅ 2 + ( n − 200 ) ⋅ 3 = 3n + 600 ............................................. 1 punct
c) n ≤ 200 ⇒ 2n + 800 = 1620 ⇒ n = 410 , contradicție .......................................................... 1 punct
n > 200 ⇒ 3n + 600 = 1620 ⇒ n = 340 , .................................................................................. 1 punct
1− a ⋅i
3. Considerăm numerele complexe za = , a ∈ , i 2 = −1 .
1+ a ⋅i
a) Determinați modulul și forma algebrică a numărului za
3 4
b) Determinați a ∈ pentru care za = − ⋅ i
5 5
2016
c) Arătați că z ( ) 3
este număr real.
Soluție:
a) za = 1 ................................................................................................................................... 1 punct
1 − a2 2a
za = − ⋅ i ............................................................................................................... 2 puncte
1 + a 1 + a2
2
3 4 1 − a2 3 2a 4
b) za = − ⋅ i ⇒ 2
= , − 2
= − ......................................................................... 1 punct
4 5 1+ a 5 1+ a 5
1
a = ........................................................................................................................................ 1 punct
2
3 2016
c) z( ) 3
=1 ⇒ z ( ) 3
= 1 ∈ .......................................................................................... 2 puncte
2
4. a) Arătați că 3 ( x 2 + y 2 + z 2 ) ≥ ( x + y + z ) , oricare ar fi x, y, z ∈ .
b) Demonstrați că 32 n > 3n + 99 , oricare ar fi n ∈ , n ≥ 3 .
c) Determinați numerele naturale n, a, b și c , știind că a + b + c = 3n și a 2 + b 2 + c 2 = 33 + n .
Soluție.
2 2 2
a) Inegalitatea este echivalentă cu ( x − y ) + ( y − z ) + ( z − x ) ≥ 0 , adevărat ........................ 1 punct
b) Inductiv: n = 3 , 36 > 108 , adevărat
Dacă 32 k > 3k + 99 , k ≥ 3 , atunci 32 k + 2 = 32 k ⋅ 9 > ( 3k + 99 ) ⋅ 9 > 3 ⋅ ( k + 1) + 99 ..................... 2 puncte
2
c) Fie a, b, c în condiția cerută, conform cu a) ⇒ 3 ( a 2 + b 2 + c 2 ) ≥ ( a + b + c ) ⇒ 3 ( 33 + n ) ≥ 32 n și
folosind b) ⇒ n ∈ {0; 1; 2} ..................................................................................................... 2 puncte
Pentru n = 0 și n = 1 nu avem soluții ...................................................................................... 1 punct
Pentru n = 2 , a + b + c = 9 , a 2 + b 2 + c 2 = 35 , cu soluția ( a; b; c ) = (1;3;5 ) și orice permutare a
acesteia. ..................................................................................................................................... 1 punct
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"

CLASA A XI-A
1 a 1 b
1. Fie matricele A =   și B =   , a, b, c ∈ . Se cere:
0 1 c 1
a) Arătați că An = n ⋅ A − ( n − 1) ⋅ I 2 , pentru orice n ∈ , n ≥ 2 .
b) Demonstrați că nu există X ∈ M 2 ( ) astfel încât A3 ⋅ X − X ⋅ A3 = B .
2
c) Arătați că egalitatea ( A + B ) = A2 + 2 ⋅ A ⋅ B + B 2 este adevărată dacă și numai dacă a ⋅ c = 0 .
Soluție:
a) Verificare prin inducție. n = 2 , A2 = 2 ⋅ A − I 2 ..................................................................... 1 punct
Dacă Ak = k ⋅ A − ( k − 1) ⋅ I 2 , atunci Ak +1 = Ak ⋅ A = ... = ( k + 1) ⋅ A − k ⋅ I 2 ................................. 1 punct
b) Presupunem X cu proprietatea cerută, ⇒
1
A3 ⋅ X − X ⋅ A3 = ( 3 ⋅ A − 2 ⋅ I 2 ) ⋅ X − X ⋅ ( 3 ⋅ A − 2 ⋅ I 2 ) = 3 ⋅ ( A ⋅ X − X ⋅ A) = B ⇔ A ⋅ X − X ⋅ A = ⋅ B
3
................................................................................................................................................... 1 punct
 x y  a ⋅ z a ⋅ (t − x )  1  1 b 
X =  ⇒  =   ........................................................................ 1 punct
z t   0 −z ⋅ a  3  c 1 
1 1
⇒ a⋅z = și a ⋅ z = − , contradicție ...................................................................................... 1 punct
3 3
2
c) Cum ( A + B ) = A + A ⋅ B + B ⋅ A + B 2 , cerința este echivalentă cu A ⋅ B = B ⋅ A ................ 1 punct
2
1 + a ⋅ c b + a   1 b + a 
iar A ⋅ B = B ⋅ A ⇔  =  ⇔ a ⋅ c = 0 ........................................... 1 punct
 c 1   c a ⋅ c + 1
2. Fie funcțiile f : → , f ( x ) = 2 x3 + x + 1 și g : → , g ( x ) = 3e x − 2 x + 1 . Se cere:

f ( x ) − f ( 0) g ( x ) − g (0)
a) Arătați că lim = lim =1
x →0 x x →0 x
f ( 0) ⋅ g ( x ) − g ( 0) f ( x )
b) Calculați lim
x →0 x
a ⋅ g ( x + 1) + b ⋅ f ( x )
c) Determinați numerele a, b ∈ pentru care limita lim există și este
x →0 x
egală cu 2.
Soluție:
f ( x ) − f ( 0) 2 x3 + x
a) lim = lim = lim ( 2 x 2 + 1) = 1 ................................................................ 1 punct
x →0 x x → 0 x x →0
g ( x ) − g (0) 3e x − 2 x − 3  ex −1 
lim = lim = lim  3 ⋅ − 2  = 1 ................................................... 2 puncte
x →0 x →0 x →0
x x  x 
f (0) ⋅ g ( x) − g ( 0) f ( x )  ex −1 
b) lim = lim  3 ⋅ − 8 x 2 − 6  = −3 .............................................. 2 puncte
x →0 x →0
x  x 
a ⋅ g ( x + 1) + b ⋅ f ( x )
c) Dacă a ⋅ g (1) + b ⋅ f ( 0 ) ≠ 0 , limitelale laterale lim și
x →0 x
x <0
a ⋅ g ( x + 1) + b ⋅ f ( x )
lim sunt fie +∞ , fie −∞ , deci în mod necesar
x →0 x
x>0
a ⋅ g (1) + b ⋅ f ( 0 ) = 0 ............................................................................................................... 1 punct

a ⋅ g ( x + 1) + b ⋅ f ( x )
Dacă a ⋅ g (1) + b ⋅ f ( 0 ) = 0 , atunci b = −a ⋅ ( 3e − 1) și lim = −a , din care
x →0 x
x <0
rezultă a = −2 și b = 6e − 2 ....................................................................................................... 1 punct
 a a +1 a + 2 
3. Fie matricea A =  b b + 1 b + 2  , cu a, b, c ∈ . Se cere:
1 2 c 

a) Arătați că det A = ( a − b )( c − 3) .
b) Demonstrați că pentru a = 3, b = 2, c = 4 , matricea A este inversabilă și inversa A−1 are
toate elementele numere întregi.
c) Determinați o matrice C ∈ M 3 ( ) , inversabilă și astfel încât să aibă inversa C −1 cu toate
elementele numere naturale.
Soluție:
a) det A = ( a − b )( c − 3) .......................................................................................................... 2 puncte
3 4 5

b) A =  2 3 4  ⇒ det A = 1 , deci det A ≠ 0 , ⇒ A inversabilă .......................................... 1 punct
1 2 4 

 4 −6 1 
A =  −4
−1
7 −2  .............................................................................................................. 2 puncte
1 −2 1 

 4 −6 1  3 4 5
  −1  
c) Alegând C =  −4 7 −2  ⇒ C =  2 3 4  ......................................................... 2 puncte
 1 −2 1  1 2 4
   
4. O sursă de căldură încălzește uniform un corp. Experimental, constatăm că temperatura corpului

este dată de legea T ( t ) = a ⋅ t b + c − t 2 + d ⋅ t + 25 , cu a, b, c, d > 0 , unde numărul t ≥ 0
reprezintă momentul măsurării, exprimat în minute, iar numărul T ( t ) reprezintă temperatura
corpului, exprimată în grade Celsius, la fiecare moment t ≥ 0 ales. Se știe că la momentul inițial
t = 0 temperatura corpului este de 7 grade Celsius iar atunci când t → ∞ , temperatura corpului
se apropie infinitezimal de 10 grade Celsius, adică lim T ( t ) = 10 .
t →∞
a) Arătați că c = 12 .
+1, dacă x > 0
b) Demonstrați că lim T ( t ) = +∞ ⋅ sgn ( b − 1) , unde sgn x =  .
t →∞
−1, dacă x < 0
c) Arătați că T ( t ) = t + 12 − t 2 + 4t + 25 .
d) Determinați la ce moment t temperatura corpului va fi de 9 grade Celsius.
e) Demonstrați că, la orice moment t ≥ 0 , temperatura corpului este strict mai mică de 10 grade
Celsius.
Soluție:
a) T ( 0 ) = 7 ⇔ c − 5 = 7 ⇔ c = 12 ....................................................................................... 1 punct
  c d 25  
b) b > 1 ⇒ b − 1 > 0 și lim T ( t ) = lim t ⋅  a ⋅ t b−1 + − 1 + + 2   = ∞ ⋅ ∞ = ∞ ................. 1 punct
 t t t  
 
t →∞ t →∞
  a c d 25  
b < 1 ⇒ 1 − b > 0 și lim T ( t ) = lim t ⋅  1−b + − 1 + + 2   = ∞ ⋅ ( −1) = −∞ .................. 1 punct
  t t t t  
t →∞ t →∞
  c d 25  
c) Dacă b = 1 , din lim T ( t ) = 10 , lim t ⋅  a + − 1 + + 2   = 10 ⇒ a = 1 .................... 1 punct
 t t t  
t →∞ t →∞
 
t ( 24 − d ) + 119 24 − d
t →∞ t →∞
(
și atunci lim T ( t ) = lim t + 12 − t 2 + d ⋅ t + 25 = lim ) t →∞ 2
t + 12 + t + d ⋅ t + 25
=
2
= 10 ,
deci d = 4 ................................................................................................................................. 1 punct

d) T ( t ) = 9 ⇔ t + 3 = t 2 + 4t + 25 ⇒ t = 8 ......................................................................... 1 punct
e) T ( t ) < 10 ⇔ t + 2 < t 2 + 4t + 25 ⇔ t 2 + 4t + 4 < t 2 + 4t + 25 , adevărat ........................... 1 punct
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"

