Tema I

FORMAREA IMAGINII

Nevoia de imagini a omului modern creste de la zi la zi. In general, functiile imaginilor sunt urmatoarele : - functia documentara - prezinta concret, imaginea unor termeni si notiuni insuficient definite pentru privitorul lor. Aceasta imagine va fi mai concreta si mult mai reala fata de cea pe care ne-o proiectam mental din descrieri vebale. - il ajuta pe acest privitor sa perceapa multitudinea aspectelor pe care le poate lua un subiect sau un fenomen - permite perceptia globala si stabilirea unor corelatii existente in cadrul fenomenului, la un anumit moment dat - creeaza documente cu valoare stiintifica, istorica, sentimentala - functia sociala - influenteaza privitorul in adoptarea unei atitudini fata de subiectele prezentate - permite exprimarea unor opinii fata de situatii si evenimente, prin asta asigurand o participare la viata comunitatii - functia educativa - creeaza deprinderi creative si dezvolta aptitudini ordine si rigoare rabdare simt de anticipare simtul proportiilor si al armoniei - comunicare - viziune si opinie proprie asupra unor aspecte de viata, Deoarece comunicarea prin intermediul imaginilor are un specific propriu deosebit de comunicarea verbala, este nevoie ca acest limbaj sa fie invatat atat sub aspectul formei cat si sub cel al continutului. Formarea imaginii Un subiect luminat, reflecta raze luminoase dar proiectand direct aceste raze pe un ecran observam ca acestea nu formeaza o imagine clara si definita. Razele proiectate de subiect nu sunt coerente, se imprastie in toate directiile intersectandu-se in drumul lor cu razele reflectate de ecran, obtinanduse un haos luminos ( pe ecran nu se formeaza puncte corespondente punctelor care definesc subiectul ) Vezi Fig.1

www.photocami.ro

Pentru a se forma imaginea din Fig.3 , este necesar un dispozitiv ca cel prezentat in Fig.2 ( sistem focal, lentila sau obiectiv ) care focalizeaza razele emise de subiect. In focarele obtinute se obtin puncte imagine bine definite,

sistem focal

Fig.2

sistem afocal

Fig. 3 1. 0 Vederea umana Organul vederii umane il constituie ochiul, format din globul ocular si anexele sale. Situate pe aceeasi axa se afla in fata un muschi circular, pupila, care formeaza orificiul de intrare al razelor luminoase, urmata de o lentila din tesut viu , cristalinul, iar diametral opus pe aceeasi axa, in fundul globului ocular retina cu zona fotosensibila ( foveea ) formata din conuri si bastonase- conuri sensori al contrastelor de lumina, bastonase – senzori sensibili la variatia cromatica ( Fig.4 )

Fig. 4

www.photocami.ro

Ochiul uman poseda trei tipuri de receptori sensibili la radiatiile rosu.Aceasta proprietate a S2 cristalin cristalinului de a-si varia forma pentru a forma totdeauna imaginea pe retina. Cand aceste radiatii stimuleaza receptorii in mod egal. Ele inregistreaza numai informatii despre nivelul de iluminare. cristalinul isi variaza curbura suprafetelor cu ajutorul I1 muschilor ciliari . Bineinteles ca celulele nu vor percepe numai o banda ingusta ci intreaga banda a spectrului color intre 400 si 750 nm. diametrul pupilei. se percepe o lumina alba sau gri neutru. ( Fenomenul Purkinje ) Fig. Daca stimularea este inegala se produce un dezechilibru care determina perceperea unei culori dominante (dominanta ). Conurile ( aprox. pleaca un fascicol de raze luminoase. verde si albastru . 531 nm (verde ) si 419 nm. vor forma pe retina punctele imagine I 1 si I 2 Pentru ca imaginea sa se formeze totdeauna in acelasi plan. variaza functie de cantitatea de lumina care va www. Fig. Numarul receptorilor-conuri nu este acelasi. Cristalinul. care permite formarea imaginii are forma unei lentile biconvexe si formeaza imagine pe retina. prin care trece fascicolul luminos. 7 milioane ) sunt de trei tipuri care sesizeaza fiecare separat trei benzi diferite din spectru ( rosu. Vederea diurna ( fotopica ) are sensibi litatea maxima pentru spectrul situat in jurul valorii λ = 555 nm ( verde galbui ) in timp ce vederea nocturna ( scotopica ) are sensibilitatea maxima pentru spectrul situat in jurul valorii λ = 510 nm ( albastru verzui ). Fig. Creerul si sistemul nervos vor prelucra ulterior informatiile furnizate de conuri si bastonase permitandu-ne sa distingem intre milioanele de nuante color si generand imaginea color asa cum o vedem. Sensibilitatea conurilor este pentru frecventa 588 nm.6 se numeste acomodare. 5 Bastonasele sunt foarte sensibile.5 In acest fel se explica faptul ca dupa lasarea intunericului. Deoarece retina are un anumit nivel de sensibilitate.photocami. dar pot crea imagini color. ( rosu ). Din aceasta cauza detaliile albastre ale imaginii nu vor fi percepute asa de bine ca cele verzi sau rosii.( albastru) . peretele din spate al globului ocular ( Fig. notate subiect imagine S1 in schita cu S 1 S 2 . Majoritatea persoanelor au un con albastru la fiecare 20 verzi si 40 rosii. care trecand prin I2 cristalin. un obiect albastru apare mai luminos fata de un obiect de culoare rosie. verde si albastru ) Perceptia la fiecare culoare va fi data de combinatia si gradul de excitare a acestor conuri. sensibilitatea lor ridicata permitand perceptia formelor in intuneric relativ.ro . 6 ) Din punctele subiect.

