You are on page 1of 7

Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P.

MIHU

1. Ce este decibelul?

Istoria utilizării acestei unităţi de măsură este legată de proprietăţile fiziologice ale
sistemului auditiv uman. Spre exemplu (figura 1), dacă se aplică unui difuzor un semnal cu o
putere de 1 W el va crea o anumită presiune acustică iar aceasta va produce ascultătorului un
anumit nivel al intensităţii auditive. Dacă repetăm experienţa şi aplicăm difuzorului o putere
de 100 W, în aceleaşi condiţii de ascultare şi randament al difuzorului, nu se va crea o
senzaţie auditivă de 100 ori mai puternică ci doar de aproximativ 20 ori (!), adică egală cu
logaritmul raportului celor două puteri.

1W 100 W

Figura 1. Referitor la intensitatea senzaţiei auditive

Rezultatul este în concordanţă cu legea Weber-Fechner, care arată că "intensitatea unei
senzaţiei (exemplu cea auditivă) este proporţională cu logaritmul stimulului (puterea
acustică)". Aşa cum se observă din figura 2, aceleaşi diferenţe ale intensităţii senzaţiei sonore
sunt cauzate de diferenţe diferite ale stimulului la nivele diferite de intensitate.

Intensitatea
senzatiei

Pragul
durerii
Putere
acusticã
Figura 2. Referitor la legea Weber-Flechner.

Nu doar în domeniu intensităţii, ci şi în perceperea frecvenţelor, auzul uman este tributar unei
scări logaritmice. Astfel dacă diferenţa dintre 100 Hz şi 200 Hz este percepută ca o octavă, la
fel ca şi diferenţa dintre 1000 şi 2000 Hz este percepută tot ca o octavă.
De aceea este adecvat a utiliza ca unitate de măsură pentru mărimile destinate a fi percepute
auditiv sau vizual, decibelul, aşa cum va fi definit în continuare.
Există două modalităţi în care el este definit şi folosit: ca unitate de măsură relativă sau
unitate de măsură absolută.

_____________________________________________________________________ 1

2 [a U ]dB = 20 lg = 20 lg = 20 ⋅ ( −1) = −20 dB U1 1 1. în domeniul electric se consideră de referinţă. Atenuatorul poate fi privit ca un amplificator cu câştig subunitar. multiplicat de zece ori.  P0 = 1 mW  U 0 ≅ 0. la un atenuator care are la intrare o tensiune de 1V iar la ieşire o tensiune de 0.1. exprimarea ei în decibeli va fi: U2 U [A U ]dB = 20 log10 = 20 lg 2 (2) U1 U1 Spre exemplu dacă considerăm un amplificator a cărui tensiune de intrare este de 10 mV iar cea de ieşire este de 10 V.4 ⇒ P=2 ⋅ 10 6 µbar Avantajul folosirii acestei unităţi de măsură (decibelul).29 mA (P=I2⋅R). este în primul rând acela că exprimarea proprietăţilor de amplificatoarelor sau atenuatoarelor sunt mult mai aproape de percepţia umană. trebuie aleasă o mărime de referinţă.7745 V iar curentul prin ea va fi de 1. • Prin convenţie. exprimat în decibeli va fi : U 10 [A U ]dB = 20 lg 2 = 20 lg . _____________________________________________________________________ 2 . pe o sarcină de 600 Ω.01 V. De exemplu.775 mV Referinta:  ⇒ (3)  R 0 = 600 Ω  I 0 = 1. În multe puncte de măsură ale unor circuite interesează de obicei valorile absolute ale tensiunilor sau puterilor. nivelul de referinţă este considerat prin convenţie. faţă de care se vor raporta mărimile de măsurat. MIHU 1. puterea acustică ce îl generează are valoarea P: • P P 100 dB = 10 lg = 10 lg P0 2 ⋅10 . pe care tensiunea va fi 0. precum şi faptul că atunci când avem lanţuri de transmisie a unui semnal.2.2 = 20 ⋅ 3 = 60 dB U1 10 În decibeli se poate exprima şi atenuarea introdusă de un circuit. presiunea sonoră de 2⋅10 -4 µbar. puterea de 1 mW.Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P. câştigul în tensiune al amplificatorului. atenuarea va fi: U2 10 . P2 P [A P ]dB = 10 log10 = 10 lg 2 (1) P1 P1 Pentru amplificarea în tensiune. amplificarea globală se obţine adunând amplificările fiecărui etaj.29 mA • În domeniul acustic. Decibelul . Decibelul [dB] reprezintă de regulă logaritmul zecimal al raportului dintre puterea de ieşire şi puterea de intrare a unui circuit. Astfel atunci când se afirmă că zgomotul produs de o instalaţie este de 100 dB. Pentru a putea exprima valoarea absolută a acestor mărimi în decibeli.unitate de măsură relativă.unitate de măsură absolută . Decibelul .

ω ≥ 0 Cele două grafice mai poartă denumirea de "caracteristică de amplitudine " respectiv " caracteristică de fază ". reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de analiză ale ingineriei electronice. s  s  2   s s ⋅ ∏ (1 + ) ⋅ ∏   z  + 2 ⋅ ζ  + 1 ⋅  ωi k   ω k     ωk H(s) = U2 =K⋅ i  (4) U1 s   s 2 s   s ⋅ ∏ (1 + p ) ⋅∏    + 2 ⋅ ζ ⋅   + 1 ωm n   ωn   ω n   m  Caracteristica de frecvenţă se obţine din relaţia (4) făcând s = jω. dependentă de frecvenţa semnalului de intrare. U1 U2 Astfel. MIHU 2. atât la numărător cât şi la numitor: Figura 3. Exprimarea sub formă de produse de polinoame de gradul unu şi doi atât la numărător cât şi la numitor pune uşor în evidenţă rădăcinile polinoamelor de la numărător şi numitor. Rădăcinile numărătorului se numesc zerouri iar rădăcinile numitorului poli. Caracteristica de frecvenţă poate fi scrisă sintetic ca în relaţia (5): H ( jω) = H (s) s = jω = H ( jω) ⋅ e j arg H ( jω ) (5) Analiza dependenţei caracteristicii de frecvenţă de frecvenţa semnalului se poate face cu ajutorul caracteristicilor Bode. L. ω ≥ 0  (6)  ϕ H = arg (H ( jω) ) . Caracteristica Bode Este o reprezentare grafică a modulului şi fazei caracteristicii de frecvenţă în care: • frecvenţa este reprezentată în coordonate logaritmice. [ H ( jω) ] dB = 20 ⋅ lg H ( jω) . modulul funcţiei de transfer se exprimă în decibeli. rapid şi util pentru analiza comportării circuitelor în domeniul frecvenţă . • valorile modulului sunt calculate în decibeli. _____________________________________________________________________ 3 . • graficul modulului şi fazei sunt aproximate cu segmente de dreaptă. I1 I2 Această comportare este complet descrisă de funcţia de Circuit liniar transfer a circuitului analizat. Aşa cum se observă din relaţia (6). ele reprezintă un instrument simplu. caracteristicile Bode pot fi lesne trasate şi deşi "aproximative".Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P. pentru reţeaua liniară din figura 3 în ipoteză că este (R. Cu ajutorul câtorva reguli uşor de aplicat. Caracteristici Bode. C) alimentată de o tensiune sinusoidală. funcţia de transfer poate fi scrisă ca produse de polinoame de gradul 1 sau 2. Comportarea circuitelor la semnale de frecvenţe diferite (analiza în domeniul frecvenţă). pt. pt. Ea este o mărime complexă.

Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P.n 900 _____________________________________________________________________ 4 . MIHU Tip funcţie Factor Caracterisici Bode |H|dB 20 lg k ω 1 1 Constantă k ϕ ω 00 |H|dB +20 dB/dec ω 1 Zero simplu în 2 s origine ϕ +900 ω |H|dB -20 dB/dec ω 1 Pol simplu în 1 3 origine s ϕ ω -900 |H|dB +n20 dB/dec ω 1 Zero multiplu n 4 s în origine ϕ ω .n 900 |H|dB -n20 dB/dec ω 1 Pol multiplu în 1 5 origine sn ϕ ω .

1⋅ω0 10⋅ω0 ω |H|dB ω ω0 -20 n dB/dec 1 n 9 Pol multiplu  s  ϕ 1 +   ω0  0.Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P.1⋅ω0 10⋅ω0 ω |H|dB ω0 ω -20 dB/dec 1 7 Pol simplu s ϕ 1+ ω0 0.1⋅ω0 10⋅ω0 ω -n900 |H|dB +40 dB/dec ω0 2 ω Zerouri s  s    + 2 ⋅ ζ ⋅   + 1 20⋅lg(2ζ) 10 complexe  ω0   ω0  conjugate ϕ +1800 5- ζ ⋅ω0 5 ζ ⋅ω0 ω _____________________________________________________________________ 5 .1⋅ω0 10⋅ω0 ω -900 |H|dB +20 n dB/dec ω n  s  ω0 8 Zero multiplu 1 +  ϕ  ω0  +n900 0. MIHU |H|dB +20 dB/dec ω s ω0 6 Zero simplu 1+ ϕ ω0 +900 0.

MIHU |H|dB -20⋅lg(2ζ) ω ω0 Poli 1 -40 dB/dec complecşi 2 11 s  s  conjugaţi   + 2 ⋅ ζ ⋅   + 1  ω0   ω0  ϕ 5- ζ ⋅ω0 5 ζ ⋅ω0 ω -1800 Tabelul 1. _____________________________________________________________________ 6 . În dreptul unui pol sau al unui zerou. |H|dB 80 +20 dB/dec 60 20 dB 40 decadă 20 f 101 102 102 102 102 [Hz] ϕ ωi Figura 4. caracteristica de fază se schimbă în intervalul [0 ÷ ∞] cu -900. în dreptul polului. • Decada reprezintă intervalul de frecvenţă de la 10n Hz. amplificarea creşte cu 20 dB. caracteristica de amplitudine se frânge cu 20 dB/dec în jos. (de la 10n Hz. • Sintagma des întâlnită „+20 dB/dec” are semnificaţia din figura de mai jos. diferenţa dintre valoarea exactă şi aproximaţia Bode este de 3 dB. o Datorită unui pol simplu. graficul având orientarea „în jos”. o Pentru. • Graficul exact al caracteristicilor de amplitudine şi de fază = asimptotic la segmentele de dreaptă (linia punctată). o Pentru zerouri.Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P. poli multipli sau zerouri multiple de ordin n. este invers. unde se observă că într-un interval de frecvenţe de o decadă. efectele sunt amplificate de n ori. Creştere de 20 dB/dec. Toate decadele se întind pe acelaşi spaţiu (cm) pe axa frecvenţelor . până la 10(n+1) Hz. aidoma „frângerii unui băţ pe genunchi”. Caracteristici Bode (sinteză) Alte detalii despre caracteristica Bode: • Reguli simple pentru a memora uşor forma caracteristicii Bode: o În dreptul unui pol simplu. până la 10n+1 Hz).

ca în figura de mai jos. În acest caz. MIHU • Pentru situaţia descrisă la punctul 10 din tabel (zerouri complex conjugate). caracteristica are un minim dacă 0 < ζ < 0. caracteristica de frecvenţă reală este asimptotică la cele două segmente de dreaptă.Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P. Creştere de 20 dB/dec.707. • În electronică se mai foloseşte noţiunea de octavă. Octava este o unitate de măsura relativa a frecventei sau a lărgimii de banda si exprima un raport intre frecvente de 2:1. În acest caz. dar trece prin punctul de minim (marcat cu steluţă în desen). nu de 10:1. Ordonata punctului de minim are valoarea -20 lg(2ζ). Ordonata punctului de minim are valoarea +20 lg(2ζ). Spre exemplu un interval de frecvenţă cuprins intre 1 kHz si 16 kHz acoperă 4 octave.707. [4kHz ÷8KHz]. şi anume: [1kHz ÷2KHz]. şi [8kHz ÷16KHz]. |H|dB +20⋅lg(2ζ) 20 ω0 0 101 102 102 102 102 f -20 [Hz] -40 -40 dB/dec Figura 5. • Pentru situaţia descrisă la punctul 11 din tabel (poli complex conjugaţi). _____________________________________________________________________ 7 . [2kHz ÷4KHz]. caracteristica are un maxim dacă 0 < ζ < 0. respectiv o lărgime de banda ce acoperă un raport de frecvente de 2:1. |H|dB +40 dB/dec 40 20 101 102 102 102 102 f 0 ω0 [Hz] -20 -20⋅lg(2ζ) Figura 5. Creştere de 20 dB/dec. cum este la decadă. ca în figura de mai jos. caracteristica de frecvenţă reală este asimptotică la cele două segmente de dreaptă. dar trece prin punctul de maxim (marcat cu steluţă în desen).