CLASA A XII-A
1. Fie funcția f : [0; + ∞ ) → , f ( x ) = ln (1 + x ) . Se cere:

a) Determinați primitiva F : [ 0; + ∞ ) → a funcției f , știind că F ( 0 ) = 0 .
e −1
b) Calculați ∫ f ( x ) dx .
0
c) Dacă g : [ 0; + ∞ ) → este o funcție derivabilă încât pentru orice x ≥ 0 se verifică egalitatea

x
x + ∫ g ( t ) dt = ( x + 1) ⋅ g ( x ) , arătați că g = f .
0
Soluție:
a) F ( x ) = ∫ ln ( x + 1) dx = ∫ ( x + 1) '⋅ ln ( x + 1) dx = ( x + 1) ⋅ ln ( x + 1) − ∫ dx =
= ( x + 1) ⋅ ln ( x + 1) − x + C , ( ∀ ) C ∈ .................................................................................. 2 puncte
F ( 0 ) = 0 ⇒ C = 0 ................................................................................................................. 1 punct
e −1
b) ∫ f ( x ) dx = F ( e − 1) − F ( 0 ) = 1 ........................................................................................ 2 puncte
0
c) G ( x ) = ( x + 1) ⋅ g ( x ) − x este primitivă a funcției g și G ( 0 ) = 0 ⇒ deducem ( x + 1) ⋅ g ' ( x ) = 1

și g ( 0 ) = 0 ............................................................................................................................... 1 punct
g ( x ) = ln ( x + 1) ....................................................................................................................... 1 punct
2. Definim pe mulțimea numerelor reale legea de compoziție x y = xy + 2 x + 2 y . Se cere:

a) Arătați că legea ” ” nu este asociativă.
b) Cercetați dacă structura algebrică ( ; ) admite element neutru.
c) Găsiți două numere a, b ∈ \ astfel încât a b ∈ .
d) Demonstrați că pentru orice n ∈ , n3 n ≠ 2016 .
Soluție:
a) Spre exemplu, ( 0 1) 2 ≠ 0 (1 2 ) .................................................................................... 2 puncte
b) Dacă e ∈ este element neutru, atunci x e = x pentru orice x ∈
⇒ xe + 2 x + 2e = x ⇒ e ( x + 2 ) = − x ....................................................................................... 1 punct
și folosind unicitatea elementului neutru sau alegând x = −2 ⇒ 0 = −2 , rezultă că ( ; ) nu are
element neutru. ......................................................................................................................... 1 punct
c) Observând x y = ( x + 2 )( y + 2 ) − 4 , se poate alege, spre exemplu, a = 3 − 2 , b = 2 3 − 2 și cu
aceste numere avem a b = 3 ⋅ 2 3 − 4 = 2 ∈ ................................................................... 2 puncte
d) Fie n3 n = 2016 , n ∈ ⇒ n 4 + 2n3 + 2n = 2016 și considerând
f : → , f ( n ) = n 4 + 2 n3 + 2n , este strict crescătoare. Dar f ( 6 ) < 2016 , f ( 7 ) > 2016 ⇒
f ( n ) ≠ 2016 pentru orice n ∈
................................................................................................................................................... 1 punct
3. În cadrul unui experiment, o sursă de căldură încălzește un corp astfel încât temperatura
corpului, notată t ( x ) și măsurată în grade Celsius, se modifică la fiecare moment x ∈ [ 0; + ∞ )
al măsurării, exprimat în minute, prin funcția
 x 2 + x + 2, dacă x ∈ [ 0; 3]

t : [ 0; + ∞ ) → , t ( x ) = 5 x − 1, dacă x ∈ ( 3; 6 )

29, dacă x ∈ [ 6; + ∞ )
a) Arătați că funcția t : [ 0; + ∞ ) → admite primitive și este integrabilă pe orice
[ a; b] ⊂ [0; + ∞ ) .
b
1
b − a ∫a
b) Știind că M ( a; b ) = ⋅ f ( x ) dx exprimă valoarea medie a unei funcții f care este
integrabilă pe un interval [ a; b] ⊂ , calculați temperatura medie înregistrată prin acest

experiment pe intervalul momentelor a = 4 și b = 8 .
c) Determinați după câte minute de la momentul inițial x0 = 0 , temperatura medie înregistrată
atinge valoarea de 20 grade Celsius.
Soluție:
a) Singurele posibile puncte de discontinuitate sunt x = 3 și x = 6 și se constată t continuă și în
aceste puncte, deci admite primitive ......................................................................................... 1 punct
Fiind continuă pe orice interval [ a; b ] ⊂ [ 0; + ∞ ) , este și integrabilă ...................................... 1 punct
b) Conform cu formula de medie, temperatura medie pentru intervalul momentelor a = 4 și b = 8
1 
8 6 8
1
este M ( 4; 8 ) = ∫ t ( x ) dx =  ∫ t ( x ) dx + ∫ t ( x ) dx  .............................................................. 1 punct
44 4 4 6 
6 6
1 1  5x2 
44∫ t ( x ) dx = 
4 2
− x  = 12 ................................................................................................ 1 punct
4
8
1 1 8
46∫ t ( x ) dx = ⋅29 x 6 = 14,5 , deci M ( 4; 8 ) = 26,5 grade Celsius ........................................... 1 punct

4
x
1
x ∫0
c) Trebuie determinat x astfel încât M ( 0; x ) = 20 , adică ⋅ t ( u ) du = 20
x
1  u3 u2  x2 x
x
1 13
x ∈ [ 0; 3] ⇒ M ( 0; x ) = ∫ ( u 2 + u + 2 ) du =  + + 2u  = + + 2 ≤ < 20
x0 x 3 2 0 3 2 2
1  5x
x 3 x
1
x ∈ ( 0;6 ) ⇒ M ( 0; x ) = ∫ t ( u ) du =  ∫ t ( u ) du + ∫ t ( u ) du  = − 1 < 20 ......................... 1 punct
x0 x 0 3  2
1  1
x 6 x
1
x ∈ [ 6; + ∞ ) ⇒ M ( 0; x ) = ∫ t ( u ) du =  ∫ t ( u ) du + ∫ t ( u ) du  = ( 29 x − 90 )
x0 x 0 6  x
1
și ecuația ( 29 x − 90 ) = 20 are soluția x = 10 ....................................................................... 1 punct
x
−1 + i 3 2
4. Fie mulțimea M = {a 2 − ab + b2 / a, b ∈ } și numărul complex ε = , i = −1 .
2
a) Arătați că ε 2 + ε + 1 = 0 și ε 3 = 1
b) Arătați că, pentru orice a, b ∈ , se verifică egalitatea a 2 − ab + b 2 = ( a + ε ⋅ b ) a + ε ⋅ b , ( )
−1 − i 3 −1 + i 3
unde ε = este conjugatul numărului complex ε = .
2 2
c) Demonstrați egalitatea ( a12 − a1b1 + b12 ) ⋅ ( a22 − a2b2 + b22 ) = α 2 − αβ + β 2 ,
unde α = a1a2 − b1b2 , β = a1b2 + a2b1 − b1b2 și a1 , b1 , a2 , b2 ∈ .
2
d) Găsiți două numere α , β ∈ astfel încât ( 20162 − 2016 ⋅ 2015 + 20152 ) = α 2 − α ⋅ β + β 2 .
Soluție:
a) Justifică ε 2 − ε + 1 = 0 și ε 3 = 1 ........................................................................................... 1 punct
( ) ( ) ( )
b) ( a + ε ⋅ b ) a + ε ⋅ b = a 2 + ε + ε ⋅ ab + ε ⋅ ε ⋅ b 2 = a 2 − ab + b 2 ........................................ 2 puncte
c) Se demonstrează implicația x, y ∈ M ⇒ x ⋅ y ∈ M
( ) (
x = a12 − a1b1 + b12 = ( a1 + ε ⋅ b1 ) a1 + ε ⋅ b1 , y = a22 − a2b2 + b22 = ( a2 + ε ⋅ b2 ) a2 + ε ⋅ b2 .......... 1 punct )
⇒ x ⋅ y = ( a1 + ε ⋅ b1 )( a2 + ε ⋅ b2 ) ⋅ ( a1 + ε ⋅ b1 )( a2 + ε ⋅ b2 ) = ...................................................... 1 punct
= (α + ε ⋅ β ) ⋅ (α + ε ⋅ β ) = α 2 − α ⋅ β + β 2 , cu α = a1 a2 − b1b2 , β = a1b2 + a2b1 − b1b2 ............... 1 punct
d) Folosim punctul c) pentru a1 = a2 = 2016 , b1 = b2 = 2015 și obținem α = 4031 , β = 2015 ⋅ 2017
................................................................................................................................................... 1 punct
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
Profil real, specializarea ştiinţele naturii

CLASA A IX-A
1. Dorin are o grădină care trebuie săpată. El îi tocmeşte pe Ion şi pe Vasile, doi muncitori la fel de
harnici. Ion munceşte 9 ore, iar Vasile 15 ore. Pentru munca sa, Vasile primeşte cu 90 lei mai
mult decât Ion.
a) Ce sumă primeşte fiecare dintre cei doi muncitori?
b) Suprafaţa săpată de Ion în 9 ore are forma unui pătrat cu latura de 9 metri. De cât timp are
nevoie Ion pentru a săpa o suprafaţă având forma unui pătrat cu latura de 3 metri?
Soluţie.
Vasile munceşte cu 6 ore în plus faţă de Ion, prin urmare retribuţia pentru o oră de muncă este de
90 : 6 = 15 lei. .......................................................................................................................... 2 puncte
Ion primeşte 9 ⋅15 = 135 lei, iar Vasile primeşte 15 ⋅15 = 225 lei. .......................................... 2 puncte
Un pătrat cu latura de 3 m are aria de nouă ori mai mică decât cea a unui pătrat cu latura de 9 m.
Timpul necesar va fi de nouă ori mai mic, deci Ion are nevoie de 1 oră ............................... 3 puncte
2. Pe latura CD a dreptunghiului ABCD se consider