sistemul vizual uman utilizeaza metoda care se numeste in tehnica triangulatie. sistemul Fig.8. respectiv de adancimea in spatiu. pentru a localiza un punct in spatiu. decodand distanta pana la subiect. cu atat diametrul pupilei va deveni mai mic.1.7 Pentru a putea analiza cea de a treia dimensiune. marindu-se. Cu cat cantitatea de lumina este mai mare. volum .ro . in cazul in care cantitatea de lumina scade.7 Cristalin = obiectiv pupila = diafragma retina = film acomodare = extensie 1.photocami. nu se poate controla dispunerea acestora pe cea de a treia dimensiune. Unghiul format de cele ochi ochi doua axe optice va fi mai mare pentru un stanga dreapta subiect situat in apropiere si mai mic pentru un subiect mai indepartat. adica vizarea subiectului din doua puncte situate la o anumita distanta intre ele. 8 nervos. Vederea cu un singur ochi se numeste monooculara. Dupa cum se vede in Fig. functie de modificarile din muschii oculari . Vederea binoculara Fig. cei doi ochi . desi se percep elementele obiectelor din spatiu.trece prin ea. a imaginilor formate pe cele doua retine. vizand acelasi subiect. avand particularitatea ca . cat si a celorlalte obtinute din analizele de la nivelul scoartei cerebrale. Datorita acestei informatii. este similara cu formarea imaginii prin obiectivul aparatului fotografic. Asemanarea dintre ochi si un aparat de fotografiat este prezentata in Fig.. dispunere in adancime subiect departat subiect apropiat www. adica pe adancime . se obtin senzatiile de relief. realizeaza convergenta axelor lor optice.

Din motivele ca cele expuse mai sus. sunete.reflectarea de tip sensorial a unui obiect. Acesta defineste imaginea in mai multe moduri:) . . directie. Aceste raze reflectate.imaginea este reprezentarea subiectului inspirata de senzatiile si perceptiile produse de acesta in mintea autorului ( perceptia subiectului depinde insa de evolutia gradului de cunoastere si de dispozitia psihica a observatorului ) . linii … In acelasi dictionar. poarta in ele codat informatii despre subiect . . in mintea omeneasca sub forma unor senzatii. etc.subiectul este reprezentat in imagine de autor si perceput din imagine de privitor.razele incidente la subiect au caracteristici proprii functie de sursa din care provin. Astfel. functie de particularitatile subiectului. ( fiecare din acestia cu propria sensibilitate si structura mentala ). distanta de la sursa. departe de ideea ca fotografia este o oglinda a realitatii. se pot trage urmatoarele concluzii : . incercam sa definim imaginea unui subiect cu ajutorul Dictionarului explicativ al limbii romane. Aceasta dubla re-creere a aceluiasi subiect poate impiedica comunicarea facila dintre cei doi producand confuzii si impiedicand transferul nedistorsionat de mesaje.senzatiile si perceptiile produse de acelasi subiect schimbanduse si reprezentarea mentala a subiectului se va schimba . 9 prezentam cateva din variantele in care ar putea fi receptat acelasi corp. autorul trebui sa tina cont de posibilitatile pe care le va avea viitorul privitor de a percepe acelasi subiect si mesajele asociate acestuia. 2 Despre imagine Pentru inceput.caracteristicile punctelor in care se intalnesc razele de lumina sau prelungirile lor reflectate sau refractate Analizand definitiile de mai sus. insa razele reflectate vor fi diferite fata de razele incidente. . www.figura obtinuta prin unirea punctelor in care se intalnesc razele de lumina sau prelungirile lor reflectate sau refractate.reflectarea artistica a realitatii prin cuvinte. medii traversate. Rezulta ca la realizarea imaginii. subiectul nu va fi receptat identic din puncte de observatie diferite.ro . obtinuta cu ajutorul unui sistem optic: . structura si complexitatea mintii care analizeaza subiectul iar din punct de vedere fizic de . culori. putem spune ca fotografia este o realitate interpretata – respectiv selectata si prezenta-ta dupa dorinta ( sau posibilitatile ) fotografului.reproducerea unui obiect. Pentru exemplificare.subiectul primeste lumina si o reflecta in jurul sau. in Fig. Analizand razele de lumina venite de la subiect constatam ca: . autorii asimileaza imaginea.1.photocami. astfel incat chiar razele de lumina incidente in acelasi punct pe subiect nu se vor reflecta la fel . perceptii sau reprezentari. viziunii care este: -ceeace i se pare cuiva ca vede ca urmare a unei perceptiiDin punct de vedere conceptual imaginea va depinde de sensibilitatea.

