You are on page 1of 7

Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P.

MIHU

1. Ce este decibelul?

Istoria utilizării acestei unităţi de măsură este legată de proprietăţile fiziologice ale
sistemului auditiv uman. Spre exemplu (figura 1), dacă se aplică unui difuzor un semnal cu o
putere de 1 W el va crea o anumită presiune acustică iar aceasta va produce ascultătorului un
anumit nivel al intensităţii auditive. Dacă repetăm experienţa şi aplicăm difuzorului o putere
de 100 W, în aceleaşi condiţii de ascultare şi randament al difuzorului, nu se va crea o
senzaţie auditivă de 100 ori mai puternică ci doar de aproximativ 20 ori (!), adică egală cu
logaritmul raportului celor două puteri.

1W 100 W

Figura 1. Referitor la intensitatea senzaţiei auditive

Rezultatul este în concordanţă cu legea Weber-Fechner, care arată că "intensitatea unei
senzaţiei (exemplu cea auditivă) este proporţională cu logaritmul stimulului (puterea
acustică)". Aşa cum se observă din figura 2, aceleaşi diferenţe ale intensităţii senzaţiei sonore
sunt cauzate de diferenţe diferite ale stimulului la nivele diferite de intensitate.

Intensitatea
senzatiei

Pragul
durerii
Putere
acusticã
Figura 2. Referitor la legea Weber-Flechner.

Nu doar în domeniu intensităţii, ci şi în perceperea frecvenţelor, auzul uman este tributar unei
scări logaritmice. Astfel dacă diferenţa dintre 100 Hz şi 200 Hz este percepută ca o octavă, la
fel ca şi diferenţa dintre 1000 şi 2000 Hz este percepută tot ca o octavă.
De aceea este adecvat a utiliza ca unitate de măsură pentru mărimile destinate a fi percepute
auditiv sau vizual, decibelul, aşa cum va fi definit în continuare.
Există două modalităţi în care el este definit şi folosit: ca unitate de măsură relativă sau
unitate de măsură absolută.

_____________________________________________________________________ 1

Atenuatorul poate fi privit ca un amplificator cu câştig subunitar.29 mA • În domeniul acustic. câştigul în tensiune al amplificatorului.Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P. Pentru a putea exprima valoarea absolută a acestor mărimi în decibeli.7745 V iar curentul prin ea va fi de 1. exprimat în decibeli va fi : U 10 [A U ]dB = 20 lg 2 = 20 lg . în domeniul electric se consideră de referinţă. _____________________________________________________________________ 2 .29 mA (P=I2⋅R).775 mV Referinta:  ⇒ (3)  R 0 = 600 Ω  I 0 = 1. precum şi faptul că atunci când avem lanţuri de transmisie a unui semnal. În multe puncte de măsură ale unor circuite interesează de obicei valorile absolute ale tensiunilor sau puterilor. pe care tensiunea va fi 0. exprimarea ei în decibeli va fi: U2 U [A U ]dB = 20 log10 = 20 lg 2 (2) U1 U1 Spre exemplu dacă considerăm un amplificator a cărui tensiune de intrare este de 10 mV iar cea de ieşire este de 10 V.2 = 20 ⋅ 3 = 60 dB U1 10 În decibeli se poate exprima şi atenuarea introdusă de un circuit.unitate de măsură relativă. amplificarea globală se obţine adunând amplificările fiecărui etaj. Decibelul . este în primul rând acela că exprimarea proprietăţilor de amplificatoarelor sau atenuatoarelor sunt mult mai aproape de percepţia umană. presiunea sonoră de 2⋅10 -4 µbar.2. multiplicat de zece ori. la un atenuator care are la intrare o tensiune de 1V iar la ieşire o tensiune de 0. De exemplu. P2 P [A P ]dB = 10 log10 = 10 lg 2 (1) P1 P1 Pentru amplificarea în tensiune. Decibelul . atenuarea va fi: U2 10 . Astfel atunci când se afirmă că zgomotul produs de o instalaţie este de 100 dB. MIHU 1. puterea de 1 mW.1. nivelul de referinţă este considerat prin convenţie. pe o sarcină de 600 Ω. faţă de care se vor raporta mărimile de măsurat.2 [a U ]dB = 20 lg = 20 lg = 20 ⋅ ( −1) = −20 dB U1 1 1. Decibelul [dB] reprezintă de regulă logaritmul zecimal al raportului dintre puterea de ieşire şi puterea de intrare a unui circuit. trebuie aleasă o mărime de referinţă.01 V.unitate de măsură absolută .4 ⇒ P=2 ⋅ 10 6 µbar Avantajul folosirii acestei unităţi de măsură (decibelul). • Prin convenţie.  P0 = 1 mW  U 0 ≅ 0. puterea acustică ce îl generează are valoarea P: • P P 100 dB = 10 lg = 10 lg P0 2 ⋅10 .