ă punctele P şi Q astfel încât

DP = PQ = QC . Definim punctele R şi S prin 2 AR = 3 AP , respectiv AS = AB + AR .
a) Demonstraţi că punctele A, C şi S sunt coliniare.
b) Arătaţi că Q este centrul de greutate al triunghiului ARS.
Soluţie.
3 3  1  3 1 3 3
a) AS = AB + AR = AB + AP = AB +  AD + DC  = AB + AD + AB = AB + AD = AC ,
2 2 3  2 2
( 2
) 2
prin urmare punctele A, C şi S sunt coliniare. ........................................................................ 4 puncte
2 1
b) Dacă M este mijlocul lui RS, ar trebui să dovedim că AQ = AM = AR + AS . Însă Q este
3
( 3
)
1 1 2
( )
mijlocul lui PC, prin urmare AQ = AP + AC = ⋅ AR + AS , de unde concluzia problemei
2 2 3
( )
.................................................................................................................................................. 3 puncte
3. Se consideră numerele reale a, b şi c astfel încât a ≤ b ≤ c , a + b + c = 1 şi a 2 + b 2 + c 2 = 1 .
 2
a) Demonstraţi că b ∈ 0,  .
 3
b) Găsiţi trei numere reale, distincte două câte două, având proprietăţile din enunţ.
Soluţie.
a) Dacă, prin absurd, b < 0 , vom avea şi a < 0. Rezultă că c = 1 − a − b > 1 , prin urmare a 2 + b 2 +
+ c 2 > 0 + 0 + 1 = 1 , contradicţie. ............................................................................................. 2 puncte
2 2 1
Dacă, prin absurd, b > , vom avea şi c > . Rezultă că a = 1 − b − c < − , prin urmare a 2 + b 2 +
3 3 3
1 4 4
+ c 2 > + + = 1 , contradicţie. .......................................................................................... 2 puncte
9 9 9
1 2 8
b) Considerăm, de exemplu, b = . Obţinem că a + c = şi a 2 + c 2 = ; rezolvând prin metoda
3 3 9
1− 3 1+ 3
substituţiei acest sistem, obţinem pentru a şi c valorile a = , c= . .................. 3 puncte
3 3
4. Pentru fiecare număr natural m, se consideră mulţimea Am = { x ∈ | 2 x − 1 + 3x − 1 = m} .

a) Determinaţi A0 .
b) Demonstraţi că, oricare ar fi numărul natural m, mulţimea Am are cel mult un element.
c) Dacă n este un număr întreg oarecare, arătaţi că există un număr natural m pentru care
n ∈ Am .
Soluţie.
a) A0 = ∅ ................................................................................................................................ 2 puncte
b) Dacă x ≤ 0 , ecuaţia ale cărei soluţii constituie mulţimea Am devine 5 x = 2 − m . Cum x ∈ ,
soluţia corespunzătoare este convenabilă dacă şi numai dacă m = 5n + 2, n ∈ , caz în care − n ∈ Am .
Dacă x ≥ 1 , ecuaţia ale cărei soluţii constituie mulţimea Am devine 5 x = 2 + m . Cum x ∈ , soluţia
corespunzătoare este convenabilă dacă şi numai dacă m = 5n + 3, n ∈ , caz în care n + 1 ∈ Am .
................................................................................................................................................. 3 puncte
Întrucât un număr nu poate da simultan restul 2 şi restul 3 la împărţirea prin 5, rezultă că Am este fie
vidă, fie conţine exact un element. .......................................................................................... 1 punct
c) Am observat că −n ∈ A5n + 2 şi n + 1 ∈ A5n + 3 , oricare ar fi numărul natural n, de unde cerinţa
problemei ................................................................................................................................. 1 punct
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"

CLASA A X-A
1. a) Demonstraţi că ( 29 2 + 41) ⋅ ( 29 2 − 41) = 1

2 3 5
(
b) Calculaţi 1 + 2 ; 1 + 2 ) ( ) şi (1 + 2 )
c) Determinaţi n ∈ * , n ≥ 2 pentru care are loc egalitatea n
29 2 + 41 − n 29 2 − 41 = 2 .
Soluţie.
( )( )
a) 29 2 + 41 ⋅ 29 2 − 41 = 1682 − 1681 = 1 ........................................................................ 1 punct
2 3 5
b) (1 + 2 ) = 3 + 2 2; (1 + 2 ) (
= 7 + 5 2; 1 + 2 ) = 41 + 29 2 ..................................... 2 puncte
1
c) Notăm n
29 2 + 41 = a, a > 0 ⇒ n 29 2 − 41 = ............................................................ 1 punct
a
1
Ecuaţia devine a − = 2 ⇒ a 2 − 2a − 1 = 0 , cu soluţiile a1,2 = 1 ± 2
a
Cum a > 0 ⇒ a = 1 + 2 .......................................................................................................... 1 punct
n
n
29 2 + 41 = 1 + 2 ⇒ 29 2 + 41 = 1 + 2 ( ) ⇒ .................................................................. 1 punct
5 n
(1 + 2 ) = (1 + 2 ) ⇒ n = 5 ................................................................................................. 1 punct
2. Rezolvaţi în ecuaţia log 2 ( x 2 + 4 ) − log 2 x = 4 x − x 2 − 2 .

Soluţie.
Condiţiile de existenţă, x > 0 ................................................................................................... 1 punct
x2 + 4 x2 + 4 x2 + 4
log 2 = 4 x − x 2 − 2 ⇒ log 2 − 2 = 4 x − x 2 − 4 ⇒ 2 − log 2 = x2 − 4x − 4 ⇒
x x x
................................................................................................................................................. 2 puncte
x2 + 4 x2 + 4 2 4x 2
log 2 4 − log 2 = x 2 − 4 x + 4 ⇒ log 2 4 − log 2 = ( x − 2 ) ⇒ log 2 2 = ( x − 2 ) (1)
x x x +4
................................................................................................................................................. 2 puncte
2 4x 4x 4x
Observăm că ( x − 2 ) ≥ 0, ∀x > 0, iar 2 ≤ 1, ∀x ∈ ⇒ log 2 2 ≤ log 2 1 ⇒ log 2 2 ≤0.
x +4 x +4 x +4
................................................................................................................................................... 1 punct
Egalitatea (1) nu poate avea loc decât dacă ambii membri sunt nuli:
4x 2
2
= 1 şi ( x − 2 ) = 0 ⇒ x = 2
x +4
................................................................................................................................................... 1 punct

z−2  
3. Determinaţi mulţimea M = ( x, y ) ∈ P | Re   = 0 .
  z − 4i  
Reprezentaţi geometric mulţimea M. (unde z = x + yi, P - planul complex)
Soluţie.
z−2 x + iy − 2 x − 2 + iy x ( x − 2 ) + y ( y − 4 ) + ixy − i ( y − 4 )( x − 2 )
= = = 2
..................... 2 puncte
z − 4i x + iy − 4i x + i ( y − 4 ) x2 + ( y − 4)
 z−2  2 2
⇒ Re   = 0 ⇔ x ( x − 2 ) + y ( y − 4) = 0 ⇔ x − 2 x + y − 4 y = 0 .................................. 2 puncte
 z − 4i 
⇔ ( x − 2 x + 1) + ( y 2 − 4 y + 4 ) = 5 ........................................................................................... 1 punct
2
2
( x − 1) + ( y − 2 )
2
=5⇒ M = {( x, y ) ∈P | ( x − 1) + ( y − 2) = 5}.
2 2
......................................... 1 punct
Imaginea geometrică a elementelor mulţimii M este cercul de centru C (1, 2) şi rază
r= 5.
................................................................................................................................................... 1 punct
4. La un turneu de fotbal în sală participă 15 echipe, fiecare jucând o singură dată cu fiecare dintre
celelalte echipe. Pentru victorie se acordă echipei câştigătoare 3 puncte, pentru meci egal câte 2
puncte pentru fiecare echipă, iar pentru înfrângere 1 punct. În clasamentul întocmit la sfârşitul
turneului nu există echipe cu acelaşi număr de puncte, iar echipa clasată pe ultimul loc are 21
puncte.
a) Care este numărul de meciuri disputate în cadrul turneului ?
b) Care este numărul total de puncte acordate la toate meciurile ?
c) Să se demonstreze că prima clasată a făcut cel puţin un meci egal.
Soluţie.
15 ⋅14
a) Fiecare echipă a disputat 14 meciuri. Numărul de meciuri disputate a fost C152 = = 105
2
................................................................................................................................................... 1 punct
b) Cum la fiecare meci s-au acordat exact 4 puncte, deducem că numărul total de puncte acordate a
fost 105 ⋅ 4 = 420 ....................................................................................................................... 1 punct
c) Cum ultima clasată are 21 puncte, iar în clasament nu sunt echipe cu acelaşi număr de puncte,
rezultă că numărul total de puncte este cel puţin 21 + ( 21 + 1) + ( 21 + 2 ) + ( 21 + 3) + ... + ( 21 + 14 ) =
14 ⋅15
= 21 ⋅15 + = 420 ............................................................................................................ 2 puncte
2
Din acest raţionament deducem că echipele au punctajele: 21, 22, 23, ..., 35 ........................ 1 punct
Presupunem că echipa situată pe primul loc nu a făcut nici un meci egal şi notăm cu x numărul
victoriilor şi cu y numărul înfrângerilor .................................................................................... 1 punct
 21
 x = ∉
 x + y = 14  2
Obţinem:  ⇒ ................................................................................... 1 punct
3 x + y = 35  y = 7 ∉
 2
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"