3 Perceptia adancimii spatiului in sistemul monoocular Dupa cum s-a mentionat. adancimea si in acest caz.proportiile diferitelor parti ale subiectului . aceasta va trebui sugerata in imagine.unghiului de cuprindere.ro .dimensiune . vom exemplifica modul in care se face aceasta sugestie: .doua subiecte aflate pe aceeasi directie a vederii noastre.contrastul si culoarea intre diferitele parti ale subiectului . 9 Se observa ca imaginile din figura. . iar in cazul diferentei de marime apreciem ca distanta pana la ele este diferita . imaginea fotografica nu inregistreaza cea de a treia dimensiune. presupunem ca acestea se afla la aceeasi distanta fata de observator.in cazul a doua subiecte asemanatoare de aceeasi marime. difera prin : . Suprapunerea.Fig.particularitatilor iluminarii subiectului directia luminii distanta sursei de lumina calitatea sursei de lumina etc. Aceste informatii sunt subordonate sistemului de raze din spatiu. in planuri situate diferit in adancime. Diferenta de marime ne sugereaza distanta dintre ele si distanta lor fata de observator .photocami. In continuare. al observatorului . 1. Alte elemente care vor actiona la reconstituirea spatiului subiect vor fi campurile clar-neclar si iluminarea si contrastul subiectului ( se stie ca iluminarea se modifica functie de distanta subiectului fata de sursa ) www. se pot suprapune partial .pozitiei subiectului fata de observator : distantei de la care este receptat subiectul unghiului ( directiei ) din care este privit subiectul .in prezentari diferite se poate schimba si raportul dintre subiectul principal si alte elemente existente eventual in cadru Aceste diferente. sugereaza pozitia lor diferita in adancime . care determina punctul de perspectiva al observatorului fata de spatiul subiect. se vor datora : .

11 De la fiecare punct subiect ( S1.ro . Prin traversarea sistemului optic. ci intr-un plan situat in spatele acestuia. imaginea nu se mai formeaza in focar. www.10 ) In cazul in care subiectul se afla in apropierea sistemului optic.11 : plan subiect S1 Y O I2 S2 y O2 I1 x a f1 f x1 a1 F1 F plan optic principal plan imagine O1 Fig.Rezulta ca. Formarea imaginii in acest caz . ( Fig.photocami. 3 Formarea imaginii prin obiectivul aparatului de fotografiat S F Fig. Astfel S1 O1 este raza paralela cu axa orizontala a sistemului optic ( axa de vizare ). iar S 1O 2 este raza care trece prin focarul din fata ( F1 ) al sistemului optic. respectiv distanta focala si diafragma de lucru . imaginea se va forma in apropierea focarului sistemului optic . 10 In cazul in care subiectul se afla la distante mari . la reconstituirea spatiului real in imagine. S2 ) pleaca o infinitate de raze. vor fi determinante pozitia fata de subiect. este prezentata in Fig. 1. iluminarea si caracteristicile optice ale aparaturii utilizate. S1 O este raza care trece prin centrul sistemului optic ( O ). apropiate de infinit . se produce convergenta razelor in punctul imagine I 1. insa vom analiza numai traseul celor principale.

distanta dintre centrul optic si focarul din spate F1 . fenomenul va fi similar si astfel in spatele sistemului optic. analizam asemanarea dintre triunghiurile formate in Fig.distanta subiectului la planul optic principal I2 I1 .= -----.= m Y a se numeste raport de micsorare daca este subunitar ( 1 ) Y a 1 ----.planul optic principal perpendicular pe axa optica S1S2 .subiectul ( plan subiect ) Y .distanta de la imagine la planul optic principal x1 .ro .distanta de la focarul sistemului optic la imagine .focarul din fata al sistemului optic f1 . extensia Pentru a obtine relatii intre aceste elemente. rezulta ca adaptarea se va face variind x 1 .imaginea ( plan imagine ) y .marimea imaginii a1 . Cum distanta f este o distanta fixa. 11 : y a1 ------. Sistemul optic nu are posibilitatea sa se adapteze automat ( asa cum o face vederea umana ) functie de pozitia in spatiu a subiectului ( distanta a ). distanta la planul imagine ( a 1 ) va fi variabila.= ----.focarul din spate al sistemului optic f .= M m y a1 se numeste raport de marire ( 2 ) daca este supraunitar Formula ( 2 ) se utilizeaza la macrofotografie si la marire ( copiere ) www.axa sistemului optic O1O2 . vom defini elementele schemei prezentate si vom stabili relatiile dintre ele : F .distanta dintre centrul optic si focarul din fata F F1 .marimea subiectului a . asa incat functie de aceasta pozitie.= ------. se va forma imaginea I 2 I 1 . In continuare.photocami.Pentru toate punctele subiectui S1 S 2 .

