Professional Documents
Culture Documents
Sfântul Sinod al Bisericii noastre a hotărât anul 2017 să fie închinat tuturor
celor care au pătimit ani îndelungați de detenție în închisorile comuniste. Este o
datorie de onoare a tuturor românilor – din țară și din diaspora – să-și aducă
aminte cu venerație și recunoștință de jertfa acestor „eroi” ai neamului și ai
credinței, care au suferit doar pentru faptul că au militat pentru o Românie mai
bună și mai prosperă și pentru că L-au mărturisit cu multă dăruire pe Hristos. Se
înțelege că printre cei care au cunoscut calvarul închisorilor comuniste s-au
numărat și mulți slujitori ai cultelor religioase și în mod deosebit cei ai Bisericii
Ortodoxe Române.
Această prolifică activitate științifică a lui Silviu Dragomir, dar mai ales
implicarea sa politică din perioada interbelică i-au adus multă suferință în anii
regimului comunist. În 1948 a fost exclus din Academia Română, așa cum s-a
întâmplat cu alți poate o sută de oameni de cultură. În 1949-1950 a suferit o primă
detenție la Caransebeș, iar din mai 1950 până în vara anului 1955 a fost închis la
Sighet, alături de alți zeci de oameni de cultură sau demnitari politici din perioada
interbelică.
Eliberat în 1955, Silviu Dragomir a mai putut să publice câteva studii, dintre
care menționăm doar pe cel intitulat Românii din Ardeal și unirea cu Biserica
Romei (în 1962, reeditată în 1999), cea mai temeinică cercetare a învrăjbirilor care
au dus la dezbinarea bisericească din anii 1698-1701.