CLASA A XI-A
1. În fiecare din cele 9 căsuţe ale unei table de latura 3 este scrisă cifra 0. 4 9 6
Se alege un pătrat de latură 2 şi se măreşte numărul scris în fiecare din
cele 4 căsuţe cu o unitate. 7 24 11
Folosind repetat acest procedeu putem obţine configuraţia alăturată ? 6 12 8
(Suma tuturor numerelor din configuraţie nu este multiplu de 4).
Soluţie.
La fiecare alegere a unui pătrat 2 × 2 se măreşte suma numerelor cu 4, aşadar suma tuturor
numerelor trebuie să fie multiplu de 4 .................................................................................... 4 puncte
În tabla dată suma numerelor nu este multiplu de 4, deci nu se poate ajunge la configuraţia cerută
.................................................................................................................................................. 3puncte
 −1 −1 
2. Fie matricele A =   şi X ( a ) = I 2 + aA; a ∈ . Demonstraţi că X(a) este inversabilă
2 2
dacă şi numai dacă a ≠ −1 şi calculaţi X −1 (1) ⋅ X ( 2 ) ⋅ X −1 ( 3) ⋅ X ( 4 ) ⋅ ... ⋅ X −1 ( 2013) ⋅ X ( 2014 ) ⋅
(Meda Bujor, Supliment Gazeta Matematică – septembrie 2015)
Soluţie.
1− a − a
det X ( a ) = = 1 + a ............................................................................................... 2 puncte
2a 1 + 2a
X(a) este inversabilă ⇔ det X ( a ) ≠ 0 ⇔ a ≠ −1 ..................................................................... 1 punct
 a 
X −1 ( a ) = X  −  , ∀a ∈ \ {−1} ........................................................................................ 1 punct
 1+ a 
 1 
X −1 ( n ) ⋅ X ( n + 1) = X  *
 ; ∀n ∈ .................................................................................... 1 punct
 n +1 
X ( a1 ) ⋅ X ( a2 ) ⋅ X ( a3 ) ⋅ ... ⋅ X ( an ) = X ( (1 + a1 )(1 + a2 ) ... (1 + an ) − 1) , ∀a1 , a1 ,..., an ∈ ......... 1 punct

Finalizare .................................................................................................................................. 1 punct
3. Fie A, B, C puncte necoliniare în plan având coordonate întregi.

1
Să se arate că aria ∆ABC este mai mare sau egală cu .
2
Soluţie.
xA yA 1
1
Aria ∆ABC = | xB yB 1 | ............................................................................................... 3 puncte
2
xc yc 1
xA yA 1
| xB yB 1 |∈ * ................................................................................................................... 2 puncte
xc yc 1
1
Aria ∆ABC ≥ ..................................................................................................................... 2 puncte
2
4. a) Precizaţi dacă următoarele afirmaţii sunt adevărate sau false:

sin x sin ( x + π )
i) lim = 1; ii) lim = 1. Justificare.
x→∞ x x +π x →0
a tg ( ax ) − sin ( ax )
b) Să se calculeze raportul ştiind că lim = 20163 .
b x → 0 tg ( bx ) − sin ( bx )
Soluţie.
sin x sin ( x + π )
a) lim = 0 şi lim = 0 . Aşadar ambele afirmaţii sunt false ............................ 4 puncte
x→∞ x x →0 x +π
3
tg ( ax ) − sin ( ax )  a 
b) lim =   .............................................................................................. 2 puncte
x →0 tg ( bx ) − sin ( bx )
b
a
Finalizare = 2016 ................................................................................................................. 1 punct
b
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"

CLASA A XII-A
  2 k 0 2k  
   
1. Se consideră mulţimea G =  A(k ) =  0 0 0  , k ∈  .
  2 k 0 2k  
   
a) Să se arate că pentru orice m,n întregi, are loc: A ( m ) ⋅ A ( n ) = A ( m + n + 1)
b) Să se demonstreze că ( G, ⋅) este un grup abelian, unde “·” reprezintă înmulţirea matricelor;
c) Dacă mulţimea H ≠ { A ( −1)} este un subgrup al grupului (G,·), să se demonstreze că H are
cel puţin 2016 elemente.
Soluţie.
 2m + n +1 0 2 m + n +1 
 
a) A ( m ) ⋅ A ( n ) =  0 0 0  ................................................................................... 1 punct
 2m + n +1 0 2 m + n +1 
 
b) Element neutru A(-1) .......................................................................................................... 1 punct

Verificarea celorlalte axiome .................................................................................................... 1 punct
c) Daca H ≠ { A ( −1)} este un subgrup atunci exista A(k) in H cu k ∈ − {−1} de unde rezultă
(A(k))n este în H, pentru orice n număr natural nenul .......................................................... 1 punct
( A(k ))n = A(nk + n − 1) ............................................................................................................. 1 punct
xn = nk + n - 1 este un şir strict crescător .................................................................................. 1 punct
H are cel puţin 2016 elemente .................................................................................................. 1 punct
x
2. Considerăm funcţiile f : → , f ( x ) = x 2 + e x şi F : → , F ( x ) = ∫ f ( t ) dt .
0
a) Arătaţi că funcţia F este bijectivă;

2
e−
3
b) Calculaţi ∫
0
F −1 ( x ) dx .
Soluţie.
a) F bijectivă ↔ F injectivă şi F surjectivă ............................................................................. 1 punct
'
F ( x ) = f ( x ) = x 2 + e x > 0, ∀x ∈ → F strict crescătoare, deci F injectivă .......................... 1 punct
F continuă, deci F are proprietatea lui Darboux; lim F ( x ) = ∞; lim F ( x ) = −∞ , deci F este
x →∞ x →−∞
surjectivă .................................................................................................................................. 1 punct
2
b) Facem substituţia x = F(t), de unde dx = f(t)dt; x1 = 0 deci t1 = 0 şi x2 = e − deci t2 = 1
3
................................................................................................................................................. 2 puncte
2
e−
3 1
5
∫ ( x )dx = ∫ tf ( t )dt =
−1
F .................................................................................................. 2 puncte
0 0
4
3. Pe mulţimea numerelor reale , definim legea de compoziţie x ∗ y = xy + 5 x + 5 y + 20 . Se

admite faptul că G = ( −5, ∞ ) împreuna cu legea de compoziţie "*" are o structură algebrică de
grup.
a) Să se arate că grupurile ( G ,*) şi ( ∗+ , ⋅ ) sunt izomorfe;
b) Să se calculeze -2016 * (-2015) *… *(-1)*0*1* … * 2015 *2016;
c) Se consideră mulţimea H = {a 2 − 5, a ∈ } . Să se arate că (H,*) este un subgrup al grupului
(G,*).
Soluţie.
a) f(x) = x + 5, f :(-5,∞)→(0,∞) ............................................................................................ 2 puncte
b) −5 ∈ element absorbant, de unde -2016 * (-2015) *… *(-1)*0*1* … *2015*2016 = -5
................................................................................................................................................ 2 puncte
c) x * y = (ab)2 - 5 ∈ H ........................................................................................................... 2 puncte
x-1 ∈ H .................................................................................................................................... 1 punct
sin(nx)
4. Pentru orice n număr natural nenul, se consideră numerele I n = ∫ dx, ∀x ∈ ( 0, π ) .
sin( x)
2sin( n + 1) x
a) Să se demonstreze că I n + 2 = I n + , ∀n ∈ ∗ ;
n +1
π 
b) Să se determine funcţia f : ( 0, π ) → , ştiind că f ' ( x ) ⋅ sin x = sin 5 x şi f   = 0
2
Soluţie.
sin( n + 2) x − sin x sin ( n + 1) x
a) I n + 2 − I n = ∫ dx = 2 ∫ cos( n + 1) xdx = 2 +C
sin x n +1
................................................................................................................................................. 3 puncte
sin 5 x
b) f ' ( x ) = ⇒ f ( x ) = I5
sin x
................................................................................................................................................... 1 punct
2 sin 4 x 2 sin 2 x 2 sin 4 x sin 4 x
I5 = I3 + = I1 + + = x + sin 2 x + +C
4 2 4 2
................................................................................................................................................. 2 puncte
π  π
f   = 0 ⇒ C = − .............................................................................................................. 1 punct
2 2
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
Profil tehnic

CLASA A IX-A
1. Se consideră funcţia f : R → R, f ( x) = ( a 2 − a + 1) x + 1, unde a ∈ .

a) Demonstraţi că a 2 − a + 1 > 0, ∀a ∈
f ( x) − f ( y )
b) Demonstraţi că > 0, ∀x, y ∈ , x ≠ y .
x− y
c) Comparaţi numerele f ( 2 + 3) şi f ( 2 +2 .)
Soluţie:
2
2  1 3
a) Obţine a − a + 1 =  a −  + > 0, ∀a ∈ ..................................................... 2 puncte
 2 4
f ( x) − f ( y )
b) Obţine = a 2 − a + 1 > 0, ∀a ∈ ...................................................... 3 puncte
x− y
f ( x) − f ( y )
c) Pentru x = 2 + 2, y = 2 + 3 va rezulta > 0 şi cum x − y > 0
x− y
vom obţine f ( x ) > f ( y ) ................................................................................. 2 puncte
2. Fie pătratul ABCD de latura 4 , în care AC ∩ BD = {O} şi M este mijlocul segmentului [ BO ] .