In cazul in care cele doua distante focale ale obiectivului ( f = f 1 ) sunt Egale ( obiectiv simetric ). 12 x 12 x 13 www.jos stanga . va fi rotita cu 180 0 .+ -----. la modificarea pozitiei subiectului F x 11 f Fig. atunci ecuatia formarii imaginii ( formula lui Gauss ) este urmatoarea : 1 1 1 ------.ro .photocami.= -----a a1 f a = f + x ( 3 ) in care a1= f + x 1 ( 4 ) ( 5 ) Se face mentiunea ca reprezentarea subiectului care se obtine in planul imagine. respectiv : rasturnata inversata sus .12 este prezentat modul in care se deplaseaza pozitia planului imagine fata de planul optic central.dreapta In Fig.

vom defini cateva noi notiuni ( Fig.0 Punctul de statie. cu dreapta perpendiculara ( normala ) pe centrul planului in care se afla subiectul ( vezi Fig. reprezinta pozitia centrului optic ( O) al aparatului de fotografiat fata de subiect si se exprima in relatie cu acesta ( distanta si unghiuri de inclinare in plan si pe inaltime ) b) axa de fotografiere. Pozitia axei de fotografiere Analizand modul in care se proiecteaza subiectul pe planul imagine.Pentru a obtine valoarea extensiei ( x 1 ) apelam la relatiile care se pot stabili in triunghiurile asemenea reprezentate in Fig. iar x se calculeaza sau se poate aproxima ( x ≈ a ) pentru distantele mari de fotografiere 1.= ------f x1 rezulta In relatia ( 6 ) cunoastem f.4. reprezinta dreapta care uneste centrul planului subiectului. 14 ): a) punctul de statie. x1 = f2 ( 6 ) x f -------. este unghiul (unghiurile ) pe care le face axa de fotografiere. 14 www.photocami. 13 Y y x f f x1 Y x -----. 13 Fig. 15 ) punct de statie normala la planul subiectului axa de fotografiere plan orizontal Fig.= -----y x1 x .= ------y f deoarece insa. cu centrul optic ( O) al obiectivului aparatului de fotografiat c) unghiul de fotografiere sau unghiul subiectiv. deasemenea Y f -----.ro .

16 www. reperul mai apropiat va fi reprezentat mai mare.ro . In imagine. 15 Pentru a sesiza importanta distantei de fotografiere efectuam exercitiul descris mai jos ( Fig.4.1 Distanta de la punctul de statie la subiect Fig. 16 ) Intr-o prima faza se vizeaza ( se fotografiaza) de la distanta a fata de primul. doua repere cu inaltimea H si cu distanta intre ele de 1 m. Fig. Planul imagine va fi la distanta a fata de centrul sistemului optic.photocami.subiect unghi pe orizontala normala unghi de fotografiere unghi pe verticala 1.

= H3 H 2a + 1 --------.= --------.-----------2 H x a 1 = 1 + --------2a Se poate observa ca in acest al doilea caz.= H1 H ( a+1) ---------------.→ H 2 = --------2a a 2 H --------2a + 1 H3 = -------. marimea celor doua repere este mai apropiata si analizand expresia. 17 www.→ a + 1 a H x a = -----------------a + 1 H1 Raportul imaginilor celor doua repere va fi: H -----. a → ∞ ( distanta de fotografiere crescand ) raportul tinde spre 1.photocami.= -------. H H2 H ---------------.ro .Dimensiunea in imagine a reperului mai indepartat se poate calcula astfel: H H1 -------. Fig.→ a H3 H x a = --------2a + 1 Facand in acest caz raportul imaginilor celor doua repere obtinem: H2 --------.= H x a 1 1 + ------a In a doua faza se fotografiaza aceleasi doua repere de la distanta 2a fata de primul.