ω ≥ 0  (6)  ϕ H = arg (H ( jω) ) . Caracteristica de frecvenţă poate fi scrisă sintetic ca în relaţia (5): H ( jω) = H (s) s = jω = H ( jω) ⋅ e j arg H ( jω ) (5) Analiza dependenţei caracteristicii de frecvenţă de frecvenţa semnalului se poate face cu ajutorul caracteristicilor Bode. • valorile modulului sunt calculate în decibeli. • graficul modulului şi fazei sunt aproximate cu segmente de dreaptă. Ea este o mărime complexă. _____________________________________________________________________ 3 .Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P. U1 U2 Astfel. ω ≥ 0 Cele două grafice mai poartă denumirea de "caracteristică de amplitudine " respectiv " caracteristică de fază ". atât la numărător cât şi la numitor: Figura 3. reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente de analiză ale ingineriei electronice. s  s  2   s s ⋅ ∏ (1 + ) ⋅ ∏   z  + 2 ⋅ ζ  + 1 ⋅  ωi k   ω k     ωk H(s) = U2 =K⋅ i  (4) U1 s   s 2 s   s ⋅ ∏ (1 + p ) ⋅∏    + 2 ⋅ ζ ⋅   + 1 ωm n   ωn   ω n   m  Caracteristica de frecvenţă se obţine din relaţia (4) făcând s = jω. pt. L. Aşa cum se observă din relaţia (6). I1 I2 Această comportare este complet descrisă de funcţia de Circuit liniar transfer a circuitului analizat. rapid şi util pentru analiza comportării circuitelor în domeniul frecvenţă . Cu ajutorul câtorva reguli uşor de aplicat. pentru reţeaua liniară din figura 3 în ipoteză că este (R. modulul funcţiei de transfer se exprimă în decibeli. dependentă de frecvenţa semnalului de intrare. Comportarea circuitelor la semnale de frecvenţe diferite (analiza în domeniul frecvenţă). C) alimentată de o tensiune sinusoidală. caracteristicile Bode pot fi lesne trasate şi deşi "aproximative". Caracteristica Bode Este o reprezentare grafică a modulului şi fazei caracteristicii de frecvenţă în care: • frecvenţa este reprezentată în coordonate logaritmice. MIHU 2. pt. Rădăcinile numărătorului se numesc zerouri iar rădăcinile numitorului poli. ele reprezintă un instrument simplu. [ H ( jω) ] dB = 20 ⋅ lg H ( jω) . funcţia de transfer poate fi scrisă ca produse de polinoame de gradul 1 sau 2. Exprimarea sub formă de produse de polinoame de gradul unu şi doi atât la numărător cât şi la numitor pune uşor în evidenţă rădăcinile polinoamelor de la numărător şi numitor. Caracteristici Bode.

Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P.n 900 _____________________________________________________________________ 4 . MIHU Tip funcţie Factor Caracterisici Bode |H|dB 20 lg k ω 1 1 Constantă k ϕ ω 00 |H|dB +20 dB/dec ω 1 Zero simplu în 2 s origine ϕ +900 ω |H|dB -20 dB/dec ω 1 Pol simplu în 1 3 origine s ϕ ω -900 |H|dB +n20 dB/dec ω 1 Zero multiplu n 4 s în origine ϕ ω .n 900 |H|dB -n20 dB/dec ω 1 Pol multiplu în 1 5 origine sn ϕ ω .

1⋅ω0 10⋅ω0 ω -900 |H|dB +20 n dB/dec ω n  s  ω0 8 Zero multiplu 1 +  ϕ  ω0  +n900 0.1⋅ω0 10⋅ω0 ω |H|dB ω0 ω -20 dB/dec 1 7 Pol simplu s ϕ 1+ ω0 0.Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P. MIHU |H|dB +20 dB/dec ω s ω0 6 Zero simplu 1+ ϕ ω0 +900 0.1⋅ω0 10⋅ω0 ω -n900 |H|dB +40 dB/dec ω0 2 ω Zerouri s  s    + 2 ⋅ ζ ⋅   + 1 20⋅lg(2ζ) 10 complexe  ω0   ω0  conjugate ϕ +1800 5- ζ ⋅ω0 5 ζ ⋅ω0 ω _____________________________________________________________________ 5 .1⋅ω0 10⋅ω0 ω |H|dB ω ω0 -20 n dB/dec 1 n 9 Pol multiplu  s  ϕ 1 +   ω0  0.

Toate decadele se întind pe acelaşi spaţiu (cm) pe axa frecvenţelor . unde se observă că într-un interval de frecvenţe de o decadă. o Pentru zerouri. până la 10(n+1) Hz. Creştere de 20 dB/dec. • Decada reprezintă intervalul de frecvenţă de la 10n Hz. (de la 10n Hz. în dreptul polului. În dreptul unui pol sau al unui zerou. caracteristica de amplitudine se frânge cu 20 dB/dec în jos. este invers. poli multipli sau zerouri multiple de ordin n. până la 10n+1 Hz). diferenţa dintre valoarea exactă şi aproximaţia Bode este de 3 dB.Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P. _____________________________________________________________________ 6 . |H|dB 80 +20 dB/dec 60 20 dB 40 decadă 20 f 101 102 102 102 102 [Hz] ϕ ωi Figura 4. • Graficul exact al caracteristicilor de amplitudine şi de fază = asimptotic la segmentele de dreaptă (linia punctată). amplificarea creşte cu 20 dB. • Sintagma des întâlnită „+20 dB/dec” are semnificaţia din figura de mai jos. o Datorită unui pol simplu. graficul având orientarea „în jos”. MIHU |H|dB -20⋅lg(2ζ) ω ω0 Poli 1 -40 dB/dec complecşi 2 11 s  s  conjugaţi   + 2 ⋅ ζ ⋅   + 1  ω0   ω0  ϕ 5- ζ ⋅ω0 5 ζ ⋅ω0 ω -1800 Tabelul 1. aidoma „frângerii unui băţ pe genunchi”. caracteristica de fază se schimbă în intervalul [0 ÷ ∞] cu -900. Caracteristici Bode (sinteză) Alte detalii despre caracteristica Bode: • Reguli simple pentru a memora uşor forma caracteristicii Bode: o În dreptul unui pol simplu. efectele sunt amplificate de n ori. o Pentru.

Octava este o unitate de măsura relativa a frecventei sau a lărgimii de banda si exprima un raport intre frecvente de 2:1. [2kHz ÷4KHz]. Creştere de 20 dB/dec. şi anume: [1kHz ÷2KHz]. dar trece prin punctul de maxim (marcat cu steluţă în desen). [4kHz ÷8KHz]. ca în figura de mai jos. cum este la decadă. • Pentru situaţia descrisă la punctul 11 din tabel (poli complex conjugaţi). _____________________________________________________________________ 7 . În acest caz. În acest caz. caracteristica de frecvenţă reală este asimptotică la cele două segmente de dreaptă.707. Ordonata punctului de minim are valoarea +20 lg(2ζ). caracteristica are un maxim dacă 0 < ζ < 0. dar trece prin punctul de minim (marcat cu steluţă în desen).707. şi [8kHz ÷16KHz]. Creştere de 20 dB/dec. |H|dB +40 dB/dec 40 20 101 102 102 102 102 f 0 ω0 [Hz] -20 -20⋅lg(2ζ) Figura 5. Ordonata punctului de minim are valoarea -20 lg(2ζ). Spre exemplu un interval de frecvenţă cuprins intre 1 kHz si 16 kHz acoperă 4 octave. nu de 10:1. ca în figura de mai jos. |H|dB +20⋅lg(2ζ) 20 ω0 0 101 102 102 102 102 f -20 [Hz] -40 -40 dB/dec Figura 5. MIHU • Pentru situaţia descrisă la punctul 10 din tabel (zerouri complex conjugate). respectiv o lărgime de banda ce acoperă un raport de frecvente de 2:1. • În electronică se mai foloseşte noţiunea de octavă. caracteristica de frecvenţă reală este asimptotică la cele două segmente de dreaptă. caracteristica are un minim dacă 0 < ζ < 0.Control Numeric ____________________________________________________________Ioan P.