Considerăm punctul N astfel încât CN = DO .

a) Demonstraţi că AB + AD + DO = 2 ⋅ AM .

b) Determinaţi lungimea vectorului AB + AD + DO , utilizând eventual formula
2
2 b2 + c2 − a 2
( )
medianei ma = .
4
c) Demonstraţi că punctele A, M , N sunt puncte coliniare.
Soluţie:

a) AB + AD + DO = AB + AO = 2 ⋅ AM ................................................................................ 2 puncte

b) | AB + AD + DO |=| 2 AM |= 2 10 ..................................................................................... 2 puncte

c) Obţine AN = AC + CN = AB + AD + CN = 2 ⋅ AM , deci A, M , N - coliniare ................... 3 puncte
3. Fie ( an )n≥1 o progresie aritmetică cu raţia a1 ≠ 0 .

a1 ⋅ n ( n + 1)
a) Demonstraţi că a1 + a2 + ... + an = , ∀n ≥ 1 .
2
a1 1 1 
b) Verificaţi relaţia = 2 −  , ∀n ≥ 1 .
a1 + a2 + ... + an  n n +1
a1 a1 a1 2n
c) Demonstraţi că S = + + ... + = , ∀n ≥ 1 .
a1 + a2 a1 + a2 + a3 a1 + a2 + ... + an n + 1
Soluţie:
a) Obţine a1 + a2 + ... + an =
( a1 + na1 ) ⋅ n = a1 ⋅ n ( n + 1) , ∀n ≥ 1 ............................................. 2 puncte
2 2
a1 2 1 1 
b) Obţine = = 2 −  ............................................................ 2 puncte
a1 + a2 + ... + an n(n + 1)  n n +1 
1 1  1 1 1 1  2n
c ) Obţine S = 2  −  + 2  −  + ... + 2  − = ............................................. 3 puncte
1 2   2 3  n n +1  n +1
4. a) Demonstraţi că 1 + 3 + 5 + ... + ( 2n − 1) = n 2 , ∀n ≥ 1
b) La un stadion cu capacitatea de 10000 de locuri vin spectatorii. În primul minut vine 1
spectator, în al doilea minut vin 3 spectatori, în al treilea minut vin 5 spectatori , etc. După câte
minute stadionul se va umple ?
Soluţie:
a) Observă că şirul 1,3,5,..., 2n − 1 sunt primii n termeni ai unei progresii aritmetice, deci
n (1 + 2n − 1)
1 + 3 + 5 + ... + ( 2n − 1) = = n2 , ∀n ≥ 1 ................................................................. 3 puncte
2
n n n
sau 1 + 3 + 5 + ... + ( 2n − 1) = ∑ ( 2k − 1) = 2∑ k − ∑1 = n 2 .................................................... 3 puncte
k =1 k =1 k =1
b) Numărul spectatorilor veniţi în primele n minute va fi
n (1 + 2n − 1)
1 + 3 + 5 + ... + ( 2n − 1) = = n2 , deci n 2 = 10000, adică n = 100 min .................... 4 puncte
2
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
Profil tehnic

CLASA A X-A
1. Rezolvaţi în mulţimea R ecuaţiile :

1 1
a) 3 x − 3 = 2 ⋅ 32 x ,
b) log 3 x ⋅ log x + 6 9 = 1 .
Soluţie:
1
a) Notăm 3 2 x = a şi obţinem a 2 − 2a − 3 = 0 .......................................................................... 1 punct
1
Rezolvând se obţine a = −1 sau a = 3 .Convine numai a = 3 , deci x = ............................. 2 puncte
2
b) Din condiţiile de existenţă deducem că x > 0 .
Folosind proprietăţile logaritmilor se obţine log3 x 2 = log 3 ( x + 6 ) ................................... 2 puncte
Rezolvând se obţine că x = 3 sau x = −2 şi convine numai x = 3 ........................................ 2 puncte
2. Fie z ∈ un număr complex astfel încât z 2 + 2 z + 4 = 0 .

a) Demonstraţi că z 3 este număr real.
b) Calculaţi z 2016 + 2 ⋅ z 2015 + 22 ⋅ z 2014 + 23 ⋅ z 2013 + ... + 22015 ⋅ z + 22016 .
Soluţie:
a) Observăm că z ≠ 2 , deci z 2 + 2 z + 4 = 0 ⇔ ( z − 2 ) z 2 + 2 z + 4 = 0 ⇔ z 3 = 8 ................ 4 puncte
( )
sau
Rezolvând ecuaţia z 2 + 2 z + 4 = 0 , obţinem z1 , z2 .............................................................. 2 puncte
Prin ridicare la cub deducem , în fiecare caz, că z 3 = 8 ........................................................ 2 puncte
b) Grupând termenii câte trei şi folosind z 2 + 2 z + 4 = 0 , se deduce că
z 2016 + 2 ⋅ z 2015 + 22 ⋅ z 2014 + 23 ⋅ z 2013 + 24 ⋅ z 2012 + 25 ⋅ z 2011 +
( ) ( )
2013 3 2014 2 2015 2016 2016
+…+ ( 2 ⋅z +2 ⋅z +2 ⋅ z) + 2 =2 ................................................................... 3 puncte
3. Trei elevi au intrat într-un magazin pentru a cumpăra câte ceva. Primul elev a cumpărat 4
sandviciuri, o cană de ceai şi 10 gogoşi, plătind în total 16,90 lei. Al doilea elev a cumpărat 3
sandviciuri, o cană de ceai şi 7 gogoşi, plătind 12,60 lei. Cât va plăti al treilea elev pentru un
sandvici, o cană de ceai şi o gogoaşă ?
Soluţie:
Fie s - preţul unui sandvici, c –preţul unei ceşti de ceai şi g -preţul unei gogoşi .................... 1 punct
4s + c + 10 g = 16,9
Din enunţ avem :  .................................................................................. 2 puncte
 3s + c + 7 g = 12,6
8s + 2c + 20 g = 33,8
Înmulţind prima ecuaţie cu 2 şi pe a doua cu 3 obţinem  .................... 2 puncte
9s + 3c + 21g = 37,8
Scăzând ecuaţiile obţinem s + c + g = 4 ................................................................................... 1 punct
Aşadar suma plătită de cel de-al treilea elev este de 4 lei ...................................................... 1 punct
4. În toate pătrăţelele 1× 1 ale unei table de dimensiuni 3 × 4 sunt scrise numere astfel încât
numerele din fiecare linie şi fiecare coloană formează câte o progresie aritmetică. Ştiind că
suma celor patru numere din colţurile tablei este 672, să se determine suma numerelor de pe
tablă.
Soluţie:
 a1 a2 a3 a4 
 
Fie  b1 b2 b3 b4  , numerele scrise pe tablă .................................................................... 1 punct
c c c3 c4 
 1 2
a1 + a2 + a3 + a4 = 2 ( a1 + a4 )

Avem  b1 + b2 + b3 + b4 = 2 ( b1 + b4 ) ....................................................................................... 2 puncte
 c + c + c + c = 2 (c + c )
 1 2 3 4 1 4
Suma tuturor numerelor de pe tablă este S = 2 ( a1 + b1 + c1 + a4 + b4 + c4 ) .............................. 2 puncte

 ( a + c ) ⋅ 3 ( a4 + c4 ) ⋅ 3 
Pe de altă parte S = 2  1 1 +  = 3 ( a1 + c1 + a4 + c4 ) = 2016 ...................... 2 puncte
 2 2 
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
Profil tehnic

CLASA A XI-A
1 0
1. Fie A =   şi funcţia f : → , f ( x ) = det ( A ⋅ A − x ⋅ I 2 ) , unde A - reprezintă transpusa
T T
 −1 1 
matricei A.
a) Demonstraţi că f (0) ≥ 0 .
b) Găsiţi a , b, c ∈ dacă f ( x ) = a ⋅ x 2 + b ⋅ x + c .
 f (−n) + f (−n + 1) + ... + f (n − 1) + f (n) − 2n − 1 
c) Calculaţi lim  
n →∞
 n3 
Soluţie:
2
a) f (0) = det( A ⋅ AT ) = det( A) ⋅ det( AT ) = [ det( A)] ≥ 0 , sau calcul direct ............................... 2 puncte
b) Obţine f ( x) = x 2 − 3 x + 1 , deci a = c = 1, b = −3 ................................................................. 3 puncte
n ( n + 1)( 2n + 1)
c) Obţine f (−n) + ... + f (n) − 2n − 1 = 2 (12 + 22 + ... + n 2 ) = .......................... 1 punct
3
 f (−n) + f (−n + 1) + ... + f (n − 1) + f (n) − 2n − 1  2
Finalizare : lim  = .................................. 1 punct
n →∞
 n3  3
2. O matrice de ordinul al doilea, având elementele din mulţimea {0,1, 2} , se numeşte echilibrată
dacă oricare două elemente aflate pe aceeaşi linie şi aceeaşi coloană sunt numere consecutive.
2 1
De exemplu A =   este matrice echilibrată.
1 2
a) Justificaţi că matricea I 2 este matrice echilibrată.
b) Câte matrice echilibrate se pot construi ?
c) Justificaţi că transpusa oricărei matrice echilibrate este tot o matrice echilibrată.
Soluţie:
1 0
a) I 2 =   şi constatăm că este formată cu elemente din mulţimea specificată şi pe orice linie
0 1
şi orice coloană sunt numere consecutive, deci este matrice echilibrată ............................. 2 puncte
b) Dacă a11 = 0 , atunci a12 = a21 = 1 iar a22 poate fi ales în două moduri , deci există 2 matrice de
acest tip. La fel dacă a11 = 2 vor exista două matrice de acest tip .......................................... 1 punct
Dacă a11 = 1 , atunci a22 = 1 iar celelalte elemente pot fi alese în câte două moduri, deci există 4
1 0  1 0 1 2  1 2
matrice de acest tip , şi anume:    ,  ,  ........................................ 1 punct
0 1 2 1 0 1 2 1
Finalizare : există opt matrice echilibrate ............................................................................... 1 punct
c) Deoarece o matrice echilibrată are elementele de pe fiecare linie şi de pe fiecare coloană
numere consecutive, rezultă că regula se aplică şi matricei transpuse ................................. 2 puncte
Sau prin verificarea directă a celor opt matrice anterior construite.
mx 2 + nx + p
3. a) Fie f : D → , f ( x ) = , m, n, p, q ∈ , D ⊂ .
x+q
Să se determine m, n, p, q ∈ astfel încât graficul funcţiei f să admită asimptotele x = 2 şi
y = 3 x − 1 , iar A (1,3) să fie punct al graficului.
b) Considerăm f : → , cu proprietatea că f ( x ) − sin 3 2 x ≤ x 4 , oricare ar fi x ∈ .
f ( x)
Calculaţi lim .
x 0 x3
Soluţie:
a) x = 2 este asimptotă verticală dacă şi numai dacă 2 + q = 0 şi 4m + 2n + p ≠ 0 , deci q = −2 (1)
................................................................................................................................................... 1 punct
A (1,3) aparţine graficului lui f, rezultă (ţinând cont de relaţia (1)) că avem m + n + p = −3 (2)
................................................................................................................................................... 1 punct
Celelalte condiţii:
f ( x)
lim = 3 ⇔ m = 3 ............................................................................................................... 1 punct
x →∞ x
( 2)
lim ( f ( x ) − 3 x ) = −1 ⇔ n = −7 ⇒ p = 1 .................................................................................. 1 punct
x →∞
b) Putem scrie − x 4 + sin 3 2 x ≤ f ( x ) ≤ x 4 + sin 3 2 x, ( ∀ ) x ∈ ................................................. 1 punct

sin 3 2 x f ( x) sin 3 2 x
Se obţine − x + ⋅ 8 ≤ ≤ x + ⋅ 8, ( ∀ ) x ∈ * .................................................. 1 punct
8x3 x3 8 x3
f ( x)
Trecem la limită , se obţine lim 3 = 8 ............................................................................... 1 punct
x 0 x
 0 1 0 1
4. Se consideră matricele A =   şi B =  .
 −1 0   −1 −1 
a) Demonstraţi că A4 = B 3 .
b) Determinaţi matricea X ∈ M 2 ( ) astfel încât să avem AX + XB = I 2 .
0 1
c) Verificaţi egalitatea AB + C + I 2 = O2 , unde C =   şi apoi demonstraţi că
0 0
n
( AB ) ≠ I 2 , ( ∀ ) n ≥ 1
Soluţie:
a) Obţine A2 = − I 2 , A4 = I 2 .................................................................................................... 1 punct
 −1 −1  3
Obţine B 2 =   , B = I 2 ............................................................................................... 1 punct
1 0
a b  c d   −b a − b 
b) Dacă X =   , atunci AX =   şi XB =  
c d  − a −b   −d c − d 
 c −b =1
 a+d −b = 0
 0 0
Relaţia AX + XB = I 2 conduce la  , de unde X =   ................................ 2 puncte
 a + d = 0  1 0 
−b + c − d = 1
c) Se verifică prin calcul că AB + C + I 2 = O2 ........................................................................ 1 punct
Prin calcul direct, sau folosind formula binomului lui Newton, se obţine că:
n n 1 n
( AB ) = ( −1)   ≠ I 2 , ( ∀ ) n ≥ 1 ..................................................................................... 2 puncte
0 1
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
Profil tehnic

CLASA A XII-A
1. Fie (G,·) un grup multiplicativ cu elementul neutru e. Demonstraţi că :

a) (a −1ba )3 = a −1b3 a , oricare ar fi a, b ∈ G.
b) Dacă a, b ∈ G astfel încât a −2ba 2 = e şi a ba −2 = b3 , atunci a = b = e.
Soluţie:
a) Avem ( a −1ba )3 = ( a −1ba )( a −1ba )( a −1ba ) = a −1 ⋅ b ⋅ ( a ⋅ a −1 ) ⋅ b ⋅ ( a ⋅ a −1 ) ⋅ b ⋅ a = a −1 ⋅ b3 ⋅ a
................................................................................................................................................ 2 puncte
b) Ridicăm prima egalitate la puterea a treia şi raţionăm ca la a) şi obţinem a −2b3 a 2 = e ...... 2 puncte
Înlocuim b3 ţinând cont de a doua egalitate, avem:
a −2 (aba −2 ) a 2 = e ⇔ (a −2 a )b( a −2 a 2 ) = e ⇔ a −1be = e. Deci a −1b = e rezultă a = b (1) ...... 2 puncte
Finalizare: Înlocuim în prima egalitate, obţinem a −2 aa 2 = e , deci a = e şi din (1) obţinem a = b = e.
................................................................................................................................................... 1 punct
2. Fie f : → , f ( x) = e x (cos 2 x + 2016) + 1. Se cere:

a) Arătaţi că f ( x) − f / ( x) = e x sin 2 x + 1, x ∈ .
sin 2 x + e − x
b) Calculaţi I = ∫ dx.
e − x + cos 2 x + 2016
Soluţie:
a) Calculează f / ( x) = e x cos 2 x − e x sin 2 x + 2016e x ................................................................ 1 punct
Finalizare: f ( x) − f / ( x) = e x sin 2 x + 1, x ∈ . ....................................................................... 1 punct
e x sin 2 x + 1
b) Obţine I = ∫ dx ................................................................................. 2 puncte
1 + e x (cos 2 x + 2016)
f ( x) − f / ( x) f / ( x)
=∫ dx = ∫ dx − ∫ dx ................................................................................... 2 puncte
f ( x) f ( x)
Finalizare: = x − ln f ( x) + C = x − ln[e x (cos 2 x + 2016) + 1] + C .............................................. 1 punct
 5 −3  1 0
3. Fie matricele X =   , I2 =   din M 2 ( ) şi
 5 −3  0 1
  1 
mulţimea G =  M (r ) | M ( r ) = I 2 + rX , r ∈ \ − 
  2 
2 3
a) Calculaţi X , X .
b) Arătaţi că M (r ) ⋅ M ( s ) ∈ G , pentru orice M (r ), M ( s) ∈ G.
c) Arătaţi că (G,·) este grup comutativ.
d) Rezolvaţi ecuaţia ( M (r ))3 = I 2 + 13 X , unde M (r ) ∈ G.
Soluţie:
 10 −6   20 −12 
a) X 2 =  3
 ; X =  .................................................................................... 1 punct
 10 −6   20 −12 
b) Avem X 2 = 2 X
M (r ) ⋅ M ( s) = ( I 2 + rX ) ⋅ ( I 2 + sX ) = I 22 + rXI 2 + sXI 2 + rsX 2 = I 2 + rX + sX + rsX 2 =
= I 2 + rX + sX + 2 srX = I 2 + ( r + s + 2rs ) X = I 2 + tX , t = r + s + 2rs ∈
1 1 1
Deoarece r ≠ − , s ≠ − ⇒ ( 2r + 1) ⋅ ( 2 s + 1) ≠ 0 , deci r + s + 2rs ≠ − ............................ 2 puncte
2 2 2
c) Asociativitatea, comutativitatea ............................................................................................ 1 punct
r
I 2 = M (0) ∈ G , element neutru. Inversa matricei M ( r ) din G este M (r * ) = M (− )∈G
1 + 2r
Deci (G,·) este grup comutativ ................................................................................................. 1 punct
d) ( ( M ( r ))3 = I 2 + (3r + 6r 2 + 4r 3 ) X ), ( M ( r ))3 = I 2 + 13 X . Deci avem 3r + 6r 2 + 4r 3 = 13

................................................................................................................................................... 1 punct
 1
(r − 1)(4r 2 + 10r + 13) = 0 ⇒ r = 1 ∈ \ −  . Am obţinut că M (1) = I 2 + X este soluţia ecuaţiei
 2
date …………………................................................................................................... 1 punct
2x + 3
4. Se consideră integrala nedefinită I ( x, n ) = ∫ dx,
x ⋅ ( x + 1) ⋅ ( x + 2 ) ⋅ ( x + 3) + n
unde x ∈ ( 0, +∞ ) şi n ∈ .
a) Calculaţi I ( x, 0 ) .
b) Calculaţi I ( x,1) .
c) Calculaţi I ( x, n ) , pentru n ≥ 2 .
Soluţie:
2x + 3
a) I ( x, 0 ) = ∫ dx
x ⋅ ( x + 1) ⋅ ( x + 2 ) ⋅ ( x + 3)
2x + 3 1 1 1 1 1 
Obţine = ⋅ − − +  ......................................... 2 puncte
x ⋅ ( x + 1) ⋅ ( x + 2 ) ⋅ ( x + 3) 2  x x + 1 x + 2 x + 3 
2x + 3 1  x ⋅ ( x + 3) 
Obţine ∫ dx = ⋅ ln   + C ........................................... 1 punct
x ⋅ ( x + 1) ⋅ ( x + 2 ) ⋅ ( x + 3) 2  ( x + 1) ⋅ ( x + 2 ) 
2x + 3 2x + 3 1
b) I ( x,1) = ∫ dx = ∫ 2
dx = − 2 + C ............. 2 puncte
x ⋅ ( x + 1) ⋅ ( x + 2 ) ⋅ ( x + 3) + 1 2
( x + 3x + 1) x + 3x + 1
2x + 3 1  x 2 + 3x + 1 
c) I ( x, n ) = ∫ dx = ⋅ arctg   + C ..................... 2 puncte
x ⋅ ( x + 1) ⋅ ( x + 2 ) ⋅ ( x + 3) + n n −1  n −1 
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"
Profil filologie / ştiinţe sociale

CLASA A IX-A
1. Se consideră funcţia f : → , f ( x ) = ax 2 + bx + 1, a, b ∈ , a ≠ 0.
5
a) Să se determine numerele a şi b ştiind că funcţia admite valoarea minimă − , iar graficul
4
3
funcției este simetric faţă de dreapta de ecuație x = .
4
b) Aflați aria triunghiului determinat de intersecțiile graficului cu axele de coordonate.
Soluţie.
∆ 5 b 3
a) − =− , − = ......................................................................................................... 2 puncte
4a 4 2a 4
9a 2 − 36a = 0 ............................................................................................................................. 1 punct
a = 4, b = −6 ............................................................................................................................ 1 punct
3− 5 3+ 5
b) G f ∩ (Ox) : A( , 0), B( , 0); G f ∩ (Oy ) : C (0,1) ................................................ 2 puncte
4 4
AB ⋅ OC 5
A∆ABC = = .............................................................................................................. 1 punct
2 4
1
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → , f ( x ) = .
x + x +1
a) Calculaţi suma S n = f (1) + f ( 2 ) + ... + f ( n ) , n ∈ * .
b) Determinaţi valorile numărului natural n pentru care [ Sn ] = 3 , unde cu [ Sn ] s-a notat partea
întreagă a numărului Sn.
Soluţie.
1 1 1
a) S n = + + ... + ......................................................................... 1 punct
1+ 2 2+ 3 n + n +1
S n = n + 1 − 1 ........................................................................................................................ 2 puncte
b)  n + 1 − 1 = 3 ⇔ 3 ≤ n + 1 − 1 < 4 ................................................................................... 2 puncte
 
15 ≤ n < 24 ................................................................................................................................ 1 punct
n ∈ {15,16,17,18,19, 20, 21, 22, 23} ........................................................................................... 1 punct
3. Fie ABCD un paralelogram şi punctele M, N, P, Q pe laturile [ AB ] , [ BC ] , [CD ] şi respectiv

[ DA] astfel încât AM = aMB, BN = aNC , CP = aPD, DQ = aQA, a > 0 .
a) Demonstraţi că patrulaterul MNPQ este paralelogram.
b) Arătaţi că dreptele AC , BD, MP, NQ sunt concurente.
Soluţie.

a) AM = aMB, CP = aPD, AB = DC ⇒ AM = PC ................................................................ 1 punct

BN = aNC , DQ = aQA, AD = BC ⇒ QA = CN ................................................................... 1 punct

QM = PN ⇒ MNPQ este paralelogram................................................................................. 2 puncte
b) MBPD este paralelogram...................................................................................................... 1 punct
BNDQ este paralelogram.......................................................................................................... 1 punct
[ AC ] , [ BD ] , [ MP ] , [ NQ ] au acelaşi mijloc.............................................................................. 1 punct
4. Coborând în interiorul pământului, la fiecare 30,5m temperatura creşte cu 1 C . Dacă la
suprafaţa Pământului temperatura este de 10 C , atunci:
a) Ce temperatură va fi la adâncimea de 1098m ?
b) La ce adâncime temperatura atinge punctul de fierbere al apei ?
Soluţie.
n
a) T ( n ) = temperatura la n metri. T ( n ) = 10 + ............................................................... 2 puncte
30,5
1098
T (1098 ) = 10 + .............................................................................................................. 1 punct
30,5
T (1098 ) = 46 C ........................................................................................................................ 1 punct
n
b) 10 + = 100 ............................................................................................................... 2 puncte
30,5
n = 2745m ................................................................................................................................ 1 punct
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"

CLASA A X-A
1. Determinaţi soluţiile reale ale ecuaţiilor în necunoscuta x :

x2 −4 1 1
a) x log x = 5; b) + = 1.
3 − log 2 x 2 + log 2 x
Soluţie.
 x2 − 4 ≥ 0

a)  x > 0 ⇒ x ∈ [ 2, +∞ ) ................................................................................................... 1 punct
x ≠ 1

x 2 − 4 = 5 ............................................................................................................................. 1 punct
x = 3 soluţia ecuaţiei ................................................................................................................ 1 punct
x > 0
 1 
b) 3 − log 2 x ≠ 0 ⇒ x ∈ ( 0, +∞ ) \  ,8 ................................................................................ 1 punct
2 + log x ≠ 0 4 
 2
1 1
log 2 x = t , + = 1 ⇒ t 2 − t − 1 = 0 ............................................................................. 1 punct
3−t 2+t
1− 5
1− 5 1− 5 1 
t1 = ⇒ log 2 x1 = ⇒ x1 = 2 2 , x1 ∈ ( 0, +∞ ) \  ,8 ............................................ 1 punct
2 2 4 
1+ 5
1+ 5 1+ 5 1 
t2 = ⇒ log 2 x2 = ⇒ x2 = 2 2 , x2 ∈ ( 0, +∞ ) \  ,8 ............................................ 1 punct
2 2 4 
2. Se consideră funcţia f : ( 0, +∞ ) → , f ( x ) = ln x .
 2 + 3  ln 2 + ln 3
a) Să se arate că ln  ≥ .
 2  2
 a + b  ln a + ln b
b) Să se arate că ln  ≥ , ∀a, b ∈ ( 0, +∞ ) .
 2  2
Soluţie.
 2 + 3  ln 2 + ln 3 5 ln 6 25
a) ln  ≥ ⇔ ln ≥ ⇔ ln ≥ ln 6 .......................................................... 2 puncte
 2  2 2 2 4
25
⇔ ≥ 6 .............. ................................................................................................................... 1 punct
4
 a + b  ln(a ⋅ b)
b) ln  ≥ ............................................................................................................. 1 punct
 2  2
2
 a+b 
  ≥ ab ........................................................................................................................... 1 punct
 2 
a 2 − 2ab + b 2 ≥ 0 ...................................................................................................................... 1 punct
2
( a − b) ≥ 0 , ∀a, b ∈ ( 0, +∞ ) ................................................................................................... 1 punct
2 2
3. a) Să se arate că: ( )
x − 1 + 1 = x + 2 x − 1, ∀x ≥ 1 şi ( )
x − 1 − 1 = x − 2 x − 1, ∀x ≥ 1 .
b) Rezolvaţi în mulţimea numerelor reale ecuaţia: x + 2 x −1 + x − 2 x −1 = 4 .
Soluţie.
2
( )
x − 1 + 1 = x − 1 + 2 x − 1 + 1 = x + 2 x − 1 .......................................................................... 1 punct
2
( x − 1 − 1) = x − 1 − 2 x − 1 + 1 = x − 2 x − 1 ......................................................................... 1 punct
b) ( x − 1) + 1 ≥ 2 x − 1, ∀x ≥ 1 .................................................................................................. 1 punct
2 2
( x −1 +1 + ) ( x −1 −1 ) = 4 ......................................................................................... 1 punct
x −1 +1 + x − 1 − 1 = 4 ....................................................................................................... 1 punct
Pentru x ≥ 2 , x − 1 + 1 + x − 1 − 1 = 4 ⇔ x − 1 = 2 ⇒ x = 5 ............................................... 1 punct
Pentru x ∈ [1, 2 ) : x − 1 + 1 − x − 1 + 1 = 4 ⇔ 2 = 4 , fals ....................................................... 1 punct
4. Fie A, B, C trei oraşe, astfel încât d ( A, B ) = d ( B, C ) (s-a notat d ( x, y ) distanţa între oraşul x
şi oraşul y ). Două maşini plecă din oraşul A spre oraşul C , trecând prin oraşul B . Prima
maşină parcurge distanţa de la A la B cu viteza v km/h, apoi de la B la C merge de două ori
mai repede. A doua maşină merge de A la B cu viteza medie de 48 km/h, apoi parcurge
distanţa de la B la C cu viteza (v + 20) km/h. Cele două maşini parcurg distanţa de la A la C
în acelaşi timp. Calculaţi viteza v .
Soluţie.
Notăm d ( A, B ) = d ( B, C ) = d .
Prima maşină parcurge distanţa de la A la B cu viteza v în timpul t ,iar de la B la C cu viteza 2v în
t
timpul .................................................................................................................................. 1 punct
2
A doua maşină parcurge distanţa de la A la B cu viteza 48 km/h în timpul t1 ,iar de la B la C cu
viteza (v + 20) km/h în timpul t2 ............................................................................................... 1 punct
 d
t = v
 ................................................................................................................................... 1 punct
 =t d
 2 2v
d d
t1 + t2 = + .................................................................................................................. 1 punct
48 v + 20
3t 3d
t1 + t2 = = ........................................................................................................................ 1 punct
2 2v
d d 3d
+ = ...................................................................................................................... 1 punct
48 v + 20 2v
v 2 − 4v − 1440 = 0 ⇒ v = 40 km/h ............................................................................................ 1 punct

CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"

CLASA A XI-A
1. După două scumpiri succesive cu acelaşi procent, preţul unui produs este acelaşi cu cel obținut
în urma unei singure scumpiri cu 44%. Care este procentul scumpirilor succesive?
Soluţie.
 p 
Dacă a este prețul inițial, după prima scumpire cu p % prețul va fi a  1 +  .................. 2 puncte
 100 
2
 p 
După a doua scumpire prețul va fi a  1 +  ................................................................. 2 puncte
 100 
144
Prețul final este a ............................................................................................................ 1 punct
100
2
 p  144
1 +  = .................................................................................................................... 1 punct
 100  100
p = 20 ..................................................................................................................................... 1 punct
2. Seria statistică prezentată în tabelul de mai jos redă frecvența relativă a mijloacelor de transport
în comun, luând ca valori clasele ce reprezintă intervalele orare dintr-o zi lucrătoare.
Interval
[0;4) [4;8) [8;12) [12;16) [16;20) [20;24)
orar
Frecvența
0,05 0,15 0,25 0,2 0,25 0,1
relativă
a) Calculați media seriei statistice și clasa mediană.

b) Într-o zi de week-end frecvența relativă a celei de a treia clase scade, iar frecvența penultimei
clase crește cu atât cât a scăzut frecvența celei de a treia. Știind că media seriei statistice crește
cu 0,4, determinați frecvențele relative ale celor două clase .
Soluţie.
a) Media este m = 2 ⋅ 0, 05 + 6 ⋅ 0,15 + 10 ⋅ 0, 25 + 14 ⋅ 0, 2 + 18 ⋅ 0, 25 + 22 ⋅ 0,1 = 13 ,
unde 2, 6, 10, 14, 18, 22, sunt valorile centrale ale claselor ................................................... 2 puncte
Șirul frecvențelor relative cumulate crescător este: 0,05; 0,2; 0,45; 0,65; 0,9, 1 .................. 1 punct
Clasa mediană este intervalul [12;16). .................................................................................... 1 punct
b) Dacă frecvența clasei a treia va fi 0, 25 − x iar a penultimei clase 0, 25 + x , media pentru o zi de
week-end este 2 ⋅ 0, 05 + 6 ⋅ 0,15 + 10 ⋅ ( 0, 25 − x ) + 14 ⋅ 0, 2 + 18 ⋅ ( 0, 25 + x ) + 22 ⋅ 0,1 = 13, 4 . .... 1 punct
x = 0, 05 ................................................................................................................................ 1 punct
Frecvențele relative ale celor două clase devin 0,2 și 0,3........................................................ 1 punct
3. Se consideră graful neorientat G = (V , M ) cu 5 vârfuri și
M = {[1, 2 ] , [1,3] , [1, 4 ] , [ 2, 3] , [ 2, 4 ] , [ 2,5] , [3, 4 ] , [3,5] , [ 4,5]} .
a) Arătați că graful G este conex.
b) Câte muchii mai trebuie adăugate pentru a obține un graf complet?
c) Câte muchii trebuie eliminate pentru a obține un graf arbore?
Soluţie.
a) Graful este conex pentru că între oricare două vârfuri există cel putin un drum .............. 2 puncte
b) C52 = 10 , 10 – 9 = 1, Trebuie adăugată muchia ( [1,5] ) .................................................... 2 puncte
c) Graful arbore este conex și fără cicluri ............................................................................ 2 puncte
Trebuie să eliminăm 5 muchii ............................................................................................ 1 punct
4. Fiecare elev dintr-o clasă trimite câte o felicitare fiecărui prieten din aceeași clasă. Demonstrați
că cel puțin doi elevi trimit același număr de felicitări.
Soluţie.
Asociem celor n elevi din clasă un gaf cu n vârfuri, unde gradul fiecărui vârf este numărul de
felicitări trimise ......................................................................................................................... 1 punct
Presupunem prin reducere la absurd că gradele vârfurilor sunt {0,1, 2,..., n − 1} ................... 2 puncte
Înseamnă că există un vârf cu gradul n – 1, care va fi legat de toate celelalte n − 1 vârfuri .. 2 puncte
Contradicție cu faptul că există un nod cu gradul 0 .............................................................. 2 puncte
CONCURSUL NAŢIONAL
"ADOLF HAIMOVICI"

CLASA A XII-A
1 − 2
1. Fie matricea A =  .
0 1 
a) Calculați A 2 și A3 .
b) Arătați că A 2016 = 2016 A − 2015I 2 .
c) Rezolvați ecuația X 2 = A , unde X este o matrice pătratica de ordinul 2, cu elemente numere
reale.
Soluţie.
 1 −4  3  1 −6 
a) A2 =  , A =   ............................................................................................ 1 punct
0 1  0 1 
 1 − 2n 
b) A n =   , ∀n ∈ ∗ ......................................................................................................1 punct
0 1 
A + ( n − 1) I 2 = nA , ∀n ∈ ∗ .................................................................................................... 1 punct
n
A2016 + 2015 I 2 = 2016 A ..............................................................................................................1 punct

a 2 + bc = 1 a 2 = 1
 
a b 2 b(a + d ) = −2 b(a + d ) = −2
c) X =   , X = A ⇔  ⇔  ................................................2 puncte
c d c ( a + d ) = 0 c = 0
d 2 + bc = 1 d 2 = 1
 
 1 −1  −1 1  
X ∈  ,   ........................................................................................................1 punct
 0 1   0 −1  
1 + 2 x 0 4x 
 
2. Se consideră matricele A( x) =  0 1 0  , x număr real.
 − x 0 1 − 2x 
 
a) Calculați det(A(x)).
b) Arătați că are loc egalitatea A( x) ⋅ A( y ) = A( x + y ) , oricare ar fi x și y numere reale.
 1   1   1 
c) Calculați P = A  ⋅ A  ⋅ ... ⋅ A  , unde n este număr natural nenul.
 1⋅ 2   2 ⋅ 3   n(n + 1) 
Soluţie.
a) det ( A( x)) = 1 − 4 x 2 + 4 x 2 = 1 , pentru orice x numă real. ................................................... 2 puncte
b) Verifică relația .................................................................................................................... 3 puncte
 1 1 1   n 
c) P = A + + ... +  = A  , pentru orice n număr natural nenul .......... 2 puncte
 1⋅ 2 2 ⋅ 3 n(n + 1)   n +1
3. În reperul cartezian ( xOy ) se consideră punctele An (n − 1, 2n + 1) , n număr natural.

a) Scrieți ecuația dreptei A0 A1 .
b)Arătați că punctele A0 , A1 , An sunt coliniare oricare ar fi numărul natural n , n ≥ 2 .
c) Determinați numărul natural n , n ≥ 2 , astfel încât aria triunghiului OA1 An să fie 3.
Soluţie.
a) A0 (−1,1) , A1 (0,3) ................................................................................................................... 1 punct
Ecuația dreptei ( A0 A1 ) este: 2x – y + 3 = 0 ........................................................................... 2 puncte
b) An ∈ A0 A1 deoarece 2(n – 1) – (2n + 1) + 3 = 0. .................................................................. 2 puncte
1
c) ⋅ −3(n − 1) = 3 ..................................................................................................................... 1 punct
2
n = 3 .......................................................................................................................................... 1 punct
4. În fiecare nod rezultat din intersecțiile celor 7 linii şi 7 coloane ale unui tablou pătratic se află
câte o albină. La un moment dat toate albinele zboară şi fiecare se aşează pe un nod vecin, de
pe aceeaşi linie sau coloană cu cel de pe care a zburat.
Să se arate că există un nod pe care nu s-a așezat nicio albină.
Soluţie.
Să considerăm nodurile tabloului colorate ca o tablă de şah, în alb şi negru.
Atunci 24 de noduri sunt albe şi 25 de noduri sunt negre ( sau invers) ................................. 3 puncte
Observăm că o albină care pleacă de pe un nod negru ajunge pe unul alb, iar de pe un nod alb
ajunge pe unul negru. Cum de pe nodurile albe au plecat 24 de albine, ele nu pot ocupa 25 de noduri
negre(sau invers). .................................................................................................................... 4 puncte

Baremeojm 2016

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Baremeojm 2016

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Societatea de Ştiinţe Matematice Ministerul Educaţiei Naţionale

din România şi Cercetării Ştiinţifice

Olimpiada Naţională de Matematică

Problema 1. Determinaţi numerele de trei cifre pentru care, suprimând

Problema 2. Determinaţi perechile (X, Y ) de mulţimi care au ca elemente

Problema 3. Dacă A şi B sunt numere naturale nenule, atunci notăm cu

b) Pentru A = 8 şi B = 1 se obţine AB = 81 = 92 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

d) Pentru A = 36 şi B = 1 se obţine AB = 361 = 192 . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

Problema 4. Pe o masă sunt aşezate 31 de cartonaşe pe care sunt scrise

Olimpiada Naţională de Matematică

Problema 2. Într-un triunghi ascuţitunghic, trei din cele şase unghiuri

Problema 4. Numerele naturale nenule m şi n au proprietatea că numărul

Olimpiada Naţională de Matematică

SOLUŢII ŞI BAREME ORIENTATIVE – CLASA a VII-a

Problema 1. Determinaţi numerele naturale nenule x şi y care verifică relaţia

Problema 2. Se consideră mulţimea

M = { x1 + 2x2 + 3x3 + ... + 2015x2015 | x1 , x2 , ..., x2015 ∈ {−2, 3} } .

Arătaţi că 2015 ∈ M şi 2016 ∈

Cazul 1. D şi A sunt ı̂n semiplane diferite determinate de dreapta BC.

Cazul 2. D şi A sunt ı̂n acelaşi semiplan determinat de dreapta BC.

Olimpiada Naţională de Matematică

Problema 1. Arătaţi că ı̂ntr-o piramidă patrulateră regulată două feţe

Soluţie . Fie V ABCD o piramidă patrulateră regulată cu baza ABCD.

Dacă P este piciorul perpendicularei din A pe V B (acelaşi cu piciorul per- √

Unghiul plan al diedrului căutat este ∠AP C . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1p

Problema 2. Pentru orice orice număr natural nenul n notăm cu xn

unde [a] reprezintă partea ı̂ntreagă a numărului real a.

Soluţie . a) x1 = 1 (0 este divizibil cu 4), x2 = 4 (numerele 12, 16, 20 şi

b) Dacă n ≥ 3, un număr A care verifică condiţiile din enunţ este de

Problema 3. a) Demonstraţi că pentru orice număr ı̂ntreg k, ecuaţia

Soluţie . a) Presupunem prin absurd că există două numere ı̂ntregi

2016 = x(x2 + 24) < x(y 2 + 24) = 2016 contradicţie . . . . . . . . . . . . 1 punct

Problema 4. Fie ABCDA0 B 0 C 0 D0 un paralelipiped dreptunghic şi M

b) Fie CM ∩ AD = {M 0 }, AN ∩ BC = {N 0 }, P şi Q mijloacele seg-

Timp de lucru 4 ore.

Problema 3. Fie numerele reale pozitive a, b, c, astfel ı̂ncât

Olimpiada Naţional¼a de Matematic¼ a

Enunţuri şi bareme

Problema 1. Determinaţi numerele reale x 2 (2; 1) ; care sunt soluţii ale

Problema 2. Fie a; b; c 2 C ; distincte şi având acelaşi modul, astfel încât

Demonstraţi c¼ a a; b; c reprezint¼ a a…xele vârfurilor unui triunghi dreptunghic sau

în …ecare dintre urm¼ atoarele cazuri:

Problema 4. a) Demonstraţi c¼a exist¼

pentru orice x 2 R; este periodic¼a.

Olimpiada Naţională de Matematică

Enunţuri şi bareme

Problema 1. Fie A ∈ M2 (C), astfel ı̂ncât

  Supliment Gazeta Matematică

Problema 2. Fie A, B, C, D ∈ Mn (C), n ≥ 2 şi k ∈ R astfel ı̂ncât

Problema 3. Determinaţi funcţiile continue f : R → R cu proprietatea

Problema 4. Fie I ⊂ R un interval deschis şi f, g : I → R două funcţii

i) Demonstraţi că f şi g sunt funcţii crescătoare.

Olimpiada Naţională de Matematică

Problema 2. Fie f : R → (0, ∞) o funcţie continuă şi periodică. Dacă 2

Remarcă. Grupurile Z2 × Z2 şi Z2 × Z2 × Z2 ı̂ndeplinesc condiţia din enunţ.

Soluţie. În mod evident, an ≥ 1, oricare ar fi n ∈ N∗ . Pe de altă parte,

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

1. Rezolvați, în mulțimea numerelor reale, ecuațiile:

Filiera tehnologică: profilul servicii, resurse naturale și protecția mediului

BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

Supliment Gazeta Matematică

2. Fie funcțiile f : → , f ( x ) = 2 x3 + x + 1 și g : → , g ( x ) = 3e x − 2 x + 1 . Se cere:

1. Fie funcția f : [0; + ∞ ) → , f ( x ) = ln (1 + x ) . Se cere:

c) Dacă g : [ 0; + ∞ ) → este o funcție derivabilă încât pentru orice x ≥ 0 se verifică egalitatea

2. Definim pe mulțimea numerelor reale legea de compoziție x y = xy + 2 x + 2 y . Se cere:

integrabilă pe un interval [ a; b] ⊂ , calculați temperatura medie înregistrată prin acest

2. Rezolvaţi în ecuaţia log 2 ( x 2 + 4 ) − log 2 x = 4 x − x 2 − 2 .

X ( a1 ) ⋅ X ( a2 ) ⋅ X ( a3 ) ⋅ ... ⋅ X ( an ) = X ( (1 + a1 )(1 + a2 ) ... (1 + an ) − 1) , ∀a1 , a1 ,..., an ∈ ......... 1 punct

3. Pe mulţimea numerelor reale , definim legea de compoziţie x ∗ y = xy + 5 x + 5 y + 20 . Se

2. Fie z ∈ un număr complex astfel încât z 2 + 2 z + 4 = 0 .