18 : 1. 18 a inaltimea subiectului 1 va reprezenta numai un sfert din inaltimea subiectului 2 iar in Fig. capata o si mai mare importanta cand fotografiem doua sau mai multe subiecte dispuse in adancime.ro . Vom analiza fenomenul in schitele a. si c din Fig. ( numim reprezentare sub un unghi subiectiv ) Inaltimea punctului de statie. b.4. 17 . Aceasta distorsiune in imagine a dimensiunilor reale ale subiectelor apartine „ efectului de perspectiva „ Efectul descries este ilustrat si in Fig. 18 b . Inaltimea punctului de statie ( unghiul de fotografiere ) Fiecarui subiect ii corespunde o anumita inaltime de fotografiere ( aprox.In concluzie. Se observa ca numai in Fig 18 b in imagine se reproduce aproximativ raportul real al inaltimii celor doua subiecte ( 1 : 2 ) www.doua subiecte fotografiate de aproape apar mult diferite fata de aceleasi repere fotografiate de la distanta mai mare. inaltimea subiectului 1 pare a fi jumatate din inaltimea subiectului 2. 18 In Fig. reperele dispuse diferit in spatiu ( pe adancime ) sunt reprezentate ca marime in imagine intr-un raport care depinde de distanta de fotografiere. Efectul de perspectiva mai este influentat de distanta focala a obiectivului utilizat si de unghiul de fotografiere.2 2 1 a 2 1 b 2 1 c Fig.18 c aceeasi inaltime a subiectului 1 va reprezenta aproape trei sferturi din inaltimea subiectului 2.photocami. jumatate din inaltimea sa ) de la care poate fi inregistrat in imagine cu deformari minime. in timp ce in Fig. prin modificarea acestei inaltimi se produce o modificare a raportului dintre inaltimile subiectelor respective. deoarece. in imagine. Inaltand sau coborand inaltimea de fotografiere subiectul este cuprins sub un anumit unghi care-l deformeaza in imagine.

de dreapta a cu o distributie a punctelor corespondente total diferita si cu alte alte raporturi fata de cele reale ale elementelor corespondente ale subiectului. 19 plan imagine 1. cu cat.photocami.4. In cazul in care planul subiectului.1. se prezinta modul in care se va forma imaginea unui patrat fotografiat sub un anumit unghi ( cu axa de fotografiere inclinata pe o singura directie fata de suprafata patratului ) A a Fig. atunci deformarile care apar in imagine sunt mult mai accentuate modificand complet forma reala a subiectului .4.1 Fotografierea unei drepte dupa o directie inclinata In planul imaginii.imaginea este excentrica fata de axa de fotografiere. 20 plan imagine Dupa cum se vede in figura. www.ro . reprezentarea subiectului va fi cu atat mai deformata.19) Fig. ( Fig. latura de sus este situata mai aproape de obiectiv ) . imaginea patratului va fi un trapez in care: . perpendicular pe axa de fotografiere.2.latura de sus este mai mare fata de latura de jos ( explicabil prin faptul ca in spatiu. A 2 … A n egal distantate va fi reprezentata in imagine. dupa o directie inclinata In Fig.2. planul in care se afla subiectul este mai inclinat fata de aceasta axa. nu este inclinat fata de axa de fotografiere numai pe o directie ci pe amandoua. 20.2 Fotografierea unui plan. partea mai indepartata a subiectului fiind mai comprimata fata de partea mai indepartata Rezulta ca dreapta A definita de o multime de puncte A 1 .

este cea realizata din pozitia 5 .in Fig. 21 .In Fig. vom si urmari figurile urmatoare: .23 este reprezentat hotelul Intercontinental. singura imagine corecta a peretelui din spate al cubului. pozitie centrala.ro . Pentru a prezenta modul complex in care distanta de fotografiere influenteaza elementele din imagine. 1 1 2 3 2 3 4 4 5 6 5 6 7 8 9 Fig. care a permis fotografierea dupa o directie perpendiculara pe centrul planului subiectului . la care traversele vor fi cu atat mai mici si mai apropiate cu cat distanta fata de aparatul de fotografiat este mai mare .in Fig 22 este reprezentata o cale ferata care se desfasoara in adancime. Dupa cum se poate vedea.21 7 8 9 Figurile din partea dreapta a cubului reprezinta imaginile obtinute . este convergenta liniilor paralele care se indeparteaza de aparatul de fotografiat www. se prezinta un exercitiu. unde se repeta fenomenul micsorarii si apropierii elementelor odata cu marirea distantei Un alt fenomen vizibil pregnant. fotografiind din aceste pozitii peretele din spate al cubului . in care aparatul de fotografiat ocupa diferite pozitii pe suprafata frontala a unui cub.photocami.

Fig. 23 Observatiile care se pot face sunt urmatoarele: . se micsoreaza dimensiunile subiectului atat pe verticala cat si pe orizontala . cu ajutorul careia.cu cat se micsoreaza distanta de fotografiere.in cazul in care se micsoreaza distanta de fotografiere. marindu-se si distanta de dispunere in adancime a elementelor subiectului . scade distanta de dispunere in adancime a elementelor subiectului.photocami.la distante mari de fotografiere. putem schimba raportul dintre dimensiunile subiectului.cu cat creste distanta de fotografiere. se modifica si raportul dimensiunilor dintre elementele situate mai aproape si cele situate mai departe de punctul de statie Aceste observatii ne permit sa intelegem mai bine rolul “subiectiv” pe care il are si distanta de fotografiere. ( se pot modifica relatiile dintre ele ) www. acestea tinzand sa se suprapuna . sau dintre elementele care-l compun. dimensiunile subiectului cresc. 22 Fig.ro .

5. c ) Subiectul 1 poate fi in fata subiectului 2. odata cu modificarea punctului de statie.24 se prezinta situatia in care fotografierea a doua subiecte 1 si 2 se face din 3 puncte de statie diferite ( a. Totodata. 24 c 2 In Fig. prin schimbarea punctului de statie 1 1 2 a 2 1 b b c a Fig. in timp ce o insecta. Aceasta pozitie este determinata de forma si dimensiunile subiectului. b. o cladire un pom. www. vor fi privite in mod obisnuit de jos. 1.4. Astfel un munte.4.photocami. 1.0 Perspectiva Deformarile descrise la pct. 1. o roca vor fi privite de sus. cu forme dispuse in spatiu ( deci si pe adancime ). Avand in vedere ca subiectele din natura nu sunt simple drepte sau planuri ci corpuri. o planta .3 Modificarea planului in care se afla subiectul.4.1 Perspectiva specifica Exista o anumita pozitie a observatorului din care un subiect poate fi identificat in majoritatea caracteristicilor sale. se va modifica reprezentarea intregului subiect.1.ro . pentru ca privirea ( sau obiectivul) sa cuprinda subiectul in totalitate. 1.1. va exista o anumita distanta optima.5.2. 1. in rand cu subiectul 2 sau in spatele subiectului 2 functie de pozitia aparatului de fotografiat ( vezi imaginile din dreapta figurii principale ) Bineinteles ca odata cu modificarea planurilor in care se afla cele doua subiecte se va schimba si raportul dimensiunilor lor.4.3 se numesc efect de perspectiva si se manifesta la orice modificare a punctului de statie ( distanta si inclinare a axei de fotografiere ).

19 b este reprezentativa pentru acesta. Aceeasi fizionomie cuprinsa de un superangular exagerat va fi in mod grotesc deformata. 25 b Se poate constata cu usurinta ca imaginea din Fig. o anumita imagine a subiectului pe care o putem numi “ perspectiva specifica “ care permite o recunoastere instantanee si neechivoca a lui.Rezulta ca exista o anumita distanta a punctului de statie si o anumita directie de fotografiere pentru fiecare subiect. ( Fig. nu este recunoscut. O persoana vazuta de deasupra sau din spate nu-si prezinta fizionomia care o defineste. Un exemplu pentru cele sustinute mai sus este prezentat si in schitele din Fig. Fundul circular al unei sticle. 19 a fiind vederea de sus a aceluiasi subiect ) www. Pentru a intelege mai bine termenul vom prezenta cateva exemple de reprezentare in care subiectul din imagine. nu poate sugera forma acesteia.ro . Astfel.photocami. a Fig. Exemplele pot continua. doua imagini ale aceluiasi subiect. pentru a fi recunoscuta ca atare va trebui reprezentata dintr-un unghi in care in imagine apare codita caracteristica. 19 a nu ne permite identificarea subiectului in timp ce imaginea din Fig. unghi de cuprindere si un unghi de vizare care permit reprezentarea in imagine a subiectului astfel incat acesta sa fie perceput corect si imediat de viitorul privitor. indoieli sau chiar mai rau. Cireasa. Termenul defineste modul de reprezentare in imagine a unui subiect astfel incat acesta sa fie perceput instantaneu cu el insusi. creaza ambiguitati. 25. ducand la concluzia ca exista o anumita distanta. o imagine de 2 m a unei cirese va fi aproape imposibil de asociat cu reala fructa gingasa. care permite formarea unei imagini inconfundabile a acestuia si reciproc.

www. Pentru a putea fi corect percepute. Astfel un bulgare de pamant. observarea – fotografierea lor trebuie facuta dintr-un unghi lateral. de sus sau de jos. n-au o reprezentare caracteristica care sa permita recunoasterea lor instantanee. 25 Toate aceste corpuri au aceeasi reprezentare frontala – un dreptunghi. Atragem atentia asupra faptului ca nu toate subiectele poseda caracteristici care sa permita identificarea lor instantanee ( nu sunt fotogenice). o cadere de apa. Aceste subiecte trebuie sa fie prezentate in imagine intr-un mod aparte. etc.ro . o piatra.photocami.Alte exemple sunt prezentate in grupul de figuri 25 Fig. asociate cu alte elemente care le pot defini.

ro . subiectele din jurul nostru vor fi inregistrate in imagine in mod diferit. 26 f1 f2 Fig. va fi cu atat mai apropiat de realitate cu cat distanta focala este mai mare.5. Aceeasi fata. cuprinsa de unghiuri diferite. Rezulta ca fotografiind cu distante focale diferite. va avea un profil diferit.photocami.2 Modificarea formei subiectului prin schimbarea distantei focale Distanta focala a obiectivului. Diferentele cele mai mari se obtin in imagine la fotografierea cu distante focale diferite. vom analiza cum se modifica conturul unei sfere odata cu variatia unghiului care o cuprinde Fig.1. ( functie de distanta de fotografiere – de la distanta mare efectul nu se mai manifesta. Acesta este motivul pentru care la fotografierea portretelor se recomanda utilizarea obiectivelor cu distanta focala mare. 26 f3 f1 f2 f3 Dupa cum se poate observa in schitele sectiunilor prezentate. conturul obiectului pe care dorim sa-l inregistram. www. a unor forme cu profil complex ( exemplu fata umana). determina unghiul de cuprindere al acestuia ( vezi Tema III ) Pentru a scoate in evidenta modificarea perspectivei prin schimbarea distantei focale.

1. Fig. subiectul trebuie asezat in semicerc astfel incat sa se pastreze aceeasi distanta fata de oricare persoana ) Deformarea de perspectiva prezentata. in dreptul fotografului ( functie de diferenta de distanta fata de ele ) ( Pentru a se pastra egalitatea inaltimilor. este cu atat mai accentuata cu cat distanta de fotografiere este mai apropiata ( distantele fata de centrul subiectului si fata de margini difera mai mult ). vor fi mai mici ca inaltime fata de persoanele aflate la mijlocul acestuia.photocami. www.ro . in imagine persoanele asezate la extremitatile sirului.5.3 Fotografierea unui sir de persoane Presupunem ca avem de fotografiat un sir de persoane asezat in fata noastra. perpendicular pe directia de fotografiere ( Fig. 27 In aceste conditii.

viteza de desfasurare a actiunii va fi mult mai mare. atat datorita pozitiei punctului de statie. dreapta-jos stanga. Daca actiunea se desfasoara in sens contrar . parand fara finalitate . un centru de interes.photocami.sus ( numita diagonala ascendenta ) se induce observatorului o stare de optimism. va avea in interior un focar. Astfel. produc observatorului imaginii. in timp ce o suprafata convexa. de pierderea stabilitatii. Astfel. decorul devine participant la actiune . Aceasta succesiune de repere in adancime. dreapta. www.care se produc in imagine. aspiratie. in timp ce la fotografierea cu distante focale scurte . deformatiilor care se vor produce in viitoarea imagine. Liniile convergente din imagine. In cazul desfasurarii actiunii pe diagonalele cadrului. anumite reactii psihologice . In cazul desfasurarii actiunii pe cealalta diagonala. 4 Efectul deformatiilor de perspectiva. se obtine o senzatie de stagnare de deprimare. realizare. decorul va capata numai rol de fundal. dorim sa subliniem deosebita importanta care trebuie acordata. Prin aceste cateva observatii. Daca liniile sunt simetrice ( respectiv punctul de statie a fost central ). recreaza spatiul. fotografierea in racourci ( subiectul fiind privit de jos in sus ). convexitati sau concavitati. va reflecta privirea indepartand-o de punctul de incidenta . la subiectele fotografiate de sus. Daca traiectoria subiectului este reprezentata de o linie curba. neparticipand la ea. producand observatorului senzatia de alunecare. vor fi mai mici . prin diagonala stanga-jos. sugereaza directia de desfasurare a actiunii. Ca efect. daca aceleasi linii sunt asimetrice formand diagonale ale cadrului. sau directii posibile de deplasare ale subiectului principal . asupra privitorului Deformatiile de perspectiva. stabilind ritm pe directia respectiva. in timp ce. un plin. atat spatiul cat si subiectul vor castiga in importanta si personalitate ). apare si un fenomen de comprimare a lor. cu cat distanta de fotografiere si distanta focala a opticii utilizate. observatorul se va situa in afara spatiului actiunii. analizand ce se petrece in spatiul din jurul subiectului.ro . efortul subiectului de a parcurge aceasta traiectorie. un gol. observatorul situandu-se intr-un un plan paralel cu actiunea . liniile verticale de aceeasi dimensiune asezate in adancime. Suprafetele delimitate de linii curbe. stanga-sus dreaptajos ( diagonala descendenta ). viteza de deplasare pe aceasta traiectorie va fi perceputa ca variabila . o suprafata concava. concentrice. relatia va fi indirecta . va situa observatorul in centrul actiunii. Daca se fotografiaza cu distante focale lungi. iar actiunea se va desfasura normal avand finalitate . Fenomenul va fi cu atat mai accentuat. dau senzatia de curburi spatiale. Dimpotriva. cat si datorita tipului de optica folosita ( a lungimii focale a obiectivului ). se micsoreaza si odata cu aceasta se micsoreaza si distanta dintre ele. 5. S-a aratat ca prin deformarea de perspectiva. sub influenta subiectului si al spatiului care il inconjoara ( in acest fel. cadere . relatia cu observatorul este si ea directa implicandu-l.1. de plan second. in afara de fenomenul de convergenta al liniilor. Accelerarea sau incetinirea vitezei. vor depinde de sensul de parcurgere al curbei respective .sus.

1. confort si stabilitate a pozitiei respective.modificarea planului in care se afla subiectul principal sau introducerea intentionata a anumitor planuri in viitoarea imagine 1.subiectul in miscare sa poata fi urmarit in toata evolutia sa .6 Alegerea pozitiei punctului de statie La alegerea pozitiei punctului de statie.unghiul de vizare sa permita o reprezentare cat mai fidela a subiectului ( pe cat posibil sa se obtina “ perspectiva specifica” ) . 28 ) plan imagine b a plan optic principal O C plan subiect A B Fig. ( Fig.elementele de fundal care apar in cadru.eliminarea deformatiilor de perspectiva sau alterarea intr-un anumit sens a proportiilor subiectului . vom avea grija sa fie indeplinite urmatoarele conditii: .. trebuie sa influenteze favorabil compozitia acestuia Alte considerente care pot determina alegerea pozitiei punctului de statie sunt: . vizibilitate continua care sa nu fie pe parcurs alterata. 7 Efectul Scheimpflug In cazul in care planul subiectului ( AB ) impreuna cu planul imaginii ( ba) si cu planul optic principal. 28 www.ro . etc.lumina principala trebuie sa cada asupra subiectului sub un unghi favorabil care sa puna in evidenta relieful acestuia ( la reportaj se va evita contralumina care altereaza imaginea ) . va respecta intocmai proportiile subiectului .alegerea unui unghi de vizare care sa modifice impresia de miscare . imaginea formata.photocami.distanta fata de subiect trebuie sa permita reprezentarea acestuia la scara dorita ( corelata cu distanta focala utilizata ) .stabilirea unei anumite proportii intre subiectul principal si celelalte elemente invecinate . vom tine cont de aspecte ca accesibilitate la acesta. insa din punct de vedere al fotografierii. se intalnesc dupa aceeasi linie ( dreapta C ).

8 Tipuri de imagini care se obtin direct prin fotografiere . mai convingatoare . La color in imaginea negativa apar culorile complementare .ro . acesta dupa perceptia imaginii. obtinute la fotografiere .imagine pozitiva ( imaginea respecta densitatile si stralucirile subiectului ) sau negativa ( imaginea are inversate densitatile si stralucirile subiectului.se recepteaza usor de diferite categorii de privitori fara o prealabila pregatire intelectuala a acestora . sau insotite de text. se incearca corectarea deformatiilor de perspectiva.sunt mai sintetice . tinzand sa-si proiecteze singur intreg fenomenul .coexista armonios cu mesajul verbal completandu-se in mod natural www. relatii. apar mai luminoase ) . 1.pot oferi simultan o multitudine de informatii . datorita unor avantaje pe care le prezinta fata de mijloacele obisnuite de comunicare verbala: .imaginile se constituie in limbaj universal. Fenomenul. iar cele intunecoase. se utilizeaza singure.imagine inversata si rasturnata. solicitandu-i imaginatia. sau virata si cu modificare de contrast .sunt mai concrete. care va fi receptat la fel in orice parte a globului pamantesc . se utilizeaza atat la fotografiere cat si la copierea imaginilor.9 Despre comunicarea prin intermediul imaginilor Deoarece imaginile pot transmite o mare diversitate de mesaje.imagini alb-negru.imagine cu proprietati suplimentare ( efecte ) 1.Pentru realizarea acestei conditii ( convergenta celor trei plane ). mai greu de descris prin cuvinte . care permit bascularea planului optic principal.mesajul este mai usor si mai rapid perceput . fata de planul imagine . adica partile mai luminoase apar in imagine mai intunecoase. sau color .imaginile sunt stimulative pentru privitor. prin inclinarea planurilor.pot prezenta convingator obiecte. sau cu modificarea acestor proportii imagine in culori si straluciri naturale. fiinte. unde. sau identica cu subiectul imagine cu respectarea proportiilor dimensiunilor subiectului. . sunt necesare aparate de fotografiat flexibile ( cu burduf ).se pot adresa nu numai unei persoane dar si unui grup . stari.photocami.imagine la scara reala ( 1: 1 ) sau la scari diferite .

) www. Trebuie mentionat si rolul formativ si educativ al utilizarii imaginilor in comunicare care consta in: .dezvolta simtul proportiilor . mecanica. sociologie. electricitate. o crestere a numarului de informatii transmise si receptate si o mai buna intelegere si integrare a realitatii in care traim. psihologie. prelucreaza si manipuleaza respectivele imagini. cinematografie.photocami.pot impune un anumit ritm de comunicare sau crea atmosfera . geometrie. Aceasta educatie necesita o corecta intelegere a fenomenelor si instructie temeinica in multe domenii care concura la realizarea imaginii.ro .nu pot fi combatute decat cu alte imagini Aceste caracteristici ale comunicarii prin intermediul imaginilor face ca in ultima vreme dialogului vizual sa fie exploatat din ce in ce mai mult.creste capacitatea de analiza si sinteza . Pentru a se obtine bune rezultate in sensul celor prezentate mai sus este necesara o educatie speciala a celor care inregistreaza. etc.largeste aria posibilitatilor de exprimare Consecintele sunt o mai buna intercomunicare. calculatoare. chimie.dezvoltarea imaginatiei .. ( pictura.dezvoltarea perceptiei .asigura varietate in transmiterea unor mesaje .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful