MICĂ GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

,.

HARITINA GHERMAN • RODICA SÂRBU

MICA GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

(D
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ
BUCUREŞTI, 1986

Contri buţiii autorilor : RODICA SÂRBU Noţiuni de fonetică şi ortografie, Articolul, Sub­ stantivul, Adjectivul, Numeralul, Interjecţia, Structura morfologică a cuvîntului H ARITI NA GHERMAN: Pronumele, Verbul, Adverbul, Prepoziţia, Con­ juncţia, Noţiuni de sintaxă, Vorbirea directă şi indirectă, Limba italiană ieri şi azi

Coperta

de: DUMITRU VERDEŞ

PREFAŢĂ

Prezentul volum încearcă într-o formulă succintă să răspundă celor ce doresc să-şi fundamenteze sau să-şi sistematizeze cunoştinţele de limbă italiană, fiind în egală măsură şi un ghid adresat tuturor celor ce doresc să descifreze tainele unei limbi romanice atît de apropiate de limba română. Lucrarea este structurată pe următoarele capitole: Noţiuni de fonetică şi ortografie, necesare spre a-1 îndruma pe cititor în pronunţarea şi scrierea corectă. De asemenea, pentru dobîndirea unei pronunţii co­ recte, s-a considerat necesar ca pe întreg parcursul lucrării accentul tonic al anumitor cuvinte să fie marcat de un punct plasat sub silaba accentuată (favola). Capitolul intitulat Morfologia, organizat in maniera morfosintactică tradiţională, prezintă toate categoriile gramaticale sus­ ţinute de exemplificări integral traduse în limba română. Noţiunile de sintaxă sînt expuse în mod schematic urmărindu-se în mod deosebit diferenţele evidente dintre cele două limbi. Exemplele din acest capitol sînt de asemenea traduse. Pentru a se da o orientare generală asupra originii şi evoluţiei limbii italiene a fost introdus capitelul Limba ita­ liană ieri şi azi, care intenţionează să prezinte pe scurt anumite aspecte ale limbii italiene contemporane. Ultimul capitol. Texte in sprijinul gramaticii, oferă posibilitatea de a regăsi într-o lectură plăcută — por­ nind de la anecdote şi terminând cu textele unor autori consacraţi — unele aplicaţii aie noţiunilor de gramatică cuprinse în prima parte a volumului. în acest scop dispunerea textelor a fost făcută într-o or­ dine gradată a dificultăţilor, eonsiderîndu-se necesar ca primele dintre acestea să fie traduse integral, pe cîtă vreme celelalte să fie însoţite de traduceri şi explicaţii parţiale. Fiecare text reprezintă ilustrarea con­ cretă a unor fenomene gramaticale ce au fost puse în valoare prin sublinieri speciale şi trimiteri directe la capitolul de teorie din prima parte a lucrării. Cartea de faţă nu are pretenţia de a fi tratat exhaustiv faptele de limbă, ci s-a orientat mai curînd spre aspecte contrastive şi spre cele cu caracter practic, scopul acesteia fiind acela de a asigura o consultare nu numai rapidă dar şi eficientă. Conştiente de faptul că expunerea teoretică a gramaticii fără exer­ ciţii de memorizare şi de repetare spre a se dobîndi deprinderi şi auto5

matisme este insuficientă, autoarele şi-au propus să pună Ia dispoziţia publicului şi un viitor volum de exerciţii aplicative, volum care a fost intitulat Utilissimo şi care, se speră, va apărea cit mai curine! posibil. In fine, volumul acesta reprezintă o încununare a îndelungatei-co­ laborări profesionale precum şi a prieteniei ce leagă încă de pe vremea studenţiei pe cele două autoare. AUTOARELE

. Formele articolului nehotărit Articolul partitiv Folosirea şi omiterea articolului partitiv Folosirea şi omiterea articolului . hiatul. Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv Alte situaţii de folosire a articolului hotărît Alte cazuri în care articolul se omite SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Genul substantivelor după terminaţie Genul substantivelor după înţeles 7 .SUMAR Prefaţă NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE Vocalele Diftongii. triftongii Consoanele Litere de origine străina Grupuri de litere Accentul Eliziunea şi apostroful Apocoparea sau trunchierea Adăugarea unor sunete Abrevierile Despărţirea cuvintelor în silabe 5 13 13 14 15 17 18 19 20 21 22 22 24 25 25 25 25 27 27 28 28 30 30 31 31 34 34 35 37 37 37 41 : MORFOLOGIE ARTICOLUL Articolul hotărlt Formele articolului hotărît . . Prepoziţiile articulate Formele prepoziţiilor articulate Articolul nehotărit '.

substantivelor F o r m a r e a femininului substantivelor Numărul substantivelor P l u r a l u l substantivelor masculine P l u r a l u l substantivelor feminine S u b s t a n t i v e invariabile S u b s t a n t i v e cu mai m u l t e forme Substantive cu două forme la singular S u b s t a n t i v e cu două forme la plural S u b s t a n t i v e cu forme duble la singular şi plural S u b s t a n t i v e defective S u b s t a n t i v e cu forme speciale de plural P l u r a l u l substantivelor compuse Declinarea substantivelor ADJECTIVUL P a r t i c u l a r i t ă ţ i ale pluralului adjectivelor Poziţia adjectivelor Acordul adjectivelor F o r m e ale adjectivelor bello şi quello F o r m e ale adjectivelor buono. vi 4 45 45 49 49 52 54 55 55 56 58 60 62 62 65 71 72 74 75 76 77 78 73 79 79 81 83 83 84 86 87 87 89 90 91 94 97 97 98 98 99 100 10! 102 103 105 106 . Adjective cu superlative neregulate Adjective lipsite de unele grade de comparaţie NUMERALUL Numerale cardinale şi ordinale Observaţii asupra numeralelor cardinale Observaţii a s u p r a numeralelor ordinale Folosirea numeralelor cardinale şi ordinale Alte numerale PRONUMELE Pronumele personale Formele pronumelor personale la n o m i n a t i v (cazul subiectului) Folosirea pronumelor personale la n o m i n a t i v Pronumele personale în funcţie de complement Formele accentuate ale pronumelor Pron urnele reflexive Formele neaccentuate ale pronumelor Poziţia formelor neaccentuate (atone) Combinaţii de pronume n e a c c e n t u a t e Particulele pronominale ne. grande Complementui adjectivelor Gradele adjectivelor G r a d u l pozitiv Gradul comparativ G r a d u l superlativ Adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ . ci.Observaţii asupra genului. . . .

198 198 199 200 201 202 202 Si impersonal şi si pasiv Tabloul prenumelor şi adjectivelor posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele de identitate Pronumele relative Pronumele şi adjectivele interogative Adjectivele exclamative Pronumele şi adjectivele nehotărite Alte adjective şi pronume nehotărite VERBUL A.Pronumele Promane de politeţe şi adjective posesive 109 110 112 112 114 117 119 122 123 123 128 130 130 131 131 135 140 143 143 143 146 153 158 160 160 160 175 180 185 186 186 186 188 I89 191 191 196 197 .a Conjugarea a I l I . Criterii morfologice Modurile şi timpurile cerbului Verbele auxiliare Folosirea auxiliarelor Conjugarea Conjugarea la diateza activă Conjugarea I Conjugarea a I i .a Acordul participiului perfect Verbele neregulate Observaţii a s u p r a conjugării verbelor neregulate Principalele verbe neregulate Conjugarea Conjugarea la diateza reflexivă la diateza pasivă Verbele auxiliare de m o d a l i t a t e Folosirea impersonală a verbelor personale Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ Folosirea modului condiţional Folosirea modului conjunctiv Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv Folosirea modului gerunziu Folosirea modului participiu ADVERBUL Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele de mod de timp de loc de cantitate de afirmaţie de negaţie . . . Criterii sintactice B .

Gradele de comparaţie ale adverbelor PREPOZIŢIA A. Prepoziţii proprii B. Conjuncţiile coordonatoare B . indirecte (se non 254 256 256 257 258 10 .. : : :. Prepoziţii improprii CONJUNCŢIA A.. F r a z a prin s u b o r d o n a r e timpurilor Concordanţa timpurilor l a m o d u l indicativ Concordanţa timpurilor la m o d u l conjunctiv Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative condizionale ) Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale Propoziţii t e m p o r a l e Propoziţii cauzale Propoziţii finale ••i : Î . : : : : : : : . 203 203 206 206 209 212: 212 213 213 214 214214 215 215 215 216 216 216 217 218 220 — .. Conjuncţiile sufoordonatoare Conjuncţii explicative (declarative) Conjuncţii temporale Conjuncţii cauzale Conjuncţii modale Conjuncţii finale Conjuncţii concesive Conjuncţii consecutive Conjuncţii condiţionale Conjuncţii de excepţie Conjuncţii interogative indirecte Conjuncţii dubitative INTERJECŢIA STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI Derivarea Gradarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale NOŢIUNI D E SINTAXĂ PĂRŢILE PROPOZIŢIEI Subiectul Predicatul N u m e l e predicativ Acordul predicatului cu subiectul Atributul Apoziţia Complementul Propoziţii subordonate explicite şi implicite FRAZA A.Locul adverbelor in propoziţie . F r a z a prin Concordanţa coordonare B . 222 233 233 234 237 238 238 239 239 240 241 241 242 244 245 245 246 248 249 251 .

PROSATORI 258 259 259 259 260 260 261 262 264 268 268 270 272 279 279 286 291 306 .Propoziţii consecutive Propoziţii concesive Propoziţii comparative Propoziţii circumstanţiale de loc Propoziţii modale Propoziţii relative Propoziţii condiţionale Se condiţional (periodul ipotetic) VORBIREA DIRECTĂ ŞI INDIRECTĂ LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică Aspecte ale limbii italiene contemporane Stiluri funcţionale TEXTE EV SPKIJDrtTL GRAMATICII BARZELLETTE DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA DALLA LETTURA ALLA GRAMMATICA POETI.

I .

x (ics). y) adoptate din alte limbi pentru tran­ scrierea cuvintelor de origine străină. în funcţie de accentul silabei sau de grupul vocalic din care fac parte. In scrierea curentă sunetul închis sau deschis nu se marchează grafic. terma- le . r (erre). vittòria — victorie. x. persóna — persoană. u (a). u. erre. yogur — iaurt— i greca. t (ti). u. j (i lunga). o . m (emme). di. i (i). professoréssa — profesoară. Citirea cuvintelor pe litere se face astfel: libro — carte — ellej i. q (qu). Ordinea aşezării literelor în alfabet şi denumirea lor convenţională în limba italiană este următoarea: a (a). o (o). h (acca). e şi o pot avea în silabă accentuată o pronunţie închisă sau deschisă. i. n (enne). dolóre — durere. a. p (pi). erre. e. w. amica — prietenă. z (zeta). a. fratèllo — frate. w (doppia vii sau ci). d (di). o . o. b (bi). §3 B. la i greca. gi. o. cu^ura — cultură. s (esse). Vocalele §2 Limba italiană are 5 vocale: a. vocalele au urmă­ toarea pronunţie: A. e (e). la vu. în mod convenţional însă gramaticile şi dicţionarele notează sunetul închis cu accent ascuţit (') iar cel deschis cu accent grav (s) cu scopul de-a indica: 1) pronunţia corectă a cuvîntului ca în exem­ plele: mése — lună. u. quaderno — caiet — qu.lbi. la enne. k. Pronunţată separat fiecare literă este precedată de articolul hotărît feminin la (care înlocuieşte substantivul la lettera — litera) ca în exemplele: Ia ci. e (ci). 1 (elle). y (i greca). erre. v (vu sau ci). enne.NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE (NOZIONI DI FONETICA ED ORTOGRAFIA) §1 Alfabetul limbii italiene cuprinde 26 de litere dintre care 21 de origine latină şi 5 (j. i. k (kappa). u au întotdeauna sunete unice şi se pronunţă la fel ca în limba română: figura — figură. ti. g (gì). f (effe). e. attènto — atent.

/t'ero-mîndră. Diftongul rezultă din combinaţia vocalelor i şi u (vocale slabe) cu a. iu. c. se. guerra — război. vocalele i şi u nu alcătuiesc cu vocalele ală­ turate diftongi. già (gie. cu două emisiuni de voce. fiore — floare. Vocala e la începutul unui cuvînt nu se diftonghează: se pro­ nunţă ca e iniţial în limba română din cuvintele: erou. Diftongii. egli — el.metro — termometru . scia (scie. ciò. Cînd două vocale întilnindu-se se pronunţă separat. piaţă. oi: coi — voi. erba — iarbă. quo). gio. neutro — neutru . Se va pronunţa deci: esercizio — exerciţiu. chiudo — închid. deoarece în aceste grupuri ele rămîn simple semne grafice care indică o pronunţie specifică consoanelor: q. io. ue. emblemă. * omonime — cuvinte identice ca formă dar diferite ca sens: fiera-fiarâ. ai. (glie. C. ie. sciu). 2) pronunţia corectă a unor omonime* la care sunetul închis sau deschis al respectivelor vocale este singurul indiciu pentru sensul diferit al acestora: è (e închis) pèsca — pescuit légge — lege é — şi vènti — douăzeci ó (o închis) vòlto — faţă fóro — gaură cólto — cult rósa — roasă fògge è (e deschis) pèsca — piersică — citeşte è — este vènti — vînturi ò (o deschis) vòlto — întors fòro — for. iu: piato — farfurie. acestea formează un hiat. 14 . Vocalele hiatului fac parte întotdeauna din două silabe diverse. o (vocale tari). exer­ ciţiu. uo: puntuale — punctual. glia. fieratîrg. eu: farei — aş face. ei. Cei mai frecvenţi diftongi sînt: ia. moina — răsfăţ. còlto — cules ròsa — trandafir Vocalele e şi o în silabă neaccentuată au întotdeauna sunet închis. gliu). causa — cauză . Diftongii sînt grupuri formate din două vocale alăturate care se pronunţă cu o singură emisiune de voce. Vocalele unui diftong aparţin aceleiaşi silabe deci în scris nu se pot separa (vezi § 16). fieno — fin. giù). NOTĂ: în grupurile qua (que. hiatul. fiume — rîu : ua. triftongii § 4 A. glio. qui. fuori — afară . gl. e. g. § 5 B. ciu). scio. eia (eie. au: zaino — rucsac.

po-e-ta ~ poet. uoi. 15 . albergo — hotel . nu se despart în scris. «o. cuoi — boi. raccontare — a po­ vesti (vezi § 8). p. re-a-gi-re — a reacţiona. c şi g urmate de vocalele a. <vezi § 8. o sau de alte consoane: cuore — inimă. mangiai — mîncai. 2). 2. Pronunţarea următoarelor consoane este diferită faţă de limba română. oe: te-a-tro — teatru. clima — climă. ci-a — stradă. § 6 C. d) în mod excepţional în cuvinte ca li-n-to — lăută. Cei mai frecvenţi triftongi sînt: uai. r. d-o — unchi. . 3. magro — slab. pi-o-lo — ţă­ ruş. a. e. § 8 B.Hiatul se formează: a) Cînd se întâlnesc două vocale tari (a. coda — coadă. iei. NOTĂ: Triftongul iuo tinde în limba modernă să fie înlocuit de diftongul io: giuoco — gioco — joc. ghioKo — lacom . gloria — glorie etc. Consoanele duble (le doppie) care sînt o caracteristică a limbii italiene iar pronunţia lor corectă cere o durată prelungită a sunetului respectiv: oggi — azi. <dopo — după. gusto — gust. figliuolo — figliolo — fiu. miei — ai mei. Consoanele § 7 în limba italiană consoanele pot fi simple: tema — temă. po-e-si-a — poezie. m. Pronunţarea următoarelor consoane este identică cu cea din limba română: 1.go/a — gît. a-e-re-o — avion. o ) în grupuri ca ea. t.aparţinînd aceleiaşi silabe. camera — cameră. 4. fmestra — fereastră. c şi g urmate de vocalele e si i între care se intercalează un h •amiche — prietene. b) cînd vocalele slabe (i. cucina — bucă­ tărie. c şi g urmate de vocalele e şi i: cesto — coş. 1. A. b. gara — întrecere. sau pot fi duble: mamma — mamă.altei vocale. programma — program. v bambino — copil. c) cînd cuvintele se formează cu prefixele ri şi re: ri-a-ve-re — a avea din nou. stanco — obosit. d. u) sînt accentuate şi se află lingă alte vocale: pa-u-ra — frică. gelo — ger. n. l. gigante — uriaş . ae. chiace — cheie. critico — critic. ragne — riduri. Triftongii sînt grupuri formate din trei vocale alăturate •care se pronunţă cu o singură emisiune de voce şi. Triftongii se formează din vocalele slabe t şi « care se alătură . letto — pat. iai: guai! — vai !. f.

consi• glio — sfat. liquido — lichid. questo — acesta. Lipsa valorii fonice a dat acestei consonante sensul de „nimic" în expresii de tipul: Non vale un 'acca — Nu valorează nimic. sasso — piatră. faţă de a — la . e) urmată de consoanele e. vai! (pronunţat — de). f. aggettivo — adjectiv se pronunţă agetivo cu prelungirea respectivelor consoane duble.) . b) între consoană şi vocală: pensare — a gìndi. sono — sìnt.Respectarea consoanelor duble în pronunţare şi scriere este obliga­ torie deoarece adesea ele marchează sensul diferit al unor cuvinte: penna — peniţă pena — pedeapsă beila — frumoasă bela — behăie carro — car caro — drag rossa — (de culoare) roşie rosa — trandafir NOTĂ: în cazul dublării consoanelor c şi g înainte de vocalele e şi i. hai — tu ai. hanno — ei au. ha — el are. que-. Sicilia — Sicilia. spre deosebire de limba română în care fiecare consoana se pronunţă repetat. d) dublă intervocalica: cu respectiva prelungire a _ sunetului: essere =. 4. In cuvintele în care q este precedat de e pronunţia sunetului se prelungeşte ca la consoanele duble. deh ! — iertare. In grupurile che-chi. sforzo — efort. Non capisco un 'acca — Nu înţeleg nimic. ahimè / — aoleu ! (pronunţat aimè).a fi. p. pi.cui: quadro — tablou. suono — sunet . cinque — cinci. pronunţate accua şi aceuistare cu insistenţă asupra consoanei c. II (acea) nu se pronunţă fiind un simplu semn grafic: a) în unele interjecţii: ahi — vai ! (pronunţat — aii). cue. qui-. 16 . q. studio — învăţătură. — Se pronunţă ca în limba română (surd) cînd este: a) iniţială urmată de o vocală: secolo — secol. c) în poziţie iniţială a unor cuvinte împrumutate din alte limbi: hotel — hotel (pronunţat otel). 2. 2). faţă de anno — a n . S (esse) are pronunţii diferite în funcţie de poziţia sa în cuvînt. b) la unele persoane în conjugarea verbului „avere" la indicativ prezent. acquistare — a cumpăra.) hangar — hangar (pronunţat ungar). faţă de o — sau . professore — profesor. care ar putea fi confundate cu alte părţi de vorbire pronunţate identic : ho — eu am. 3. Q (cu) este întotdeauna urmată de u şi o altă vocală în diftong: qua-. fără alte modificări: acqua — apă. squadra — echipă. şi se pronunţă cua. sporco — murdar. ghe-ghi — pronunţia consoanei h este aceeaşi ca şi în limba română (vezi § 8. hitleriano — hitlerist (pronunţat itleriano. persino — pînă şi . t: scolaro — şcolar. pronunţia lor în italiană este unitară: accento — accent se pronunţă acento prelungindu-se consoana e fără însă a fi repetată ca în limba română . faţă de ai (prepoziţie articulată mase.

Mar ionio — .— Consoana s se pronunţă ca z românesc (sonor) cînd este: a) simplă intervocalica: riposo — odihnă (pronunţat ripozo). pronunţat uichend) . judo — (din japoneză. pronunţat giudo) . neexistînd o regulă care să delimiteze strict cele două feluri de pronunţare ale consoanei z. X (ies) se pronunţă cs\ saxofono — saxofon. zolla — brazdă. milanese — milanez. azzurro — albastru. Risorgimene Pentru s intervocalic indicaţiile se referă la limba literară deoarece* în vorbirea comună pronunţia acestei consoane nu are un caracter unitar pe întreg teritoriul Italiei.wolframio — wolfram. s se pronunţă surd. Wagner — „ sau cu sunetul specific limbii străine de origine : wisky — wisky (din engleză. zio — unchi . g. n. kaki — culoarea kaki (pronunţat cachi) şi respectiv ca grupul de litere che în abreviaţiile : km. x.. fie printr-un sunet adaptat la pronunţia limbii italiene.. K (cappa) se pronunţă ca un c românesc în cuvinte ca: klaxon — claxon. Risorgimento — ist. tristezza — t r i s ­ teţe. m. NOTĂ: în unele cuvinte compuse sau formate cu prefixe. J (i lunga) se poate pronunţa ca vocala i în cuvinte ca: iugo­ slavia. Pentru o pronunţare cît mai corectă se recomandă şi consultarea-: unui dicţionar de specialitate. W (doppia vu) se pronunţă fie v-. b) urmată de consoanele b. — chilometru (pronunţat chilometro). l. Z (zeta) indiferent de poziţia sa în cuvînt sau de faptul că este simplă sau dublă are două pronunţii: a) ca ţ românesc: lezione — lec­ ţie (pronunţat leţione). r. Litere de origine străină § 9 Literele de origine străină: j . extra — extra. girasole — floarea-soarelui. prezzo — preţ. k. dar se întîlnesc şi în unele nume proprii italiene ca: Jacopo — Iacob. ca în limba română: stasera — astă seară. w. super. kolkhos — colhoz sau ca grupul de litere che: kepi — chipiu (pronunţat chepi). —. ex-direttore — fost director. pronunţat uischi). 5. pronunţat gez). risuonare — a răsuna. jabò — jabou (din franceză. deşi în poziţie intervocalica. y se folosesc pentru scrierea unor cuvinte împrumutate din alte limbi.ehilogram (pronunţat chilogramo) . organizzare — a organiza. week-end (din engleză. d.Marea Ionică. 17 . Aceste litere pot fi pronunţate fie ca în limba de origine a cuvîntujui care le conţin. bisbigliare — a susura. dama — dans. b) dz: zero — zero. junior — junior sau prin sunetul specific limbii străine: jaz:— jaz (din engleză. pronun­ ţat jabò). kg. svenire — a leşina. usare — a folosi. v: snel­ lo — zvelt (pronunţat znelo).

piscina — bazin. scimmia — mai­ muţă. scena — scenă. cînd gli se pronunţă ca în limba română: negligente — neglijent. i ramine doar un semn grafic şi se pronunţă ş + vocala care urmează (scio—>şo. lasciare — a lăsa. scie—+şe. geroglifico — hieroglific. SCE — se pronunţă se: pesce — peşte. 18 . cînd vocala i din grupul sci + vocală se pronunţă ca atare: sciare — a schia. GN — fără sunet corespunzător în limba română-se pronunţă ca un n muiat urmat de i (aproximativ nni) în cuvinte ca: sogno — vis. glucosio — glu­ coza. sciupare — a deteriora. ascensione — ascensiune. 3). sciu—+şu. com­ pagnia — tovărăşie. ghe-ghi. fascismo — fascism. sogniamo — noi visăm. GLI — de asemenea fără sunet corespunzător în limba română se pronunţă ca un l muiat (aproximativ Ili) în cuvinte ca: figlio — fiu. ganglio ~ ganglion. nascita — naştere. SCI — se pronunţă şi atunci cînd este urmat de consoană: scin­ tilla — scînteie. scienza — ştiinţă. Excepţie. consiglio — sfat. compagno — tovarăş.Grupuri de litere § 10 Alături de regulile de pronunţie deja enunţate. Grupurile de litere amintite nu se dublează niciodată şi se pro­ nunţă foarte puternic. scia-^-şa): sciopero — grevă. în ce priveşte grupurile de două litere: ce-ci. glicine — glicină. Excepţie. sbaglio — greşeală. ruscel­ lo — rîu. glicerina — glicerina. gloria — glorie. în unele cuvinte grupul gn poate fi urmat de i fără să modifice pronunţia: ogni — fiecare. ingegnere — inginer. Tot ca în limba română se pronunţă grupul consonantic gl cînd nu este urmat de i: inglese — englez. cînd gn se pronunţă ca în română: wagneriano — wag­ nerian. ele se pronunţă exact ca în limba română (vezi § 7 . fie din trei litere (trigrammi) care se pronunţă printr-un sunet specific limbii italiene. Atunci cînd grupul sci este urmat de o vocală. o particula­ ritate a limbii italiene o constituie existenţa unor giupuri grafice for­ mate fie din clouă litere (digrammi). ge-gi sau de trei litere che-chi. Wagner. Excepţii. a părăsi. scendere — a coborî. A.

Accentul § 11 Pronunţarea corectă a cuvintelor din limba italiană este indicată de accentul tonic sau grafic. lui — el. dintr-un cuvînt se numeşte accent grafic. Accentul tonic. trovò — el găsi. se notează în mod obligatoriu în următoarele situaţii : a) pe cuvintele cu accentul pe ultima silabă (parole tronche): verità — adevăr. tavola — masă . pentru că. Semnul prin care se notează vocala accentuată. ciò — aceasta. Accentul grafic. 2. potrà — va putea. desiderano — ei doresc. 2 — antepenultima silabă (parole sdrucciole): medico — medic. tribù — trib. gioventù — tineret. dando­ gliela — dîndu-i-o. b) pe unele cuvinte monosilabice terminate în diftong: giù — jos. Excepţii: nu au accent grafic qui — aici. ventitré — douăzeci şi trei.piane". più — mai. partì — plecă. onestà — cinste. qua — aici. facendomelo — făcîndu-mi-1. sillaba — silabă.. apostrofo — apostrof. 3 — înainte de antepenultima silabă (parole bisdrucciole) : abitano — ei locuiesc. può — el poate. situaţie în care accentul se notează grafic: città — oraş. El nu se notează in scris decît în cazuri speciale (vezi § 11. ca să. virtù — virtute.. imitile — inutil. già — deja. In orice cuvînt format din mai multe silabe. mai — niciodată. B. accent grav x care marchează vocalele finale precum şi sunetul deschis al vocalelor e şi o (vezi § 3): caffè — cafea. Aceasta se numeşte silaba tonică iar vocala ei este vocala tonică: favola — fabulă. A. natura — na­ tură. felicità — fericire. Accentul grafic. catte­ dra — catedră. pietà — milă. Accentul care marchează această pronunţare se numeşte accent tonic. lavoro — muncă. e). una dintre acestea se pronunţă cu mai multă intensitate. NOTĂ: Majoritatea cuvintelor din limba italiană au accentul pe penultima silabă fiind cuvinte . s-a convenit ca în lucrarea de faţă să se marcheze vocala accentuată a acestora printr-un punct aşezat dedesubtul ei. El poate fi de două feluri: 1. 4 — ultima silabă (parole tronche). In cuvintele italieneşti poziţia accentului tonic poate fi pe: 1 — penultima silabă (parole piane): bambino — copil. accent ascuţit)' care marchează vocalele finale precum şi sunetul închis al vocalelor e şi o: perchè — pentru ce. Pentru a veni în sprijinul unei pronunţii corecte a cuvintelor „sdrucciole" şi „bisdrucciole". 19 . cortile — curte. viceré — vicerege. ascuţit sau grav. tocmai pentru a nu se confunda cu accentul grafic. affinché — spre a.

§ 22): l'alunno — şcolarul. § 20) precum şi cu articolul una (v. grande (v.c) pe unele cuvinte monosilabice omonime pentru a marca deo­ sebirea de sens: è — este tè — ceai sé — pe sine si — da di — zi là — acolo ne — nici dà — el dă e — şi te — pe tine se. quello uomo—quell'uomo—acel om. parlerà. — va vorbi. quello. sing. la (v. dove è — dov'è u n d e este. 20 . A. gliela (v. glielo. quesf albero—pomul acesta. questo. e) pe unele cuvinte plurisilabice al căror accent diferit este sin­ gurul indiciu al diferenţei de sens: àncora — ancoră sùbito — imediat compito — temă capitano — căpitan nettare — a curati ancora — mea subito — suferit compito — împlinit capitano — se întîmplă nettare — nectar Eliziunea şi apostroful § 12 Eliziunea este căderea vocalei finale neaccentuate a unui cuvînt urmat de alt cuvînt care începe tot cu o vocală. § 18) şi prepoziţiile formate cu acestea {v. fem. mangiò — el mîncă . glieYho detto — i-am spus-o. santo: belYappartamento — apartament frumos. — dacă si — se (pron. § 87 . 89) : Vho guardato — l-am Pi ivit. 96). § 61 . în locul vocalei suprimate se pune apostroful: lo aereo — l'aereo — avionul. Eliziunea este obligatorie în următoarele situaţii: 1) cu articolele Io. quelYipotesi — acea ipoteză. de la (prepoziţie) d) pe persoana I şi a IlI-a a verbelor la indicativ-viitor. reflexiv) di — de (prepoziţie) la — articol hot. dell'eròa — a ierbii. una amica — un^mica—o prietenă. (v. gran^ anima — suflet mare. § 62). parlò — el vorbi . per­ soana a IlI-a a verbelor regulate la indicativ-perfectul simplu: par­ lerò — voi vorbi. Yaceea incontrata — o întîlnise. all'ospite — musafirului. SanV An­ tonio — Sfîntul Anton. ne — despre (din) aceasta da — la. 2) cu pronumele /o. ammestate — o vară. la. Varte — arta. 3) cu adjectivele bello.

cu' — casa — casa. ca fenomen caracteristic limbii italiene. amor patrio — dragoste de patrie. B. quello ragazzo — quel ragazzo — acel băiat. Apocoparea nu este obligatorie dar se poate face în următoarele condiţii: a) cuvîntul să fie format din mai multe silabe iar ultima să nu fie accentuată .ai. b) prin căderea vocalei sau silabei finale cuvîntul să se termine într-una din consoanele: l. anello d'ar­ gento — inel de argint. în limbajul presei se observă uneori tendinţa de a nu respecta acest feno­ men. La sfîrşitul rîndului în cazul despărţirii în silabe (v. quale è — care este. ale. Nu se recomandă eliziunea după: 1) articolele le. § 16) : lo orologio — ceasul. în faţa altui cuvînt: cane che abbaia. Spre deosebire de eliziune apocoparea nu se notează cu apostrof. d'accordo — de acord. C'incontriamo alle sette — Să ne întîlnim la ora şapte. esser felice — a fi fericit. m. nella Italia — în Italia. Apocoparea sau trunchierea § 13 Apocoparea. degli occhi — ai ochilor. gli şi respectivele prepoziţii articulate (v. este suprimarea vocalei sau a unei silabe finale neaccentuate a unui cuvînt.d u -te. Excepţii: d'ora in poi — de acum înainte. § 19): le ore — orele.fai . r: bel parco — parc frumos.f ă . fa'. va' — vai -.4) cu particulele pronominale şi adverbiale (v. Adesea eliziunea depinde de stilul personal al vorbitorului. de' — dei -. dalle ami­ che — de la prietene. precum şi unele imperative : da' — dai — dă. n. gran libro — carte mare. grande cosa — gran cosa — mare lucru. Exct 'pţii in care ape coparea este mar 3ată de apos trof : un po' — un poeo . signore Ferrari — signor Ferrari — domnul Ferrari. 2) prepoziţia da pentru a nu fi confundată cu di: libro da acquis­ tare — carte de cumpărat. cari che abbaia — cline care latră. d'altra parte — pe de altă parte. 3.pu i n . . § 90. di' — diei —spune. gli italiani —italienii. cosa da imparare — lucru de învăţat. 5) cu prepoziţia di: la carta d'Italia — harta Italiei.21 . 93): C'era urm volta — A fost odată.

B.mo — gentilissimo — prea amabile 111. o — sau. sig. ed allora — şi atunci.mo — Affezionatissimo — Prea devotatul 22 . sînt urmate de un cuvînt care începe cu o vocală. Termenii epistolari de adresare: Egr.ra — Signora — doamnă (doamnei) Sig.V. Adăugarea unor sunete § 14 Fenomen opus apocopării prin care se suprimă sunete şi silabe. quello yogurt — acel iaurt. — Onorevole — Stimate Gent. grande zaino — rucsac mare. — Avvocato — avocat Ing. cado ad aspettare — merg să aştept. — Professore — profesor Avv. in lspagna — în Spania. precum şi prepoziţia a — la. per iscritto — în scris. y: belìo specchio — oglindă frumoasă. A.na — Signorina — domnişoară Dott.f consoană şi sînt precedate de cuvinte care se termină în n sau r — li se adaugă un i iniţial : in iscuola — în şcoală. — Ragioniere — contabil On. gn. Abrevierile § 15 Abrevierile sînt prescurtările unor cuvinte la care se recurge adesea în limba italiană contemporană. X. piccolo gnomo — spiriduş mic. — Egregio Signore — stimate domn Sig.mo — Illustrissimo — mult prea stimate S. per xscherzo — din glumă. acestora li se adaugă un d final : tu ed io — tu şi eu.e) apocoparea să nu fie făcută în faţa unor cuvinte care încep cu s urmat de consoană (s impur). Cuvintelor care încep cu s . ps. intervine uneori pentru obţinerea unei pronunţii cît mai melodioase. z. sau Dr. adăugarea unor sunete de legătură (accrescimento — adăugare) la sfîrşitul sau începutul unui cuvînt. pn. — Ingegnere — inginer Rag. — Dottore — doctor (titlul ştiinţific) Prof. un cane oi un gat­ to — un cîine sau o pisică. — Signoria Vostra — Domnia Voastră Aîî. Orice cuvînt prescurtat este urmat în mod obligatoriu de punct fără a fi necesar ca următ-orul cuvînt să înceapă cu literă mare. Cele mai obişnuite abrevieri sînt: A. Cind conjuncţiile e — şi.

part. — articolo — articol. — per esempio — de exemplu. esempio — exemplu. — manoscritto — manuscris. ind. c a . — congiunzione — conjuncţie. Torino CGIL — Confederazione Generale Italiana del Lavoro — Confederaţia Generală Italiană a Muncii RAI — Radio Audizioni Italiane — Radiodifuziunea Italiană 23 .n.y. v. — nota bene — — observă ! fig.E. — vedi sopra — vezi sus. sau imperativa — imperativ. — chilogramo — chilogram Km.n. — figura — figura. agg. cap.B. — ante era nostra — înainte de era noastră M. — imperfetto — imperfect. — avverbio — adverb. — tonnellata — tonă No. imp. o asociaţie.s. es. N.s.es. un partid etc. PCR — Partito Comunista Romeno — Partidul Comunist Român PCI — Partito Comunista Italiano — Partidul Comunist Italian ONU — Organizzazione /V'azioni Unite — Organizaţia Naţiunilor Unite CGE — Compagnia Generale di Elletricità — Compania Generală de Electricitate CIO — Comitato Internazionale Olimpico — Comitetul Olimpic In­ ternaţional FIAT —Fabbrica Italiana Automobili Torino — Fabrica Italiană de Maşini. — indicativo — indicativ. — eccetera — şi aşa mai de­ parte. avv. — prossimo venturo — viitorul apropiat p. — volume — volum. un organism internaţional. — era nostra — era noastră a e. congiuntivo — conjunctiv. E. — corrente anno — anul curent (în curs) c m . p. — capitolo — capitol. Termenii gramaticali uzuali: m. un organ central. — maschile — masculin.B. — corrente mese — luna curentă p. — numero — număr D. Abrevieri care indică termeni editoriali: pag. — pagina — — pagina. f. voi. — prossimo passato — trecutul apropiat e. cong. m. — ag­ gettivo — adjectiv. art.p. C. — femminile — feminin. Abrevieri care indică noţiuni de timp şi cantitate. — chilometro — kilometru tomi. — Medio Evo — Evul Mediu Kg'. ecc. — participio passato — participiu trecut. pass. Sigle Siglele sînt abrevierile rezultate din iniţialele mai multor cuvinte care indică o instituţie.

a-tle-ta ~ atlet. ei aparţin aceleiaşi silabe: uo-mo — om. e) dublele aparţin unor silabe diverse. se ţine seama de următoarele re­ guli : a) fiecare consoană formează o silabă cu vocala următoare: sa-lu-te— sănătate.Despărţirea cuvintelor în silabe § 16 Pentru a despărţi corect cuvintele în silabe. spre deose­ bire de limba română. pun-tua-le — punctual. nel-Fe-ser-ci-to — in armată. folosirea articolului şi a prepoziţiei articulate fără eliziune (allo albergo — la hotel. ma-gro — slab . gli. mai ales îu presa contemporană. x. sci: joe-see — peşte . f) diftongii şi triftongii nu se pot despărţi. deci des­ părţirea se face astfel: del-Va\4i-c-vo — al elevului. buoi — boi . r urmate de o altă consoană formează o silabă cu vocala precedentă: car-ne — carne. abateri de la regulile amin­ tite. con-so-n&n-te — consoană. fi-g\ia — fiică. b) orice consoană urmată de 1 sau de r formează o silabă cu vo­ cala care urmează : eru-de-le — crud. In ce priveşte despărţirea în silabe la capătul rîndului. com-pa-gna — tovarăşă. at-ira-ver-so — prin. . i) apostroful nu poate ramine izolat la sfîrşitul rîndului. im-pa-ra-re — a învăţa. Y&t-mo-sfe-ra — atmosfera. mi-ni-stro — ministru. cum ar fi: apostrof la sfîrşit de rînd. miei — ai mei. o singură silabă cu vocala următoare : di-sţia-ce-re — neplăcere. ru-scd-lo — rîu . h) vocalele unui hiat se despart în silabe diferite: e-ro-e — erou. di-a-fa-no — diafan . m. sce.). mai ales cînd aceasta se impune la sfîrşit de rînd. se observă uneori. a-scol-ta-re — a asculta. inclusiv grupul consonantic cq al-li-e-co — elev. Se reco­ mandă evitarea acestor greşeli. g) de asemeni nu se pot despărţi formînd o silabă unică grupurile consonantice: gn. &1-CU-TÌO — v r e u n . ca şi-n limba română. ae-qna — apă. a -ros-si-re — a roşi. d) grupul s -f. c) consoanele 1.consoană nu se desparte ci formează. po-e-ta — poet. pa-ro-la — cuvînt. n.

nehotărit (articolo indeterminativo) şi partitiv (articolo partitivo).MORFOLOGIE (MORFOLOGIA) ARTICOLUL L'ARTICOLO § 17 Articolul este categoria gramaticală care nu apare niciodată singură ci însoţeşte un substantiv sau un echivalent al acestuia. Vandare — mersul etc. Articolul se acordă întotdeauna în gen şi număr cu categoria gra­ maticală pe care o determină. deierrninîndu-i genul şi numărul: il lavoro — munca. în limba italiană articolul este proclitic şi apare ca un cuvînt independent: la camera — camera. ARTICOLUL HOTARÎT Formele articolului hotărît § 18 Genul Singular IL Masculin LO L' LA Feminin L' LE Plural I GLI 25 . Spre deosebire de limba română. în care poziţia articolului este -enclitică. După funcţia sa gramaticală articolul este hotărlt (articolo determi­ nativo). el fiind alipit substantivului. le case — case/e. il perché — cauza. Vutile — utilul. gli uomini — oa­ menii. l'esempio — exemplul.

lo yogurt — iaurtul. lo iugoslavo — iugoslavul.. glipneumococchi— pneumococii . lo gnocco — găluşca. gli alberghi — hotelurile . Vinglese — englezul. * S impur este ş urmat de consoană: studente — student. dar i migliori ingegneri — cei mai buni ingineri. le azioni — ac­ ţiunile. gli psicologi -. gli gnocchi — găluştele. i urmat de vocală): il libro — cartea. z. lo zio — unchiul . gli scultori — sculptorii . A. y. dar il piccolo scolara — micul şcolar .. D. gli yogurt — iaur­ turile . l'esame — exa­ menul. verb. § 12): Vitaliano — italianul. la scienza — ştiinţa. i quartieri — cartierele . gli inglesi — englezii . le vie — stră­ zile . i libri — cărţile . 26 . pn.§ 19 Folosirea uneia sau alteia dintre formele articolului depinde întotdeauna de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (substantiv. ii Yestito — rochia. i piatti — farfuriile . la ricerca — cercetarea. l'erba — iarbă. il quartiere — cartierul. pn. gli zii — unchii . Articolele la şi le se folosesc în faţa substantivelor femininesingular şi plural care încep cu o consoană: la \ia — strada. gli iutifici — fabricile de iută.psihologii. gli italiani — italienii . gli spazi — spaţiile. lo xilofono — xi­ lofonul. x. gn. Eliziunea nu se recomandă însă la plural chiar dacă vocalele care se întîlnesc sînt identice (v. gn. le onde — valurile. gli iugoslavi — iugoslavii . lo gnomo — spiriduşul. E. B. le ricerche — cercetările. ps. gli gnomi — spiri duşii. gli ingegneri — inginerii. lo pneitmococco— pneumococul. Articolele 1' şi gli se folosesc înaintea substantivelor masculine singular şi plural care încep cu vocală: l'albergo — hotelul. gli esami — examenele. l'università — universitatea^ le università — universităţile. l'amico — prietenul. Articolele 1' şi le se folosesc înaintea substantivelor femininesingular şi plural care încep cu vocală: l'azione — acţiunea. spavento spaimă. ps. lo iutificio — fabrica de iută. adjec­ tiv. gli zoccoli — saboţii . le erbe — ierburile. NOTĂ: Articolele Io şi la în faţa substantivelor masculine şi feminine la singular seapostrofează. pronume) : lo scolaro — şcolarul. C. il piatto — farfuria. i urmat de vocală: lo spazio — spaţiul. le scienze — ştiinţele . lo scultore — sculp­ torul. Articolele Io şi gli se folosesc înaintea substantivelor mascu­ line singular şi plural care încep cu: s impur *. i vestiti — rochiile. y. sgorbio — pată de cearnelă. lo zoccolo — sabotili (încălţămintea) . dar il tuo amico .. x. Articolele ii şi i se folosesc în faţa substantivelor de genul mas­ culin la singular şi respectiv plural care încep cu o consoană (exceptînd s impur *. gli xilofoni — xilofoanele. lo psicologo — psihologul. z. l'onda — valul.

§ 19): il colore della tovaglia — culoarea feţei de masă. a i i ristoranti = ai ristoranti — la restaurante . Tendinţa limbii contemporane este însă de a folosi prepoziţia con separat de articol. adică în funcţie de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (v. Formele prepoziţiilor articulate § 21 Articol masculin Prepoziţie sing. ii del al dai nel sul pi. le scoperte degli scienziati — descoperirile oamenilor de ştiinţă. i dei ai dai nei sui sing.relieful ţărilor vecine. nel centro della città — în centrul oraşului. la della alla dalla nella sulla pi­ le delle alle dalle nelle sulle r dell' all' dall' nell' sul!' di a da in su Prepoziţiile articulate se folosesc după aceleaşi reguli ca şi arti­ colul hotărît. coli' anima — cu sufletul. cu aceasta: di -f la cucina = della cucina — (a) bucătă­ riei : despre bucătărie . in. Prepoziţia con se poate uni şi ea cu articolul hotărît: col. a. Io dello allo dallo nello sullo Pi­ gli degli agli dagli negli sugli masculin feminin sing. Ea se formează din unirea articolului hotărît al unui substantiv precedat de o prepoziţie. coi sînt forme frecvent întîlnite: col tempo — cu timpul. negli ospedali dai inalati — în spitale la bolnavi. su.l'aeroporto = dall'aeroporto — (de) la aeroport. fem inin sing. colla. coi ragazzi — cu băieţii. il rilievo dei paesi vicini ~. da -j. da.Prepoziţiile articulate § 20 Prepoziţia articulată este o caracteristică a limbii italiene. si parla sul contributo della letteratura — se vorbeşte despre contribuţia literaturii. visita allo zoo — vizită la grădina zoologică. davanti al­ l'entrata del palazzo — în faţa intrării blocului. fiind categoria gramaticală cea mai frecvent întâlnită în frază. Principalele prepoziţii care se unesc cu articolele hotărîte la sin­ gular şi plural sînt di. 27 .

pn. un aereo — un avion. care încep cu s impur. y. ps. un noto artista — un artist cunoscut. singular. a Io. 28 . pn. de'. un documento — un act. care încep cu o consoană (în afară de s impur. singular. coi. z. în loc de della. un beli''appartamento — un apartament frumos. NOTĂ: în textele literare vechi prepoziţiile articulate apar fie în forme separate: de la. articolul nehotărît (l'articolo indeterminativo) îl indică doar din mulţimea substantivelor de acelaşi fel. dei. A. Articolul nehotărît un se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. un piccolo strumento — un instrument mic. gn. a\ co' în loc de nei. da le. x. z gn. i + vocală) sau cu o vocala: un caffè — o cafea. dalle. ARTICOLUL NEHOTĂRÎT § 22 Spre deosebire de articolul hotărît care determină cu precizie un substantiv. Ca poziţie articolul nehotărît este proclitic ca şi în limba română.Prepoziţia per nu se articulează. un esercito — o armată. Articolul nehotărît uno se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. fără a-1 determina. ps. Formele articolului nehotărît § 23 Genul Masculin Singular un uno una un' Plural dei degli delle Feminin § 24 Criteriul de alegere a formei corecte a articolului nehotărît este identic cu cel al întrebuinţării articolului hotărît: prima literă a cuvîntului pe care-1 precedă. ai. B. fie în forme apostrofate: ne'. iar forme ca pel pentru per ii sau pei pentru per i sînt foarte vechi. uu grande scrittore — un mare scriitor. allo.

1. una squadra — o echipă. un'eroica lotta — o luptă eroică. degli psicanalisti — (nişte) psihanalişti. una bella storia — o poveste frumoasă. delle operaie — (nişte) muncitoare. degli xilofoni — (nişte) xilofoane. dei compagni — (nişte) to­ varăşi. i -f vocală) : dei limoni — (nişte) lămîi. 2. ps. i -f. un autista — un şofer. de la forma una: uno impressione — un' impressione — o impresie. § 13) formei uno: uno Aneddoto = un Aneddoto — o anecdotă. y. se foloseşte prepoziţia di combinată cu articolul hotărît cerut de genul şi iniţiala substantivului (sau adjectivului) respectiv. uno smisurato odio — o ură nemăsurată. degli iutifici — (nişte) fabrici de iută. C. y. un 'insegnante — o profesoară. Forma feminină a articolului nehotărît una se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine la singular care încep cu o -consoană: una contrada — un ţinut. un* autista — o şoferită (v. Pentru substantivele cu aceeaşi formă pentru ambele genuri. s impur. prezenţa sau absenţa apostrofului este singura marcă a genului: un insegnante — un profesor. uno zaino — un rucsac. un ghiozdan . gn.vocală: nno spazio — un spaţiu. Forma degli se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau ad­ jectivelor) masculine care încep cu vocală.vocală: degli album — (nişte) albume. D. degli zingari — (nişte) ţigani. uno xilofonista — un xilofonist. 3. z. una strana notizia — o veste ciudată. §. Pentru pluralul articolului nehotărît feminin există forma delle folosită pentru toate substantivele (sau adjectivele) : delle donne — (nişte) femei. x. uno yacht — un iaht. y. delle buone amiche — (nişte) prietene bune. dei braci figli — (nişte) copii cuminţi. x. §36). i 4. Forma un' a articolului nehotărît se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine.X. Substituirea este recomandată mai ales cînd 23 . gn. uno gnaulìo — un mieunat. 107): Ho ammirato dei paesaggi — Ho ammirato alcuni paesaggi — Am admirat nişte (unele) privelişti. degli gnocchi — (nişte) găluşte. pn. Forma dei se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine care încep cu consoană (în afară de s impur. Pentru pluralul articolului nehotărît neexistînd forme proprii. uri antica for­ tezza — o cetate veche. Formele de plural ale prepoziţiei articulate di pot fi înlocuite uneori cu adjectivele nehotărîte alcuni — unii. care încep cu o vocală: uri ape — o albină. degli yak — (nişte) iaci. un' assemblea — o adunare. uno iugoslavo — un iugoslav. NOTĂ: Se va acorda o atenţie deosebită ortografiei corecte a articolului nehotărît singular care precedă substantive care încep cu o vocală: — masculinul un nu se va scrie niciodată cu apostrof deoarece este format prin apocoparea (v. singular. uno pneum ococco — un pneumococ. pn. ps. alcune — unele (v. z. degli eleganti stivali — (nişte) cizme elegante. uno psichiatra — un psihiatru. — femininul un va fi întotdeauna însoţit de apostrof întrucît este format prin eliziune.

citeva. Determinarea unui substantiv în acuzativ cu funcţie de comple­ ment direct: Scrivo degli esercizi — Scriu nişte exerciţii. Pentru a conferi o valoare nedeterminată unui plural nu se foloseşte nici articolul: Ho comperato una mela ed una pera. delle) ambele indicînd o cantitate nedefinită: Compra dei dolci — Cumpără (nişte) prăjituri . avea nişte pene albastre. C. Per raggiungere V'ideale ci vuole dello sforzo — Pentru a-ţi atinge idealul este nevoie de efort: Ho visto dei film italiani — Am văzut cîteva filme italiene. dar Ho bevuto' un vino buono — Am băut un vin bun. — Am cumpărat-un măr şi o pară. Pluralul articolului nehotărît tinde să dispară în limba modernă. degli. 30 .dei. puţin. dell'. La singular un substantiv precedat de un articol partitiv are cu totul alt sens decît un substantiv precedat de articolul nehotărît: Voglio bere del vino — Vreau să beau nişte (puţin) vin. Folosirea şi omiterea articolului partitiv § 26 I. dello. Sensul acestei categorii gramaticale este redat în limba română prin: nişte. o cantitate oarecare: Mangio del pane — Manine puţina pîine. ARTICOLIJL PARTITIV § 25 Articolul partitiv indică o parte dintr-un întreg sau o canti­ tate nedefinită şi se exprimă în limba italiană prin prepoziţia di + arti­ colul hotărît. L'uccello aveva delle penne azzurre — Pasărea. Determinarea unui substantiv la nominativ cu funcţie de subiect: Ti cercano delle amiche. La plural sensul şi formele articolului partitiv se confundă cu cele ale articolului nehotărît : (del. Ho comperato mele e pere — Am cumpărat mere şi pere. B.substantivul este precedat şi de o altă prepoziţie: Ho parlato co» degli studenti. Ho scelto dei fiori rossi — Am ales nişte flori roşii.— Te caută nişte prietene . Ho parlato con alcuni studenti — Am vorbit cu nişte studenţi. Sublinierea unui contrast: Siete per noi degli amici e non dei nemici — Sînteţi pentru noi (nişte) prieteni şi nu (nişte) duşmani. clţiva. Articolul partitiv se foloseşte pentru: A. della.

troppo. uneori forme fixe care nu pot fi încadrate în reguli generale. în propoziţii negative construite mai ales cu né: Non avete uè amici. ne soldi — Nu aveţi nici prieteni. II dizionario c'è sullo scaffale — Dicţionarul este pe raft. sau invers. B. Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii A. andare a teatro — a merge la teatru. personalităţi ale culturii italiene: Le novelle del Boccaccio — nu­ velele lui Boccaccio . Articolul partitiv se omite: A. Folosirea şi omiterea articolului § 27 Folosirea şi omiterea articolului hotărît în limba italiană are multe reguli comune cu cele ale limbii române cînd.II. per alcuno: Lui raccontò molte vicende — îmi povesti multe întîmplări . Regulile au un caracter orientativ. 31 . (l'estate — vara. cînd în română spre deosebire de italiană. substantivul este articulat sau nearticulat în ambele limbi: nell' aula del­ l'Università — în aula Universităţii. Nume proprii de persoană § 28 Se foloseşte articolul cu numele de familie (il cognome) care » indica: 1. substantivul articulat în italiană este nearticulat în română: Salgo dal tram -— Cobor din tramvai . più. meno. amintim unele reguli de folosire şi omitere ale articolului specifice limbii italiene. C. pe lingă acestea pot apărea alte cazuri. Vado dal medico — Merg la doctor. spre exemplu. -Ţinînd cont de această deosebire. substan­ tivul _este articulat: m aereo — cu avionul. grupîndu-le din motive didactice. abbastanza. nici bani. în cazul in care substantivele sînt precedate de: molto. Există însă şi frecvente cazuri de neconcordanţă în folosirea şi omiterea articolului. după categoria substantivelor pe care le însoţesc. il romanzo della Vigano — romanul scriitoarei Vigano. Cu substantive precedate de altă prepoziţie: Si è unito a dei cattivi amici — Se va spune Si è unito a cattivi amici — S-a unit cu nişte prieteni răi. Lo faccio per alcuni amici — O fac pentru cîţiva prieteni : In ufficio ci sono più persone — în birou sînt mai multe persoane. Prepoziţiile articulate se comportă după aceleaşi reguli ale folosirii şi omiterii articolelor. essere in cucina — a fi în bucătărie.

în aoest caz articolul marchează genul : Recita la Vincenzi — Interpre­ tează actriţa Vincenzi. numele folosite cu sens metonimie: Il Modigliani che ho comprato— Ta­ bloul lui Modigliani pe care l-am cumpărat. Ho un Foscolo in pelle — Ani un volum de Foscolo legat în piele. sau pron . La prodezza di Stefano il Grande — Vitejia lui Ştefan cel Mare (în română articol adjectival) . papa sau adjectivul santo: Parlatemi di don Giovanni — Vorbiţi-mi de don Giovanni.) Ecco il mio Carlo! . 4. 2. Excepţii: Prenumele masculine însoţite de un determinativ (adj. il dramma di Shakespeare — Drama lui Shakespeare. Parlo con Luisa — Vorbesc cu Luiza. e. 32 . Se foloseşte articolul şi cu denumirile unor opere de artă importante : La Traviata di Verdi — Traviata de Verdi: Il Mosè di Michelangelo c'è a Roma — Moise a lui Michelangelo se află la Roma: Ugo Foscolo è fautore dei Sepolcri — Ugo Foscolo este autorul Mormintelor: Ho ascoltato i Capricci di Niccolò Paganini — Am ascultat Capriciile lui Niccolò Paganini. Il monumento di papa Urbano Vili è in San Pietro — Monumentul papei Urbano al VHI-lea se află în (catedrala) Sfîntul Petru . nume mitologice: La nascita di Venere — Naşterea lui Venus. 3. Michelangelo Merisi fu soprannominato il Caravaggio — Michelangelo Merisi a fost poreclit Caravaggio. Diomede ed Ulisse idearono il cavallo troiano — Diomede şi Ulisse plănuiră calul troian. Botticelli şi numele unor personalităţi culturale străine: Mi piace tanto Mozart — îmi place mult Mozart. frate (fra ) . numele unor domnitori. Nu se foloseşte articolul cu: a) prenume (il nome): Il figlio di Paolo — fiul lui Paul. Garibaldi. 5. mai ales cînd numele se referă Ia femei.Iată-1 pe Carlo al meu ! A cele Ì feminine în limbaj familiar: Ci viene anche la Monica ? — Vine acolo şi Monica? b). Arriva donna Lucia — Soseşte donna Lucia. prenume precedate de substantivele : donna.Excepţii: Verdi. — persoane obişnuite. In acest caz articolul se pune la plural: il governo dei Medici — Cîrmuirea familiei Mediei: Ci saranno anche gli Alberti — Va fi acolo şi familia Alberti. Cînd numele se referă la bărbaţi se articulează foarte rar: E1 slato (il) Rossi a dirglielo — A fost Rossi cel care i-a spus-o. Mazzini. don. numele unei întregi familii. Incontrò fra Cristoforo — îl întîlni pe călugărul Cristo­ foro . supranumele .

d) prenume însoţite de nume: L'incontro di Dante Alighieri con Beatrice Portinari — întîlnirea lui Dante Alighieri cu Beatrice Portinari. in Americo — A se duce în Franţa. 2. (Haga). în America. Tornare da Bucarest — A se întoarce de la Bucureşti.Excepţii: Numele mitologice însoţite de un determinativ: La bella Venere (frumoasa Venus) . il Danubio. VAquila. B. L'Aquila è il capoluogo degli Abruzzi — Oraşul Aquila este capitala regiunii Abruzzi. I Carpazi. lanţuri muntoase: il Monviso. VAia. il Madagascar. b) sînt precedate de prepoziţia in (nu şi de alte prepoziţii) cu condiţia ca numele geografice să fie feminine şi să nu aibă alţi deter­ minanţi : Recarsi in Francia. il Mediterraneo: il Mar Nero. continente. 3. Cipro. l'Europa. Le Baleari. oceane. Excepţii: il Cairo. il Trasimeno. nel Belgio — A locui în Lazio. 4. Nume proprii geografice § 29 Se articulează numele proprii geografice care indică: 1. l'Italia. regiuni. i mo­ nasteri di Moldavia — mănăstirile Moldovei. Gli Appennini. Le Alpi. state: l'Africa. în Belgia. dar Abitare nel Lazio. mări. NOTĂ: I Numele de oraşe şi insule mici se articulează cînd sînt însoţite de un determi­ nant: la soleggiata Capri — însorita insulă Capri. Nu se articulează numele proprii geografice care indică: a) oraşe: Andare a Venezia — A merge la Venezia. lacuri: l'Atlantico. 33 . la Romania. la Sicilia. b) insule mici: Capri. Il furbo Ulisse (şiretul Ulisse). insule mari: il Lazio. Excepţie : Rîul Arno : Val d'Arno — Valea rîului Arno. la Moldavia. rîuri. munţi. Excepţii: Numele geografice amintite omit articolul cînd: a) arată o specificare: Le città d'Italia — oraşele Italiei. il Caraiman. deoarece numele geografice sînt masculine. la Soma antica — vechea Romă. Malta: A Capri si può ammirare la Grotta Azzurra — La Capri se poate admira Peştera Albastră. la Spezia: Hai visi­ tato il Cairo? —Ai vizitat oraşul Cairo?.

unchiul nostra (cel mare) . tatăl Folosirea articolului ramine facultativă pentru următoarele nume de rudenie: cugino. b) precedate de adjectivul posesiv loro: la loro sorella . . 34 .văr.ambele parti.tinara mea soţie. il suo fratello minore. .amîndouă mimile. le vostre madri . nostro.scumpa t a l o r a . nonna. verişoară. entrambi. A i t e situaţii de folosire a a r t i c o l u l u i hotărît § 31 în afara cazurilor arătate articolul hotărît însoţeşte de obicei: A. tutto il tempo . vostro nipote — nepotul vostru. .întâmplarea voastră (v. vostra figliastra sua la vostra figliastra .f r a t e vitreg.tiu vitreg. nostro figlio — fiul nostra.fnca voastră vitrega. orice adjectiv posesiv care precedă un substantiv: il mio doveredatoria mea. matrigna . la mia nonna — bunica mea. suocero.fratele nostru Giovanni. § \)+). . c u m n a t ă . babbo. suo.Mamma. tuo fra­ tello — fratele tău. „„^tina d) forme diminutive sau augmentative: la mia nipotina . Se va spune deci: suo genero sau il suo genero . il nostro zione .Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv § 30 Nu se articulează următoarele substantive care indică grade de rudenie cînd sînt la singular şi precedate de adjectivele posesive (v § 94): mio. U n g a adjectivul posesiv: la tua cara sorella .tot timpul.sora lor. vostra sorella — sora voastră. Excepţii: . adjectivele: ambedue. figliastrafiică vitregă. P lp a) la plural: i miei fratelli . ambedue le mani . .nepotul lor. soacră. la mia giovane moglie . entrambi i lati . suocera . cugina .cumnat. nuora . tuo marito — soţul tău.mamele voastre.mamă vitregă .nepoţica mea . fratella­ stro . B. cognata . la vostra vicenda . il loro padretatăl lor. il loro nipote . genero gnere . patrigno .t a t ă Vitreg -figliastro .sora vitrega. mia moglie — soţia mea. i suoi zii — unchii săi . nostra zia — mătuşa noastră. c) însoţite de un alt determinant (adjectiv sau substantiv) j j e . nonno: il suo babbo său.fraţii me!. fratele său mai mic. tutto. suo padre — tatăl său. Se vor articula numele de rudenie precedate de adjectivul posesia atunci cînd respectivele nume sînt: mQTr . vostro (exceptînd loro): mia madre — marna mea. In acest caz locul articolului este între substantiv şi adjectiv. tuo.gine­ rele său.nora. etc. il nostro par­ talo Giovanni .socru. . cognato. sorellastra .

§ 68). dai capo — din cap . G. orice parte de vorbire care se substantivează: l'andare—mersul. ii 12 maggio — ziua de 12 mai . 11 23 Agosto del 1944 — Ziua de 23 August a anului 1944.Acea revistă era itali­ enească. dar în prezenţa unui alt determinant se va spune: Egli è un medico buono.C. b) un adjectiv nehotărît: Ciascun uomo lavora — Fiecare om mun­ ceşte . Quella rivista era italiana —. Cînd substantivul este precedat de: a) un adjectiv demonstrativ: Non dire questa bugia — Nu spune această minciună. exprimarea orelor şi a datei: Sono le otto — Este ora opt. Alte cazuri în care articolul se omite §32 Alături de regulile arătate articolul se mai omite în următoa­ rele situaţii: 1. sau o valoare demon­ strativă: entro il mese — în cursul acestei luni. E. dar în cazul unui alt determinant: Agire con il coraggio dell'onesto — A acţiona cu curajul celui cinstit. II. le più oneste— cele mai cinstite (v. D. fără alt determinant: Sbagliare senza voglia— A greşi fără voie. anumite expresii: parlare sul serio — a vorbi serios. substantive al căror sens diferit este marcat doar de articol: da capo — de la început. Agire eon coraggio — A acţiona cu curaj. 2. F. superlativul relativ: il più bello — cel mai frumos. substantive cărora li se conferă o valoare distributivă: Lucia viene il sabato — Lucia vine in fiecare sîmbătă. I. § 186) . Cînd substantivul are valoare de: a) nume predicativ. e) . NOTĂ: Spre deosebire de limba română. în italiană se folosesc adesea substan­ tive eu articolul hotărît chiar fără alţi determinanţi: Scrivo l'indirizzo sulla busta — Scriu adresa pe plic. occorre del tempo — trebuie timp. — El este un medic bun . la dodicesima domanda — a douăsprezecea întrebare (v. Mangio la frutta — Manine fructe. numeralul ordinal: il primo giorno di scuola — prima zi de şcoală. Ogni attimo è prezioso — Fiecare clipă este preţioasă. § 78. essere sui trenta — a avea 30 de ani. — El este medic. il fare — acţiunea. acesta neavînd un alt determinant : Egli è medico. 35 . b) complement de mod. il perché — cauza (v.

. sia gentile. raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt. în unele proverbe: Patti chiari. far capolino — a se ivi. este aşezat în lagună. dare. 6. d) de vocativ: Forza ragazzi! — Curaj copii!.c) complement de loc: In montagna — la munte. fiţi amabilă. 4. Epilogo — Epilog . oraş maritim. Signora. la grande città maritima — Venezia marele oraş maritim. prendere. 8. provar ribrezzo — a-ţi fi scîrbă. allo stop. mănuşile. culege furtună. vestito di seta — rochie de mătase. Cînd substantivul are funcţia de: a) apoziţie: Venezia. Alături de acestea pot să apară şi alte situaţii. è sita nella laguna — Veneţia. Ingresso — Intrare . dar vestito della miglior seta — rochie din cea mai bună mătase. In enumerări: giorno e notte — zi şi noapte. fare. dar se va spune: al mare — la mare.guanti. provare: aver paura — a-ţi fi frică. cînd are şi alt determinant . all' alt — la stop. dar cu alt determinant: Venezia.. — Doamnă. Regulile si cazurile enunţate nu pot deveni reguli rigide. în titluri de cărţi. sentir pietà — a avea milă. cappello e se ne andò — îşi luă şalul. de capitole — Storia della letteratura romena — Istoria literaturii romàne . Uscita — Ieşire. amici cari — Socoteală deasă e frăţie aleasă . città maritima. 3. scopul: sala da pranzo — sufragerie. dalla nonna — la bunica . în unele expresii formate cu verbele avere. ele au caracter orientativ şi de cele mai multe ori se bazează pe forme fixe specifice limbii italiene... 7. calitatea: uomo di cuore duro — om tare de inimă. Chi semina vento. in cima — în vîrf . Automobile Club Italiano — Clubul automobilistic italian . rete da pesca — plasă de pescuit.. sentire. 5. Sintesi di chimica organica — Sinteză de chimie organică . Pe tăbliţe indicatoare: Piazza Esedra — Piaţa Esedra. este aşezat în lagună. Prese sciarpa. b) atribut care indică materia: copertina di plastica — invelitoare de plastic . pălăria şi plecă.

fiinţe: il figlio. lafratellanza — înfrăţirea . il gatto — pisica. la pecora — oaia. Io scherzo — gluma. il tele­ gramma — telegrama. poate fi substituită de pronume (vezi § 81) şi este flexibilă. la biro — pixul. Genul poate fi stabilit fie după terminaţia. Varcobaleno — curcubeul etc. ii sistema — sistemul. Giovanni. stări fizice şi psihice: la bellezza — frumuseţea. la moto — motocicleta. la dinamo — dinamul. Spre deosebire de limba română. -ta: ii problema — problema. Substantivul este o parte de vorbire principală care poate fi înso­ ţită de determinanţi ca articolul sau adjectivul (vezi § 17. acţiuni: la fuga — fuga. Terminaţii specifice genului masculin: -o: V albero — pomul. la foto — fotografia. Il treno con cui partì il mio cugino Carlo era già sul terzo binario — Trenul cu care plecă vărul meu Carlo era deja pe linia a treia .SUBSTANTIVUL IL NOME § 33 Substantivul este categoria gramaticală care denumeşte obiecte: la tavola — masa. plante: il garofano — garoafa. il freddo — frigul. il sasso — piatra. Vottimismo — optimismul. în care substantivul are trei genuri (masculin. Il quadro rappresentava il ritratto del nonno — Tabloul reprezenta portretul bunicului. Excepţii: Substantive care deşi se termină în -o sint de genul feminin: la mano — mina. Lucia. ii tempo — timpul. ii pilota — pilotul. il despota — 37 . la quercia — stejarul . ii lavoro — munca. la radio — radioul. la sarta — croitoreasa. la malattia — boala. la saggezza — înţelepciunea. relaţii între subiecte: Vamicizia — prietenia. — fiul. în italiană substantivul are două genuri: masculin şi feminin. feminin şi neutru). il Capo­ danno— Anul Nou. fie după sensul substantivului. 54). GENUL SUBSTANTIVELOR Genul substantivului după terminaţie § 3 4 A. -ma. ii clima — clima. fenomene ale naturii: la pioggia — ploaia. evenimente: il compleanno — ziua de naştere.

II poema del poeta era un ve. il cognac — coniacul: Il tram ed il filobus sono mezzi di trasporto molto 38 .despotul . l'album — albumul. Vonore — onoarea. il nocchiere — cìrmaciul . Il fienile era pieno zeppo — Fînarul era plin ochi. Substantive de genul feminin : la matita — creionul. ii capitale — capitalul. il canile — cuşca chnelui . -ile: il sedile — scaunul. Quel brontolone mi mise il bastone tra le ruote — Morocănosul acela îmi puse beţe-n roate. il gas — gazul. — rana. ia ferita. ii pedale — pedala.il sapone — săpunul. il bastione — bastionul . -ore: il calore — căldura. la morale — morala. Con il fucile in mano. il ditale — degetarul.. Il colore di quel fiore destava lo stupore di chi lo guardava — Culoarea acelei flori trezea uimirea celui care o privea.ro programma letterario per i suoi seguaci — Poemul poetului era un adevărat program literar pentru urmaşii săi . Excepţie: la canzone — cântecul. Il nuovo locale del tribunale era moder­ nissimo — Noul local al tribunalului era foarte modem. Il portiere della squadra alzò il bicchiere di Murano — Portarul echipei ridică paharul din cristal de Murano . -ale: Vanimale — animalul. il lapis — creionul. -ere: il doganiere — vameşul. la finale — l'inala. lo scaffale — raftul. il campanile — clopotniţa. la cambiale — poliţa . il camion — camionul.. Excepţii: Sînt femmine substantivele: la capitale — capitala. La frattura della gamba fu un vero dramma per r atleta — Fractura piciorului a fost o adevărată dramă pentru atlet. il segnale — semnalul. -one: il mattone — cărămida. -consoană: Vautobus — autobusul. II cameriere ci portò i caffè — Ospătarul ne aduse cafelele. Il suo favore diventò col tempo vero terrore — Favoarea sa deveni cu timpul adevărată teroare. lo sport — sportul. lo stivale — cizma: Al numero 30 del viale c'era un ospedale — La numă­ rul 30 de pe bulevard era un spital . Excepţii. gardianul traversă curtea . il dolore — durerea. il vapore — aburul . Il suo padrone era un incorreggibile dormiglione — Stăpînul său era un somnoros incorigibil . il vigile attraversò il cortile — Cu puşca în mînă. la spi­ rale — spirala.

Era un film pubblicitario che presentava una partita di tennis — Era un film publicitar care prezenta o partidă de tenis. Ci confessò sinceramente la sua opinione sulla riunione — Ne mărturisi sincer părerea sa despre reuniune. La tesi di laurea era una valorosa analisi della lirica pascoliana — Teza de diplomă era o valoroasă analiză a liricii lui Pascoli. -ione. il medaglione — medalionul. -ata: la pedata — lovitură de picior. il nonnulla — fleacul. Gli gettò negli occhi una manata di polvere — îi aruncă în ochi o mînă de praf. la diagnosi — diagnosticul. la ragione — motivul. Renata era la figlia della mia maestra — Renata era fiica învăţătoarei mele . judecata. la /elione — lecţia: L'azione era una magnifica dimostrazione per la pace — Acţiunea era o măreaţă demonstraţie pentru pace . Substantive masculine în -a: il collega — colegul. Excepţii: Substantive masculine în -ione: il rione — raionul il bastione — bastionul. l'avarizia — zgîrcenia. ii papa — papa. la sintesi — sinteza. il monarca — suveranul. 39 . la via — strada. la gomitata — lovitura cu cotul. la donna — femeia. La cima della montagna era tutta di pietra — Vîrful muntelui era în întregime de piatră . la oasi — oaza: La Sua ipotesi è sbagliata — Ipoteza dumneavoastră este greşită . la serata — serata. il padiglione — pavilionul. Terminaţii specifice genului feminin : -a : la terra — pămîntul. ii duca — ducele. La direttrice dell'editrice è anch'essa un ottima scrittrice — Directoarea editurii este şi ea o foarte bună scriitoare. l'educatrice — educatoarea. la metamorfosi — metamorfoza. la crisi — criza. la ruggine — rugina: La sua testardaggine è la prova della stupidaggine — încăpăţînarea sa este dovada prostiei. la lettura — lectura. Vomissione — omiterea. Gli si riempì /'anima di gioia — I se umplu sufletul de bucurie. Vallenaitiee — antrenoarea: L'autrice del­ l'„Edera" è la scrittrice Grazia Deledda — Autoarea romanului „Iedera" este scriitoarea Grazia Deledda . -uggine: la sfacciataggine — neobrăzarea. la questione — chestiunea. la regione — regiunea.comodi — Tramvaiul şi troleibuzul sînt mijloace de transport foarte comode . la ver­ tigine — ameţeala. la televisione — televi­ ziunea. -trice : la pittrice — pictoriţa. ii boia — călăul. Pestasi — extazul. durata serii. il vaglia — mandatul. l'aranciata — oranjada. la schioppettata— împuşcătura: E' andata a zonzo per tutta la mattinata — A hoinărit toată dimineaţa . B. l'enfasi — emfaza. la lavatrice — maşina de spălat rufe. -i. Excepţii. -igine. -aggine.

C. il caucciù — cauciucul.Excepţii: Substantive masculine în -i: ii di — ziua. ii mare — marea. -ente: il/la mittente — expeditorul. la pecchia inserviente —bătrîna îngrijitoare (vezi § 3 6 . pianista. la gioventù — tineretul. ucigaşă de mamă: Il fratricida fu condannato a dieci anni di ergastolo — Ucigaşul (de frate) a fost condamnat la 10 ani de ocnă . sindicalista: il/la comunista — comunistul. lo ente — instituţia. la schiavitù —sclavia. Introduse la chiave nella serratura — Introduse cheia în broască. — ultima vocală accentuată (parole tronche. lo scultore — sculptorul. Le vivande sono saporite quando ci si mettono molti ingredienti — Mîncărurile sînt gustoase cînd se pun în ele multe ingre­ diente. expeditoarea. abonata. Il martedì prossimo siamo invitati ad u n calìe. L'onestà e la bontà sono le maggiori virtù di questa donna— Cinstea şi bunătatea sînt cele mai de seamă virtuţi ale acestei femei. -e: il paese — ţara. ucigaşa. la merce — marfa. il padre — tatăl.) : Il presente dell'indicativo è il più usato tempo — Prezentul indicativ este cel mai folosit timp . la citth — oraşul. 13) ii bambù — bambusul. şoferiţa. il/la sindacalista — sindicalistul. l'arte — arta: Il fiume Po sorge dal monte Monviso — Rìul Pad izvorăşte din muntele Monviso . Pentru acest caz se recomandă verificarea genului cu dicţionarul italian-român. 4. Terminaţii comune ambelor genuri il brindisi — toastul. ii tramvai — tramvaiul. copista. 2?' un piacere ammirare il mobile din stile fiorentino — E o plăcere să admiri mobila în stil florentin . Există terminaţii nespecifice care pot indica atît genul masculin şi cit şi genul feminin. 1'omertà (f. la sorgente — izvo­ rul. ii giovedi — joia. la madre — mama. il paltò — paltonul. il/la cojoista — copistul. l'utente — abo­ natul. 69). -cida: l'omicida — ucigaşul. şi mase. 40 . permisul. la carne — carnea.) — cîrdăşia. -ista: il/la pianista — pianistul. il/la parente — ruda (f em. comunista: II turista e la turista erano dell''Italia — Turistul şi turista erau din Italia. La suicida era affetta da una crisi depressiva — Sinucigaşa suferise o criză depresivă. il/la matricida — ucigaş. Pentru aceste substantive genul este marcat doar de articol şi acor­ dul determinanţilor: il vecchio inserviente — bătrînul îngrijitor. la patente — certificatul. la sete — setea. il latte — laptele. „La rete" è un nome di genere femminile — „Plasa" e u n substantiv de gen feminin . vezi § 11. l'autista — şoferul. fiinţa . dai Perussi— Marţea viitoare sîntem invitaţi la o cafea la familia Perussi .

. Grupînd substantive cu acelaşi înţeles se constată adesea că au şi acelaşi gen gramatical. Sînt de gen masculin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex masculin: il padre — tatăl. — luna lui . il fanciullo — copilul. il sabato — sîmbăta: Il giovedì prossimo partiremo in campagna — Joia următoare vom pleca la ţ a r ă . Quel bambino dall'udito perfetto diventò il grande violinista e compositore Niccolò Paganini — Acel copil cu auzul perfect deveni marele violonist şi compozitor Niccolò Paganini. il fiorito maggio — înfloritul mai : Nel caldo agosto saremo già al mare — In calda lună august vom fi deja la mare . lo scolaro — şcolarul. la guida — ghidul. — lunile anului deoarece se subînţelege substantivul masculin ii mese di. dar: II primo lunedì dell'ottobre faremo il lavoro scritto: Prima luni din octombrie vom da lucrare scrisă. — zilele săptămînii.: îl venerdì — vinerea.. . la sentinella — sen­ tinela. . este singura zi a săptămînii de gen feminin. — ziua lui. ii medico — medicul. Excepţie: La domenica — duminica. : l'aprile scorso — aprilie trecut. în general. împărţirea de faţă are sens orien­ tativ pentru stabilirea genului substantivelor după înţeles şi prezintă multe excepţii. subinţelegîndu-se il giorno di. il cavallo — calul. 41 .Genul substantivelor după înţeles § 35 Genul substantivelor poate fi stabilit. la reduta — recrutul. NOTĂ: Pentru substantivele care indică lunile anului şi zilele săptămînii articolul hotărît se foloseşte numai cînd acestea sînt însoţite de alţi determinanţi: Abbiamo lunedì lezione d'italiano — Avem luni lecţia de italiană. Marco. . . L'assemblea generale avrà luogo nel mezzo del febbraio — Adu­ narea generală va avea loc la mijlocul lui februarie. guida a Firenze fu un professore di storia dellarte — Ghidul nostru la Florenţa a fost un profesor de istoria artei. Excepţii: Substantive feminine care denumesc persoane de sex masculin: la spia — spionul. il freddo dicembre — frigurosul decembrie. . şi după înţelesul acestora. A. Acordul determinanţilor acestor substan­ tive se face la feminin: La nostra.. Ci avevano invitati per lo scorso mercoledì — Ne invitaseră pentru mier­ curea trecută. Vittorio: Il nonno era sorretto dal suo nipote Carlo — Bunicul era sprijinit d e nepotul său Carlo. il lunedì — lunea.

— munţi. il rame — arama.. Il Danubio sfocia per tre bracci nel Mar Nero — Dunărea se varsă prin trei braţe în Marea Neagră . il gelso — dudul: Filari di alti pioppi fiancheggiavano la strada — Şiruri de plopi înalţi străjuiau drumul . assunto una patina scura — Bronzul statuii căpătase o patină închisă: Anelli d'oro. pomi fructiferi: l'abete — bradul. il ciliegio — cireşul. — lacuri. l'Adriatico — Marea Adriatica. è situata non molto lontana dal di Garda e dall'Iseo — Brescia. il pero — părul. ia Brava — Drava. antica città. le Ande — munţii Anzi. — metale: il ferro — fierul. lo Stromboli — Vulcanul Stromboli. la vite — l viţa de vie. la Bora — Dora. le Medo. Valbicocco — caisul. brăţări de argint. spilloni di platino riempivano lavetrina della gioielleria — Inele de aur. il Reno — Rinul. Dal Mediterraneo per lo stretto dì Gibilterra si giunge nell'Atlantico — Din Marea Mediterană prin strîmtoarea Gibraltar se ajunge în Oceanul Atlantic. il cipresso —chiparosul. la Sava — Sava. patria del poeta Ovidio. la Neva — Neva. il Volga — Volga. le Cevenne — munţii Ceveni.— arbori. i Pirenei — munţii Pirinei. La terribile eruzione del Vesuvio del 79 ha distrutto Pompei ed Ercolano — Groaznica erupţie a Vezuviului din anul 79 a distrus oraşele Pompei şi Herculanum.. patria poetului Ovidiu. străvechi oraş. este situat nu prea departe de lacul di Garda şi lacul Iseo . il Pacifico — Oceanul Pacific. mări. l'oriente — orientul: La Sicilia c'è nel sud dell'Italia — Sicilia se află în sudul Italiei . | Excepţii: la quercia. il Tirreno — Marea Tireniană. l'alluminio — aluminiul : Il bronzo della statua aveva. la palma — palmierul.. Nel fruttetto tra meli e susini c'erano* alcuni cotogni — In livadă printre meri şi pruni erau cîţiva gutui. il mezzogiorno — miazăzi. Il settentrione è la più sviluppala parte d'Italia — Nordul este cea mai dezvoltată parte a Italiei. 42 . La Senna — Sena. lo Ionio — Marea Ionică. il Po — Padul. il piombo — plumbul. Excepţii. il Tamigi — Tamisa. r • : . este aşezată în centrul munţilor Abruzzi . Excepţii: Le Alpi — munţii Alpi. oceane: il Como — lacul Como. lanţuri muntoase: il Monviso — muntele Monviso. il salice — salcia. riuri. [ — puncte cardinale: ii nord — nordul. gli Appennini — munţii Apenini. braccialetti d'argento. Brescia. broşe de platină umpleau vitrina bijuteriei. i Carpazi — munţii Carpati: Sulmona. — stejarul. la Loira — Loara. lo zinco — zincul. è situata nel cuore degli Abruzzi — Sulmona. il Monte Bianco — Mont Blanc.i nie — munţii Medonici. Vovest — vestul. il Trasimeno — lacul Trasimeno. le Bolomiti — munţii Dolomiti.

Credevo che fosse mia sorella. il contralto— contraltìsta. il Portogallo—Por­ tugalia. la gallina — găina. • il mirtillo — afina. l'Italia [e la Grecia sono le tre penisole che avanzano nel Mediterraneo — Spania. tutte a pezzetti — Puse in salata de fructe vişine. Italia şi Grecia sînt cele trei pe­ ninsule care înaintează în Marea Mediterană. il ribes — coacăza. VInghilterra — Anglia. il Giappone— Japonia. a fost însă croitoreasa. pere. lămîiul : il lampone — zmeura. 43 . Sînt de genul feminin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex feminin: la madre — mama. la susina—pruna. il Cile — Chile. Excepţii : il fico — smochina. Vamica — prietena. l'uva — strugurii. zmeurul . Acordul determinanţilor acestor substantive I se face la masculin: Aida era interpretata da un soprano romeno ! mentre Amneris da un mezzosoprano italiano — Aida era interpretată ! de o soprană româncă iar Amneris de o mezzo-soprană italiană. ţări: VAmerica — America. ia suocera — soacra. la Francia — Franţa. dar şi smochinul . la Svizzera — Elveţia: VArgentina — Argentina. la Romania — România. la ciliegia — cireaşă: La noce di cocco è il grosso fratto di una pianta tropicale — Nuca de cocos este fructul mare a unei plante tropi-cale. il Perù — Peru. l'uliva — măslina. Vananasso—ananasul. VUngheria — Ungaria. il limone —lămîia. toate în bucăţele. la Cecoslovacchia —Ceho­ slovacia. la pesca — piersica.B. la fanciulla — copila. Maria. lo Za'mbese—:Zambezi. il Brasile — Brazilia. — fructe: la mela — mărul. il Congo — Congo. era invece la sarta — Credeam că era sora mea. Excepţii: Substantive masculine care indică persoane de sex feminin: ii soprano — soprana. il mezzosoprano — mezzo -soprana. il Nepal — Nepalul. Mise nella macedonia delle viscide. la Cina —China: Il grande impero romano si estese in tutta l'Europa occupando perfino il nord dell'Africa — Marele imperiu roman se întinse în toată Europa ocupînd chiar şi nordul Africii . La zia di sua moglie si chiamava Sandra — Mătuşa soţiei sale se numea Sandra. delle arance. la poetessa — poeta. la nocciola — aluna. il dattero— curmala. l'Egitto — Egiptul. — continente. il Paraguai — Paraguaiuì. la leonessa — leoaica. Stefania: Dubbilo che si tratti di mia figlia — Mă îndoiesc că este vorba de fiica mea . Excepţii: Il Belgio — Belgia. La Spagna. delle pere. portocale. la nutrice — doica. VAustralia — Australia. afinul . il Canada — Canada. l'albicocca — caisa. coacăzul.

la famosa Pisa — renumita Pisă . La culla della civiltà e cultura italiana rimane per sempre la Toscana — Leagănul civilizaţiei şi culturii italiene ramine pentru totdeauna Toscana. scienza interdisciplinaria. ştiinţă inter­ disciplinare. L'Elba è sopracchiamata Visola degli ippocampi — Elba este supranumită insula căluţilor de mare . la storia — istoria. Bologna" — Am vizitat oraşul industrial Torino şi „erudita Bologna" . în ce priveşte folosirea articolului cu aceste substantive a se vedea § 29. la Moldavia — Moldova. la psicologia — psiho­ logia. La Sardegna è Visola natia di Antonio Gramsci — Sardinia este insula natală a lui Antonio Gramsci. la Toscana — Toscana. la Malta — Malta . Velettrotecnica — electrotehnica: La biochimica. il Lazio — regiunea Laţiu. Pietroburgo — Petersburg. 44 . connette lo studio della chimica a quello della biologia — Biochimia. — oraşe: la soleggiata Napoli — însoritul Napoli . Excepţii: Il Madagascar — Madagascarul. acord să se pună în evidenţă genul gramatical. — Florenţa secolului al XlV-lea . la sudica Palermo— sudicul Palermo . la nuova e moderna Bucarest—Noul şi modernul Bucu­ reşti . la Calabria — Calabria. il celebre Lesbo — celebra Lesbos. Vanatomia — anatomia. uneşte studiul chimiei cu cel al biologiei . il Trentino AltoAdige — regiunea Trentino Alto Adige. La scienza applicata che mira a riprodurre le operazioni del cervello umano in complessi mecca* Denumirile de oraşe şi insule au fost însoţite de determinanţi pentru ca prin. il Veneto — regiunea Veneto. il Trieste — Triestul. la Firenze trecentesca. il marmoreo Paro — Păros cea de marmură.— regiuni: la Liguria — Liguria. il nordico Oslo * — nordicul Oslo. la botanica — botanica. discipline: la filosofia — filozofia. la Corsica — Corsica. Le vigne della Dobrugia sono rinomate — Viile Dobrogei sînt renumite. l'antico Deh — stră­ vechiul Delos. La bella Capri — Frumoasa insula Capri . — ştiinţe. | Excepţii: Il Piemonte — Piemontul. Abbiamo visitato la Torino industriale e la „dotta. la filologia — filologia. la matematica — mate­ matica. Conosci i monumenti della Boma barocca? — Cunoşti monumentele din Roma barocă ? Excepţii: il Cairo — Cairo. la Transilvania — Transilvania: Milano è il capoluogo della Lombardia — Milano este capitala Lombardiei . — insule: la Sicilia — Sicilia.

fie la formarea substantivelor feminine prin diferite procedee. sau alţi determinanţi ai substantivului. la consorte — consoarta. Cerano una volta un mago ed una strega . c). morfologia şi sintaxa sînt părţi ale gramaticii. ii corvo — corbul. il montone — berbecul. (vezi § 37. Formarea femininului substantivelor .. Aces­ tora. Genurile unor substantive se identifică uşor prin formele total diferite ale substantivelor pentru cele două genuri: îl babbo—tata. la mosca femmina — musca (femelă). — Au fost odată un vrăjitor şi o vrăjitoare . în acest caz articolul. la nuora — nora.. vor indica genul : il consorte — consortul. Exemplele care urmează oferă cîteva modele. se recurge fie la substantive care au forme total diferite pentru cele două genuri. 2. de felul în care se poate forma femininul substantivelor. § 37 In limba italiană.nici o electtronici è la cibernetica — Ştiinţa aplicată care urmăreşte să reproducă operaţiile creierului omenesc în complexe mecanice sau elec­ tronice este cibernetica.li se asociază substantivele maschio — mascul. La bella cantante italiana — Frumoasa cîntăreaţă italiană (vezi § 27). il genero — ginerele. il leopardo — leopardul. pentru a le distinge genul. Excepţie: il diritto — dreptul.pentru selectarea şi folosirea corectă a genului substantivului. la pecora — oaia. la morfologia e la sintassi sono parti della grammatica — Fonetica. Il suo nipote Mario — Nepotul său Mario . Există o categorie de substantive care au forme identice pentru ambele genuri. 3. cu caracter pur orientativ. lo scarafaggio — gîndacul.. la farmacista — farmacista . 45 . la mamma — mama. femmina — femelă: la mosca maschio — musca (mascul). - Observaţii asupra genului substantivelor § 3(5 1. La sua nipote Irina — Nepoata sa Irina . In quella famiglia c'erano cinque bambini: tre maschi e due femmine — In acea familie existau cinci copii: trei băieţi şi două fete . Questo noto cantante romeno — Acest cunoscut cîntăreţ român . La fonetica. l'autista — şoferul sau şoferiţa.. Din aceeaşi categorie fac parte şi unele substantive care denu­ mesc animale şi au o singură formă pentru ambele genuri (în italiană se numesc nomi promiscui) care nu indică genul biologic respectiv. ii farmacista — farmacistul.

la scrittrice — scriitoarea. la padrona — stăpîna . II giovane* che vedi è il solo erede della famiglia — Tînărul pe care-I vezi este singurul 46 . i nipoti — nepoţii.. ii duca — ducele. Renata è la figlia della mia maestra— Renata este fiica învăţătoarei mele. la zarina — ţarina. Giovanna — Ioana. il nipote — nepotul. lo studente — studentul. formează femininul în -a. la signora — doamna. la pittrice — pictoriţa: Il direttore della scuola era anche un ottimo educatore — Direc­ torul şcolii era şi un foarte bun educator.Deoarece ele nu constituie reguli rigide se recomandă verificarea cu dic­ ţionarul a formelor de feminin nou create. la dottoressa — doctor (titlul ştiinţific). L'eroina del rac­ conto era Giuseppina — Eroina povestirii era Giusepina. Anumite substantive terminate la masculin în -e. il pittore — pictorul. Citeva dintre substantivele terminate la masculin in -o. doctoriţa. Giovanni — Ion. la bambina — fetiţa. — muncitoarea . NOTĂ: Femininul substantivului il difensore — apărătorul este la diîenditrice — apărătoarea iar al substantivului il possessore — posesorul este la posseditriee — posesoarea. procedeele prin care se obţin substantivele feminine sînt : înlocuirea terminaţiei masculine a substantivului cu un sufix specific genului feminin sau înlocuirea articolului respectiv. formează femininul•-cu sufixul -essa. le nipoti — nepoatele . -o. Nell'ufficio della podestaressa entrarono [una medichessa ed una poetessa — In biroul primăriţei intrară o doctoriţă şi o poetă. A. la nipote — nepoata. lo scrittore — scriitorul. V attrice — actriţa. Voperaio — muncitorul. l'attore — actorul. -e formează femininul cu sufixul -ina: il gallo — cocoşul. -i. pi. la duchessa — ducesa: Nell'ufficio del podestà entrarono un medico ed un poeta — In biroul primarului intrară un medio şi un poet. -a. care au genul marcat numai de articol atît la singular cît şi la plural: sg. il re — regele. il dottore — doctorul. l'operaia. la gallimi — găina . la regina — regina: L'eroe del racconto era Giuseppe —Eroul povestirii era Giuseppe. lo zar — ţarul. în general. il leone —leul. Unele substantive terminate la masculin în -o. Carlo — Carla. Din această categorie fac parte: 1. Vavvocato — avocatul. Substantivele terminate în -e. la studentessa — studenta. Unele substantive terminate la masculin în -tore formează femini­ nul cu sufixul -trice. B. -e. il padrone — stăpînul. Vavvocatessa — avo­ cata. il signore — dom­ nul. il bambino — copilul. Unele substantive au formă invariabilă pentru ambele genuri. la dogaressa — soţia dogelui. Renato è il figlio del mio maestro — Renato este fiul învăţătorului meu . la leo «essa — leoaica : ii doge — dogele. La direttrice della scuola eraanche un'ottima educatrice — Directoarea şcolii era şi o foarte bună educatoare.

Venere era la dea della bellezza — Venus era zeiţa frumuseţii. Unele substantive. îl tordo — sturzul. La loro sorella è la moglie di Luciano — Sora lui este soţia lui Luciano . Quel farmacista. Substantivele terminale în: -a. è anche un noto atleta — Acel farmacist este şi un cunoscut atlet. la pianista. la mamma — m a m a . il genero — ginerele. Unele substantive caro indică nume de animale. La capra era al pascolo—Capra era la păşune. Sul filo di telegrafo cinguettava una rondine maschio — Pe firul de telegraf ciripea un rîndunel. la femmina del luccio — ştiuca femelă . la volpe femmina — vulpea. Quei farmacisti sono anche noti atleti — Acei farmacişti sînt şi atleţi cunoscuţi . Quella farmacista è anche una nota atleta — Acea farmacistă este şi o cunoscută atletă . la nuora — nora. sau il maschio della lucertola — sopirla mascul. Upianista — pianistul. i patrioti — patrioţii. (vezi § 36) a u numai o singură formă fie feminină: la scimmia — maimuţa. i suicidi — sinucigaşii. il maschio — bărbatul. I giovani che vedi . Apollo era il dio della bellezza — Apollo era zeul frumuseţii . — patriotul. Substantive cu înţeles diferit la masculin şi feminin § 38 1. corespunde genului natural.suicida — sinucigaşul. Il loro fratello è il marito di Luciana — Fratele lor •este soţul Lucianei . fie masculină: il topo — şoarecele. il montone — berbecul. Le giovani che vedi sono le sole eredi della famiglia— Tinerele pe care le vezi sînt singurele moştenitoare ale familiei. Sul filo di telegrafo cinguettava •una rondine — Pe firul de telegraf ciripea o rândunică . le pianiste—pianistele: ii . il bue — boul. i pianisti — pianiştii. La giocane che vedi è la sola erede della famiglia — Tînăra pe care o vezi este singura moştenitoare a familiei. la pecora — oaia. întrucît nu întotdeauna genul gramatical al substantivului. la suicida — sinucigaşa . D. la volpe — 'vulpea. il serpente fem­ mina — şerpoaica. au forme lexicale total diferite pentru cele două genuri: il babbo — tatăl. 11 becco era al pascolo — Ţapul era la păşune . iar la plural de articol şi terminaţiile specifice genurilor respective: ii patriota. Unele substantive au formă identică dar înţeles complet diferit la cele două genuri: 47 . care indică nume de animale. că şi în limba română. C. la femmina — femeia. -cida care au marcat genul la singular de articol. Quelle farmaciste sono anche note atlete —Acele farmaciste sînt şi atlete cunoscute. păsări. la patriota — patriota. -ista. pentru evitarea confuziei se adaugă respectivelor substantive cuvintele: maschio — mascul şi femmina — femelă: la volpe maschio — vulpoiul.moştenitor al familiei . le patriote — patrioatele . le suicide — sinucigaşele . 2. la vacca — vaca . la rondine — rîndunica.sono i soli eredi della famiglia — Tinerii pe care-i vezi sînt singurii artoştenitori ai familiei . il serpente maschio — şarpele. il luccio — ştiuca. — pianista .

Eventualele confuzii pot fi cauzate de rădăcina comună a cuvîntului.barba il costo — costui il pianto . 2. modul • il collo — gitul Feminin busta.bustul il mento -. specifice genului şi sens complet diferit. il suo morale era elevato — Deşi lovit de o boală gravă.menta — costa — coasta pianta — pianta colpa — vina scala — scara tappa -. Il tribuno salì sulla tribuna per fare un discorso — Tribunul se urcă la tribună pentru 48 . La sua moto correva con 80 km/ora — Motocicleta sa fugea cu 80 km/oră .) vaglia — mandatul poştal boa — şarpele boa camerata — camaradul la la la la la la Feminin fine — sfìrsitul fronte — fruntea radio — radioul vaglia — bravura boa — geamandura camerata — dormitorul comun Exemple: Nini Rosso è un noto trombetta — Nini Rosso este un cunoscut trompetist . Masculin il busto -. La morale della favola era: „Tra il dire ed il fare c'è di mezzo il mare" — Morala fabulei era: „între a spune şi a face este o diferenţă mare". Sebbene affetto da una grave malattia.uşa tassa — taxa panna — smîntînă balena — balena razza —.escala il lappo -. — plicul menta. Il suo strumento è sopracchiamato „la trombetta dorata1' — Instrumentul său este supranumit „trompeta de aur" . . Alte substantive au terminaţii diferite. nicovala il panno •— ţesătură. moralul său era ridicat .etapa porta —.Masculin il il il il il il fine — scopul fronte — frontul radio — radium (chim.dopul il porto —.portul il tasso — bursucul. Non faceva più nessun moto — Nu mai făcea nici o mişcare .lovitura lo scalo -.plìnsul il colpo —.rasa manica — mînecă pizza —.plăcinta moda. — moda colla — cleiul. ciocul il modo — felul. lipiciul la la la la la la la la la la la la la la Ia la Exemple: In un baraccone del circo si poteva vedere un mostro in mostra—într-o baracă a circului se putea vedea un monstru la expoziţie . haină il baleno -— fulgerul il razzo — racheta il manico — minerul il pizzo — dantela.

Uneori este necesar să se ţină seama. scultore. in fretta. architetto. arhitecţii şi poeţii manifestau pentru pace. . Il red­ dito ricavato dal suo mestiere è notevole — Venitul obţinut din meseria sa e însemnat. actorii pentru interpretarea poemelor cavalereşti .. Michel­ angelo fu pittore. i conigli — iepurii. NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR In limba italiană. il vizio — viciul. Tutti gli scultori. Lo spettatore ascoltava. Trecerea unui substantiv de la un număr la altul se face prin schimbarea desinenţei. i compagni . il telegramma — Regizorul citi în grabă telegrama . Io studio — studiul. i poeti — poeţii . -o. In acest scop substantivele sînt grupate în funcţie de desinenţa singularului. / redditi ricavati dai loro mestieri sono notevoli — Veni­ turile obţinute din meseriile lor sînt însemnate . (pentru alte substantive. il poeta. -i: il viaggio — călătoria. — poetul. -ista.a ţine o cuvîntare . i vizi — viciile . în for­ marea pluralului. — Cine n-are cap şi imaginaţie nu va înţelege sensurile acestui text. e poeta — Michelangelo a fost pictor. — sg. pi. de ultima silabă sau de accentul substantivului. Chi non ha testa e fantasia non capirà i sensi di questo testo. Il regista lesse. sculptor. il coniglio — iepurele. i signori . lo spazio — spaţiul. după cum urmează: — sg. Pluralul substantivelor masculine § 39 Semnul distinctiv al pluralului substantivelor variabile mascu­ line. I registi lessero. gli architetti ed i poeti manifestavano per la pace — Toţi sculptorii. i problemi etc. -io (cu i neaccentuat). pi. il poema nella recita di un noto attore — Spectatorul asculta poemul în interpretarea unui cunoscut actor . il dramma. il problema — pro­ blema. arhitect şi poet . ca şi-n limba română. ii communista — comunistul. Gli spettatori hanno applaudito gli attori per la recita dei poemi cavallereschi — Spectatorii au aplaudat. există două numere: singular şi plural. il violinista — violonistul. i telegrammi — Regizorii citiră în grabă telegramele . in fretta.i : il popolo — poporul. i viaggi — călătoriile . i pittori. i violinisti — violoniştii . -e. gli spazi — spaţiile. il signora — domnul. i fiumi — rîurile . i popoli — po­ poarele . i communisti — comuniştii . independent de terminaţia singularului este -i: il compagno —tova­ răşul. gli studi — studiile . i drammi — dramele . i ponti — podurile . aceasta fiind un indiciu pentru stabilirea desinenţei substantivului la plural. — drama. il raggio — 49 . in -o vezi § 34) . il fiume — rîul. pictorii. ii ponte — podul. -a.

-ci cind substantivele au accentul pe antepenultima silabă (parole sdrucciole. Un affresco impressionante ricopriva tutta la parete — O frescă impresionantă acoperă tot peretele . Senti lo gnaulìo del gatto ? — Auzi miorlăitul pisicii ? Gli gnaulìi dei gatti risuonavano nella notte — Miorlăiturile pisicilor răsunau în noapte. i raggi — razele: II segretario entrò nell'ufficio — Secretarul intră în birou . Il solo desiderio di Radu era di ottenere il premio — Singura dorinţă a iui Radu era să obţină premiul . / loro desideri erano di ottenere tutti i premi della gara — Dorinţele lor erau să obţină toate premiile întrecerii . pi. -ii: lo zìo — unchiul. Ascoltavamo i mormorii delle acque — Ascultam murmurele apelor. Iorga cunoştea bine Italia . i trucchi — fardurile: . Vubriaco — beţivul. i nemici — duşmanii .// fuoco si spegneva lentamente — Focul se stingea încetişor. il trucco — fardul. i medici — medicii. -io (cu i accentuat). il vigliacco — laşul. gli equivoci — echivocurile. il greco — grecul. Ascoltammo il mormorio dell'acqua — Ascultam murmurul apei . i greci — grecii . il leggìo — pupitrul. il calpestìo — sgomotul de paşi — i calpestìi — sgomotele paşilor . Il padre diede un bacio al figlio — Tatăl dădu o sărutare copilului. Gli affreschi di Giotto di Assisi — Frescele lui Giotto de la Assisi. i leggìi — pupitrele . il pendìo — povîrniş. estrada. i porci — porcii. i fichi — smochinii. il nemico — duşmanul. -chi: il gioco — jocul. i solchi — brazdele . — sg. i turchi — turcii . i banchi •— băncile . L'austriaco era un noto fisico — Austria­ cul era un cunoscut fizician . Gli austriaci erano rinomati fisici — Aus­ triecii erau fizicieni renumiţi . pi. — gli ubriachi — beţivii . il portico — porticul. il solco — brazda. I segretari entrarono negli uffici — Secretarii intrară în birou . Excepţii: l'amico — prietenul: gli amici —prietenii. —sg. il banco — banca. i palchi — lojile . Iorga conosceva bene VItalia — Marele istorie român N. i vigliacchi — laşii . Il Congresso ha riunito i sindaci meridionali ed i politici lombardi — Con­ gresul a reunit primarii din sud şi politicienii din Lombardia . vezi § 11. i pendii — povârnişurile . —sg. il fico— smochinul. Il sindaco della città — Primarul oraşului. Le fiamme dei fuochi illuminavano tutto intorno — Flăcările focurilor luminau totul in jur. il palco — loja. 50 . gli zii — unchii. il porco — porcul. Il padre ricoprì di baci i suoi figli — Tatăl îşi acoperi băieţii cu sărutări. Vequivoco— echivocul. il cuoco — bucătarul. Il fruscio delle foglie lo spaventava— Foşnetul frunzelor îl îngrozea — / ffuscii delle foglie agitate dal vento lo spaventavano — Foşnetele frunzelor agitate de vìnt il înspăimântau . Il grande storico romeno N.raza. 2): il medico — medicul. pi. igiochi — jocurile. i portici — porticurile. -co. ii turco — turcul. -co. Gli storici del '48 furono anche scrittori — Istoricii revoluţiei de la 1848 au fost şi scriitori. Votilo — uitarea — gli oblìi — uitările . i cuochi — bucătarii .

Nella sala operatoria c'erano riuniti lutti i chirurgi/chirurghi — In sala de operaţie erau adunaţi toţi chirurgii. Lo studio era elaborato dagli archeologi e dai filologi romeni — Studiul era elaborat de arheologi şi filologi romàni. pi. -go. gli esofagi/esofaghi — esofagurile il sarcofago — sarcofagul . gli intonaci!intonachi — tencuielile il farmaco — doctoria . il monologo —monologul. gli incarichi — însărcinările. Lungo i laghi si ergevano i moderni alberghi — De-a lungul lacurilor se înălţau modernele hoteluri . -giti. i dialoghi — dialogurile. trecătoarea.: trena.): il geologo — geologul. pi. i carichi — încărcăturile. gli aghi — acele .Excepţii: il carico — încărcătura. Gli speleologi hanno scoperto una grotta naturale — Speologii au descoperit o peşteră naturală. gli strascichi — tîrîrile . gli asparagi — sparanghelul (pi. picurile. gli epiloghi — epilogurile . Vincarico — însărcinarea. gli spaghi — sforile. -go. i gerghi — jargoanele. i farmacijfarmachi — doctoriile l'esofago — esofagul . gli stornarli stomachi — stomacurile il traffico — traficul. i sarcofagi!sarcofaghi — sarcofagurile Exemple: Il chirurgo era rinomato per i suoi interventi — Chirurgul era vestit pentru operaţiile sale. il gergo — jargonul. i monologhi — monologurile . atribuţiile. Il mio amico era un vero mago — Prietenul meu era un adevărat vrăjitor. picul (cit se poate lua cu două degete). Vago — acul. i trafficiItraffichi — circulaţiile Vintonaco — tencuiala. i luoghi — locurile. 51 . circulaţia. ii dialogo — dialogul. il pizzico — înţepătura. — sg. i rammarichi — regretele . -go. -gi şi respectiv în -chi. il valico — pasul. coexistă două forme de plural în: -ci. — sg. Excepţii: il catalogo — catalogul. atribuţia. gli antrop ofagi — antropofagii. -glii: il luogo — locul. L'albergo era situato accanto ad un lago — Hotelul era situai lingă un lac . Erano dei maghi questi amici miei — Erau nişte vrăjitori aceşti prieteni ai mei. lo strascico — tivirea. V'archeologo italiano collaborò con il filologo ro­ meno — Arheologul italian a colaborat cu filologul român . i valichi — trecătorile: il rammarico — regretul. dintre care una este mas frecvent folosită: lo stornano — stomacul. Dai funghi commesti­ bili si prepara il delizioso risotto ai funghi — Din ciupercile comestibile se prepară deliciosul pilaf de ciuperci. i geologi — geologii. -gi: cînd substantivele au accentul pe antepenultima silabă: lo psicologo — psihologul. V'epilogo — epilogul. i prologhi — prologurile. i pizzichi — înţepăturile. lo spago — sfoara. NOTĂ: Pentru o serie de substantive masculine terminate la singular în -co. E' un fungo velenoso — Este o ciupercă otrăvitoare . l'antrop of ago — antropofagul. i cataloghi — cataloagele . il prologo — prologul. gli psicologi — psihologii. V'asparago — sparanghelul. Lo speleologo studia l'origine delle grotte — Speologul studiază originea peşterilor.

-ga . Aveva una mano da pianista — Avea o mînă de pianistă. i colleghi — colegii . -a . /'oca — gîsea. la mancia — bacşişul. le mance — bacşişurile . -eia. Cadeva una pioggia fitto-fitta — Cădea o ploaie foarte deasă. Le onde urtavano le rocce delle sponde del mare ~ Valurile loveau •stîncile de pe ţărmul mării . rînd. la pancia — burta. la frangia — ciucurele. Sul lago si vedevano le barche a vela — Pe lac se vedeau bărcile cu pînză. le poe­ tesse — poetele . le righe — liniile. pi. Vautista — şoferiţa. le rose — trandafirii . — sg. rîndurile . — monarhul. i patriarchi — patriarhii. i monarchi — monarhii .— sg. le auto — maşinile. le frange — ciucurii . Sulle cime affiorava la roccia granitica — Pe vîrfurile munţilor ieşea la suprafaţă roca de gra­ nit . le paghe — plăţile . la sorella — sora. Vanima — sufletul. la auto — maşina . le lance — lăncile. -già . le foto — fotografiile . Le borse erano in plastica — Poşetele erau de material plastic. la fanciulla — copila. — sg. -e: la rosa — trandafirul. -gè. pi. la paga — plata. -ca. la poetessa — poeta. le autiste — şoferiţele . Avevano mani da pianiste — Aveau mîini de pianiste. La donna si presela borsa senza dir parola — Femeia îşi luă poşeta fără să zică un cuvînt . -chi. La turista guardava la vetrina — Turista privea vitrina. -ce. Strisce sabbiose ricoprivano le spiagge — Dungi nisipoase acopereau plajele . pi. -ga. pi. le oche — gîştele . La barca galleggiava leggermente — Barca plutea uşor. 52 . Excepţie: il belga — belgianul. le artiste — artistele . -che. le cuoche — bucătăresele . i belgi — belgienii. NOTĂ: Pentru alte categorii de substantive terminate în -a. le amiche — prie­ tenele . cînd vocala i din desinenţa singularului mu este accentuată: la lancia — lancea. il monarca. le fanciulle — copilele . Le recenti piogge furono bene­ fiche per l'agricoltura — Ultimele ploi au fost binefăcătoare pentru •agricultură. -ca. a se vedea § 34. le isole — insulele . -glii: il collega — colegul. pi. le sfreghe — vrăjitoarele . l'artista — artista. il patriarca — patri­ arhul. le pance — bur­ ţile . la strega — vră­ jitoarea. le sorelle — surorile . 41). le anime — sufletele . — sg. Pluralul substantivelor feminine § 40 — sg. -ghe: Vamica — prietena. Le parole della donne non si sentivano più — Cuvintele femeilor nu se mai auzeau . -i sau invariabile: la mano — mîna. le mani — mîinile . Visola — insida. la foto — fotografia. (vezi § 3 4 . Le turiste salirono in macchina — Turistele se urcară în maşină. La spiaggia pareva una lunga striscia di sabbia — Plaja părea o lungă dîră de nisip . -o. la cuoca — bucătăreasa. la riga — linia.

le magie — vrăjitoriile . Substantivul la superficie are pluralul le superfici dar şi le super­ ficie: La superficie complessiva dell'appartamento è di 80 m2 — Suprafaţa totală a apartamentului este de 80 m 2 . -gie etnd vocala i din desinenţa singularului este accentuată: la bugia — minciuna. Le de. le nostalgie — dorurile . -i: la luce — lumina. Aceste substantive păstrează la plural vocala i pentru evitarea unor forme care ar putea să le confunde cu : il camice — ha­ latul. antologia liricii italiene . -e. gie: la valigia — valiza. -ge cit şi cu desinenţele -eie.Excepţii. Aveva una veste da camera a fiori — Avea un halat de casă cu flori . — cămaşa. la fronte — fruntea. -vocală accentuată. mogli— soţiile. Excepţii: la moglie — soţia. le ferocie — ferocităţile. le provineejprovineie — provinciile . -già . la ferocia. Le nuove antologie sono ottime — Noile antologii sînt foarte bune . -i. pi. -ie. V auda­ cia — îndrăzneala. le serie — seriile. — cireaşă. l'efficacia — eficacita­ tea. la ciliegia. La sua denuncia era fondata— Denunţul său era întemeiat. l'automobile -— automobilul. invariabil: la specie — specia. la rondine — rîndunica. la nostalgia — dorul. -eie. la magia — vrăjitoria. feroce — feroce. l'antitesi — antiteza. Tutti gli attori conoscevano ottimamente le loro parti — Toţi actorii îşi cunoşteau foarte bine rolurile . le automobili — automobilele . le fronti — frunţile: La parte di Aida fu interpre­ tata brillantemente — Rolul Aidei a fost interpretat în mod strălucit. -già pluralul se poate forma atît cu desinenţele -ce. la nipote — nepoata. Ho acquistato l'antologia della lirica italiana — Am cumpărat. le crisi — crizele. le audacie — îndrăznelile . — sg. le antitesi — antitezele. NOTĂ: Pentru multe substantive feminine terminate la singular în -eia. la città — oraşul. 53 . La camicia. A quest'ora tutte le farmacie sono chiuse — La această oră toate farmaciile sînt închise. l'effigie — efigia . le camicie — cămăşile .niincc\denunc\c provavano la loro colpa — Denunţurile dovedeau vina lor. Indossavano sempre' vesti eleganti — Întotdeauna se îmbrăcau cu haine elegate. -eia. Calcoliamo le superficif superficie di questi triangoli — Să calculăm suprafeţele acestor tri­ unghiuri. pi. le bugie — minciunile. le le effigi — efigiile. — ferocitatea. — sg. le valige/valigie — valizele. le rondini — rîndunelele . le efficacie — eficacităţile . audace — îndrăzneţ. le nipoti — nepoatele . — sg. pi. Nell'angolo della strada c'è una farmacia — în colţul străzii se află o farmacie . le luci — luminile. le specie — speciile. le ciliegeIciliegie — cireşile . la crisi — criza. efficace — eficient. la serie — seria. le città — oraşele (vezi § 41). la provincia — provincia.

il (-'Ciglia — mandatul (poştal). la progenie — le progenie — progenitura— progeniturile: Il mal di denti era dovuto ad una carie — Durerea de dinţi se datora unei carii . Vanalisi — le analisi — ana­ liza — analizele . -consoană: Io sport — sportul. Numărul acestor substantive este marcat de articol şi de desinenţele la plural ale deter­ minanţilor săi. — Universitatea bucureşteană are opt facultăţi . i falò — făcliile. i vaglia — mandatele: Il cinema era pieno zeppo — Cinematograful era arhiplin. gli yacht — iahturile . gli sport — sporturile . Tutti i goli erano di lana pura — Toate puloverele erau din lină p u r ă . dublura. \i università bucarestina ha otto facoltà. molte attività utili — multe activităţi utile. lo stop— stopul. Riempì gli album di cartoline di Milano — Umplu albumele cu ilustrate de la Milano. i caffè — cafelele.Substantive invariabile § 41 Exista o categorie de substantive invariabile a căror formă ìa singular nu se modifică atunci cînd indică pluralul. dublurile . il caffè — cafeaua. gli stop — stopurile. il brindisi — i brindisi — toastul — toasturile: La diag­ nosi non è errata. — vocala finală accentuată (parole tronche. Ecco Valbum di famigliai -— Iată albumul de familie!. Le diagnosi non sono -errate — Diagnosticurile nu sìnt greşite. il gas — gazul. A tutti i cinema del quartiere girano film italiani — La toate cinematografele din cartier rulează filme italieneşti. xm!attiviik utile — o activitate utilă. i boia — că­ lăii . il sosia — sosia. mai ales substantive masculine: il boia — călăul. — Diagnosticul nu este greşit . i filobus — trolei­ buzele . i sosia — sosiile. la barbarie — le bar­ barie — cruzimea — cruzimile. -a. Alle università di Iossy e Bucarest si studia Vitaliano — La universităţile din Iaşi şi Bucureşti se studiază limba italiană. il falò — făclia. i gas —. A ceca una serie di carie dentarie — Avea o serie de carii dentare.gazele: Il mio goli grigio ha maniche lunghe — Puloverul meu gri are mineci lungi . lo yacht — iahtul. le città — oraşele . Rămîn de asemenea invariabile la plural următoarele categorii de substantive : 54 . vezi § 11. il filobus — troleibuzul. -ie: la specie — le specie — specia — speciile. Aparţin acestei serii substantivele care se termină în: -i : la tesi — le tesi — teza — tezele .4): la citta — oraşul.

i si — notele si . 55 . ambele de acelaşi gen şi sens şi o singură formă la plural terminată în -i. (verb -f adverb): ieji posapiano — persoană înceată/persoane încete (vezi § 48). Si devono riaccordare tutti i do di questo piano­ forte — Trebuie să se acordeze din nou toate dourile acestui pian. fie la ambele numere. sinonime. Substantive cu mai multe forme § 42 în această serie sînt incluse substantive cu 2 forme. ii si — nota si. Substantive cu două forme la singular § 43 Aparţin acestei categorii substantivele care au la singular două forme terminate în -e şi în -o. sau cu sens diferit care constituie particularităţi ale capitolului referitor la formarea pluralului substantivelor. — numele de familie care la plural indică membrii unei familii: gli Sforza — Membrii familiei Sforza . „I Malavoglia" è un noto romanzo del Verga — „Familia Malavoglia" este un cunoscut roman a lui Verga . fie la singular fie la plural. il tè — ceaiul. cu sens identic. le dinamo — dinamurile . La moto si fermò accanto all'auto — Motocicleta se opri lîngă maşină.— substantivele monosilabice: il re— regele. le radio — aparatele de radio: Dov'è il cinema Tivoli? — Unde este cinematograful Tivoli? Grandi cartelloni presentavano i film dei cinema napolitani — Afişe mari prezentau fil­ mele cinematografilor din Napoli . — substantivele compuse (verb + verb) : ilji saliscendi — clanţa/ clanţele . La piazza della Signoria rimane il testimone della gloria dei Medici — Piaţa Senioriei ramine martorul gloriei familiei Medici. la dinamo — dinamul. ii di — ziua — i di — zilele . L'antico nome del do era ut — Vechiul nume al notei do era ut . i tè — ceaiurile . — substantivele prescurtate de origine străină: la foto — fotografia — le foto — fotografiile . la radio — aparatul de radio. Le auto e le moto correvano lunga la strada — Maşinile şi motocicletele goneau de-a lungul şoselei. II lungo braccio della gru solleva grossi carichi — Braţul lung al macaralei ridică mari greutăţi . i re — regii . (verb + substantiv plural) : ilji lustrascarpe — lustragiul/lus­ tragiii . i Visconti — familia Visconti . Nel cantiere e erano tre gru — Pe şantier se aflau trei macarale .

şanţului (fig.Singular il cavaliere. cîrmaciul Varciere.scutierii Era per noi un forestiere/forestiero — Era pentru noi un străin (de partea locului) . I nocchieri greci guidavano abilmente le navi dei cava­ lieri francesi — Vîslaşii greci conduceau cu îndemînare navele cavale­ rilor francezi. Singular ÌV anello — inelul ţii braccio — bra­ ţul il membro — membrul l'osso — osul il labbro — buza Plural Masculin gli anelli — inelele i bracci — braţele de scaun. arderò — arcaşul lo sparviere. sparviero — şoimul il ciarliere. forestiero — străinul (de loc) il nocchiere. — buzele omului 56 .) le braccia. au venit de la Padova. de rîu i membri — membrii gli ossi — oasele i labbri — marginile rănii. Loro non sono fiorentini ina forestieri.) Feminin le anell'd — buclele (fig. scudiero — scutierul Exemple : : Plural i cavalieri — cavalerii i forestieri — străinii i nocchieri — vi si asii gli arcieri — arcaşii gli sparvieri — soimn i ciarlieri — palavragiii gli scudieri -. cavaliero — cavalerul il forestiere. — braţele omului le membrst — membrele corpului le ossa — oasele (în to­ talitate) le labbra. Substantive cu două forme la plural § 44 1. O categorie de substantive masculine terminate la singu­ lar în -o au la plural două forme: una masculină terminată în -i şi una feminină terminată în -a. nocchiero — vîslaşul. ciarliero — palavragiul lo scudiere. ci son venuti da Padova — Ei nu sînt fiorentini ci străini. uneori sensuri figurate sau colective. Celor două forme de plural le corespund sen­ suri diferite. Il nocchiere/noechiero era un eavaliere/cavaliero inglese — Vîslaşul era u n cavaler englez.

Le fila della congiura furono scoperte in tempo — Urzeala complo­ tului a fost descoperită la timp . oraşului le fila — firele.) i lenzuoli — cearşafurile le lenzuola — garnitura de pat (luate separat) i gridi — strigătele de le grida — strigătele omului animale gli urli — urletele de le urla — urletele omu­ lui animale le corra — conţinutul i carri — carele carelor le dita — degetele miinii le ciglia—genele ochiu­ lui le cervella — creierul de om sau animal le corna — coarnele de animale le fondamenta — te­ meliile clădirii Exemple : Si stese le braccia sui bracci della poltrona — îşi întinse braţele pe braţele fotoliului . 57 . baza il muro — zidul il filo — firul il lenzuolo — cear­ şaful il grido — stri­ gătul Vurlo — urletul il carro — carul i diti — degetele ca măsură (fig. gli erbosi cigli della strada — Privi. L'edificio ha fondamenta solide — Clădirea are temelii solide. La tempesta ruppe i fili del nostro impianto telefonico — Furtuna a rupt firele instalaţiei noastre de tele­ fon . Guardò. Da lontano şi scorgevano le mura della città medievale — De departe se zăreau zidurile oraşului medieval . aggrottando le ciglia. Avvicinò le sue labbra secche ai labbri del bicchiere — Îşi apropie buzele uscate de marginile paharului.) i corni — instrumente (muz. (fig-) i cervelli — inteligentele (fig.) i fondamenti — bazele (fig-) i muri — zidurile le mura — zidurile ce­ tăţii. urzeala. L'intonaco dei muri era screpolato — Tencuiala pereţilor era scorojită . Portava degli anelli su tutte le dita — Purta inele pe toate degetele. i fili — firele (concret) complotul (fig. marginile pline de ierburi ale drumului . Le urla della folla erano inter­ rotte ogni tanto dagli urli dei lupi — Ţipetele mulţimiii erau întrerupte din cînd în cînd de urletele lupilor. Le tue affermazioni sono prive di fonda­ menti — Afirmaţiile tale sînt nefundamentate . încruntîndu-se.• il dito — degetul il ciglio — geana il cervello — cre­ ierul il corno — cornul il fondamento — fundamentul.) i cigli — marginile . Gli esercizi imponevano a tutti i membri della squadra un movimento ritmico delle membra — Exerciţiile impuneau tuturor membrilor echipei o mişcare ritmică a mîinilor şi picioarelor .

Il freddo gli aveva rattrappito i ginocchi — Frigul îi înţepenise genunchii . Indietro alla stufa il gatto fa le fusa — După sobă pisica toarce. Al sentir la notizia gli si piegarono le ginocchia — Auzind vestea i se muiară picioarele . Substantive cu forme duble la singular şi plural § 45 Unele substantive au cîte două forme. Aveva i gomiti sporchi — Avea coatele murdare . sta sempre alle mie calcagna — Giuseppe mă supără. ragiona sempre con le gomita — Nu te încrede în acest tînăr. Non fidarti di questo giovane. E1 una persona di fiducia ed in più ha le cuoia dure — Este o persoana de încredere şi în plus rezistă la greutăţi. / scindali avevano una larga scollatura ai calcagni — Sandalele aveau un decolteu mare la calche . Singular il gomito — cotul il calcagno — cal­ cimi il ginocchio — ge­ nunchiul il fuso — fusul il cuoio — pielea lo strido — ţipă­ tul. cinture. atît pentru singular cit şi pentru plural. valigie — Prelucrau pieile de capră transformîndu-le apoi în poşete. Lavoravano i cuoi di caprino trasfor­ mandoli poi in borse. De reţinut că pluralul feminin în -à apare adesea în expresii. zgomotul Plural i gomiti — coa­ tele i calcagni — călcîiele i ginocchi — ge­ nunchii i fusi — fusele i cuoi — pieile gli stridi — ţipe­ tele i Expresii alcătuite cu pluralul 1 feminin j ragionar con le gomita — a gìndi cu picioarele stare alle calcagna di uno — a se ţine scai de cineva sentirsi piegar le ginocchia — a simţi că ţi se moaie pi­ cioarele il gatto fa le fusa — pisical toarce tirar le cuoia — a muri andare alle strida — a se lua după ce se spune Exemple : Le 24 suddivisioni convenzionali del globo terrestre che determinano le ore vengono chiamate fusi orari — Cele 24 de subîmpărţiri convenţio­ nale ale globului pămîntesc care determină orele sînt numite fuse orare .2. Fac parte din această categorie: 58 . gîndeşte totdeauna cu picioarele . O altă categorie de substantive masculine terminate în -o la singular au două forme la plural terminate in -i şi respectiv în -a d e genuri diferite dar cu acelaşi sens. geamantane . Giuseppe mi da fastidio. se ţine scai de mine . cordoane.

cu terminaţii diferite. roadele le frutta — fructele de masă i legni — părţile lemnoase . Drizzò le orecchie ver sentire tutto — Ciuli urechile ca să audă t o t u l : Abbiamo visitato l'ala sinistra della galleria Uffizi — Am vizitat aripa stingă a galeriei Uffizi . Navigavano con . co­ răbii (fig. /?' arrivato in. în totalitate il legno — lemnul. de genuri dife­ rite. mimica le gesta — faptele eroice : zemos. rodul la frutta — fructe de masă. oboselii .a) Substantive ale căror forme sînt de acelaşi gen sau uneori de genuri diferite. ca materie la legna — lemnul de ars il gesto — gestul ia gesta — fapta eroică Exemple 1 Plural masculin şi feminin i frutti — rezultatele. masă ! . aie căror sensuri variază în funcţie de gen şi număr: Singular masculin şi feminin il frutto — fructul. Il noce è un albero forte — Nucul este un pom cu lemnul t a r e . le orecchie — urechile i Exemple : Il vecchietto era duro d'orecchio — Bătrînelul era tare de urechi . b) Substantive cu două forme de singular şi plural. Tutta la frutta è raccolta — S-au cules toate fructele in tavola le frutta ! — Adu fructele la.) le legna — lemnele de foc i gesti — gesturile. un batter d'ali — A sosit într-o clipă. Porta di legno i pochi 59 L arancia è un frutto sugoso — Portocala este un fruct •Questi sono i frutti della vostra fatica — Acestea sînt rezultatele voastre . Per non disturbare gli altri gli parlò all'orecchia — Pentru a nu deranja pe ceilalţi ii vorbi la ureche: Il chiasso lo fece tapparsi gli orecchi — Zgo­ motul il făcu să-şi astupe urechile . dar identice ca sens: Singular la slro fu /strofe — strofa Val&jale — aripa Vanna/arme — arma V or ecchiojV orecchia — urechea Plural le strofe/strofi — strofele le cUe/ali — aripile le arme/armi — armele gli orecchi.

Non é tutt'oro quel che riluce — Nu tot c& străluceşte e aur . la pietà — mila: Aveva una fame da lupo — Avea o foame de lup . Il ferro va battuto quando è caldo — Bate fierul pînă-i cald. Dolce come il miele. il fogliame — frunzişul. la segale — secara: Il granturco veniva coltivato in America alVincirca 2000 anni prima della nostra era — Porumbul era cultivat în America aproximativ cu 2000 de ani înaintea erei noastre . Vuopo — nevoia. Vargento — argin­ tul. 2. A. porcării: Tutti i sentieri del bosco erano nascosti sotto il fogliame — Toate cărările pădurii erau ascunse sub frunziş. la superbia — îngîmfarea. amar ca fierea . la paura — teama. Vavena — ovăzul. la vendemmia — culesul viei. il brio — verva. însufleţirea. la plebe — norodul.. minerale. La „Pietà" di Michelangelo è scolpita in marmo di Carrara — „Pietà" de Michelangelo este sculptată în marmură de Carrara .. Omero parla delle gesta di Ilector ed Achile — Homer vorbeşte despre faptele de vitejie ale lui Hector şi Achile. il fiele — fierea. la sapienza — înţelepciunea. il sangue — sìngele. Se întrebuinţează la singular substantivele care indică: 1. il miele — mierea. la rappresaglia — represaliile. Aggiungiamo alcune legna al fuoco — Să adăugăm câteva lemne pe foc . La pazienza è segno della sapienza — Răbdarea este semnul înţelepciunii. cereale: il grano — grîul. Con i tuoi modi sfacciati mi fai venire la mostarda al naso — Cu felul tău obraznic mă scoţi din sărite. 4.legni rimasti — Navigavi cu puţinele corăbii rămase . 60 . Vidrogeno — hidrogenul: Il rame è un metallo rossastro e malleabile — Arama este un metal roşiatic şi maleabil . Varsenico — arsenicul. il sudiciume — murdăria. metale. Noţiuni abstracte: la bontà — bunătatea. Valluminio — aluminiul. Per pre­ parare la birra ci vuole l'orzo — Pentru a prepara berea este nevoie de orz. la fame — foamea. elemente chimice: Poro — aurul. il sale — sarea: Uno degli alimenti più completi è il latte — Unul dintrecele mai complete alimente este laptele. il pepe — piperul. il pietrame — pietrişul. 3. Ha fattoun gesto di saluto — A făcut un gest de salut . diverse substanţe: il latte — laptele. il bronzo— bronzul. il riso — orezul. ii rame — arama. amarocome il fiele — Dulce ca mierea. la pazienza — răbdarea. 5. il ferro — fierul. Non fare gesti sgarbati — Nu fă gesturi nepoliticoase . Parla sempre con brio — Vorbeşte întotdeauna cu însufleţire . Substantive defective § 46 Sînt considerate defective substantivele care se folosesc n u ­ mai cu forma de singular sau numai cu forma de plural. la sete — setea. il mercurio — mercurul. la mostarda — muştarul. la mansuetudine — blindeţea. substantive colective: la prole — urmaşii. Vorzo — orzul.

la luna — luna. le sartie — frînghiile. le tenebre — întunericul. gli argenti — argintăria. In vorbirea curentă însă ele nu sînt folosite decît la plural.argintul. le mutande — chiloţii. Vequatore — ecuatorul: Nella Divina Commedia la Terra sta immobile al centro dell'universo ed il sole. i maccheroni — maca­ roanele. concediul. l'oro — aurul. — lumea. le redini — hăţurile. le fatezze. — în mod excepţional pentru unele din substantivele amintite se poate forma şi pluralul dar cu sens diferit faţă de singular: la gente. gli spiccioli — mărunţişul. b) substantive defective propriu-zise: le annali — analele. le tenaglie — cleştele: I peli delle unghie si tagliano con le forbici dalle punte ricurve — Pieliţele unghiilor se taie cu foarfe­ cele cu vîrfurile curbe. Ie dimissioni — demisia. i bronchi — bronhiile. le stoviglie — vesela. le cesoie — foarfecele. NOTĂ: — Acordul determinanţilor acestor substantive se face întotdeauna la singular. le sembianze— trăsăturile chipului. Vuniverso — universul. gli occhiali — ochelarii. luna şi celelalte planete i se rotesc în jur. i calzoni. le ferie — vacanţa. la luna e gli altri pianeti le girano intorno — in Divina Comedie Pământul stă nemişcat în centrul universului iar soarele. Sono di moda i calzoni che ricoprano le caviglie — Se poartă pantalonii care să acopere gleznele. ti ritornerà i soldi alle calende greche — Este necinstit. gli spaghetti — spaghetele. i pantaloni — pantalonii. le manette — cătuşele. i ferri — fiare. Questa donna ha una lingua che taglia come le îorbici — Femeia aceasta are o limba ascuţită . le genti — popoarele. Si levò gli occhiali per metterseli nella tasca — îşi scoase ochelarii ca să şi-i pună în buzunar. le esequie — fu­ neraliile. Queste ferie le trascorreremo al mare — Acest concediu îl vom petrece la m a r e : E"1 disonesto. metalul. le nozze — căsătoria. le rigaglie — măruntaiele (de păsări) : Ha le sembianze di sua madre — Are trăsăturile mamei sale . răsfăţul. la dimissione. lo spaghetto. l'argento — . le vettovaglie — proviziile. Non fare tante moine! — Nu te răsfăţa atît ! NOTĂ: Unele dintre substantivele amintite pot fi consemnate de dicţionare cu forma de singular: la moina. metalul.6. Se folosesc numai la plural substantivele care indică: a) noţiunea de plural: i dintorni — împrejurimile. i costumi — moravurile . 61 . metalul. ii costume — obiceiul. c) obiecte formale din două sau mai multe părţi: le forbici. Si celebrarono le nozze proprio al Capodanno — îşi sărbătoriră căsătoria chiar de Anul Nou . le moine — mof­ turile. gli spinaci — spanacul. B. naţiunile. il ferro — fierul. lanţuri . substantive unice: — il sole — soarele. Rigoverna presto le stoviglie! — Spală repede vasele ! Gli spinaci sono molto nutrienti — Spanacul este foarte hrănitor . gli ori — bijuteriile . mutrele. îţi va da banii la calendele gre­ ceşti-(niciodată). i posteri — urmaşii: Fuori tutto era avvolto in tenebre fitte — Afară totul era învăluit de întunericul dens . le busse — ciocăniturile. le calende— calendele.

le miglia — mi­ lele. il tempio — templul. il migliaio — aproximativ o mie. Non sei più un ragazzo ormai sei un uomo — Nu mai eşti un copil. il buc — boul. b) Substantive masculine terminate la singular în -o care la plu­ ral îşi modifică genul devenind feminine şi se termină în -a. I templi romani erano circondali da colonne — Templele romane erau înconjurate de coloane. bărbatul. c) Substantivul feminin la eco — ecoul. are la plural formă mascu­ lină gli echi — ecourile: La notizia ebbe una vasta eco —Vestea a avut un larg ecou . Erano degli uomini di poche parole — Erau nişte oameni tăcuţi . le risa — rìsetele. Quanti paia di occhiali hai cambiato finora ? — Gite perechi de ochelari ai schimbat pînă acuma ? . Centinaia e migliaia di uomini si avviavano allo stadio— Sute şi mii de oameni se îndrep­ tau către stadion. // guscio di questo uovo è rotto — Coaja acestui ou este spartă . Pluralul substantivelor compuse § 48 Substantivele compuse sînt formate prin unirea a două părţi de vorbire de acelaşi fel sau două părţi de vorbire diferite : caposquadra — şef de echipă. şi squadra — 62 . este format din substantivul capo — şef. eşti de-acuma un b ă r b a t . ceea ce ar trebui făcut la urmă.Substantive cu forme speciale de plural § 47 Dintre substantivele care prezintă particularităţi în ce pri­ veşte formarea pluralului fac parte: a) Substantive cu terminaţie regulată pentru plural în -i. dar care* odată cu schimbarea numărului înregistrează modificări în rădăcină: l'uomo — omul. gli uomini — oamenii . le centinaia. il centinaio — aproximativ o sută. Il tribunale è il tempio della giustizia — Tribunalul este templul dreptăţii . L'Olimpo era la sede degli dei — Olimpul era lăcaşul zeilor.. II bue è un utilissimo animale da lavoro — Boul este un animal de muncă foarte folositor. i buoi — boii. le migliaia — miile (pentru centinaio şi migliai» vezi § 80): Mi faccia vedere quel paio di guanti — Arătaţi-mi acea pe­ reche de mănuşi . Vuovo — oul. — sutele. le uova — ouăle. il miglio — mila (unitate de măsură). Sbatti le uova per far la frittata — Bate ouăle ca să faci omleta. il riso — rîsul. „Mettere il carro innanzi ai buoi" — A face la început. i templi — templele. le paia — perechile. Substantivul masculin il dio — zeul. odată cu trecerea la plural îşi schimbă rădăcina dar şi articolul: gli dei — zeii: Ilephaisto è considerato il dio del fuoco — Hephaistos este considerat zeul focului. Gli echi della rivoluzione giunsero fino a noi — Ecourile revoluţiei au ajuns pînă la noi. Această modificare aminteşte de genul neutru din limba latină: il paio — pe­ rechea.

terasă. Il sottopassaggio delV Università — Pasajul subteran de la Universitate. după cum urmează: 1. i pescicani — rechimi. e) adverb. Excepţii: il pescecane — rechinul. biancospini — păducei . gentiluomini — gentilomi . banconota da 100 lire — bancnotă de 100 lire. | la mezzatinta — culoare ştearsă. belvederi — terase . gentiluomo — gen­ tilom. verb: sordomuto — surdomut. mezzogiorno — amiază. Un antipasto squisito — un aperitiv excelent . i bassorilievi romani — basoreliefurile romane. cassapanche — laviţe . b) adjectiv -f. Le Ferrovie Romene — Căile Ferate Romàne. a şterge. Un soprannome idoneo — O poreclă potri­ vită. cassapanca — laviţă. i sottopassaggi bucarestini — Pasa­ jele subterane bucureştene . il francobollo «valoroso — timbrul valoros. mezzogiorni — amiezi . sot­ tosuolo — subsol. porcospini arrotolati « palla — arici ghemuiţi ca mingea : La Ferrovia Romena — Galea Ferată Română. ragnatele — pinze de păianjen. cavolfiori — conopide . sovrastruttura — suprastructură. madreperla — scoică. La tastiera del pianoforte — Claviatura pianului . arcobaleno — curcubeu. Pluralul acestor substantive se formează prin schimbarea termina­ ţiei unuia dintre cele două elemente componente. dopopranzo — după masă. Degli antipasti squisiti — Nişte aperitive excelente . belvedere — belvedere. i pescespada — peştii spadă. terremoto — cutremur. dopopranzi — după mese . sottosuoli— subsoluri . prepoziţie + substantiv: malfattore — răufăcător. d) adjectiv -f. asciugamano — prosop. arcobaleni — curcubee . banconote da 1000 lire — bancnote de 1000 lire .San Marino. le mezzetinte — culorile şterse. sovrastrutture — suprastructuri . cavolfiore — conopidă. Excepţii: la mezzaluna — semiluna. Prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element. 63 . i francobolli sanmarinesi — timbrele din . soprabito — pardesiu. le mezzelune — semilunile.echipă. il bassorilievo romano — basorelieful roman. porcospino arrotolato a pedici — arici ghemuit ca mingea. terremoti — cu­ tremure . sordomuti — surdomuţi . Dei soprannomi idonei — Porecle potrivite. este format din verbul asciugare — a wsca. soprabiti — pardesie.adjectiv. I pianoforti da concerto — Pianele de concert.substantiv: biancospino — păducel. sidef. ragna­ tela — pînză de păianjen. şi substantivul mano — mină. madreperle — scoici . il pescespada — peştele spadă. din această categorie fac parte substantivele compuse din: a) substantiv-\-substantiv : manoscritto — manuscris —manoscritti — manuscrise . malfat­ tori — răufăcători .

capisquadra — şefi de echipă . I gratta­ cieli giapponesi — Zgìrie-norii din Japonia. gli accendisigari — brichetele . capiparte — şefi de partid. spazza­ camini — homari . adverb: il fuggifuggi — panica. 3. / nuovi portachiavi — Portcheile noi . viza. acvaforte (stampă).substantiv la plural: lo stuzzicadenti — scobitoarea. capisezione — şefi de secţie. capoparte — şef de partid.e) verb + substantiv la singular: spazzacamino — homar. para­ fulmine — paratrăznet. L'altoforno dell''officina — Furnalul uzinei . il benestare — bunăstarea. i portasapone — savonierele . Substantivele compuse cu capo formează pluralul în mo­ duri diverse: a) prin schimbarea terminaţiei primului element: caposquadra — şef de echipă. Gli altiforni dell'officina ~ Furnalele uzinei. Un saliscendi nuovo — O clanţă nouă . Il capoclasse 64 . b) substantivele formate cu capo — şef: (vezi § 48). fabbriferrai — fierari . pellerossa — indian (din America de Nord). Si getta con il paracadute — Se aruncă cu paraşuta . i palcoscenici — scenele. i benestare — bunăstărìle. i lasciapassare — biletele-permisele. il portamonette — portmoneul. participiu: fabbroferraio — fierarul. il lasciapassare — permisul de liberă trecere. Un mazzo di bucaneve — Un buchet de ghiocei. Vattaccapanni — cuierul. b) verb + verb. II visto del pas­ saporto — Viza de pe paşaport . Excepţie: Il palcoscenico — scena. Molti paracadute colorati — Multe paraşute colorate . i fuggifuggi — pani­ che. Substantive compuse care rămîn invariabile formate din: a) verb -j. i portamonette — portinomele . vizele . capofamiglia — cap de familie. scendiletti — carpete . capostazione — şef de gară. capo­ banda — şef de orchestră. Il moderno grattacielo — Modernul zgîrie-nori . i lustrascarpe — lustragiii . capifami­ glia — copi de familie . scendiletto — carpetă. acqueforti — stampe înacvaforte . prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente componente ale substantivelor formate din: a) substantiv + adjectiv. caposezione — şef de secţie. parafulmini — paratrăznete . gli attaccapanni — cuierele. casseforti — case de bani . gli stuzzicadenti — scobitorile. Portachiavi di pelle — Portchei din piele. Il rilascio di passaporti — Eliberarea paşapoartelor . cassaforte — casa de bani. 2. capibanda — şefi de orchestră . Le terrecotte invetriate di Luca della Robbia — Obiectele de ceramică vitri­ ficată ale lui Luca della Robbia. pellirosse — indieni . il portasapone — savoniera. § 49 4. La terracotta smaltata — Ceramica smălţuită. il lustrascarpe — lustragiul. Vaccen­ disigari — bricheta. Un delicato bucaneve — Un ghiocel delicat . Tutti i saliscendi dorati — Toate clanţele aurite. acquaforte — acid azotic. capistazione — şefi de gară .

capo­ tecnico etc. caposti­ piti — strămoşi . tarii şefi . Intrudi pe lingă regulile date cu privire la formarea pluralului substantivelor compuse. capotecnico — şef de serviciu tehnic. capofila. sau la articol şi prepoziţii articulate. Loro sono i capilista — Ei slnt primii pe listă. Tutti i capiclasse al direttore ! — Toţi şefii de clasă la director ! b) prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element: capo­ giro — ameţeală. capoversi — alineate . Mario è capolista — Mario este cap de listă:.. e) prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente: caposaldo — premiză. pot apărea şi alte cazuri sau excepţii se recomandă consultarea dicţionarului. Firenze è il capoluogo della Toscana — Florenţa este capitala provinciei Toscana. i capocuochi/capicuochi — bucă. NOTĂ: Atunci cînd substantivele: capolista. articulate sau nearticulate (vezi § 20 şi § 157—163). il capotreno — şeful de tren. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR § 50 în limba italiană exprimarea unui substantiv la diferitele cazuri ale declinării prezintă aspecte deosebite faţă de limba română. capitecnici — şefi de serviciu tehnic. fapt pentru care aspectul în sine al substantivului nu se modifică de-a lungul declinării . Un capolavoro artistico — O capodoperă de artă . i capomastrilcapimastri — maiştrii ' şefi . ii capomastro — maistrul şef. I capolavori dèlia letteratura — Capodoperele literaturii. capotavola. . d) pentru unele substantive din această categorie coexistă două forme de plural: una la care se schimbă terminaţia ambelor părţi com­ ponente şi alta în care se modifică cel de-al doilea element: il capoco­ mico — directorul de trupă. capoverso — alineat. — declinarea fiind analitică. le capoclasse — şefele de clasă. il capocuoco — bucătarul şef. caposquadra. Ho visitato numerosi eapoluoghi/eapiluoghi dell'Ita­ lia — Am vizitat numeroase capitale de provincie din Italia. Considerînd totuşi că pentru vorbitorul român de limbă italiană sînt necesare cîteva lămuriri cu privire la declinarea substantivului facem următoarele precizări: — în limba italiană substantivele nu au desinenţe specifice pentru fiecare caz. i capotreni/capitreni — şefii de tren . problema fiind tratată în cadrul capitolelor privitoare la prepoziţii. In multe gramatici italiene declinarea substantivului nu constituie un capitol separat. se referă la persoane de sex feminin primesc articolul feminin şi rămîn la plural invariabile: la capoclasse — şefa de clasă. i capocomici/capicomici — directorii de trupă . diferitele cazuri se formează cu aju­ torul prepoziţiilor.della X classe — Şeful clasei a X-a . capostipite — strămoş. capisaldi — premize. capogiri — ameţeli .

Chiese a tutti di star tranquilli — Ceru tuturor să stea liniştiţi. § 52 Dativul este cazul complementului indirect avînd ca termen regent un verb. funcţie care rezultă din poziţia substantivului faţă de verb şi faţă de subiect. Substantivul în acuzativ poate fi însoţit sau nu de articol: Per sentirsi meglio Carlo usa il microfono — Pentru a se auzi mai bine. Din acest motiv cazurile din limba italiană nu corespund întotdeauna cu respectivele cazuri din limba română. Nominativul este cazul subiectului şi al numelui predicativ. în italiană se exprimă cu ajutorul prepoziţiei di articulată sau nearticulată (vezi § 20. Il fol­ clore è un tesoro per la cultura nazionale — Folclorul este o comoară pentru cultura naţională. luaţi loc! Ehi. Acuzativul este cazul complementului direct. si accomodi! — Doamnă. care în afară de cazurile genitiv şi dativ mai pot exprima şi alte relaţii: Le leggi devono essere conosciute dai cittadini — Legile trebuie să fie cunoscute de cetăţeni . cu mingea. Această deose­ bire este evidentă în traducerile unor exemple în care cazurile nu sînt identice în cele două limbi. despărţit de restul propo­ ziţiei prin virgulă: Signora. § 51 Genitivul este cazul atributului şi exprimă în general ideea de posesie. sau prin prepo­ ziţiile di şi a. în italiană el se formează cu ajutorul prepoziţiei a articulată sau nearticulată (vezi § 20. el poate apărea singur. Carlo foloseşte microfonul .— prepoziţiile care marchează cazurile în modelele ce urmează sînt indicate prin analogie cu cazurile corespunzătoare din limba română. § 158): Raccontò al nipotino „La Cenerentola^ — îi povesti nepoţelului Cenuşăreasa. î n afara acestor prepoziţii mai există şi altele care exprimă raporturi sintactice. ragazzino. ca şi-n limba română. Se exprimă în limba italiană prin prepoziţiile: da. Sub­ stantivul în nominativ este însoţit numai de articol: îi letto e le pol­ trone sono comodissimi — Patul şi fotoliile sînt foarte comode . Il caffè c'è nel bricco — Cafeaua este în ibric. însoţit de o interjecţie sau de un alt determinant. in. băietele. poate ocupa orice loc în propoziţie fiind. în limba italiană cazul vocativ nu are nici o marcă specifică. con. articulate sau nearticulate. Non ho incontralo Lucia — Nu am întîlnit-o pe Lucia. Compro fiori per ii com­ pleanno di Marco — Cumpăr flori pentru ziua de naştere a lui Marco. Vocativul exprimă o chemare adresată cuiva . unde mergi ? § 53 Ablativul sau prepoziţionalul este cazul complementelor cir­ cumstanţiale sau complementului de agent (vezi § 156 A). Deoarece ablativul din limba italiană nu are în limba română u n caz corespunzător. dove cai? — Ei. Giochiamo sulla spiaggia. § 157) : Le scarpe sono di Maria — Pantofii sînt ai Măriei . a palla — Să ne jucăm pe plajă. su. La sorpresa dei genitori mi ha fatto piacere — Surpriza părinţilor mi-a făcut plăcere. per. traducerea substantivelor se face la alte cazuri 66 .

copiilor i bambini — copiii bambini! — 3opii ! dai bambini — de la copii însoţite N. Il bambino ha cinque anni — Copilul are cinei ani . Ae. fii cuminte ! Silenzio. dal bambino — de la copil Exemple : Plural i bambini — copiii dei bambini — (al) copiilor . G.) care pot fi explicate prin regimul cazual al pre­ poziţiilor din gramatica limbii române. Ho parlato allo zio di te — l-am vorbit unchiului de tine . Ci rechiamo dai bambini per portar loro dei dolci — Ne ducem la copii ca să le ducem prăjituri. Perché hai sgridato il bam­ bino ? — De ce l-ai certat pe copil. Ae. Singular Io zio — unchiul dello zio — (al) unchiului allo zio — unchiului lo zio — unchiul zio! — unchiule ! dallo zio — de la unchi : Plural gli zii — unchii degli zii — (al) unchilor agii zii — unchilor gli zii — unchii zii! — unchilor! dagli zii — de ia unchi N. stai buono! — Copilul meu. del bambino — (al) copilului 1). etc. I bambini ridono allegri — Copiii rid veseli. — Le-a povestit copiilor un basm. V. Ricevo un bacio dal bambino —Primesc o sărutare de la copil.? Aveva visto i bambini nel cortile — Vă­ zuse copiii în curte. G. / nostri zii abitano in campagna — Unchii noştri locuiesc la ţară. ai bambini -. bambini ! — Linişte. Chiedo agli zìi le riviste — Le cer unchilor revistele. Bambino mio. Ho incontrato lo zio ieri — L-am întilnit 67 . G. V. Ac. G. Do al bambino un dolce — Dau copilului o prăjitură. Ba raccontato ai bambini una fiaba. Modele de declinare a u n o r s u b s t a n t i v e de articolul h o t ă r î t Masculin Singular ii bambino — copilul N. copii ! Abl.(acuzativ. I consigli degli zii furono utili — Sfaturile unchilor au fost folositoare. ai bambino — copilului Ac. dativ. 1). Il figlio dello zio è medico — Băiatul unchiului este medic . Abl. Lo zio è in biblioteca ~ Unchiul este în bibliotecă . I). La stanza del bambino è piena di giocattoli — Camera copilului e plină de jucării: I giocattoli dei bambini sono meccanici — Jucăriile copiilor sînt mecanice. bambino! — copiluie ! AM. Exemple N. D. il bambino — copilul Y.

fetelor. da un libro — de la. alla ragazza — fetei Ac.. / vestiti delle ragazze erano eleganti — Rochiile fetelor erau elegante. Questo pomeriggio incontriamo tutte le ragazze — In dupăamiaza asta întâlnim toate fetele. Appena son tornato dagli zii di Ploieşti — Abia m-am întors de la unchii din Ploieşti. di un libro -. V. Feminin Singular N. Offro alle ragazze le rose — Ofer fetelor trandafirii.al unei cărţi I). -. ragazza ! — fato ! Abl.ieri pe unchiul . un libro — o carte G. stai buona! — Fato. Ho visto la ragazza allo spettacolo — Am văzut-o pe fată la spectacol . dintr-o revistă su una rivista — despre. cosa fale? — Hei. Modele de declinare a unor substantive însoţite de articolul nehotărît Masculin N. Zio. oggi sei il nostro invitato — Unchiule. V. / ricami sono lavorati dalle ragazze — Broderiile sînt lucrate de fete. fii cuminte ! Ehi. la ragazza — fata G. la ragazza — fata V. La ragazza impara Vitaliano — Fata învaţă italiana.despre. non vi preoccupate — Unchii mei. dintr-o carte su un libro. Le ra­ gazze sono studentesse — Fetele sînt studente. Ho ricevuto dallo zio una telefonata — Am primit de la unchiul un telefon . Gli occhi della ra­ gazza sono celesti — Ochii fetei sînt albaştri . Ho visto al teatro i loro zii — l-am văzut la teatru pe unchii lor. un libro — o carte Abl. Disse alla ragazza la ve­ rità — îi spuse fetei adevărul . Zii miei. Abl. pe o re­ vistă con una rivista — cu o revistă in una rivista — într-o revistă . dalla ragazza — de la fată Plural le ragazze — fetele delle ragazze — (al) fetelor alle ragazze — fetelor le ragazze — fetele ragazze ! — fetelor ! dalle ragazze — de la fete Exemple : N. nu fiţi îngrijo­ raţi. Ragazza. D. della ragazza — (a) fetei D. ce faceti ? Abl. Ac. (ì. a un libro —unei cărţi Ac. azi eşti invi­ tatul nostru. pe o carte con un libro — cu o carte in un libro — într-o carte • 68 Feminin una rivista — o revistă di una rivista — a unei reviste a una rivista — unei reviste una rivista — o revistă da una rivista — de la. ragazze. Ho saputo la notizia dalla ragazza — Am aflat vestea de la fata .

Vedo Caria e Guido ogni giorno — îi văd pe Carla şi pe Guido în fiecare zi. a. da Guido — de la Guido con Guido — cu Guido per Guido — pentru Guido N. Guido! Abl. ale) Cariei a Carla — Cariei Carla — pe Carla Carla! da Carla — de la Caria con Carla — cu Carla per Carla — pentru Carla Exemple : X. Era una rivista stampata in Italia — Era o revistă tipărită în Italia. G. Le pagine di una rivista di moda attirano sempre le donne. Si parlava su un libro apparso di recente — Se vorbea despre o carte recent apărută : Era con un libro in mano — Era cu o carte în mînă . Ac. ale) lui Guido D. Abl. Ilo imprestato da Carla un giallo — 69 . (}. N. Ilo chiesto a Carla. a Guido — lui Guido Ac. Ho scoperto la poezia in un libro italiano — Am descoperit poezia într-o carte italienească. I). Un libro è sempre come un amico — 0 carte este întotdeauna ca un prieten. Ac. Devo ad una rivista letteraria la scelta della mia professione — li datorez unei reviste literare alegerea profesiei mele. Feminin Carla di Carla — (al a. I). Ac. G. Abl. G. vino aici ! Spicciatir Guido ! Grăbeşte-te. Carla e Guido sono i miei amici — Carla şi Guido sìnt prietenii mei. ai. Guido — pe Guido V. Da un libro s'impara molto — Dintr-o carte se învaţă mult . Guido ! Abl. Ilo pagato un libro centi lei — Am plătit douăzeci de lei pe o carte. La lettura di un libro è una preoccupazione amena — Lectura unei cărţi este o ocupaţie plăcută. 1 dischi sono di Carla ma te riviste sono di Guido — Discurile sìnt ale Cariei dar revistele sìnt ale lui Guido. ed a Guido di venire in tempo — Le-am cerut Cariei şi lui Guido să vină la timp. D. L'articolo ce in una r h ista di sport — Articolul se află într-o revistă de sport. vieni qua! — Caria. Caria. La citazione è da una rivista economica — Citatul este dintr-o revistă economică. — Paginile unei reviste de modă atrag totdeauna femeile. Ad un libro interessante de­ dichi volentieri tutta una notte — Unei cărţi interesante îi dedici bucuros o noapte întreagă. ai.Exemple : >T. Y. Ho comprato una rivista — Am cumpărat o revistă. Modele de declinare a unor n u m e proprii Masculin Guido di Guido — (al.

Uneori însă ele apar însoţite de articol. îl vor păstra folosind în declinare şi prepoziţii articulate după modelul oricărui substantiv comun (vezi § 20). Numele geografice cel mai adesea însoţite de articol.Am împrumutat de la Caria un roman poliţist. . Parlo con Guido e «on Carla — Vorbesc cu Guido şi cu Carla. NOTĂ: în exemplele date. La lettera arrivata è da Guido — Scrisoarea venită este de la Guido . prenumele masculine şi feminine nu au fost articulate. în exprimarea corectă a cazurilor unor nume •proprii se are în vedere regula folosirii şi omiterii articolului cu nume proprii de per­ soană (vezi § 27). Compriamo caramelle per Carla e per Guido dei libri — Să cumpărăm pentru Carla caramele şi pentru Guido cărţi.

I plural -0 Exemple onesto — cinstit. oneste — cinstite comunista — comunist. pot deveni pronume posesive. interogative si sînt tratate la capitolul respectiv (vezi § 94—108). fem. Adjectivul calificativ. gli uomini cortesi — oamenii politicoşi. în acest acord deosebim următoarele categorii de adjective calificative: Categoria adj. ca parte de vorbire flexibilă. fem. Adjectivele se împart în: adjective calificative (aggettivi qualifica­ tivi) adică propriu-zise şi adjective determinative (aggettivi determina­ tivi) care. 54 Adjectivul este categoria gramaticală care determină însu­ şirile substantivului pe care-I însoţeşte îndeplinind funcţia de atribut sau nume predicativ. egali. demon­ strative.ADJECTIVUL L'AGGETTIVO §. în funcţie de context. fem. comunisti — comunişti comunista — comunistă. onesti — cinstiţi onesta — cinstită. le lezioni lunghe — lecţiile lungi . mase. se acordă cu substantivul pe care-1 determină şi fiind subordonat acestuia împru­ mută de la substantiv genul şi numărul: la lezione lunga — lecţia lungă. puternică forti — puternici. puternice pari — egal. Genul mase. mase. comuniste — comuniste forte — puternic. nehotărîte. Yuomo cortese — omul politicos. -a -i -e III IV -e -i invariabil (vezi §58) . Numărul sing. egale 71 I -i -e -a II mase. egală. fem. După felul în care îşi modifică desinenţa.

analoghe — ânaloage. -logo. pi. grigi — cenuşii . restii — încă­ păţînaţi . lunghi — lungi . luoghi natii — locuri natale. -i: serio — serios. 72 . sg. -gio (cu i neaccentuat). POCI rawche — voci răguşite. Pluralul adjectivelor masculine sg. pi. equivoci — echivoci . etruscologi — etruscologi. -go. medici cardiologi — medici cardiologi . pi. greci — greci. — co. In schema care urmează atragem atenţia asupra unor cazuri particulare de formare a pluralului adjec­ tivelor. carichi — încărcaţi. medico cardiologo — medic cardiolog. pi. marmi lisci — marmuri ne­ t e d e . cani randagi — clini vagabonzi. -ico. poema cavalleresco — poem cavaleresc. dimentichi — uituci. popolo antropofago —popor antropofag. nemici — duşmani . ambiente boschereccio — mediu de pădure. grigio — cenuşiu. cane randagio — cline vagabond. vestito largo — rochie largă. marcì — putrezi. -chi. univoci — univoci. strade larghe — şosele late. ghi: ricco — bogat. vestiti /arghi — rochii largi. Excepţii: antico — antic.Particularităţi ale pluralului adjectivelor Pluralul adjectivelor se formează în general după aceleaşi reguli ca şi pluralul substantivelor (vezi § 39. popoli antropofagi — popoare antropofage. strada larga — şosea lată. poemi elegìaci — poeme elegiace. Pluralul adjectivelor feminine sg. nemico — duşman. marmo liscio — marmură netedă. intrinseci — intrinseci . antichi — antici . sg. analoga — analoagă. -ii: restìo — încăpăţînat. Pentru a nu se crea confuzii in formarea pluralului substantivelor terminate în -io. incidente tragico — accident tragic. voce rauca — voce răguşită. marcio — putred. 40). carico — încărcat.-ga. ricchi — bogaţi . univoco — univoc. sg. pi. -iaco (iaeo cu i accentuat) . incidenti tragici — acci­ dente tragice . -glie: antica — antică. -gi: etruscologo — etruscolog. batteriofagi — consumatori de bacterii. Excepţii: greco — grec. lungo — lung. -ci: nordico — nordic. equivoco — echivoc. pi. -io (cu i accentuat). -Iago. seri — serioşi . -ciò. poema ele­ gìaco — poem elegiac. ambienti boscherecci — medii de pădure. dimentico — uituc. luogo natio — loc natal. -io. maniaco — maniac. vocala i este marcată întotdeauna de accentul grafic. maniaci — maniaci . nordici — nordici . § 55 A. -ca. antiche — antice. sg. intrinseco — intrinsec.-che. batteriofago — consumator de bacterii. poemi cavallereschi — poeme cavalereşti . § 56 B.

. grigio ferro — gri ca fierul . indagine anatomopatologica — cercetare anatomo-patologică. inegal . etc. vocală accentuată. dabbene — cumsecade . pianure ampie — cîmpii întinse . — natală. -ia. ia (cu i accentuat) . 3. lotte daco-romane — lupte daco-romane . Pluralul adjectivelor compuse Pluralul adjectivelor exprimate prin doi termeni (adj. sagge — înţelepte . dispari — impar. perbene — cumsecade. ragazza restìa ~ fată încăpăţînată. §146): dappoco — de nimic . natia. -già (cu i neaccentuat) . lilla: — liliachiu . saggia — înţe­ leaptă. esperimento fisico-chimico — experienţă fizico-chimică. § 57 C. egregm — stimată.sg. consoană. -ce. + adj. rococò — rococo . ie: seria — serioasă. § 54) valabilă pentru masculin şi feminin.adj. ade -j. nade — natale . urmat de alt substantiv care spe­ cifică respectiva culoare: color sabbia — (de) culoarea nisipului. b) adjective urmate de substantive: rosso fiamma — roşu aprins. -gè. color mffelatte — (de) culoarea cafelei cu lapte . -ie. Cele compuse mai ales din locuţiuni adverbiale (v. bordò — vişiniu . cifre impari — cifre impare. Cele terminate în -i. -eie. grigia — cenuşie. scambi italo-romeni — schimburi italo-române . lerce — murdare . Cele care indică culori şi sînt exprimate prin : a) substantive adjectivizate: viola — violet . egregie — stimate. numeri impari — numere impare. sg. su­ dice şi sudicie — murdare . § 58 D. pi. snoh — — snob : 2. grige şi grigie — cenuşii . araneionc — portocaliu . Adjective invariabile Adjectivele invariabile aparţin celei de-a patra categorii de adjec­ tive (v. color miele — (de) culoarea . serie — serioa­ se .) se formează prin modificarea terminaţiei celui de al doilea termen: lotta daco-romana — luptă daco-romană. Sînt considerate forme invariabile următoarele categorii de adjec­ tive : î. scambio italo-romeno — schimb italo-român. indagini anato mo-patologiche — cercetări anatomo-patologice .mierii . c) substantivul color — culoare. b) adjective al căror plural se formează numai cu una dintre cele două terminaţii: /ercia — murdară. pari — par. -eia. singular şi plural: numero jmpari — număr impar. ci­ fra impari — cifră impară. -gie: Adjectivele cu această terminaţie la singular se împart în pri­ vinţa formării pluralului în două categorii: a) adjective cu ambele forme la plural: sudicia — murdară. pianura ampia. — cîmpie întinsă . fradicie — putrede . egal . color limone — de culoarea lămîii. pi. esperimenti fisico-chimici — experienţe fizico-chimice. 73 . verde oliva — măsliniu . ra­ gazze restìa — fete încăpăţînate. fradicia — putredă.

uno sguardo penetrante — o privire pătrunzătoare . ad alta voce — cu voce tare . una soluzione nuova — o soluţie nouă. 3. cupo — închis: verde cupo — verde-închis . un vero amico — un prieten adevărat. di cattivo gusto — de prost gust . el poate sta înaintea sau în urma lor. un forte e diligente uomo — un bărbat puternic şi harnic . rosso chiaro — roşu-deschis . neînsoţit. /'astuto Ulisse — vicleanul Ulisse. un'ospite accogliente — o gazdă primitoare . un uomo povero — un om sărac . Filippo il Bello — Filip cel Frumos . una certa risposta — un răspuns oare­ care. Adjectivul precedă substantivul cînd: 1. Indică o calitate obişnuită. Precizările cu privire la locul adjectivului sînt următoarele: A. un solo studente —nu­ mai un singur student. C. lavoro utile alla società — muncă folositoare so­ cietăţii . poziţia lor nefiind limitată de reguli gramaticale rigide ci impusă mai degrabă d& nuanţa stilistică a vorbitorului. o altă soluţie. una casa crollata — o casă prăbuşită . b) cînd se subliniază cu pregnanţă calitatea substantivului: un naso aquilino — un nas acvilin . uno studente solo — un student singur. una risposta certa — un răspuns sigur. d) cînd este urmat de un complement : ragazzo sveglio di mente — copil cu mintea ageră . una pioggia fredda — o ploaie rece . blu scuro — albastru-închis. Adjectivul este aşezat după substantiv: a) în apelative: Stefano il Grande — Ştefan cel Mare. Plinio il Vecchio — Pliniu cel Bătrîn . sau între adjective: una persona sana e allegra — o persoană sănătoasă şi veselă . B. una nuova soluzione — o nouă soluţie.. permanentă: la bianca neve — zăpada albă . un bel paesaggio — o privelişte frumoasă . scuro — închis. una dolce bevanda rinfrescante — o dulce băutură răcoritoare. una mano calda — o mînă caldă . piangere a calde lacrime — a plìnge cu disperare. Cînd substantivul este însoţit de mai multe adjective. 2. 74 . la rinomata cantante — renumita cîntăreaţă . Are funcţie de epitet: ii celebre museo — celebrul muzeu.d) adjective care indică culoarea urmate de adjectivele chiaro — des­ chis. c) cînd este exprimat printr-un participiu . NOTĂ: Există o categorie de adjective caro îşi modifică sensul în funcţie de poziţia lor faţă de substantive: un povero uomo — un biet om. Aparţine unei expresii: a buon mercato — ieftin . politica favorevole alle trattative — politică favorabilă trata­ tivelor. Poziţia adjectivelor § 59 Adjectivele pot preceda sau urma substantivul.

delle cartoline colorate — nişte ilustrate colorate. una car­ tolina colorata — o ilustrată colorată. adjectivul se acordă întotdeauna cu substantivul pe care-1 determină adoptînd genul şi numărul acestuia: un giorno tranquillo — o zi liniştită. Problema acordului adjectivului cere o deosebită atenţie în cazul în care un singur adjectiv determină mai multe substantive la numărul singular sau plural.Acordul adjectivelor § 60 Indiferent de poziţia şi funcţia sa în propoziţie. un rumore assordante — un zgomot •asurzitor. Cînd substantivele sînt de genuri diferite acordul poate fi făcut : a) la masculin plural ca în limba română: una madre ed un padre esigenti — o mamă şi un t a t ă exigenţi . Aldo € Cario sono bravi — Aldo şi Carlo sînt cuminţi . Cînd adjectivul are funcţia de atribut şi lămureşte calităţile sub­ stantivului în mod direct. 75 . c) la genul masculin numărul plural dacă substantivele sînt de genuri diferite: Le vie ed i mercati erano affollati — Străzile şi pieţele •erau aglomerate. Lucia e Maria sono brave — Lucia şi Maria sînt cuminţi . b) prin repetiţia adjectivului care se acordă cu fiecare substantiv în parte pentru a nu se crea confuzii: uno zio buono ed una zia buona — un unchi bun şi o mătuşă bună . Cînd adjectivul are funcţia de nume predicativ şi lămureşte sub­ stantivul prin verbul auxiliar essere — a fi (vezi § 119). acordul se face tot după criteriile menţionate anterior : 1. la feminin-plural dacă substantivele sînt feminine: una camicia ed una gonna azzurre. c) prin acordul adjectivului cu substantivul cel mai apropiat: un mazzo di garofani e rose profumate — un buchet de garoafe şi trandafiri parfumaţi . b) la feminin plural dacă substantivele sînt feminine: Le vie e le strade erano affollate — Străzile şi şoselele erau aglomerate . pensieri sinceri e risposte sincere — gînduri sincere şi răspunsuri sincere . 3. una notte tranquilla — o noapte liniştită. Luisa e Marco sono bravi — Luiza şi Marco sînt cu­ minţi. francobolli e buste italiane — timbre şi plicuri italieneşti. ragazze e ragazzi ubbidienti — fete şi băieţi ascultători . dei rumori assordanti — nişte zgomote asurzitoare. acordul său se face astfel: a) la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: I mercati ed i viali erano affollati — Pieţele şi bulevardele erau aglomerate . la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: un film ed uno spettacolo interessanti: 2.

bei/quei quadri — frumoase/acele tablouri . amici belii — prie­ teni frumoşi . zingaro bello — ţigan frumos. bello/quello zufolo — frumos/acel flaut. y: bello/quello stru­ mento — frumos/acel instrument. în acest context adjectivele invariabile (vezi § 58) : un uomo dabbene — un om cumsecade . ps. y) : bel/quel quadro — frumos/acel tablou. beli'/queir — begli/quegli preced substantivele care încep cu vocală: bell'/quell' almanacco — frumos/acel almanah . rosso fiamma — cravată roşu aprins. belle/quelle gite— fru­ moase/acele excursii . Alegerea şi folosirea diferitor forme ale acestor adjective se fac după aceleaşi reguli ca ale articolelor hotărîte: (vezi § 19): Forme ale masculinului singular şi plural: bello/quello — begli/quegli preced sub­ stantivele care încep cu s impur. z. viaggio bello — călătorie frumoasă. x. un uom. color miele — perdea de culoarea mierii . 76 . bel/quel paesaggio — fru­ moasă/acea privelişte. rococò — stilul rococo . begli/quegli almanacchi — frumoase/acele almanahu­ ri . zingari belli — ţigani frumoşi . begli/quegli strumenti — frumoasei/a­ cele instrumente . pn. formele sale fiind pentru masculin singular şi plural bello-belli: amico bello — prieten frumos. viaggi belli — călătorii frumoase . tappeto color miele — co­ vor de culoarea mierii . beretlo rosso fiamma — bască roşu aprins . acesta nu suferă nicio modificare. cravata e berciti rosso fiamma — eravate şi băşti roşu aprins. tenda. bell'/quell' ideale — frumos/acel ideal. belle/quelle cugine — frumoase/acele verişoare . bella/quella gita — frumoasă/acea excursie. bei/quei paesaggi — frumoase/acele privelişti . begli/quegli yacht — frumoase/acele iahturi. pn. una donna dabbene — o femeie cumsecade . bello/quello yacht — frumos/acel iaht.ro­ chii rococo . begli/quegli ideali — frumoase/acele idealuri .NOTA: Dam cîteva exemple de felul în care pot fi folosite. l'arte rococò — arta rococo. x. Forme ale femininului singular şi plural: bella/quella — bellejquelle preced substantivele care încept cu consoană: bella/quella cugina — frumoasă/acea verişoară. bell'jquelV — bellejquelle preced substantivele care tncep cu vocală: bell'/quell' immagine — frumoasă/acea imagine. gn. cracate. z. ps. belo/quelle idee — frumoase/acele idei. Forme ale adjectivelor bello şi quello § 61 Cînd adjectivele bello — frumos şi quello — acela sînt aşe­ zate în faţa substantivului aspectul lor se modifică în funcţie de ini­ ţiala substantivului pe care-1 preced. bel­ le/quelle immagini— frumoase/acele imagini: bell/quell' idea— frumoasă/* acea idee.o ed una donna dabbene — un bărbat şi o femeie cumse* cade . begli/quegli zufoli — frumoase/acele flaute . tende e tappeti color miele — perdele şi covoare de culoarea mierii. Cînd poziţia adjectivului bello este în urma substantivului. bel/quel — bei/quei preced substantivele care încep cu consoană (exceptînd s impur. vestiti rococò . lo siile. gn.

77 . studenti buoni — studenţi buni. z. buono xilofonista — xilofonist bun. grande § 62 Adjectivul buono — bun cînd precedă substantivul prezintă numai la singular modificări urmînd modelul articolului nehotărît (vezi § 22). z. pn. formă obţinută prin apocopare care precedă sub­ stantivele masculine singular şi plural care încep cu consoană (exceptînd s impur. scrittura bella—scris frumos. buona commedia — comedie bună. Adjectivul grande poate avea următoarele aspecte cînd precedă substantivul: gran. gn. gn. pn. buon viaggio — călătorie plăcută. gran case — case mari . x. amiche belle — prietene frumoase. buon spazio — spaţiu bun. grande psica­ nalista — mare psihanalist. buon giornale —ziar bun. gran signori — domni mari . grand'erba — iarbă mare — grand' erbe — ierburi mari .formele pentru feminin singular şi plural sînt bella-belle: amica bella— prietenă frumoasă. buon albergo — hotel bun. pn. grand' uomini — oameni mari . ps. Forma buorì formată prin eliziunea vocalei a precedă substantivele care încep cu vocală: buon'aria — aer bun. ps. gn. z. ps. x. y) şi substantivele feminine singular şi plural care încep cu consoană: gran freddo — frig mare. NOTĂ: a) Forma de masculin buon este obţinută prin apocopare nu prin eliziune. Forma buono precedă substantivele masculine care încep cu s impur. pn. scritture belle. b) în limba contemporană există tendinţa folosirii formei buon şi în faţa sub­ stantivelor care încep cu s impur: buon scolaro — elev bun. Forma buon precedă substantivele masculine care încep cu vocală şi consoană (exceptând s impur. deci nu se va folosi apostroful în faţa substantivelor care încep cu vocală . gran cosa — mare lucru . scrisuri frumoase. imon1 intenzione — intenţie bună. buone amiche. ps. grand1 formă obţinută prin eliziune care precedă substantivele masculine şi feminine la singular şi plural care încep cu vocală: grand'uomo — om mare. Tendinţa limbii contemporane este de a nu elida vocala a la femi­ nin singular: buona edizione — ediţie bună. Forma buona precedă substantivele feminine care încep cu con­ soană: buona maestra — învăţătoare bună. buona amicizia — prietenie bună. amiche buone — prietene bune. buon'anima — suflet bun. x. Formele pluralului nu suferă modificări poziţionale: buoni — buni şi buone — bune: buoni studenti. buono psicologo — psiholog bun. gn. y): buon aluno — şcolar bun. grande precedă substantivele masculine singular care încep cu s impur. x. z. grande gnocco — găluşcă mare . y: buono spettacolo — spectacol bun. y: grande spazio — spaţiu mare. buona stanza — cameră bună. Forme ale adjectivelor buono.

lieto di rivedere — bucuros să revadă. a. analogo a quello — analog cu acela. verbe la infinitiv) : abbondante di errori — plin de greşeli.substantive. independent. § 64 Legătura dintre adjectiv şi complement este făcută de o prepoziţie. A). In exemplele: uomo mite — om blînd. printr-un pronume : legato a ine — legat de mine.grandi precedă toate substantivele masculine şi feminine la plural: grandi artisti — artişti mari. indifferente a te — indiferent ţie. grato ai genitori — recunoscător părinţilor. verbe la infi­ nitiv): atto a ideare — apt (capabil) să conceapă. indif­ ferente con i suoi — indiferent cu ai săi . utile per noi — folositor pentru noi. cer ca acesta să fie specificat de un complement exprimat printr-un substantiv: pieno di profumo — plin de parfum. ricco di idee — bogat în idei. da -(vezi § 156. Complementul adjectivelor § 63 Adjectivele calificative au. gradevole stlVudito — plăcut la auz. sicuro di sé — sigur de sine . pronume. un sens al lor propriu. conforme alla legge — conform legii. în funcţie de prepoziţia care le leagă: a) adjective cu prepoziţia di (-f. capace di capire — capabil să înţelegagă. grandi scultori — sculptori mari. desideroso di pace — do­ ritor de pace. b) adjective cu prepoziţia a (-). adjectivele mite şi facile prin sensul lor deplin lămuresc substantivele pe care le determină. contento del risultato — mulţumit de rezultat. privo di possibilità — lipsit de posibilităţi. Unele adjective însă.substantive. pianiste — pianiste mari. pronume. disposto a pagare — dispus să plătească. preoccupato di fare — preocupat să facă. inquieto di sapere — neliniştit să afle. esame facile — examen uşor. difficile a capire — greu de înţeles. pentru a avea un înţeles deplin. utile all'ajoparecchio — util aparatului. Dăm în continuare cîteva exemple dintre cele mai uzuale adjec­ tive care se construiesc cu complemente. în general. pre78 . dannoso alla salute — dăunător sănătăţii. estra­ neo a questa cosa — străin de acest lucru. in. utile in questa situazione —' folositoare în această situaţie. grandi. convinto di sapere — convins să ştie7 degno di lode — demn de laudă. idoneo al lavoro — potrivit pentru muncă. pieno di acqua — plin de apă. fedele alla moglie — credincios soţiei. Acelaşi adjectiv poate fi legat de complement prin prepoziţii diferite: indifferente a quanto accade — indiferent la ceea ce se întîmplă. nocivo allo sviluppo — nociv dezvoltării. grandi imprese — acţiuni mari. duro d'orecchio — tare de ureche. cel mai adesea acestea fiind: di. contrario a me — potrivnic mie. printr-un verb la infinitiv: asset­ tato di sapere — doritor să ştie .

în limba italiană. Unul si acelaşi obiect poate fi caracterizat prin mai multe însuşiri exprimate î n măsuri diferite. iar mai multe obiecte pot avea aceeaşi însuşire dar în •diverse grade de intensitate. A. A Marginea si lavora la ceramica nera di antica tradizione dacica — La Marginea se lucrează ceramica neagră de veche tradiţie dacă. e) adjective cu prepoziţia per ( + substantive. Această diversitate se stabileşte prin com­ paraţia însuşirilor şi a obiectelor.substantive): abbondante in parole — bogat în cuvinte . bravo in matematica — bun la matematică. Gradul pozitiv § 86 Gradul pozitiv este identic cu forma de bază a adjectivului : Pao­ lo è un ragazzo cortese — Paul este un băiat politicos . esperto in chimica — •expert în chimie . GRADELE ADJECTIVELOR § 65 Adjectivele exprimă însuşiri ale unor obiecte sau fiinţe.. Formele pe care le ia adjectivul pentru a exprima gradele diferite ale unor însuşiri se numesc grade de comparaţie. Ticino a me — apropiat de mine . libero da preoccupazioni — liber de preocupări. — cointeresat în schimbul . Comparativul de superioritate (Il comparativo di maggioranza) se formează cu adverbul più — mai. Gradul comparativ § 67 Prin confruntare gradul comparativ poate stabili trei reporturi între însuşirile şi obiectele pe care le compară: de superioritate. pronume): contento per il risultato — mulţumit de rezultat. comparativ (comparativo). pronume): alieno da quanto facciamo — străin de ceea ce facem. ca. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. ca şi în'limba română.. zoppo da un piede — şchiop de un picior . cointeres­ sato nello scambio . situate 79 .. mai mult.sente ai corsi — prezent la cursuri. sau conjuncţia che — decît. appassionato per la pittura — pasionat de pictură.. e) adjective cu prepoziţia da ( + substantive.. de infe­ rioritate şi de egalitate. d) adjective cu prepoziţia in (-(. şi superlativ (superlativo). există trei grade de com­ paraţie: pozitiv (positivo). uguale agli altri — egal cu ceilalţi. diverso per indole — diferit ca fire. ca.

C. ca. fiinţe (expri­ mate prin substantive. Il latte è più nutriente che saporoso — Laptele este mai (mult) hrănitor decît gustos.. lì miele è tanto dolce quanto nutriente — Mierea este tot atît * Punctele ţin locul adjectivului. di come (non**) cu sensul decît. B. sau conjuncţia che — decît. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. : Ieri faceva meno freddo che oggi — Ieri era mai puţin frig decît azi. mod etc. Parlare è meno difficile. 3. între care se intercalează adjectivul: Il mio amico è così simpatico come il tuo — Prietenul meu este tot atît de simpatic ca al t ă u . Il quadro di Picasso fu meno ammirato di quanto (non) m'aspettassi — Tabloul lui Picasso a fost mai puţin admirat decît mă aşteptam . 80 . ** în această situaţie non nu are sens negativ ci doar întăreşte comparaţia. ca.eno .. piu.. care introduc cel de-al doilea termen al comparaţiei: La moto è meno comoda della macchina — Motocicleta este mai puţin comodă decît maşina . NOTĂ: în formarea gradului comparativ de superioritate şi inferioritate se vor folosi: 1. Il cugino Paolo è meno giovane di me — Vărul Paolo este mai puţin tînăr decît mine . loc. eppure lui era meno felice degli altri — Nimeni n-a fost vreodată mai vesel şi mai mulţumit decît acel tînăr şi totuşi el era mai puţin fericit decît ceilalţi. tanto .. Il mondo subacqueo è più ricco di quel che sapevamo noi finora — Lumea subacvatică este mai bogată decît ştiam noi pînă acum. 2. che agire — Să vorbeşti este mai puţin grea decît să acţionezi. Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza) se formează cu adverbele cosi .. Nessuno fu mai più allegro e più contento di quel giovane. ca. infinitiv: E' più onesto riconoscere la colpa che negarla— Este mai cinstit să recunoşti vina decît s-o negi. în cazul în care cel de-al doilea element al comparaţiei este o propoziţie: // compara­ tivo è più difficile di come (non) credevo — Comparativul este mai greu decît credeam . la fel de. come.. Întrebuinţarea lui nefiind absolut obligatorie. d) două complemente circumstanţiale de timp.. pe cît de .. E" meglio andare a piedi che in auto — Este mai bine să mergi pe jos decît cu maşina. Comparativul de inferioritate (Il comparativo de minoranza) se formează cu adverbul meno — mai puţin. quanto — tot atît de. piùjmeno .lm.. II film era meno attraente che lungo — Filmul era mai puţin atrăgător decît l u n g .înaintea celui de al doilea element al comparaţiei: Carlo è più studioso di Fabio — Carlo este mai studios decît Fabio .. di quanto (non). più elegante della sua — Poşeta ta era mai elegantă decît a ei . La tua borsa era. che (non). b) două substantive precedate de prepoziţii simple sau articulate: Si vedono cose più interessanti al museo che al cinema — Sevăd lucruri mai interesante la muzeu decît la cinema.* di eînd comparaţia se face între două obiecte. di quel che (non). pronume) care au aceeaşi însuşire (exprimată prin adjectiv): Borna è più grande di Pisa —Roma este mai mare decît Pisa.che cînd comparaţia se face între: a) două adjective: Il suo volto è più simpatico che bello — Chipul său este mai mult simpatie decît frumos . e) două verbe la.

non meno di/che — nu mai puţin ca/decît: La biro non è meno utile della penna stilografica — Pixul nu este mai puţin util ca stiloul. întrebuinţarea prepoziţiei di şi a con juncţiei che se face conform explicaţiilor de la respectivul paragraf (vezi § 67. Gradul superlativ § 68 Gradul superlativ exprimă însuşirea la cel mai înalt grad fiind ca şi în limba română: superlativ relativ (superlativo relativo) si superlativ absolut (superlativo assoluto). 2. El se exprimă prin: a) sufixul -issimo adăugat la masculinul plural al adjectivului: bello — frumos — belii — frumoşi — bellissimo — foarte frumos. la più — cea mai. acesta va fi introdus de prepoziţia di sau fra: Era il più audace di lutti — Era cel mai îndrăzneţ dintre toţi : Vittorio non era il più alto fra isuoi coetanei — Victor nu era ce! mai înalt printre cei de-o vîrstă cu el. i meno — cei mai puţini . La più cara a Leonardo di tutte le sue opere fu la Gioconda — Cea mai dragă lui Leonardo dintre toate operele sale i-a fost Gioconda. NOTĂ: Comparativul de egalitate mai poate fi exprimat prin: 1. 2. A. Gradul superlativ relativ exprimă două raporturi: de superiori­ tate şi de inferioritate.de dulce pe cit de hrănitoare . — nu mai mult ca/decît. Superlativul relativ ele superioritate (11 superlativo relativo di maggioranza) se formează cu adverbul più precedat de articolul hotărît:: il più — cel mai.. non più di /che . Gradul superlativ absolut (Il superlativo assoluto) exprimă însuşirea la un grad fără termen de comparaţie. utile — * Predicatul precedat de un superlativ relativ stă întotdeauna la modul conjunctiv. le meno — cele mai puţin: Questa è la meno valorosa delle sue poesie — Aceasta este cea mai puţin valoroasă dintre poeziile sale .. In situaţia în care există un alt termen de comparaţie al superla­ tivului relativ. egal de. Gli esercizi grammaticali sono piacevoli non più che necessari — Exerciţiile de gramatică sînt tot atît de plăcute pe cit de necesare. i più — cei mai .. Superlativul relativ de inferioritate (Il superlativo relativo di" minoranza) se exprimă prin adverbul meno precedat de articolul hotărît: il meno — cel mai puţin. cînd se compară două obiecte. 81 . la meno — cea mai puţin. fiinţe cu aceeaşi însuşire: Lucia è modesta al pari di te — Lucia este la fel de modestă ca'tine . le più — cele mai:: „La Primavera1' è la più rinomata tela che abbia dipinto Botticelli * — „Primăvara" este cea mai renumită pinza pe care a pictat-o Botticelli. 1. B. 1 — 2). al pari di — la fel de. Il francese è tanto tacile quanto Vitaliano — Limba franceză este la fel de uşoară ca limba italiana. întrucît acest ultim mod de exprimare al egalităţii se reduce la o negare a a om punitivului de superioritate sau inferioritate.

beat turtă. oltremodo — peste măsură de. pazzo da legare — nebun de legat. se­ rale — seral. ateo — ateu. Unele adjective care indică naţionalităţi sau orientări: romeno — român. fisico — fizic (de fizică). settimanale — săptămînal. NOTĂ: în limba modernă există tendinţa de a forma superlative absolute cu ajutorul sufixului -issimo din unele substantive: augurissimi — cele mai bune urări. transilvana — ardelean. la fel se pot forma superlative chiar din locuţiuni adverbiale: d'accordissimo — în tru totul de acord.util. terribilmente — grozav de. termeni -ştiinţifici: marmoreo — de marmură. NOTĂ: Nu toate adjectivele calificative admit trecerea prin gradele de comparaţie •deoarece exprimă prin ele însele o însuşire unică. Exclud comparativul şi superlativul: 1. mensile — lunar. Unele adjective care exprimă materia. tanto — foarte. socialista — socialist etc. d) expresii de tipul: pieno zeppo — plin ochi. utili — utili — utilissimo — foarte util . ubbriaco fradicio — beat turtă . Invernai. 2. c) adverbele molto — foarte. măsuri de timp. Faceva fuori buio pesto mentre Gino. în limbajul uzual se poat auzi: £" più romeno di tutti noi — Este mai a-omân decît noi toţi. estivo — de vară. b) Prefixele arci-. ubbriaco fradicio. smisurato — nemăsurat. invernale — de iarnă. Un comportamento estremamente strano — O comportare extrem de ciudată . ultra-. aureo — aurit. straor­ dinariamente — extraordinar de. il primo — primul.. iper. Una gonna troppo corta — O fustă prea scurtă . foarte de acord. stanco morto — mort de obosit . egiziano — egiptean. L'aula era luminosissima — Sala era foarte luminoasă. triangolare — triunghiular. Un bambino ipersensibile — Un copil hipersensibil. bucarestino — -din Bucureşti. chimico — chimic. : Un vestito -ultramoderno — O haină ultramodernă. immenso — imens. amicissimo — prieten extraordinar de fcun . 1 suoi amici erano gentilissimi — Prietenii săi erau foarte amabili. sopra-. care pre­ ced adjectivul: molto contento — foarte mulţumit. •eterno — etern.etc. îi declara Cariei că este îndrăgostit lulea de ea. Una voce oltremodo melodiosa — O voce peste măsură de melodioasă . napoletano — din Napoli. Nu toate adjectivele pot forma superlativul absolut cu aceste prefixe. dichiarava <a Carla di essere innamorato cotto di lei — Afară era întuneric beznă în timp ce Gino. Un paese arciricco — O ţară foarte bo­ gată. calitatea. stra-. estremamente — extrem de. Adjectivele care indică deja o valoare superlativă: infinito — infinit. tanto felice— foarte fericit . divino — divin. cibernetico — -cibernetic.82 . assai — foarte. l'ultimo — ultimul. •spagnolo — spaniol. troppo — prea. Şi totuşi. 3. •campionissimo — campionul campionilor . buio pesto — întuneric :beznă. . innamorato cotto — îndrăgostit lulea . immortale — nemuritor.

Aceste forme moştenite din latină exprima numai comparativul?.Adjective c u forme speciale de comparativ şi superlativ § 70 Există o categorie de adjective care la comparativ şi super­ lativ au două forme. exterior Comparativ de superioritate Superlativ Formă regulata Formă latină Formă regulată Formă latină più buono mai bun più mai più mai più mai più mai più mai jos più mai cattivo rău grande mare piccolo mie alto înalt basso scund. Redăm în paralel cele două forme de comparativ şi superlativ: Pozitiv buono bun cattivo rău grande mare piccolo mic alto înalt basso scund. jos interno intern. jos — ottimo pessimo massimo minimo supremo. de superioritate: migliore — mai b u n . 83- . § 71 A. sommo infimo intimo più esterno mai exterior esteriore __ _ estremo Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ I. maggiore — mai mare. interno interior migliore peggiore maggiore minore superiore inferiore interiore buonissimo foarte bun cattivissimo foarte rău grandissimo foarte mare piccolissimo foarte mic altissimo foarte înalt bassissimo foarte scund. interior esterno extern. una obişnuită care derivă de la pozitivul adjec­ tivului şi una neregulată derivată de la forma corespunzătoare din limba latină a adjectivului. minore — mai mic etc. Comparativul formelor speciale 1.

La. dar L'ottimo studente •— Cel mai bun student . La sua. Era di pessimo gusto — Era de foarte prost gust. Superlativul relativ poate fi exprimat prin comparativul formei latine precedat de articolul hotărît: Il mio miglior amico — Cel mai bun prieten al meu . Superlativul formelor speciale. dar nu se poate spune Una stanza massima. massimo. II. Se spune: Una stanza grandissima — O cameră foarte mare. inferiore. minimo — minim. Formele speciale de comparativ au un înţeles oarecum deplin. esteriore sìnt urinate de prepoziţia a în exprimarea comparaţiei: Marco è superiore a tutti — Marco este superior tuturor . etc. maggior sorella — Sora sa cea mai mare. Mi pare peggiore questa decisione — Mi se pare mai rea (proastă) această hotărîre. IM sua pazienza era massima — Răbdarea lui era foarte mare. Conosco il suo travaglio interiore — Ştiu chinul său sufletesc (interior) . Superlativele speciale: ottimo. intimo — intim: Lo stato romeno -offre ottime condizioni di studio — Statul român oferă condiţiuni optime •de învăţătură. 3. 3. Cele două forme de comparativ şi superlativ nu sînt absolut identice ca sens. La scoperta era di massimo vedore per Veconomia nazio­ nale — Descoperirea era de maximă valoare pentru economia naţională. Se poate spune în schimb : Un diffetto minimo — Un cusur foarte mic . 84 . celebre — celebru. Adjective cu superlative neregulate § 72 Există în limba italiană o categorie de adjective al căror superlativ absolut se formează de la forma latină a pozitivului: acre — acru. 2. dar II pessimo dei suoi figli è Carlo — Cel mai rău dintre copiii săi este Carlo. Unele forme de superlativ absolut provenite din latină au forme •corespunzătoare în limba română: ottimo — optim.2. infimo — infim. în latină acer. è inferiore a quella impegnata — Poezia futurista este inferioară celei angajate. mìnimo. 1. el rămînînd subînţeles: Abito al piano inferiore — Locu­ iesc la un etaj inferior (mai jos) . poesia futurista. estremo pot avea sensul de superlativ absolut dar cînd sînt precedate de articolul hotărît au sensul de superlativ relativ: Un ottimo •avvocato — Un foarte bun avocat. Comparativele superiore. de aceea nu se pot substitui reciproc întotdeauna. Un ragazzo piccolissimo — Un băiat foarte mic. 4. pessimo. Ottenere massimi esiti — A obţine rezultate maxime <(foarte bune). B. -dar II suo massimo desiderio era di conoscere l'italiano — Cea mai mare dorinţă a sa era să ştie italiana . Nei minimi particolari — In cele mai mici amănunte.supremo. interiore. . infimo. nu poate fi exprimat prin Un ragazzo minimo . -Această independenţă de sens permite ca să lipsească al doilea termen al comparaţiei. massimo — maxim. în schimb respectivul su­ perlativ poate exprima sensuri ca: Le massime possibilità — Cele mai mari posibilităţi . în latină celeber.

-e: miserissimo — foarte mizer. întins formează superlativul absolut de la tema latină: amplissimo — foarte vast: La pianura era amplis­ sima— Cîmpia era foarte întinsă. adică cele terminate în -dico. -e.Unele dintre aceste adjective au superlativul absolut în -errimo. -i. § 73 0 altă categorie de adjective. Excepţie: Ampio — vast. e — după modelul latin: Pozitiv acre integro aspro misero salubre celebre — acru — integru — aspru. i.£' stato sempre benevolentissimo con me — A fost întotdeauna foarte binevoitor cu mine. -a. NOTĂ: Unele forme ale acestor superlative sînt mai puţin folosite. -i. -volo formează superlativul absolut cu sufixul entissimo. acru — mizer. Giosuè Carducci è stato un poeta celeberrimo — Giosuè Carducci a fost un poet foarte cunoscut (celebru). 85 . salubrissimo — foarte sănătos. / raggi del sole sono benefieentissimi per la salute — Razele soarelui sînt foarte binefăcătoare pentru sănătate. sărăcăcios — sănătos — celebru Superlativ acerrimo — foarte acru integerrimo — foarte integru asperrimo — foarte aspru miserrimo — foarte mizer saluberrimo — foarte sănătos celeberrimo — foarte celebru Exemple: L'uva era acerrima — Strugurii erau foarte acri. iar în limba mo­ dernă există tendinţa de a forma superlativul cu sufixul -issimo. Pozitiv maledico benefico magnifico munifico benevolo — clevetitor — binefăcător — măreţ — generos — binevoitor Superlativ ma/eaYcentissimo 6e/?e/icentissimo mag nifi contissimo munificentissimo benevolentissimo — foarte — foarte — foarte — foarte — foarte clevetitor binefăcător măreţ generos binevoitor Exemple: .. La stanza soleggiata era saluberrima — Camera însorită era foarte sănătoasă. -a.. • -fico.. -a.

il giorno anteriore — ziua anterioară . gloria postuma — glorie postumă. Pozitiv Comparativ posteriore — posterior — 1 anteriore — anterior — ulteriore — ulterior — — (vicino— (più vicino — mai apropiat) apropiat) Superlativ postremo ~ cel mai din urmă — ultimo — cel din urmă postumo — postum prossimo — cel mai apro­ piat primo — cel dinţii 1 NOTĂ: 1. Vanno pros­ simo — anul următor . davanti — înainte (latină — ante) — anteriore — anterior. ceea ce le conferă valoarea de pozitiv . Sono i primissimi fiori — Sînt cele dintîi flori . 2. Multe din aceste comparative şi superlative au un sens independent. le zampe posteriori — labele din spate. după moarte .III. 3. Le ultimissime posibìHtà — Abolut ultimele posibilităţi. . care vine mai întii. unele dintre aceste adjective admit chiar formarea comparativului şi superlativului lor: Il parente più prossimo — Ruda cea «mai apropiată . Datorită acestei valori de pozitiv. Adjective lipsite de unele grade de comparaţie § 74 O categorie de adjective sînt lipsite de pozitiv dar păstrează din limba latină unele forme de comparativ sau superlativ . Originea acestor adjective se află în prepoziţii latino (vezi § 71) de la care :s-au format gradele respective: dupo — după (latină—post) — posteriore — posterior. rare vine după.

ambedue — amîndoi (folosite fără articol).NUMERALUL IL NUMERALE § 75 în gramatica limbii italiene. il ventennio — perioada de 20 de ani. Din punct de vedere morfologic. il decimoprimo (il) dodicesimo. cinquantenne — în vîrstă de 50 de ani. numeralul se poate comporta ca un substantiv: il duetto — duetul. ordinea numerică. numeralul este o categorie a adjectivului. una due tre quattro cinque sei sette otto nove dieci undici dodici Numere romane I II III IV V VI VII Vili IX X XI XII numerale cardinale şi Numeralul ordinal (il) primo (il) secondo (il) terzo (il) quarto (il) quinto (il) sesto (il) settimo (!') ottavo (il) nono (il) decimo (1') undicesimo. NUMERALE CARDINALE ŞI ORDINALE § 76 Redăm mai jos tabloul principalelor ordinale: Cifre arabe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Numeralul cardinal uno. care exprimă numărul. se poate comporta ca un adjectiv: settimanale — săptămînal. uneori se poate comporta ca pronume: entrambi — amìndoi. quindicinale — chen­ zinal. la 15 zile . sau o determinare cantitativă. il decimosecondo 87 . la terzina — terzina.

cele aşezate la dreapta o adunare: XCIV = (C .r = 1 000 00( =88 . il decimoterzo (il) quattordicesimo. il decimosesto (il) diciassettesimo. •Semnele de bază ale numerelor romane sînt: 1 = 1 .X) + IV = 94: MCMLXXVIII = M .(M . il decimo quinto (il) sedicesimo.Cifre arabe 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 28 30 40 50 60 70 80 90 100 101 200 500 1000 2000 1000000 Numeralul cardinal tredici quattordici quindici sedici diciasette diciotto diciannove venti ventuno ventidue ventotto trenta quaranta cinquanta sessanta settanta ottanta novanta cento centouno duecento cinquecento mille duemila un milione Numere romane XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXVIII XXX XL L LX LXX LXXX XC CI CC D M MM M* Numeralul ordinal (il) tredicesimo. D = 500. le primii etc. ventesimo ottavo (il) trentesimo (il) quarantesimo (il) cinquantesimo (il) sessantesimo (il) settantesimo (l')ottantesimo (il) novantesimo (il) centesimo (il) centesimo primo (il) duecentesimo (il) cinquecentesimo (il) millesimo (il) duemilesimo (il) milionesimo c NOTĂ: Numeralele ordinale se comportă ca adjectivele calificative de categoria I il primo. Semnele mai mici aşezate la stìnga celor mai mai = indică o scădere. M = 1 000. (vezi şi § 54). ventesimo primo (il) ventiduesimo. il decimo­ settimo (il) diciottesimo. il decimoquarto (il) quindicesimo. Linia deasupra unei cifre indică înmulţirea cu o mie : L = 50 000 . il decimoottavo (il) diciannovesimo. ventesimo secondo (il) ventottesimo. \. la prima. il decimono­ no (il) ventesimo (il) ventunesimo. L = 50 C = 100.V = 5: X = 10. i primi.C) + L + XX + V + III = 1978.

pn. jn amico — un prieten. Il Teatro alla Scala di Milano 89 . d) Numeralul cento — o sută. Cento matite — 100 de creioane. este invariabil: Cento anni — 100 de ani. e) Numeralul mille — o mie. x. Tutti i diciotto libri furono stampati a Milano — Toate cele 18 cărţi au fost tipărite la Milano. uno studente — un student. ventotto — 28 . Excepţii. z. Sessantun villaggi — 61 de sate . Sedici folte glielo detto — I-am spus-o de 16 ori. La comitiva contava trentotto persone -— Grupul (de turişti) număra 38 de persoane. are pluralul mila precedat întotdeauna de un numerai cardinal : duemila — 2000 . Păstrează vocala finală numeralele compuse cu miile — o mie: milleuno — 1001. quindici — 15 . Le quattro­ cento pagine — Cele 400 de pagini. Cento novelle — 100 de nuvele . Numeralele compuse cu uno pot fi trunchiate în faţa unei consoane (care să nu fie: s impur. mUleotto — 1008. Al convegno assistettero ottocento •operai — La adunare au asistat 800 de muncitori.a -f unităţile respective: diciassette — 17. Aveva dicianove an/it — Avea 19 ani. Excepţ 'e: Numeralul uno — unu. c) Numeralele cardinale sînt invariabile: Cinque uomini e cinque 4onne — Cinci bărbaţi şi cinci femei . 18. se compun din forme modificate ale unităţilor respective şi numărul 10 exprimat prin-dici: dodici — 12. spre deosebire de limba română.Observaţii asupra numeralelor cardinale * § 77 a) Numeralele de la 11 la 16 inclusiv. Ottantun giorni — 81 de zile. y) indiferent de genul substan­ tivului (vezi § 2 2 ) : Trentun persone — 31 de persoane. Cento giorni— 100 de zile. una spiega:'ione — o explicaţie. un ora — o ora. La rivoluzione del quarantotto ebbe una grande eco nella letteratura romena — Revoluţia din '48 avu un mare ecou în literatura română. ps. / / dizionario ha settecento pagine — Dicţionarul are şapte sute de pagini. s Compuşii lui uno sînt însoţiţi de un substantiv la plural: C'eranot quarantini libri — Se aflau acolo 41 de cărţi. b) Numeralele compuse cu uno şi otto pierd vocala finală: ventuno — 21. are la feminin forma una — una ' compoi •tîndu-se ca articolul nehotăi ît (vezi 22). Numeralele 17. 19 se exprimă invers prin -dici-}. Cento libri e duecento riviste — O sută de cărţi şi două sute de reviste . Cînd cento exprimă o cantitate mai mare de o sută este precedat de un alt numeral cardinal : Duecento sigarette — 200 de ţigări . qn. Le novantun sedie circon­ davano la tavola — Cele 91 de scaune înconjurau masa.

Il medico lo fece dire più volte trentatré — Doctorul îl puse să spună de mai multe ori 33 . avînd pluralul milioni şi respectiv miliardi: Tre m i ­ lioni di uomini hanno partecipato alla marcia della pace — Trei milioane de oameni au participat la marşul păcii. numeralele cardinale în limba. Incepînd cu 11 numeralul ordinal se formează din cel cardinal căruia. / popoli non permettono più: che miliardi e miliardi di dollari siano stanziati per la corsa alVinarmo — Popoarele nu mai permit ca miliarde şi miliarde de dolari să fie alocaţi. la nona — a noua etc. il quinto — al cincelea." h) Numeralul tre în numerale compuse cu acesta este marcat întot­ deauna de accentul grafic: Ventitré — 23. In schimb. numeralele milione şi miliardo cìnd nu sìnt urmate de alte numerale se leagă de substantivul pe care-1 precedă prin prepoziţia di: La pianura aveva due milioni di ettari di grano ~ Cîmpia avea două milioane hectare de grîu . Ho comprato una milletrecentodieci— Am cumpărat (o maşină) Dacia 1310 . g) Numeralele compuse se scriu de obicei într-un singur cuvînt: millesettecentoventidue — 1722 . Ci vogliono venticinque giorni fino alla destinazione — Sìnt necesare 25 de zile pînă la destinaţie.ha oltre tremila posti — Scala din Milano are peste 3000 de locuri. Il continente era abitato da dieci miliardi diì uomini — Continentul era locuit de 10 miliarde de oameni. pentru cursa înarmării. Tre miliardi lire — [ Trei miliarde de lire . Spre deosebire de limba română. Observaţii asupra numeralelor ordinale § 78 a) De la 1 la 10 numeralul ordinal se exprimă cu forme deri­ vate din latină: il secondo — al doilea. Trecento numeri aveva quella via — Acea stradă avea 300 denumere . Vanno millenovecentosessantaeinque segnò felicemente la storia del popolo romeno — Anul 1965 a marcat în mod fericit istoria poporului român. Allo* sciopero presero parte quattromila lavoratori torinesi — La grevă au luatparte 4000 de lucrători din Torino. i se suprimă vocala finală şi i se adaugă sufixul -esimo: dodicii) — ii 90 . Excepţii: Se scriu separat numeralele milione şi miliardo: Cinque J milioni e mezzo — Cinci milioane şi j u m ă t a t e . uneori şi numeralele compuse cu mille se scriu separat: „Le mille ed una nottea — „O mie şi una de nopţi. italiană nu se leagă de substantivul pe care-1 preced prin prepoziţia di: NelVaula si sono riuniti quaranta studenti — în sală s-au întrunii 40 de studenţi . f) Numeralele milione — milion şi miliardo — miliard se comportă ca substantivele. Vottava —a opta. II mazzo aveva einquantatré garofani rossi — Buchetul avea 53 do garoafe roşii.

Excepţie. Le sue prime ricerche — Primele sale «cercetări . Aceste ultime forme sînt însă mai puţin folosite. La mia auto 4>a bene in terza — Maşina mea merge bine într-a treia (viteză). compus cu trei: ventitreesimo — al douăzeci şi treilea. deoarece indică ordinea într-o enumerare. E1 la centesima volta che te lo ripeto — Este a suta oară de cînd ţi-o repet . e) Sìnt considerate numerale ordinale il primo — primul şi l'ultimo — riltimul. la nona se notează IX sau 9° . 91 ordinale . Viaggio sempre in seconda — Călătoresc totdeauna într-a doua (clasă) . il ventiduesimo sau il ventesimo secondo — al douăzeci şi doilea. e t c . Numeralele cardinale se folosesc în: A. cu compuşii săi il penultimo — penultimul. della tragedia —A doua repetiţie a tragediei . il terzultimo — antepenultimul. «hiar substituindu-se acestuia cînd din context rezultă sensul substan­ tivului : Frequenta la decima — Este într-a X-a (clasă) . Folosirea numeralelor cardinale şi § 79. La quarta. De la 11 la 99 există posibilitatea ca numeralul ordinal să se formeze prin exprimarea fiecărei părţi componente printr-un numeral ordinal: îl tredicesimo sau il decimoterzo — al treisprezecelea. il diciannovesimo sau il decimonono — al nouăsprezecelea. b) Numeralul ordinal poate fi notat cu cifre romane sau cu cifre arabe cu exponentul o şi respectiv a pentru indicarea genului: il dodi­ cesimo se notează XII sau 12° . L'ultima parola del primo verso — Ultimul cuvînt din primul vers. venti — il ventesimo — al douăzecilea. Matematică pentru operaţii aritmetice ca: — adunarea — Vaddizione: Cinque più sette fa (fanno ) dodici — 5 -j+ 7 = 12. d) Numeralul ordinal fiind considerat adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care-1'determină: Il terzo capitolo del romanzoAi treilea capitol al romanului . f) Numeralele ordinale pot fi folosite adesea cu valoare de substantiv. La seconda prova. Ambele se acordă în gen şi număr cu substantivul: I nostri ultimi ricordi — Cele «din urmă amintiri ale noastre . parte della simfonia — A patra parte a simfoniei. il diciaset­ tesimo se notează XVII sau 17°. | trentatreesimo — al treizeci şi treilea. Stava nel quinto banco — Stătea în banca a cincea. I. c) Numeralul ordinal este precedat de articol şi urmat de substantiv: II settimo giorno della' settimana — A şaptea zi a săptămînii.«dodicesimo — al doisprezecelea. Faremo una ripassata il quindicesimo giorno — In a cincisprezecea zi vom face o recapitulare. . Se păstrează vocala finală a numeralului cardinal cînd I acesta este.

2 0 : 5 = 4. mezzanotte — orele 24. — a ridica un număr la o putere: Elevare un numero alla potenza gei — A ridica un număr la puterea a şasea. luna. D. la 1 ianuarie 1986. Elevare Tenti al quadrato — A ridica 20 la pătrat . 92 . Ritor­ nerà il ventotto agosto — Se va reîntoarce la 28 august. — împărţirea — la elivisione: venti diviso (per ) cinque fa quattro' . amiaza: Al mezzoggiorno sarò da te — La ora 12 voi fi la tine . Trovare cento scuse — A găsi mii de scuze. fra — peste. C. prima sau fa — înainte cu. Il primo dicembre — tritìi decembrie.1 5 . Spaccare un capello in quattro — A despica firul în patru . quarto — sfert : Erano le tre meno un quarto — Era ora trei fără un sfert . Otto giorni prima (îa) —Acum opt zile. Non valere quattro sòldi — A. Il film andrà in onda tra le otto e le dieci — Filmul va fi pre­ zentat între opt şi zece.— scăderea — la sottrazione: Quindici meno dodici fa (fanno} . Pentru precizarea timpului numeralele pot fi însoţite de adverbele: dopo — după. Farsi di mille colori — A schimba feţe-feţe . după: Tre anni dopo— După trei ani.12 = 3 . Far due passi — A se plimba puţin . — înmulţirea — la molteplicazione: Tre per sei fa diciotto — 3 X X 6 = 18 . Abitare a. Portare il cappello sulle ventitré — A purta pălăria pe-o ureche. B. Expresii in alcătuirea cărora intră numeralul cardinal Far quattro chiacchiere — A flecari . di 12 — Extragerea rădăcinii pătrate din 12 . anul) : Il ventuno febbraio millenovecentosette — 21 februarie 1907 . acum . miezul nopţii : Il direttissimo parte a mezza­ notte — Acceleratul pleacă la ora 24. il 1° gennaio. — Neanche per un milione — Cu nici un preţ . Farsi in mille — A se face luntre şi punte .. Exprimarea orei: Sono le cinque del pomeriggio — Este ora 5 după masă . Prima zi a lunii se notează cu cifra 1 cu exponentul o care indică terminaţia or­ dinalului : Bucarest. t r e .. Mille grazie — Mii de mulţumiri . 1986 — Bucureşti. Cento per­ cento — Sută la sută.. Indicarea datei (ziua.. mezzogiornoora 12 din zi. Exprimarea orei include şi folosirea substantivelor: mezzo — jumă­ t a t e : Sono le otto e mezzo — Este opt şi j u m ă t a t e . Pentru prima zi a lunii se foloseşte numeralul ordinal: Il primo marzo — întîi martie . 11 fix. Ci incontreremo alle undici in punto — Ne vom întîlni la. — extragerea rădăcinii pătrate: L'estrazione della radice quadrata. nu valora doi bani. due passi — A locui în preajm ă . — exprimarea procentului: Sei per cento — şase la sută . / corsi scolastici incominciano il quindici settembre — Cursurile şcolare încep la 15 septembrie . Fra due mesi — Peste două luni (vezi şi § 148).

papi cu acelaşi nume: Napoleone terzo — Napoleon al III-lea. B. Tre quinti — Trei cincimi .-1900 1901. Pentru jumătate se foloseşte mezzo: în cazul cînd mezzo — jumă­ tate. 93 .il . Una mezz'ora — O jumătate de oră. Indicarea ordinei unor personalităţi. Indicarea secolelor care în italiană se exprimă prin numeralul •ordinal însoţit de substantivul secolo: Il quindicesimo secolo — Se­ colul al XV-lea . Cînd mezzo este adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul: Mezza bottiglia — Jumătate de sticlă. Dante Alighieri è vissuto a •cavallo del tredicesimo e quattordicesimo secolo — Dante Alighieri a t r ă i t între secolele X I I I şi XIV. Indicarea unor numerotări.-1800 1801.-1700 1701.-1500 1501. în acest caz.il tredicesimo secolo quattordicesimo secolo quindicesimo secolo sedicesimo secolo diciasettesimo secolo diciottesimo secolo dicianovesimo secolo ventesimo secolo — il Duecento — il Trecento — il Quattrocento — il Cinquecento — il Seicento — il Settecento — l'Ottocento — il Novecento. Cu referire la cultura italiană secolele mai pot fi exprimate prin numeralele cardinale care indică sutele de ani. a treia . în timp ce numărătorul se exprimă prin numeralul cardinal: Un terzo — O treime .il . dar în ultima vreme se preferă exprimarea acestora prin numeralele cardinale: Sessantatré virgola sette — 63.il -. ca şi în limba franceză. Un centesimo — O sutime. Aceasta se face numai începînd cu secolul al XIILlea în felul următor: 1201--1300 1301. Mezzo chilo— Jumătate de kilogram: Due mezzi litri — Două jumătăţi de litru. Numeralul ordinal se foloseşte în: A.il .-1400 1401. D. Exprimarea fracţiilor ordinare al căror numitor se exprimă printr-un numeral ordinal substantivizat. anul 1 000 rămînînd subînţeles.-1600 1601. " C.il -.II. La rivoluzione francese del dicianovesimo secolo — Re­ voluţia franceză din secolul al XIX-lea.-2000 -.il . — regi. Un ventesimo — A douăzecea parte . sesta fila — Rîndul al şaselea.il . Uneori. la genul masculin. domnitori. inscripţii: Classe terza — Clasa.7. Luigi quin­ dicesimo — Ludovic al XV-lea-: Paolo sesto — Paul al VI-lea. Fracţiile zecimale pot fi exprimate astfel: Sei e quaranta cente­ simi — 6 şi 40 de sutimi. Există însă tendinţa înlocuirii numeralului ordinal cu cel cardinal: Camera diciotto — Camera 18. este substantiv ramine invariabil: Sono le quattro e mezzo — Este ora 4 şi jumătate. numeralul se poate citi ca şi cel cardinal: Luigi XIV — Luigi quattordici — Ludovic al XIV-lea.

Non vale un centesimo — Nu valorează nimic . Avere il suo quarto (fora di celebrità — A avea un succes spontan şi trecător. Sens colectiv au şi substantivele: paio — pereche. b) Numerale colective care indică un număr considerat în tota­ litatea sa şt se exprimă prin adjective numerale: ambedue. exprimate prin numeralul respectiv însoţit de volte tanto: quattro voltetanto (rjuadniplo ) — de patru ori mai mult. Essere al settimo cielo — A fi fericit. de trei ori mai mult. celelalte fiind adesea. ventina — vreo douăzeci. centuplo — de o sută de ori mai mult. centinaio — vreo sută. quadruplice — cvadruplu. Avere il sesto senso — A fi înzestrat. plural centinaia — sute 94 . decina — vreo zece.E. coppia — pereche. cuplu. V'erano entrambe le sorelle — Erau acolo amîndouă surorile. întreit. Uneori aceste numerale colective pot fi înlocuite de grupul tutti (tutte) e due — amîndoi. Expresii în alcătuirea cărora intră numeralul ordinal. amîndouă şi urmate în­ totdeauna de articol în grupuri nominale: Ambedue gli studenti — Amin­ doi studenţii . dozzina — duzină. trentina — vreo treizeci . Passare un brui­ to quarto d'ora — A trece printr-un moment greu . ALTE NUMERALE § 80 în acest capitol sînt incluse unele substantive şi adjective care indică cantităţi numerice şi fiind derivate din numeralul ordinal sau cardinal pot fi considerate numerale derivate. Dintre multiplica­ tive mimai doppio şi triplo se folosesc frecvent. cinci părţi: Far domanda in quadruplice copia — A face cerere în patru exemplare. La Triplice Aleanza — Tripla Alianţă. triplice — triplu.. format din p a t r u . ambo — toate cu acelaşi sens: amìndoi. triplo — triplu. — dieci volte tante (decuplo ) — de zece ori mai mult. quadruplo — cvadruplu — depatru ori mai mult. Di seconda ma­ no — De calitate inferioară. quintu­ plice — compus din. îndoit. Numera­ lele multiplicative pot avea valoare de substantiv: Ha preso il doppio di me — A luat dublu faţă de mine. entrambi (-e). Rimettere in sesto — A pune în ordine. Numerale multiplicative sînt şi duplice — dublu. Partire in quarta — A întreprinde ceva cu îndrăzneală. de două ori mai mult. sau de adjectiv: Ho guadagnatodoppio stipendio — Am cîştigat un salariu dubiu. amîndouă (vezi § 108). După sensul pe care-! indică numeralele derivate se împart în: a) Numerale multiplicative care indică de cîte ori este mărită o cantitate în raport cu altă cantitate: doppio — dublu..

Adjective care indică virsta: dodicenne — de 12 ani. strofă de 4 versuri . trentina di chilometri — Parcursese vreo 30 de kilometri . perioade de ani: biennio — perioadă de 2 ani. Substantive care indică ordinea naşterii fraţilor: primogenito — primul născut. migliaio — vreo mie. trentenne — «de 30 de ani. ventennio — perioadă de 20 de ani. Aveva percorso una. Una ventina (li pastelli — Vreo 20 de creioane colorate. Una coppia di attori celebri nel mondo del cinema — O pereche celebră in lumea cinematografului. Fu un cen­ tennio di grande progresso economico — A fost o perioadă de 100 de ani d e mare progres economic. bilunar. termeni de metrică: terzina — terţină. strofă de 6 versuri. settuagenario — septuagenar. terzogenito — al treilea născut.d e . trio — trio. L'ultimo piano quinquennale — Ultimul plan •cincinal. 4. 5. quartetto — cvartet. cinquantennio — perioadă de 50 de ani. terza — terţă. De la aceste substantive derivă -adjectivele corespunzătoare: settimanale — săptămînal. quindicina — 15 'zile : trimestre — trimestru . quindicinale — la 15 zile. instrumente sau intervale: duetto — duet. La quinta è un intervallo di cinque note della scala diatonica — Cvinta este o pauză muzicală de cinci tonuri şi două semitonuri. quinario — vers de 5 silabe. ottantenne — de 80 de ani. Lo accolsero •con migliaia dì fiori — îl primiră cu mii de fiori. triennale — la trei ani: La biennale di Venezia presenta lavori d'arte moderna — Bienala veneziana prezintă lucrări de artă modernă. strofă de 3 versuri: quar­ tina — catren. Vogliamo un millennio di pace ! — Vrem o mie de ani pace ! De la aceste substantive s-au format şi adjectivele corespunză­ toare: biennale — la doi ani. Perioade de zile şi luni: settimana — săptămînă . 11 primo semestre dell'anno universitario — Primul semestru al anului universitar. iar tatăl său era octogenar. nonagenario — nonagenar: Era cinquantenne e suo padre era ottua­ genario — Avea 50 de ani. triennio — pe­ rioadă de 3 ani. 3. termeni muzicali care indică numărul de voci. quinquennio — perioadă de 5 ani. quarta — cvartă: Il quintetto di corde fu applaudito strepitosamente — Cvintetul de coarde a fost aplaudat furtunos. decennio — pe­ rioadă de 10 ani. ottonario — vers de 8 silabe: L'ottava di Lodovico Ariosto è un modello dell'arte poetica — Octava (strofa de 8 versuri) a lui Lodovico Ariosto este un model de artă poetică. quadriennio — perioadă de patru ani. sestina — sextină. 6. toate acestea se leagă de substantivul la care se referă prin prepoziţia di: Un paio di guanti — O pereche de mănuşi . semestrale — semestrial: Oggi abbiamo fato air italiano il lavoro trimestrale — Azi am dat la italiană lucrarea trimestrială. 95 . 2. e) Din numerale derivă şi unele substantive care indică: 1. plural migliaia — mii de. quintogenito — a! cin­ cilea născut: Carlo era l'ultimogenito dei Rossi — Carlo era ultimul născut •al familiei Rossi.

Numeralul distributiv care indică gruparea numerică a obiec­ telor se exprimă în italiană prin numerale cardinale şi prepoziţii (vezi § 156 A) : uno ad uno — unul cîte unul . C).7. uno per volta — cîte unul. Numerale fracţionare care indică fracţii ordinare şi zecimale: due quinti — două cincimi . Mettetevi in fila a due a due — Aşezaţi-vă la rînd doi cîte doi. . tre alla volta — cîte trei . tre virgola quindici — trei virgulă cincisprezece (vezi § 80. quattro e venticinque centesimi — patru si 25 de sutimi . Fatemi vedere i lavori uno alla volta — Arătaţi-mi lucrările unul cîte unul . 8.

suo).PRONUMELE IL PRONOME § 81 Este o parte de vorbire flexibilă cu funcţii gramaticale com­ plexe . După sensul şi funcţia pe care o îndeplinesc. 2) forme accentuate — forme toniche care sînt accentuate fonetic. sau prepoziţional indicînd cazul complementului. ti. la rîndul lor. sau dativ. De cele mai multe ori pronumele în­ locuieşte substantivul (deci este un substitut al substantivului) sau unele propoziţii. demonstrative — dimostrativi (questo. posesiv) nu substituie un substantiv. noi/ce/ci). se caracterizează prin capacitatea de a se referi la un obiect denumit anterior prin nume cu determinanţii săi. pronumele sînt: personale — personali (io/me/mi. reflexive — riflessivi (mi. b) în cazul acuzativ.— avînd funcţie de complement direct sau indirect. Pronumele de persoana I şi a Ii-a (personal. tuo. Pronumele nu aduc o nouă informaţie. posesive — possessivi (mio. ci indică pe vorbitor la persoana I şi pe ascultător la persoana a Ii-a. PRONUMELE PERSONALE § 82 Din punct de vedere semantic. che). 97 . relative — re­ lativi (il quale. Formele cu funcţie de complement. quello). De obicei. se împart în: 1) forme neaccentuate — forme atone. fie că-1 precedă (pronume proclitic) fie că-1 urmează (pronume enclitic) . si). Formele pronumelui personal sînt: a) în nominativ indicînd cazul subiectului (avînd deci funcţie de subiect) . ci preiau o informaţie existentă deja în contextul anterior. care nu posedă accent fo­ netic şi se sprijină pe verb. Dar pronumele nu denumeşte un obiect . el se referă la un substantiv sau la o propoziţie menţionată anterior. pronumele are un conţinut mai abstract decît substantivul. această referire se face cu ajutorul acordului. nehotărîte'— indefiniti (uno/nessuno/ogni/ognuno).

constituie subiectul inclus în terminaţia verbului: Vado subito — Mă duc imediat. persoana a Ill-a realizează opoziţia de gen. II — — mase. lei. Folosirea prenumelor personale la nominativ § 83 Dacă pronumele de persoana I şi a II-a nu creează dificul­ tăţi în folosirea lor în propoziţii. III fem. quanto — cît: Non siete tutti come lui — Nu sînteţi toţi ca el. pronumele de persoana a IlI-a au anumite norme de folosire: A. Egli se foloseşte pentru persoane . lucruri şi animale.Formale pronamslor parsonalela nominativ (cazul subiectului) . locul acestora a fost luat de lui şi lei. lei. esso — essa.»Ki singular plural pers. B. essa (lei) noi voi essi (loro) esse (loro) pers. Hai scritto quanto lei — Ai scris cît ea. I pers. loro se folosesc în mod obligatoriu în cazul no­ minativ în următoarele situaţii: — după'come — ca. ella este folosit pentru persoane. se mai folosesc frecvent formele lui. Siete spiritosi quanto loro — Sînteţi tot atît de spirituali ca şi ei. loro care. 98 . număr şi persoană: egli — ella. sînt pronume în cazul acuzativ (au funcţie de complement direct). In afara formelor de mai sus. La nominativ există: a) forme tonice care posedă accent fonetic şi exprimă insistenţa vorbitorului asupra subiectului: Io vado subito — Eu mă duc imediat. Pronumele lui. iar essa pentru per­ soane. Pronumele egli şi ella se folosesc mai puţin în limba actuală . dar care au fost „împrumutate" şi pentru cazul nominativ. esso (lui) ella. Pronumele personal de persoana I şi a II-a Realizează opoziţia numai de număr şi de persoana: io — noi. tu — voi. lui — lei. io tu egli. deci folosindu-se cu valoare de subiect în anumite împrejurări. şi b) forme atone care însă sînt incluse în forma verbului . essi — esse. esso se folos este pentru ani­ male şi lucruri . de fapt.

Ha mangiato quanto me — A mîncat cît mine. numărul şi — la timpurile . bietul de mine ! E. C. te. Sono venuti tutti meno lui — Au venit toţi. tocmai voiam să-ţi spun. salvo — cu excepţia. -i. Loro stesse — Ele însele. Ca şi în limba română.— cînd subiectul se află după verb (din motive stilistice) Lo ha detto lei — Ea a spus-o .) 99 . te: — după come —ca. pronumele de persoana I şi a Ii-a singular io. el este acela care o spune. loro în următoarele situaţii: — după anche — şi. Oh. Se preferă în vorbirea de astăzi folosirea formelor lui. povero mei — O. Noi stessi — Noi înşine . meno — mai puţin. La­ sciatemi (se subînţelege voi) cantare — Lăsaţi-mă să cînt . mai puţin el . fără. — în expresiile exclamative de tipul: Povera lei — Biata de ea. Beato lui — Ferice de el. nemme­ no — nici. Neanche loro hanno risolto il problema — Nici ei n-au rezolvat problema . quanto — cît : E1 alta come te — Este înaltă ca tine . în afară de ei trei. Pure lei è una brava scolara — Şi ea este o bună şcolăriţă .compuse — genul: Ripren­ diamo (se subînţelege noi) i nostri colloqui — Să reluăm discuţiile . Sono partiti tutti. Urmînd mo delul formelor persoanei a IlI-a. D. subiectul fiind inclus în forma verbelor care desemnează prin termi­ naţie persoana.) (D. pronumele cu funcţie de subiect pot lipsi. Beati loro — Ferice de ei.) (D. — în expresiile exclamative de tipul : Beato tel — Ferice de tine !. Pronumele personale în funcţie de complement § 84 Ca şi în cazul subiectului.) (A. E1 lui che lo dice — El spune asta. neppure — nici. tranne loro tre — Au plecat cu toţii. -e — însumi/însămi eto. Toate formele pronominale prezentate pot fi întărite cu aju­ torul determinativului stesso. Lui stesso — El însuşi . pure — şi. neanche — nici. pronumele aflate în cazurile oblice (cu funcţie de complemente directe sau indirecte) pot fi tonice şi atone: Io Io Io Io vedo te — Eu te văd pe tine parlo a te — Eu îţi vorbesc ţie ii vedo — Eu te văd ti parlo — Eu îţi vorbesc — formă » — formă > —• formă —• formă tonică tonică atonă atonă (A. eccetto — exceptînd: Anche lei canta bene — Şi ea cìnta bine. Stavo (se subînţelge io) per dirti — Eram pe punctul de a-ţi spune. tu pot fi înlocuite — în anumite cazuri — de formele în acuzativ me. care se acordă în gen şi număr cu pronumele respectiv: Io stessa — Eu însămi. -a. lei. Se foloseşte me. tranne — în afară de.

me pi. a noi sg. B — de complement indirect in dativ: în acea s t ă situaţie forma tonică este însoţită de prepoziţia a: Offrì a lei un m azzolin di fiori — Ii oferi ei un bucheţel de flori. con. noi in. in._ . su di. con. non lui — Maria m-a văzut pe mine. tra. su sé pers. da. da. I Sg. Volevano proprio te — Te vroiau chiar pe tine. da. voi in. Vengo da te. lui in. su di. da. con. Voi avete parlato — Voi aţi vorbit — (funcţie de subiect). tra sé. te in.Formele accentuate ale prenumelor 85 Complement direct pers. C — de alte complemente. pers. da. di. tra. loro in. da. III lui lei loro a lui a lei a loro pronume personal reflexiv sé sé a sé a sé Formele accentuate (tonice) ale pronumelor se folo sesc avînd următoa­ rele funcţii: A — de complement direct. NOTĂ: . Formele noi şi voi sînt identice pentru funcţia de subiect şi pentru cea de com­ plement: Noi non abbiamo fatto niente — Noi nu am făcut nimic. în care situaţie forma tonică este pre­ cedată de prepoziţii ca: di. tra. nu pe el . C'è un litigio tra luì e lei. su me Alte complemente pi. su lei di sé. a me pi. — Este un litigiu între el şi ea. con. Sono partiti da noi — Au plecat de la noi — (funcţie de complement). noi Complement indi­ rect în dativ sg. su di. in. con. con. tra. su in sé. tra. în această situaţie for ma tonică nu este însoţită de prepoziţii: Maria ha visto me. — Am ajuns înaintea lor . 100 . tra. II te voi a te a voi di. su etc. con. E' venuto con voi — A venit cu voi . da. — Am vorbit cu el .: Sia mo giunti prima di loro. di. Ho par­ lato con lui. tra. — Vin 1 a tine .

După prepoziţii pot apărea numai formele tonice: Gianna ha dato a lui un quadro — Ioana i-a dat lui un tablou. acuzativul nu este caz prepo­ ziţional. Te loda la mamma.a . aşa cum am văzut la § 83 B. de obicei acestea se află după verb. pensavano tra sé — se gîndeau în sinea lor). Nu sînt însoţite de prepoziţii. Formele tonice lui. A se compara: La mamma loda te. te. Schimbarea poziţiei indică insistenţa făcută asupra pronumelui. Io conosco te — Eu te cunosc pe tine. vi). spre deosebire de limba română. -a. — Mă văd pe mine în oglindă. La mamma te loda. lei. Io chiamo lui — Eu îl chem pe el. Toate formele tonice cu funcţie de complement se referă numai la persoane. £" a te che lo alico. la persoana a III-a plural se foloseşte numai loro (nu sé) : Parlavano fra loro — vorbeau între ei (dar: ciascuno pensava tra sé — fiecare se gîndea în sinea lui . Toate formele tonice pot fi întărite cu ajutorul lui stesso. — Mama te laudă pe tine. — Ţie ţi-o spun (nu altuia). Parlavamo di te — Vorbeam de t i n e . Formele tonice au o poziţie relativ liberă în propoziţie . PROSIMELE REFLEXIVE § 86 Pronumele reflexiv propriu-zis este sé (formă tonică) — si (formă atonă) pentru persoana a I l l . Guarda sé nello specchio — Se priveşte — pe sine — în oglindă.Formele tonice în funcţie de complement direct stau întotdeauna în cazul acuzativ. — Ţi-o spun ţie. ti. Vedo me nello specchio. nu la animale sau la obiecte. -e: Ho parlato a lei stessa — l-am vorbit chiar ei. — Mama pe tine te laudă. Confruntaţi: Io conosco Maria — Eu o cunosc pe Maria. fra atunci cînd acestea indică reciprocitate. — Pe tine te laudă mama. — Ţie ţi -o spun. Vengo con voi — Vin cu voi. A te lo dico. Pentru persoanele I şi a II-a sînt folosite formele me. La plural forma sé poate fi înlocuită de loro : Essi parlavano di sé (di loro ) . noi. -i. ci. mi. Lo dico a te. sau Mi vedo nello specchio. întrucît în limba ita­ liană. voi (sau for­ mele atone. loro se pot folosi şi în funcţie de subiect în anumite cazuri. sau Si guarda nello specchio. După prepoziţiile tra. 101 .

Exemple de complemente indirecte în dativ Vi ho detto la verità — V-am spus adevărul. Io pers. pronume per­ sonal re­ flexiv la si 1 pi. sau Conosco lui da molto . sgpers. II mi ti m. | pi. gli f. -e: Parla di se stessa — Vorbeşte despre sine însăşi. le si ci vi loro loro Exemple de complemente directe în acuzativ Ti abbiamo lodato — Te-am lăudat. Gli offro una rosa — îi ofer (lui) un trandafir. devenind se stesso. dispare accentul grafic de la sé. I pers. sau Conosco loro da molto . 102 . sau Vedo lei tutte le sere. Le vedo tutte le sere — Le văd în fiecare seară. sau Rivedrò voi con piacere. toate formele tonice). sau Vedo loro tutte le sere. -i. sau Offro a lui una rosa . La vedo tutte le sere — O văd în fiecare seară. III f. Formele neaccentuate ale pronumelor § 87 Complement direct în acuzativ Complement indirect în dativ sg. Vi rivedrò con piacere — Vă voi revedea cu plăcere. sau Abbiamo lodato te. -a. De observat că atunci cînd se este întărit de stesso. Li conosco da molto — îi cunosc demult. sau Offrì a noi del pane. ci vi li le mi ti m. Ci offrì del pane — Ne-a oferit pîine. Lo conosco da molto — Il cunosc demult. Pronumele reflexive tonice se referă numai la persoane (ca. dealtfel.Pronumele reflexive tonice se pot întări cu slesso. sau Ho detto a voi la verità.

conjunctiv. 4. 3. loro (formă accentuată) care se foloseşte şi în poziţia neaccentuată. iar opoziţia de gen rezultă din acordul participiului cu complementul direct care precedă verbul (vezi capitolul despre acor­ dul participiului perfect.): Io ti dicola ferità— Eu îţi spun adevărul. puneţi-vă jacheta dacă vă este frig. si metta la giacca se ha freddo — Doamnă. dar eu nu cred aceasta 8. Marina gli parlò con calma — Marina îi vorbi cu calm. Formele atone în dativ şi acuzativ de la pers. La persoana a IlI-a pronumele atone ale complementului direct sînt di­ ferenţiate de cele ale complementului indirect în dativ şi marchează în special opo­ ziţia de gen (mase. Această formă nu este însă recomandată de gramatici. loro nu se referă decît la per­ soane. le (f. — Marina mă observă. Lo mai este folosit în formă invariabilă. Pronumele reflexive mi. 103 . sg. Se observă în acest caz că ambele forme elidate devin V. ti. 5. l'ho spaventata — Am speriat-o. dar văd că nu este (astfel). i. a IlI-a sg. fiore. Formele neaccentuate mai sus indicate se referă la persoane.). Poziţia formelor neaccentuate (atone) § 88 Poziţia formelor neaccentuate este fixă: a) Imediat înaintea verbului (proclitice) la: indicativ. li (m. Tu insisti. lei. (a lei f. ci. sau Offro a loro un NOTĂ: rosa. Marina mi osserva. le. vi au o singură formă pentru dativ şi acuzativ. sg. aceasta) . a IlI-a sg. questa — acesta. le particelle pronominali. la animale şi la lucruri. în italiană. I şi a Ii-a se traduc în română tot prin cazurile dativ sau acuzativ în funcţie de context: Gianni ti saluta — Ionică te salută . echivalînd cu tale atunci cînd se referă la un substantiv sau la un adjectiv numit anterior: Mi pareva strano.^. Formele gli (a lui m. în timp ce formele accentuate lui.) la singular şi în unele cazuri la plural. ) se folosesc pentru exprimarea complemen­ tului indirect în dativ. La plural există o singură formă. şi pi. ma vedo che non lo è — Mi se părea ciudat. sg. Marina mi scrive — Marina îmi scrie. P'orma Io poate dobîndi — în context — o valoare neutră atunci cînd se referă la o întreagă propoziţie şi înlocuieşte pronumele demonstrative questo. Formele de acuzativ la pers. Non mi piace questo romanzo — Nu-mi place acest roman. sau Offro a lei una Offro loro un fiore — Le ofer (lor) o floare. 6. Lei gli disse di venire presto — Ea îi spuse să vină repede. pi. în timp ce în română acestea sînt forme diferenţiate: Io mi lavo — Eu mă spăl.Le offro una rosa — Ii ofer (ei) u n t r a n d a f i r . Lo dico a tutti — O spun (aceasta) tuturor. Formele atone se mai numesc. Gianni ti paria — Ionică Ui vorbeşte .). Signora. aceasta şi ciò — acest fapt. Formele atone se folosesc întotdeauna fără prepoziţie. aceasta: Non lo so — Nu ştiu (acest fapt. NOTĂ: 1. pi. 2. la (f. (§129). Io.). 7. Formele Io (m. ma io non lo credo — Tu insişti. sg. Io mi lavo le mani — Eu îmi spăl mîinile. la se elidează înaintea formelor verbale care încep cu o vocală: este obligatorie elidarea înaintea formelor auxiliarului avere: Vho spaventato — L-am speriat.) se folosesc pentru a exprima complementul direct. fem. condiţional şi imperativ (numai la pers. si.

di'. Voglio parlargli — Vreau să-i vorbesc (lui) . Parlale con calma — Vorveşte-i calm . forma atonă se uneşte cu auxiliarul respectiv: Avendolo sentito.) pierd pe -re: Non posso tradurlo — Nu pot să-1 traduc . care este formată din non 4. 104 . Cantami questa canzone — Gîntă-mi acest cîntec. Si separarono salutandosi calorosa­ mente — S-au despărţit salutîndu-se cu căldură. II pi. Starami vicino — Stai lîngă mine . cu excepţia lui loro se scrie într-un singur cuvînt: După verbe la infinitiv: Posso parlarvi — Pot să vă vorbesc. mi fermai — Pentru că l-am auzit. Dicci cos1 è successo — Spune-ne ce s-a întîmplat. b) Imediat după anumite forme verbale (enclitice) . Forma de dativ plural loro face excepţie de la regula de mai sus. Verbele care se termină la infinitiv în -rre (tradurre — a traduce. am aşteptat-o. Atunci cînd este urmat de o formă atonă infinitivul pierde vocala finală -e: vedere: Non posso vederti — Nu pot să te văd. m-a consolat. condurre — a con­ duce. Forma de imperativ negativ la persoana a II-a singular. fie înaintea acestuia: Non aspettarmi perché non vengo sau Non mi aspettare perché non vengo — Nu mă aştepta. Facci questo piacere — Fă-ne această plăcere . Portalo con te — Ia-1 cu tine . forma atonă se alipeşte la auxiliarul verbului: Sono andato via senza averla. — l-am aşteptat. dire. noi am mulţumit. andare care sìnt: da'. Non posso soffrirlo — Nu pot să-1 • sufăr . 2. Dagli il tuo quaderno — Dă-i caietul tău. şi I. consoana iniţială a pronumelui aton se dublează (face excepţie gli): Dammi il tuo libro — Dă-mi cartea t a . la ho aspettata. Puoi parlarci — Poţi să ne vorbeşti . fare. noi ringraziammo — Pentru că ne-a fost sugerată acea idee. datemi il piacere di andar via — Faceţi-mi plă­ cerea de a pleca .verb la infinitiv prezent se poate afla fie după infi­ nitiv. II sg.în presă se observă tendinţa ca la sfîrşit de rînd să nu se mai facă eliziunea lo ho aspettalo. După verbe la imperativ (pers. Cînd verbul este la infinitiv perfect. pentru că nu vin. m-am oprit . Voglio par­ larle — Vreau să-i vorbesc (ei). ale verbelor dare. Voglio parlarti — Vreau să-ţi vorbesc . mi consolò — Văzîndu-mă plîngînd. II sg. Cînd verbul se află la gerunziu perfect. Vuole parlarmi — Vrea să-mi vorbească . stare. Non voglio condurla.): Diteci la verità — Spuneţi-ne adevărul . Dimmi cosa vuoi — Spune-mi ce vrei. — Nu vreau s-o conduc. porre — a pune. După verbe la gerunziu: Vedendomi piangere. sta\ fa'. ci după verb : Io dico loro di star zitti — Eu le spun (lor) să tacă. salutata — Am plecat fără să o salut . Loro nu se află niciodată înainte. dar: Digli che non posso venire — Spune-i că nu pot veni . va'. După formele monosilabice de imperativ pers. Questi libri possono esservi utili — Aceste cărţi pot să vă fie utile. Essendoci suggerita quell'idea.

ve: me lo dice — mi-o spune te lo dice — ţi-o spune se lo dice — şi-o spune ce lo dice — ne-o spune ve Io dice — v-o spune me li compra — mi le cumpără te li compra — ţi le cumpără se li compra — şi le cumpără ce li compra — ni le cumpără ve li compra — vi le cumpără me la offre — mi-o oferă te la offre — ţi-o oferă se la offre — şi-o oferă ce la offre — ne-o oferă ve la offre — v-o oferă me le porta — mi le aduce te le porta — ţi le aduce se le porta — şi le aduce ce le porta — ni le aduce ve le porta — vi le aduce Formele de la pers.După verbe la participiul perfect sau prezent (în construcţii parti cipiale) : Presentatasi Voccasione. vi devin me. Ecco Marin: gli offro il fiore: glielo offro — Iată-1 pe Marin . glieli. ale pronumelui personal mi. Ecco Gina: le offro i fiori: glieli offro — Iat-o pe Gina: îi ofer fio­ rile . Eccola — Iat-o . Eccole — Iată-le. ci. i le ofer. Eccoci — Iată-ne . ne. Ecco Gina: le racconto le storie: gliele racconto — Iat-o pe Gina: îi povestesc întîmplările . le. Cantai loro una canzonetta — Le-am cîntat o canţonetă. gliele. Ecco Gina: le offro la biro: gliela offro — Iat-o pe Gina: îi ofer pixul . gliene. i-o ofer. Eccoli — Iată-i . nu se ali­ peşte acestuia. formă unică: glie — se uneşte cu lo. gliela. gli. sono venuto — Pentru că s-a ivit ocazia. li. Eccovi — Iată-vă . i-o ofer. la. ti. 105 . deşi urmează întotdeauna după verb. Ecco Gina: le offro il fiore. si. se. Ecco Marin: gli offro la biro: gliela offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer pixul . în acuzativ. si. Eccolo — Iată-1 . îi ofer floarea . ci se scrie separat: DV loro di star zitti— Spune-le să tacă . Ecco Marin: gli offro i fiori: glieli offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer florile . te. Combinaţii de pronume neaccentuate § 89 Formele neaccentuate. După ecco: Eccomi — Iată-mă . ti. ce. am venit. Acestea sînt forme care se întîlnesc mai rar. a Ill-a sg. ne. ci. la. devenind: glielo. Io. vi se pot uni cu formele neaccentuate. Eccoti — Iată-te . le. i le povestesc. în dativ. li. gli şi le devin glie. i-1 ofer. i le ofer. i-1 ofer. glielo offro — Iat-o pe Gina: îi ofer floarea. le. Pronumele loro. In această combinaţie formele dativului mi.

vincerla: — Chi la dura la vince — Cine insistă cîştigă. invariabile. Non gliela dire — Nu i-o spune. lo. Dicendo loro — Spunîndu-le lor. i le ofer. Volen­ domelo offrire — Voind să mi-1 ofere . le. indeterminat. pot înlocui anu­ mite sintagme cu diferite roluri în propoziţie. vi-o va trimite (dvs. ne: Lo dirò loro — Le-o voi spune (lor) . vi-o voi spune (dvs. Li mostrerò loro — Le voi arăta (lor) . Combinaţiile de pronume atone au. gliene offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer nişte fotografii . lite — ceartă . Ecco Gina: le offro delle foto: gliene offro—Iat-o pe Gina: îi ofer nişte fotografii. Prezentăm cîteva din locuţiunile mai frecvente: svignarsela: Tentò di svignarsela — încercă s-o şteargă (pe ne­ simţite). — Iat-o pe Gina: îi vorbesc despre această faptă. aceeaşi poziţie ca şi formele simple: atunci cînd sînt enclitice aceste forme se unesc cu verbul scriindu-se într-un singur cuvînt : Voglio ricordartelo — Vreau să ţi-o amintesc . gli parlo di questo fatto: gliene parlo — Iată-1 pe Marin : îi vorbesc despre acest fapt. pena — chin. gliene parlo. vi­ ta — viaţă .) . Posso ricordarglielo — Pot să i-o amintesc . darsela a gambe: Se la diede a gambe levate — O luă la sănătoasa. Iţi arăt eu ţie! smetterla: Smettila di chiacchierare! — încetează cu flecăritul ! avercela con uno: — Con chi ce Vhai? — Pe cine eşti s u p ă r a t ? . se referă în multe situaţii la un substantiv subînţeles ca: faccenda — treabă. Iată. P a r t i c u l e l e p r o n o m i n a l e ne. 106 . Sto per legger­ glielo — Sînt pe punctul de a i-o citi. difficoltà — dificultate . Formele le. faţă de verb. Particula pronominală ne se foloseşte: 1) Cînd ne reprezintă complementul indirect introdus cu prepoziţia di. Le offrirai loro — Le vei oferi (lor) . îi vorbesc (despre aceasta). Ce l'hanno con me? — Sînt supăraţi pe mine ? pagarla grossa: — La pago grossa — Plătesc cu vîrf şi îndesat. cosa — lucru. avînd un înţeles mai mult sau mai puţin neutru. Loro nefiind formă atonă îşi menţine locul după verb şi nu se alipeşte niciodată la la. ci.) . Ecco Marin: gli offro delle foto. vi le voi arăta (dvs.) . li.Ecco Gina: le parlo di questo fatto. pe rînd. ci. în acest caz ne include şi prepoziţia care introduce complementul . Ecco Marin. supărare etc. îi vorbesc (despre aceasta). Non dargliela — Nu i-o d a . saperla lunga: La sai lunga tu! — Ştii multe t u ! farla: Te la faccio vedere io! — Ţi-arăt eu!. i le ofer. Cantamela — Cîntă-mi-o . vi § 90 Caracteristic pentru limba italiană este faptul că un număr de trei particule atone şi anume: ne. causa — cauză . la ataşate anumitor verbe. vi. La manderà loro — Le-o va trimite (lor) . cazurile de folosire ale acestor particule: A.

dei. dello. ve ne. taluni. qualcuno e t c : Che belle rose. de pe: Se ne parti sconsolato — A plecat dezolat (de acolo. devenind : mi + ne — me ne. 4) Cînd ne substituie complementul indirect introdus cu prepoziţia da: Il film è stato interessante e io ne ho imparato molto —{ho imparato molto dal film) — A fost un film interesant şi eu am învăţat mult (din el). c) secvenţa di + grup nominal apare după pronume indefinite ca : alcuni. se ne vanno — s e duc. ce ne. ci. pleacă.nu se traduce în limba română: Dove saranno i tre sportivi? Non ne abbiamo ricevuto ancora notizie — Unde-or fi cei trei sportivi ? încă n-am primit veşti de la (despre) ei. un centinaio. azi am băut vreo zece (cafele). un mucchio. acestora) pe stradă. Prepoziţia da corespunde în aceste cazuri prepoziţiilor de. 3) Cînd ne substituie atributul genitival introdus de prepoziţia di: Camminava mangiando delle ciliege e ne buttava i noccioli per la stra­ da — Mergea mîncînd cireşe şi arunca sîmburii (lor. un po\ un sacco. •cumpărat căpşuni şi am mîncat (din acestea). degli: Comprai delle fragole e ne mangiai — Axa. de la. delV.ne —• se ne. le. — Serenella este bună. oggi ne ho bevuto una decina. certi. te ne vai— te duci . •andarsene — a pleca (dintr-un loc. plecăm . si. se ne. din acel loc): Andandosene prese congedo da tutti — Plecînd (de acolo) şi-a luat rămas bun de la toţi. gli.ne —• ve ne.grup nominal apare după cuvinte cu sens canti­ tativ de tipul : una parte. te ne. se ne va — se duce . a se duce de acolo): me ne vado —mă duc . ce ne andiamo—ne ducem. Le comprerò qualche libro — gliene comprerò — îi voi cumpăra cîteva cărţi — îi voi cumpăra (din -acestea). vi care •devin: me ne. Serenella è buona: tutti ne parlano iene. vi precum urmează. plecaţi . toţi o vorbesc de bine. > » Mi parla di queste poesie — me ne parla — îmi vorbeşte despre aceste poezii — îmi vorbeşte (despre ele). due terzi etc. dammene qualcuna!— Ce trandafiri frumoşi ! Dă-mi cîţiva. 5) Particula pronominală ne intră în combinaţie cu formele mi. ci. Acest complement poate avea valoare de adverb de loc. della. * » » ci + ne — ce ne: vi -f. ti. delle. gli + ne — gliene. — Vrei cafea? Nu. 6) Ne se combină şi cu pronumele reflexive mi. ti. . ve ne andate — vă duceţi. : Vuoi del caffè ? No. 2) Cînd se substituie di + grup nominal în care di conferă sens partitiv grupului nominal . (Nu se face traducerea în română nici în acest caz). ti + > + ne — te ne: si -f. indicînd îndepărtarea sau desprinderea dintr-un loc. b) secvenţa di -f. din acest punct de vedere deosebim trei cazuri : a) di face parte din articolul partitiv care însoţeşte numele: del. le + ne —• gliene. din. In toate cele trei cazuri ne nu se traduce în română.

după cum urmează: 1) Particula pronominală ci (mai rar vi) înlocuieşte un grup format din prepoziţia a. 2) Atunci cînd ci înlocuieşte un grup format din a -f. un lucru. In nici o situaţie ci (sau vi) nu se traduce în română. Poziţia acestora diferă în funcţie de persoană. dar de cele mai multe ori se foloseşte ci. Non ci vado. Ci rifletto ! (sulle tue parole ) — Mă gîndesc (la cuvintele tale) . atunci cînd sînt singure. — nu mă duc. Metto delle ciliege sul tavolo — Ce ne metto. Ci vado spesso — Mă duc adesea (în acel loc) . — Pun creionul pe bancă — li pun . 4) Particulele adverbiale ci. La persoana I plural apare numai particula vi (spre a se evita întîlnirea particulei ci cu reflexivul ci). su + un substantiv (care nu trebuie să fie în dativ) : Rifletti sulle mie parole ! — Gîndeşte-te la cuvintele mele ! . lo. Sì. şi pi. conjunctiv. Ci metto dei libri — Pun (pe aceasta) cărţi. în genere ci arată apropierea. Ce ne metto — Pun cărţi. le şi particula pronominală ne: Metto la matita sul banco — Ce la metto. Pensi ai miei quaderni di appunti? — Te gîndeşti la caietele mele de notiţe?. nu stau bine (la matematică) .7) Ne se mai combină cu particulele adverbiale ci. ci penso — Da. mai rar. Vi sono molti alberi — Sînt mulţi copaci (acolo. NOTĂ: Grupul a + substantiv poate fi înlocuit de ci numai atunci cînd substantivul indică un obiect. ci are funcţie de particulă adverbială. B. iar vi depărtarea. non ci riesco — Nu. » > > Metto i temperini nella tasca —* Ce li metto. în acel loc). vi se pot combina cu verbele reflexive pronominale sau cu pronumele reflexive fără să sufere vreo modificare. tu ti ci trovi sau tu vi ti trovi egli ci si trova egli vi si trova noi vi ci troviamo voi vi ci trovate essi ci si trovano sau essi vi si trovano 5) Particulele pronominale şi adverbiale. vi care devin: ce ne. a IlI-a sg. — Pun nişte * * cireşe pe masă — Le pun. condiţional. Penso a lei — Mă gîndesc la ea. io mi ci trovo io mi vi trovo — eu mă aflu acolo etc. 3) Particula ci (sau. li. dar nu o fiinţă. in. au aceeaşi poziţie faţă de verb ca a tuturor formelor atone: a) Stau înaintea verbului la: indicativ. Particulele ci şi vi îndeplinesc (ca şi ne) o funcţie precisă în propoziţie. la.) . ve ne: Metto dei libri sul banco — Pun cărţi pe bancă. mă gîndesc (la ele). vi) transformată în ce (sau ve) precedă formele atone în acuzativ. imperativ (pers. Riesci bene in mate­ matica ? — Stai bine la matematică ? No. che non 108 . în timp ce vi se foloseşte mai mult din motive de eufonie: Vado al parco spesso — Mă duc adesea în parc . Atunci cînd substantivul se referă la fiinţe. — Pun bricegele în buzunar — le pun .substantiv cu funcţia de adverb de loc. grupul poate fi înlocuit numai prin formele tonice ale pronumelui personal: Penso a mia madre — Mă gîndesc la mama.

E''venuta con Lei anche stasera ? A venit cu Dvs.. PRONUMELE DE POLITEŢE § 91 Atunci cînd ne adresăm unui interlocutor se foloseşte persoana a doua (singular şi plural). Lei.). sau pi. ducîndu-mă. şi familiar. Voi sembrate una brava ragazza — Mata pari a fi o fată bună. andateci — duceţi-vă . non ci andrei — nu m-aş duce . loro: Parlavamo proprio di Lei in questo momento — Vor­ beam tocmai de dvs. domnule. non ci vada — să nu vă duceţi (dvs. dumneavoastră pentru sg. legge molto bene— Dvs. Lei è stanco . Voi se foloseşte în limbajul comercial. ci­ tiţi rău. artistic şi în birouri. signorina. se traduce prin dumneata.. domnule.: Lei... b) Stau după verb la: gerunziu.ci vada — să nu se ducă . atunci cînd pronumele este complement 109 .). signore — Eu v-am văzut. Lei. nu sînteţi atentă.. domnule . domni­ şoară. Mi rivolgo rispettosamente a Lei. verbele se folosesc la pers. Lei. sînteţi obosit. domnişoară. Loro. Lei se foloseşte atît pentru un interlocutor masculin cît şi feminin. domnişoară. signore. — Mă adresez cu respect dumneavoastră. imperativ (pers. a Ii-a sg. leggono male — Dvs. La plural se folosesc formele Li pentru masculin şi Le pentru femi­ nin. signori. mată. non voglio andarci. de ce aţi venit la mine ? Cînd formele atone în acuzativ precedă un verb la un timp compus. non è attenta. signorina. signorina. senza volerlo — Eu v-am întîlnit. Lei non è stanca? Dvs. Loro non sono molto allegre — Dvs. în acest moment . Cînd aceste pronume au funcţia de subiect.): Andandoci. a IlI-a sg.. Se traduc în română printr-o singură formă. prieteni). Pluralul pronumelor Ella. Lei. — Dvs. fără să vreau. an­ diamoci — să mergem . a Ii-a pi. şi I. sînteţi vesele. vacci — du-te (acolo) . ci­ tiţi foarte bine. copii. participiul perfect se acordă cu genul real: Io L'ho veduto. Loro se folosesc în vorbirea directă. Nu este foarte frecvent: Voi siete un uomo coraggioso — Dumneata eşti un om curajos . non ci vadano — să nu vă duceţi (dvs. Tu se foloseşte atunci cînd ne adresăm unor persoane apropiate (rude. eccoci — iată-ne. non andarci — nu te duce . Ella (cu majusculă) sînt pronume de politeţe atît pentru masculin cît şi pentru feminin. în funcţie de genul real. şi în seara asta ? . Desidero tanto rivedere Loro — Doresc atît de mult să vă revăd (pe Dvs. citiţi cu atenţie . In cazurile oblice se folosesc formele corespunzătoare pronumelor personale lei. nu sînteţi obosită ? Loro sono allegre — Dvs. domnilor. făcîndu-se acordul adjectivelor sau participiilor verbale conjugate cu auxiliarul essere în funcţie de genul real: Lei. — Dvs. infinitiv. perché è venuto da me? —Dvs. şi pi. nu sînteţi foarte vesele. — nu vreau să mă duc . signore. abreviat dv. Lei este Loro. sta leggendo attentamente — Dv.) . Io JJho incontrata. sau dvs.

de a scrie aceste pronume cu minusculă în toate situaţiile: La cucina del ristorante che lei dice di conoscere bene — Bucătăria restaurantului pe care Dvs. Uno ha fatto — Unul a făcut — Si è fatto — S-a făcut. eu vă vorbesc cu respect. spuneţi că o cunoaşteţi bine. Vorrei dirLe che accetto la Sua proposta. indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb . io parlo Loro con rispetto. — Domnişoarelor. în toate funcţiile pe care acestea le pot avea — subiect. doar în vorbirea oficială.direct: Io Li conosco da tanti anni— Eu vă cunosc de atîţia ani. Io Le conosco da molto — Eu vă cunosc de mult. Există astăzi însă tendinţa. forme tonice sau atone — se scriu cu majusculă. — Domnilor. Signora. Sue şi Loro Non mi piacciono le Sue parole — Nu-mi plac cuvintele Dvs. în italiană există încă alte două forme de si însă cu valori deosebite: A. si impersonal se transfor­ mă în ci. Signorine. se observă că toate pronumele de politeţe. Si impersonal rezultat al transformării impersonale a unei propropoziţii cu subiect general şi nedefinit: Uno dice — Unul spune — Si dice — Se spune. prin analogie cu si reflexiv. Nel gioco si vince e si perde. fiul Dvs. io parlo Loro francamente. complement direct sau în dativ. se construieşte întotdeauna cu auxiliarul essere. — La joc se cîştigă şi se pierde. In ce priveşte ortografia. protocolară. Si impersonal. Si impersonal nu indică nici genul nici numărul. Acest si nu are înţeles de sine stătător şi nu poate să apară independent. Suoi. Ella este o formă care se foloseşte rar. Uno canta — Unul cìnta — Si canta — Se cìnta. Transformarea se aplică numai unei propoziţii care are verbul la persoana a IlI-a singular şi constă în înlocuirea subiectului nedefinit cu si. Dar şi în această situaţie pronumele Lei ia din ce în ce mai mult locul lui Ella. acesta avînd unica formă Loro. este foarte inteligent . Loro le corespund adjectivele posesive Suo. Uno ha parlato — Unul a vorbit — Si è parlato — S-a vorbit . — Aş vrea să vă spun că accept propunerea dvs. Dacă si impersonal intră în combinaţie cu forme reflexive aparente exprimate prin si (la persoana a IlI-a singular). eu vă vorbesc sincer . La Loro famiglia è molto unita — Familia Dvs. Prenumelor Lei. Signori. chiar cînd acestea se află în poziţie enclitioă şi se unesc cu verbul : Posso offrirli® un caffè ? — Pot să vă ofer o cafea ? . Sua. din ce în ce mai răspindită. Pentru pronumele care are funcţie de complement indirect in dativ nu există deosebire de gen. e foarte unită. Suo figlio è molto intelligente — Doamnă. iar transformarea impersonală nu se poate aplica decît in cazul în care verbul cere în mod normal un subiect animat: Uno balla — Unul dan­ sează — Si balla — Se dansează . Si i m p e r s o n a l şi si p a s i v § 92 în afară de si pronume reflexiv. . în timp ce si reflexiv îşi păstrează forma: Ci si lava — Ne spa­ llo .

Si vedono le colline — Se văd dealurile. c) forma si este numită si pasiv.l ă m .4) se află înaintea ver­ bului precedat la rîndul său de ne.dativ Uno lo sgrida — Cineva îl ceartă — Lo si sgrida — Este certat (acuza­ tiv) . Uno mi dice — Cineva îmi spune — Mi si dice — Mi se spune (dativ) . si impersonal devine se : Uno ne crede — Se ne crede — Se crede . s-a observat. înaintea lui si (reflexiv) sau se ne. b) se impune acordul verbului (care devine reflexiv-pasiv) . Înaintea lui ne. Verbele care se construiesc cu essere impun. se ne. Uno ci offre una somma ingente — Cineva ne oferă o sumă mare — Ci si offre una somma ingente — Ni se oferă o sumă m a r e . în contextul lui si impersonal. Ci si accorge — Ne dăm seama /îţi dai seama. Uno si è pentito — Ci si è pentiti — S-a regretat . si impersonal devine ci: Uno si smarrisce — Ci si smarrisce — Te rătăceşti / t e pierzi. Uno vi ha detto una bugia — Cineva v-a spus o minciună — Vi si è detto una bugia — Vi s-a spus o minciună. si. dativ + acuzativ Uno me lo dice — Cineva mi-o spune — Me lo si dice — Mi se spune (aceasta) . Uno la mangia — Cineva o mănîncă — La si mangia — Este mîncată (acuzativ) . Si pasiv se foloseşte atunci cînd în propoziţia care trebuie să fie transformată în propoziţie impersonală există un complement direct — diferit de subiect: Uno vede ii mare — Si vede ii mare — Se vede marea. Uno se ne va — Ci se ne va — Se pleacă. forma de masculin plural la participiu: Uno è partito — Si è partiti — S-a plecat . Uno te la dà — Cineva ţi-o dă — Te la si dà — Ţi se dă ' 111 . In această poziţie si impersonal nu suferă nici o modificare. acuzativ -f. B. Acest sens de pasiv este şi mai evident. Uno ti paria — Cineva îţi vorbeşte — Ti si paria — Ţi se vorbeşte (dativ) . cînd complementul direct (devenit subiect) este la persoana a treia (singular sau plural) şi este exprimat printr-un substantiv: Si vede la casa — Se vede casa . Uno si è accorto — Ci si è accorti — S-a băgat de seamă. 1. In acest caz: a) complementul direct devine subiect gramatical. Ci se ne va — Se pleacă. Si impersonal este precedat de orice altă formă pronominală atonă sau de orice combinaţie de forme atone (cu excepţia celor indicate la punctul 1). § 90. Si şi varianta poziţională ci (v. Uno ne parla — Se ne paria — Se vorbeşte . Uno gli spiega la lezione — Cineva îi explică lec­ ţia — Gli si spiega la lezione — I se explică lecţia . 2. Atît si impersonal cît şi si pasiv pot ocupa două poziţii în funcţie de structura grupului verbal din propoziţia căreia i se aplică transformarea: adică poziţia lui si depinde de formele atone de care este precedat verbul.

aceasta. dar acesta e al meu. aceasta) . Affittasi camere ammo­ biliate — De închiriat camere mobilate. la pot avea valoare neutră cu înţeles demonstrativ. — Acesta este scopul meu. Combinaţiile lui si cu alte forme pronominale atone nu apar niciodată în poziţie enclitică. § 93 Exemple de construcţii cu si pasiv: Improvvisamente si videro (furono viste) alcune stelle — Dintr-odată s-au văzut cîteva stele.(acest lucru.. acest lucru) NOTĂ Formele neaccentuate lo. Uno glielo spiega — Cineva îi explică aceasta — Glielo si spiega — I se explică (aceasta) . Uno vi canta — Cineva cìnta — Vi si canta — Se cìnta. PRONUME ŞI ADJECTIVE POSESIVE § 94 Din punct de vedere formal pronumele posesiv este identic cu adjectivul posesiv. Uno ci trova da lavorare — Cineva găseşte de lucru — Ci si trova da lavorare — Se găseşte de lucru . înlocuieşte substantivul care a fost exprimat anterior... ci. sg. si impersonal (sau pasiv) n u desparte celelalte combinaţii de forme atone. Acquistasi villetta con giardino — Se cumpără (de cumpărat) vilişoară cu grădină . Certe medicine si agitano (vengono agitate ) prima di prenderle — Anumite medicamente se agită mai înainte de a le folosi. fie le urmea­ ză (ca în punctul 2). Pronumele substituie. Tabloul pronumelor şi adjectivelor posesive § 95 Masculin sgpi. aceasta) . fie le precedă (ca în punctul 1). Si biasimano (sono biasimati) gli errori e si lodano (sono lodate) le azioni gloriose — Sînt condamnate greşelile şi sînt lăudate acţiunile glorioase . După cum rezultă. Si pasiv poate să a p a r ă în poziţie enclitică în unele formulări de tipul: Cercasi macchina da cucire — Se caută maşină de cusut . fiind sinonime cu ciò . Uno ve lo porta — Cineva v-o aduce — Ve lo diporta — Vi se aduce (aceasta. acest lucru. Uno ce la offre — Cineva ne-o» oferă — Ce la si offre — Ni se oferă (acest lucru. Feminin Pi- mio tuo suo nostro vostro loro 112 miei tuoi suoi nostri vostri loro mia tua sua nostra vostra loro mie tue sue nostre vostre loro . Questo è il mio scopo. Questo è il tuo quaderno. ma questo è mio — Acesta este caietul tău. Adjectivul este însoţit î n t o t d e a u n a de un substan­ tiv la care se referă.

Queste sono le mie amiche. sau ogni — fiecare. Cînd substantivul este la singular. — numerale cardinale: / miei tre cari colleghi sono andati via — Cei trei dragi colegi ai mei au plecat. Locul lui suo. -e indiferent de numărul la care se află substantivul : Ciascuno mio amico — Fiecare prieten al meu . Intre adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate: — adjective calificative: Marin è il mio caro compagno — Marin este colegul meu drag. -i. la sua salute non è buona — 113 . sua poate fi luat de formele: di lui. Una tua bugia cambiò tutto — O minciună de-a ta a schimbat totul. între adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate — pentru a întări sensul de posesie — adjectivele proprio şi stesso. Il loro canto' si sentiva lontano — Cîntecul lor se auzea pînă departe. una. şi de questo. posesivul poate fi precedat de articolele nehotărîte: un. -i. -a. Non voglio l'altrui lavoro — Nu vreau munca altuia . Posesivul loro are o singură formă. quello. Sono le sue stesse parole — Sînt chiar cuvintele lui. propriile lui cuvinte.. Le stesse tue parole — Aceleaşi cuvinte ale tale.A. — Acestea sînt prietenele mele. între articolul nehotărît şi adjectivul posesiv mai poate fi introdus adjectivul nehotărît certo Una certa sua confidente — O oarecare con­ fidentă a sa. di lei pentru a se evita confuzii: Ho visto il nonno e la nonna. Articolul hotărît poate fi înlocuit de: ciascuno. Este un adjectiv posesiv indefinit şi invariabil. atunci cind substantivul se află la singular. Mai este considerat adjectiv posesiv altrui — al. Sono le idee altrui sau Sono le altrui idee — Sînt ideilealtuia. Un mio conoscente — Un cunoscut al meu . Quella sua amica — Acea prietenă a ei. Poate fi situat înainte sau după substantiv: Questo è il lavoro altrui — Asta-i munca altuia . a. însoţit întotdeauna de ar­ ticol hotărît. fho visto con i miei propri occhi — Te-am văzut cu propriii mei ochi. — numerale ordinale: Il mio secondo caro figlio è venuto da me — Cel de-al doilea drag băiat al meu a venit la mine. -a. Uneori stesso îşi poate schimba poziţia: cînd precedă posesivul. se traduce prin „acelaşi" : Indossava lo stesso vestito — Purta aceeaşi rochie . -a — fiecare. — toate acestea împreună: / m i e i primi tre cari compagni verrannostasera — Primii mei trei dragi tovarăşi vor veni în astă seară. indiferent de genul şi numărul' obiectului posedat: Questo è affar loro — Asta-i treaba lor. Adjectivele posesive se află întotdeauna între articol şi substan­ tivul la care se referă: Marin è il mio compagno di banco — Marin este colegul meu de bancă . prietena aceea a ei. Non è giusta la tua decisione — Nu-i justă hotărîrea ta . ale altuia. -e. ai.

în timp ce adjectivele de­ mon strative determină un substantiv. ai tăi. ele indică în acelaşi timp persoana şi numărul posesorului (unul sau mai mulţi) marcînd totodată acordul în gen şi număr cu obiectul posedat. i miei. născociri. ceea ce iţi aparţine. colui. isprăvi" e t c : Questa è una delle solite sue — Asta-i una din isprăvile sale obişnuite. bunul său. familia. I miei stanno bene — Ai mei sînt sănătoşi. specificînd apropierea sau depăr­ tarea faţă de vorbitori. — demonstrative care se referă numai la persoane (pronume): costui. B. delle sue — de-ale sale. Pagherai del tuo ? — Vei plăti din banii tăi. în unele situaţii. bunul meu. din avutul tău ? Expresia dalla mia (subînţelegîndu-se dalla mia parte) se traduce prin „de partea mea" : Vi avrò dalla mia ? Veţi fi de partea mea ? Expresiile delle mie — de-ale mele. quello. Il suo — Averea. partizanii etc. questi. codesto. Pronumele posesive sînt formate cu ajutorul articolului liotărît: La mia gomma è andata perduta. — demonstrative care se referă la fiinţe şi la obiecte (pronume şi adjective): questo. Formele de masculin pi.I-am văzut pe bunicul şi pe bunica. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE § 96 Pronumele demonstrative substituie un substantiv referindmse la apropierea sau depărtarea faţă de vorbitor. Demonstrativele nu prezintă diferenţieri de per­ soană. sănătatea sa nu este bună. i suoi — ai mei. După locul şi funcţia lor în frază se pot subîmpărţi. spre a se evita confuzia se poate spune: La di lui salute non è buona — Sănătatea lui nu este bună sau La di lei salute non è buona — Sănătatea ei nu este bună. hon la tua — Guma mea s-a pierdut. Dar la sua salute se poate referi atît la il nonno cît şi la la nonna. ceea ce îi aparţine. Sînt acelea care indică atît posesorul unui obiect cît şi obiectul posedat . Pronumele posesive. ceea ce îmi aparţine . IU . întrucît figurează numai la persoana a treia. ai săi presupun substantivele: rudele. quegli. pronumele posesive au dobîndit un sens special atunci cînd sînt folosite fără antecedent — după cum urmează: Il mio — Averea. Il — tuo Averea. delle tue — de-ale tale. B. i tuoi.: Tanti cari saluti ai tuoi — Cele mai dragi salutări alor tăi . după cum urmează: A. bunul tău. pot înlocui substantive ca: „fapte. nu a ta.

Forma feminină questa se prescurtează devenind sta in cuvintele compuse: Stamattina — Azi-dimineaţă . se reduce la cele două forme questo. Quello. Fiecărui tip de demonstrativ îi corespunde un adverb: questo qui. Abbiamo ricevuto il tele­ gramma stasera alle otto — Am primit telegrama astă-seară la ora opt. quello là — acela (ăla) de acolo (colo). -a. am avut un vis frumos.A. Codesto poate fi întărit prin costì sau costà. atît faţă de vorbitor cît şi faţă de ascultător: Quel bosco è molto grande — Pădurea aceea e foarte mare . Demonstrativele care se referă şi la fiinţe şi la obiecte pot fi atît pronume cît şi adjective: variază în funcţie de gen şi număr şi prezintă următoarele forme: masculin Singular ! Plural feminin masculin questi — aceştia codesti — aceştia quelli — aceia feminin queste — acestea codesta — acestea quelle — acelea questo — acesta codesto — acesta quello — acela questa — aceasta codesta — aceasta quella — aceea Questo. -i. Stasera — Astă-seară. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de vor­ bitor : Prendi questo gesso — Ia creta asta . -i. codesto costà — acesta de aici. Codesto. quegli zoccoli. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de cel care ascultă: Portami codesto quaderno — Adu-mi acest caiet. Quello e întărit de lì sau là. 115 . questa Vho trovata piuttosto difficile — Am făcut compunerea şi am învă­ ţat lecţia: aceea era destul de uşoară. quei fiori. quello zucchero. Torneranno ancora quelle belle serate — Se vor mai întoarce acele seri frumoase. Stanotte — Azi-noapte. questo qua — acesta (ăsta) de aci: codesto costì. quello. sistemul pronumelor demonstrative. iar quello îl indică pe primul: Ho fatto il componimento e ho studiato la lezione: quello era abbastanza facile. -e exprimă depărtarea în timp şi în spaţiu. -i. NOTĂ: Codesto (cu varianta cotesto) se foloseşte rar. -a. Quello urmează normele adjectivului bello atunci cînd este însoţit de un substantiv: quel cane. azi-noapte. quegli scolari. Cînd se referă la persoane sau lucruri menţionate anterior questo indică ultimul element menţionat. -a. practic. quel foglio. quell'arco. Stamani — Azi -dimineaţă. folosite atît pe lîngă persoane cît şi pe lingă obiecte. quello scolaro. quei cani. asta însă mi s-a părut cam grea. Questa notte ho fatto un bel sogno — în noaptea asta. quello lì. quegli amici (vezi §61). NOTĂ: Questo poate fi întărit de qui sau qua.

pot fi înlocuite prin pronumele relativ chi : Colei che non vuol parlare — Chi non vuol parlare — Cine nu vrea să vorbească. Quel primo motivo — Acel prim motiv. Questo. Limba contemporană tinde să le înlocuiască prin questo. Valtra — cealaltă. e celălalt. l'altro — celălalt. Quella sau_ amica — Prietena aceea a ei . precedat de articolul hotărît . Non è questo il quadro. Costui şi colui au o nuanţă uşor peiorativă. Colui. B. Formele colui che etc. folosindu-se atît la masculin cît şi la feminin: Non voglio avere a che fare con costoro — Nu vreau să am de-a face cu ăştia (astea). Demonstrativele questi — acesta şi quegli — acela sînt pronume care se referă numai la persoane şi se folosesc doar pentru genul masculin singular. Pot îndeplini numai funcţia de subiect în nominativ: Demo­ stene e Cicerone furono due grandi oratori : questi fu romano. quegli greco — Demostene şi Cicerone au fost doi mari oratori: acesta a fost roman.Atunci cînd ne referim la un obiect din două (sau la o mulţime de obiecte) 'questo are un corespondent opozant. colei. è l'altro — Nu asta e tabloul. 116 . quello. cardinale şi ordinale) în afară de tutto şi ambedue: Questi cugini miei — Aceşti veri ai mei . coloro nu mai au nuanţă peiorativă atunci cînd sînt urmate de pronumele relativ che: Colui che grida — Acela care strigă . Coloro che vi scrivono — Aceia care vă scriu. Demonstrativele care se referă numai pronume. Colei che sta ballando — Aceea care dansează . astea. codesto. fie adjective şi se referă atît la fiinţe cît şi la obiecte. quello sînt fie pronume. sint Plural Feminin costoro — acestea coloro — acelea numai La plural dispare opoziţia de gen: costoro — ăştia. alea. coloro — ăia. Adjectivele demonstrative nu sint niciodată însoţite de articol Demonstrativele stau înaintea • substantivelor şi a tuturor determi­ nanţilor acestuia (adjective calificative. posesive. altro. Ambedue queste macchine — Amîndouă aceste maşini. Queste tre parole — Aceste trei cuvinte: Tutta questa roba — Toate aceste lucruri. au formele următoare: Singular Masculin costui — acesta colui — acela questi — acesta quegli — acela Feminin costei — aceasta colei — aceea Masculin costoro — aceştia coloro — aceia la persoane.

la asta ? — Nu m-am gìndit . aceasta. deci cînd au valoare neaccentuată. quello. ne. sau Non sapeva ciòsau Non lo sapeva — Nu ştia aceasta. ceea ce: Nondire questo ! — Nu spune (să nu spui) asta ! Non è per quello ! — Nu-i pentru asta (aia) . urmat ! Expresia in quel di.) care este invariabil: are numai forma de. (acest lucru. Formele de masculin singular questo. Spre a indica forma neutră.acela. după care urmează un nume de localitate setraduce prin: provincia. mi-a spus-o.: In quel di Perugia— In zona Perugiei. teritoriul. Demonstrativele neutre slnt : questo. Mi ha parlato di questo sau Mi ha parlato di ciò sau Me ne ha parlato — Mi-a vorbit.. Chi ti ha fatto questo ? — Cine ţi-a făcut asta ? Quello -f che = ceea ce : Quello che stai dicendo è assurdo — Ceea ce spui e absurd.. Ciò poate fi urmat de pronumele relativ che: Ciò che mi dici è una bugia — Ceea ce îmi spui e o minciună. aceasta. Mi ha detto questo sau Mi ha detto ciò sau Me Vha detto — Mi-a spus aceasta. ceea ce. pot fi înlocuite de pronumele personale neaccen­ tuate lo. acel fapt etc. C. se foloseşte mai frecvent ciò — aceasta. mi-a spus despre aceasta . ci: Non vedeva questo sau Non ci vedeva — Nu vedea aceasta. Aveva pensato a questo sau Aveva pensato a ciò sau Ci aveva pensato — S-a gìndit la (treaba) asta. grec. Hai pensato a ciò? — Non ci ho pensato! — Te-ai gìndit. quegli sînt forme care se folosesc mai mult în limbajul literar: în limba modernă tendinţa este de a fi înlocuite de questo. ciò — acest lucru. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE § 97 Pronumele şi adjectivele de identitate au următoarele forme: Masculin Singular stesso medesimo Plural stessi medesimi Singular stessa medesima Feminin Plural stesse medesime 117 . quello mai pot fi folosite şi în sens neutru cu înţelesul de: acest lucru (fapt). Formele questo şi ciò cînd exprimă non-insistenţa.. masculin singular şi valoare numai de pronume: Ciò non mi va — Asta nu-mi convine. Non ti dico quello che è successo ! — Nu-ţi spun ce-a. quello.. n-o ştia. Non sapeva questo. zona. Questi.

Il suo adetto — Lo stesso suo adetto — Acelaşi adjunct al său . Gli stessi orologi — Aceleaşi ceasuri . Le medesime •bugie — Aceleaşi minciuni. atunci întăreşte sensul substantivului : La mia opera stessa — însăşi opera mea.. B. număr şi persoană. B.. înseşi Gianni stesso me Vha detto — Gianni însuşi mi-a spus-o . -a. A. -a. -a.. Voi •stesse Vavete scritto — Voi însevă l-aţi scris.. -i. Dacă în limba română aceste forme se acordă în gen.. -e — acelaşi. demonstrativul (precedat la rîndul său de articol) le va preceda pe amîndouă: La tua cugina —• La stessa tua cugina — Aceeaşi verişoară a t a . Adjectivele de întărire stesso şi medesimo stau întotdeauna după pronumele personale.Acestea pot fi: A. -e — însumi. Con se medesimo — Cu sine însuşi. Lo stesso poate avea şi funcţie adverbială. -e.. adjective de întărire: stesso. în acest caz se traduce prin: oricum. -i. -a. -e— însumi.. medesimo.. . . adjective şi pronume demonstrative de identitate: stesso. -i. Adjectivele şi pronumele demonstrative de identitate stesso — acelaşi şi medesimo — acelaşi se află întotdeauna plasate între articol şi substantiv : Lo stesso orologio — Acelaşi ceas . medesimo. — acelaşi.. după numele proprii. -chiar opera mea. după substantivele cu articol hotărît sau determinate de adjective demonstrative. Adjectivele de întărire mai pot sta între un adjectiv posesiv şi un substantiv întărind sensul adjectivului: Questa è la tua stessa decisione — Aceasta e propria ta hotărîre. Dacă în acelaşi context stesso este plasat după substantiv. La medesima bugia — Aceeaşi minciună . in italiană se acordă numai în gen şi număr. NOTĂ: Medesimo se foloseşte mai rar în limbajul actual . La sua casa — La medesima sua casa — Aceeaşi casă a sa. io stesso — eu însumi tu stesso — tu însuţi egli stesso — el însuşi noi stessi — noi înşine voi stessi — voi înşivă loro stessi — ei înşişi Exemple : io stessa — eu însămi tu stessa — tu însăţi ella stessa — ea însăşi noi stesse — noi însene voi stesse — voi însevă loro stesse — ele însele. tot: Anche se non vuoi. -i. . Cînd substantivul este precedat de un posesiv. îl întîlnim cu precădere în textele mai vechi: Il giorno medesimo — în aceeaşi zi.. . io parto lo stesso — Chiar dacă nu 118 .

în italiană. Anche a me è successo lo stesso — Şi eu am păţit la fel. cită. nu se face nici o dis­ tincţie între che folosit la nominativ sau la acuzativ. Lo stesso che ieri mi diede una biro — Acelaşi care ieri mi-a dat un pix. Questa che vedi ora — Asta pe care-o vezi acum . Poate avea funcţii sintactice diferite în subordonată: Che în cazul nominativ şi acuzativ: Le rose che sono nel parco hanno un profumo soave (N) — Trandafirii care sînt în parc au un parfum suav • Le rose che hai visto sono profumate (A) — Trandafirii pe care i-ai văzut sînt parfumaţi. cine ştie ce : Non capivano gran che di quello che si stava dicendo — Nu înţe­ legeau mare lucru din ceea ce se spunea. întrucît limba ita­ liană nu are o caracteristică a acuzativului. 119 . şi se traduce prin acelaşi lucru. quanta. lo stesso che — acelaşi care: Quello che piange — Acela care plînge. vor fi tra­ tate pe rînd: CHE § 99 Este pronume invariabil. fapt: Gli dissi lo stesso — l-am spus la fel. Che mai poate fi precedat şi de un demonstrativ sau de un pronume de identitate: questo che — acesta care. cìte O n d e . Che poate fi substantivat în expresia gran che — mare lucru. le quali — care Chi — cine Quanto. corespunzător demonstrativului ciò. spre deosebire de limba română. cui (pentru cazurile oblice) Il quale . quante — cît. PRONUMELE RELATIVE 98 Pronumele relative au următoarele forme: Che — care .vrei. Lo stesso poate căpăta un sens neutru. quello che — acela care. quanti. Fa lo stesso — Tot aia e (e acelasi lucru) . eu tot plec. citi.cu care din care întru cît fiecare din acestea prezintă aspecte deosebite. i-am spus acelaşi lucru . la quale. i quali. deci se foloseşte pentru ambele numere şi genuri.

LA QUALE. con. in. per etc. La dativ forma a cui (folosită cu precădere în limba actuală) poate fi înlocuită de cui fără prepoziţie (folosită mai rar). In această situaţie cui este întotdeauna precedat de articolul hotărît şi urmat de substantivul care reprezintă obiectul posedat. ai ale cărui etc. inclusiv pentru genitiv şi dativ. IL QUALE. (v. nella quale. La rîndul său. Se traduce prin căruia. de/cu/în/pentru care: / / libro di cui ti ho parlato — Cartea de care ţi-am vorbit . . al. Dar cui mai poate intra în construcţii specifice cu ajutorul prepoziţiilor di. Se traduc în limba română prin care. Le idee per cui combattiamo — Ideile pentru care luptăm. se foloseşte pronumele relativ invariabil în număr şi gen cui precedat de prepoziţii. La cazurile prepoziţionale cui este precedat de prepoziţia cores­ punzătoare cazului şi este situat imediat după substantivul din regenta la care se referă: 77 film di cui mi hai parlato non mi è piaciuto — Filmul despre care mi-ai vorbit nu mi-a plăcut . dativ: Il giovane al cui padre ho offerto un libro — Tînărul tatălui căruia i-am oferit o carte. La casa in cui abitate — Casa în care locuiţi . § 101). substantivul care reprezintă obiectul posedat poate fi: la cazul nominativ: La ragazza. Il signore a cui ho parlato Il signore cui ho parlato Domnul căruia i-am vorbit. Il progetto a cui accennavo — Proiectul la care mă refeream . a. va pleca astăzi . Formele pentru nomi120 . Gli amici con cui ha fatto la gita — Prietenii cu care a făcut excursia. LE QUALI § 101 Sînt pronume relative care se acordă în gen şi număr cu substantivul. dai quali. etc. Aceste forme îl pot înlocui pe che. Toate exemplele de mai sus pot fi înlo­ cuite prin formele del quale.CUI § 100 Pentru cazurile prepoziţionale. aşa cum s-a văzut mai sus. la cui madre èpittirice. Le idee per cui combattiamo sono nobili — Ideile pentru care luptăm sînt nobile. Această formă nu are niciodată valoare de subiect sau de complement direct. Le stanze in cui viviamo noi dispongono di grandi finestre — Camerele în care locuim noi dispun de ferestre mari . Lo scolaro con il cui padre ho parlato — Şcolarul cu al cărui t a t ă am vorbit . partirà oggi — Fata a cărei mamă este pictoriţă. la cazul acuzativ : La ragazza il cui padre ho conosciuto bene— Fata pe al cărei t a t ă l-am cunoscut bine. Lo scolaro dal cui padre avevo ricevuto i francobolli — Şcolarul de la al cărui t a t ă am primit timbrele. I QUALI. sau la alte cazuri prepoziţionale: Lo scolaro del cui padre ti ho parlato — Şcolarul despre al cărui t a t ă ţi-am vorbit .

La feminin se foloseşte rar. La plural. Chi non è contento se ne vada — Cine mi e mulţumit să plece. -a. precedat de determinantul tutto. In proverbe chi are de asemeni sens nedefinit: Chi semina vento raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt culege f u r t u n ă . Poate fi deci înlocuit de tutto quello che. colei la quale şi poate fi înlocuit de aceste forme: Chi (quellojcoluijcolei che) mi saprà rispondere avrà un bel voto — Cine (acela/aceea care) va şti să-mi răspundă va primi o notă b u n ă .nativ sînt identice : il (la ) quale — singular . Chi mai poate echivala cu forma compusă uno che. Pentru cazurile genitiv. deoarece constituie un rezultat al fuziunii dintre demonstrativul quello. In acest caz dobîndeşte un sens neutru . sono le mie sorelle — Copilele cărora te adresezi sînt su­ rorile mele. Chi è saggio tace — Cine e înţelept tace. con il quale. Le fanciulle alle quali ri­ volgi la parola. sono i miei fratelli — Copiii al căror joc îl priveşti sînt fraţii mei. Chi due lepri caccia. tutte quelle che — toate acelea care sau de tanti quanti — 121 . sul quale. tutto ciò che. per il quale etc. : / fanciulli dei quali tu contempli il gioco. nel quale. quella che. -i. al quale. -a. QUANTA. poate echivala cu formele com­ puse colui che. Atunci cînd il quale se află la genitiv. -i. CHI § 102 Chi — cine. -e şi pronumele relativ che (sau il quale). quello che. QUANTI. -e. Vuna non piglia e Valtra lascia — Cine fuge d u p ă doi iepuri nu prinde niciunul. este fratele meu. colui il quale. este întotdeauna plasat după substantivul care reprezintă obiectul posedat: Ecco la signora. se traduce prin tot ceea ce: Hai capito quanto ho detto ? — Ai înţeles tot ceea ce ţi-am spus ? . dativ şi prepoziţional se folosesc formele del quale. quanti (quante ) poate fi substituit de tutti quelli che — toţi aceia care. la borsa della quale è stata perduta — Iat-o pe doamna a cărei poşetă s-a pierdut. QUANTO. il quale è vicino a te. este invariabil. colei che. i (le ) quali — plural : II fanciullo. è mio fratello — Copilul care este lingă tine. QUANTE § 103 Este un pronume demonstrativ-relativ. Ho detto quanto basta — Am spus cît trebuie (tot ceea ce trebuie). dal quale. cu sens nedefinit: chi (uno che) non lavora non mangia — Cine (unul care) nu munceşte nu mănîncă .

) quali cu substantivul pe care îl substituie (în funcţia de pronume) sau pe lîngă care se află (în funcţia de adjectiv). Spre deosebire de forme­ le anterioare. invariabil. Di chi è questa biro? — Al cui este acest p i x ? A chi devo Vonore? — Cui datorez onoarea? CHE? — care? ce?. se referă numai la obiecte sau animale... cînd înlocuieşte substantive — nume predicative: Lui che era? — El ce era ? . Che scarpe vuoi per te? — Ce pantofi vrei pentru tine? QUALE— care. poate fi adjectiv şi pronume. Era studente (era italiano ) — Era student (era italian). con cui in funcţie de context. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE INTEROGATIVE § 105 Formele acestora sînt: chi ? che ? quale ? quanto ? CHI ? — cine? este numai pronume şi se referă numai la persoane. Ca pronume se poate referi la persoane. Quale se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri.atîţia cîţi. tante quante — aţîtea cîte: Sono in malafede quanti (tutti quelli che) sostengono ciò — Sìnt de rea credinţă toţi (aceia) care susţin a s t a .. dar are un sens se­ lectiv (cu alte cuvinte indică un obiect din mai multe): Quali furono 122 . este invariabil: Chi ha rotto la bottiglia? — Cine a spart sticla?. da cui. quale se acordă în număr—*(pl.. — Metal preţios din care se fac . ONDE § 104 Se foloseşte foarte puţin în limbajul actual: este înlocuit de formele di cui. Prezioso metallo onde si fanno . Che poate fi şi adjectiv interogativ însoţind substantivele masculine şi feminine la singular şi plural: Che poesia Le piace di più? — Ce poezie vă place mai mult ? . de aceea exem­ plele de mai jos sînt luate din texte mai vechi: Di quei sospiri. Furono promossi tanti quanti si presentarono agli esami — Au fost promovaţi toţi (cei) care s-au prezentat la examene. ond'ionutrivo il core — De acele suspine cu care inima-mi hrăneam . poate fi pronume sau adjectiv interogativ. / mali onde era afflitto — Suferinţele de care era atins .

cineva: Ho visto uno che piangeva — Am văzut pe unul (pe cineva) care plîngea. A. poate fi pronume sau adjectiv .£ tuoi primi libri? — Gare au fost primele tale cărţi ? . nulla. ca şi în limba română. ognuno.. qualcosa UNO. poveste. Com'è bravo! •de bun! de talentat. de capabil! de cuminte!. Se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri indicînd cantitatea: Quante scolare suoneranno la fisarmonica? — Cîte eleve vor cìnta la acordeon?: Quanto è.. o oarecare Giannina. Forme: Che — ce . -A. -E — cît. Mi potete dire di quale compositore si tratta ? — Imi puteţi spune despre ce compozitor e vorba? QUANTO. Che idea ! — Ce idee ! Quanto — cît: Quanta gente! — Cîtă lume! ce de l u m e ! . Caracteristica comună a acestora este faptul că nu dau indicaţii precise asupra obiectului: Molti soldati mori­ rono nella guerra — Mulţi soldaţi au murit în război . glumă. -I. Quant'è bello! •de frumos ! Quanta poate fi — Cît e — Cît e PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE NEHOTĂRÎTE § 107 Categoria pronumelor şi a adjectivelor nehotărîte este. eterogenă. se acordă în gen şi număr cu substantivul pe lîngă care se află sau pe care îl substituie. Quanto Le debbo? — Cît vă datorez ? ADJECTIVELE EXCLAMATIVE § 106 Precedă întotdeauna substantivul. Giannina — A vorbit una. Qualcuno ha detto ciò — Cineva a spus asta. qualcuno. Parlò una. quanto viene? — Cît face. Atunci cînd precedă un substantiv uno.. fantasia ! — Cîtă fantezie ! Quale — ce: Quale disgrazia! — Ce nenorocire! Che (care este adjectiv şi precedă numai substantive) înlocuit prin adverbele relative: come. certuno. Quale di coi mi dà una mano? — Care dintre voi mă a j u t ă ? . quanto. «ma au valoare de articol nehotărît sau de adjectiv numeral. una. Sînt numai pronume: uno. Una j)oate avea uneori înţeles de „ispravă. chestiune" ! 123 ^ . UNA — unul. niente. chiunque chichessia. cît costă?.

Questa è una delle sue — Asta-i o ispravă de-a lui. Uno, de obicei arti­ culat cu articol hotărit, se foloseşte în corelaţie cu altro (articulat): Mentre l'uno leggeva, l'altro mangiava — în timp ce unul citea, celă­ lalt mînca. La plural corelaţia: gli uni... gli altri, le une... le altre im­ pune prezenţa articolului în mod obligatoriu: Sono andata a vedere gli animali: gli uni giacevano per terra, gli altri mi guardavano — M-am dus să văd animalele: unele stăteau pe jos, altele mă priveau. QUALCUNO, — A — cineva; pronume ce se referă la persoane: Qualcuna di voi dovrà preparare gli spaghetti — Cineva (una) dintre voi, va trebui să prepare spaghetele. In unele expresii qualcuno poate dobîndi înţelesul de persoană marcantă, „cineva": Voglio diventare qualcuno — Vreau să ajung „cineva". OGNUNO, —A — fiecare; se referă numai la persoane: nu are formă de plural : Ciò vale per ognuno di noi — Asta-i valabil pentru fiecare dintre noi. CERTUNO, -A, -I, -E-, unul, una, unii, unele: se foloseşte mai rar şi aproape exclusiv la mase. pi.; se referă numai la persoane: A certuni va sempre bene — Unora le merge mereu bine. CHIUNQUE — oricine, oricare; este invariabil; se referă numai la persoane: Chiunque di noi è pronto a giudicare — Oricare dintre noi este pregătit să judece. Chiunque poate avea şi valoare relativă, introducînd o propoziţie subordonată: Venga chiunque voglia — Să vină cine vrea. CHICCHESSIA — oricine ; e sinonim cu chiunque, dar se foloseşte mai puţin decît acesta; nu are şi valoare relativă: Non posso dirlo a chicchessia — N-o pot spune oricui. N I E N T E — nimic; este pronume nehotărît negativ şi invariabil; se referă numai la obiecte. Cînd niente se află după verb, construcţia trebuie să fie: non (sau né) -f- verb -f- niente Non ho detto niente di male — N-am spus nimic rău ; Non mangia né beve niente — Nu mănîncă şi nu bea nimic. Cînd niente se află înaintea verbului dispare negaţia: niente (sau né) + verb Niente mi va in questo affare ~ Nu-mi merge nimic în afacerea (treaba) asta ; Niente mangia né beve - Nu mănîncă şi nici nu bea nimic. — In anumite propoziţii interogative niente capătă sens pozitiv, cu înţelesul de qualcosa — ceva ; în această situaţie nu mai apare non înainte de verb: Hai bisogno di niente? — Ai nevoie de ceva? Expresia 124

niente affatto are valoare de adverb de negaţie şi se traduce prin „ab­ solut deloc" : Hai paura ? — Niente affatto — Ţi-e teamă ? Absolut deloc. Niente mai poate fi întrebuinţat cu funcţia de substantiv şi în acest caz se traduce prin „neant, nimic": Non vale un bel niente — Nu valorează nimic (Nu face doi bani); II niente — Neantul. NULLA — nimic ; pronume nehotărît negativ, invariabil, sinonim cu niente şi se comportă la fel cu acesta: non (sau ne) -j- verb -f- nulla Non dirai nulla fino alla mia partenza — Nu vei spune nimic pînă la plecarea mea; Non si muove né si sente nulla — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. nulla (sau né) -f- verb Nulla mi piace in questa stanza — Nimic nu-mi place în camera asta ; Nulla si muove né si sente — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. QUALCOSA — ceva: mai prezintă şi varianta qualche cosa: E1 successo qualcosa? — S-a întîmplat ceva?; Qualche cosa è stato fatto— Ceva s-a făcut. B. Pronume şi adjective nehotărite: alcuno, altro, certoci, ascuno ALCUNO, -A, -I, -E — cineva, vreun, cîţiva, cîteva ; nu este precedat de articol. Cînd are valoare de pronume se foloseşte numai pentru per­ soane, mai ales la pi. : Alcuni di voi la pensano male — Unii dintre voi gîndesc urît. Cînd are valoare de adjectiv se referă la fiinţe şi la lucruri. La sg. se comportă ca articolul nehotărît un, uno, una, uri: Alcun cane — Vreun cîine ; Alcuno scolaro — Vreun şcolar etc. Ue remarcat că forma de singular este puţin folosită: se preferă — în locul acesteia— adjectivul nehotărît qualche — vreun, cîţiva, cîteva: Alcuna radio-* qualche radio — Cîteva radiouri. La pi. forma alcuni, alcune este mai frecventă: Sono venuti alcuni miei alunni — Au venit cîţiva elevi de-ai mei. Dar şi în acest caz, formele respective pot fi substituite prin qualche urmat de substantivul la singular: E1 venuto qualche mio alun­ no — Au venit cîţiva elevi de-ai mei (vezi § 108). ALTRO, -A, -I, -E — altul, alta, alţii, altele ; se referă atît la fiinţe cit şi la lucruri. La singular este precedat de articolul nehotărît ; la plural, articolul dispare: Un 'altra volta ti dirò tutto — Altă dată am să-ţi spun tot ; Preferisci altre melodie? — Preferi alte melodii ? A se reţine expresia tra Valtro — printre altele. 125

CERTO, -A, -I, -E se traduce diferit în funcţie de poziţia din context: cînd se află după substantiv are valoare de adjectiv califi­ cativ şi se traduce prin: sigur, precis: Questa è una notizia certa — Aceas­ t a este o ştire sigură. Aflat înaintea substantivului se traduce prin oarecare, anumit. Certe notizie dicono così — Anumite ştiri spun aşa. CIASCUNO, -A, -I, -E — fiecare ; acoperă sfera adjectivului ogni şi a pronumelui ognuno: prezintă variante poziţionale ca şi alcuno r Ciascun' allieva — Fiecare elevă ; Ciascuno scrittore — Fiecare scriitor. Se acordă în gen cu substantivul pe care îl precedă numai la singular., în cazul unor substantive la pi: se foloseşte adjectivul singolo — fie­ care, luat în parte, luat separat. Hanno analizzato le singole leggi — Au analizat fiecare lege, toate legile una cite una. Singolo poate fi folosit şi la sg.: // singolo caso non è grave — Cazul în sine, cazul izolat nu este grav. C. Pronume şi adjective de cantitate Forme : poco molto alquanto tanto troppo parecchio altrettanto

în categoria pronumelor şi adjectivelor nehotărâte o grupă aparte este aceea care se referă la o cantitate nedeterminată.' POCO, POCA, POCHI, POCHE - puţin, puţină, puţini, puţine: Ho comprato pochi libri perché ho fatto anche altre spese — Am cumpărat puţine cărţi pentru că am făcut şi alte cumpărături. Poco are grade de comparaţie: comparativul este meno — mai puţin: Io ho meno tempo di lui — Eu am mai puţin timp decît el ; superlativul este numai absolut: pochissimo, -a, -i, -e — foarte puţin, foarte puţină, foarte puţini, foarte puţine: Ho messo pochissimo sale nella minestra — Am pus foarte pu­ ţină sare în supă. Cînd este precedat de un şi urmat de di — puţin, niţel, poco poate fi redus la forma po' : Dammi un po' di zucchero — Dă-mi puţin zahăr. ALQUANTO, -A, -I, -E — cîtva, cîţiva, cîteva, niţel, puţin, oa­ recare ; cu valoare de adjectiv: Ho visto alquante donne — Am văzut cîteva femei; cu valoare de pronume nehotărit, alquanto indică „puţin, o cantitate mică" şi este însoţit de prepoziţia di care introduce sub­ stantivul la care se referă: Ci vuole alquanto di pazienza — Este nevoie de puţintică răbdare ; cu valoare de adverb are înţeles de „destul de mult, întrucîtva, oarecum": Ho viaggiato alquanto — Am călătorit ceva (destul de mult) ; E' alquanto felice — Este oarecum fericit. PARECCHIO, PARECCHIA, PARECCHI, PARECCHIE - cîtva, cîţiva, mai mult, mai multă, mai mulţi, mai multe: Cerano parecchie ragazze — Erau mai multe fete ; Cera parecchia gente — Era mai multă lume. Nu primeşte niciodată articol ; la masculin singular are sens 126

neutru şi se traduce prin „ceva, mai mult : Non avrai tutto, ma pa­ recchio — Nu vei avea totul, dar destul (de mult). La plural parecchio are înţelesul de „oameni, persoane": Parecchi sostengono ciò — Mulţi {oameni) susţin asta. Ca adverb are înţeles de „destul de mult, (cam) mult, cîtva" (ca şi „alquanto"): Ha viaggiato parecchio — A călătorit mult (destul de mult). MOLTO, -A, -I, -E—mult, multă, mulţi, multe; se comportă la fel ca poco : Hai disegnato molto — Ai desenat mult ; Era venuta molta .gente — Venise multă lume. Comparativul lui molto este più — mai mult, mai multă: Ho mangiato più di te— Am mîncat mai mult decît tine. Superlativul absolut este moltissimo, -a, -i, -e — foarte mult, foarte multă, foarte mulţi, foarte multe: Moltissimi sono stati malcontenti — Foarte multi au fost nemulţumiţi. TANTO, -A, -I, -E —atît, atîta, atîţi, atitea, atît de mult: Ce ianto spazio — Este atîta spaţiu. Cînd este substantivat, primeşte articolul nehotărît devenind un tanto şi se traduce prin „o anumită cantitate, atît": Gli pagava un tanto al giorno — îi plătea o anumită sumă pe zi, îi dădea atît pe zi. ALTRETTANTO, -A, -I, -E — tot alît, tot atîta, tot atîţia, tot .atîtea, la fel. Se foloseşte numai după ce în prealabil a fost indicat un numeral, un pronume sau un adjectiv indicînd cantitatea: Ci furono sette bambini e altrettante bambine — Au fost şapte băieţaşi şi tot atîtea fetiţe ; Ti sei comportato bene, io farò altrettanto (valoare de adverb) — Te-ai comportat bine, eu am să fac la fel. TROPPO, -A, -I, -E '— prea mult, prea multă, prea mulţi, prea multe. Ca adjectiv precedă substantivul: Ce troppo pane — Este prea multă pîine. Ca pronume nu are determinanţi: Ho bevuto poco latte ma tu troppo — Eu am băut puţin lapte, dar t u ai băut prea mult. Troppo poate fi substantivat: la singular căpătînd înţeles de „cantitate mare": Il troppo stroppia — Ce-i prea mult strică, iar la plural înţelesul de­ venind „foarte mulţi oameni": Troppi credono ancora in queste cose — Prea mulţi mai cred încă în aceste lucruri. Ca adverb se traduce prin „prea mult, excesiv": La mamma ha lavorato troppo — Mama a muncit prea mult. NOTĂ: Unele dintre aceste adjective apar neînsoţite de substantiv, întrucît acestea din urmă se subînţeleg. Uneori pot avea şi funcţia de adverb nehotărît sau pot fi substantivate : — adjectiv: Poca/molta/tanta/parecchia gente — Pufină/multă/atîta/fmai) multă lume. — pronume: Pochi/molti vennero ad ascoltarlo — Puţini/mulţi au venit sâ-1 asculte. — adverb: E' arrivata da poco/molto — A venit de puţină vreme/de mult ; Hai mangiato parecchio — Ai mîncat cam mult. — substantiv: Questo è il poco che ho saputo — Acesta este puţinulpe care l-am aflat; Il troppo guasta — Ce-i prea mult nu-i sănătos.: 127

ALTE ADJECTIVE ŞI PRONUME NEHOTĂRÎTE § 108 TUTTO, -A, -I, -E — tot, toată, toţi, toate. Ca adjectiv are o comportare diferită faţă de celelalte adjective nehotărîte şi anume: tutto -f- nume. propriu — tot, întreg: Lo conosce tutta Bucarest — Il cu­ noaşte tot Bucureştiul ; tutto + articol hotărit -f- substantiv comun — tot, toată, întreg: Tutto il mondo — Toată lumea; Tutta la notte — Toată noaptea ; Lo amavano tutti gli abbonati — îl iubeau toţi abonaţii. La singular tutto, -a poate preceda adjective calificative dîndu-ie acestora valoare de superlativ: Sono tutto contento di essere venuto — Sînt foarte mulţumit că am venit. La plural tutto se poate construi cu numerale cardinale legate prin conjuncţia e: Sono andati via tutti e tre — Au plecat toţi trei. Cu valoare de pronume nebotărît se traduce prin „orice, în întregime": Sei capace di tutto — Eşti în stare de orice; Hai sbagliato del tutto — Ai greşit cu totul. NESSUNO, -A — nici un, nici o, nimeni; adjectiv şi pronume negativ. Ca adjectiv nessuno precedă substantivul şi prezintă aceleaşi schimbări în funcţie de iniţiala substantivului ca şi articolul nehotărît un, uno, una, uri1 : Nessun oggetto — Nici un obiect ; Nessuno zio — Nici un unchi ; Nessun bambino — Nici un copil ; Nessuna gioia — Nici o bucurie ; Nessun'idea — Nici o idee. Cînd nessuno (ca şi niente sau nulla) precedă un verb, la început de frază, nu se mai foloseşte negaţia non. Cînd însă nessuno (niente, né, nulla) este situat după verb, atunci verbul este precedat de negaţia non; a se compara: Nessuno è venuto — Nimeni n-a venit cu Non è venuto nessuno — Nu a venit nimeni ; Niente mi piace — Nimic nu-mi place cu Non mi piace niente — Nu-mi place nimic ; Nulla è avvenuto — Nimic nu s-a întîmplat cu Non è avvenuto nulla — Nu s-a întîmplat nimic. Ca pronume nessuno, -a se referă numai la persoane ; poate fi urmat de substantivul la care se referă, introdus de prepoziţia di: Nessuno dei miei amici ha affermato ciò — Nici unul din prietenii mei n-a afirmat asta. NOTĂ: în anumite propoziţii interogative nessuno poate dobîndi sensul pozitiv de alcuno — vreun, sau de qualcuno — cineva: Vuoi nessun libro? — Vrei vreo carte?; Dimmi se ha telefonato nessuno — Spune-mi dacă a telefonat cineva. Sint numai adjective nehotărîte: qualche qualsiasi qualunque ogni

QUALCHE — vreunul, cîţiva, cîteva ; invariabil ; foarte frecvent în limba contemporană; este întotdeauna urmat de substantiv la sin­ gular, cu toate că înţelesul este de plural : Ho comprato qualche libro — Am 128

cumpărat citeva cărţi ; Abbiamo visitato qualche negozio — Am vizitat cîteva magazine. Qualche nu este niciodată însoţit de articol. Poate fi însoţit de un adjectiv calificativ: Ho visto qualche bel film — Am văzut cîteva (nişte) filme frumoase, sau de un adjectiv posesiv: Qualche mio ammiratore mi ha portato dei fiori — Nişte ţciţiva) admiratori de-ai mei mi-au adus flori.
NOTĂ : Construcţia gualche + substantiv sg. poate fi înlocuită de adjectivul nehotărît alcuni (alcune): Ho visto alcuni bei film; Alcuni miei ammiratori mi hanno portato dei fiori.

QUALUNQUE — orice, oricare, oarecare; este invariabil; precedă întotdeauna substantivul; nu primeşte articol: Qualunque tua proposta sarà accettata — Orice propunere a ta va fi acceptată ; Qualunque cosa dicesse, non accetterò — Orice ar spune, nu voi accepta. Aflat după substantiv, qualunque capătă sens peiorativ ; i n această situaţie, sub­ stantivul, la rîndul lui, este precedat de articolul nehotărît: E'1 un'opera qualunque — Este o operă oarecare ; Era un uomo qualunque — Era un om oarecare. QUALSIASI — orice, oricare, oarecare ; este invariabil şi sinonim cu qualunque: Devi partecipare qualsiasi cosa fosse — Trebuie să parti­ cipi orice ar fi ; Puoi essere sostituito con qualsiasi altro membro del cir­ colo — Poţi fi înlocuit cu oricare alt membru al cercului. OGNI — fiecare; invariabil, precedă numai un substantiv la sin­ gular; refuză orice articol: Ogni uomo — Fiecare om: Viene ogni gior­ no — Vine în fiecare zi ; Si fa Viniezione ogni otto ore — Se face injecţia la fiecare opt ore.

. Verbe aparent impersonale ca: accadere — a se întîmpla (accade che. sau expresii impersonale ca: far fresco — a fi răcoare . A..). farsi notte — a se înnopta. capitare — a se nimeri.. congra­ tularsi (a felicita) .). a ajunge (bastava... tuonare — a tuna . fioccare — a cădea fulgi de nea. Verbele se pot clasifica: A.. timp. b) verbe impersonale care nu pot intra în asemenea relaţie cu un substantiv sau pronume în nominativ. 2.) .) . succedere — a se în­ tîmpla (è successo che.. Din punct de vedere semantic verbul exprimă acţiuni. gen. C R I T E R I I SINTACTICE In funcţie de relaţia verb-subiect (verb + substantiv sau pronume In nominativ) deosebim două clase de verbe: a) verbe personale care intră în asemenea relaţie: vedere (a vedea). esser proba­ bile — a fi probabil (è probabile che.). stări. calităţi văzute ca procese..) . esser facile — a fi uşor (non fu facile a.). ba­ stare — a fi suficient. a se întîmpla (capitò. avvenire — a se întîmpla (avviene che.. parere — a părea (pare di. Din această clasă fac parte : 1. B..). verbe impersonale propriu-zise: piovere — a ploua. număr... esser necessario — a fi necesar (è necessario che.. după cri­ terii sintactice — în funcţie de relaţiile pe care le realizează în propo­ ziţie . grandinare — a cădea grindina.. diateză şi.VERBUL IL VERBO § 109 Are drept caracteristică majoră flexiunea realizată prin ca­ tegoriile gramaticale de mod. persoană.). sau expresii verbale apa­ rent impersonale ca: esser certo — a fi sigur: è certo che . sognare (a visa).. 130 . după criterii morfologice — în conjugări. Toate aceste verbe şi expresii verbale impersonale se construiesc: — cu infinitivul: Non fu facile farlo scrivere — Nu a fost uşor să-1 faci să scrie .. In unele cazuri. nevicare — a ninge . fulminare — a fulgera ...... sembrare — a părea (sembra che.)..

persoană. număr. condiţionalul.conjunctivul: £ " probabile che io non possa p r o b a b i l ca eu să n u p o t să m ă î n t o r c curînd. deoarece. gerunziul şi participiu] sînt nepersonale. i m p e r a t i v u l sînt personale şi t r e i : infinitivul. Majoritatea acestor verbe însă pot avea ca subiect şi un substantiv cu care se acordă în număr: Accadono avvenimenti strani — Se petrec avenimente ciudate. î n s c h e m a de f a ţ ă sînt p r e z e n t a t e d e n u m i r i l e m o d u r i l o r şi t i m p u r i l o r din l i m b a i t a l i a n ă şi t r a d u c e r e a r o m â n e a s c ă . nevica — ninge. avînd ca subiect un infinitiv sau o propoziţie. 131 . INDICATIVO . sînt folosite întotdeauna la pers.— cu conjuncţia tornare presto — E s t e — cu indicativul: sigur că diseară vor NOTĂ: che -f. cu subiect general (vezi folosirea impersonală a ver­ belor personale). în cursul flexionării: mod. £ " certo che stasera verranno con noi al cinema — E veni cu noi la cinema.: albeggia — se face ziuă. B. în cazul nostru un verb. Gramaticile italiene considera aceste verbe ca fiind impersonale. a IlI-a sg. A nu se confunda verbele impersonale (cele care nu pot avea subiect) cu verbele personale.INDICATIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Imperfetto Passato — Imperfect remoto — Perfect simplu jj Timpuri eompuse Passato prossimo — Perfect com­ pus Trapassato prossimo — Mai m u l t ca perfect Trapassato remoto — Mai m u l t ca perfect anterior (fără corespon­ d e n t în l i m b a r o m â n ă ) Futuro anteriore — Viitor a n t e r i o r Futuro — Viitor CONGIUNTIVO . conjunctivul. folosite impersonal. CRITERII MORFOLOGICE MODURILE ŞI TIMPURILE VERBULUI § 110 î n p a r a d i g m a * verbelor italiene există ş a p t e m o d u r i . d i n t r e care p a t r u : indicativul. în funcţie de capacitatea verbelor de a forma singure predicatul unei propo­ ziţii există două categorii: verbe predicative şi verbe nepredicative. timp.CONJUNCTIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Timpuri compuse Passato — Perfect * Paradigmă — toate formele posibile pe care le poate avea un cuvînt.

132 . —ere (conj. Nu corespunde decît rareori perfectului simplu din română. fiind de fapt timpul specific naraţiunii: Eminescu nacque nel 1850 — Eminescu s-a născut în 1850.CONDIŢIONAL Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect IMPERATIVO . I) . o acţiune încheiată în trecut. -ere. a 11-a) . De obicei se traduce prin perfectul compus. sorrid-ere — a surîde. fără legătura eu prezentul.Imperfetto — Imperfect (fără corespondent în limba română) Trapassato — Mai mult ca perfect (fără corespondent în limba ro­ mână) CONDIZIONALE . -ire: vol-are — a zbura. decît pentru il passato remoto — perfectul simplu — care indică. dar timpurile şi valoarea lor nu coincid întotdeauna. Modurile personale din limba italiană sînt aceleaşi ca în română.IMPERATIV Timp simplu Presente — Prezent INFINITO . § 111 La modul indicativ trebuie subliniate următoarele aspecte: a) Pentru timpurile simple nu se constată deosebiri de valori faţă de limba română. Modurile şi timpurile verbale regulate se formează de la rădăcina infinitivului obţinută prin înlăturarea desinenţelor -are. .GERUNZIU Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect (fără corespon­ dent în limba română) PARTICIPIO . — ire (conj. în italiană. a IlI-a).INFINITIV Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect GERUNDIO .PARTICIPIU Timp simplu Presente — Prezent (fără corespondent în limba română) Timp simplu Passato — Perfect Cele trei conjugări diferă la infinitiv prin desinenţele — are (conj. dorm-irc — a dormi.

Selectarea timpului (dintre cele patru) se face potrivit corespondenţei 133 u .il b) Timpurile compuse se formează după cum urmează: II passato prossimo — perfectul compus.. Condiţionalul perfect se formează cu ajutorul prezentului con­ diţional al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat.. Il trapassato remoto — mai mult ca perfectul anterior.. se formează cu ajutorul imperfectului indicativ al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat : A vevo mangiato male allora — Mîncasem prost atunci. § 113 Modul conjunctiv are. trapassato). i! § 112 Modul condiţional are. Il futuro anteriore — viitorul anterior. în limba contemporană se foloseşte cu precădere condiţionalul perfect: Ha affermato categoricamente che alla riunione avrebbe preso la parola — A afirmat categorie că la şedinţă va lua cuvîntul .. abbiamo cantato — am cîntat (noi) etc.. se formează cu ajutorul auxiliarului la viitor + participiul perfect al verbului de conjugat: Telefonami dopo che avrai parlato con lui — Telefonează-mi după ce vei fi vorbit cu el. se formează cu ajutorul auxiliarului la perfectul simplu -f. spre deosebire de limba română. Cînd se conjugă cu avere verbele au participiul perfect invariabil. în limba română traducerea se face prin viitor sau prezent indicativ.. în propoziţiile principale. che . patru timpuri: două timpuri simple (presente. se poate folosi (foarte rar) şi condiţionalul prezent: Ha affermato. că .participiul perfect al verbului de conjugat: Avesti cantato bene quella sera — Cìntaseli (ai cîntat) bine în acea seară. imperfetto) şi două timpuri compuse (passato. prenderebbe la parola — A afirmat. în subordonate însă — spre deosebire de română — modul condiţional apare şi pentru a indica viitorul în trecut (o acţiune posterioară în subordonată în urma unei acţiuni trecute din regentă).. fie. va lua (o să ia) cu­ vîntul. ho cantato — am cîntat (eu) . prin perfectul compus: Quando fu partito ce ne tornammo a casa — După ce a plecat ne-am întors acasă. Cele două timpuri simple indică simultaneitatea acţiunii din subordonată cu cea a verbului regent. aceleaşi valori ea şi în limba română. Siamo usciti con lui — (Noi) am ieşit cu el etc. Participiul perfect al verbelor care se conjugă cu essere se acordă în număr şi gen cu subiectul: Sono uscito con lui — Am ieşit cu el (eu).parti­ cipiul perfect al verbului de conjugat. Il trapassato prossimo — mai mult ca perfectul.. în funcţie de context. timpurile compuse indică anterioritatea subordonatei faţă de regentă. NOTĂ: Il trapassato remoto nu are corespondent în română . se formează cu ajutorul verbelor auxiliare essere sau avere conjugat la indicativ prezent -f. acesta se traduce fie prin mai mult ca perfect.

il mangiare — mîncatul. dovetti andare direttamente a casa — Ajungînd (pentru că am ajuns) tîrziu. passato — perfect — timp compus. fără corespondent în română. § 116 Modul participiu are două timpuri: presente — prezent — şi passato — perfect. trapassato —*• imperfectul conjunctiv al auxiliarului + partici­ piul perfect al verbului de conjugat. Participiul prezent se poate traduce uneori printr-un gerunziu: Una lettera contenente buone. Cele trei timpuri treoute ale conjunctivului (imperfetto. guar­ dava il giornale — Aşteptînd (pe cînd aştepta) tramvaiul. Acesta din urma apare numai în propoziţii subordonate. § 117 Modul supin lipseşte în limba italiană. il leggere — ci­ t i t u l . Este de remarcat faptul că normele concordanţei timpurilor din italiană nu se potrivesc decît foarte rar cu cele din română. passato. il conoscere — cunoaşterea.predicat. Aspettando il tram. şi se traduce printr-unul din timpurile trecute ale indicativului precedat de o conjuncţie. se uita în ziar. § 115 Modul gerunziu are de asemeni două timpuri: presente— pre­ zent — (asemănător gerunziului din română) şi passato — perfect — timp compus. notizie. a trebuit să merg direct acasă . Folosirea infinitivului este foarte deosebită în cele două limbi (vezi capitolul: Folosirea infinitivului). / rappre­ sentanti le scuole — Gei care reprezintă şcolile (Reprezentanţii şcolilor). — O scrisoare conţinînd (care conţine) ştiri bune Participiul perfect corespunde modului participiu din limba română: cantato — cîntat. voit. NOTĂ: De reţinut următoarele noţiuni: 1. prezent condiţional sau printr-unul din timpurile trecute ale indicativului. sintagma verbală poate fi alcătuită din: verb auxiliar + verb de conjugatformînd 134 . Infinitivul poate dobîndi valoare de substantiv dacă este precedat de articolul hotărît : il volere — voinţa .timpurilor (acel sistem de reguli prin care timpul din subordonată se stabileşte în funcţie de timpul şi modul din propoziţia regentă: vezi § 201). temporale sau cauzale. § 114 Modul infinitiv are două timpuri ca şi în română : presente — prezent — timp simplu . Timpurile compuse ale conjunctivului se formează astfel: passato —• prezentul conjunctiv al auxiliarului -f. ambele fiind simple. Se traduce în română atît prin gerunziu (formele de gerundio şi gerundio passato) — dacă acest mod apare în română în propoziţii temporale sau cauzale — cit şi printr-un timp trecut al indicativului: Essendo arri­ vato tardi.participiul perfect al verbului de conjugat . Sintagmă verbală sau grup verbal = grup de cuvinte care formează o unitate ce nu poate fi analizată în termenii caracteristici ai propoziţiei subiect -f. Participiul prezent — nu are corespondent în română. simţit. voluto — vrut. sentito — auzit. trapassato) se traduc în română în funcţie de context : prin prezent indicativ. se foloseşte în construcţii participiale şi se traduce în română prin cel care + indicativ prezent. Gli specialisti com­ ponenti la comissione — Specialiştii care alcătuiesc comisia .

-a — eu am fost tu sei stato. VERBELE AUXILIARE § 118 Noţiunea de auxiliar înseamnă ajutător. Diateză = acea categorie gramaticală a verbului care exprimă raportul dintre subiect şi acţiunea verbului. sînt auxiliare verbele essere — a fi şi acere — a avea atunci cînd acestea sînt unite cu participiul perfect al altor verbe spre a se forma timpurile compuse din conjugarea activă şi cea pasivă . / prezzi aumentarono — Preţurile au crescut. V E R B U L A U X I L I A R ESSERE § 119 INDICATIVO PRESENTE io SOÌÌO — eu sînt tu sei — t u eşti egli è — el este ella è — ea este noi siamo — noi sìntem A FI PASSATO PROSSIMO io sono stato. (la conjugarea pasivă toate timpurile sînt compuse).-a — tu ai fost egli è stato — el a fost ella è stata — ea a fost noi siamo stati. Renato e Franco si sono picchiati — Renato şi Franco s-au bătut . I ragazzi si sono tirati i sassi — Băieţii şi-au aruncat pietre. Avrà parlato — Va (o) fi vorbit. timpurile com­ puse de la diateza reflexivă folosesc în exclusivitate auxijiarul essere: Io mi lavai — Eu mă spalai. fie în poziţie proclitică) .-é — noi am fost 135 . Deosebim: a) diateza activă — formele verbale care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical este agentul efectiv al conţinutului verbului. Siete partiti — Aţi plecat. Renato parlerà domani — Renato va vorbi mîine . Verb tranzitiv = este verbul a cărui acţiune se răsfrînge direct asupra unui obiect. 4. Qui si v e n d e i pane — Aici se vinde pîine.timpurile compuse: Ha gridato — A strigat. 3. adică poate fi construit cu ajutorul unui complement direct: La bambina mangia la mela — Fetiţa mănîncă mărul. adică „face" acţiunea: Maria ehiama Angela — Maria o cheamă pe An­ gela. Lei si lava la faccia — Ea îşi spală faţa. Verb intranzitiv =este verbul care nu poate fi construit cu ajutorul unui complement direct pentru că acţiunea acestuia nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect (adică nu admite în construcţia lui un complement direct) : La bambina viene in fretta — Fetiţa vine în grabă . b) diateza pasivă = formele care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical nu este agentul efectiv al conţinutului verbului ci numai „suferă" acţiu­ nea: Maria è chiamata da Angela — Maria este chemată de Angela. Sabina spolvera — Sabina şterge praful . c) diateza reflexivă = repre­ zintă acele forme verbale care conţin un pronume neaccentuat (aton) la aceeaşi persoană cu subiectul (fie în poziţie enclitică. La mela è mangiata dalla bambina — Mărul este mîncat de fetiţă. 2.

-e — ei (ele) vor fi fost PASSATO (che) io sia stato.-a — tu fuseseşi egli era stato — el fusese ella era stata — ea fusese noi eravamo stati.-a — eu voi fi fost tu sarai stato.-a — (ca) eu să IMPERFETTO io ero — eu eram t u eri — tu erai egli(ella) era — el (ea) era noi eravamo — noi eram voi eravate — voi eraţi essi (esse) erano — ei (ele) erau PASSATO REMOTO io fui — eu fui (fusei) tu fosti — tu fusi (fuseşi) egli (ella) fu — el (ea) fu (fuse) noi fummo — noi furăm (fuserăm) voi foste — voi furăţi (fuserăţi) essi (esse) furono — ei (ale) fură (fuseră) FUTURO io sarò — eu voi fi (o să fiu) t u sarai — tu vei fi (o să fii) egli (ella) sarà — el (ea) va fi (o să fie) noi saremo — noi vom fi (o să fim) voi sarete — voi veţi fi (o să fiţi) essi(esse) saranno — ei(ele) vor fi (o să fie) PRESENTE (che)* io sia — (ca) eu să fiu CONGIUNTIVO fi fost * în locul conjuncţiilor che sau se pot figura şi alte conjuncţii care cer construc­ ţia cu modul conjunctiv.-a — eu fusesem tu eri stato.-a — eu fusesem tu fosti stato.-a — tu vei fi fost egli (ella) sarà s t a t o l a — el (ea) va fi fost noi saremo stati. 136 .-e — noi vom fi fost voi sarete stati.voi siete — voi siateti essi sono — ei sînt esse sono — eie sìnt voi siete stati.-e — noi fu­ seserăm voi eravate stati.-e — noi fusese­ răm voi foste stati.-e — voi aţi fost essi sono stati — ei au fost esse sono state — ele au fost TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato.-e — voi fuseserăţi essi erano stati — ei fuseseră 2sse erano state — ele fuseseră TRAPASSATO REMOTO io fui stato.-e — voi veţi fi fost essi (esse) saranno stati.-a — tu fuseşi egli fu stato — el fusese ella fu stata — ea fusese noi fummo stati.-e — voi fuseserăţi essi furono stati — ei fuseseră esse furono state — ele fuseseră FUTURO ANTERIOARE io sarò stato.

-a — tu ai fi fost egli (ella) sarebbe stato.I 1 (che) tu sia — (ca) tu să fii (che)egli (ella) sia — ca el (ea) să fie (che) noi siamo — (ca) noi să fim (che) voi siate — (ca) voi să fiţi (che) essi (esse) siano — (ca) ei (ele) să fie (che) tu sia stato.-a — el (ea) ar fi fost noi saremmo stati.-a — (dacă) el( ea) ar fi fost (se) noi fossimo stati.-a — (dacă) eu aş fi fost (se) tu fossi stato.-e — (ca) noi să fi fost (che) voi siate stati.-e — ei (eie) ar fi fost IMPERATIVO sii (tu) — fii (tu) sia (lui) — (să) fie (el) siamo (noi) — (să) fim (noi) siate (voi) — fiţi (voi) siano (loro— (să) fie ei(ele) 137 .-a — (ca) tu să fi fost (che) egli (ella) sia stato.-e — (ca) ei (ele) să fi fost TRAPASSATO (se) io fossi stato.-a — (dacă) tu ai fi fost (se) egli (ella) fosse stato.-e — voi aţi fi fost essi (esse) sarebbero stati.-e — (ca) voi să fi fost (che) essi (esse) siano stati.-a — (ca) el (ea) să fi fost (che) noi siamo stati.-a — eu aş fi fost tu saresti stato.-e — noi am fi fost voi sareste stati.-e — (dacă) noi am fi fost (se) voi foste stati.-e — (dacă) voi aţi fi fost (se) essi (esse) fossero stati.-e — (dacă) ei (ele) ar fi fost IMPERFETTO (se)* io fossi — (dacă) eu aş fi (se) tu fossi — (dacă) tu ai fi (se) (ea) (se) am (se) egli (ella) fosse — (dacă) el ar fi noi fossimo — (dacă) noi fi voi foste — (dacă) voi aţi fi (se) essi (esse) fossero — (dacă) ei (ele) ar fi CONDIZIONALE PRESENTE io sarei — eu aş fi /' tu saresti — tu ai fi egli (ella) sarebbe — el (ea)ar fi noi saremmo — noi am fi voi sareste — voi aţi fi essi (esse) sarebbero — ei(ele) ar fi PASSATO io sarei stato.

-i.-e — a fi fost PARTICIPIO f Presente: ente (folosit doar ca substantiv) \ Passato: stato.INFINITO { Presente: essere — a fi Passato.A AVEA § 120 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io ho — eu am t u hai — tu ai egli (ella) ha — el (ea) are noi abbiamo — noi avem voi avete — voi aveţi essi (esse) hanno — ei (ele) au IMPERFETTO io ho avuto — eu am avut t u hai avuto — tu ai avut egli (ella) ha avuto — el(ea) a avut noi abbiamo avuto — noi am avut voi avete avuto — voi aţi avut essi (esse) hanno avuto — ei (eie) au avut TRAPASSATO PROSSIMO io avevo — eu aveam t u avevi — tu aveai egli (ella) aveva — el (ea) avea noi avevamo — noi aveam voi avevate — voi aveaţi essi (esse) avevano — ei (eie) aveau PASSATO REMOTO io avevo avuto — eu avusesem tu avevi avuto — tu avuseseşi egli (ella) aveva avuto — el (ea) avusese noi avevamo avuto — noi avuse­ serăm voi avevate avuto — voi avuseseraţi essi (esse) avevano avuto — ei (eie) avuseseră TRAPASSATO REMOTO io ebbi — eu avui (avusei) t u avesti — t u avuşi (avuse şi) egli (ella) ebbe — el (ea) avu (avuse) noi avemmo — noi avurăm (avuserăm) 138 io ebbi avuto — eu avusesem tu avesti avuto — tu avuseşi egli (ella) ebbe avuto — el (ea) avusese noi avemmo avuto — noi avu­ seserăm .-i.-a. essere stato.-e — fost f Presente: essendo — fiind \ Passato: essendo stato — fiind GERUNDIO VERBUL AUXILIAR AVERE .-a.

voi aveste — voi avurăţi (avuserăţi) -i) essi (esse) ebbero — ei (ele) avură (avuseră) FUTURO io avrò — eu voi avea (o să am) t u acrai — tu vei avea (o să ai) «gli (ella) avrà — el (ea) va avea (o să aibă) noi avremo — noi vom avea (o să avem) voi avrete — voi veţi avea {o să aveţi) essi (esse) avranno — ei (ele) vor avea (o să aibă) voi aveste avuto — voi avuseserăţi essi (esse) ebbero avuto — ei (eie) avuseseră FUTURO ANTERIORE io avrò avuto — eu voi fi avut t u avrai avuto — tu vei fi avut egli (ella) avrà avuto — el (ea) va fi avut noi avremo avuto — noi vom fi avut voi avrete avuto — voi veţi fi avut essi (esse) avranno avuto — ei (ele) vor fi avut CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io abbia — (ca) eu să am (che) tu abbia — (ca) tu să ai .) (che) egli (ella) abbia — (ca) el (ea) să aibă (che) noi abbiamo — (ca) noi să avem (che) voi abbiate — (ca) voi să aveţi (che) essi (esse) abbiano — (ca) ei (ele) să aibă PASSATO (che) io abbia avuto — (ca) eu să fi avut (che) tu abbia avuto — (ca) tu să fi avut (che) egli (ella) abbia avuto — (ca) el (ea) să fi avut (che) noi abbiamo avuto — (ca) noi să fi avut (che) voi abbiate avuto — (ca) voi să fi avut (che) essi (esse) abbiano avuto — (ca) ei (ele) să fi avut TRAPASSATO (se) io avessi avuto — (dacă) eu aş fi avut (se) tu avessi avuto — (dacă) tu ai fi avut (se) egli (ella) avesse avuto — (dacă) el (ea) ar fi avut (se) noi avessimo avuto — (dacă) noi am fi avut (se) voi aveste avuto — (dacă) voi aţi fi avut (se) essi (esse) avessero avuto — (dacă) ei (ele) ar fi avut IMPERFETTO (se) io avessi — (dacă) eu aş aveai (se) tu avessi — (dacă) tu ai avea (se) egli (ella) avesse — (dacă) el (ea) ar avea (se) noi avessimo — (dacă) noi am avea (se) voi aveste — (dacă) voi aţi avea (se) essi (esse) avessero — (dacă) ei (ele) ar avea 139 .

b) unele verbe intranzitive care arată acţiu­ nea în desfăşurare: gridare — a striga. Si è camminato male — S-a mers rău . Se conjugă cu avere: a) verbele tranzitive: Avete parlato poco — Aţi vorbit puţin . d) verbele 140 .CONDIZIONALE PRESENTE PASSATO io avrei — eu aş avea tu avresti — tu ai avea egli (ella) avrebbe — el (ea) ar avea noi avremmo — noi am avea voi avreste — voi aţi avea essi (esse) avrebbero — ei (eie) ar avea io avrei avuto — eu aş fi avut tu avresti avuto — tu ai fi avut egli(ella) avrebbe avuto — el (ea) ar fi avut noi avremmo avuto — noi am fi avut voi avreste avuto — voi aţi fi avut essi (esse) avrebbero avuto — ei (eie) ar fi avut IMPERATIVO abbi (tu) — ai (tu) abbia (lui) — aibă (el) abbiamo (noi) — avem (noi) abbiate (voi) — aveţi (voi) abbiano (loro) — aibă (ei) INFINITO PARTICIPIO { i | f GERUNDIO \ Presente: avere — a avea Passato: avere avuto — a fi avut Presente: avente — care are Passato: avuto — avut Presente: avendo — avìnd Passato: avendo avuto — avìnd Folosirea auxiliarelor § 121 A. morire — a muri . de ce? B. C. c) ver­ bele passive: La bambina è stata ferita — Fetiţa a fost rănită. arrivare — a sosi . camminare — a merge: Hai pianto tanto. / turisti sono arrivati tardi — Turiştii au sosit tîrziu. venire — a veni . b) verbele precedate de si impersonal: Si è mangiato molto — S-a mîncat mult . Se conjugă cu essere: verbele intranzitive care arată o acţiune terminată : nascere — a se naşte . Dante era nato nel 1265 — Dante se născuse în 1265 . uscire — a ieşi. Se conjugă cu essere : a) toate verbele reflexive: Mi sono lavata — M-am spălat. perché? Ai plîns mult. dormire — a dormi. piangere — a plînge.

andare (a merge). se mai disting şi prin formele reflexive mi.intranzitive care arată o acţiune Împlinită sau în perspectiva încheierii ei: arrivare (a sosi). addormentare (a adormi). Pentru aceste verbe intranzitive nu există stabilită o regulă în privinţa folosirii auxiliarului . Sei arrivato con V accelerato ? — Ai sosit cu personalul?. constituind aşa-zisele verbe reflexive aparente: Il dolore lo ha ammalato — Durerea 1-a îmbolnăvit . E' guarito dal vizio del fumo — S-a vindecat de viciul fumatului . fo­ losesc auxiliarul essere cînd sînt intranzitive: E' finito di nevicare — A încetat să ningă. Anumite criterii de selectare a auxiliarului se impun totuşi: a) O serie de verbe ca: ardere (a arde). acestea. Tutti hanno continuato gli studi — Toţi au continuat studiile . în afară de faptul că folosesc auxiliarul essere. E' continuato a piovere — A continuat să plouă. II bambino si è addormentato di colpo — Copilul a adormit dintr-odată . guarire (a se însănă­ toşi). Ha vissuto una vita serena — A trăit (a dus) o viaţă senină. de aceea se recomandă consultarea dicţionarului. verbe ce arată momentul acţiunii. E. urmat de un complement sau o propo­ ziţie completivă: Ho finito di fare il disegno — Am terminat de făcut desenul . diminuire (a micşora). cînd sînt intranzitive. Hanno finito il disegno ~ Au terminat desenul . Verbele de mişcare cer auxiliarul după cum urmează: a) a. si. D. crescere (a creşte). Cu auxiliarele essere sau avere. nascere: Sono partiti in fretta — Au plecat în grabă. continuare. salire (a urca). arrivare. Quella conferenza ha addormentato l'uditorio — Acea conferinţă a adormit auditoriul . uscire (a ieşi). cominciare. vivere (a trăi) pot fi atît tranzitive (şi în acest caz auxiliarul cerut. b) Alte perechi de verbe care pot fi atît tranzitive cît şi intranzitive sînt: ammalare (a îmbolnăvi). c) Anumite verbe ca finire. scappare. si sono ammalati diinfluenza — S-au îmbolnăvit de gripă . uscire. ti. tornare. La mamma ha guarito il cane — Mama a vindecat cîinele . cît şi intranzitive (cu auxiliarul essere): La legna è arsa nella stufa — Lemnele au ars în sobă . formează timpurile compuse şi verbele intranzitive. Mi sono svegliato di soprassalto — M-am trezit brusc. / rumori ci hanno svegliato — Zgomotele ne-au trezit . partire (a pleca). ci. este avere): Il solleone ha arso la cam­ pagna — Arşiţa a ars ţarina . venire (a veni). tornare (a se întoarce) scappare (a fugi). Perché 141 . indicînd o acţiune împlinită. E' vissuto poco — A trăit puţin. în funcţie de anumite condiţii. si. se conjugă cu auxiliarul essere Siamo andati al cinema — Am fost la cinema.ndare. svegliare (a trezi). venire. sau privită din perspectiva încheierii ei. entrare. annoiare (a plictisi) . Saranno tornati insieme — S-or fi întors împreună. La temperatura è diminuita — Temperatura a scăzut . în formarea timpurilor compuse. vi. şi auxiliarul avere cînd verbul este tranzitiv. partire. Ho finito la lettura del libro — Am terminat lectura cărţii. La lezione è cominciata puntuale — Lecţia a început la timp. entrare (a intra). Ha cominciato a lavare i panni — A început să spele rufele .

errare sìnt verbe care indică o acţiune în sine. Maria aveva saltato tutta la sera — Maria sărise toată seara. Expresiile Ha fatto caldo oggi — A fost cald azi. Verbele essere şi avere au atît valoare de auxiliare cit şi valoare. ballare. Ho errato per la città — Am colindat (m-am plimbat) prin oraş. NOTĂ: Verbele care se conjugă — la timpurile compuse — cu auxiliarul essere se acordă în gen şi număr cu subiectul . F. passeggiare. se conjugă cu auxiliarul avere: Non hai dormito stanotte ? — Nu ai dormit azi-noapte ? . 142 . Verbul avere. miagolare (a mieuna). Verbul essere precedat de particula ci sau vi are sensul de a exista: In quella casa ci sono molti quadri valorosi. Ho passeggiato un to' lungo il mare — M-am plimbat puţin pe ţărmul mării.siete partiti? — De ce aţi plecat?. piangere (a plinge). Ha detto che sarebbero venuti sabato — A spus că vor veni sîmbătă . H. respirare (a respira). partecipare (a participa). de acea se conjugă cu auxiliarul avere: Aveva camminato per delle ore — Mersese ore întregi . Non aveva viaggiato molto in vita sua — Nu călătorise mult în viaţa sa . È ' saltato giù dal letto — A sărit jos din pat. Ha tuonato -» E"1 tuonato — A t u n a t . G. La stanza ha 16 metri quadrati — Camera are 16 metri pătraţi. pento — Am greşit şi mă căiesc. O serie de verbe intranzitive ce arată o acţiune de durată: dor­ mire (a dormi). pran­ zare (a prinzi) etc. Avevano ballato assai — Dansaseră destul . La rondine è volata sul muro — Rîndunica a zburat pe zid. girare. dacă acţiunea se face prin prisma încheierii ei. Gianni è arrivato ieri — Ion a sosit ieri. Abbiamo girato tutta la Romania — Am străbătut întreaga Romanie . Alla commemorazione hanno partecipato molti — La comemorare au participat mulţi etc. Ha piovuto —• E1 piovuto — A plouat . Siamo già usciti — Am ieşit deja. viaggiare. fără a implica terminarea ei . se conjugă cu avere. Perché siete scappati ? — De ce aţi fugit ? b) camminare. auxiliarul cerut este essere. Ho errato e mi. — în casa aceea sìnt (există) multe tablouri de valoare. assistere. Sei entrata di corsa — Ai intrat în goană . se conjugă cu avere. Andrei ha corso oggi nella squadra nazionale — Andrei a alergat azi în echipa naţională. parlare (a vorbi). Gianna è arrivata oggi — Ioana a sosit azi . Non sono tornati ancora — Nu s-au întors încă . saltare (care sìnt tot verbe de mişcare) dacă implică acţiunea în sine. correre. proprie. c) Verbele volare. Verbele care indică anumite fenomene atmosferice se conjuga atît cu avere cit şi cu essere fără ca înţelesul să sufere vreo modificare: Ha nevicato dar şi E ' nevicato — A nins. Ha fatto freddo — A fost frig etc. reţinem că verbul este intranzitiv în ambele situaţii: Non ho mai volato — N-am. Siete corsi a vedere Vincidente? — Aţi alergat ca să vedeţi accidentul ? . (a asista). Carla h a sei anni — Carla are şase ani . cînd nu este auxiliar are sensul de a poseda: Ti do tutto quello che ho — Iţi dau tot ce am (posed) . zburat niciodată.

studiare — a învăţa. mangiare — a mlnca. finire — a termina. In decursul conjugării. leggere — a citi.CONJUGAREA CONJUGAREA LA DIATEZA ACTIVĂ § 122 In funcţie de desinenţa infinitivului prezent verbele se gru­ pează în trei conjugări: Conjugarea I cuprinde verbe terminate în -are: cantare — a cìnta. Conjugarea a Ii-a cuprinde verbe terminate în -ere: cedere — a vedea. apare un singur auxiliar. rispondere — a răspunde. Conjugarea I La prima §123 PRESENTE coniugazione AMARE . la tim­ purile compuse. în italiană. NOTĂ în modelele de conjugări prezentate mai jos nu mai sînt menţionate formele •de feminin. pasivă. auxiliarul cu ajutorul căruia se formează timpurile compuse este selectat de verb. reflexivă. Cele trei conjugări se mai pot grupa în funcţie de diateză: activă. aprire — a deschide.A IUBI INDICATIVO PASSATO PROSSIMO io amo — eu iubesc tu ami — tu iubeşti egli ama — el iubeşte noi amiamo — noi iubim voi amate — voi iubiţi essi amano — ei iubesc io ho amato — eu am iubit tu hai amato — tu ai iubit egli ha amato — el a iubit noi abbiamo amato — noi am iubit voi avete amato — voi aţi iubit essi hanno amato — ei au iubit TRAPASSTO PROSSIMO io avevo amato — eu iubisem t u avevi amato — tu iubiseşi egli aveva amato — el iubise noi avevamo amato — noi iu­ biserăm voi avevate amato — voi iubise­ răţi essi avşvano amato — ei iubiseră 143 IMPERFETTO io sanavo — eu iubeam t u amavi — tu iubeai egli amava — el iubea noi amavamo — noi iubeam voi amavate — voi iubeaţi essi amavano — ei iubeau . Conjugarea a IlI-a cuprinde verbe terminate în -ire: colpire — a lovi.

PASSATO REMOTO io amai — eu iubii tu sanasti — tu iubişi egli amò — el iubi noi amammo — noi iubirăm voi amaste — voi iubirăţi essi amaro no — ei iubiră FUTURO io amerò — eu voi iubi (o să iubesc) tu amerai — tu vei iubi (o să iubeşti) egli amerà — el va iubi (o să iubească) noi ameremo — noi vom iubi (o să iubim) voi amerete — voi veţi iubi (o să iubiţi) essi ameranno — ei vor iubi (o să iubească) TRAPASSATO REMOTO io ebbi amato — eu iubisem tu avesti amato — tu iubiseşi egli ebbe amato — el iubise noi avemmo amato — noi iubi­ serăm voi aveste amato — voi iubiserăţi essi ebbero amato — ei iubiseră FUTURO ANTERIORE io avrò amato — eu voi fi iubit tu avrai amato — tu vei fi iubit egli avrà amato — el va fi iubit noi avremo amato — noi vom fi iubit voi avrete amato — voi veţi fi iubit essi avranno amato — ei vor fi iubit CONGIUNTIVO PASSATO PRESENTE (che) io abbia amato — (ca) eu să (che) io ami — (ca) eu să iubesc fi iubit (che) t u abbia amato — (ca) t u (che) t u ami — (ca) t u să iubeşti să fi iubit (che) egli abbia amato — (ca) el (che) egli ami — (ca) el să să fi iubit iubească (che) noi abbiamo amato — (ca) (che) noi amiamo — (ca) noi să noi să fi iubit iubim (che) voi abbiate amato — (ca) (che) voi amiate — (ca) voi să voi să fi iubit iubiţi (che) essi abbiano amato — (ca) (che) essi amino — (ca) ei să ei să fi iubit iubească TRAPASSATO IMPERFETTO (se) io avessi amato — (dacă) eu (se) io amassi — (dacă) eu aş iubi aş fi iubit (se) t u avessi amato — (dacă) t u (se) t u amassi — (dacă) t u ai fi iubit ai iubi (se) egli avesse amato — (dacă) (se) egli amasse — (dacă) el el ar fi iubit ar iubi 144 .

iubitor amanti — care iubesc. iubitori PASSATO amato — iubit amata — iubită amati — iubiţi amate — iubitè 145 .(se) noi amassimo — (daca) noi am iubi (se) voi amaste — (dacă) voi aţi iubi (se) essi amassero — (dacă) ei ar iubi (se) noi avessimo amato — (dacă) noi am fi iubit (se) voi aveste amato — (dacă) voi aţi fi iubit (se) essi avessero amato — (dacă) ei ar fi iubit CONDIZIONALE PRESENTE io amerei — eu aş iubi tu ameresti — tu ai iubi egli amerebbe — el ar iubi noi ameremmo — noi am iubi voi amereste — voi aţi iubi essi amerebbero — ei ar iubi PASSATO io avrei amato — eu aş fi iubit tu avresti amato — tu ai fi iubit egli avrebbe amato — el ar fi iubit noi avremmo amato — noi am fi iubit voi avreste amato — voi aţi fi iubit essi avrebbero amato — ei ar fi iubit IMPERATIVO ama (tu) — iubeşte (tu) ami (lui) — iubească (el) amiamo (noi) — iubim (noi) amate (voi) — iubiţi (voi) amino (loro) — iubească (ei) INFINITO PRESENTE amare — a iubi PASSATO avere amato GERUNDIO a fi iubit PRESENTE amando — iubind PASSATO avendo amato a iubit) PARTICIPIO iubind (pentru că PRESENTE amante — care iubeşte.

e: cercare — a căuta: (io cerco). che voi inviate. tu sonnecc/ieraì. essi sognano . C.înaintea vocalelor i. io consiglierei. tu asciuga. tu invii. che io sogni. voi sognate. che egli sonnecchi. io asciugherei. acesta se men­ tine înaintea desinenţei -i de la persoana a Ii-a singular (indicativ pre­ zent) şi la formele de singular (conjunctiv prezent) şi pers. -gare primesc un -h.din rădăcină cade înaintea desinenţei -e sau -i: cominciare a începe: (io comincio). Cînd rădăcina verbală se termină în -gn. tu mangerai. noi cerchiamo.Observaţii : § 124 A. -idin rădăcină dispare în faţa desinenţelor care încep cu i: consigliare — a sfătui: (io consiglio). E. dar: che noi inviamo. (che) io consig/i. a studia: (io studio). tu asciugheresti etc. tu cerchi. t u cominci. atunci -i. che tu studi. tu asciugherai. noi lasciamo. io sonneccherei. tu comincerai. io asciugherò. egli sogna. a IlI-a plural (a conjunctivului prezent) : inviare — a trimite: (io invio). io cercherò.A SE TEME io temo — eu mă tem t u temi — tu te temi 146 LEGGERE . che essi inviino. egli comincerebbe. §125 Conjugarea a II-a Le seconda coniugazione INDICATIVO PRESENTE TEMERE . Cînd rădăcina verbală se termină în -gli sau -i neacentuat. noi cominciamo. a şterge: (io asciugo). asciugare — a usca. tu sogni. noi sogniamo. B. mangiare — a mìnca: (io mangio). lasciare — a lăsa: (io lascio). Verbele care au la infinitiv terminaţia -care. sonnecchiare — a moţăi: (io sonnecchio). t u lascerai. Cînd rădăcina verbului se termină în -ci. -sci. t u cercherai. che noi sogniamo. tu sonnecchi. io studierò. noi asciugMamo. tu lasci. tu consigleresti. tu studi. tu cerc/ieresti etc. egli lascerebbe. noi consigliamo.A CITI leggo — citesc leggi — citeşti . conjugarea se efectuează în mod normal: sognare — a visa: io sogno. noi mangiamo. egli mangerebbe. D. noi studiamo. noi sonnec­ chiamo. egli studierebbe. Cînd rădăcina verbală se termina în -i accentuat. studiare — a învăţa. -gi. t u mangi. che io invìi. tu consigli.

egli noi voi essi teme — el se teme temiamo — noi ne temem temete — voi vă temeţi temono — ei se tem legge — citeşte leggiamo — citim leggete — citiţi leggono — citesc PASSATO PROSSIMO io ho temuto — eu m-am temut ho letto — am citit tu hai temuto — tu te-ai temut hai letto — ai citit egli ha temuto — el s-a temut ha letto — a citit noi abbiamo temuto — noi ne-am abbiamo letto — am citit temut voi avete temuto — voi v-aţi temut avete letto — aţi citit essi hanno temuto — ei s-au temut hanno letto — au citit IMPERFETTO io temevo — eu mă temeam leggero — citeam tu temevi — tu te temeai leggeri — citeai egli temera — el se temea leggera — citea noi temevamo — noi ne temeam leggevamo citeam voi temevate — voi vă temeaţi leggevate — citeaţi essi temerario — ei se temeau leggevano — citeau TRAPASSATO PROSSIMO io avevo temuto — eu mă temusem avevo letto — citisem tu avevi temuto — tu te temuseşi avevi letto — citiseşi egli aveva temuto — el se temuse aveva letto — citise noi avevamo temuto — noi ne avevamo letto — citiserăm temuserăm voi avevate temuto — voi vă te­ citiserăţi avevate letto muserăţi essi avevano temuto — ei se avevano letto citiseră temuseră PASSATO REMOTO io temei (etti ) — eu mă temui lessi — citii leggesti — citişi tu temesti — t u t e temuşi lesse — citi egli temè (ette) — el se temu leggemmo — citirăm noi tememmo — noi ne temurăm leggeste — citirăţi voi temeste — voi vă temurăţi essi temerono (ettero ) — ei se temură lessero — citiră TRAPASSATO REMOTO io ebbi temuto — eu mă temusem ebbi letto — citisem tu avesti temuto tu te temuseşi avesti letto —citiseşi ebbe letto — citise egli ebbe temuto el se temuse 147 .

noi avemmo temuto — noi ne temuserăm voi aveste temuto — voi vă temuseraţi essi ebbero temuto — ei se temuseră io temerò — eu mă voi teme (o să mă tem) tu temerai — tu te vei teme (o să te temi) •egli temerà — el se va teme (o să se teamă) noi temeremo — noi ne vom teme (o să ne temem) voi temerete — voi vă veţi teme (o să vă temeţi) •essi temeranno — ei se vor teme (o să se teamă) avemmo letto — citiserăm aveste letto — citiserăţi ebbero letto — citiseră FUTURO leggerò — voi citi (o să citesc) leggerai — vei citi (o să citeşti) leggerà — va citi (o să citească) leggeremo — vom citi (o să citim) leggerete — veţi citi (o să citiţi) leggeranno — vor citi (o să ci­ tească) FUTURO ANTERIORE io avrò temuto — eu mă voi fi avrò letto — voi fi citit temut tu avrai temuto — tu te vei fi avrai letto — vei fi citit temut «gli avrà temuto — el se va fi temut avrà letto — va fi citit noi avremo temuto — noi ne vom avremo letto — vom fi citit fi temut voi avrete temuto — voi vă veţi avrete letto — veţi fi citit fi temut essi avranno temuto — ei se vor avranno letto — vor fi citit fi temut CONGIUNTIVO Presente (che) io tema — (ca) eu să mă tem legga — (ca) eu să citesc (che) tu tema — (ca) tu să te temi leggo — să citeşti (che) egli tema — (ca) el să se teamă legga — să citească (che) noi temiamo — (ca) noi să leggiamo — să citim ne temem. (che) voi temiate — (ca) voi să vă leggiate — să citiţi temeţi (che) essi temano — (ca) ei să se leggano — să citească teamă 148 .

(se) essi avessero temuto — (dacă) ei s-ar fi temut COXDIZIONALE PRESENTE leggerei — aş citi io temerei — eu m-aş teme leggeresti — ai citi tu temeresti — tu te-ai teme 14» .IMPERFETTO (se) io temessi — (dacă) m-aş teme leggessi — (dacă) eu aş citi (se) tu temessi — (dacă) tu te-ai leggessi — (dacă) tu ai citi teme (se) egli temesse — (dacă) el s-ar leggesse — (dacă) el ar citi teme (se) noi temessimo — (dacă) noi leggessimo — (dacă) noi am citi ne-am teme (se) voi temeste — (dacă) voi v-aţi leggeste — (dacă) voi aţi citi teme (se) essi temessero — (dacă) ei s-ar leggessero — (dacă) ei ar citi teme PASSATO abbia letto — (ca) eu să fi citit (che) io abbia temuto — (ca) eu să mă fi temut (che) tu abbia temuto — (ca) abbia letto — (ca) tu să fi citit tu să te fi temut abbia letto — (ca) el să fi citit (che) egli abbia temuto — (ca) el (să se fi temut (che) noi abbiamo temuto — (ca) abbiamo letto — (ca) noi să fi noi să ne fi temut citit (che) voi abbiate temuto — (ca) abbiate letto — (ca) voi să fi citit voi să vă fi temut (che) essi abbiano temuto — (ca) abbiano letto — (ea) ei să fi citit ei să se fi temut TRAPASSATO avessi letto — (dacă) aş fi citit (se) io avessi temuto — (dacă) eu m-aş fi temut (se) tu avessi temuto — (dacă) avessi letto — (dacă) ai fi citit tu te-ai fi temut avesse letto — (dacă) ar fi citit (se) egli avesse temuto — (dacă) el s-ar fi temut avessimo letto — (dacă) am fi citit (se) noi avessimo temuto — (dacă noi ne-am fi temut aveste lotto — (dacă) aţi fi citit (se) voi aveste temuto — (dacă) voi v-aţi fi temut avessero letto — (dacă) ar fi citit.

TLOÌ «gli temerebbe — el s-ar teme temeremmo — noi ne-am teme voi temereste — voi v-aţi teme essi temerebbero — ei s-ar teme leggerebbe — ar citi leggeremmo — am citi leggereste — aţi citi leggerebbero — ar citi PASSATO io avrei temuto — eu m-aşi fi avrei letto — aş fi citit temut tu avresti temuto — tu te-ai fi avresti letto — ai fi citit temut «gli avrebbe temuto — el s-ar avrebbe letto — ar fi citit 'fi temut noi avremmo temuto — noi avremmo letto — am fi citit ne-am fi temut voi avreste temuto — voi v-aţi avreste letto — aţi fi citit fi temut «ssi avrebbero temuto — ei s-ar avrebbero letto — ar fi citit fi temut IMPERATIVO temi (tu) — teme-te tema (lui) — să se teamă temiamo (noi) — să ne temem temete (voi) — temeţi-vă temano (loro) — să să teamă leggi (tu) — citeşte legga (lui) — să citească leggiamo (noi) — să citim leggete (voi) — citiţi leggano (loro) — să citească INFINITO temere — a se teme PRESENTE leggere — a citi PASSATO aver temuto — a se fi temut aver letto — a fi citìt GERUNDIO PRESENTE leggendo — citind PASSATO avendo letto — citind temendo — temìndu-se avendo temuto — temìndu-se 150 .

essi muovono . cei doi diftongi se reduc la simpla vocală o sau e. noi spargiamo. pasco. -g. -gi: grupurile -sci. tu sparai. egli pasce. che io vincessi . noi pasciamo. che io spargessi . -i. voi spargete. spargere — a presăra: io spargo. atunci sunetul nu suferă nici o al­ terare: vinco. pronunţia este ca şi în română: -ce. io muovo. temători temuto temuta temuti temute — temut — temută — temuţi — temute leggente — care citeşte leggenti — care citesc letto — citit letta — citită letti — cititi lette — citite PASSATO Observaţii : § 126 A. Anumite verbe conţin în rădăcină un diftong mobil ce apare în decursul conjugării în silabă deschisă (silabă ce se termină în vocală) accentuată: este vorba de uo şi ie. g sînt urmate de vocalele -a. nuocere — nociuto —• dăunat . che io muova etc. voi pa­ scete. tu muovi. essi spargono . temător tementi — care se tem. tu vinci. * giacere —• giaciuto — zăcut . dacă rădăcinile c. io vincerei. che io vinca . essi. spargerebbe etc e) Formele regulate ale participiului perfect -uto primesc un -iîntre rădăcină şi desinenţă ca la verbele: piacere — piaciuto — plăcut. voi vincete. spargere — a împrăştia. se. pascerebbero etc. sparga. de exemplu: muovere — a mişca. a presăra. mescere — me­ > > sciuto — turnat (în pahar) . spargere. che io pascessi . aşa cum am văzut. -sce se rostesc. che io pasca . pascere — a hrăni : io pasco. pascono . -ci. pascere — pa­ > * sciuto — păscut. egli sparge. iată cum se conjugă respectivele verbe: vincere — a învinge: io vinco. pasca.PARTICIPIO PRESENTE temente — care se teme. -se şi este urmată de -e. noi moviamo (accent mutat). respectiv se: vindere — a în­ vinge. Atunci cînd accentul cade pe desi­ nenţă sau dacă silaba respectivă este închisă. egli muove. -o. pascere. b) în cazul verbelor vincere. a) Cînd rădăcina verbală se termină în -c. B. a hrăni. Aparţin acestei categorii verbele care la infinitivul pre­ zent se termină în -ere avînd accentul pe penultima silabă (temere ) sau pe antepenultima silabă (ricevere). şi. vinca. 151 . pascere — a paşte. che io sparga . tacere — taciuto — tăcut . -ge-. tu pasci. t u vinceresti etc. spargo. egli vince. essi vincono . noi vinciamo. voi movete (accent mutat).

che egli tenga (silabă închisă). iar formele în -etti. pînă şi cele mai moderne. tot neregulate sînt verbele care îşi schimbă rădăcina în decursul conjugării: leggere: lessi — letto . apparsi lessi: scritto. letto. tenere — a ţine: io tengo (silabă închisă). -è. potere. tu siedi. potei (în loc 152 . dolere. Aproape toate verbele slabe prezintă deci o conjugare regulată: verbele tari prezintă neregularităţi de forme pe parcursul conjugării a Ii-a şi a I I I . Sînt regulate verbele care îşi păstrează aceeaşi rădăcină la toate formele conjugării. consideră această categorie ca fiind verbe neregulate. Toate verbele conjugării a doua care formează perfectul simplu în mod normal. voi tenete (accent mutat) essi tengono (silabă închisă) . egli stede. se poate constata că desinenţele sînt regulate: difendere correre corsi difesi corse difese corsero difesero conoscere cadere caddi conobbi cadde conobbe conobbero caddero în alternanţă cu desinenţele corresti difendesti defendemmo corremmo difendeste correste cadesti conoscesti cademmo conoscemmo cadeste conosceste scegliere esprimere scelsi espressi scelse espresse scelsero espressero tacere rompere ruppi tacqui tacque ruppe tacquero ruppero celorlalte persoane: esprimesti scegliesti scegliemmo esprimemmo sceglieste esprimeste rompesti tacesti rompemmo tacemmo rompeste taceste dire dissi disse dissero sparire sparvi sparve sparvero dicesti dicemmo diceste sparisti sparimmo spariste D. -ette. la § 131). noi sediamo (accent mutat). credei). -ette. noi teniamo (accent mutat). che egli sieda etc. -erono cu -etti. voi sedete (accent mutat). nuocere. C.sedere — a şedea: io siedo. venire: venni — venuto. vincere: vinsi-vinto. -ettero care se folosesc mai mult în limba modernă. apparso. tu tieni. volere. -ettero se evită atunci cînd tema verbală se termină în -t: riflct-tei (de preferat lui riflettetti). NOTĂ: Deşi gramaticile italiene. solere. verbe slabe (deboli) acelea care au la perfectul simplu (passato remoto) şi la participiul perfect accentul pe desinenţă (temei. pot avea cele două forme. Ver­ bele tari se află de asemeni înregistrate în lista verbelor neregulate (vezi lista verbelor neregulate). Verbele tari (forti) sînt acelea care au accentul pe rădăcină: scrissi.a . Verbele slabe (regulate) ale conjugării a Ii-a pot înlocui la formele de passato remoto desinenţele -ei. Aceste verbe cu diftong mobil se află în lista verbelor neregulate (a se vedea si verbele cuocere. Sînt considerate de gramaticile italiene. essi siedono. egli tiene. an­ dare: vado — andato.

de potetti). Verbele dire, fare, porre, trarre sînt verbe neregulate de conjugarea a doua, provenienţa lor din latină indicînd contragerea di» rădăcină: dicere, facere, ponere, traggere.

§127

Conjugarea a IlI-a La terza coniugazione
INDICATIVO PRESENTE

SERVIRE - a servi io servo — eu servesc t u servi — tu serveşti •egli serve — el serveşte noi serviamo — noi servim voi servite — voi serviţi •essi servono — ei servesc io ho servito — eu am servit tu hai servito — tu ai servit egli ha servito — el a servit noi abbiamo servito — noi am servit voi avete servito — voi aţi servit essi hanno servito — ei au servit

FINIRE — a termina (incoativ) finisco — termin finisci.— termini finisce — termină finiamo — terminăm finite — terminati finiscono — termină
PASSATO PROSSIMO

ho finito — am terminat hai finito — ai terminat ha finito — a terminat abbiamo finito — am terminat avete finito - ati terminat hanno finito au terminat

IMPERFETTO

•io servico — eu serveam tu servici — tu serveai egli servica — el servea noi servivamo — noi serveam voi servivate — voi serveaţi essi servicelo — ei serveau
TRAPASSATO

fin ivo terminam finiri — terminaţi finim — terminau finivamo — terminam finivate — terminaţi finieaizo — terminau PROSSIMO

io avevo servito — au servisem t u avevi servito — tu serviseşi egli aveva servito — el servise noi avevamo servito —noi serviserăm

avevo finito — terminasem avevi finito — terminaseşi aveva finito — terminase avevamo finito — terminaserăm

153

voi avevate servito — voi ser­ viserăţi essi avevano servito — ei ser­ viseră

avevate finito — terminaserăţi avevano finito — terminaseră

PASSATO REMOTO finii — terminai io servii — eu servii finisti — terminaşi t u servisti — tu servişi finì — termină egli servì — el servi finimmo — terminarăm noi servimmo — noi servirăm finiste — terminarăţi voi serviste — voi servirăţi finirono — terminară essi servirono — ei serviră TRAPASSATO REMOTO io ebbi servito — eu servisem t u avesti servito — tu serviseşi egli ebbe servito — el servise noi avemmo servito — noi serviserăm voi aveste servito — voi servi­ serăţi essi ebbero servito — ei serviseră ebbi finito — terminasem avesti finito — terminaseşi ebbe finito — terminase avemmo finito — terminaserăm aveste finito — terminaserăţi ebbero finito — terminaseră

FUTURO io servirò — eu voi servi (o sa servesc) t u servirai — tu vei servi (o să serveşti) egli servirà — el va servi (o să servească) noi serviremo — noi vom servi (o să servim) voi servirete — voi veţi servi (o să serviţi) essi serviranno — ei vor servi (o să servească) finirò — voi termina (o sa termin) finirci — vei termina (o să ter­ mini) finirà — va termina (o să termine) finimmo — vom termina (o să ter­ minăm) finirete — veţi termina (o să ter­ minati) finiranno — vor termina (o să ter­ mine)

FUTURO ANTERIORE io avrò servito — eu voi fi servit tu avrai servito — tu ve fi servit v egli avrà servito — el va fi servit 154 avrò finito — voi fi terminat avrai finito — vei fi terminat avrà finito — va fi terminat

noi avremo servito — noi vom fi servit voi avrete servito — voi veţi fi servit essi avranno servito — ei vor fi servit

avremo finito — vom fi terminat avrete finito — veţi fi terminat avranno finito — vor fi terminat

CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io serva — (ca) eu să ser­ Unisca — (ca) să termin vesc (che) tu serva — (ca) tu să finisca — (ca) să termini serveşti (che) egli serva — (ca) el să finisca — (ca) să termine servească (che) noi serviamo — (ca) noi să finiamo — (ca) să terminăm servim finiate — (ca) să terminaţi (che) voi serviate. — (ca) voi să serviţi finiscano — (ca) să termine (che) essi servano — (ca) ei să servească IMPERFETTO (se) io s e r v i m — (dacă) eu aş finissi — (dacă) aş termina servi finissi — (dacă) ai termina {se) tu servissi — (dacă) tu ai servi finisse — (dacă) ar termina {se) egli servisse — (dacă) el ar servi f'missimmo — (dacă) am termina (se) noi servissimo — (dacă) noi am servi finiste — (dacă) aţi termina (se) voi serviste — (dacă) voi aţi servi finissero — (dacă) ar termina (se) essi servissero — (dacă) ei a r servi PASSATO (che) io abbia servito — (ca) eu abbia finito — (ca) eu să fi să fi servit minat (che) tu abbia servito — (ca) t u abbia finito — (ca) tu să fi să fi servit minat (che) egli abbia servito — (ca) el abbia finito — (ca) el să fi să fi servit minat (che) noi abbiamo servito — (ca) abbiamo finito — (ca) noi să fi minat noi să fi servit ter­ ter­ ter­ ter­

155

(che) să fi (che) sa fi

voi abbiate servito — (ca) voi servit essi abbiano servito —(ca) ei servit

abbiate finito — (oa) voi să terminat abbiano finito — (ca) ei să fi ter­ minat terterterterterter-

TRAPASSATO (se) io avessi servito — (dacă) eu avessi finito — (dacă) aş fi aş fi servit minat (se) t u avessi servito— (dacă) tu avessi finito — (dacă) ai fi ai fi servit minat (se) egli avesse servito — (dacă)el avesse finito — (dacă) ar fi ar fi servit minat (se) noi avessimo servito — (dacă) avessimo finito — (dacă) am fi noi am fi servit minat (se) voi aveste servito — (dacă) aveste finito — (dacă) aţi fi voi aţi fi servit minat (se) essi avessero servito — (dacă) avessero finito — (dacă) ar fi ei ar fi servit minat CONDIZIONALE PRESENTE finirei aş termina io servirei — eu aş servi finiresti — ai termina tu serviresti — tu ai servi finirebbe — ar termina egli servirebbe — el ar servi Uniremmo — am termina noi serviremmo — noi am servi finireste — aţi termina voi servireste — voi aţi servi finirebbero — ar termina essi servirebbero — ei ar servi

PASSATO io avrei servito — eu aş fi servit avrei finito aş fi terminat tu avresti servito — tu ai fi servit avresti finito — ai fi terminat avrebbe finito — ar fi terminat egli avrebbe servito — el ar fi servit noi avremmo servito — noi am fi avremmo finito — am fi terminat servit voi avreste servito — voi aţi fi avreste finito — aţi fi terminat servit avrebbero finito — ar fi terminat essi avrebbero" servito — ei ar fi servit
IMPERATIVO

servi (tu) — serveşte serva (lui) — să servească 156

finisci (tu) — termină finisca (lui) — să termine

serviatno (noi) — să servim servite, (voi) — serviţi servano (loro) — să servească INFINITO servire — a servi aver servito — a fi servit

finiamo (noi) — să terminăm finite (voi) — terminati finiscano (loro) — să termine

PRESENTE finire — a termina PASSATO aver finito — a fi terminat GERUNDIO

servendo — servind avendo servito — servind

PRESENTE finendo — terminine! PASSATO avendo finito — terminìnd PARTICIPIO PRESENTE finente — care termină finenti — care termină PASSATO finito finita finiti finite — terminat — terminată — terminaţi — terminate

servente serventi

care serveşte care servesc

servito — servit servita — servita serviti — serviţi servite — servite Observaţii'

§ 128 A. Multe verbe din această conjugare primesc între rădăcină şi desinenţă grupul -isc — la indicativ, conjunctiv şi imperativ, per­ soanele I şi a Ill-a singular şi a I l l - a plural; (a se vedea verbul finire). Aceste verbe se numesc incoative. Sînt incoative verbe ca: ammonire. — a avertiza, agire — a acţiona, bandire — a face cunoscut, condire — a condimenta, custodire — a păzi, finire — a termina, punire — a pedepsi, capire — a înţelege, riverire — a respecta, fiorire — a înflori, pulire — a curati, nitrire — a necheza: (pulisco, pulisci, pulisce, puliscono; che io pulisca, pulisca lui, puliscano loro). B. Se conjugă normal verbe ca: aprire — a deschide, fuggire — a fugi, offrire — a oferi, servire — a servi, sentire — a auzi, divertire, — a distra, dormire — a dormi, partire — a pleca, vestire — a îmbrăca. 157

C. Cîteva verbe prezintă ambele forme de conjugare, însă cu deo­ sebire de sens între o conjugare şi cealaltă: io parto — eu plec, io partisco — eu împart. D. Participiul prezent are de obicei desinenţa -ente: fuggente — care fuge, partente — care pleacă, seguente — următor, uscente — care iese ; uneori însă aceasta este -{ente: nutriente — hrănitor, paziente — răbdător, ubbidiente — ascultător, inserviente — îngrijitor, esordiente — începător. E. Verbele care conţin diftong mobil în rădăcină (vezi: venire) urmează regulile prezentate la § 126 B, precum şi în lista verbelor nere­ gulate.

Acordul participiului perfect
§ 1291.a Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul essere impun acordul participiului perfect în număr şi gen cu subiectul: / ragazzi sono giunti — Băieţii au ajuns ; Le ragazze sono giunte — Fetele au ajuns. 1 b. Dacă complementul direct este situat după verb, participiul se poate acorda fie cu subiectul fie cu complementul direct : lo mi sono comprato queste scarpe sau Io mi sono comprate queste scarpe — Eu mi-am cumpărat aceşti pantofi. 2 a. Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul avere nu impun acordul participiului perfect cu complementul direct: Abbiamo incontrato i nostri amici — l-am întîlnit pe prietenii noştri : Non ho visto quelle ragazze — Nu le-am văzut pe fetele acelea. 2 b. Dacă complementul direct precedă verbul avere atunci se face acordul în gen şi număr cu respectivul complement: Li abbiamo incontrati — l-am întîlnit ; Non le ho viste — Nu le-am văzut. 2 c. Cînd complementul direct care precedă verbul este exprimat prin pronumele relativ che acordul participiului cu complementul este facultativ: Gli spettacoli che ho visto (sau ho visti) furono bellissimi — Spectacolele pe care le-am văzut au fost foarte frumoase. 3. în cadrul diatezei pasive, participiul perfect al verbului se acordă în gen şi număr cu subiectul gramatical: La frutta è venduta dal fruttivendolo — Fructele sînt vîndute de vînzătorul de fructe ; Questi vestiti vanno stirati — Aceste rochii trebuie să fie călcate: Il caffè sarà bevuto subito — Cafeaua va fi băută imediat. 4. Cînd are funcţie de adjectiv, participiul perfect se acordă cu substantivul la care se referă: libro chiuso — carte închisă, libri chiusi — cărţi închise ; porta aperta — uşă deschisă, porte aperte — uşi deschise. 158

Complementul direct se Participiul perfect la singular află înaintea verbului (tranzitiv) — > sau Se acordă cu complementul Exemple : I vestiti che ho nascosto / / vestiti che ho nascosti — Rochiile pe care (eu) le-am ascuns. / vestiti che abbiamo nascosto / / vestiti che abbiamo nascosti — Rochiile pe care (noi) le-am ascuns. 159 . are complement direct) Exemple: La sveglia è suonata — Ceasul deşteptător a sunat. (nu —• subiectul > . Le fiamme sono divampate — Flăcările s-au dezlănţuit. 4. 5. Verbul (intranzitiv) se conÎntotdeauna participiul perjugă cu auxiliarul avere. Complementul direct se Participiul perfect află înaintea verbului (tranzitiv) — cu complementul * şi este însoţit de pronume perso­ nal neaccentuat se acordă Exemple: I vestiti li ho nascosti io — Rochiile le-am ascuns eu. (nu — fect la masculin singular > are complement direct) Exemple: La sveglia ha suonato — Ceasul deşteptător a sunat.Schema Dacă acordului participiului > _^ Se perfect impune i 1. 3. / vestiti li ha nascosti lei / lui — Rochiile le-a ascuns ea/el. Noi abbiamo nascosto i vestiti — Noi am ascuns rochiile.. 2. Verbul (intranzitiv) se conParticipiul perfect se acordă cu jugă cu auxiliarul essere. Le fiamme hanno divampato — Flăcările au izbucnit. Complementul direct se află după verb (tranzitiv) i întotdeauna participiul perfect la singular Exemple : Io ho nascosto i vestiti — Eu am ascuns rochiile.

accingersi — a se apuca de. lesse. rem: accesi. verbe a căror neregularitate se limitează doar la passato remoto şi la participio passato: leggere — a citi . lessi. Celelalte timpuri se conjugă normal. potrei. letto . verbe care au forme neregulate la mai multe timpuri sau moduri: potere — a putea. scolpii. — a da (verbul fare — a face este considerat ca făcînd parte din conjugarea a doua) . Verbul este la diateza paParticipiul perfect se acordă cu sivă . sparire — a dispărea. (poetic). Principalele verbe neregulate * §131 accadere — a se întîmpla. sculsi. pass: accinto. Auxiliar: essere. (vezi cadere). part. scolpire — a sculpta. Le squadre si sono incontrate — Echipele s-au întilnit. offrire — a oferi. * Prezenta listă cuprin . 2. offersi. prezintă două forme la passato remoto: o formă slabă: aprii. rem: mi accinsi.6. e) la conjugarea a treia o serie de verbe ca: aprire — a deschide. ti ac­ cingesti. pass: acceso.e numai timpurile neregulate şi auxiliarul cu care se conjugă respectivele verbe ca timpurile compuse. Acestea sînt nume­ roase şi în marea majoritate aparţin conjugării a doua şi a treia: a) la conjugarea întii sînt doar trei verbe neregulate: andare — a se duce. si accinse. part. accesero. / bambini si sono svegliati — Copiii s-au trezit. b) la conjugarea a doua se disting: 1. (nu are complement direct) — subiectul + Exemple: Le casse saranno scaricate — Lăzile vor fi descărcate. si accinsero . mai mult sau mai puţin. 7. ci accingemmo. vi accingeste. Uomini e donne furono feriti — Bărbaţi şi femei au fost răniţi. lessero . accendesti. pass. accen­ demmo. Auxiliar: essere. stare — a sta. potrò. 160 . accese. pass. a începe . dare. Auxiliar: avere. accendere — a aprinde. VERBELE NEREGULATE Observaţii asupra conjugării verbelor neregulate § 130 Toate verbele care nu respectă. paradigma conjugării model sînt verbe neregulate. offrii. sparii şi o formă tare: apersi. accendeste. posso. sparvi. Verbul este pronominal — > Participiul perfect se acordă cu subiectul Exemple: Il gatto si è grattato — Pisicul s-a scărpinat.

rem: afflissi. alludemmo. essere (cînd e intranzitiv). part. Auxiliar: avere. vadano. part. . rem: annettei (annessi). a întîmpina (vezi cogliere). andate. apparite. apparvero (apparirono/apparsero) . part. annettesti. apparire — a apărea . pres: appaia (apparisca). a se consacra. appaiano (appariscano) . vai. imperativo: vai (va'). annettere — a anexa . vada. acclusero . preş: si addica. alludeste. adempiere sau adempire — a îndeplini. appaiamo (appariamo). annetteste. (vezi correre). affliggeste. si addicono. Auxiliar: avere. (vezi giungere) Auxiliar : avere. pres: appaio (apparisco). accorrere — a alerga spre. a îndurera . appariamo. pass. Auxiliar: avere. Se folosesc numai formele următoare: irul. andranno . andiamo. andiamo. si addicessero. futuro: andrò. a observa . preş: si addice. part.: si addiceva. (vezi empiere). j addirsi — a se dedica. acclu­ desti. imperativo: appari. apparisti. vi accorgeste. ci accorgemmo. rem: acclusi. accrescere — a mări . appaiano . imperf. affliggesti. pass.accludere — a anexa (un act la o scrisoare) pass. accluse. a creşte . pass: accortosi. appaia (apparisca). allusero. si addicevano . pass: apparso. afflisse. affliggemmo. va. aggiungere — a adăuga . rem: apparvi (apparii/apparsi). cong.. appaia. part. rem: allusi. ind. cong. affliggere — a întrista. pres: vado (vo). andrete. a face aluzie la . part. andrai. Auxiliar: avere. alluse. accogliere — a primi. alludere — a se referi. a se duce . . rem: mi accorsi. ti accorgesti. a m m e t t e r e — a admite (vezi mettere). vadano. cong. (vezi crescere). vada. alludesti. apparite. andresti. andare — a merge. appariate. pass. andremo. a satisface. ind. si accorse. andate. si addicano . si accorsero . appaia (apparisca). Auxiliar: avere. andrà. annette (annesse). a se potrivi. pass: annesso. condiz. accorgersi — a-şi da seama . pres: vada. andreste. andrebbe. vada. annetterono (annessero): part. Auxiliar: essere. cong. andiate. pass: accluso. Auxiliar: essere. Auxiliar avere (cînd e tranzitiv) . Auxiliar: essere. accludeste. a se mări . annettemmo. pass. afflissero.. imperf. appariste.: si addicesse. appare (apparisce). appaiono (appari­ scono) . Auxiliar: essere. vanno . Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. pass: afflitto. andremmo. apparimmo. pres: apparente . pass: alluso. appariamo. accludemmo. appari (apparisci). pres: andrei. andiamo. apparve (apparì/ apparse). andrebbero . ind. pass.

ind. applaudire — a aplauda . (vezi tendere).appartenere — a aparţine. assalga (assalisca). assalgono (assaliscono) . Auxiliar: avere. assistè (assistette). part. cong. rem: assolsi (assolvei/ assolvetti). a ataca. 162 . applauda (applaudisca). cong. rem: assalii (assalsi). pass. Auxiliar: avere. apriste. assaliate. assalgano (assaliscano) . pass: assorbito/ assorto. pass. ardite. assaliamo. Auxiliar: avere. assisteste. pres: assalga (assalisca). Auxiliar: avere. assumeste. rem: aprii (apersi). ardeste. applaudite. ardire — a îndrăzni. pass. pres: assorbo (assorbisco). appesero . pres: applauda (applaudisca). ardesti. a cuteza. assalimmo. appendemmo. assalì (assalse). pass: assistito. assolsero (assolverono / assolvettero) . pres: ardisco. pass. vi arrendeste. applaudiate. pass: ardito. assunse. ind. assumerò — a accepta. pass: appeso. pres: assorba (assorbisca). assalga (assalisca). Auxiliar: essere (cìnd e intranzitiv). assorbiamo. rem: arsi. assalisti. Auxiliar: avere. rem: appesi. assorbì. Auxiliar: avere. arsero. applaudiamo. si arresero . aprimmo. pass: arso. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. assumemmo. part. applaudiamo. pres: assalgo (assalisco). assalirono (assolsero) . assorbiamo. rem: assitei (assistetti). appendeste. essere (cìnd e intranzitiv). a absolvi. rem: assunsi. part pass: assalito. arse. assumesti. cong. assorba (assorbisca). appendere — a atîrna. assorbano (assorbiscano) . ardisce. assorbono (assorbiscono) . assistemmo. aprì (aperse). assorbire — a absorbi. ardiamo. assaliste. assalite. assali (assalisci). a aştepta . a agăţa. assorbiate. pass: assolto. arrendersi — a se preda . assorbe (assorbisce). appendesti appese. avere (cìnd e tranzitiv). part. part. applauda (applaudisca). assolse (assolvè/assolvette). applaudiamo. applaude (applaudisce). aprire — a deschide . ardere — a arde . assunsero .part. assistere — a asista . apristi. part. part. a primi . assalire — a asalta. assaliamo. ind. assistesti. Auxiliar: avere. pres: aplaudo (applaudisco). assisterono (assistettero) . ci arrendemmo. applau­ dono (applaudiscono) . assale (assalisce). ind. assolvere — a achita. applauda (applaudisca). attendere — a observa (cu atenţie) . pass: arreso. ardemmo. a ierta . si arrese. part. appla­ udano (applaudiscano) . pass. ind. pres: mi arresi. pass. part. assolvemmo. assorba (assorbisca). assolveste. (vezi tenere). pass: aperto. pass: assunto. ti arrendesti. Auxiliar: avere (cìnd e tranzitiv). imperativo: applaudi (applaudisci). applaudi (aplaudisci). Auxiliar: avere. applaudite. aprirono (apersero). applaudano (applaudiscano). pass. ardiscono. assorbite. assolvesti. ardisci.

cademmo. pres: compaio (comparisco). ind. attinsero. berreste. cedeste. attingemmo. cadreste. cogli. compi (compisci). pass: bevuto. Auxiliar: essere. compariamo comparite. cedemmo. pres: compaia (comparisca). compaia (comparisca). Auxiliar: essere. berrai. comparvero (comparirono/comparsero) . compariate. rem comparvi (comparii/ comparsi). comparire — a apărea. attinse. colga. cogliere — a culege . compaiano (compariscano) . rem: cedei (cedetti/cessi). compare (comparisce). pass: ceduto. cinse. pass. berrebbero. pass: chiuso. cóhdiz. cederono (cedettero/ cessero) . a regreta. berremo. rem: colsi. pass. chiedere — a întreba. comparve (comparì/comparse). cadrebbe. cong. berremmo. a împlini . rem: bevvi (bevei/bevetti). eadere — a cădea . coglierete. chiudesti. coglieresti. berrebbe. cadranno. Auxiliar: essere. bevemmo. condiz. pres: cogliente. part. cadremo. cingere — a încinge . chiese. cadrai. cogliate. cogliamo. berrà. chiudeste. coglie. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. coglieremo. compaiono (compariscono) . colga. pass. pass. compiere sau compire — a îndeplini. co­ gliete. attin­ gesti. Auxiliar: avere. colsero . compiangere — a deplînge. compiamo. cingeste. part. a scoate. compaia (comparisca). futuro: berrò. ind. compiono (compiscono) . pass. cadrete. pres: colga. pass. pass: cinto. part. cadesti. part. ind. cogliereste. Auxiliar: avere. chiusero. avvenire — a se întîmpla. pres: cadrei. Auxiliar: avere. cadremmo. cadrà. chiedemmo. compari (comparisci). rem: attinsi. attingeste. rem: caddi. pres: berrei. coglieremmo. pres: compio (compisco). (vezi muovere). commuovere — a emoţiona. cadeste. avvolgere — a înfăşură. pass: chiesto. futuro: coglierò. beveste. e edere — a ceda. a înconjura . a face impresie bună . commettere — a comite. essere (dacă este reflexiv). rem: chiusi. ce­ desti. comparisti. cogliamo. (vezi venire). berrete. cingemmo. pass'. compite. bere — a bea. colse. compimmo.attingere — a atinge . pass. cadrebbero. cong. (vezi pianger e). pres: colgo. chiedeste. (vezi mettere). a încuia . pass: caduto. bevve (beve / bevette). cede (cedette/cesse). part. part. rem cinsi. berresti. coglieranno . a extrage . a renunţa. compì. rem: compii. colgono . cingesti. chiedesti. cogliesti. pass. pass: comparso. part. chiesero. compie (compisce). condiz. cinsero. comparimmo. chiudemmo. berranno . Auxiliar: avere (cînd e tranzitiv). bevesti. coglieste. cogliemmo. B 163 . (vezi volgere). colgano . Auxiliar: avere. Auxiliar : avere. pass: colto. compariste. Auxiliar: avere. compisti. chiu­ se. part. pass: attinto. Auxiliar: avere. cadresti. part. caddero. coglierai. rem: chiesi. compariamo. Auxiliar: avere. coglierebbero . chiudere — a închide . a cere . coglierebbe. coglierà. pres: coglierei. part. futuro: cadrò. cadde. bevvero (beverono / bevettero) . pas.

Auxiliar: avere. compiamo. pass. part. concedeste. Auxiliar: avere. correggere — a corecta . condu­ cesti. consisterono (consistettero). cong. concepite. pass: compiuto sau compito. a cuprinde. Auxiliar: avere. rem: condussi. compisse­ ro (compiessero) . concedesti. concedemmo. correggesti. corressero . rem: consistei (consistetti). 'pres: conduco.compiste. pass: conosciuto. part. rem: coprii (copersi). pres: compia (compisca). condurre — a conduce. compiano (compiscano) . comprimeste. compia (compisca). consistemmo. conoscemmo. condurrebbe. Auxiliar: avere. conducono. pass: concluso. essere (dacă e intranzitiv). coprire — a acoperi. pass. comporre — a compune. pass. ind. (vezi fondere). condiz. compissi (compiessi). concepiscono . concedere — a acorda. compiamo. con­ duce. (vezi porre). con­ durrebbero. coprimmo. concepire — a concepe . compirono . pass: concepito/concetto. copriste. copre. concepi­ sce. "compisse (compiesse). ind. pres: condurrei. concepisci. Auxiliar : avere. correggeste. part. part. a conţine. conclusero. consistere — a consta. copri. condurresti. compresse. condussero. pass: condotto. coprono . conduceste. pres: copro. Auxiliar: avere. copriamo. a presa . concludemmo. com­ primesti. consistesti. compiano (compiscano) . part. Auxiliar : avere. Auxiliar: avere. compite. concepiamo. pass: concesso. (vezi vincere). copristi. a şti . comprendere — a înţelege. conducete. pass: coperto. a admite . conduciamo. Auxiliar: avere. conosceste. correggemmo. coprirono (coprsero) . pass. part. rem: compressi. ind. rem: conclusi. conducemmo. a călăuzi. compia (compisca). part. corresse. convincere — a convinge. pass: compresso. part. rem: corressi. Auxiliar: avere. (vezi dire). concessero . pres: concepisco. part. rem: concessi. coprite. conoscere — a cunoaşte. 164 . compiate. confondere — a" confunda. pass. gerundio: compiendo . compissimo (compiessimo). concludeste. Auxiliar: acere (dacă e tranzitiv). cong. Auxiliar : avere. co­ nobbe. condurreste. compressero. Auxiliar: avere. concluse. consisteste. conobbero. pass. compiste (compieste). comprimere — a comprima. imperativo: compi (compisci). consistè (consistette). concludere — a termina. a conclude. Auxiliar: avere. contraddire — a contrazice. coprì (coperse). comprimemmo. part. pass. concesse. conoscesti. rem : conobbi. conclu­ desti. pass: consistito. imperf: compissi (compiessi). condurremmo. compia (compisca). pass : corretto. conduci. pass. condusse. Auxiliar: essere. (vezi prendere).

diamo. Auxiliar avere. direbbero . cociamo. cong. costruire — a construi. davo. pass: deluso. dica. rem: decisi. dare — a da. cuoce. a curge. pass. part. deste. costruirono (costrussero) . diceva. a parcurge. Auxiliar: avere. dicesti. cuocia. desse. diano . part. dia. part. difendere — a apăra . direte. pass: deciso. cong. . disse. ind. darai. diede (dette). a găti . ind. . diedero (dettero). dicono . cuocia. dipingesti. deludem­ mo. cucite. diciamo. preş: cucio. pass: dipinto. pass: cotto sau cuociuto. pres: cucia. dicemmo. dà. costruisti. date. darebbero . dicessero . dessi. diano . deste. dipinse. pres: dia. correste. davano . fature: darò. pres: dica.' diranno . cocemmo. Auxiliar: avere. demmo. daremo. dicevano . crebbero. cong. darebbe. deluse. pass: cresciuto. cuciamo. costruiscono . pres: darei. corsero. cresceste. ' cuciono . pass: corso. rem: diedi • (detti). rem: crebbi. Auxiliar: avere. cuocete (cocete). (vezi fondere). difendem­ mo. davi. pass. cuoeiamo. pres: do. cuce. dai. Auxiliar: avere. dipin­ gemmo. crescemmo. daresti. pres: direi. direste. direbbe. dia. cond. danno . dicessimo. a oferi . rem: corsi. difendeste. . imperf: dicessi. cossero . daremmo. costruimmo. difese. pres: cuocio. diceste. part. diremmo. cuociono . Auxiliar: avere. pass. condiz. dipinsero. cucia. cuoci. rem: difesi. diamo. cociate. diciamo diciate. dicevamo. cong. pass. a străbate. deludeste. dava. decideste. ind. cucia. darete. futuro: cuocerò (cocerò) etc. diffondere — a răspîndi. diamo. essere (cînd scopul acţiunii este exprimat sau subînţeles). preş: costruisco. diremo. pres: dico. diceste. Auxiliar: avere. decidemmo. decise. coceste. Auxiliar: avere. difesero. costruite. part. crescesti. dissero . pass. pass: costruito sau costrutto. rem: dipinsi. . diate. imperativo: da' (dai). Auxiliar: essere (cînd este tranzitiv). date. a zice . dice. desti. (vezi scrivere). cosse.correre — a alerga. cuocere — a coace . dicano . dirà. pass: cucito. rem: costruii (costrussi). dica. corresti. pass. a clădi . dirai. cuciamo. descrivere — a descrie. corremmo. part. daranno . rem: delusi. costruiste. cong. corse. dicevate. davate. imperf. cuciate. futuro: dirò. a se mări . Auxiliar: avere. (cocevo) etc. dipingeste. dicesse. deludesti. imperf: cuocevo. dire — a spune. Auxiliar: evere (dacă e tranzitiv). cong. cuciano . darà. crescere — a creste. dipingere — a picta . costruiamo. deludere — a dezamăgi . part. costruisce. euoeiano. part. essere (dacă e intranzitiv). davamo. dia. dessero . rem: dissi. costruì (costrusse). decidesti. pres: cocente. part. dessimo. pres: ciocia. dite. pass: difeso. dicessi. Auxiliar: avere (cînd exprimă acţiunea în sine). part. imperf: dessi. cucire — a coase. part. dici. decisero. cocesti. ind. imperf: dicevo. pass. crebbe. delusero. pass. pass: dato. (cociamo). ind. costruisci. avere (dacă e intranzitiv). difendesti. dareste. pass. dicevi. rem: cossi. cuci. pass. diresti. decidere — a hotărî .

pass: d e t t o . pres: empio. elidemmo. pass. dirigemmo. vi dorrete. devono (debbono). rem. part. ti dorresti. dolendo (dolendosi). rem: dovei (dovetti). dovere — a trebui. distinguere — a distinge .) dissolvesti. si dolessero . discussero. distinsero. part. elidesti. distingueste. vi doleste. Auxiliar: avere. divisero: part. empiono . pres: deva (debba). pass. si dorrebbe. ti dorrai. elisero . vi doleste. imperf: mi dolessi. distinguesti.i emersi. pass: doluto (dolutosi). part. pass diviso. preş: dicente. part. pass. ind. emergemmo. rem: divisi. empite. pass: dissolto/dissoluto (rar). dite. Auxiliar: avere. deve. dovete. Auxiliare : avere. si dolgano . condiz. dissocerò (dissolverono/dissolvettero) . si dolesse. dissolse (dissolvè/dissolvette). vi doliate (dogliate). pass. emergere — a ieşi/(a pluti) la suprafaţă. futuro: mi dorrò. si dorranno . futuro dovrò. rem: dissolsi (dissolvei/dissolvetti.devi. part. diressero. emergesti. Auxiliar: avere. dovresti. deva (debba). pass. empie. pres: mi dorrei. emersero . Auxiliar: avere.imperativo: di'. ti dolga. empiamo. distinguemmo. Auxiliar: avere. passi emerso. rem: distrussi. ind. cong. part. rem: elisi. si duole. pass. doveste. dica. distrussero. ci doliamo (dogliamo). dirigere — a conduce. part. -elise. dogliamoci (doliamoci). pass discusso. ti duoli. dovemmo. pass. essere. si dolga. divideste. part. pass. dovrai. pres: mi dolga. avere. dirigeste. dovesti.) a se ivi. dobbiamo. a despărţi. Auxiliare: essere. distinse. rem: distinsi. gerundio: dicendo. discutemmo. diciamo. dicano . part. si dolsero. dirigesti. pres: mi dolgo. emergeste. si dolse. rem: mi dolsi. ti dolesti. dovremo. cong. ti dolessi. dovrebbe. Auxiliar: avere. rem: discussi. ci dorremmo. pass: diretto. dovreste. Auxiliar: avere. a dirija . dolere (dolersi) — a durea . part. ci dolemmo. dobbiate. pres: dolente (dolentesi) . si dolgano . dovrà. dobbiamo. pass: eliso. dovrete. pass. dissolvere — a dizolva. empisti (empie16» . distrusse. dovè (dovette). distruggesti. cong. pass. distruggere — a distruge . part. press dovrei. vi dolete. (vezi piacere). dividere — a împărţi. dovranno. emerse. dovreb­ bero . distruggemmo. doletevi. si dolgono . a regreta. dissolvemmo. deva (debba). vi dorreste. ci dorremo. ci dolessimo. Auxiliar : avere. empi. discuteste. ci doliamo (dogliamo). ind. rem: diressi. dispiacere — a displăcea. Auxiliar: essere. part. pres: devo (debbo). devano (debbano). rem: empii (empiei). imperativo: duoliti. a regreta . dividemmo. Auxiliar: essere. discutere — a discuta . condiz. discusse. pass. di­ vise. pass: dovuto. discutesti. pass: distinto. empiere sau empire — a umple . si dolga. elideste. distruggeste. pass: distrutto. doverono (dovettero). elidere — a elida . si dorrà. si dorrebbero.. dissolveste. dividesti. diresse. (fig. dovremmo.

facciano . (vezi porre). facesti. pres: giaccio. pres: farei. rem: feci. empia. a conjuga . funsero . esplodemmo. part. esigemmo. pass. empiamo. esaurire . espressero. faremo. pres. Auxi­ liar: avere. pass: esaurito (esausto). a imagina . ind. empissi. pass. eseguite. flette (flesse). esplosero . .) a declina. empiano . fare — a face. cong. cong. farebbe. esigè (esigette). fecero. faceste. pres: faccia. esprimesti. rem: finsi. esplose. pre$: giaccia. esplodesti. empiremo. empirebbe. facemmo. empia. eseguire — a executa . facciano. fai. giacque. finse. farebbero. esaurisci. fece. pass. empiste. esigere — a cere. Auxiliar: avere. esprimeste. a turna In forme (bronz etc. giaceste.sti). fingemmo. part. gerundio: empiendo. facevate. pass: funto (rar). facciate. cong. eseguiamo. finto. pass: flesso. rem: espressi. esegui (eseguisci). empiranno: cong. espresse. facessero . rem: flettei. empiate.) . cong. empì (empiè). esegua (eseguisca). giacesti. Auxiliar: avere. esaurite. pres: eseguo (eseguisco). Auxiliar: avere. farete. pass rem: esplosi. esigesti. faremmo. empirete. pass. fondemmo. empissimo. ind. facciamo. fingere — a închipui. farai. giacere — a zăcea . imperf: facessi. facciamo. a pretinde . fungere — a îndeplini o funcţie (provizoriu) . Auxiliar: avere. pres: faccio (fo). imperf: empissi. fa. facesse. imperf: facevo. pres: facente. giacciono . giacciamo (giaciamo). esprimere — a exprima. empiremmo. pres: empia. imperativo: fa' (fai). pass. esaurisco. flettesti. facessimo. empirà. esigerono (esigettero) . empissero . eseguano (eseguiscano). fondere — a topi. esegue (eseguisce). fingeste. pass: fatto. giaccia. fate. esporre — a expune. fareste. Auxiliare : avere. farà. empirai. fungeste. Auxiliare: avere sau essere. cong. fate. fondesti. eseguono (eseguiscono) . fuse. Auxiliar: avere. flettemmo. a se preface . empimmo. fungemmo. esprimmemo. condiz. fun­ gesti. esplodeste. part. facessi. ind. esaurisce. empisse. pass: esatto. part. facevano . part.r a epuiza. fanno. rem: funsi. Auxiliar: avere. part. part. facevi. giaci. rem: giacqui. futuro: empirò. esegua (eseguisca). giacquero . eseguiate. empirono (empierono) . pass: espresso. giacemmo. part. empirebbero . pres: esegua (eseguisca). funse. fingesti. (flessi). esigeste. faranno. Auxiliar : avere. facciamo. giace. finsero. pass: empito (empiuto). pres: empirei. pass. giaccia. faccia. faccia. empireste. part. fusero . fletterono (flessero) . flettere — a îndoi . empiste. rem: esigei (esigetti). faceva. a istovi . pass: esploso. essere. pvss. (gram. condiz. part. gerundio: facendo. facevamo. esauriamo. fletteste. Auxiliar: avere. giacete. eseguiamo. empiresti. giacciamo 167. faresti. futuro: farò. rem: fusi. fondeste. pass. faceste. Auxiliar: avere. esplodere — a exploda. part. pass. pass : fuso. ind. esauriscono . faccia.

part. giacciamo (giaciamo). inghiottono (inghiottiscono) . congpres: muoia. rem: misi. insistere — a insista. pass. imperativo: inghiotti (inghiottisci). nacquero. pass: munto. inghiotta (inghiotisca). rem: nacqui. godere — a se bucura de. insistemmo. part. rem: insistei (insistetti). godrebbe. mungesti. part. mungemmo mungeste. godreste. mantenere — a menţine. mordem­ mo. invadesti. pass: letto. insisterono (insistettero) . moristi. muoia. Auxiliar: avere. muovere — a mişca . pass: morso. interrompere — a întrerupe. Auxiliar: avere. mordeste. pass: invaso. movesti. moveste. nascesti. ind. inai. condiz. pres: inghiotto (inghiottisco). godranno . part. mungere—a mulge: pass. a năvăli . pres: morente. part. mordesti. Auxiliar: avere. pass. Auxiliare: essere. pass. Auxiliar: avere. pass: goduto. part. pass: morto. nacque. inghiottite. moriate. invadere — a invada. pass. pass: messo.(giaciamo). giaccia. part. gerundio: morendo. mise. movemmo. inghiottiamo. muori. pass: nato. morirete (morrete). giungeste. Auxiliar: avere. pass: giaciuto. godrà. inghiottiamo. pass: giunto. part. mettere — a pune . invase. giunsero. invademmo. invasero. (vezi tendere). pass. Auxiliar: essere. lesse. inghiotti (inghiottisci). Auxiliar: essere. godrete. morire — a muri . intendere — a înţelege. metteste. Auxiliar: essere. inghiottiate. rem: lessi. (vezi venire). futuro: morirò (morrò). morimmo. introdurre — a introduce. morite. a pricepe. rem: morsi. inghiottano: (inghiottiscano). munse. rem: mossi. nascere — a naşte . inghiotte (inghiottisce). Auxiliar: essere. 168 .-invadeste. rem: giunsi. rem: morii. muoiano . pass. pres: muoio. moriamo. inghiottite. moriranno (morranno) . Auxiliar: avere. giungere — a ajunge . in­ sistè (insistette). part. (vezi rompere). leggemmo. morsero. giacciano . intervenire — a interveni. mosse. part. pass. inghiottiamo. muoiono . muoia. pass: mosso. morirai (morrai). rem: invasi. rem: munsi. inghiottano (inghiottiscano). part. munseo. morirà (morrà) moriremo (morremo). Auxiliar: avere. leggesti. godrebbero. misero. Auxiliar: avere. . godrai. giungemmo. Auxiliar: avere. futuro: godrò. giacciate (giaciate). morì. giacete. mettesti. moriamo. morirono . moriste. (vezi condurre). a păstra. pres: inghiotta (inghiottisca). inghiottire•— a înghiţi . cong. pass: insistito. mettemmo. mossero. part. Auxiliar: avere. nasceste. inghiotta (inghiottisca). Auxiliar: avere. imperativo: giaci. giungesti. part. pass. godremo. lessero. godremmo. pass. insisteste. (vezi tenere). inghiotta (inghiottisca). pres: godrei godresti. avere. leggere — a citi . morse. Auxiliar: avere. insistesti. Auxiliar: avere. giacciano . nascem­ mo. mordere — a muşca . leg­ geste. muore. giunse.

persuadeste. partire — I — cu sensul de a pleca se conjugă astfel la ind. piacete. nocevano . piacere — a plăcea . (vezi tenere). pres: nuoccia. pass. paremmo. ind. pres: paio. nocessimo. paiamo. imperf: nocessi. piacciate (piaciate). offrì (offerse). II — cu sensul de a imparti se conjugă astfel la ind. perdere — a pierde . paia. partiamo. perse (perdette/perde). nocereste. piacciano . pare. rem: parvi (parsi). (nuociamo). pareste. par­ vero . cong. cong.: perso (perduto). noceva. piacciono . parrete. pres: partisco. pass. pass. nocessero . nocesti. a păgubi . nocevi. (vezi porre). paiate. nocquero . ofrirono (offersero) . nuocere — a dăuna. parte. pass. nociamo. 169 . part. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. piacquero . offendemmo. Auxiliar: avere. opporre — a opune. parrà. nocerebbe. offesero . imperf: nocevo. nascosto. paia. nocerà. pass: offeso. occorrere — a trebui. persero (perdettero/perderono) . nocerete. futuro: parrò. Auxiliar: avere. persuasero. nascondeste. Auxiliar: essere. Auxiliar: avere. parve. piacciamo. rem: ofrii (offersi). nocerai. pass. piace. Auxiliar: avere. partono. futuro: nocerò. cong. part. rem: nocqui. noeerebbero . perdesti. pass: persuaso. nocessi. nociamo. part. noceranno . pres: nocerei. paresse. pass. nocevamo. persuadere — a convinge . parrai. parreste. part. noceste. nocevate. nuoci. nascondemmo. Auxiliar: essere. rem: nascosi. perdemmo. rem: persuasi. offrire — a oferi . partite. pass:nociuto (nuociuto). parvente. offristi. offriste. offendeste. nuoccia. offese. part. persuase. partiamo. ind. pass. paressero . parete. piacciano. nuociate. piacesti. (piaciamo). gerundio: parendo. pres: offrente (offerente) . pareste. piaccia. nascondesti. pres: parto. pres: parrei. parresti. nuoccia. partisci. piaci. pass: parso. partiscono. rem: offesi. piaceste. pari. nocciono (nuocciono) . nascose. presi noccio (nuoccio). piaccia. nocesse. condiz. Auxiliar: essere.. cong. part. parremmo. nocemmo. persuademmo. piacemmo. piacciamo (piaciamo). ind. part. rem: piacqui. persuadesti. nuoce. offendere — a jigni . pass: piaciuto. nuocciano . imperf: paressi. pass. Auxiliar: essere. ottenere — a obţine. cong. pass. pres: piaccia. parremo. gerundio: nocendo (nuocendo). paiamo. Auxiliar: avere. paressimo. pa­ iono . partisce. rem: persi (perdetti/perdei). pass: offerto. noceresti. noceremo. Auxiliar: essere. offendesti.nascondere — a ascunde . part. piacete. pres: paia. offrimmo. perdeste. parti. nocete. piaccia. paresti. nuoccia nuociamo. part. part. nocque. Auxiliar: avere. piacciamo. pres. imperativo: nuoci. condiz. parrebbero . (vezi correre). pres: piaccio. parrebbe. pass. nuocciano . paiano . noceremmo. imperativo: piaci. partite. piacque. parere — a părea . parranno . noceste. paressi. nocete (nuocete). part. nascosero. pres: nocente .

porrebbe. porreste. produce. potete. procedettero . potrà. rem: presi. futuro: potrò. porgere — a prezenta. essere (cu sensul de a merge. ponga. part. premerono (premettero) . cong. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. pass. (vezi venire). prendeste. porgemmo. produrranno . porrà. pass: pianto. ponemmo. porse. cong. pass: prodotto. produrrai. rem: presunsi (presumei/ presumetti). possa. provvederete. porremo. pres: porrei. produrremmo. rem: potei. procedeste. pres: potrei. condiz. part. possano . pass: posto. premere — a apăsa. presero. pre­ mesti. ind. a pune. pass. futuro: produrrò. prendere — a lua . rem: piansi. produceste. prese. ind. procedesti. poniamo. presumesti. Auxiliar: avere. pretendeste. pass. condiz. posero . (vezi vedere). poniamo. pres: possa. pass: preso. potresti. puoi. poniamo. pass. Auxiliar: avere. producete. (vezi vedere). presunsero (presumerono/presumettero) . part. produrresti prrodurebbe. porrete. part. part. pass: potuto. potesti. a presa. Auxiliar: avere. possiamo. ponga. possiamo. potranno . rem: produssi. procedemmo. pass. (vezi venire). Auxi­ liar: avere. part. Auxiliar: essere. pres: ponga. possa. produrrà produrremo. pone. producono. pass. potreste. presumere — a presupune. part. rem: posi. poneste. prememmo. imperf: potevo. premè (premette). potemmo. a umbla). pose. prevedere — a prevedea. Auxiliare: avere (cu sensul de a proceda).piangere — a plînge . piansero. Auxiliar: avere. porranno . produrre — a produce . 2. pres: posso. ponete. porsero . potere — a putea . pretendere — a pretinde . ponga. produsse. Auxiliar: avere. part. provve170 .pass. pretendesti. potevi. possiate. piangemmo. Auxiliar: avere. pres: potente . Auxiliar: essere sau avere. pongano . porre — a aşeza. poterono . pretese. premeste. provvederemo. porremmo. poteva. poteste. prendemmo. produrrebbero . rem: procedetti. pass. pres: pongo. part. potrete. piangeste. pomate. pass. pretesero . provvedere — a procura. produssero . ponesti. a umbla . procedette. produrrete. porresti. presumemmo. presumeste. a oferi. potè. provenire — a proveni. prevenire — a preveni. ind. procedere — 1. provvedere. presunse (presumè/presumette). pass: preteso. potremo. porgeste. possono . part. pianse. pass: premuto. potevate. potrai. producesti. ponete. pass: presunto. porrebebro . a crede . pass. pres: produrrei. produciamo. pres: produco. potremmo. rem: premei (premetti). condiz. pongono . a întinde. a da. pretendemmo. part. imperativo: poni. prendesti. potrebbero . part. produrreste. può. pongano. Fac excepţie: futuro: prov­ vedere. porgesti. pass: porto. potevamo. producemmo. rem: pretesi. a merge. futuro: porro. pote­ vano . a proceda . pres: ponente. pass: proceduto. rem: porsi. Auxiliar: avere. produci. potrebbe. porrai. piangesti. poni. provvederai.

rimangono . ridurrete. pass. part. pres: rimango. resisterono (resistettero) . rispondemmo. Auxiliar: acera. pass: provvisto. part. ridusse. riduce. rispondere — a răspunde. pass. ridurremmo. ridurranno . part. rimaniamo. ind. Auxiliar: avere. pass. rem: rasi. rendemmo. risero. pass: risposto. rimanete. rimaniamo. rem: redensi. ridere — a^ rìde . futuro: rimarrò. essere (dacă este reflexiv). ridurrai. provvederemmo. redimere — a răscumpăra. reg­ gemmo. rem: risolvei (risolvetti/risolsi). rem: resistei (resistetti). redimesti. rademmo. rimangano . rimanga. resistesti. rimanete. 171 ( . redense. risolvesti. riducesti. rideste. rimanga. part. riso. part. cong. ren­ desti. risolvè (risolvette/risolse). provvederebbero . provvederesti. pass: risoluto sau risolto. riducono . futuro: ridurrò. Auxiliar: avere. rimarrà. Auxiliar: avere. part. rimarreste. rimarranno . part. part. pres: rimarrei. pres: rimanente. pass. ridurrebbero . rimarrete. redassero. pass. rimaniamo. ridemmo. provvedereste. rimani. rimangano . reggere — a ţine. rem: redassi. part. riducete. punse. pass. a împunge . part. rimarrebbe. pass. resero . rese (rendè/rendette). a susţine. part. ridurrebbe. pass: resistito. redasse. reggesti. ridurrà. pungemmo. riducemmo. rimarresti. pungere — a înţepa. part. Auxiliar : acere. condiz. risolveste. Auxiliar: avere. radesti. rendeste. raserò . rimanga. rase. Auxiliar. pass. pass: redatto. a reda . a strìnge. rimase. reggeste. rem: punsi. ridurresti. pungesti.: avere. risolvere — a rezolva. Auxiliar: avere. (renderono/ rendettero). pass: ridotto. Auxiliar: essere. riduci. Auxiliar: avere. raccogliere — a aduna. pungeste. part. pass: punto. pass. rimanesti. resse. pass. redigeste. rimarremmo . rem: ressi. resistere — a rezista. pass: redento. redensero . imperativo: rimani. pres: ridurrei. pres: riduco. rimarremo. Auxiliar: avere.deranno . pass. pres: provvederci. condiz. rispondeste. rem: rimasi. provvederebbe. redimemmo. pass: retto. radere — a rade . riduciamo. rem: resi (rendei/rendetti). resistemmo. riassumere — a rezuma. Auxiliar: avere. risolverono (risolvettero/risolsero) . pass: reso. rimarrebbero . rispondesti. ridurre — a restrìnge. pres: rimanga. rimanemmo. rimanere — a ramine . ind. rise. a reduce la. part. (vezi asstimere). riduceste. ridurremo. risposero. ridussero . rimane. resìstè (resistette). ressero. punsero. rimasero . Auxiliar: essere sau avere. Auxiliar: avere. a elibera. redigere — a redacta . rem: risposi. pass. ridesti. risolvemmo. rispose. pass: raso. redimeste. redigemmo. rimaneste. Auxiliare: avere. resisteste. rem: risi. pass. (vezi cogliere). pass: rimasto. rendere — a restitui. rimarrai. condiz. rimaniate. rem: ridussi. ridurreste. radeste. redigesti.

sceglieranno. sciogliesti. Auxiliar: avere. pres: sciolga. scioglierai. sappiano . Auxiliar: acere. part. futuro: scioglierò. cong. sapete. seppero. Auxiliar: avere. Auxiliare: essere. soffrimmo. scegliessi scegliesse. saprai. saliamo. pass: rotto. sapevamo. scioglieste. scegli. saprà. a afla. saprebbero. rem: sciolsi. cong. saprebbe. pres: so. solevamo. sciolgono. seppe. sapeste. pres: soglia (solga). a sui. pass: saputo. gerundio: solendo. pres: scelga. imperativo: sappi. sappiano. sciogliete. scelgano . scegliete. imperf: sapevo. ruppi. impe­ rativo: sali. sceglieste. sali. condiz. scendemmo. soffrì (sof­ ferse). sorgesti. part. sceglierà. ind. ind. cong. scegliesti. salga. rompeste. soffrire — a suferi. scioglierete. solevi. sapreste. scesero. pass. pres: sciolgo. sciolsero. a sparge . sceglieremmo. pres: salga. acere. ind. part. scese. scegliamo. sappia. sapemmo. sostenere — a susţine. sapevi. cong. sorridere — a surîde: (vezi ridere). Auxiliar: avere. pass. sciogli. sceglierai. scegliate. pass. sapere — a şti. Auxiliar : avere. sale. scelgono . salite. sapremmo. scegliamo. scegliamo. scendesti. sorsero. sciolga. soglia (solga). sapessimo. saprete. Auxiliar: avere. sceglierebbero . pres: salgo. sceglieste. sanno . pass. pres: sceglierei. scegliere — a alege. soleste. sogliamo. salite. sappiate. solessero. sapranno . scegliessimo. scelse. scegliemmo. imperf: sceglievo. sciogliamo. sapessero. avere. solessi. sceglieresti. salgano. part. saliamo. sceglieva. sorse. part. scioglieremo. pass. pass: sofferto. sogliono . a se înălţa. indie. saliate. soffristi. sorgere — a se ridica. pass: sorto. futuro: sceglierò. sapesti. cong. pass. salga. ruppero. scegliete. scelgano. imperativ» : scegli. scelsero. sapresti. sciolse. pass: scelto. solesse. scelga. sappiamo. sapeste. scioglieranno. soffriste. rem: scelsi. sapevano . sceglie. pres: scegliente. rem: sorsi. rem. pass: sceso. pres: saprei. sole­ vate. salgano. part. part. imperf: solessi. salgono. a dezlega. sceglievamo. sciogliemmo. sceglievate. Auxiliar: avere. pass: sciolto. sapesse. sceglie­ rebbe. scelga. saliamo. scegliessero. sciolgano. scioglierà. sogliano (solgano): cong. pres: sapiente. cong. sciogliere — a desface. sapeva. solete. sappiate. Pentru cele­ lalte timpuri se foloseşte conjugarea lui essere solito. sceglievano. cong. pres: soglio (solgo). imperf: scegliessi. pres: scelgo. futuro: saprò. solessimo. sceglievi. sappiamo. imperf: sapessi. condiz. part. sciogliate. part. sappia. soffrirono (soffersero). suole. sorgemmo. Auxiliar: essere. rem: soffrii (soffersi). rompemmo. sappia. sa. scio­ glie. sogliate. solevano. salga.rompere — a rupe . soleva. 172 . suoli. imperf: solevo. ind. sai. sceadere — a coborî. sceglieremo. part. solere — a (se) obişnui. soglia (solga). sappiamo. scendeste. rem: seppi. rem: scesi. Auxiliar: essere. scelga. rompesti. (vezi tenere). pres. ruppe. scegliereste. sapremo. sapevate. sciogliamo. sciolga. so­ gliamo. sceglierete. pass. sapessi. sorgeste. salire — a urea. pres: sciogliente.

ind. spesero. condiz. spinse. Auxiliar: essere. tenessi. sparisce. ind. terrebbero . pass: speso. cong: stessi. Auxiliar: avere. terranno. spingesti. tacque. taccia. staresti. preş: sparisco. terresti. successe. teniamo. tieni. pres: terrei. spegnevamo. spengano. spegniamo. tese. pres: spenga. spegneremo. starà. spingemmo. irnperf. togliemmo. toglieremmo. toglie. state. terrete. stringeste. pass. tenne. successero (succederono/succedettero) . steste. toglieste. futuro : starò. stesti. stiano. tacciano. rem: strinsi. taciamo. staremo. part. succedeste. stesse. strinsero. pass: stretto. ten­ demmo. sparisci. a trage. rem: spesi. gerundio: stando. stareste. tenga. sparia­ mo sparite. futuro: spegnerò. teniamo. togliamo. tolgono. state. spingere — a împinge. cong. spegnevi. tacesti. tiene. part. tenesse. stringere — a strìnge. spese. Auxiliar: avere. stia. spegnerete. Auxiliar: avere. pass. cong. pass: successo (succeduto). pass. pass: tenuto. spegnere — a stinge. ind. spegnerai. spenga. spegnevate. tengano. stava. to173 . pass: sparito. stiamo. spendere — a cheltui. stavate. cong. imperativo: taci. stessi. tacete. stanno. stiamo. togliessi. a urma. togliere — a lua. Auxiliar: avere. cong. spegnete. irnperf: togliessi. pres: taccia. rem: spinsi. spegniate. sparì. sparisti. stessero. togliessimo. teniamo. Auxiliar: essere. tendesti. pres: sto. spegniamo. pass. stiano. pass. strinse. stavi. stia. togliete. teneste.sparire — a dispărea. part. condiz. tendeste. tolsero. spegneva. ternate. pass: spento. tesero. imperativo : tieni. tenessero. pres: tenga. spariste sparirono. stemmo. taccia. spegnemmo. rem: tesi. tacere — a tăcea . spenga. spinsero: part. spendemmo. tolga. tenessimo. pres: taccio. spegnevano . tengano . pass. taciate. stringesti. (succede/succedette). tendere — a întinde. Auxiliar: avere. pres: starei. part. toglieresti. stavano. stiate. pres: tolgo. taci. rem: stetti. irnperf: tenessi. Auxiliar: avere. terrà. terremo. part. staremmo. Auxiliar: essere. sparimmo. starete. rem: sparii. stare — a s t a . spegneste. pass. rem: tacqui. spendeste. tenete. starebbero. rem: tenni. tacemmo. ind. starebbe. tolga. sta. cong. spengono . spegnesti. irnperf: stavo. terremmo. tacciano. pres: tengo. pass: stato. stringemmo. pass. condiz. spegne. stia. terrebbe. tengono. stai. togliamo. pres: toglierei (poetic torrei). spariscono. tacquero . spensero. pass: taciuto. ind. stettero . pres: stia. toglieste. tace. succedemmo. tenesti. terreste. stavamo. stiamo. stette. starai. tenga. pass: spinto. spegni. steste. pass. cong. taceste. tenemmo. part. togliessero. taccio­ no . toglierebbe. part. spingeste. imperativo: sta' (stai). tenere — a ţine. irnperf: spegnevo. tacete. terrai. rem: successi (succedei/succedetti). tolgano. succedesti. rem: spensi. staranno. pass. stessimo. part. teneste. tegliate. cong. pass: teso. rem: tolsi. taciamo. tennero. spegneranno . tenete. pres: spengo. pass. spense. tenga. tolse. futuro: terrò. succedere — a succeda. part. taccia. ind. taciamo. spendesti. spegnerà. togliesti. pres: tolga. Auxiliar: essere. togli. togliesse.

traducono. traggano. cong. cong. vedete. trassero. imperf: udissi. varrà. trarremo. pres: valga. traevate. oda. trarresti. vediamo. udiste. traggano. ge­ rundio: traendo. udivano . imperativo: vedi. pres: esco. udivate. pass: visto (veduto). condiz. traggono. oda. tradu­ ciamo. udiremmo. traessi. tradurre — a traduce. varremmo. trarranno. udireste. vennero. valgano. veda. tradurremo. pass. condiz. pass: valso. traevi. udissero . cong. pres: tragga. trarreste. udiremo (udremo). pres: oda. vediate. udì. traemmo. vedresti. futuro: tradurrò. traesse. traete. a preţui. traiamo. valeste. udirebbe. tolgano. pres: udirei. varrebbero. udivi. udiate. trarre — a trage. pres: valgo. valgono. vedano. vedrebbe. vieni. part. imperf: traevo. usciamo. pres: tradurrei. ind. venne. condiz. tradurrebbe. videro . tradurremmo. uscite. traducemmo. cong. udirebbero. ind. rem: udii. vediamo. pres: odo. pres: traggo. imperativo: odi. imperf: udivo. valiamo. varrete. Auxiliar: avere. futuro: udirò (udrò). vale. vedremo. udiresti. odano. tradurrebbero . pres: vengo. udisti. futuro: vedrò. valgano. veda. varremo. valere — a valora. udiamo. escono. pass: tradotto. tragga. esca. part. traducete. pres: vedo (veggo). valiamo. vedi. varreste. tolga. pres: veda. udirà (udrà). Auxiliar: avere. trarrebbe. pass. veniste. udisse. futuro: trarrò. pass: udito. veda. valiamo. trarrete. odi. traiamo. udire — a auzi. usciate. traduce. venire — a veni. udivamo. pres: varrei.vedeste. part. ode. valga. trarrai. vengono. part. pres: traduco. vedrai. pass. traduci. vedete. trasse. varrai. rem: valsi. varrebbe. part. condiz. tradusse. ind. part. usciamo. tradurreste. 174 . togliete. tragga. preş: togliente. ina. traessero. condiz. traeva. trarrebbero. part. valse. Auxiliar: avere. pass: t r a t t o . udite. valesti. trarremmo. Auxiliar : essere. venite. part. rem: trassi. traiate. trai. traeste. trarrà. gerundio: togliendo. valete. udimmo. pass. odano. tradurrai. traete. vedrete. oda. udiamo. udirai (udrai).gliereste.. val­ sero. rem: tradussi. viene. vedere — a vedea. ind. vedono (veggono). udiranno (udranno). vedremmo. udiste. udissimo. esci. imperativo: togli (familiar to'). vedemmo. traduceste. traeste. traiamo. udirono. esca. valga. pres: trarrei. Auxiliar: avere. traducesti. escano. pres: esca. part. futuro: varrò. tradurresti. venisti. varranno. tragga. pass: uscito. imperativo: vali. vali. togliamo. tradussero. cong. vedano. udirete (udrete). vedreste. tradurrete. vedrebbero . odono. venimmo. rem: vidi. traesti. vediamo. cong. udite. part. valga. Auxiliar: avere. pass. esce. pres: traente. vedesti. traevamo. Auxiliar : essere. valemmo. tra­ durrà. pres: vedrei. traessimo. pres: valente. valiate. pass: tolto. valete. trae. vede. uscire — a ieşi. vedranno . veniamo. vide. toglierebbero . traevano. ind. udiva. udiamo. vedrà. imperativo: trai. ind. cong. udissi. imperf: traessi. tradurranno. pass. rem: venni. varresti.

vorremo. verrà. verranno. vivrebbe. voglia. vorreste. pres: volente. vogliate. -e — voi v-aţi oprit essi si sono fermati — ei s-au oprit esse si sono f e r m a t e — e l e s-au oprit 175 . verrebbero . condiz. vivremo. voglia. vuole. -a — tu te-ai oprit egli si è fermato — el s-a oprit ella si è fermata — ea s-a oprit noi ci siamo fermati. vogliono. vorrebbe. cong. veniamo. pres: vorrei. vogliano. futuro: vorrò. vivrai. vogliamo. volete. vorrà. rem: volsi. vengano. vivesti. verremmo.A SE OPRI § 132 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io mi fermo — eu mă opresc tu ti fermi — tu te opreşti egli si ferma — el se opreşte noi ci fermiamo — noi ne oprim voi vi fermate — voi vă opriţi essi si fermano — ei se opresc io mi sono fermato. part. vorrete. vissero. verrebbe. part. vorrebbero. vivrete. -e — noi ne-am oprit voi vi siete fermati. vengano. pass: voluto. volgesti. volsero. venite. vogliate. condiz. verremo. pres: veniente. visse. viveste. pres: voglio. pres: verrei. Auxiliar: essere. part. pass: volto. pass: venuto. vogliamo. venga. volesti. rem: volli. imperativo: vogli. verrete. veniate. -a — eu m-am oprit tu ti sei fermato.futuro: verrò. pass. Auxiliar: essere sau avere. voleste. venga. verresti. vivreste. vivere — a t r ă i . imperativo : vieni. ind. vuoi. volle. volere — a voi. venga. vogliano. vollero. vogliamo. vorremmo. voglia. vivresti. pres: venga. futuro: vivrò. pass. volgere — a întoarce spre. condiz. pres: vivrei. vibrebbero . vivrà. a vrea. part. a îndrepta. volse. CONJUGAREA LA DIATEZA REFLEXIVĂ FERMARSI . pres: voglia. vivranno. part. volgemmo. vorresti. verreste. cong. pass. voranno . volgeste. pass: vissuto. part. volemmo. vorrai. Auxiliar: avere. veniamo. Auxiliare : avere essere. vivemmo. rem: vissi. vivremmo. serrai.

-a — eu mă voi fi oprit tu ti sarai fermato.TRAPASSATO PROSSIMO io mi ero fermato. -a — eu mă oprisem tu ti fosti fermato. -a — t u te opri­ tu ti îermavi ~ tu te opreai seşi egli si era fermato — el se oprise egli si fermava — el se oprea ella si era fermata — ea se oprise noi ci fermavamo — noi ne opream noi ci eravamo fermati. -a — tu te opriseşi egli si fu fermato — el se oprise ella si fu fermata — ea se oprise noi ci fummo fermati. -e — voi vă opriserăţi essi si furono fermati — ei se opri­ seră esse si furono fermate — eie se opriseră FUTURO ANTERIORE io mi sarò fermato. -e — noi ne vom fi oprit IMPERFETTO FUTURO io mi fermerò — eu mă voi opri tu ti fermerai — tu te vei opri egli si fermerà — el se va opri noi ci fermeremo — noi ne vom opri 176 . -e — noi ne opriserăm voi vi eravate fermati. -a — eu mă io mi fermavo — eu mă opream oprisem t u ti eri fermato. -a — tu te vei fi oprit egli si sarà fermato — el se va fi oprit ella si sarà fermata — ea se va fi oprit noi ci saremo fermati. -e —voi voi vi fermavate — voi vă opreaţi vă opriserăţi essi si erano fermati—ei se opriseră essi si fermavano — ei se opreau esse si erano fermate — eie se opri­ seră PASSATO REMOTO io mi fermai — eu mă oprii tu ti fermasti — tu te oprişi egli si fermò — el se opri noi ci fermammo — noi ne oprirăm voi vi fermaste — voi vă oprirăţi essi si fermarono — ei se opriră TRAPASSATO REMOTO io mi fui fermato. -e — noi ne opriserăm voi vi foste fermati.

-a — eu m-aş oprit ti saresti fermato.voi vi fermerete voi vă veţi opri opri essi si fermeranno — ei se vor essi opri voi vi sarete fermati. -e — voi vă veţi fi oprit essi si saranno fermati — ei se vor fi oprit esse si saranno fermate—eie se vor fi oprit CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io mi fermi — (ca) eu să mă opresc (che) tu ti fermi — (ca) tu să te opreşti (che) egli si fermi — (ca) el să se oprească (che) noi ci fermiamo — (ca) noi să ne oprim (che) voi vi fermiate — (ca) voi să vă opriţi (che) essi si fermino — (ca) ei să se oprească IMPERFETTO (se) io mi fermassi — (dacă) eu m-aş opri (se) t u ti fermassi — (dacă) tu te-ai opri (se) egli si fermasse — (dacă) el s-ar opri (se) noi ci fermassimo — (dacă) noi ne-am opri (se) voi vi fermaste — (dacă) voi v-aţi opri (se) essi si fermassero — (dacă) ei s-ar opri PASSATO (che) io mi sia fermato — (ca) eu să mă fi oprit (che) tu ti sia fermato — (ca) tu să te fi oprit (che) egli si sia fermato — (ca) el să se fi oprit (che) noi ci siamo fermati— (ca) noi să ne fi oprit (che) voi vi siate fermati — (ca) voi să vă fi oprit (che) essi si siano fermati — (ca) ei să se fi oprit TRAPASSATO (se) io mi fossi fermato — (dacă) eu m-aş fi oprit (se) t u ti fossi fermato — (dacă) tu te-ai fi oprit (se) egli si fosse fermato — (dacă) el s-ar fi oprit (se) noi ci fossimo fermati — (dacă) noi ne-am fi oprit (se) voi vi foste fermati — (dacă) voi v-aţi fi oprit (se) essi si fossero fermati — (dacă) ei s-ar fi oprit CONDIZIONALE PRESENTE o mi fermerei ~ eu m-aş opri tu ti fermeresti — tu te-ai opri PASSATO io fi tu fi mi sarei fermato. -a — tu te-ai oprit 177 .

fermandoci. -e . -e — voi v-aţi fi oprit essi si sarebbero fermati — ei s-ar fi oprit esse si sarebbero fermate — eie s-ar fi oprit IMPERATIVO fermati — opreste-te si fermi — să (se) oprească fermiamoci — să (ne) oprim fermateci — opriţi-vă si fermino — să (se) oprească INFINITO PRESENTE fermarsi — a se opri (fermarmi. fermarci. -e) GERUNDIO • PASSATO essendosi fermato. fermatoci. fermandoci) PARTICIPIO PRESENTE PASSATO f ermantesi — care se opreşte fermatosi — oprindu-se fermantisi — care se oprese fermatasi fermatisi fermatesi (fermatomi. fermarti.) 178 . essersi fer­ mati. -a . essendoci fermato. esserti fermato. -e — noi ne-am fi oprit voi vi sareste fermati. -a — oprindu-se (essendomi fermato. fermarci) PASSATO essersi fermato — a se fi oprit (esserwi fermato. fermatici etc. esserci fermati. -a .e .egli si fermerebbe — el s-ar opri noi ci fermeremmo — noi ne-am opri voi ci fermereste — voi v-aţi opri essi si fermerebbero — ei s-ar opri egli si sarebbe fermato — el s-ar fi oprit ella si sarebbe fermata — ea s-ar fi oprit noi ci saremmo fermati. -e) PRESENTE fermandosi — oprindu-se (fermandomi. . . fermatici. essendoci fermati. fermandoci. esserci fermati. essendoci fermati. -e . -a . -a.

ca în exemplele de mai jos: giocare — a se juca . mi bagnai . pensare — a se gìndi . 179 . Avevano disimparato a nuotare — Se dezobişnuiseră să înoate. si. e) la imperativul negativ particulele pronominale se pot afla atît în poziţie proclitică: non ti fermare — nu te opri. disimparare — a se dezobişnui. a privi: Lo guardava e non diceva nulla — Se urta la el şi nu spunea nimic . şi plural). Ama godere la vita — li place să se bucure de viaţă. cît şi în poziţie enclitică: non fermarti. ci. si. traslocare — a se m u t a : / nostri amici hanno traslocato ieri — Prie­ tenii noştri s-au mutat ieri.u n reflexiv § 134 O serie de verbe care în -italiană nu sînt reflexive. non bagnateci. sînt enclitice şi se alipesc verbului numai la impe­ rativ: bagnati. b) particulele pronominale atone sînt în general proclitice:' mi bagno. Quando è avvenuto ?— Cînd s-a întîmplat ? guardare — a se uita. non vi bagnate — nu vă udaţi. Penso di mandarle una lettera — Mă gîndesc să-i trimit o scrisoare. La bambina piagnucolava senza dir nulla — Fetiţa se smiorcăia fără să spună nimic. V e r b e c a r e se t r a d u c în l i m b a r o m â n ă p r i n t r . Hanno litigato — S-au certat. Cosa suecede ? —Ce se întîmplă ?. ti. passeggiare — a se plimba: Passeggiarono fino all'alba — Se plim­ bară pînă în zori. vi. bagnatisi. succedere. godere — a se bucura de: / Malavoglia godevano buona riputazione — Familia Malavoglia se bucura de reputaţie b u n ă . bagnandosi. Guardalo ! Uită-te la el ! piagnucolare — a se smiorcăi . şi la modurile nepersonale: bagnarsi. a se dezvăţa . guarire —ase vindeca: Tu sei guarita presto — Tu te-ai vindecat repede. avvenire — a se ìntìmpla . litigare — a se certa . La mia sorellina gioca col gattino — Surioara mea se joacă cu pisicuţa. tornare (ritornare) — a se (re)ìntoarce: Ritornerà presto a casa — Se va întoarce curînd acasă. bagnateci (cu excepţia persoanei a I I I sg.• Observaţii: § 133 Caracteristicile conjugării la diateza reflexivă sînt: a) toate verbele sînt însoţite în cursul conjugării de particulele pronominale atone: mi. immaginare — a-şi închipui: Immaginavo che sarebbe stato diffi­ cile — îmi închipuiam că va fi greu. fingere — a se preface: Fingeva di non conoscerlo — Se prefăcea că nu-1 cunoaşte. se traduc in limba română printr-un reflexiv.

-ă tu sei lodato. e stato lodato — el a fost lăudat * Au fost trecute formele de feminin numai la timpul prezent al modului indicativ.. -a — tu eşti lăudat. a se da mai aproape: Gli venne vicino e gli disse . V e r b e reflexive în i t a l i a n ă c a r e se t r a d u c în r o m â n ă p r i n t r . 180 ... scordarsi — a uita: Non ti scordar di me — Nu mă uita. CONJUGAREA LA DIATEZA PASIVA ESSERE LODATO .. felicitarsi (con) — a felicita (pe): Mi felicito con te per il successo — Te felicit pentru succes. imbattersi (in) — a da (de): Mi sono imbattuto in te — Am dat de tine. condolersi (con) — a prezenta condoleanţe: Si condolse con lui — I-a prezentat condoleanţe.A FI LĂUDAT § 136 l INDICATIVO PRESENTE* PASSATO PROSSIMO io sono lodato. — Se apropie de el şi îi spuse . -ă egli è lodato — el este lăudat io sono stato lodato — eu am fost lăudat tu sei stato lodato — tu ai fost lăudat egli.u n nereflexiv § 135 Există o serie de verbe reflexive în limba italiană care nu sînt reflexive şi în română: iată cîteva exemple: addormentarsi — a adormi: Si è presto addormentato — A adormit repede. -a — eu sînt lăudat. m-am întîlnit cu tine (întimplător). congratularsi (con ) — a felicita (pe) : Mi congratulo con te — Te felicit. dimenticarsi — a uita: Si era dimenticatoci chiudere la porta — A uitat să închidă uşa.venire vicino — a se apropia. assopirsi — a aţipi : — Mi sono assopito un momento — Am aţipit un moment.

-te essi sono lodati — ei sînt lăudaţi esse sono lodale — ele sînt lăudate IMPERFETTO io ero lodato — eu eram lăudat tu eri lodato — tu erai lăudat egli era lodato — el era lăudat noi eravamo lodati — noi eram lăudaţi voi eravate lodati — voi eraţi lăudaţi essi erano lodati — ei erau lăudaţi PASSATO REMOTO io fui lodato — fui lăudat t u fosti lodato — fusi lăudat egli fu lodato — fu lăudat noi fummo lodati — furăm lăudaţi voi foste lodati — furăţi lăudaţi essi furono lodati — fură lăudaţi FUTURO io sarò lodato •— voi fi lăudat tu sarai lodato —. -te voi siete lodati.vei fi lăudat egli sarà lodato — va fi lăudat noi siamo stati lodati — noi am fost lăudaţi voi siete stati lodati — voi aţi fost lăudaţi essi sono stati lodati — ei au fost lăudaţi TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato lodato — eu fusesem lăudat t u eri stato lodato — tu fuseseşi lăudat egli era stato lodato — el fusese lăudat noi eravamo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi eravate stati lodati — voi fuseserăţi lăudaţi essi erano stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi .ella è lodata — ea este lăudată noi siamo lodati. TRAPASSATO REMOTO io fui stato lodato — eu fusesem lăudat tu fosti stato lodato — t u fuseseşi lăudat egli fu stato lodato —. -e — noi sîntem lăudaţi. -e — voi sînteţi laudati.el fusese lăudat noi fummo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi foste stati lodati — voi fuseserăţi laudati essi furono stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi FUTURO ANTERIORE io sarò stato lodato — eu voi fi fost lăudat tu sarai stato lodato — tu vei fi fost lăudat egli sarà stato lodato — el va fi fost lăudat ' 181 .

noi saremo lodati — vom fi lăudaţi voi sarete lodati — veţi fi lăudaţi essi saranno lodali — vor fi lăudaţi noi saremo stati lodati — noi vom fi fost lăudaţi voi sarete stati lodati — voi veţi fi fost lăudaţi essi saranno stati lodati — ei vor fi fost laudati CONGIUNTIVO PRESENTI] (che) io sia lodato — (ca) eu să fiu lăudat (che) t u sia lodato — (ca) t u să fii lăudat (che) egli sia lodato ~ (ca) el să fie lăudat (che) noi siamo lodati — (ca) noi să fim lăudaţi (che) voi siate lodali — (ca) voi să fiţi lăudaţi (che) essi siano lodati — (ca) ei să fie lăudaţi PASSATO (che) io sia stato lodato — (ca) eu să fi fost lăudat (che) t u sia stato lodato — (ca) t u să fi fost lăudat (che) egli sia stato lodato — (ca) el să fi fost lăudat (che) noi siamo stati lodati — (ca) noi să fi fost lăudaţi (che) voi siate stati lodati — (ca) voi să fi fost lăudaţi (che) essi siano stati lodati — (ca) ei să fi fost lăudaţi TRAPASSATO (se) io fossi stato lodato — (dacă) eu aş fi fost lăudat (se) t u fossi stato lodato — (dacă) t u ai fi fost lăudat (se) egli fosse stato lodato — (dacă) el ar fi fost lăudat (se) noi fossimo stati lodati — (dacă) noi am fi fost lăudaţi (se) voi foste stati lodati — (dacă) voi aţi fi fost lăudaţi (se) essi fossero stati lodati — (dacă)ei ar fi fost lăudaţi IMPERFETTO (se) io fossi lodato — (dacă) eu aş fi lăudat (se) t u fossi lodato — (dacă) tu ai fi lăudat (se) egli fosse lodato — (dacă) el ar fi lăudat (se) noi fossimo lodati — (dacă) noi am fi lăudaţi (se) voi foste lodati — (dacă) voi aţi fi lăudaţi (se) essi fossero lodati — (dacă) ei ar fi laudati CONDIZIONALE PRESENTE io sarei lodato eu aş fi lăudat PASSATO tu saresti lodato — tu ai fi lăudat io sarei stato lodato — eu aş fi fost lăudat tu saresti stato lodato — tu ai fi fost lăudat 182 .

Participiul perfect este variabil în număr şi gen: Noi siamo lodate — Noi sîntem lăudate . 183 PASSATO stato lodato lăudat . Mia cugina è stata promossa — Verişoara mea a a fost promovată.egli sarebbe lodato — el ar fi v lăudat ' noi saremmo lodati — noi am fi lăudaţi TOÌ sareste lodati — voi aţi fi laudati essi sarebbero lodati — ei ar fi laudati egli sarebbe stato lodato — el ar fi fost lăudat noi saremmo stati lodati — noi am fi fost laudati voi sareste stati lodati — voi aţi fi fost lăudaţi essi sarebbero stati lodati — ei ar fi fost laudati IMPERATITI) sii lodato (tu) — fii lăudat sia lodato (lui) — fie lăudat siamo lodati (noi) — să fim lăudaţi siate lodati (voi) — fiţi lăudaţi siano lodati (loro) — fie lăudaţi INFINITO PRESENTE essere lodato — a fi lăudat PASSATO essere stato lăudat GERUNDIO PRESENTE essendo lodato fiind lăudat PASSATO essendo stato lăudat lodato fiind lodato a fi fost PARTICIPIO PRESENTE (lipseşte) Observaţii: § 137 Propoziţiile cu verbe la diateza pasivă sînt rezultatul apli­ cării transformării pasive la o propoziţie cu un verb activ. Pot trece. de la diateza activă la diateza pasivă numai verbele active tranzitive (predicative sau nepredicative). Conjugarea pasivă corespunde în între­ gime aceleia a verbului essere + participiul perfect al verbului de conju­ gat.

Astfel. Verb tranzitiv 3. Subiect De reţinut că prepoziţia da introduce complementul de agent. Tutti aspettavano Vapertura della mostra — Toţi aşteptau deschi­ derea expoziţiei. / bicchieri furono riempiti dal padrone -di casa — / bicchieri vennero riempiti dal padrone di casa — Paharele au fost umplute de (către) gazdă. dovere (aşa-numitele verbe semiauxiliare) . NOTĂ: a) în locul auxiliarului essere poate fi folosit ca auxiliar al diatezei pasive verbul venire.participiul perfect al . Să se compare exemplele: Strane storie erano raccontate Ciudate întîmplări erau povestite Strane storie venivano raccontate Si raccontavano strane storie Se povesteau (erau povestite) ciudate întîmplări Multe scrisori au fost expediate Molte lettere furono spedite Molte lettere vennero spedile S-au expediat (au fost expediate) multe Si spedirono molte lettere scrisori. Quelle canzoni furono tutte dimenticate — Acele cîntece au fost toate uitate. Exemple: Maria Maria scrive la lettera scrie scrisoarea. Diateza pasivă 1. se poate spune în aceeaşi măsură: Le valigie erano controllate dal finanziere — Le valigie venivano controllate dal finan­ ziere — Valizele erau controlate de vameş . potere. Vapertura della mostra era aspet­ tata da tutti — Deschiderea expo­ ziţiei era aşteptată de toţi. La lettera è scritta da Maria Scrisoarea este scrisă de Maria. Subiect 2. Io bevo il caffé — Eu beau cafeaua. în acest caz regula de formare a construcţiei este următoarea: Verb semiauxiliar verbului de conjugat. 184 infinitivul verbului essere -\.î n transformarea propoziţiei din activă în pasivă se produc urmă­ toarele schimbări: Propoziţie la: Diateza activă 1. Complement direct. c) Diateza pasivă mai poate fi exprimată prin construcţii alcătuite cu ajutorul verbelor volere. Complement de agent 2. b) Verbele tranzitive mai pot dobîndi valoare pasivă fără ajutorul verbelor essere sau venire. Exprimarea acestui complement nu este obligatorie: Sono stati venduti molti quadri — Au fost vîndute multe tablouri . numai la timpurile simple. Il caffé è bevuto da me — Cafeaua este băută de mine. în acest caz se foloseşte pronumele reflexiv si la persoana a treia singular sau plural. Verbul essere-\-participiul per­ fect al verbului de conjugat 3.

. La borsa è andata perduta — Geanta s-a pierdut. Nunzio potrebbe spedire il pacco per via aerea — Nunzio ar putea să expedieze pachetul par avion. dovere folosesc. Le promesse andranno mantenute — Le promesse dovranno essere mantenute — Promisiunile vor trebui respectate. auxilia­ rele cu care se conjugă verbele aflate la infinitiv: Non ho potuto scrivere — (scrivere se conjugă cu avere ) — Nu am putut să scriu . necesitatea acţiunii verbului şi în acest caz poate fi înlocuit cu sintagma dover essere: Il medico va richiamato di nuovo — / / medico deve essere richiamato di nuovo — Medicul trebuie (să fie) chemat din nou . Non ho voluto offenderti — Nu am vrut să te jignesc . la timpurile compuse. cu / biglietti possono essere comprati da voi dall'agen­ zia turistica — Biletele pot fi cumpărate de voi de la agenţia de turism. volere. Perché non hai saputo difenderti? — De ce nu ai ştiut să te aperi? Solevamo passeggiare ogni sera — Obişnuiam să ne plimbăm în fiecare seară. Voi potete comprare i biglietti dall'agenzia turistica — Voi puteţi cumpăra biletele de la agenţia de turism. iar particula reflexivă se adaugă infinitivului: Non ho voluto rassegnarmi — N-am vrut să mă resemnez. în acest caz auxiliarul este avere. Dacă infinitivul este un verb la diateza reflexivă. Devi ascoltare i tuoi — Trebuie să-i asculţi pe ai tăi . 2) Verbul modal se consideră o singură unitate cu infinitivul. posibil. Se numesc de modalitate pentru că arată caracterul necesar. fie înaintea acestuia: Voglio ve185 . volere — a vrea. Dar în construcţii la diateza reflexivă urmea­ ză regula dublei construcţii : Ho saputo ritirarmi in tempo —*• Mi son saputo ritirare in tempo — Am ştiut să mă retrag la timp. In acest caz construcţia este: Non mi son potuto rassegnare — Nu m-am putut resemna. se construiesc cu ajutorul unui alt verb la infinitiv. Verbele potere. deci se con­ struieşte cu auxiliarul avere: Non ho saputo resistere alla tentazione — N-am ştiut să rezist ispitei. solere — a obişnui. d) Verbul andare poate dobîndi sens de auxiliar pasiv numai la persoana a treia sg. potere — a putea. Verbele auxiliare de modalitate § 138 O serie de verbe ca: dovere — a trebui. cu Quella partita a scacchi voleva essere vinta da Franco — Franco voia să cîştige acea partidă de şah . I libri sono andati perduti — Cărţile s-au pierdut. cu: II pacco potrebbe essere spedito da Nunzio per via aerea — Pachetul ar putea să fie expediat de Nunzio par avion . sapere — a şti (cînd este sinonim cu potere). Formele pronominale sau adverbiale atone care determină verbul la infinitiv se pot afla fie după verb. intenţional al îndeplinirii acţiunii verbului următor: — Non posso venire — Nu pot să vin . Verbul sapere se comportă ca un verb independent.A se compara: Franco voleva vincere quella parlila a scacchi — Franco voia să cîştige acea partidă de şah. Non sono potuta venire — (venire se conjugă cu essere) — Nu am putut veni. Verbul andare arată în unele situaţii oportunitatea. şi pi. verbul modal poate avea o dublă construcţie: 1) Verbul modal este considerat ca un verb independent .

Transformarea este valabilă pentru > o propoziţie ce are verbul la pers. se foloseşte indica­ tivul în următoarele cazuri.a sg. si vende— se vinde etc. si è mangiato — s-a mîncat. Verbele dovere şi potere atunci cînd sînt urmate de un verb la infi­ nitiv perfect arată că acţiunea verbului este posibilă şi probabilă: Essi devono essere partiti — Ei trebuie să fi plecat . Folosirea impersonală a verbelor personale § 139 în afară de verbele impersonale propriu-zise (vezi § 109 A) toate verbele personale al căror subiect este uman general şi indefinit se pot transforma în verbe impersonale: Uno (qualcuno) ride—Unul (cineva) rìde — Si ride — Se rìde. (vezi şi § 92. Ha saputo informarti —>• Ti ha saputo informare — A ştiut să te informeze.Si è scritto — S-a scris . B). şi constă în înlocuirea subiec­ tului indefinit prin si: sì dice — se spune. prezent sau viitor. potere urmate de un infinitiv perfect nu apar niciodată la un timp compus. Verbele dovere. Uno ha mangiato i panini — Si sono mangiati i panini — S-au mîncat sandviciurile. Si pasiv poate apărea în poziţie enclitică în expresii de tipul: Ven­ desi bicicletta — Se vinde. si è camminato — s-a mers. Tu non puoi aver dimen­ ticato tutto — Tu nu poţi (nu se poate) să fi uitat tot. 186 . si crede — se crede. Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ § 140 Modul indicativ indică fapte. Formele pronominale sau adverbiale atone care determină infini­ tivul sînt a t a ş a t e — î n poziţie enclitică — la auxiliarul infinitivului: Tu devi avermelo detto — Tu trebuie să mi-o fi spus . Affittasi appartamento — De închiriat apartament. Egli può averla veduta — El poate s-o fi văzut. Si impersonal. expri­ mate la un timp trecut. si è detto — s-a spus. prin analogie cu si reflexiv.derlo — lo voglio cedere — Vreau să-1 văd . Avresti dovuto dirglielo — Glielo * avresti dovuto dire — Ar fi trebuit să i-o spui . se construieşte întot­ deauna cu auxiliarul essere. în propoziţiile principale indicativul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca si în limba română. Non posso scrivergli —+ Non » gli posso scrivere — Nu-i pot scrie. de vînzare bicicletă. a I l I . acţiuni reale. în propoziţiile subordonate. Cercasi interprete— Se caută interpret . indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb : Uno ba camminato — Si è camminato — S-a mers . concrete. Uno ha * scritto -s.

B. ma perchè abbiamo fame — Trebuie să mîncăm nu pentru că ar fi tîrziu ci pentru că ne este foame. în propoziţia subordonată se foloseşte: a) indica­ i tivul dacă propoziţia principală indică certitudine: Quando un triangolo ha tre lati uguali si dice che questo triangolo è equilatero — Gînd un triunghi are trei laturi egale se spune că acest triunghi este echilateral . sapere — a afla. sentire — a auzi. în propoziţiile circumstanţiale consecutive este folosit modul indicativ: La pentola era così calda che ti scottava le mani — Oala era atît de fierbinte încît îţi ardea mîinile. è noto — este cunoscut. în propoziţiile circumstanţiale întîlnim următoarele situaţii: 1. Gînd predicatul principalei este însă de tipul si dice — se spune. în propoziţiile circumstanţiale de loc se foloseşte atît modul indi­ cativ: Ritornerò là dove avevo avuto buona accoglienza — Am să mă întorc acolo unde fusesem bine primit. G. rendersi conto — a-şi da seama. si narra -— se povesteşte. în expresii care indică certitudinea. comunicare — a comunica. în propoziţiile completive directe dacă acestea depind de verbe care exprimă o afirmaţie de tipul: affermare — a afirma. In propoziţiile circumstanţiale temporale se foloseşte indica­ t i m i : Glielo dirò non appena lo vedrò — Am să-i spun îndată ce am té-1 rad. sostenere — a susţine. sau o constatare: vedere — a vedea. assicurare — a asigura. avvenire. ascoltare — a asculta. dire — a zice. giurare — a jura. succedere — a se întîmpla. constatare — a constata: Ti assicuro che gli occhiali furono rotti da mio fratello — Te asigur că ochelarii au fost sparţi de fratele meu. sau expresii verbale ca: è certo — este sigur. accorgersi — a băga de seamă. b) conjunctivul atunci cînd cauza este prezentată ca fiind ireală: Dobbia­ mo mangiare non perché sia tardi. guardare — a privi. se ştie. considerare — a considera. Si accorse che era giunto troppo tardi — îşi dădu seama că ajunsese prea tîrziu. în propoziţii subiective cînd acestea conţin în principală unul din verbele: accadere. b) conjunctivul dacă principala indică incertitudine: S dice che Maria abbia sbagliato ai calcoli — Se spune că Maria a greşit la calcule.A. 187 . 4. è vero — este adevărat. în propoziţiile circumstanţiale cauzale se foloseşte: a) indica­ tivul atunci cînd cauza este prezentată drept reală! Dobbiamo mangiare perché è già. tardi — Trebuie să mîncăm pentru că este deja tîrziu . 2. 3. se foloseşte modul indicativ: Avenne che una sera gli capitò in casa un gatto — S-a întîmplat că într-o seară i-a picat în casă o pisică: E ' vero che sono riuscito a vincere la gara di canzonette — E adevărat că am reuşit să ciştig con­ cursul de canţonete. cît şi modul conjunctiv: Trovo amici dovunque io vada — Găsesc prieteni oriunde m-aş duce. avvertire — a avertiza. udire — a auzi.

î n propoziţiile circumstanţiale condiţionale este întrebuinţat: a) modul indicativ dacă ipoteza este considerată ca fiind reală: Se tu verrai con noi ti faremo una sorpresa — Dacă t u vei veni cu noi. nu se foloseşte niciodată pentru exprimarea unei readităţi sigure.5. îţi vom face o surpriză . Se piangi. ijle quali — care: Questo è un libro che vorrei leggere — Aceasta este o carte pe care aş vrea să o citesc. se foloseşte modul condiţional dacă: a) subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului din regentă: Dubito che tu. in caso di emergenza. 6. a avea dubii. NOTĂ A se vedea şi construcţiile similare cu conjunctivul (209. B. dorinţă. întrucît depinde de o condiţie. 188 . lamentarsi — a se plinge.* C. î n propoziţiile principale condiţionalul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca în română. ii fia quale — care. în propoziţiile completive indirecte după verbe ca: accorgersi — a-şi da seama. nesiguranţă. posibilitate. NOTĂ: Pentru alte situaţii a se consulta şi periodul ipotetic (§214). b) subiectul din regentă exprimă o certitudine sau o aserţiune: Maria si accorge che andrebbe con piacere al mare — Maria îşi dă seama că s-ar duce cu plăcere la mare. faresti quello che si deve — Mă îndoiesc că tu. în propoziţiile modale şi comparative se folosesc construcţii cu ajutorul modului indicativ: Il viaggio fu più lungo di quanto (non) pensavo — Călătoria a fost mai lungă decît mă gîndeam . în propoziţiile relative introduse de pronumele relative che — care. în caz de urgenţă. Il sole è tanto brillante quanto lo era mille anni fa — Soarele este tot atît de strălucitor cît era şi acum o mie de ani. Non so se sarebbe meglio restare a casa o andare al cinema — Nu ştiu dacă ar fi mai bine să rămîn acasă sau să merg la cinema. Non vedo perché dovrebbe partire — Nu văd de ce ar trebui să plece . In propoziţiile completive directe în aceleaşi cazuri ca în română: So che non gli piacerebbe — Ştiu că nu i-ar plăcea. insistere — a insista. b) dacă ipoteza este ireală se poate folosi doar imperfectul indicativ: Se me lo chiedevi. non vengo più con te — Dacă plîngi nu mai vin cu t i n e . te lo potevo offrire — Daca mi-1 cereai. dubitare — a se îndoi. 211) Folosirea modului condiţional § 141. Condiţionalul este un mod folosit spre a indica e acţiune care nu ştim dacă se va desfăşura sau nu. deci se foloseşte mimai spre a exprima îndoială. în propoziţiile subordonate condiţionalul se foloseşte în următoarele cazuri: A. ţi-1 puteam oferi. ai face ceea ce trebuie .

în limba română condiţionalul perfect din subordonată se traduce prin viitor în construcţiile de tipul celor indicate anterior. visto che — dat fiind că: Avvertimi in tempo. giacché — fiindcă. tutte le colte che—ori de cîte ori dal momento che — din moment ce. nessuno lo crederà — La ceea ce o să spună. modul condiţional poate avea înţeles de viitor. 3. în anumite situaţii condiţionalul din subordonată poate fi înlocuit de un timp al modului indicativ: Vieni quando puoi — Vino cînd poţi. 189 . pentru că aş putea să-mi asum alte obligaţii . 4. d) în circumstanţialele de mod introduse de adverbul come: Hai fatto tutto. c) în circumstanţialele cauzale introduse de conjuncţiile: perché — pentru că. NOTĂ: 1. aşa cum se întîmplă în limba română (a se vedea şi periodul ipotetic § 214). dorită. poiché — întrucît. în propoziţiile subordonate. nel momento in cui — în momentul în care. 2. a quello che — la ceea ce. şi locuţiunile: per il fatto che — pentru faptul că. potrivit modelului: Regentă Subordonată Un timp trecut la indicativ + Condiţional perfect Exemple : Mi disse che sarebbe venuto in macchina — Mi-a spus că o să vină cu maşina. siccome — întrucît. Mi hai promesso che non avresti fatto tardi — Mi-ai promis că nu vei întîrzia. mentre — în timp ce. Modul condiţional nu se foloseşte în propoziţii condiţionale. In propoziţiile circumstanţiale modul condiţional este folosit în următoarele situaţii: a) în circumstanţialele de timp după conjuncţiile sau locuţiunile: quando — cînd. b) în circumstanţialele de loc introduse de adverbul dove: In quella li­ te non sapevano dove sarebbero giunti — In cearta aceea nu ştiau pînă unde vor ajunge. dat fiind că. deoarece. Poate fi folosit atît în propoziţii principale. dopo che — după ce. a quanto — după cît : A quello che direbbe. cît şi în subordonate (cu precădere). întrucît. dai momente che. man mano che—pe măsură ce. perché potrei assumere altri impegni — Anunţă-mă din timp. dato che — dat fiind că. Folosirea modului conjunctiv § 142 Conjunctivul este un mod care se întrebuinţează spre a expri­ ma o acţiune posibilă. presupusă. per quello che — în ceea ce.D. come avrei voluto fare io — Ai făcut totul cum aş fi v r u t să fac eu. e) în circumstanţialele limitative introduse de: secondo che — după ceea ce. probabilă sau nesigură. este introdus modul condiţional: La madre venne quando meno ^'avrebbero voluto — Mama a venit cînd ei ar fi dorit-o cel mai puţin . nimeni n-o să-1 creadă.

— Acela era singurul lucru ce se putea face: Non c'è nessuno che mi possa aiutare? — Nu-i nimeni care să mă poată ajuta? E. î n propoziţiile relative restrictive dacă propoziţia respectivă in­ dică un substantiv determinat de adjective ca: primo. essere male — a fi rău. Che abbia cambiato. Temo che sia troppo tardi — Mă tem că-i prea tîrziu. finché — pînă cînd: Vi aiuto finché si possa — Vă ajut pînă cînd. In propoziţiile subiective cerute de verbe ca: occorrere — a fi necesar. credere — a crede. sperare — a spera. nessuno sau de adjective la superlativ relativ Questo è il più stupido film che io abbia visto — Acesta este cel mai prost film pe care l-am văzut . Bisognerà che si deeida una buona volta — Va trebui să se hotărască o d a t ă . o nuanţă de apreciere subiectivă: E ' possibile chi grandini — Este posibil să cadă grindină. solo. t e a m ă : Dubito che tu abbia fatto questo dolce — Mă îndoiesc că ai făcut prăjitura aceasta . essere meglio — a fi mai bine. După conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale : a) temporale : prima che — mai înainte ca . Quella era l'unica cosa che si potesse fare. B. In propoziţiile subordonate. anche se — chiar dacă . b) concesive : benché/sebbenelquantunque — deşi . preferire — a prefera. dorinţă. Sarebbe meglio che gli parli io stesso — Ar fi mai bine să-i vorbesc eu însumi. C. nonostante che — în ciuda faptului că . avanti che — mai înain­ t e c a . essere possibile — a fi posibil. Insistoche ve ne andiate subito — Insist să plecaţi imediat . suporre — a presupune etc. D. essere peccato — a fi păcat. se p o a t e . idea ? Să se fi răzgîndit ? . Se foloseşte în următoarele situaţii: A. ancorché — deşi . ordin. insistere — a insista. Si lamentava che non tutti gli prestassero attenzione — Se plîngea că nu toţi îi dădeau atenţie.chefaccia ? — Ce vrei (tu) să fac (eu) ? .In propoziţiile principale se foloseşte în construcţii de tipul: Magari facesse più fresco — Măcar de-ar fi mai răcoare . dacă subiectul comple­ tivei nu este identic cu subiectul verbului regent şi dacă verbul principal exprimă: incertitudine. dacă verbul regent exprimă incertitudine. In propoziţiile completive directe după verbe ca: volere— a vroi. dacă subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului regent: Cosa vuoi. unico. necesitate. essere probabile — a fi probabil. illudersi — a-şi închipui. Ti piaccia o no. Volete che io venga con voi— Vreţi ca eu să vin cu voi . bisognare — a trebui. dubitare — a se îndoi etc. ultimo. conjunctivul apare în cazul că acţiunea subordonatei este incertă sau numai posibilă. trebuie să pleci. Credo che basti per oggi — Cred că-i de ajuns pentru astăzi .. lamentarsi — a se plînge. devi andartene — Fie că-ţi place. sapere— a şti (cu înţelesul de essere consapevole — a fi conştient sau avere conoscenza — a avea cu­ noştinţă). 190 . fie că nu. essere difficile — a fi greu etc. essere bene — a fi bine. In propoziţiile completive indirecte cerute de verbe ca: accor­ gersi — a-şi da seama.

malgrado che — deşi, în ciuda faptului că: Benché lo desiderassi non potei andare al film — Deşi doream, nu m-am putut duce la film ; e) modale: come se — ca şi cum; quasi che — aproape, ca şi c u m ; senza •che — fără ca: Sono venuto senza che loro lo sapessaro — Am venit fără ca ei s-o ştie ; d) consecutive : injdi modo che — astfel ca ; di maniera che — în aşa fel încît: La mamma sistema i capelli di maniera che non si veda la ciocca bianca — Mama îşi aranjează părul în aşa fel încît să nu i se vadă şuviţa albă; e) finale: affinché/acciocché/perché/onde — pentru ca: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea spre a-ţi aminti de mine ; f ) condiţionale : nel caso che — în caz că ; qualora — •dacă ; a meno che — numai dacă ; salvo che — afară de cazul cînd ; purché cu condiţia ca: Arriverò in tempo, salvo che non succeda qualcosa — Voi ajunge la timp, numai să nu se întîmple ceva ; Veniamo da voi purché non nevichi — Venim la voi dacă nu ninge (cu condiţia să nu ningă) ;
NOTĂ» Conjuncţia condiţională se impune (în afara cazurilor prezentate la folosirea indicativului) o construcţie cu modul conjunctiv în funcţie de simultaneitatea, ante­ rioritatea sau posterioritatea acţiunii (a se vedea capitolul intitulat periodul ipotetic).

g) comparative: più di quanto — mai mult decît; meno di quanto— mai puţin decît: Agata studia più oggi di quanto abbia studiato la settimana scorsa — Agata învaţă mai mult astăzi decît a învăţat săptămîna trecută.

Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv
§ 143 în afara verbelor modale care se construiesc cu infinitivul, foarte multe alte verbe cer construcţia cu infinitivul. Am putea împărţi construcţiile cu infinitivul după cum urmează: I. construcţii verb - j -j- verb la infinitiv, cele două verbe avînd subiect unic II. construcţii •verb + verb la infinitiv, cele două verbe avlnd subiecte diferite.

I. Construcţii verb + verb la infinitiv, cele două verbe avtnd subiect unic :
Din această categorie fac parte: A. Verbe ca: desiderare — a dori, preferire — a prefera, amare — a iubi ; a-i face plăcere, gradire — a accepta, favorire — a binevoi, ardire — a cuteza, osare — a îndrăzni, sapere — a şti (cu înţelesul essere capace — a fi în stare), dovere — a trebui, potere — a putea, solere — a «©bişnui -f infinitivul (fără prepoziţie) cu condiţia ca subiectul din su191

:

bordonată să fie identic cu subiectul verbului din regentă: Preferisco mangiare alle due — Prefer să manine la două ; Cosa vuoi fare ? — Ce vrei să faci ? ; Favorisca venire con noi — Binevoiţi a veni cu noi ; Non ardisco riparare la stilografica — Nu cutez să repar stiloul ; Io desidero scrivere ai miei — Eu doresc să scriu alor mei ; Non oso venire con voi — Nu îndrăznesc să vin cu voi ; Non so sbrigarmi in questa faccenda — Nu sînt în stare să mă descurc în această treabă. De reţinut că unele dintre verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei nu este identic cu subiectul propriu al ver­ bului din regentă : Preferisco (io ) che egli mangi alle tre — Prefer ca el să mănînce la ora trei ; Desidererei (io ) che Marina facesse subito la spesa — Aş dori ca Marina să se ducă imediat după cumpărături. B. Verbele care indică momentul acţiunii verbului următor introduc construcţii cu prepoziţiile a sau di Verb + a + infinitiv citească forţă. să bom­ din nou

continuare: Continuò a leggere il giornale — A continuat să ziarul. iniziare: Iniziai a soffiare con forza — Începui să suflu cu seguitare: Seguitava a borbottare contro di noi — Continua bane împotriva noastră. riprendere: Ho ripreso a cucire il vestito — M-am apucat să cos la rochie. Verb + di + infinitiv

cessare: Cessa di mangiare oral — încetează cu mìncatul acumi smettere: Smise di guardarlo in faccia — încetă de a-1 mai privi în aţă. finire: Finisci di urlare — Termină cu urlatul. terminare: Terminammo in due ore di far pulizia — Am terminat în două ore să facem curăţenie. NOTĂ: Auxiliarul verbului regent este întotdeauna avere. Verbele din această categorie nu pot fi urmate de alte verbe la infinitivul perfect. C. Verbele tranzitive. In funcţie de prepoziţia cu care sînt introduse, infinitivul apare în construcţii ca: Verb -f- a -f192 infinitiv

imparare: Imparammo difficilmente a cucinare — Am învăţat cu greu să gătim. provare: Provai a dirgli la ferità — Am încercat să-i spun adevărul. Verb -f- di + infinitiv cercare: Non cercare di scappare — Nu încerca să fugi. credere: Credo di averle detto tutto — Cred că i-am spus totul. dimenticare: Hai dimenticato di metter sale — Ai uitat să pui sare. ricordare — Bicordo di averti offerto un nastro magnetico — Imi amintesc că ţi-am dat o bandă de magnetofon. sperare: Spero di tornare presto — Sper să mă întorc curînd.
NOTĂ: 1. Unele din verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei este diferit de subiectul propriu al verbului din regentă: Credo che egli abbia detto tutto — Cred că el a spus totul; Speravano che tornassimo presto — Sperau să ne întoarcem repede; dar şi: Credo che io l'abbia visto — Cred că eu l-am văzut, unde cele două subiecte sînt identice. 2. Pronumele atone ce determină infinitivul sînt întotdeauna enclitice la res­ pectivul infinitiv: Rifiuto di dirti bugie — Refuz să-ţi spun minciuni; Spero di aeergli fatto un servizio — Sper că i-am făcut un serviciu. 3. Verbele amare, desiderare, gradire, preferire, precum şi verbele intranzitive ardire, osare se pot construi cu un infinitiv însoţit sau nu de prepoziţie: Desidero di parlarti io — Doresc să-ţi vorbesc eu ; Io desidero parlarti — Eu doresc să-ţi vorbesc ; Amo di star solo — îmi place să stau singur; Amo passeggiare — îmi place să mă plimb. D. Verbele intranzitive. I n funcţie de prepoziţia cu care se i n t r o d u c , infinitivul a p a r e în construcţii c a :

Verb + a -f- infinitiv esitare: ţisito a proporgli ciò — Ezit să-i propun aceasta. tardare: Non tardò a rispondermi — N-a întîrziat să-mi răspundă. riuscire: Non riesco a riparare il fornello a gas — Nu reuşesc să repar aragazul. Verb -+: di + infinitiv pensare: Penso di offrirti un dolce — Mă gîndesc să-ţi ofer o pră­ jitură. accorgersi: Si accorge di non capire il perché -r- îşi dă seama că nu înţelege cauza. 193

vergognarsi: H i vergogno di avere p e r d u t o il tuo quaderno di appunti Mi-e ruşine că ţ i - a m p i e r d u t caietul d e n o t i ţ e . NOTĂ

1. Unele verbe intranzitive construite cu prepoziţiile di, a + infinitivul admit transformarea în subordonată, construcţia devenind: die + indicativ sau conjunctiv

Mi accorgo di sbagliare — Mi accorgo che sbaglio — îmi dau seama că greşesc; Mi accorgo di aver sbagliato — Mi accorgo che ho sbagliai:) — îmi dau seama că am greşit ; Dubito di averlo visto — Dubito che l'abbia visto - Ma îndoiesc că l-am văzut. 2. Formele pronominale şi adverbiale atone care determină infinitivul sînt enclitice ataşîndu-se numai infinitivului ; Nori riesco a muoverla, — Nu reuşesc s-o mişc; Mi vergogno di averti mentito — Mi-e ruşine că te-am minţit. Fac excepţie verbele andare, stare şi venire la timpurile simple, poziţia formelor pronominale atone putînd fi sau proclitică sau enclitică. Stava a, sentirmi — Mi stava a sentire — Mă asculta; Vieni a dirmelo in faccia — Vienimelo a dire in faccia — Vino să mi-o spui în faţă; Vado a vederlo — Lo vado a vedere — Mă duc să-1 văd. I I . Construcţii verb -f- verb la infinitiv, subiecte î n a c e a s t ă categorie diferite cele doua verbe avlnd

deosebim:

A. Construcţii în care infinitivul nu este i n t r o d u s de p r e p o z i ţ i e : B. Construcţii în care infinitivul este i n t r o d u s de o prepoziţie. A. Din a c e a s t ă p r i m ă g r u p ă fac p a r t e : a) verbele vedere, — a vedea, sentire — a simţi, udire — a auzi, ascoltare — a asculta, guardare —a privi -ţ- infinitiv. De cele m a i m u l t o ori subiectul din s u b o r d o n a t ă nu este i d e n t i c cu subiectul verbului din r e g e n t ă : Hai visto venire le raggazze oggi? — Le-ai v ă z u t p e fete v e n i n d a s t ă z i ? ; Non h o udito c h i a m a r e nessuno — N-am a u z i t p e nimeni chem î n d . Să se observe că subiectul infinitivului se află i n cazul a c u z a t i v : v e r b u l se t r a d u c e , în r o m â n ă , p r i n g e r u n z i u : Sento s u o n a r e il pianoforte — A u d p i a n u l cîntînd. Subiectul infinitivului p o a t e fi înlocuit p r i n t r - u n p r o n u m e a t o n care p r e c e d ă verbul r e g e n t : L a vedo piangere — O v ă d p l î n g î n d , sau care u r i n e a z ă v e r b u l u i r e g e n t : Vedendola, piangere — Văzînd-o plîngînd. Dacă subiectul v e r b u l u i din s u b o r d o n a t ă este indefinit, el se o m i t e în i t a l i a n ă . î n r o m â n ă , în a c e a s t ă s i t u a ţ i e , gerunziul este înso­ ţ i t de p r o n u m e l e indefinit -se: Ho sentito dire che... — A m a u z i t spun î n d u - s e că ... NOTĂ în mod asemănător verbelor vedere, sentire, udire etc. se comportă adverbul ecco: Ecco arrivare Eia— lat-o venind pe Eia -> Eccola arrivare— Iat-o venind; Ecco Eia che arriva — Iat-o pe Eia care vine -• Ecco che arriva Eia — Iată că vine Eia. 194

b) Verbele fare, lasciare -f- infinitiv. In această situaţie deosebim: subiectul care se referă la infinitiv se poate afla: 1) fie în cazul acuzativ, dacă verbul la infinitiv nu este însoţit de un complement direct: Io faceio scrivere Paolo — Eu îl pun pe Paolo să scrie ; Io lascio dire Monica — Eu o las pe Monica să zică (vorbească), 2) fie în cazul dativ, dacă verbul de la infinitiv este însoţit de un complement direct : Io faccio a Paolo scrivere la lettera — Eu îl pun pe Paolo să scrie scrisoarea ; Lasciò a Monica dire tutto quello che voleva — O lăsă pe Monica să zică tot ceea ce voia. NOTĂ 4) A se reţine că în limba română traducerea este unitară pentru ambele ca­ zuri: îl pun sâ ... (acuzativ, dativ), o las (lăsă) să ... (acuzativ, dativ). 2) Subiectul infinitivului poate fi absent: Fece scrivere una lettera — Puse să se scrie o scrisoare ; Lasciò dire tutte le bugie — Lăsă să se spună toate minciunile. 3) Atît subiectul cit şi obiectul infinitivului pot fi înlocuite prin pronume atone conexate verbului lasciare sau fare; exemple în cazul acuzativ: Io Io lascio vedere — Eu îl las să vadă ; Io la lascio vedere — Eu o las sâ vadă ; Io lo faccio bere — Eu îl pun să bea; Io la faccio fiere — Eu o pun să bea, şi exemple în cazul dativ ; Io glielo lascio vedere — Eu i-1 las să vadă ; Io gliela lascio vedere — Eu i-o las să vadă ; Io glielo faccio mangiare — Eu pun să-1 mănînce ; Io gliela faccio mangiare — Eu pun să o mănînce. în cazurile de mai sus, verbul fare nu are înţeles de produrre — a produce, ci este sinonim cu: obbligare (uno a far qualcosa — a obliga pe cineva să facă ceva), determinare (uno a far qualcosa — a determina pe cineva să facă ceva) ; verbul lasciare nu are înţeles de abbandonare — a lăsa, a abandona, ci mai curînd este sino­ nim cu permettere, non impedire (a uno di far qualcosa — a permite, a nu împiedica de a se face ceva). B. în această categorie se includ construcţiile verb -j- prepoziţie + verb la infinitiv din care deosebim: Verb -f- a + infinitiv

aiutare: Aiuto mio fratello a scrivere — Il ajut pe fratele meu să scrie. decidere: Decidesti ad aiutarla — Te-ai hotărît s-o ajuţi. mandare: Timando a comprare il pane — Te trimit să cumperi pîine. mettere: Mettilo a lavorare — Pune-1 să muncească, pune-1 la treabă. dare: Ti do ad intendere — îţi dau de înţeles. insegnare: Vi insegno a scrivere correttamente — Vă învăţ să scrieţi corect. Verb -f di -f infinitiv

consigliare: Vi consiglio di attraversare solo sulle strisce — Vă sfă­ tuiesc să traversaţi numai pe zebră. 195

pregare: La prego di non fumare qui — Vă rog să n u f u m a ţ i aici. augurare: Auguro a Eva di riuscire agli esami — Ii urez Evei s ă r e u ş e a s c ă la e x a m e n e . dire: Gli disse di non dare più in prestito la stilografica — I-a zis să n u m a i î m p r u m u t e stiloul. telefonare: Gli telefonai di partire subito — li telefonai să plece imediat. vietare: Ci ha vietato di far rumore— Ne-a interzis să facem zgomot. NOTĂ 1) Formele atone care determină infinitivul se leagă numai de infinitiv: Dico a Gilda di scrivermi — îmi spun Gildei să-mi scrie. 2) Subiectul infinitivului (în dativ sau acuzativ) poate fi exprimat şi printr-un pronume aton conexat primului verb: Vi ho pregati di scrivere — V-am rugat sâ scrieţi. 3) Verbele care se construiesc cu prepoziţie + infinitiv cu subiect diferit, acceptă transformarea într-o propoziţie cu verbul la conjunctiv (prepoziţia dispărînd) : Prego Grazia di giungere presto ~* Prego Grazia che giunga presto — O rog să Grazia să ajungă repede ; Chiedo a Bruno di scrivere -» Chiedo a Bruno che scrira — îi cer lui Bruno să scrie. 4) Nu se poate face transformarea atunci cînd cele două subiecte sînt identice primul verb fiind reflexiv: Io mi auguro di cucinare bene gli spaghetti — îmi doresc să gătesc bine spaghetele.

Folosirea modului

gerunziu

Propoziţiile introduse de gerunziu pot fi: § 144 a) Propoziţii temporale: Camminando, pensavo alle sue parole — Mergînd (pe cînd mergem) mă gîndeam la cuvintele sale. b) Propoziţii cauzale: 1) este folosit gerunziul prezent pentru o acţiune simultană cu principala: Volendo vederla, le feci una telefonata — Vrlnd s-o văd (pentru că vroiam s-o văd) i-am dat un telefon ; 2) este întrebuinţat gerunziul perfect pentru o acţiune anterioară principalei: Essendo partiti troppo tardi, giunsero dopo la mezzanotte — Pentru că plecaseră prea tîrziu, au ajuns după miezul nopţii. c) Propoziţii concesive: In acest caz construcţia este: pure (anche) -f- gerunziu prezent sau perfect: Pur conoscendolo, non credevo che potesse bere tanto — Chiar cunoscîndu-1 (deşi îl cunoşteam) nu credeam că poate să bea a t î t ; Anche avendolo saputo non te lo avrei detto — Chiar dacă aş fi ştiut aceasta (aş fi ştiut-o), nu ţi-aş fi spus (spus-o). d) Propoziţii modale: Le parlava agitando le mani — îi vorbea dînd din mîini: Mi guardava sorridendo — Mă privea surîzînd. 196

.Folosirea modului participiu § 145 Toate construcţiile participiale provin din verbul essere la gerunziu -f.. părinţii l-au dus la spital. — Îngrijoraţi de sănătatea copilului . i genitori lo portarono all''ospedale — Fiind îngrijoraţi (întrucît erau îngrijoraţi) de sănătatea copilului. Diventato ingegnere si accinse a studiare filosofia —Devenind {după ce a devenit) inginer s-a apucat să studieze filozofia.. Uneori gerunziul poate lipsi: Preoccupati per la salute del figlio ..participiul perfect al verbului de conjugat şi capătă Înţeles cauzal sau temporal : Essendo preoccupati per la salute del figlio...

de asemenea: Venite anche voi? Veniţi şi voi ? . Din punct de vedere formal. subito — imediat : Vieni subito — Vino imediat. magari dovessi restare qui tutta la notte — Ara să-1 aştept chiar de va trebui să rămîn aici toată noaptea .Mergi ciudat de încet. de cantitate. chiar. assai vicino — foarte aproape. pe deasupra. peggio — mai rău : Chi comincia male finisce peggio — Cine începe rău sfîrşeşte şi mai r ă u . Iată doar cîteva dintre adverbele simple. urmînd ca locuţiunile adverbiale să fie prezentate la fiecare grup de adverbe în parte: bene — bine: Non avete studiato bene il verbo — Nu aţi învăţat bine verbul. de afirmaţie. mai importante. così — aşa: Perché fai così? De ce faci a ş a ? . ADVERBELE DE MOD § 147 Principala caracteristică a acestor adverbe este faptul că sînt o „clasă deschisă" în sensul posibilităţii acestora de a se forma 198 . sau alt adverb: Cammini stranamente piano — . de negaţie. de loc. de timp. volentieri — bucuros. La donna era straordi­ nariamente triste — Femeia era extraordinar de tristă. meno presto — mai puţin repede. meglio — mai bine: Elsa si sente meglio — Elsa se simte mai bine . măcar: Lo aspetterò. adverbele pot fi simple şi locuţiuni adverbiale . magari — cel puţin. în afară de aceasta: Il mare era in burrasca e inoltre la bar ca faceva acqua — Marea era furtu­ noasă şi în afară de aceasta barca lua apă . Numele acestei părţi de vorbire indică o relaţie cu verbul. più tardi — mai tîrziu.ADVERBUL L'AVVERBIO § 146 Este una dintre părţile invariabile de vorbire. cu plăcere : Ha lavorato volentieri per tutta la giornata — A muncit cu plăcere toată ziua. insieme — îm­ preună: Sono usciti insieme? — Au ieşit împreună? A. più probabilmente — mai probabil. sempre — mereu : Leggeva sempre di notte — Citea în­ totdeauna noaptea. în sensul că poate modifica sau determina mai bine un verb: Manovrava delicatamente i comandi — Mînuia comenzile în mod delicat . inoltre — în plus. male— rău: Hai fatto male — Ai făcut rău . Unele adverbe au grade de comparaţie: molto lontano — foarte departe. din punct de vedere semantic acestea se clasifică în adverbe de mod. anche — şi.

Practic sufixul -mente poate fi adăugat aproape tuturor adjectivelor: Te lo dirò francamente — Am să ţi-o spun deschis . in generale — în general : In generale. leggero — leggermente — uşor. certo — sigur. Ho parlato chiaro — Am vorbit clar. di recente — recent r Sono ritornati di recente — S-au întors de curìnd . da lontano — de departe: Gli si sentiva il motore da lontano — I se auzea motorul de departe. dopo] poi — după/apoi. după cum urmează: a) un prim grup se obţine prin adăugarea sufixului — mente la forma feminină a adjectivelor: sinceramente — sincer. ieri — ieri. non mi piace quello che fai — In general nu-mi place ceea ce faci. Strillava S più non posso — Striga cît îl ţinea gura. giusto — just. basso — jos. pe di­ buite. meno attentamente — (în mod) mai puţin atent.din oricare adjectiv calificativ: facile — facilmente — uşor. ADVERBELE DE TIMP . Numeroase adverbe de mod se formează prin derivare. precum şi a capacităţii lor de a forma. nuovamente — din nou etc. carponi sau carpone — de-a buşilea. (a) cavalcioni — călare: Avanzava carponi — înainta de-a buşilea . b) un alt grup de adverbe se formează cu aju­ torul sufixului -oni sau -one: bocconi — pe brìnci. caro — scump. repede. farai ciò che ti dico io — Vrînd-nevrînd ai să feci ce-o să-ţi spun e u . De reţinut formarea specială a ad­ verbelor din adjectivele: benevolo — benevolmente — binevoitor. dopodomani! 19» . <celere — celermente — iute. ' Locuţiuni adverbiale de mod mai importante: di nuovo — din nou? £" venuto di nuovo — A venit din non. Valtroieri — alaltăieri. presto — curìnd. tastoni — orbeşte. domani — mîine.vesel. oggi (oggi giorno ) — astăzi. Să se reţină şi următoarele construcţii: volente o nolente —vrînd-nevrînd: Volente o nolente. Adjectivele terminate în -le şi -re pierd pe -e final în prezenţa sufixului -mente: facile — facilmente — uşor. di solito — de obicei: Di solito* io non mangio la aera — De obicei eu nu manine seara . chiaro — clar. pari — parimente — egal.§ 1-18 Cele mai frecvente adverbe de timp sînt: ora/adesso — acum subito — îndată/imediat. sicuro. forte — tare. c) unele adverbe de mod se obţin folosind neschimbată forma mascu­ lină a adjectivelor: alto — sus. pre­ sto — repede: Vieni presto da noi — Vino repede la noi. prima — mai înainte. a più non posso — pina mi mai poti. allegro — al­ legramente -. piano — încet. IM rondine volava basso — Rîndunica zbura jos . ginocchioni — în ge­ nunchi . chiaramente — clar. tosto — repede/iute. tardi — tîrziu. ca şi adjec­ tivele. grade de comparaţie: più originalmente •— (în mod) mai original. a lungo —îndelung: Risero a lungo — Au rîs îndelung.

verb -+. sempre — î n t o t ­ d e a u n a . jos. sotto — sub. spesso — adesea. colà — acolo . aiurea: Mettilo daranti a 200 . nottetempo — în timpul nopţii : La frutta fresca si trasporta notte tempo — Fructele proaspete se transportă în timpul nopţii.s e a r ă . un giorno — într-o zi: Venne. un giorno. fie prin fost: E'gih arrivata — A sosit deja. fuori — afară . stamattina — a z i .mai | Non vogliono studiare mai — Nu vor să înveţe niciodată. mai are sens afirmativ: se traduce prin: vreodată. sopra — deasupra. 4) Già se traduce: fie prin deja. oare. quando — cînd. quaggiù — aici jos . lì. Locuţiuni adverbiale de timp mai frecvente: di buon'ora — dis-de-dimineaţă: Si alzò di buon'ora — Se sculă cu noaptea-n cap . costà — aici. absolut niciodată nu va fi crezut mincinosul. interogative. înapoi . odinioară: C'era una Tolta — A fost odată . dentro — înăuntru . Dimmi se hai mai visto tale bellezza? Spune-mi dacă ai mai văzut vreodată o asemenea frumuseţe? 3) Giammai este forma de întărire a lui mai negativ: Non li dimenticherò giammai — N-am să te uit (absolut) niciodată. stasera — a s t ă . Via Manzoni già Benincasa — Strada Manzoni fostă Benincasa. Saranno da noi stasera — V o r fi la noi în seara a s t a . donde — de unde. altrove — în altă parte. vicino — aproape .d i m i n e a ţ ă . aici alături. lassù — acolo sus . qua — aici . d'ora in poi — de acum înainte: D'ora in poi dovrai ascoltare me!— De acum înainte va trebui să mă asculţi pe mine! ADVERBELE DE LOC § 149 Cele mai importante adverbe de loc sînt : qui. dove — unde . mensilmente — l u n a r . NOTĂ 1) Adverbul mai cînd are valoare negativă se comportă astfel: negaţie -\. Gliei' ho già detto — l-am şi spus-o . mai -\. costì — aici . quassù — aici sus .posdomani — poimîine. dubi­ tative. mai — n i c i o d a t ă . da dove. Nessuno l'avrebbe mai detto — Nimeni n-ar fi spus-o vreodată. sus. là — acolo. stanotte — a z i . lontano — departe . dietro — în spate. giù — jos.n o a p t e . su — sus. Sei mai stata a Oradea? Ai fost vreodată la Oradea? . dedesubt. şi. poco fa — cu puţin (timp) în urmă: E'uscito poco fa — A ieşit de puţină vreme. dappertutto — peste tot . dovunque — oriunde . da noi l'amico di mio padre — A venit. aproape. una volta — odată. la noi. într-o zi. settimanalmente — săpt ă m i n a l : Ho fatto tardi — A m î n t l r z i a t . quivi — acolo . laprima volta — prima oară: Non è la prima volta che te lo dico — Nu-i pentru prima oară că ţi-o spun. davanti — in faţă înainte . din tntimplare: Chi mai l'avrebbe detto? Cine oare ar fi spus-o?. prietenul tatălui meu.verb (fără altă negaţie) \ Mai e poi mai il bugiardo sarà creduto — Niciodată. 2) Cînd se foloseşte (exclusiv) în propoziţiile condiţionale.

tanto — atît . era addor­ mentata — Oraşul." în afară de valoarea adverbială ci. Basta. spre a evita stîngăciile de traducere. sufi­ cient . Ci şi vi ca adverbe de loc sînt sinonime şi se traduc prin: „aici. NOTĂ Piu este comparativul adverbului molto iar meno este comparativul adverbului poco: Oggi ho letto di più — Azi am citit mai mult. troppo — prea mult . vi. quanto — cît . Dintre cele mai frecvente amintim: molto — mult. Traducerea în limba română a acestor particule pronominale nu este obligatorie decît în anumite situaţii. vi cu înţelesul de: „tn acel loc. b) (precedat de negaţie) deloc. hai mangiato molto — Destul. un pic . più — mai mult . foarte mult . alquanto — ceva.Quando sti andato a Craiova? — Ci (vi) sono stato l'anno scorso — Cînd ai fost la Craiova ? — Am fost anul trecut (acolo. affatto — a) cu totul. dedesubt: Vedi più sotto — Vezi mai jos. qua se scriu întotdeauna fără accent (veti î 11BJ Particulele atone ci. all'ingrosso — a) în mod apro­ ximativ. b) Non sono affatto contenta — Nu sînt deloc mulţumită. b) mult. 201 . meno — mai puţin . in giro — în jur: Guarda in giro ! — Uită-te în jur ! ADVERBELE DE CANTITATE § 150 Pronumele nehotărite de cantitate pot funcţiona şi ca ad­ verbe de cantitate. (per) di là — pe acolo: Sono usciti per di là — Au ieşit pe acolo. quasi — aproape (mai că) . press'a poco — aproximativ. quando ne uscimmo. nulla — nimic . Ci. di sopra — pe (de). de tot . Qua dentro — Aici Înăuntru. NOTĂ Qui. în acel loc. cînd am ieşit (de acolo). ne pot căpăta valoare de adverb de loc şi anume : ci.te -— Pune-1 in faţa ta . di meno — mai puţin . nicidecum: a) Era affatto preoccupato — Era foarte îngrijorat.) Ne cu înţelesul de: „de acolo. acolo. aici"-. în general . vi urmate de verbul essere se traduc prin: „aexista a fi": C'era (ci era) fra i due una vecchia inimicizia — Exista între cei doi o veche duşmănie. al minuto — cu amănuntul . cu ridicata: Mancherò all'incirca un'ora — O să lipsesc cam o oră. assai — a) destul . Passiamo per di sotto — Trecem pe dedesubt . al­ meno — cel puţin . ai mincat mult. Locuţiuni adverbiale de loc: (per) di qua — pe aici: Andiamo per di qua — Să mergem pe aici. b) engros. niente. vi. ne mai au şi funcţie pronominală aşa cum am văsuţ la capitolul despre pronume (a se vedea şi § 90). niţel. Dintre locuţiunile adverbiale de cantitate mai importante se amintesc: alVincirca — aproximativ. di sotto — pe (de). deasupra: Le camere sono di sopra —Camerele sînt sus. în acest loc. di più — mai m u l t . poco — puţin . Vado lontano — Mă duc departe . aproape. era în întregime adormit. acolo. abbastanza — destul. parecchio — mult . din acel loc": La città.

înlocuieşte uneori pe e non: Non lo 'so.ADVERBELE DE AFIRMAŢIE § 151 Cele mai folosite adverbe de afirmaţie sînt : si — da . pronume sau adjectiv negativ şi nu poate fi precedat de acestea. Se va spune deci: Non scriverà nessuno — Nu va scrie nimeni. né — nici. exact: Questo è il nuovo direttore? — Per l'appunto! — Acesta este noul director? — întocmai!. Intre non şi verb se pot intercala doar pronume atone: Non ti ho mai visto leggere — Nu te-am văzut niciodată citind. proprio — întocmai. aşa şi aşa. Perché non leggi? — Perché no! — De ce nu citeşti? — lac-aşa!. dar Nessun libro ti piace ? — Nici o carte nu-ţi plac'e ? . non — nu.. per l'appunto — tocmai. să mă certe bărbatu-meu. se no. Devo uscire. De reţinut şi următoarele expresii: Ti piace? — Sì e no — îţi place? — Da şi nu. nu pot să rîd . ma poco intelligente — De frumoasa e frumoasă. già — da. nici. dar Nessuno scriverà — Nimeni n-o să scrie . nici. beninteso — bineînţeles: Certo che ho paura! — Sigur că mi-e frică! NOTĂ Si poate determina un substantiv sau un adjectiv înlocuind. mi sgriderà mio marito — Trebuie să plec. Non lo vedi neanche tu ? — Nu-1 vezi nici tu ? dar Neanche tu lo vedi — Nici tu nu-1 vezi ? Né. di certo — cu siguranţă: Verrete domani da noi? — Di certo! — Veţi veni mìine la noi? — Sigur! (Cu siguranţă!). în acest caz. Non precede în­ totdeauna orice alt adverb. Vieni con me? — No. nu azi. né voglio saperlo — Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu . o întreagă propoziţie: Bella sì.. Nu este niciodată independent.. e poi n o ! — Vii cu mine ? Nu şi iar nu ! Non este un adverb negativ aton (este neaccentuat în propoziţie). appunto—întocmai. No înlocuieşte o propoziţie (ca în cazul adverbului de afirmaţie si) : Ridi? — No. chiar aşa. dar nu prea deşteaptă. certo — desigur. davvero— într-adevăr. né . desigur. Se poate afla atît înaintea verbului: Non posso dormire — Nu pot să dorm. Non ti piace nessun libro ? — Nu-ţi place nici o carte ?. Non è né dolce 202 . ADVERBELE DE NEGAŢIE § 152 No. dacă nu o. non oggi — Am sa vin mîine. cit şi după acesta: Verrò domani. Perché sorridi? — Perché sì! — De ce surîzi? lac-aşa! Locuţiuni adverbiale de afirmaţie: senza dubbio — fără îndoială: Venite con noi?— Senza dubbio! — Veniţi cu noi? — Fără-ndoială ! . sicuro — sigur.. non posso ridere — Rîzi ? — Nu.

Nu ţi-am mai scris . come: Tu ridi tanto facilmente quanto Giovanna — Tu rìzi tot atìt de uşor. nemmeno. Cînd determină un adjectiv sau un alt adverb.né mnaro — Nu-i nici dulce nici amar. (così) . aveva visto tutto. mai — niciodată. adverbul: a) poate preceda întreaga propoziţie: Purtroppo sei venuto troppo tardi— Din păcate ai venit prea tìrziu . Non me lo hai mai detto — Nu mi-ai spus-o niciodată. stă după acesta: Una donna così così — O femeie aşa şi aşa. neppure — nici. grade de comparaţie : Comparativul de egalitate se exprimă (ca şi la adjective) cu ajutorul adverbelor corelative: (tanto). 203 . fie după acesta. nemmeno — nici. ca şi adjectivele. nici măcar: Non lo farei nemmeno per te — N-aş face-o nici măcar pentru tine. Anumite adverbe ca: più — mai. neppure: neanche — nici: Neanche tu lo sai — Nici t u n-o ştii.. evidentemente. sînt plasate între auxiliar şi participiu: Non ti ho più scritto --. quanto. già— deja. Non mi sento punto bene — Nu mă simt deloc bine . evidentemente — Agnese văzuse totul. GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBELOR § 154 O serie de adverbe pot avea. Volentieri le scriverei una lettera — Bucuros i-aş scrie o scrisoare... atunci cînd verbul se află la un timp compus. Poziţia lui normală este însă după verb: Ha risposto subito — A răspuns imediat . ca Ioana. văzuse totul. Come ti sembra la canzone? — Mica male! — Cum ţi se pare cîntecul? — Nu-i deloc rău: Mi credi? Niente affatto! Mă crezi? — Absolut delocI Locul adverbelor în propoziţie § 153 Cînd determină un verb.. Cînd deter­ mină un substantiv. nici măcar: Neppure tu mi hai cisto — Nici măcar tu nu m-ai văzut. se află înaintea acestora: Lo sentivo molto difficilmente — îl auzeam foarte greu. Cînd determină o propoziţie. — Agnese. evident. Cu ajutorul lui né sînt compuse adverbele: neanche. anche — şi. Marina è già partita — Marina a plecat deja. adverbul se poate afla fie înaintea verbului. Neanche per idea — Nici gînd . e) poate fi introdus în structura propoziţiei cu condiţia ca adverbul să fie predeedat şi urmat de virgule: Agnese. nu glumesc deloc. NOTĂ A se reţine şi următoarele expresii: Neppure per sogno — Nici gînd. Non lo dico mica per scherzo — N-o spun deloc în glumă. desigur . b) poate fi situat după propoziţie: Agnese aveva visto tutto. E1 venuto personalmente — A venit (el) în persoană. evident . sempre — întotdeauna.

maximum.Tu ai clntat mai bine ca mine . grandemente — raa^» giormente — in mai mare măsură: Oggi cammini meglio — Astăzi mergi mai bine. ancora più spesso — încă şi mai des . lentamente —len­ tissimamente — foarte încet. assai spesso — foarte des (sau destul de des) . bene — bine. assai più tardi — mult mai tìrziu . spesso —*• più spesso — mai des. în mod obişnuit": Collabora per lo più con il suo amico — Colaborează în general cu prietenui său. lent . troppo — prea. Superlativul absolut se formează. poco —* meno — mai puţin . Din această categorie cîteva adverbe formează comparativul în mod neregulat: bene —* meglio — mai bine. più este precedat de multe ori de prepoziţia di: Queste scarpe. Puţine adverbe însă se pot întîlni la comparativul de inferioritate. meno seriamente — mai puţin serios: Andiamo meno spesso al cinema quest'anno — Mergem mai rar la cinema în acest an. cel mai tirziu. costano di più — Aceşti pantofi. ottimamente — excelent. ben volentieri — (prea) bucuros . Gînd este folosit singur. assai bene — foarte bine (sau destul de bine) . Superlativul relativ se foloseşte foarte rar. azi. costă mai mult. Ti ho visto in aula più spesso di quanto mi hai visto tu — Te-am văzut în aulă mai des decît m-ai văzut tu. ancora — încă) aflate înaintea com­ parativului: molto meglio — mult mai bine. iar mole devine pessimamente— execrabil. molto — mol­ tissimo — foarte mult . mol­ > to —• più — mai mult . în general. prin adăugarea sufi­ xului -mente la -issima (forma de feminin a superlativului absolut al adjectivelor): raramente — rarissimamente — foarte rar . Unele adverbe primesc sufixul — issimo direct la gradul pozitiv: bene — be­ nissimo — foarte bine . sau între două propoziţii) : Tu hai cantato meglio di me —. tuttfal più — cel mult. bene — prea. de obicei sub formă de perifraze sau expresii : per lo meno — cel puţin .Comparativul de superioritate se formează cu ajutorul adverbului più situat Înaintea adverbului comparat : adagio —> più adagio — mai încet. assai — foarte. male — peggio — mai r ă u . situate înaintea altui adverb : molto bene — foarte bine . ben più difficilmente — mult mai greu. al più tardi — Voi fi la tine la ora şapte. Expresia per lo più se traduce în limba română prin „In general. oggi. Superlativul absolut se mai poate forma cu ajutorul adverbelor molto — foarte. al più tardi — cel mai tìrziu: Sarò da te alle sette. troppo tardi — 204 . la superlativul absolut. bene devine. în caz extrem. poco — pochissimo — foarte puţin : Mi sento malissimo — Mă simt foarte rău. Formele de comparativ pot fi întărite cu ajutorul adverbelor molto (mai rar assai — mult. Comparativul de inferioritate se formează cu ajutorul adverbului meno plasat înaintea adverbului comparat: meno spesso — mai puţin des. male — malissimo — foarte rău . tardi —• più tardi — mai tìrziu. Alte exemple de comparativ (comparaţie între două elemente ale propoziţiei.

ci Camminava lentissimamente. Anumite adverbe pot primi sufixe diminutivale sau augmen­ tative: bene — benino — binişor. ni+ ţeluş . * în general adverbele pot doblndi un anumit grad de intensitate atunci cînd sînt însoţite de alte adverbe ca: piuttosto — cam. poco —* pochino — (pochette ) — niţel. cu sufixul -mente. încetişor. mai curînd. piano —* pianino — lncetinel. presto — prestino — repejor . abba­ stanza — destul de: Hai scritto abbastanza correttamente — Ai scris destul de corect. . benone — prea bine. male — maluccio — > » cam rău . Nu se va spune Cammi­ nava estremamente lentamente — Mergea extrem de încet.prea tlrziu. Nu se recomandă ca ambele adverbe să fie formate. malaccio — crunt . sau Camminava estremamente piano. mai degrabă : Sei giunto piuttosto tardi — Ai ajuns cam tirziu . într-o singură propoziţie.

Prepoziţia nu are rol sintactic independent şi nu constituie ea însăşi o parte de propoziţie. da. B. adverbe. 3. con. tra (cu varianta fra). verbe. 2. a. părţi de vorbire ca: substantive. acelea care au în exclusivitate rolul de prepoziţie cum sînt: di. semn al partitivului : Compro delle cartoline — Cumpăr (nişte) ilustrate. su. . pronume. A. Locuţiuni prepoziţionale în a căror componenţă intră. con unite cu articolul hotărît formează prepoziţiile articulate (vezi § 20). per. a unor adjective. a. secondo — după e t c . di qua da — din­ coace de e t c Aceste locuţiuni prepoziţionale vor fi incluse. che — ce e t c . PREPOZIŢII PROPRII Prepoziţiile di. in. da. Prepoziţii improprii. su. valoare de adjectiv: lungo — de-a lungul. cum sînt dentro — în. valoare de conjuncţie: come — ca. în context. adverbe e t c . marcă a genitivului: II libro di Laura — Car­ tea Laurei . în afara prepoziţiilor. di tradus prin de: Data di partenza — Data de plec are . Prepoziţii proprii. alte prepozi­ ţii: riguardo a — cu privire la. C. sopra — pe etc. în ceea ce priveşte. în capitolele de faţă. sau valoare de participiu prezent: durante — în (timpul). Prezentăm mai jos valorile pe care le pot avea prepoziţiile proprii: § 157 DI poate fi: 1.PREPOZIŢIA LA PREPOSIZIONE § 155 Face parte din seria de părţi de vorbire invariabile care se pot afla plasate fie înaintea unor substantive. valoare de adverb (de aceea se mai numesc şi adverbiale). mediante — cu (ajutorul). in. ci intră în componenţa unei părţi de propoziţie ca element introductiv al acesteia. Gramaticile italiene clasifică prepoziţiile astfel: § 156 A. Morir di fame — A muri de foame . fie după acestea. Piangere di dolore — A plînge 206 . per. acelea care în afară de valoarea de pre­ poziţie propriu-zisă pot avea. în ordinea prezentării diferitelor tipuri de prepoziţii.

di buona voglia — de bună voie. . a tradus prin cu: Me­ lodia. Ammirato da tutti — Admirat de toţi . 3. 5. din: Torniamo dal 207 . 3. di qua da — dincoace de. Barca a motore — Barcă cu motor. se traduce prin de.. . Di se întîlneşte frecvent în expresii ca: di nascosto — pe ascuns. se mai foloseşte în construcţiile verb + a -f. a forza di (a causa ăi/per via di) — din cauza.verb la infi­ nitiv: Sono riuscito a convincerla — Am reuşit s-o conving.. Mulino a vento — Moară de vìnt . 6. Co­ noscere di vista — A cunoaşte din vedere. § 158 A poate fi: 1. Ornare di quadri—A împodobi cu tablouri . 9. la città di Roma — oraşul Roma.verb la infinitiv: Smetti di parlare così— Încetează de a mai vorbi astfel. Locuţiuni prepoziţionale cu a: accanto a — alături de. E' andato via di nascosto — A plecat pe furiş. invece di — în loc de. di tradus prin din: Uscire di casa — A ieşi din casă. assieme a — împreună cu. andare a piedi — a merge pe jos . es­ sere di moda — a fi la modă. Al colmo di. Si mangerà alle otto — Se va mìnca la ora opt . de pe. Expresii: an­ dare a spasso — a merge la plimbare .. § 159 DA — 1.di -\. a fianco di — alături de. ad ogni modo — în orice caz . se mai foloseşte în construcţiile verb -\. dietro a — în spatele. poate forma un complement de timp dacă se află alături d e substantive specifice: di giamo — ziua. di primavera — primăvara. Locuţiuni prepoziţionale cu di: nel mezzo di — în mijlocul. marcă a dativului: Si rivolge ai professore — Se adresează profesorului . vicino a — lîngă...de durere . rfi tradus prin CK: Essere multato di. levarejtqgliere di mezzo — a înlătura. per mezzo di — cu ajutorul. Ha la lagrime agli occhi — Are lacrimi în ochi. prepoziţia di mai poate introduce nume proprii cu funcţie de apoziţie: il mese di dicembre — luna decembrie. 5. Vado al mare — Merg la mare. Noi abitiamo da Giovanni — Noi locuim la Giovanni. 2. a buon mercato — ieftin. da tradus prin de la. Essere assente ai eorsi — A fi absent de la cursuri . de..— In culmea . a tradus prin la: Penso a te — Mă gîndesc la tine. a tradus prin pe. al di là — dincolo. 2. da + nume propriu de persoană (sau substantive indicînd per­ soane) se traduce prin la: Vado dai nonni — Mă duc la bunici . decit: E1 più alto di te — E mai înalt ca tine. di tradus prin ca. în urma: Cam­ minava silenzioso dietro a lei — Mergea tăcut în urma ei. 8. prima di — înainte de. — A fi amen­ dat cu . di buorì ora — dis-de-dimineaţă. parlare ad alta voce — a vorbi (cu voce) tare . Si è recato dal medico — S-a dus la medic . di notte — noaptea. pe la: Montare a cavallo — A se urca pe cai . a carattere popolare — Melodie cu caracter popular . 4... di là da — dincolo de . 6. Alle calende greche — La calendele greceşti . Camminare a passi lenti — A merge cu paşi domoli . de către: I versi scritti dal Pa­ sco/i — Versurile scrise de Pascoli. a tradus prin în: Pittura a olio — Pictură în ulei. 4. Noi abitiamo a Ploieşti — Noi locuim la Ploieşti . 7.

) — A merge cu maşina (trenul.) 3.substantiv: Bravo in biologia — Bun la biologie . da tradus prin după: Ti riconosco dalla voce — Te recunosc după voce . 4. § 162 PER se poate traduce prin: 1. Vengo da Braşov — Vin de la Braşov . Stanza da bagno (cameră de) baie . Povero in parole — Sărac în cuvinte . în: Sull'afa — Spre zori . 6. Lottare per la pace — A lupta pentru pace .. su tradus prin cam. simplă sau articulată. da tradus prin de (arată scopul. 2. da tradus prin cu: (arată o calitate permanentă) : La ragazza dagli occhi celesti — Fata cu ochii albaştri . su tradus prin pe: Sdraiarsi sull'erba — A se întinde pe iarbă . Trattato sulla storia della musica — Tratat despre istoria muzicii. Andare in macchina (treno. Scappare dall'afra parte — A fugi pe partea cea­ laltă . Cane da caccia — Cline de vînătoare . 2. 4. Locuţiuni prepoziţionale cu da: lontano da — departe de . sau în locuţiuni prepoziţionale: in caso di — în caz de. cam pe la. însoţeşte un adjectiv in construcţii de tipul adjectiv -fin -f. § 161 Prepoziţia SU. in occasione di — cu ocazia . Sono partiti dalla Francia — Au plecat din Franţa . da tradus prin pe: Entrare dalla finestra — A intra pe fereastră . vreo: Una signora sulla quarantina — O doamnă în jur de vreo patruzeci de ani . andare su tutte le furie — a se înfuria.substantiv care indică timpul) tradus prin cam în. de: Ha lavorato per denari — A muncit pentru bani . Si preparò per la partenza (per partire) — Se pregăti de plecare. bi­ cicleta etc. calitatea) : Macchina da scrivere — Maşină de scris . 3. spre. 7. din cauza . 4. se traduce prin in: Tornare in casa — A se întoarce (intra) în casă . decidere su due piedi — a hotărî pe loc. su în expresiile: parlare sul serio — a vorbi serios . se tra­ duce prin cu (cu specială referire la mijloacele de transport) . Ri208 . Francesca da JRImini — Francesca de la (din) Rimini . Irene contava sulle dita — Irina număra pe degete . mettere in moto — a pune în mişcare. în jur de. Pesava sui cinquanta chili — Cîntărea cam 50 de kg . Casa dal tetto rosso — Casa cu acoperişul roşu .. in luogo di — în loc de. Sto male per aver mangiato troppo — Mi-e rău pentru că am mîncat prea mult . Dotto in fisica — Savant în fizică. Scultura in marmo — Sculptură în marmoră . pentru: Compro le mele per mia madre — Cumpăr merele pentru mama . 5. în faptul zilei. 5. bicicletta ecc. al di là da — dincolo de : La nostra villa si trova al di qua dal fiume — Vila noastră se află dincoace de rîu. Ficcarsi in testa — A-şi băga în cap. Sul tramonto — Cam pe la asfinţit. subit . da dove — de unde . In sul far del giorno — Spre ziuă. Un libro per i bambini — O carte pentru copii.mare — Ne întoarcem de la mare . poate fi întîlnită în următoarele situaţii: 1. se întîlneşte în expresii ca : andare in campagna — a merge la ţară . su (-f. Camminare in due — A merge în doi . su tradus prin despre: Una conferenza sulla Resistenza italiana — O conferinţă despre Rezistenţa italiană . Sala da pranzo — Sufragerie . Dipingeva dal modello — Picta după model. al di qua da — dincoace de . § 160 IN: 1. 2.

4. In direcţia. dintre. intre. 8. Dividere per cinque — A împărţi la cinci . Litigano tra di loro. Abito con i nonni — Locuiesc cu bunicii. la: Parlare per telefono — A vorbi la telefon .fiutò per vergogna — A refuzat de ruşine. § 164 Prepoziţiile FRA. 2. Sarò di ritorno per le otto — Am să mă întorc pe la opt . Il bambino si butta per terra e si muse a urlare — Copilul s-a aruncat pe jos şi a început să urle. de obicei . per Io piu — în general. acesta se traduce prin gerunziu: Con lo sbagliare s'im­ para — Greşind se învaţă. per sentito dire — din auzite . asupra. per lo meno — cel puţin . 6. Ti scambiavo per (un ) poeta — Te luam drept poet . Non prendermi per stupido — Să nu mă iei drept prost.. prendere per moglie — a lua de soţie . — Se ceartă între ei. după: Mandò in fretta per ii medico — A trimis în grabă după medic. Scrisse per mezz'ora — A scris (timp de) o jumătate de oră. ca. prin: Uscì per la porta principale — A ieşit pe uşa principală . Cînd con este urmat de un verb la infinitiv. uno per uno — unul cîte unul . per scherzo — în glumă . Alte cazuri de folosire a prepoziţiei per: per me — despre mine. Passai per il giardino — Am trecut prin grădină. 9.: moltiplicare per due — a înmulţi cu doi. Spedire per posta — A expedia prin poştă . Sai che Vedificazione di questo ponte durerà per tre anni? — Ştii că con­ struirea acestui pod va dura trei ani ? § 163 CON se poate traduce prin: 1. tre per cento — trei la sută . Conoscersi per corrispondenza — A se cunoaşte prin corespondenţă . drept: Passa per intelligente — Trece drept inteligentă . deasupra. Tra nemici — Printre duşmani . 5. fra sînt urmate de prepoziţia di atunci cînd introduc un pronume personal: Non c'è niente tra di noi— Nu este nimic între noi . la: Partire per Costanza — A pleea la Constanţa . 3.ssere in collera con uno — A fi supărat pe cineva . printre: Il più grande fra tutti — Cel mai mare dintre toţi . Tra. Scrivere con la biro — A scrie eu pixul . pe. in: Mettilo sopra il tavolo — Pune-1 pe masă. Indică durata în urma intro­ ducerii unui complement de t i m p : Parlasti per tre quarti oVora — Ai vorbit trei sferturi de oră . Arrabbiarsi con uno — A se supăra pe cineva . pe: E. B. cu: Lavorare con cura — A lucra cu grijă . 3. peste. Abita sopra il negozio — Locuieşte deasupra 209 . Strofinarsi con Vasciugamano — A se şterge/a se freca cu prosopul . PREPOZIŢII IMPROPRII Pintre cele mai cunoscute prepoziţii amintim: § 165 a) SOPRA — pe. 2. TRA (mai utilizată fiind tra) sînt sino­ nime: se traduc prin: 1. 7. Congratularsi con qualcuno — A felicita pe cineva. Fra qualche settimana — Peste/în cîteva săptămîni. Tra vita e morte — Intre viaţă şi moarte . din partea mea. in (temporal): Fra due ore — în/peste două ore.

între acesta şi pronume poate apărea prepoziţia di. înapoi: Dietro la casa. Dentro la borsa — în poşetă. cu tot (toată): Malgrado la pioggia — în ciuda ploi1k) Locuţiunea GRAZIE A —tradusă prin datorită. Contro il progetto — împotriva proiectului : Contro agli amici — împotriva prietenilor . spre: Navigare verso ovest — A naviga spre vest.) Ce vei face după aceea? i) CONTRO — împotriva.) — Vino înăuntru (literar). MALGRADO se tradu.) — A urca deasupra (la un etaj superior).. Salire sopra (adv. — în spatele casei . lui sotto (adv. Non dice nulla davanti a noi — Nu zice nimic în l'ala noastră. graţie. Va' avanti (adv. faţă de. Cosa farai dopo? (adv.) — Eu locuiesc sus.c prin: In ciuda.magazinului. cu: Bisogna essere cortesi verso i vecchi — Trebuie să fim politicoşi cu bătrînii (faţă de bătrîni).) — A pus capacul deasupra . contra. Rimanere sotto (adv. înaintea: Davanti al giudice — în faţa judecătorului. b) SOTTO — sub. Tu ti trovavi davanti (adv. e) DENTRO — în. j) Prepoziţiile sinonime NONOSTANTE. în spate.) — A fi împotriva. Cînd prepoziţia verso este însoţită de un pronume personal. f) DAVANTI — In faţa. L'avverbio si trova dopo il verbo — Adverbul se află după verb. Contro di te — împotriva ta . 1) SENZA se traduce prin fără. el dedesubt. Mişeii coperchio sopra (adv.pronume per­ sonal este tradusă prin fără: Resterò senza di voi— 0 să rămîn fără voi . Essere eontro (adv. către. li) D9P0 — după (temporal şi local) : Dopo le vacanze — După va­ canţă . n) DURANTE — în timpul: Hanno litigato durante il lavoro — S-au certat în timpul lucrului.) — T u te aflai în faţă. Sotto di noi— Sub noi. Io abito sopra. 210 . / gatti sono sopra i tetti — Pisicile sînt pe acoperiş. se con­ struieşte numai cu pronume sau substantive în dativ: Grazie a lui conosci bene Vitaliano — Datorită lui cunoşti bine italiana. e) AVANTI — înainte: Mi scrisse avanti di te — Mi-a scris înain­ tea t a .) — Mergi înainte. g) DIETRO — după. Vieni entro (adv. Ci cediamo dentro (adv. Forma senza di 4.) — A privi ìriapoi. d) ENTRO — in.) — A ramine jos (dedesubt). pe sub: Ridere sotto i baffi — A rìde pe sub mus­ tăţi . Dietro al palazzo — în spatele blocului . Guardare dietro (adv. pina la (temporal) : Partirò entro quattro giorni — Voi pleca pînă in patru zile .) — Ne vedem înăuntru . m) VERSO se traduce prin: 1. 2.. construcţia nu este însă obligatorie: Corse verso lei sau Corse verso di lei — Alergă spre ea . înăuntru: Dentro la camera— în cameră. Senza di te non vengo — Fără tine nu vin.

potrivit cu. în civilizaţia anti­ cilor . pe lingă: Presso all'università — Lîngă univer­ sitate . t) CI RCA — tradus prin: cu privire la: Parlarono inolio circa te cerimonia della nozze — Au vorbit mult cu privire la ceremonia de nuntă.) — Aici aproape. Deseori sînt însoţite şi de prepoziţia a: Dammi il tuo quaderno fino a domani — Dă-mi caietul tău pînă mîine. TRANNE. Qui presso (ade.o) Prepoziţiile sinonime. MERCÉ se traduc prin: cu ajutorul. datorită: Comprai il quadro mediante un amico — Am cumpărat tabloul printr-un prieten. . Abitiamo presso un gentile signore — Locuim la un domn amabil. prin mijlocirea. ECCETTO. Cîteva sensuri contextuale: Presso gli antichi — La antici. in confor­ mitate cu: Secondo il mio parere ciò non è giusto — După părerea mea asta nu e just. cu excepţia: Vennero tutti salvo lui — Au venit toţi cu excepţia lui. p) Prepoziţiile sinonime MEDIANTE. MENO. Presso di lei — Lîngă ea . prin (intermediul ) . s) PRESSO — Ungă. SALVO. FUORCHÉ'1 se traduc prin: in afară de. q) Prepoziţia SECONDO se traduce: după. r) Prepoziţiile sinonime FINO. SINO se traduc prin pina.

neppure — nici (măcar). dar nu putem. anzi — ba chiar. anche — şi: Mangeremo anche noi — O să mîncăm şi noi. ed — şi: Verranno Sabina e le sue figlie — Vor veni Sabina şi fetele ei. Conjuncţii simple: e — şi . 4. : Non glielo dico perché gli dispiacerebbe — Nu i-o spun pentru că nu i-ar conveni. cioè — adică etc. però— însă. ma — dar. chiar dacă ştiu că n-o să-mi răspundă. 212 . •6. deoarece . că . Locuţiuni conjuncţionale: per la qual cosa — pentru «are . perché — pentru că. giacché — căci . oppure — ori. III. o. nemmeno — nici măcar. né — nici . Conjuncţii compuse: allorché — atunci cînd . dunque — deci. II. che — care. Conjuncţii coordonatoare B. né — nici: Non posso leggere né scrivere — Nu pot să •citesc şi nici să scriu. sebbene — deşi. neppure — nici (măcar) : Non videro neanche loro Vincidente — N-au văzut nici ei accidentul. pure: Si è dimenticato pure lui di scrivermi — A uitat şi el să-mi scrie. od — sau : Scrivi o no? — Scrii sau nu ? 7. După formă distingem: I. cu toate că. anche se — chiar dacă e t c : Scriverò la lettera a Mircea anche se so che non mi risponderà — O să scriu scrisoarea lui Mircea. 3. în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în propoziţie sau în frază distingem: A. eppure — şi totuşi.CONJUNCŢIA LA CONGIUNZIONE § 166 Este o parte neflexibilă de vorbire care stabileşte raportul dintre părţile de vorbire de acelaşi fel dintr-o propoziţie sau dintre propoziţiile unei fraze. Conjuncţii subordonatoare A. ossia. con tutto ciò. C O N J U N C Ţ I I L E COORDONATOARE § 167 \. affinché — pentru ca să. se — dacă . purché — numai să. o — sau . neanche. dimpotrivă: Verremmo •con piacere. 5. 2. ma non fossimo — Am veni cu plăcere. întrucît. non appena che — de îndată ce . spre a . avverrò. nemmeno. e. perché — de ce.

— Va voi vorbi despre Rebreanu... 15.. că . 22. Vedi come è facile sbagliare! — Vezi cit e de uşor să greşeşti ! v NOTĂ A nu se confunda che.. cu toate acestea eu sînt calmă. şi: Tutto andrà bene e per me e per te — O să fie totul bine şi pentru mine şi pentru tine. cît. dar şi: Non solo è coraggioso ma anche serio — Nu numai că era curajos ci şi serios. 12. 18. quindi.. ma anche — nu numai .. atunci. come — cum. cu che. ebbene hai ricevuto un bel 4 — Nu ţi-ai făcut tema. non solo . aşadar plecăm cu umbrela. Mi risulta che tu mi inganni — Reiese că tu mă păcăleşti . 19. fie sora ta va trebui să răspundeţi. 20. din contră mă distrezi. infatti — In adevăr. 11. cu toate acestea: Domani ci sarà Vesame eppure io sono calma ~ Mìine va fi examenul.. né — nici. 2. per­ tanto — deci. adică: Ti regalerò un libro oppure un disco — Am să-ti dăruiesc o carte sau un disc. pronume relativ. vale a dire — adică: II treno arriva alle otto precise. 16. Conjuncţia che in­ troduce o propoziţie subordonată subiectivă sau o completivă directă. 13.. però — însă..e — şi. e. ebbene — ei bine. adică peste zece minute.... 8.. A se consulta ?l capitolul despre propoxiţia relativă §112. quanto — atît (pe cît) .. ba chiar. însă mama nu vrea. dar totuşi: Mi piacerebbe suonare il pianoforte però la madre non vuole — Mi-ar plăcea să cînt la pian.. cioè — adică. conjuncţie.sau. sia — fie .. 17. sau (fie): Faremo il lavoro o vuoi o non vuoi —• Vom face treaba asta fie că vrei fie că nu vrei. perciò non viene da te — îi este ruşine. fie: Sia tu. che — că: E' chiaro che non verrà — E clar că n-o să ină . 213 . 21. sia tua sorella dovrete rispon­ dere — Fie tu.dunque.. nici tatăl meu.. eppure. C O N J U N C Ţ I I L E SUBORDONATOARE CONJUNCŢII EXPLICATIVE (DECLARATIVE) § 168 1. tuttavia — totuşi. anzi mi stai divertendo Nu mă deranjezi.. aşadar: Piove. deci ai primit nota patru. 14. cioè. de aceea nu vine la tine. vale a dire — adică: Vi parlerò di Rebreanu cioè di „Ionu. tanto . anzi — dimpotrivă. deci despre (romanul) „Ion" B. 9.. dunque usciamo con Vombrello — Plouă. deci : Non hai fatto il compito. sau mai bine/degrabă : Non mi disturbi... vale a dire fra dieci minuti — Tre­ nul soseşte la opt fix... o — sau (fie) . perciò — de aceea: Si vergogna. o .. ma — dar: Andremo al cinema ma solo dopo cena — O să mergem la cinema. cît (pe atît): Era tanto gentile quanto garbato — Pe cit era de amabil pe atît era de politicos. 10. dar numai după cină. nici: Non Vho visto né io né mio padre — Nu l-am văzut nici eu. sia . né . in realtà — In realitate.

conjuncţiile temporale se construiesc cu indicativul atunci cînd acţiunea este certă. tu stăteai de vorbă cu altcineva. CONJUNCŢII CAUZALE § 170 1. deoarece. sino a che. siccome — aşa cum. come. quando — cînd. già notte — O să rămîi aici. îndată ce: Tosto che fui uscito. non te lo direi — Chiar dacă tu mi-ai cere-o. 2. construcţia cere modul conjunctiv. 7. glielo dissi — De îndată ce l-am văzut. 8. dat fiind că e deja noapte. si mise a piovere — Deìndată ce am ieşit. Dacă e vorba de acţiuni presupuse. eu am să scriu scrisoarea. dacă: Lo riconobbi {{uando si tolse gli occhiali — L-am recunoscut cînd şi-a scos ochelarii. 3. (non) appena (che) — îndată ce: Non appena lo vidi. scrivimi — Ori de cìte ori ai nevoie de mine. 4. tosto •che. de îndată ce. finché: pînă cînd: Ci resto finché tu vieni a prendermi — Rămîn pînă cînd vii t u să mă iei. mentre — in timp ce: Mentre tu studi. serie-mi. a început să plouă. dovrai prenderti il cappotto — întrucît e frig. 3. CONJUNCŢII MODALE § 171 1. XOTĂ în general. Non sono partito poiché le strade erano impraticabili — N-am plecat deoa­ rece drumurile erau impracticabile. allorché. după ce trenul plecase. 4.CONJUNCŢII TEMPORALE § 169 1. în mo­ mentul în care: Allorché t'incontrai. întrucît: Rimarrai qui dato che è. avanti che — prima che — înainte ca: Pensaci bene avanti che tu agisca — Gîndeşte-te bine mai înainte de a acţiona. va trebui să-ţi iei paltonul. subito che. i-am spus-o. io scriverò la lettera — în timp ce tu înveţi. fino a che. siccome — întrucît: Siccome fa freddo. come se — ca şi cum: Mi guardò •come se non mi avesse mai visto — M-a privit ca şi cum nu m-ar fi văzut 214 . ogni volta che — ori de ette ori: Ogni volta che hai bisogno di me. eu nu ţi-aş spune. stavi parlando con uri altra persona — Atunci cînd te-am întîlnit. 10. 2. că: Ne parleremo subito giacché siete venuti — O să vorbim imediat pentru că tot aţi venit . giac­ ché. 5. aşa după cum: Scrivi come ti dico io — Scrie aşa cum îţi spun eu. dopo che — după ce: Giungemmo alla stazione dopo che il treno era già partito — Am ajuns la gară. 6. anche quando — chiar dacă: Anche quando tu me lo chiedessi. dar nu verificate. allorquando — atunci cînd. perchè — pentru că: Piango perché sto male — PIîng pentru că mi-e rău. che — întrucît. dato che — dat fiind că. visto che. poiché. pentru că. 2. 9.

CONJUNCŢII CONSECUTIVE § 174 1. 4. che — atìt. che — încît. NOTĂ Conjuncţiile consecutive pot fi construite fie cu indicativul. cu toate că. ca şi cum. nonostante che — deşi. acciocché.cu condiţionalul. lo aspettai — Cu toate că întîrzia. senza che. per quanto.. CONJUNCŢII FINALE § 172 perché. egli non esitò intraprenderla — Deşi acţiunea era periculoasă.. în ciuda faptului că: Sebbene tardasse. quasi (che) cer conjunctivul. fie. pentru ca să: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea ca să-ţi aminteşti de mine . di modo che — astfel încît: Devi parlare di modo che tutti possano comprenderti — Trebuie să vorbeşti astfel încît toţi să te poată înţelege. 3. 215 . el nu a ezitat să o întreprindă. Te lo dico onde possiate provvedere subito — îţi spun asta ca să puteţi lua măsuri neîntîrziat. că: Faceva tanto freddo che tutti battevano i denti — Era atìt de frig încît cu toţii clănţăneau din dinţi. seppure.niciodată. 2. încît: Fa tanto caldo che mi piacerebbe prendere un gelato — E atìt de cald încît mi-ar face plăcere să iau o îngheţată. malgrado che. NOTĂ Toate aceste conjuncţii se construiesc cu conjunctivul. NOTĂ Conjuncţiile come se. affinché. ancora che. quantunque. de parcă: — Lo difendeva quasi (che) fosse suo fratello — îl apăra de parcă i-ar fi fost frate. ca să.. tanto . Per quanto fazione fosse pericolosa... CONJUNCŢII CONCESIVE § 173 benché. anche se. onde — spre a. pentru a. quasi (che) — aproape. eu l-am aşteptat. fie cu conjunctivul. NOTĂ Toate conjuncţiile concesive se construiesc cu conjunctivul. sebbene. senza che — fără ca: E1 andato via senza che mi salutasse — A plecat fără să mă salute. 3.

va trebui să tele­ foneze. 214). caso mai — în caz că: Caso mai io sia stanco. afară de cazul că. numai dacă: Sono d'accordo. come — cum. 2. Dimmi se mi telefonerai — Spune-mi dacă o să-mi 216 . 5. a patto che — cu condiţia ca. dacă: Verrò da te a patto ehe non piova — O să vin la tine dacă nu plouă. doar dacă: Non si può fare altro. (locuţiunea) a meno che — cu excepţia. a meno che tu non cambi idea — Sìnt de acord numai dacă nu te răzgîndeşti. fără (afară). io devo restare — Dacă tu pleci. CONJUNCŢII INTEROGATIVE INDIRECTE § 177 se — dacă . Se este conjuncţia specifică propoziţiilor condiţionale şi se construieşte atît cu indicativul cit şi cu conjunctivul (vezi şi § 213. quanto — cît: Ti chiedo perehé non reagisci — Te întreb de ce nu reacţionezi .CONJUNCŢII CONDIŢIONALE § 175 1. numai dacă (că): Resto con voi purché Nunzio chieda scusa — Rămîn cu voi numai dacă Nunzio îşi cere iertare. dacă. afară doar dacă nu o să se ivească ceva neaşteptat. CONJUNCŢII DE EXCEPŢIE § 176 1. a condizione che. n-am să mă duc la ţară. 4. Se tu conoscessi Vitaliano. perché — de ce . dacă: Qualora egli non potesse venire dovrà telefonare — In caz că el nu poate veni. 3. NOTĂ Toate aceste conjuncţii (cu excepţia lui se) sau locuţiuni condiţionale se cons­ truiesc cu conjunctivul. tranne (che). quando — cînd. numai să nu: Potevi far tutto fuorché mo­ strargli quella notizia — Puteai să faci orice. cît . se — dacă: Se tu te ne vai. capiresti ciò che dicono i personaggi del film — Dacă tu ai Înţelege limba italiană. eu trebuie să rămîn . fuorché. a meno ehe non si verifichi qualcosa di inaspettato — Nu se mai poate face nimic. numai să nu-i fi arătat ştirea aceea. 2. purché — cu condiţia. De asemeni apare în propoziţiile interogative şi dubitative la indicativ sau conjunctiv: Dimmi se verrai— Spune-mi dacă ai să vii. qualora — în caz că. ai înţelege ceea ce spun personajele din film. salvo (che). nel caso che. non andrò più in campagna — în caz că voi fi obosit. a meno che — afară doar (dacă). eccetto (che) — în afară de. Non so se sia tornato — Nu ştiu dacă s-a întors.

a nu şti..telefonezi. Ignoro se sia venuto — Habar n-am dacă a venit .. — Nu-s sigur dacă . Tu sai quanto mi piacciono i piccioni e le faraone — Tu ştii cit îmi plac porumbeii şi bibilicile . . .. Desidero sapere quando ritorni — Doresc să ştiu cînd te întorci.. Non so se abbia recitato ieri sera — Nu ştiu daca a ucat aseară. non sapere — a nu şti. essere incerto — a nu fi sigur) : Sono incerto se. CONJUNCŢII DUBITATIVE § 178 se — dacă (însoţit de verbe ca ignorare — a nu avea idee. a ignora.

sau ecci! f. deh! (dorinţă. ohibò (neîncredere). uffa!. adjective. ehm! (ameninţare): puh! puah! (dispreţ. clic!. ohà!. mah! (îndoială). tic-tac! — bătaia ceasului: tu — — tu! — sunetul locomotivei. uff!. animo! — curaj !. che male! — Ah. patatrac!. forza! — curaj !. pss! (linişte). ohimè! — vai de mine! 2. Adesea aceeaşi inter­ jecţie poate exprima stări diferite: Ah. ih!. clac!. zitto! — 218 . bau-bau! — ham — ham! . accidenti! — drace. teamă). o stare fizică sau afectivă: ahi!. rugăminte). Interjecţii propriu-zise folosite cu o semnificaţie precisă. brr! (frig. sensul lor fiind indicat de contextul în care apar. cucù! —cucii!. pleacă! . ce durere! în care aceeaşi interjecţie exprimă durerea. magnifico!. plictiseală). presto! — hai. ohi!. sunete produse de obiecte: din-don! — sunetul clopotului. cit e de frumos! în care ah exprimă bucuria. evviva! — u r a ! . Interjecţii improprii exprimate prin substantive. imitarea unor sunete din natură — onomatopee — ca voci de animale şi păsări: gnau!. ahi! (chemare). diferite alte zgomote: pif!. repede!. pe naiba!. auff! (nerăbdare. fantastico! — fantastic. verbe sau adverbe întrebuinţate ocazional ca interjecţii : bravo ! — bravo ! coraggio!. oh!. capperi! — nemaipomenit!. E a este exprimată prin diferite sunete. chicchirichì! — cucurigu ! . urrà (entuziasm). meraviglioso! — minunat. mă­ r e ţ ! . C. stări afective spontane sau imită diverse sunete. admiraţia. Dintre aceste interjecţii unele se unesc cu pronumele personal me: ahimè!. via! — afară. uh!. èia!. Interjecţii cu sens general care nu au o semnificaţie proprie.hapciu ! (strănutul). ohe!. Alte inter­ jecţii de acest tip sînt: eh!.INTERJECŢIA L'INTERIEZIONE § 179 Interjecţia nu este o categorie gramaticală propriu-zisă. miao! — m i a u ! . ih! (mìni e) . teribil!. viva! — trăiască. ahimè (durere). Ah. ciuf!. Ele pot indica: 1. cuvinte invariabile sau locuţiuni care indică senzaţii. come è bello 1 — Ah. Potrivit semnificaţiei şi originii lor interjecţiile se pot grupa în: A. ce rău. scîrbă) . ehi! B.

poveri noi! — sărmanii de noi!. peccato! — păcat ! . basta! — gata. questa è bella! — asta-i bună ! . in alto i cuori! — capul sus.taci ! . aiuto! — ajutor ! . pietà. Dio ci guardi! — Doamne fereşte ! . guai & te! — vai de tine ! . lascialo stare!— lasă-1 în pace!. Locuţiuni exclamative exprimate prin grupuri de cuvinte sau propoziţii cu valoare exclamativă: mamma mia ! —vai de mine!. sta' in gamba! — fii sănătos!. D. curaj !. misericordia ! — indurare!. ajunge.

e/i. (il suffisso). elementul care se pune la sfîrşitul rădăcinii incorporîndu-se în aceasta. sfioritura. fiorame. fiori. elementul care precedă rădăcina transformînd sensul cuvîntului : s-fioritura — ofilire. — infixul (l'infisso). — desinenţa (la desinenza). sufixul ai şi desinenţa o. spre exemplu consonanta h în formarea pluralului unor substantive masculine şi feminine: amic-h-e — prietene. in-fiorato — înflorat. -o). desinenţe cu valoare de persoană. — sufixul. In ultimele două exem­ ple este evidentă modificarea sensului prin sufixele itur şi am. fioritur. — prefixul (il prefisso). elementul care se interpune între rădăcină şi desinenţă schimbind sensul cuvlntului: fior-ai-o — cel care vinde flori. I. fiorato. In cuvinte ca fiore. — învăţător /învăţătoare. înflorat). lag-h-i — lacuri. o/ate.-i. fior-itur-a — înflorire. 220 . desinenţe cu valoare de număr. şi a IlI-a pi. număr. este alcătuit din rădăcina fior. desinenţe cu valoare de gen . fin-i-sc-o — termin. o/a. şi care In limba italiană poate avea o simplă valoare fonetică.STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI § 180 în analiza structurii morfologice a cuvîntului se pot identifica următoarele elemente: — rădăcina (la radice). cu infixul sau prefixul formează tema cuvîntului. pag-h-iamo — plătim. Rădăcina împreună cu unul sau mai multe sufixe. infiorato rădăcina este fior. fioritura. precum şi ale conjugării a IlI-a pentru ver­ bele incoative (vezi § 128) la care apare infixul se intre vocala caracte­ ristică i şi desinenţă pers. elementul variabil fiind numai desinenţa'(-e. Tema este partea invariabilă (fior. maestr-o/a. elementul situat după rădăcină care indică modificările flexionare ale părţilor de vorbire servind la diferen­ ţierea unor sensuri şi forme gramaticale : fior-e/i — floare / flori. cant-o/ate — clnt/clntaţi. timp verbal. II. III sg. fior-am-e — flori multe (sens colectiv). îm­ podobit. sau ale unor forme verbale ale conjugării I-: dimentic-h-i — uiţi. adică elementul fundamental care indică sensul lexical comun tuturor cuvintelor în a căror alcătuire intră. în care prefixele s şi in modifică Înţelesul cuvîntului. -a.

Aceeaşi valoare grama­ ticală o au morfemele şi pentru alte categorii de pronume (demonstra­ tive. al numărului : ijle nipoti — nepoţii/ nepoatele. gradarea. — la verbe morfemele au funcţiuni multiple. infiorato. care indică 'Conjugarea I. compunerea şi schimbarea valorii gramaticale. — la pronume desinenţele sînt marca genului şi a numărului: •tu-o/a — al tău/a ta. în structura verbului» «de exemplu: amare — a iubi. se disting următoarele elemente: am-are — rădăcina am-a-re — vocala caracteristică. infixe. Principalele procedee gramaticale prin care în limba italiană se schimbă sensul unor cuvinte sau se formează cuvinte noi sînt : derivarea. amo şi cuvinte derivate ţparole derivate) formate cu ajutorul prefixelor şi sufixelor: fiorame. Prepoziţiile articulate au de asemeni valoare de morfem în măsura în care marchează cazurile substantivelor: del libro — al cărţii (genitiv). relative. am-a-ss-e — sufix cu valoare temporală şi deopotrivă modală care indică imperfectul conjunctiv am-vr-o — sufix temporal care marchează viitorul am-a-v-ate — desinenţa care indică persoana a doua plural NOTĂ Pentru limba italiană articolul poate fi considerat morfem. de identitate. buon-ije — buni/bune. fioritura. In funcţie de elementele care intră în structura cuvintelor acestea se împart în cuvinte primitive (parole primitive) formate numai din rădăcină şi desinenţă: fiore. «e numesc morfeme (morfemi). al libro — cărţii {dativ). Pe lîngă importanţa gramaticală morfemele au şi valoare lexicală în măsura în care servesc la formarea unor cuvinte noi sau la diferenţie­ rea unor aspecte semantice. vezi § 96—98. tu-o-i/tu-e — ai tăi/ale tale. nel libro — în carte (ablativ). desinenţe c u ajutorul cărora se formează cuvinte şi forme flexionare ale cuvintelor. a numărului: fior-e/i — floare/flori. ca element deter­ minant al genului : iljla turista — turistul/turista . cu valoare de sufix. maestra. buono. Morfemele au în primul rînd o deosebită valoare gramaticală întruclt servesc la diferenţierea unor forme gramaticale: — la substantive desinenţele pot fi marca genului : alliev-o/a — •elevul/eleva. 107). am-a-r-o — sufix temporal marcă a imperfectului. iar sufixul poate indica gradul de «comparaţie: buon-issim-o —foarte b u n . — la adjective desinenţele indică genul şi numărul: buon-o/a — bun/bună.Toate elementele morfologice: prefixe. nehotărîte. 221 . sufixe.

giornalaio — vînzător de ziare.). mittente — expeditor. -aia: ceraio — sticlar. giornale — ziar.-igiano. manato — cantitatea cuprinsă într-o mină. % — din rădăcina giorno — zi. manubrio — manivelă. liniar (adj. giornalista — gazetar. operaia — muncitoare. manovrare — a manevra. ammanettare — a pune cătuşele. aggiornare — a se lumina de ziuă. -ante. partigiano — partizan. co­ pist. Sufixe care indică agentul (cel care efectuează o lucrare): -aio. reciclat. a se informa la zi. delincare — a schiţa. derivă: lineare — a linia (verb). a/lineare — a alinia. giornaliero — zilier (subst. -aiolo: èoscaiolo — pădurar. în funcţie de tipul sufixelor acestea se îm­ part în: .DERIVAREA § 181 Derivarea (la derivazione) este procedeu] prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul prefixelor şi sufixelor.). viaggio — călătorie. derivă: via/e — bulevard. derivă : manovale — salahor. -ano. zilnic (adv. legnaiolo — dulgher. c) sufixe speciale care modifică nuanţa înţelesului de bază al cuvîntului (suffissi alterativi). mîner. scrinano — scrib.). gelataia — vînzătoare de îngheţată . — din rădăcina mano — mină. a) Sufixe propriu-zise Sufixe substantivale 1. a aresta. viandante— drumeţ. maneWe — cătuşe. Prin derivare se alcătuieşte familia de cuvinte.-ario: ortolano — zarzavagiu. lineamelo — liniament. a) sufixe propriu-zise (suffissi propriamente detti) care nu au un înţeles propriu . aggiornato — — la curent. deviare — a devia. falsario — falsificator . fornaio — brutar. a/lineamento — aliniere . derivă: giornate — durata unei zile. mercante — negustor. aspect. -ente: cantante — cîntăreţ. inserviente — îngrijitor. 222 . contura. A. traviare — a rătăci. avviamento — orientare i — din rădăcina linea — linie. Aparţin unei familii toate cuvintele care sînt formate din aceeaşi rădăcină: — din rădăcina via — stradă. b) sufixe provenite din cuvinte de origine latină şi greacă . Derivarea cu sufixe § 182 Prezentăm principalele sufixe cu care se formează în limba italiană cuvintele derivate.

infermiera. musicista — muzician . rugòista — rugbist. — şofer. -ino: contadino — ţăran. literar etc. -ura.-fice : orefice — aurar. e r g e n d o l o — cel •ce vinele zarzavat. ricchezza — bogăţie: ~ -izia. grosolănie . de­ rivazione — derivare. accosta­ mento — apropiere. rol. 2) Sufixe care indică acţiunea. -ista: (ocupaţii) — autista. artefice — creator. caZore — căldură. pittrice — pictoriţă . coscrizione — construire . 223 . biciclista — biciclist . fervore — ardoare. istruzione — instruire. atitudine — aptitudine. balordaggine — neghiobie . -zione: ribellione — răscoală. realismo — realism. vicinanza — apropiere . ruggito — răcnet . -iere. arpista — artist.— infirmieră. esu­ beranza — exuberanţă. barbiere — bărbier. -vendolo: /ruMivendolo — cel ce' vinde fructe.(i)tà: serietà — seriozitate. meşter . simbolismo — simbolism. -anza: costanza — statornicie. muggito — muget. c i c a t r i c e — educatoare . politic. comunismo — comunism. raniţa — vanitate. 4) Sufixe care indică însuşirea. spazzino — măturător. -ezza: bellezza — frumuseţe. fanciullaggine — puerilitate. : -esimo: feudalesimo — feudalism. -mento: affollamento — înghesuială. stupidaggine — prostie. ca­ pacitate . -età. vincitore — învingător . /'unzione — funcţiune. caligrafie. -ito: fruscio — foşnet. perseveranza — perseverenţă. saggezza — înţelepciune. (termeni sportivi) : fondista — fondist. -io. umanesimo — umanism . gelos ia — ge­ lozie. curentul filosofic. vagabondaggio — vagabondaj . -tore. vetturino — birjar. starea: -aggine: testardaggine — încăpăţînare. capitalismo — capitalism. -enza: partenza — plecare. 3) Sufixe care indică orlnduirea. -xita: lettura — lectură. dolore — durere . -iera: cassiere — casier. caduta — cădere. (orientare politică) socialista — socialist. -itudine: gratitudine — recunoştinţă. miagolio — mieunat. socialismo — socialism. ceduta — vedere. direttore — director. mestizia — tristeţe. villanìa —mojicie. starea: -aggio: passaggio — trecere. regista — regizor. frizer. -ìa: avarizia — zgìroenie. -ione.-trice : disegnatore — desenator. comunista — comunist . bontà — bună­ tate. tristezza — tristeţe. scrittura — scriere. pazienza — răbdare . ronzìo — zumzăit. tradimento — trădare. violenza — violenţă. umiltà — modestie. -ismo: marxismo — marxism. -ore: sapore — gust. passività — indiferenţă . iacaggio — spălare. parucchiera — coafeză.

cocile — vizuină. bestiame — vite. saliera — solniţă . muraglia — zid de fortificaţie. montano — de munte. natarale — natural. benevolo — binevoitor. -ame: fogliame — frunziş. ovile — stînă. amiche­ vole — prietenos. inalato — bolnav. intruglio — amestec de lichide. universitario — universitar. ungherese — maghiar. mortale — mortal. -evolo. popolano — din popor. 224 . -ata: manata — cît încape într-o mînă. -età: frutteto — livadă. cetăţenia) francese — francez. profittevole — util. -ile: fienile — fînarie. capacitatea de cuprindere. nerume — negreală. sabina — salină. -ario: rivoluzionario — revoluţionar. -ina: cedrina — vitrină. porcării. harababură . mattinata — durata unei dimineţi. codardo — laş. /onorevole — favorabil. bucarestino — bucureştean. testardo — încăpăţînat. -uoso: grazioso — graţios. pari­ gino — parizian . -ino — marino — de mare. -ato — collonnato — colonadă. napoletano — din Napoli . adjectivale apartenenţa: -ano: romano — roman (din Roma). înclinaţia: -ale: sentimentale — sentimental. -ardo: oKgiardo — mincinos. virtuoso — virtuos . pollame — păsări de curte . portoghese — portughez. josnic . nm'cata — ninsoarea. legname — lemnărie (de construcţie). nuvolaglia — nori mulţi şi deşi. tradizionale — tradiţional . -uto: garbato — politicos. bonario — blînd. -oso. -urne: putridume — putreziciune. -uglio: miscuglio — amestec. ameri­ cano — american. guazzabuglio — amestecătură. -ato. -evole. sterpaglia — mulţime de mărăcini . Sufixe 1) Sufixe care indică originea. sudiciume — murdărie. giornata — durata unei zile. sindacato — sindicat .5) Sufixe care indică un sens colectiv: -aglia: boscaglia — desiş. -ese: (indică naţionalitatea. amoroso — drăgăstos. 2) Sufixe care indică însuşirea. profitabil. porticato — un şir de porticuri. cucchiaiata — cît conţine o lingură. oliveto — livadă de măslini. letterario — literar. pineta — pădure de pini . canneto — stufăriş. bolognese — din Bologna. (apartenenţa): ferroviario — feroviar. ossuto — osos. socievole — sociabil. durata -iera : zuppiera — supieră. marin. canile — cuşeă de cîine . insalatiera — salatieră. 6) Sufixe care indică conţinutul. materiale — material. -eto.

-astro: biancastro — alburiu. -igno: benigno — afectuos. oratorio — oratoric. -ivo: festivo — sărbătoaresc. economico — economic. -enne (vìrsta) : trienne — în vîrstă de trei ani. collettivista — colectivist. Sufixe ale numeralelor derivate Din punct de vedere morfologic. quarantenne — de patruzeci de ani. malignferrigno — asemănător cu fierul . rosaceo — rozaliu. maligno — răutăcios. giallastro — gălbui-închis . liticos . 4) Sufixe care indică posibilitatea sau caracteristica: -abile: navigabile — navigabil. 5) Sufixe care. estivo — de vară. contraddittorio — contradictoriu. numeralele rezultate prin derivare pot fi considerate ca atare sau pot deveni substantive şi adjective. critico — critic. quinquennale — cincinal . poetico — poetic. -istico : ocaZistieo — oculistic. oiennio — perioadă de doi ani .3) Sufixe care indică tendinţa: . indică participarea: -ista: socialista — socialist. 6) Sufixe care indică maniera sau calitatea: -esco: studentesco — studenţesc. triennale — trienal. popolaresco — popular. -ico. soZubile — solubil. caZcistico — fotbalistic . serie): centinaio — serie de o sută de unităţi. celebrativo — care celebrează . verdastro — verzui. cartaceo — ca hîrtia. pagabile — plătibil. dantesco — dantesc. 225 . leggibile — lizibil. declamatorio — declamator. sportivo — sportiv. cinquan­ tina — circa cincizeci . emfatic. -ennio (durata): centennio — perioadă de douăzeci de ani. -ennale (durata. -aio (sens colectiv.aceo: eioZaceo — vioriu. amabile — po. -ibile: mibile — vizibil. -orio: illusorio — iluzoriu. -ina (cantitate aproximativă) : ventina — circa douăzeci. cofanista — comunist. -atico: storico — istoric. politico — politic. democratico — democratic . irrepetibile — irepetabil . rinoscentista — renascentist . benign. dodicenne — de doisprezece ani. ritmicitatea): oiennale — bienal. grottesco — grotesc. decennio — deceniu. migliaio — vreo mie . pazzesco — nebunesc . -ubile: raZubile — volubil.

Sufixe din limba latină : -cida: (care ucide): omicida — asasin. de conserve. transformarea): pubblicizzare — a face public. mone­ tizzare — a camufla (prin culoare) .m e n t e : (indică modul. òeadficare — a face fericit. fiammifero — chibrit . care distruge ciupercile. -voro (care mănîncă) : carnivoro — carnivor. b) Sufixe p r o v e n i t e din c u v i n t e d e origine l a t i n ă şi g r e a c ă Sufixele provenite din limbile latină şi greacă sînt numeroase. calorifero calorifer. insetticida — insecticid . romanizzare — a romaniza. -uzzare. -coltore. pe burtă. velo cernente — rapid . Alegem cîteva mai frecvent întîlnite.iparo — vivipar . transfuga — transfug . fungicida — fungicid. -oni: (indică modul): ginocchioni — In genunchi. -azzare : (indică repetiţia) : sminuzzare — a fărîmiţa. oocconi — pe brìnci. -forme (indică forma) : filiforme — filiform. Sufixe adverbiale .Sufixe verbale Sufixele verbale sînt foarte puţine. 7nooiiiîicio — fabrică de mobilă. iar cele care comportă modificări semantice sînt cuprinse la capitolul sufixelor speciale. frigorifero — frigider. teicoltore — viticultor. pe dibuite. maniera): elegantemente — in mod ele­ gant. ignifugo — ignifug. sghi­ gnazzare — a rìde sgomotos. -ificare (indică devenirea) : glorificare — a glorifica. -izzare (indică devenirea. îndepărtează): callifugo — medicament contra bătăturilor. -îicio (care fabrică) : panificio — fabrică de pîine. dolcificare — a îndulci . -paro (care generează) : ov/paro — ovipar. salumificio — fabrică de mezeluri. fusiforme — fusiform : -fugo. eroivoro — ierbivor. teoiîorme — în formă de tub. -cultore (care cultivă) agricoltore — agricultor. frutticoitore — pomicultor . mulţumit. 226 . multe dintre ele avînd corespondenţă şi în limba română. tastoni — pe pi­ păite. mortificare — a chinui. dolcemente — cu blindeţe. italianizzava — a italieniza. -fero (care produce. a umili. piV. care conţine) : sonnifero — somnifer. attentamente — cu atenţie. suicida — sinucigaş.-fuga — (care fuge. parricida cel ce-şi omoară tatăl.

afono — afon. fapt pentru care noile cuvinte formate se numesc în limba italiană: parole alterate. sufixe augmentative şi sufixe peiorative. iar sufixele speciale suffissi alterativi. de dispreţ) a co­ municării. -teca (care conţine. arche ologo — arheolog. telescopio — telescop. fotofobia — fotofobie . ierocrazia — birocraţie. de mărire. foretto — cărticică: rotondetto/a — rotunjor/rotunjoară. de alintare. de dispreţ. giovinetta — tinerică. 227 . casetă. microfono — microfon. -scopio (care vede) : microscopio — microscop. piccolinoja — micuţ/micuţă. manina — minuta. etnologia — etnologie. lavo­ retto — mică lucrare. -logia (ştiinţă) : sociologia — sociologie. termometro — termometru. fi­ lologia — filologie. chilometro — chilo­ metri]. discoteca — discotecă. sufixele speciale alterează sensul iniţial al cuvîntului. adjectivelor şi indică o micşorare a obiectelo sau a însuşirilor: -ino. -fono (de sunet. are şi valoare sti­ listică deoarece defineşte natura afectivă (de duioşie. farmacologia — farmacologie . stetoscopio — stetoscop . -metro (măsură): cronometro — cronometru. filmoteca filmotecă. de altfel foarte productiv în italiană. acustic): te/afono — telefon. aparat administrativ. Sufixe diminutivale După înţelesul pe care-1 dau cuvintelor derivate. etruscologo — etruscolog. Zelino — pătuţ. tecnocrazia — tehno­ craţie. Fără a modifica. bellino/a — frumuşel/frumuşică. ragazzina — fetiţă. barometro — barometru. sufixe de alintare. -ina: ragazzino — băieţel. -etta: giardinetto — grădiniţă. Precedeul. sufixele speciale se împart în: sufixe diminutivale. Sufixele diminutivale (suffissi diminutivali) se pot adăuga substan­ tivelor. vecchietto/a — bătrînel/bătrînică. claustrofobia — claustro­ fobie. -fobia: (teamă): idrofobia — hidrofobie. dulap:) biblioteca — bibliotecă. -etto.Sufixe din limba greacă -erazia (putere) : democrazia — democraţie. tavolino — măsuţă . fii giogo — filolog . -logo (cel ce studiază): sociologo — sociolog. fonotecă — fonotecă. c) Sufixe speciale Sînt incluse în această categorie sufixele care nu schimbă sensul fundamental al cuvîntului primitiv la care sînt ataşate. carino/a — drăguţ/drăguţă. ci adaugă aces­ tuia o nouă nuanţă: de micşorare.

-uccia indică o uşoară nuanţă depreciativă: vestitocelo — rochiţă sărăcăcioasă. -ella: gonnella — fustiţă. Acelaşi sufix se poate adăuga adverbului male — maluccio — cam rău. ragazzotto grăsan. Un număr foarte redus de adverbe pot fi diminutivate : bene — benino — binişor. occhiuzzo — ochişor. adagio — adagino — încetişor. viuzza — străduţă. Carla — Cadetto. etc. -olino. poco — pochinolpochettino — puţintel. scioccherello/a — prostuţ/ prostuţă. focheréllo — focul eţ. botticella — butoiaş. hazliu. la porta — il portone — poartă de intrare. caMuccio — căldurică. ponticello — poduleţ. leoncino — leu mie. palliănccio — gălbejit.-icino). pazzerello/a — nebunatic/nebunatică. Antonio — Antonino. NOTĂ Uneori sufixele -uccio. salone — sală mare. pigrona — mare leneşă. Sufixele de alintare (suffissi vezzeggiativi) —se pot adăuga substan­ tivelor. Sufixele augmentative (suffissi accrescitivi) se adaugă substantivelor şi adjectivelor şi indică o mărire a obiectelor şi însuşirilor: -one. NOTĂ — Adesea se pot ataşa unui substantiv sau adjectiv mai multe sufixe dimi­ nutivale: twr-ett-ino — cărucior.-uzza: labbruzxo — buzişoară. fior-eU-ino — floricică etc. Emilia — Emilietta. -(i)cina: libricino—cărţulie. deboluccio/a — slăbuţ/slăbuţă. Specifice acestei categorii sînt sufixele: -uccio. boccuccia — guriţă. allegrone — jovial. posticino — locuşor. -(i)cino. omone — om voinic. grandicello/a — mărişor/mărişoară. cavalluccio — căluţ. sempliciotto — naiv (om simplu).-elio. 228 — băieţoi. la stanza — lo stanzone — cameră mare. contadinella — ţărăncuţă . stupidone — prostănac. De la adverbul bene se poate forma augmentativul benone — foarte bine. NOTĂ Unele substantive feminine formează augmentativul în -oue devenind masculine : la strada — Io stradone — stradă mare. grassotto — . botticino — butoiaş. bastoncino—bastonaş. -icella: venticello — vîntuleţ. Uneori aceste sufixe sînt identice cu cele diminutivale (-ino. grassotelloj& — grăsuţ/ grăsuţă. adjectivelor şi indică noţiunea de răsfăţ. pesciolino — peştişor. -ona: librone — carte mare (ca dimensiune). — plantă mică. -olina: cagnolino — căţeluş. -erello. fogliolina— frunzuliţă. — Se pot diminutiva şi numele proprii: Giuseppe — Giuseppino. -uzzo. -otto: giovanotto — flăcău. -uccia: tettuccio — pătuc. poverelloja — sărăcuţ/sărăcuţă. magrolmoja — slăbuţ/slăbuţă. magruzzoja — slăbuţ/slăbuţă. -ieello. -creila: atóerello — pomuleţ. de dezmierdare. pianticella. pastorello — ciobănaş. animaluccio— animal micuţ. ragazzone — fătoi.

-eechiare: — sonnecchiare— a moţăi. nu este diminutivuì substantivului carta — hîrtie. adjectivelor şi unui număr foarte restrîns de verbe şi adverbe şi indică dispreţul. giallastro — gălbui. -erellare: giocherellare — a se juca. sparacchiare — a scuipa des. hoţ. -ueola: Zadruncolo — puşlama. -accio. a se hlizi. nu este augmentativul substantivului lima — pilă.-cione: bastoncione — baston mare. -elio. -accia età). j w / o t t a r e — a şuşoti.ulo — măgar bottino — pradă botte — butoi paglietta — pălărie de pai paglia — pai 229 . -uncolo. -ucehiare : mangiucchiare — a mînca puţin şi în silă. salmastro — sărat. a gînguri. -onzolo: (mai ales pentru substantive): mediconzolo — medic prost. Unele sufixe peiorative sînt specifice verbelor: -acehiare: ridacchiare — a rìde în silă. înjurătură. nici cartella — servietă. rivistucola — revistă proastă. -upola: casupola — cocioabă. Aceste substantive numite false diminutive sau augmen­ tative au un înţeles cu totul deosebit de al cuvîntului din care par a deriva: limone — lămîie. cattivacelo — înrăit. verzui. -ognolo (mai ales pentru adjective) : verdognolo — verde murdar. malaccio (adv. stanzaccia — cameră urîtă. a dormita. fără a fi însă diminutivele sau augmentativele unor substantive primitive. Să se observe fenomenul prin comparaţia exemplelor următoare: burrone — prăpastie burro — unt montone — berbec monte — munte cavallone — talaz cavallo — cal magrone — purcel de lapte magro — slab mattone — cărămidă matto — nebun cannone — tun canna — trestie merletto — dantelă merlo — mierloi mulino — moară m. accozzaglia — adunătură. dormicchiare — a dormi iepureşte. cu gust rău. amarognolo — amărui. poetoiizolo — poet prost. acţiunilor: -astro: poetastro -— poet mediocru. ironia sau calitatea depreciată a obiectelor. însuşirilor. -ettare. NOTĂ Există o categorie de substantive care au terminaţii asemănătoare cu sufixele speciale (-ino. -one. amărui. -aglia: (mai ales pentru substantive): ragazzaglia — ceată de copii needucaţi. pigraccio — lenevos. Sufixele peiorative (suffissi peggiorativi-dispregiativi) se adaugă substantivelor. bonacionc — (om) cumsecade. bluastro — albăstrui. murdară. a dribla. froMerellare — a merge cu paşi mici şi repezi. colibă. azzurrognolo — albăstrui. dolciastro — dulceag. /aggtacchiare — a se eschiva. a scuipa în faţă.) rău mare. parolaccia — cuvînt urît.-ottare: òaZòettare — a bîlbîi.-accio: rasaccia — casă dărăpănată. -iechiare: /cricchiare — a citi fără chef.

preno­ tatone — rezervare. ir-. an-. — prefixe cu sensul de împotrivire: anti-. — prefixe cu sensul de „după". disunire — a separa. tripartito — tripartit. „ulterior": po-. „trei": amai-. — prefixe care indică repetiţia: re-. dispreizo — dispreţ . miscono­ scere — a nu recunoaşte. post-: nomerig— gio după-amiază. accorrere — a alerga către . impazienza — nerăbdare.ini-. reinte­ grazione — reintegrare. opoziţie: de-. posporre — a pune după. — prefixe care indică scopul. escavazione — excavaţie. pronome — pronume. deprimat. direcţia: a-. as-. bi-. ripassata — revizuire. es-. Derivarea c u prefixe § 183 Prefixele (i prefissi) sînt elemente care se adaugă înaintea rădăcinii substantivului.tacchino — curcan occhiello — butonieră focaccia — plăcintă tacco — toc de încălţăminte occhio — ochì foca — focă B . s-. adattabilità — adaptabilitate. prefisso— prefix. trans-: oltrepassare — a trece dincolo. pos-. postmilitare — care se face după serviciul militar. tris-: ambidestro — ambidextru. antecedere — a preceda. in. bilingue — bilingv. — prefixe cu sensul de anticipare. antifasciste — antifascist. mis-: afono — afon. decisione — deviere. abnorme — anormal. proconsole — pro­ consul . anarchia — anarhie. bissare — a bisa. Prefixele propriu-zise pot fi grupate după sensul pe care-1 conferă cuvîntului în: — prefixe care indică o negaţie: a-. ad-. reiterare — a reînnoi.-sci-: emigrato —emi­ grat. ri-: reazione — reacţie. rilancio — relansare. tras-. bisnonno — străbunic.ultra-. „în loc de": antepre-. scioperare — a face grevă . espatriare — a se expatria. trisillabo — din trei silabe . eontracoipo — contralovitură . „înainte de". diffondere — a împrăştia. ac-: avvilito— umilit. — prefixe cu sensul de „doi". traman230 . — prefixe cu sensul „In afară dea: e-. — prefixe cu sensul de despărţire. irragionevole — neraţional. tra-. aggiungere — a adăuga. proclamazione — proclamaţie. „peste": oltre. adjectivului sau verbului şi care modifică sensul iniţial al cuvîntului. scaricare — a descărca. di-. contraddire — a contrazice. Ele se împart în prefixe propriu-zise şi prefixe provenite din limba latină şi greacă. premettere — a face să preceadă. tri-. ultracorto — ultrascurt. contra-:antifurto — anti­ furt. dis-: deportare — a deporta. accam­ pamento — tabără. infelice — nefericit. — prefixe cu sensul de „dincolo". ab-. bis-. pro-: anteprima — avanpremieră.

negaţie): mentire — smentire — a desminţi. onnivoro — omnivor . sottotetto — mansadră. Prefixele verbale sînt adesea prepoziţiile care indica următoarele sensuri: a-: (apropiere. con-: coetaneo — de aceeaşi vîrstă. seguire — perse­ guire — a urmări . di-: . circum-.damento — transmitere. multiforme — multila­ teral . connessione — unire. sottufficiale — subofiţer. peri-: eircoscmto — circumscris. ri-: (repetiţie): vedere — rivedere — a revedea. fra-: (între): porre — frapporre — a interpune. decimale — zecimal . — prefixe cu sensul de „împreuna'': co-. . trasformato — transfor­ mat. concordare — a pune de acord . parlare sparlare — a fcìrfi . 231 . acquare — innacquare — a uda. colaborare): venire — convenire — a conveni. „mai puţin": sub-. scop): portare — apportare — a duce. interessare — cointeressare — a cointeresa . s-. inunda . — prefixe cu sensul de „sub". agitare — esagitare — a zgudui . înălţa. sotto-. Prefixe provenite din limba latină deci. pro-: (anticipare): vedere ~ provvedere — a. prevedea. con-: (apropiere. mischiare — frammi­ schiare — a amesteca. periplo — călătorie în jurul lumii. so-. mettere — promettere — a promite . ipoteco — hipotensiv. sensul contrar): frenare — ăiîrenare — a dezlega.(separarea. in-: (intensifică acţiunea): alzare — inalzare — a ridica. produrre — riprodurre — a reproduce. ipo-: subacqueo — subacvatic. contra-: (opoziţie): stare — contrastóre — a împiedica.(zece): decimetro — decimetru. nominare — soprannominare — a porecli .(numeros) : multico/ore — multicolor. attaccare — contrattaccare — a contraataca . Derivarea verbelor cu ajutorul prefixelor este un procedeu foarte productiv în limba italiană. circondare — a înconjura. submarin. saporire — assaporire — a condimenta . formare — Riformare — a deforma . confunda . trasporto — transport. cticumnaviggazione — navigaţie în jur. per-: (continuitate): durare — perdurare — a dura. — prefixe cu sensul de „înjur": circo-. collaborazione — colaborare. sopra-: (suprapunere): mettere — soprammettere — a suprapune. sostare — a poposi. multi. es-: (opoziţie. trarre — estrarre — a extrage. transalpino — de dincolo de Alpi . perimetro — perimetru. onni — (tot) : onnipresente — omniprezent.

filologia — filologie . weologismo — neologism.(egal): isotermico — izotermic. biQgrafo — biograf. aeroterapia — aeroterapie . polivalenza — polivalenţă . pseudoarZisto — pseudoartist. cronotecnica — tehnica normării . unele dintre acestea întîlnite şi în limba română: mini (mic. aero. mimcapellone — copil cu pârul lung. psevido. telescopio — telescop .(apă) : idrometro — hidrometru. isoscele — isoscel.(nou) : neorealismo — neorealism. telescrivente — telex. topograf.(popor) : democrazia — democraţie. isomorfismo — izomorfism . crono. geologia — geologie .(prin mijloace proprii): automoòiie — automobil. 232 . semicerchio — semicerc semi/iina — semilună. autopullman — autobuz. piro­ filo — rezistent la foc * .(numeros): politecnico — politehnic. NOTĂ în limba contemporană au apărut noi prefixe. Redăm mai jos cîteva dintre ele: • . pirografia — pirogravură. lung): maxica/>/>o«o — palton lung.(pămînt): geografia — geografie.(jumătate): semifinale — semifinal. aeroposte — poştă aeriană.(filo.(căldură): termometeo — termometru. neonato — nou-născut. policrom ia — policromie.(fals): pseudonimo'— pseudonim. maxigonna — fustă lungă etc.(viaţă): biosfera — biosferă.semi.(la distanţă) : televisione — televiziune. sensul lor fiind universal. maxi-jmare. idr(o). piro. adept): filosofia — filozofie. auto. prin influenţa altor limbi străine asupra limbii italiene. scurt) : minigonna — fustă scurtă. idratare — a hidrata. tele. ăemodossologia — studiul elementelor determinante ale opiniei publice . iso. îil(o). termocnimica — termochimie. bio. biosintesi — biosinteză. pseudoieMerafo — pseudoliterat. care se mişcă singur.(timp) : cronologia — succesiune în timp. demo. autoeducazione — autoeducaţie . idrico — hidric. miniteatro — teatru mic. demografia — demografie. cronometro — cro­ nometru. Prefixe provenite din limba greacă Prefixele provenite din limba greacă sînt foarte numeroase şi sînt comune şi altor limbi. geo.(aer) : aeromezzo — mijloc de transport aerian. termonucleare — termonuclear. poli. filantropo —filantrop. neo.(foc): pirotecnia — pirotehnie. termo. geometra — geometru.

biancospino — păducel . + subst. «etc. + adj: terracotta — ceramică. verb. adj. verb -\. dormiveglia — dormitare . extra-.pronume: nontisocr dar dime — nu-mă-uita.: buonumore — bună dispoziţie. bassorilievo — baso­ relief.: grattacielo — zgîrie-nor. Giancarlo.GRADAREA § 184 Gradarea este un procedeu care se aplică numai adjectivelor califi­ cative şi adverbelor de mod care prin gradare exprimă intensităţi diferite ale însuşirilor şi modalităţilor. girasole — floarea-soarelui. Rosalba. portacenere — scrumieră . Gianmaria. pessimamente — malissimo — foarte rău (vezi §68). prepoz. -entissimo: benevolo — èeraeeoZentissimo — foarte binevoitor (vezi § 73). pomo­ doro — tomată . ricco — straricco — foarte bogat. faţă de cuvîntul primitiv. dopoguerra — peri­ oadă postbelică.verb: belvedere — terasă.: forte — extraforte — forte puternic. Substantivele compuse pot fi alcătuite din: subst.: contrattempo — contratimp. subst. adj. -f.subst. -issimamente: rapidamente— ?*a/>j'cZissimamente — în mod foarte rapid (vezi § 154).: pescecane — rechin.: contento — areicontento — foarte mulţumit. Gradarea se realizează şi cu prefixele: arci. oco­ lişuri. andirivieni — du-te-vino. pentru a alcătui un cuvînt nou. Gradarea se realizează cu ajutorul sufixelor: -issimo : felice — felicissimo — foarte fericit. -\. COMPUNEREA § 185 Compunerea este procedeul prin care se unesc două sau mai multe cuvinte. sottopassaggio — pasaj subteran. iper: sensibile — ipersensibile — hiper­ sensibil. verb -f. panforte — turtă dulce. 233 . + subst. NOTĂ Şi numele proprii pot fi compuse: Annamaria. aparţinînd aceleiaşi sau unor diverse categorii morfologice. s t r a . Gradarea poate fi realizată şi printr-o varietate lexicală: buonissimo — ottimo — foarte bun. ultra-: rapido—ultrarapido — ultrarapid. capo­ stazione — şef de gară (vezi § 48). + verb: saliscendi — clanţă.subst. -errimo — celebre — celeberrimo — foarte ce­ lebru . pallacanestro — baschet. biancomangiare — prăjitură (cu lapte) .

Numerale compuse sînt considerate numerele de la zece în sus: quattordici — paisprezece. eppure (e + pure) — totuşi. sînt formate tot prin compunere. pot fi alcătuite din: ade. prepoz.: davvero (da + vero) — cu adevărat. reduse ca număr. chicchessia. lassù (là -f. grigioverde — gri-verde. 234 . -f verb: sottostare — a sta dedesubt. sottoscrivere — a sub­ scrie.verb: voler dire — a însemna. maledire — a blestema. ambedue — amîndoi. ca în limba română. ventotto — douăzeci şi opt.adj. prepoz. prepoz. adj. Unele forme ale pronumelui nehotărît ca: qualchessia — oricine. siccome (così + come) — întrucît. verb -f. Adverbele compuse sînt formate din: adv. -f. prepoz.adv. agrodolce — dulce-acrişor. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE § 186 Schimbarea valorii gramaticale este procedeul prin care un cuvînt trece de la o parte de vorbire la alta sau dintr-o clasă lexicogramaticală în alta.. Pronumele compuse sînt de fapt formele combinate ale pronumelor personale neaccentuate în dativ şi acuzativ: glielo. -f subst.adj.-j-adv. gliela. Conjuncţii compuse: affinché (a fine che) — spre a. : sordomuto — surdomut. — verb: benedire — a binecuvânta. orice.. blu cobalto — albastru de cobalt.: conj. verde smeraldo — verde ca smaraldul.su)—acolo sus. cu cratimă: italo-romeno — italo-român.mai) — niciodată. allorché (allora che) — atunci cînd. gliele (gliene) (vezi § 89) precum şi gruparea a două pronume în poziţie encli­ tică faţă de verb: portamela — adu-mi-o (vezi § 88). qualsiasi. -f. acciocché (a ciò che) — pentru ca.che) deoarece. Această mutaţie nu produce schimbări în sensul fundamental al cuvîntului.a supraîncarcă.: neppure (ne + pure) — nici.subst. ca să. a îndrăgi.: indietro (in + dietro) — înapoi. qualsisia — oricare. giacché (già -f. verb + adv. (mai ales pentru culori): grigio ferro — gri fer.: voler bene — a iubi.somna) — în concluzie.. politico-economico — politico-economìe. — oricine. fisico-chimico — fizico-chimic. -j. benemeritare — a bineme­ rita.: insomma (in -f. -j. NOTĂ Unele adjective compuse se scriu. elettrochimico — electrochimie. Verbele compuse. dopoché (dopo 4che) — dupa ce.Adjectivele compuse se pot alcătui din diverse părţi de vorbire: adj. glieli.su) — aici sus. + adv.: giammai (già-f. quaggiù (qua + giù) — aici jos. a bîrfi . quassù (qua -j. centotrenta-cinque— o sută treizeci şi cinci. sovraccaricare —.

prezent: il passante — trecătorul. QuaVè la sorgente di questa notizia ? — Care este sursa acestei veşti ? — la modul participiu. Il museu visitato era di storia — Muzeul vizitat era de istorie. il dilettevole — plăcutul. trecut: il fatto — faptul. motivul. V utilitaria —* autoturism ieftin.Cele mai frecvente schimbări ale valorii gramaticale se produc în direcţia substantivului întrucît foarte multe părţi de vorbire pot căpăta înţeles şi valoare de substantiv. un decennio — deceniu . ii sospiro — suspinul. il male — răul: Il suo domani sarà felice — Viitorul său va fi fericit . — la modul participiu. — la modul gerunziu: la lavanda — îmbăierea. amato — iubit. Adjective substantivate: il bello — frumosul. Ho preso alla matematica un dieci — Am luat la matematică un zece . Adverbe care se pot substantiva: ii bene — binele. Devin adjective: — unele verbe la participiul trecut: chiamato — chemat. Tra gli studenti c'era un tale — Printre studenţi se afla şi un oarecare (om). Numeralele pot deveni substantive: una dozzina — o duzină. ricercato — căutat: Radu è un giovane emancipato — Radu este un tînăn emancipat. la locanda — hanul . L'abitante di Bucarest si chiama bucarestino — Locuitorul Bucureştiului se numeşte bucureştean . il pro — argumentul favorabil: Spiegami il perché di questo tuo atteggiamento — Explică-mi cauza atitudinii tale . lo scritto — scrierea. La tua offerta non incinteressa — Oferta ta nu mă interesează . In general acestea sînt precedate de articol. Pessere — fiinţa. I suoi detti mi impensie­ rirono — Vorbele sale mă puseră pe gînduri. Ti diro il come ci son riuscito— îţi voi spune modul in care am reuşit. — aparent la modul indicativ prezent: il rilascio — eliberarea. la vista — vederea. il fiorire — înflorirea. Facciamo la verifica degli esercizi — Să facem verificarea exerciţiilor . 235 . Il sonetto ha due quartine e due terzine — Sonetul are două catrene şi două terţine. Conjuncţiile şi prepoziţiile se pot uneori substantiva: il perché — cauza. Il bello ed il brutto sono due categorie estetiche — Frumosul şi urîtul sînt două categorii este­ tice . Il suo ritorno avrà luogo stasera — Reîntoarcerea sa va avea loc în seara asta. Verbele substantivate pot fi la: modul infinitiv: il camminare — mersul. il mittente — expeditorul . la coppia — perechea. respiraţia. il cantante — cîntăreţul. Il suo andare era lento — Mersul său era lent. la modifica — modificarea. il ritornare — reîntoarcerea. Mi ha preoccupato questa faccenda — M-a preocupat această treabă. Vutile — utilitatea. il co me — modul. Prin schimbarea valorii morfologice se pot forma şi adjectivele. Questo scrivere è illeggibile — Acest scris este indescifrabil. Non è questo il vero — Nu-i acesta adevărul. il prodotto — pro­ dusul.

// caffè non è dolce. migliore — migliorare — a îmbunătăţi . s-a întors (acasă) către cinci . ordine — ordinare — a aşeza în ordine. Parla piano non parlar forte — Vorbeşte încet. autoritar. è rincasato verso le cinque — Este acasă de o jumătate de oră.— unele verbe la. rosso — arrossire — a se înroşi. a-: terra — atterarre — a doborî. Prepoziţiile îşi pot schimba valoarea gramaticală devenind prefixe şi integrîndu-se în noile verbe care se formează: di-: colorare — decolo­ rare — a decolora.). in-: albero — inal­ berare — a arbora etc. a comanda. faccia — affacciare — a se arăta. Toate procedeele amintite au loc în sfera gramaticii dar cu conse­ cinţe directe asupra lexicului şi a posibilităţilor de îmbogăţire şi nuanţare a exprimării în limba italiană. frutto — fruttificare — a fructifica . potente — puternic. essa fu fertilizzata con concimi chimici — Cîmpia este roditoare. La pianura è fertile. Vado spesso a Braşov — Merg adesea la Braşov. Prin acelaşi procedeu se pot forma verbe din: — substantive cu ajutorul unor sufixe şi prefixe: atomo — atomizzare — a atomiza (chim. — adjective care devin verbe cu ajutorul sufixelor şi prefixelor: forte — fortificare — a întări. sano — risanare — a se însănătoşi .. ea a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimice . Il più lucente metallo è l'oro — Cel mai strălucitor metal este aurul. schiacciante — zdrobitor . telegrafo — telegrafare — a telegrafia. (vezi § 183 B).si deve raddolcire con due cucchiaini di zucchero — Cafeaua nu este dulce. participiul prezent: partecipante — care ia parte. Il piano fu elaborato in tempo ed abbiamo pianificato il nostro lavoro — Planul a fost elaborat la timp şi ne-am planificat munca . trebuie îndulcită cu două linguriţe de zahăr. magro — dimagrire — a slăbi. Il suo stile corrente piaceva a tutti — Stilul său curgător plăcea tuturor . nu vorbi tare. JE" in casa da mezz'ora. Pot deveni adverbe de mod unele adjective: sicuro — desigur. chiaro — limpede . .

de ex. unitatea de bază a sintaxei. Propoziţia constituie nucleul. care în sintaxă devin subiect. conjugare. b) subordonare a două sau mai multe propoziţii (realizată cu ajutorul unor prepoziţii. adjectiv etc. Fraza este o unitate sintactică superioară propoziţiei în sensul că este alcătuită din două sau mai multe propoziţii.NOŢIUNI DE SINTAXĂ (NOZIONI DI SINTASSI) v § 187 Dacă morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile referitoare la forma cuvintelor şi la modificările de formă pe care le iau cuvintele (număr. complement . : Corre allegramente — Aleargă vesel). indicând care este ra­ portul dintre aceste propoziţii. aceasta fiind formată din cel puţin două cuvinte cu înţeles deplin (subiect şi predicat. substantiv. O frază se poate afla în raport de: a) coordonare a două sau mai multe propoziţii (prin juxtapunere. La rîndul său subiectul poate fi format dintr-un grup nominal {articol.: Il bambino corre — Copilul aleargă). . sintaxa este acea parte a gramaticii care cuprinde reguli privitoare la îmbinarea cuvintelor într-o propoziţie sau într-o frază. nehotărîte e t c ) . aceasta putînd expri­ ma o idee mai complexă decît propoziţia. de ex. sau a locuţiunilor conjuncţionale coordonatoare) . : / / bambino biondo — Copilul cel blond) iar predi­ catul poate fi format dintr-un grup verbal (adică verbul — în sintaxă = predicatul verbal — însoţit de complement. Sintaxa frazei studiază modul în care se unesc propoziţiile spre a alcătui fraze. sau cu ajutorul conjuncţiilor. declinare e t c ) . atribut. a unor pronume şi adverbe relative. a unor conjuncţii subordonatoare. de ex. nume predicativ sau alte elemente predicative suplimentare .

quindi è dovere volere — Să vrei înseamnă să poţi. complementul (il complemento) care face parte fie din grupul verbal. în cazul unei propoziţii dezvoltate. La acestea mai pot fi menţionate. fie determină întreaga pro­ poziţie. părţile principale ale propoziţiei siiit subiectul (il soggetto ) şi predicatul (il predicato ) . e) numerai: Due sono andati via — Doi au plecat . sau poate fi omis (subiect subînţeles sau inclus). Questo è giusto — Asta-i drept . deci este o datorie să vrei. Qui è un avverbio — Qui este un adverb . I perché sono molti — Cauzele sînt nume238 . Suonano le campane — Trag clopotele.P Ă R Ţ I L E PROPOZIŢIEI § 188 Aşa cum s-a arătat mai sus. fie din grupul adjectival — cînd determină adjective —. Ma è una congiunzione — Ma este o conjuncţie . NOTĂ Verbul la infinitiv cu funcţie de subiect poate fi introdus de prepoziţia di: Mi rincresce di avergli detto ciò — îmi pare râu că i-am spus asta. Poate fi deci constituit din: a) substantiv: L'uomo dormiva — Bărbatul dormea. Le tue sono più belle — Ale tale sìnt mai frumoase. Il blu è più delicato — Albastrul este mai delicat. Chi lo dice? — Cine o spune? — Quale non ti piace? —. Qualcuno lo saprà — Cineva va fi ştiind . atunci cînd determină un verb. Le vom pre­ zenta pe rînd: SUBIECTUL § 189 Ca şi în limba română subiectul poate fi exprimat prin diferite părţi de vorbire. f) orice parte de vorbire substantivizată: Ci è un pronome — Ci este un pronume .Care nu-ţi place ? . atributul (Vattribato ) care face parte din grupul nominal determinînd substantive sau substitute ale substantivelor. Tocca a voi di visitarci — E rîndul vostru sa ne vizitaţi. Nessuno lo ha visto — Nimeni nu 1-a văzut . b) pronume: Io non vado via — Eu nu plec . d) adjectiv substantivizat: I bugiardi sono disprezza­ ti — Mincinoşii sînt dispreţuiţi. e) verb la infinitiv: Volere è potere. E1 umiliante chie­ dere — Este umilitor să ceri. cînd e vorba de complemente circumstanţiale.

Lo credevo giovane — îl credeam tînăr . cum ieste sau ce face subiectul. Se pot distinge două feluri de predicate: a) pre­ dicatul verbal care poate fi exprimat printr-un verb la diateza activă. giudicare — a considera. fare — a face. Se consideră predicate verbale şi cele exprimate prin locuţiuni verbale: // mio piano è andato a monte — Planul meu s-a dus de ripa. E ' s t a t o chiamato dal mio amico — A fost chemat de prietenul meu. supporre — a presupune: Ti trovo intelligente — Te consider inteligent . 2) verbe intranzitive ca: diventare—a. La riteniamo diligente — O socotim silitoare. tenere— a ţine. sembrare — a (se) părea. Mio padre 239 . şi b) predicatul nominal care se exprimă printr-un verb copu­ lativ (nepredicativ) şi un nume predicativ. ritenere — a socoti. 4) verbe tranzitive însoţite de un adjectiv: avere — a avea. Gina è la seconda — Gina este a doua. PREDICATUL § 190 Este partea principală de propoziţie care arată ce este. parere însoţite de pronume: Non sembra più lui — Nu pare să mai fie el însuşi/Parcă nu mai e el. Numele predicativ Poate fi exprimat prin: substantiv. La dichiaro aperta — O declar deschisă. deveni. Le foglie sono portate dal vento — Frunzele sînt purtate de vînt. sapere — a şti. vedere — a vedea. chiamare — a chema. deveni. stare — a sta (cu înţeles de essere — a fi): Sono diventati grandi — Au devenit (s-au făcut) mari . vivere — a trăi.roase . g) o întreagă propoziţie: E1 necessario che noi studiamo — Trebuie ca noi să învăţăm. divenire—». credere — a crede. numeral plasate după verbul copulativ: Lui è l'amico di mio fratello — El e prietenul fratelui meu . trovare a găsi/a considera. La rîndul lor verbele copu­ lative pot fi: 1) essere: Mia madre è coraggiosa — Mama mea este curajoasă. pronume. 6) verbul essere însoţit de numerale cardinale. scegliere — a alege. numerale ordinale sau adjective nehotărîte de cantitate (introduse uneori. nascere — a se naşte. essere creduto — a fi crezut. de prepoziţia in): Erano in pochi — Erau puţini. sembrare. adjectiv (cu sau fără prepoziţie). Tutti stavano zitti — Toţi tăceau. valutare — a evalua. tor­ nare — a se întoarce. essere eletto — a fi ales. essere chiamato — a fi chemat. essere detto — a fi spus. essere giudicato — a fi judecat/apreciat ecc. mantenere — a menţine. reflexivă sau pasivă: Il cavallo galoppa — Calul galopează. substantiv -f adjectiv. Non è possibile che tu mi offenda — Nu-i posibil ca t u să mă jigneşti. essere stimato — a fi considerat. morire — a muri. 5) verbele essere. desiderare — a dori. Voi vi divertite — Voi vă distraţi . lasciare — a lăsa. rimanere —a ramine. 3) verbe tranzitive la diateza pasivă: essere considerato — a fi considerat. : Tu non sei giudicato bene — Tu nu eşti bine apreciat. dichiarare — a declara. restare — a ramine.

Un branco di pecore pascolavano — O turmă de oi păşteau.a plural > plural : Il cane e la gallina corrono — Cîinele şi găina fug. Sînt două sau mai multe subiecte între care un pronume la persoana a Ii-a : Exemple Tu e Laura andate via — Tu şi cu Laura plecaţi. / cani e le galline corrono — Clinii şi găinile fug. Se află întotdeauna la persoana a Ii-a plural C. Voi e il cane andate via — Voi şi căţelul plecaţi. < subiecte la singular sau > — a I l I . II motore è a quattro tempi — Motorul e în patru timpi .fa l'ingegnere — Tatăl meu e inginer . Quell'affare non era per lui — Aface­ rea aia nu era pentru el . Acordul predicatului cu subiectul § 191 Dacă —*• Verbul i Exemple i C Sînt două sau mai multe 1 Se află întotdeauna la persoana A. Siamo in due — Sîntem în doi . normele de acord sînt identice cu cele din limba română. In cazul subiectului multiplu.a s i n D. r Subiectul este colectiv la 1 Se află la persoana a l l l . Il cane e le galline corrono — Cîinele şi găinile fug. Ti hanno dichia­ rato presidente — Te-au declarat preşedinte. Anna mi riesce antipatica — Ana îmi este antipatică. Loro passavano per delle persone importanti — Ei erau consideraţi drept persoane importante . \ subiecte între care un \ — la persoana I pluial > i pronume la persoana I. > Exemple : Io e Laura andiamo via — Eu şi cu Laura plecăm. | singular cu specificarea > — gular sau plural > { componenţilor J Exemple : Un branco di pecore pascolava — O turmă de oi păştea. Noi e il canne andiamo via — Noi şi căţelul plecăm. C Sînt două sau mai multe \ Se află întotdeauna B. 240 . Acordul predicatului cu subiectul se face în număr. persoană şi uneori în gen.

{ Subiectul este colectiv la Ì Se află la persoana a 111-a singular fără specificarea > — singular * componenţilor J Exemple Un gregge pascolava — O turmă păştea.) care însoţeşte un substantiv sau un substitut al acestuia. Giunsero in una verde vallata profonda — Au ajuns într-o vale verde şi adîncă. prepoziţional). Toate aceste forme din limba română îşi găsesc corespondenţa în limba italiană într-o serie de complemente ca de exemplu: complemento di specificazione (Il colore del mare è grigio — Culoarea mării este cenuşie). atributul verbal şi atributul adverbial. Apoziţia § 193 Gramaticile italiene numesc apoziţie cuvîntul sau sintagma (de cele mai multe ori un substantiv însoţit sau nu de un determinant. comple­ mento di materia (Ho ricevuto in dono dodici bicchieri di cristallo — Am primit cadou douăsprezece pahare de cristal) etc. demonstrativ. Quel libro è mio — Cartea aceea este cartea mea . spre a-i atribui o calitate. atributul pro­ nominal. La loro auto lo colpì — Maşina lor 1-a lovit . posesiv etc. c) complementul direct: Carla guidava una grossa auto — Caria conducea o maşină mare . d) orice alt com­ plement: L'auto corre ad alta velocità — Maşina goneşte cu viteză mare . După valoarea părţilor de vorbire. în română se mai disting: atri­ butul substantival (în genitiv. Niente di preciso — Nimic sigur. era un grosso rastrello — Unealta era o greblă mare . b) numele predicativ: L'arnese. Ori. Ca şi în română. numeral. Uno stormo volava — Un stol zbura. complemento di termine (Spedisci il pacco alla nonna — Să expediezi pachetul bunicii). şi anume atributul adjectival. Comprai ieri un vestito rosso scuro — Am cumpărat ieri o rochie roşu închis . în limba română această categorie reprezintă numai unul din aspectele ce se află pe lista atributelor. complemente) care se adaugă unui alt substantiv 241 . Marco è un giovane alto e biondo — Marco este un tînăr înalt şi blond . Atributul poate fi introdus cu prepoziţia di atunci cînd acesta determină un pronume indefinit sau interogativ: Che cosa c'è di nuovo? Ce mai e nou ? . eventual de atribute. în dativ. ATRIBUTUL § 192 în limba italiană este numit atribut adjectivul (calificativ. sau spre a-i lămuri mai bine înţelesul. în limba italiană atributul poate să determine: a) subiectul: Una grossa auto lo colpì — Un automobil mare 1-a lovit .

isola — insulă. Complementul adjectivului care poate fi exprimat prin substantive. pronume. Difficile a capire— Greu de înţeles .spre a determina fie subiectul : Marino. COMPLEMENTUL § 194 Este o parte secundară a propoziţiei. atunci aceasta este marcată de virgulă. II. Il mese di febbraio è il più corto dell'anno — Februarie este cea mai scurtă lună a anului. numeral cu sau fără de­ terminanţi : Scrivo una lettera — Scriu o scrisoare .: Rossi. Deosebim: I. mese — lună sînt urmate de prepo^ ziţia di şi apoi de numele pe care îl determină: La città di Genova — Oraşul Genova. 3. // cappello è di Marino. Marino. l'amico di Carla — Fac cafeaua pentru Marino. Capisco meno Vinglese che l'italiano — înţeleg mai puţin engleza deeît italiana. atunci cînd precedă substantivul la care se referă. pronume sau verbe la infinitiv introduse de prepoziţiile di. prietenul Cariei. in. Atto al lavoro — Apt pentru muncă . fie orice alt complement: Ho dato i libri a Marino. trebuie să păstrezi secretul profesional. prietenul Cariei . da. în calitate de medic. in: Avido di denaro — Lacom de bani. Lieto di conoscere— Bucuros de a cunoaşte . apoziţie. Dacă însă apoziţia urmează după substantivul la care se referă. care determină sau completează sensul altor elemente ale acesteia (subiect. Sicuro di sé — Sigur de sine . il dottore — Rossi. Il nome di Veronica non mi piace — Numele de Veronica nu-mi place. l'amico di Carla — Pălăria este a lui Marino. prietenul Cariei. l'amico di Caria. provincia — judeţ. che: Lui parla Vitaliano meglio di te — El vorbeşte italiana mai bine ca t i n e . III. va sosi mîine. predicat. l'amico di Caria — li aşteptăm pe Marino. Complementul adverbului se exprimă prin substantive sau pronume introduse cu di. villaggio — sat. nome — nume. de ex. Preparo il caffè per Marino. fie printr-un verb la infinitiv introdus prin prepoziţia 242 . doctorul. prietenul Cariei. ca (în calitate de) prieten. come. devi mantenere il segreto professionale — Tu. Apoziţia mai poate fi introdusă prin: da. 2. qualità di: Io. Tu. penisola — peninsulă. complementul direct care determină un verb tranzitiv şi se află in cazul acuzativ: poate fi înlocuit printr-un pronume in acuzativ şi exprimat fie printr-un substantiv.: Il dottor Rossi. ti aiuterò — eu. a. fie un complement direct: Aspettiamo Marino. Substantivele città — oraş. de ex. L'isola di Sicilia—Insula Sicilia. Bravo in matematica— Bun la matematică. De obicei apoziţia se alătură substantivului fără nici un semn de punctuaţie. da amico. XOTĂ 1. arriverà domani — Marino. atri­ but. Din această categorie putem dis­ tinge: A. alt complement). prietenul Cariei. in qualità di medico. Non vedo te — Nu te văd pe tine . Complementul verbului. am să te ajut. Ricordai soltanto i primi sei — Mi-am adus aminte numai de primii şase. l'amico di Caria — Am dat cărţile lui.

da. rivolgersi a. sorgere — a răsări. Iată tipurile de comple­ mente circumstanţiale mai importante. sau printr-o construcţie infinitiva!ă: Maddalena voleva scrivere — Magdalena voia să scrie. In această categorie deosebim: a) complementul indirect fără prepoziţie. — a se adresa. Dacă substantivul este precedat. B. C. distare — a fi la o depărtare de. selectate după criterii semantice: a) complementul circumstanţial de timp: Sarò da te fra tre giorni — Voi fi la tine peste trei zile . parlare di — a vorbi de/despre. vergognarsi di — a se ruşina de. dintre acestea amintim doar: ricordarsi di — a-şi aminti [de. Versammo dell'acqua — Am turnat apă. de prepoziţia di. rinunciare a — a renunţa la. misurare — a măsura. e) comple­ mentul circumstanţial de cauză: Marina tremava dal freddo — Marina 243 . complementul circumstanţial nu determină numai o parte a propoziţiei. care înso­ ţeşte verbe ca: alzarsi — a se scula. estendersi — a se extinde: Mia figlia pesa settanta chili — Fata mea cintereste şaptezeci de kilograme . spre deosebire de complementul direct. Compro dei fiori — Cumpăr flori. aşa cum e cazul complementului direct sau al celui indirect. pesare — a cîntări. combattere contro — a lupta împotriva. imbattersi in — a da peste. b) complementul circumstanţial de loc: — Si incontreranno a Braşov — Se vor întîlni la Braşov. Abbiamo incontrato desti amici — Am întîlnit nişte prieteni. b) complementul indirect cu prepoziţie: lista verbelor care sînt determinate de un complement indirect este lungă. Acesta este exprimat fie printr-un substantiv însoţit (de cele mai multe ori) de o prepoziţie. complementul indirect. : Mi ricordo con piacere di quella serata— îmi amintesc cu plăcere de serata aceea. Imparo a battere a macchina — învăţ să bat la maşină : Ti offro da vestire — Iţi ofer de îmbrăcat : Hai trovato da leggere? Ai găsit de citit? NOTĂ Complementul direct exprimat prin substantive sau substitute ale substanti­ vului nu este introdus de un element de relaţia: Sto ascollando la radio — Ascult radioul. c) complementul circumstanţial de mod: Si sentiva più tranquilla — Se simţea mai liniştită. Devi agire con cautela perché è sensibile — Trebuie să acţionezi cu precauţie pentru că e sensi­ bilă: d) complementul circumstanţial de scop: Tutti vi dovete preparare per gli esami — Toţi trebuie să vă pregătiţi pentru examene . acesta dobîndeşte o valoare partitivă sau de articol nehotărît. fie printr-un adverb re­ lativ sau printr-o construcţie infinitivală etc. nu poate fi înlocuit printr-un pronume în cazul acuzativ. Dobbiamo combattere contro le esperienze atomiche — Trebuie să luptăm contra experienţelor atomice. vivere per — a trăi pentru/ spre. costare — a costa. man­ care di — a fi lipsit de. a se întîlni etc. Ora siamo contenti — Acum sîntem mulţu­ miţi . Si rivolse al suo padrone di casa — Se adresă gazdei sale . Mi sono alzata alle tre di notte — M-am sculat la trei noaptea . ci întreaga propoziţie. nemaifiind deci" un element de relaţie (gramaticile italiene îl numesc complemento oggetto partitivo): Mangio del pane — Manine pîine.

è venuto al lavoro — Cu toată boala (deşi era bolnav) a venit la lucru . Complementul de agent se deosebeşte de toate celelalte tipùri de complemente în sensul că acesta apare doar în propoziţiile cu verbul la diateza pasivă reprezentînd subiectul logic al acţiunii : Silvana è stata colpita da una pietra — Silvana a fost lovită de o piatră. omul a înşfăcat pîinea -* Poiché era spinto dalla fame. Giorgio a apărut la fereastră . Propoziţii subordonate explicite şi implicite (Proposizioni subordinate esplicite ed implicite) § 195 Caracteristic limbii italiene este faptul că atunci cînd pre­ dicatul se află la un mod personal (indicativ. am văzut-o pe nepoţica mea. Vuomo afferò il pane — Deoarece era împins de foame. Giorgio si affacciò alla finestra — Cînd s-a oprit maşina. am văzut-o pe nepoţica mea. f) complementul circumstanţial concesiv: Nonostante la malattia. explicită: Dichiara ehe lui è innocente — Declară că el e nevinovat . De reţinut că propoziţiile subordonate implicite capătă denumi­ rea după conjuncţiile introduse în transformarea propoziţiei explicite: Spinto dalla fame.Uscendo. Vuomo afferò il pane — împins de foame. din punct de vedere formal. s-à întors acasă — poate fi transformată într-o propoziţie explicită astfel: Dopo che ebbe consumato tutto il denaro.tremura de frig. Quando l'automobile si fermò. 244 . imperativ) propoziţia este numită. tornò a casa — O dată cheltuiţi toţi banii. propoziţia implicită va fi tot cauzală. In general. Poiché fiind o conjuncţie cauzală. Dacă însă predicatul se află la un mod nepersonal (gerunziu. Giorgio si affacciò alla finestra — La oprirea maşinii (cînd s-a oprit maşina). propoziţia implicită Consumato tutto il denaro. adică verbul aflat la un mod nepersonal poate fi trecut la un mod şi la un timp personal introdus de o conjuncţie subordonatoare sau de un pronume relativ. condiţional. g) complementul circumstanţial limitativ: A mio parere questo affare non finirà bene — După mine (părerea mea) treaba asta n-o să sfîrşească bine. vidi la mia nipotina — La ieşire (pe cînd ieşeam). pro­ poziţiile „implicite" pot fi transformate în propoziţii „explicite". D. De exemplu. parti­ cipiu. Al fermarsi dell'auto­ mobile. tornò a casa — După ce a cheltuit toţi banii. omnl a înşfăcat pîinea. conjunctiv. Giorgio a apărut la fereastră . Mentre uscivo vidi la mia nipotina — Tocmai cînd ieşeam. s-a întors acasă. infinitiv) atunci propoziţia este numită implicită: Dichiara di essere innocente — Declară că este nevinovat .

vinsi — Am venit. prin juxta­ punere: Venni.FRAZA (IL PERIODO) § 196 Ca şi în limba română propoziţiile unei fraze se pot afla în raport de coordonare sau de subordonare. p . prin coordonare concluzivă: Nevica. prin coordonare copulativă: Non so nulla e non voglio saperne — Nu ştiu nimic despre asta şi nici nu vreau să ştiu . 2. 3. perché si è svegliata tardi ed ha perso il treno — Monica a ajuîis doar acum. Fraza prin coordonare poate fi alcătuită: 1. coordonată cu cea dintîi 245 . am învins . am văzut. 4. Principala Principală. dar n-am găsit timp ca s-o fac . dunque prenderemo la slitta — Ninge. într-o frază pot exista: — propoziţia principală — una sau mai multe propoziţii coordonate cu principala — una sau mai multe propoziţii subordonate Exemplu : Monica è giunta solo adesso. Coordonare i ed ha perso il treno î Subordonată de grad I Alte exemple de ilustrare a raportului Molti si rifugiavano su per i monti— ì Mulţi se refugiau sus în munţi J ~* e vi portavano la loro roba — Ì şi-şi duceau cu ei calabalîcul J ~* Î Subordonată de grad I dintre propoziţii: . deci o să luăm sania. prin coordonare adversativă: Volevo studiare ina non trovai il tempo per farlo — Vroiam să învăţ. pentru că s-a trezit tîrziu şi a pierdut trenul. vidi. § 197 A. Spre a vedea raportul în care se află fraza de mai sus putem avea următoarea imagine reprezentată într-o schemă grafică: Propoziţie principală Monica è giunta solo adesso i perché si è svegliata tardi .

bisogna — trebuie. si dice — se zice . Fraza prin subordonare este formată dintr-o propoziţie regentă sau principală. dacă ni s-ar permite .per poterla conservare nel miglior modo — ca să-1 poată păstra cit mai bine e per sottrarla. Si ritiene di aver avuto torto — Se consideră că n-a avut dreptate. è chiaro — e clar. propoziţia predi246 . este oportun . è evidente — este evident. etc. lingua— Nu neglija acea parte a limbii che è fuori d'uso — care este ieşită din uz perché certe voci ti possono servire. se ci si permetesse —• E clar că noi am face asta. .E' certo che lui non lo sa — E sigur că el habar n-are . conjunctiv sau condiţional pentru propoziţiile explicite şi de che -\.modul indicativ. si crede — se crede. si narra — se povesteşte. sau din predicate nominale ca: è bene — e bine .. trebuie . è difficile — este greu. coordonată cu precedenta Subordonată de grad II Principală Subordonată de grad I Subordonată de grad II Subordonată de grad III Subordonată de grad IV § 198 B. Subordonată de grad I Subordonată de grad I. — pentru că anumite cuvinte îţi pot folosi a dare un vivo effetto ad uno scherzo — să dai un efect colorat (viu) unei anecdote il quale altrimenti riuscirebbe sciapito (De Amicis) care altminteri ar fi lipsită de haz. propoziţia subiectivă formată din verbe impersonale. Occorre avere la conscienza pulita — Trebuie să ai conştiinţa curata . 2. predicat. active sau pasive ca: occorre. Sarebbe tempo che ci decidessimo — Ar fi timpul ca să ne hotărîm. alcătuită la rîndul ei din subiect. è necessario — e necesar. sembra — pare .modurile nepersonale precedate sau nu de prepoziţia di: Conviene che io vada a Timişoara — Se cuvine să mă duc la Timişoara . ai nemici — şi ca să-1 ferească de duşmanii che stavano per arrivare — care erau pe punctul de a veni Non trascurare quella parte della. conviene — se cuvine. E1 noto a tutti che hai sbagliato — Este cunoscut tuturor că ai greşit . introduse de conjuncţia che -f. e necesar. Conviene che voi vi comportiate meglio — Se cuvine ca voi să vă comportaţi mai bine . E1 chiaro che noi faremmo ciò. unul sau mai multe atribute. Tipurile mai frecvente de propoziţii subor­ donate sînt: 1. unul sau mai multe complemente şi una sau mai multe propoziţii subordonate.

195). 4. comprendere — a înţelege : ricordare — a-şi aminti . udire — a auzi . 8. affinché la giustizia trionfasse — Au luptat ca să triumfe dreptatea (vezi şi § 206). propoziţia 247 . a crede. vedere — a vedea . impedire — a împiedica etc. sapere — a afla.un mod nepersonal pentru propoziţiile implicite: Affermo che questo film è interessante — Afirm că acest film este intere­ sant . 5. Renato si è slogato un braccio — In timp ce juca tenis. L'essenziale è di farlo lavorare — Esenţialul este să-1 pui la treabă. propoziţia. 9. lui prosegui la corsa — Deşi fusese avertizat despre pericol. comple­ tivă directă se formează cu ajutorul verbelor narrare — a povesti . volere — a voi/a vrea . 7. Mi rivolgo a chiunque voglia darmi retta — Mă adresez oricui vrea să mă asculte (vezi şi § 142 B). ritenere — a socoti. stabilire — a stabili. Confesso di aver risposto con una bugia — Mărturisesc că am răspuns printr-o minciună : Ha minacciato che si sarebbe vendicato — A ameninţat că se va răzbuna : Giuro di aver detto la verità — Jur că am spus adevărul (vezi şi § 142 A. propoziţia circumstanţială concesivă: Benché fosse avvertito del pericolo. promettere a promite : giurare — a jura . stimare — a aprecia . reputare — a considera.' a nu permite. 10. 3. el şi-a continuat cursa (vezi şi §208). Esigo che lui chieda perdono — Pretind ca el să-şi ceară iertare. è sempre bene accolto — Oriunde se duce Giuseppe. 6. Renato şi-a luxat un braţ (vezi şi § 204). desiderare — a dori . confessare — a mărturisi . ignorare — a nu avea liabar . dire — a zice. 11. Vedo che questa casa è ben tenuta — Văd că această casă este bine întreţinută : Credevo che Giuliana non potesse finire in tempo il lavoro — Credeam că Iuliana nu poate să-şi termine treaba la timp . sospettare — a bănui . credere a crede .propoziţia completivă indirectă: Costa proprio quanto ha detto lui — Costă exact cit a spus el . proibire — a interzice : vietare — a interzice. propoziţia circumstanţială cauzală: Lei piangeva perché suo marito l'aveva abbandonata — Ea plîngea pentru că soţul ei o părăsise (vezi şi §205). affer­ mare — a afirma. propoziţia cir­ cumstanţială consecutivă: Era cosi commossa che non riusciva a dire nulla — Era atìt de emoţionată încît nu reuşea să spună nimic. capire — a înţelege . (Vezi şi § 207).calivă: L'avvenire è come me lo faccio io — Viitorul este cum mi-1 fac eu. sentire — a auzi . riferire — a relata. este întotdeauna bine primit (vezi şi § 210). rispóndere — a răspunde . dimenticare — a uita . Sosteneva di volermi accompagnare — Susţinea că vrea să mă însoţească . 13. 12. propoziţia atributivă: Ipoteşti è la località dove nacque Eminescu — Ipoteşti este localitatea unde s-a născut Eminescu. giudicare — a judeca. a aprecia . introduse de conjuncţia che + modul indicativ sau con­ junctiv pentru propoziţiile explicite şi de prepoziţia di (în cea mai mare parte din cazuri) -f.propoziţia circumstanţială de mod (modală): Ho fatto cosi come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus (vezi şi § 211). propoziţia circumstanţială de loc: Dovunque Giu­ seppe vada. propoziţia finală: Combatterono. a spune. a considera. propoziţia circumstanţială temporală: Mentre giocava al tennis.

propoziţia circumstanţială condiţională: Se dirai la verità. pentru acţiunea simultana poate fi folosit şi prezentul indicativ: Ho saputo che viene — Am aflat că vine. ar fi mai sim­ patie. CONCORDANŢA TIMPURILOR § 199 Timpul verbului din subordonată depinde de timpul verbului din propoziţia principală (numita şi regentă) şi de raportul în care subordonata se găseşte faţă de regentă: raport de simultaneitate. De exemplu: relative •cauzale: Mi congratulo con voi che (perché) avete vinto — Vă felicit că (pentru că) aţi cîştigat . nessuna decisione è stata ancora presa — După cîte ştiu eu. NOTĂ Propoziţiile relative au aceeaşi valoare cu cea a altor propoziţii subordonate şi în acest caz. nu ai ajutat-o . Colui il quale dice bugie si dovrebbe vergognare — Acela care spune minciuni ar trebui să-i fie ruşine. non ti preoccupare — Dacă nu mă vezi. 213. 15.. non ti punirò — Dacă ai sa spui adevărul. relative temporale: Ho visto gli impiegati ehe (mentre) uscivano dall'ufficio — I-am văzut pe funcţionarii care (pecînd) ieşeau de la birou. să nu fii ingrijorat(ă)/(nu-mi duce grija). Desidero sapere che cosa tu abbia fatto — Doresc să ştiu ce ai făcut tu. Sono in dubbio se verrò domani o no — Stau la îndoială dacă o să vin mîine sau nu . condiţionalul perfect tradueîndu-se în limba română prin viitor: Mi ha detto che sarebbe venuto — Mi-a spus că o să vină. non sei una (tal) donna. Exprimarea raportului de posteritate faţă de un timp trecut este specifică limbii italiene. pro­ poziţia circumstanţială limitativă: l'er quanto io sappia. relative condiţionale: Ohi (se uno) la pensa così può andarsene — Cine (dacă cineva) gîndeşte astfel poate să plece. Propoziţii interogative indirecte: Non so ehe cosa pensi di me — Nu ştiu (nu am idee) ce gîndeşti despre mine.. 175.. 14. relative concesive: Tu. Normele concordanţei timpuri248 . Ti chiedevo se saresti andato — Te întrebam dacă te-ai fi dus {vezi şi § 177 . aveva. Non so chi partirà — Nu ştiu cine va pleca . 16. «he (la quale) si lasci commuovere — Tu nu eşti o (astfel de) femeie care (încît) să se emoţioneze. relative consecutive: Tu.. 214). (vezi şi § 202. relative finale: Ho mandato Lucia che (affinché) ti chieda quando vieni — Am trimis-o pe Lucia care (pentru ca) să te întrebe cînd vii. sarebbe più simpatico — Dacă ar fi mai amabil. care a fost un compozitor celebru. Dubito se sia vero — Mă îndo­ iesc că este adevărat . che fu un celebre compositore. Dimmi chi ha parlato — Spune-mi cine a vorbit . Se piovesse prenderei Vombrello — Daca ar ploua aş lua umbrela . 17 Propoziţii relative: Rossini. Cînd în regentă verbul este la perfectul compus. de anterioritate sau de posteritate. 202). n-am să te pedepsesc. Se non mi vedessi. n-a fost încă luată nici o hotărâre (vezi şi § 141 De). — Rossini. Se fosse più gentile.circumstanţială comparativă: Ho fatto il lavoro scritto meglio di come «redevo — Am făcut lucrarea scrisă mai bine decît credeam (vezi şi § 209). avea . non l'fiai aiutata — Tu care (deşi) puteai s-o faci. acestea se numesc propoziţii relative aparente. che (sebbene) lo potevi.

— a) che mio figlio è arrivato ieri — că băiatul meu a venit ieri. quasi (che) — mai (că). se ştie că după conjuncţiile anche se — chiar dacă. Simultană — Presente indicativo a) Passato prossimo b) Passato remoto e) Trapassato prossimo 3. anche se partissi subito — Nu vei ajunge la ora şase chiar dacă ai (vei) pleca imediat). de multe ori aceste norme sînt încălcate. De exemplu. aproape (că) e t c . în vederea obţinerii unor efecte stilistice deosebite. în general. este folosit modul conjunctiv astfel: congiuntivo imperfetto dacă acţiunea este simultană cu cea din regentă (Non giungerai alle sei. NOTĂ în limba actuală. — che mio figlio arriva oggi — că băia­ tul/feciorul meu vine azi. trei zile.lor pe care le prezentăm în schemele următoare au. come se — ca şi cum. mai cu seamă în literatură. — b) che mio figlio arrivò tre giorni fa — că băiatul meu a venit acum 2. — e) che mio figlio era arrivato già molto stanco — ca băiatul meu venise deja foarte obosit. Concordanţa timpurilor la modul indicativ I § 200 Dacă în propoziţia principală există Pentru în propoziţia seactiunea cundară se foloseşte | | 1. sau congiuntivo trapassato pentru acţiunea anterioară celei din regentă (Domandava a tutti come se fossero stati stranieri — îi întreba pe toţi ca şi cum ar fi fost nişte străini). — che mio figlio verrà domani — că băiatul meu o să vină mîine. Posterioară — Futuro i Presente indicativo sau Passato prossimo ( Exemple : (1. un caracter orientativ şi prezintă cazurile cele mai frecvente. 249 Io dico — Eu zie (sau) Io ho detto — Eu am zis .

Perfect sau Passato — e) Trap.Futuro — Viitor II In propoziţia secundară Dacă în propoziţia Pentru acţiunea se foloseşte principala există l Imperfetto sau Passato remoto sau Trapassato prossimo Exemple : l 1. — Viitor . Simultană 2. — Trapassato prossimo 2. — Condizionale passato 250 3. Posterioară i — Imperfetto — Trapassalo prossimo — Condizionale passato Io diceco — Eu ziceam (sau) 1. — che mio figlio sarrebe arrivato stanco ca (sau) băiatul meu o să vină obosit Io avevo detto — Eu zisesem Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato prossimo (sau) Passato re­ moto (sau) Trapassato prossimo 1. i —a) Perfect compus — a) Passato pross. compus perfect prossimo . sau Presente \ —b) Mai mult ca — b) Passato rem.Comparaţi Română Italiană 1. zis 2. — che mio figlio arrivava stanco — că băiatul Io ho detto — Eu am meu venea/a venit obosit. — Mai mult perfect 3. Anterioară 3. Io dissi — Eu zisei 3. pross. — Imperfetto Imperfect (sau) Perfect compus (sau) Perfect simplu (sau) Mai mult ca perfect Română 1 1 — a) Imperfect sau — b) Perfect compus ca 2. — che mio figlio era arrivato stanco — că (sau) băiatul meu venise obosit. — Prezent Presente Prezent 2.

III Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia secundară se foloseşte l Futuro i ' 1. b) Pass. 3.NOTĂ Timpul imperfect din secundara indică simultaneitatea cu oricare dintre tim­ purile trecute din propoziţia principală. Posterioară i { —a) Presente —b) Futuro —a) Futuro anteriore . Simultană 2. Comparaţi Italiană ' a) Presente b) Futuro Română Io dirò — Eu o să spun Futuro 2. 3. Viitor NOTA Propoziţiile secundare sînt completive directe în schemele prezentate mai sus.' — che tu arriverai fra due giorni — că tu o să vii peste două zile. 3. 251 . 2. Futuro ant. Futuro Viitor '•{ a) Prezent b) Viitor f a) Viitor anterior \ b) Perfect compus 3. Anterioară . —b) che tu sei già arrivata — că tu ai venit deja. —a) che tu sarai stata già arrivata — că t u vei fi venit deja.—b) Passato prossimo — Futuro Exemple : —a) che tu vieni entro la settimana — că tu vii în curs*ul săptămînii —b) che tu verrai entro la settimana — că tu o să vii în cursul săptămînii. pross.

'—a) che tu abbia avuto torto — că tu n-ai avut dreptate. Simultană 2. imperfetto — e) Cong.che tu avrai torto — că tu n-o să ai dreptate. l Congiuntivo imperfetto 1 /!• Română .e) Congiuntivo trapassato 3.Futuro Passato prossimo Exemple : che tu abbia torto — că tu n-ai dreptate.Concordanţa timpurilor la modul conjunctiv §201 Dacă în propoziţia Pentru In propoziţia secundară principală există se. Posterioară — Condizionale passato . —a) Perfect compus —b) Imperfect —c) Mai mult ca perfect Viitor Io non dico — Eu nu zic (sau) Io non ho detto — Eu n-am zis Presente indicativo (sau) Passato prossimo Prezent Perfect compus 2. —e) che tu avessi avuto torto — că tu nu avuseşi dreptate. —b) che tu avessi torto — că tu nu aveai dreptate.a) Congiuntivo passato Presente indicativo | 2.Ind. 2. 3. Anterioară — Congiuntivo trapassato 3. foloseşte acţiunea ' i i 1. passato — b) Cong. 2. Anterioară .b) Congiuntivo imperfetto . Posterioare . trapassato — Futuro II Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia secundară se foloseşte .Presente congiuntivo . i Imperfetto sau Passato prossimo sau Passato remoto sau Trapassato prossimo (sau) Condizionale passato 252 i 1. prez. Comparaţi Italiana Congiuntivo presente — a) Cong. Simultană . .

Anterioară 3. Viitor NOTĂ Timpul trecut din propoziţiile principale este numit timp istoric.. Posterioară i — Congiuntivo presente { a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato — Condizionale presente 253 . Condizionale passato Română Imperfect sau Perfect compus sau Perfect simplu sau Mai mult ca perfect 1. che lui avrebbe avuto torto — că el nu va avea dreptate/n-o să aibă dreptate. Imperfect a) Perfect compus 2. 3.Exemple Io non dicevo — Eu nu ziceam (sau) Io non ho detto Eu n-am zis (sau) Io non dissi — Eu nu zisei (sau) Io non avevo detto Eu nu zisese 1. che lui avesse torto — că el nu avea dreptate 2. che lui avesse avuto torto — că el nu a avut/ nu avusese dreptate. Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato pros­ simo (sau) Passato remoto (sau) Trapassato prossimo 1. Congiuntivo trapassato 3. Simultană 2. III Dacă in propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia se foloseşte secundară i t Futuro sau Futuro anteriore . Propoziţiile secundare sînt completive directe. b) Mai mult ca perfect 3. i 1. Congiuntivo imperfetto 2.

Viitor • a) Perfect Viitor n compus sau ~" ' b) CondiţionaB Viitor \ l perfect anterior (rar) 3. Posterioară Exemple : Non so — Nu stiu 1. Viitor Futuro ' \ Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative indirecte (Se non condizionale) § 202 Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea i în propoziţia secundară se foloseşte l Presente indicativo (forma negativă) 4- l — Congiuntivo presente / a) Congiuntivo imperfetto | b) Congiuntivo passato l e) Congiuntivo trapassato— Futuro Simultană 2. — se verrà — dacă o să vină 254 . se venga — dacă vine j a) se venisse — dacă a venit 2. che tu lo faresti — că tu ai să faci asta Comparaţi Italiana 1. \ b) se sia venuto — dacă a venit I e) se fosse venuto — dacă a venit 3. Congiuntivo presente f a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato Condizionale presente Română 1. che tu lo faccia — că tu o să faci asta a) che tu lo abbia fatto — cà tu ai făcut asta b) che tu lo avresti fatto — că tu ai fi făcut asta 3. Anterioară 3.Exemple Temerò mollo — Tare o să mă tem 1.

imperf. pass.Comparati Italiana 1. Simultană Anterioară l 3. Viitor Ili Pentru Dacă In pro poziţia în propoziţia secundară se fciloseste principală ex istă acţiunea ^. Con.. (la for­ a) Perfect compus (negativo) ma nega­ 2. se Renato colesse questo — dacă Renato voia aceasta. Indicativ prezent Prezent indicativ forma ne­ gativă) II 2. Futuro (negativo) • 1. Viitor J imper. trapass. trapass. 1. Română 1. Dacă In propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia se foloseşte secundară i Imperfetto indicativo (negativo) Exemple: i 1. Posterioară — Congiuntivo imperfetto — Congiuntivo trapassato — Condizionale passato 1. Gong. se Renato fosse venuto — dacă Renato a venit/ Nu stiam venise. Presente indicativo (negativo) 3. Cong. Futuro 2. b) Mai mult ca per­ tivă) fect / 3. Simultană 2. Anterioară • 3. se Renato sarebbe venuto — dacă Renato va veni (o să vină).» Comparaţi v Italiana Română Imperfect 1. pass. 3. 3. Imperfect indicativ Imperfetto indicativo indicativ 2. Perfect compus 3. Co ]ong. Non sapevo 2. Posterioară 'ì — Futiaro — Futiaro anteriore f a) I 'assato prossimo 1 b) Congiuntivo passato 255 i ' . . pres. Condiz.

îi vorbea şi uneori se oprea în loc. Aspettai finché arrivò l'ultimo — Am aşteptat pînă ce a venit ultimul. îţi dau un telefon . 2. Construcţia in -f infinitiv — Nel parlargli mi accorsi che stava male — Pe cînd îi vorbeam. Appena arrivo. gli parlava e ogni tanto si fer­ mava. Io verrò quando tu voglia — Eu am să vin cînd vrei tu . non appena — îndată ce. se tu ritornerai in tempo -— dacă tu o să t e întorci la timp 2. 256 Viitor (la forma negativă) Română 1.Exemple: Non mi chiederà — N-o să mă Întrebe C 1. se tu sarai ritornato in tempo — dacă tu te vei fi întors la timp se tu sei ritornato in tempo — dacă tu te-ai întors la timp se tu sia ritornato in tempo — dacă tu te-ai ! întors la timp Comparaţi Italiană 1. Aspetterò finché (non) arrivi l'ultimo — Am să aştept pînă ce va veni ultimul. Pentru acţiune simultană pot fi folosite următoarele mo­ duri şi construcţii: 1. vom pleca la munte . Perfect compus . Futuro Futuro 2. am băgat de seamă că se simţea rău. Vieni quando vuoi — Vino cînd vrei . Modul indicativ: Non appena mi ha visto. ti faccio una tele­ fonata — îndată ce sosesc. după conjuncţiile appenu. quando — cînd: Non appena tu guarisca partiremo per la montagna — De îndată ce te însănătoşeşti. Modul gerunziu — Camminando. Modul conjunctiv se întîlneşte mai rar pentru o acţiune simul­ tană . poate fi folosit atunci cînd o acţiune viitoare este considerată ca fiind posibilă. — In timp ce mergeau. Viitor anterior 3. Viitor 2. 3. 4. Futuro anteriore (negativo) a) Passato prossimo b) Congiuntivo passato § 203 Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale PROPOZIŢII TEMPORALE § 204 A. se Ve data a gambe — îndată ce m-a văzut a rupt-o la fugă .

Non glieVho detto perché gli sarebbe dispiaciuto — Nu i-am spus-o pentru că s-ar fi supărat. Construcţia dopo -f participiul perfect: Dopo mangiato. ne-am aşezat pe o bancă. Modul indicativ: Siamo preoccupati perché non ci scrivi — Sîntem îngrijoraţi pentru că nu ne scrii . Ce ne siamo andati perché non c'era nessuno — Am plecat pentru că nu era nimeni. GlieVho detto perché è cosa che lo riguarda — l-am spus-o pentru că e o chestiune care-I priveşte pe el . Rimasi lì finché lui venisse — Am rămas acolo pînă ce a venit el. mi riposo — După ce muncesc. pentru că s-ar putea să uit (de lucrul acesta) .infinitiv: Prima di venire. Pentru acţiune anterioară se pot folosi următoarele moduri şi construcţii : 1. ce ne siamo andati — întrucît nu era nimeni. 2. Io sto qui finché tu venga— Eu stau aici pînă ce vii tu . 3. Construcţia dopo che -f. Rimasi li finché Luisa venne — Am rămas acolo pina ce a venit Luiza. 2. s-au simţit rău . Modul condiţional: Ti prego di ricordarmelo perché potrei dimen­ ticarmene — Te rog sa-mi aduci aminte. NOTĂ Conjuncţia perché se foloseşte în frazele cauzale numai atunci cînd propoziţia principală se află înaintea propoziţiei cauzale. PROPOZIŢII CAUZALE § 205 1. ci sedemmo su una panchina — După ce am mers destul de mult.B. C. Pentru acţiune posterioară întîlnim: 1. Dopo che lo ebbe guardato bene. intrudi: Poiché non c'era nessuno. Modul indicativ: Io sto qui finché voglio — Eu stau aici pînă cînd (o să) vreau eu . Construcţia dopo + modul infinitiv perfect: Dopo aver mangiato i funghi. vado sempre a dormire — După ce manine. nu a mai vorbit. 257 . Voglio sapere perché l'hai comprato — Vreau să ştiu de ce l-ai cumpărat . Dopo aver camminato un bel po'. si sentirono male — După ce au mìncat ciupercile.modul indicativ: Dopo che lavoro. 3. 2. Construcţia prima di -f. dato che. Non uscirai finché non te lo dico io — N-ai să ieşi pina cìnd nu-ţi spun eu . non parlò più — După ce 1-a privit cu atenţie. atunci sînt folosite conjuncţiile poiché. visto che. mă duc întotdeauna la culcare. mă odihnesc . Modul conjunctiv: Torno a casa prima che cominci la pioggia — Mă întorc acasă mai înainte de a începe ploaia . scrivimi o mandami un telegramma — Mai înainte de a veni scrie-mi sau trimite-mi o telegramă. am plecat. Dacă propoziţia cauzală este plasată înaintea propoziţiei principale. siccome — deoarece.

258 . che lo convinse — A făcut ce a făcut că 1-a convins. (familiar) Eì così cattivo da prenderlo a schiaffi — Este atît de rău că-ţi vine să-1 iei la palme. Gli parlerò in maniera che mi capisca — Am să-i vorbesc în aşa fel încît să mă înţeleagă. / bambini furono sgridati per non aver mantenuto la promessa — Copiii au fost certaţi pentru că nu s-au ţinut de promi­ siune. 3. Tanto fece. PROPOZIŢII FINALE § 206 1. Construcţia per -f. Construcţia da + infinitiv: Era così brutto da far paura — Era atìt de urît încît te înspăimînta. Modul condiţional: £" così cattivo che. Era tanto bella che tutti la ammiravano — Era atìt de frumoasă încît toţi o admirau .infinitiv — Fu condannato all'ergastolo per aver ucciso una donna — A fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a omorît o femeie . 2. partirono tutti— Deoarece a plecat Laura.3.scris îndată. Mi preparai per sostenere bene gli esami — M-am pregătit ca să-mi susţin examenele cu succes. Construcţia per + infinitiv — Parlava per difendere il proprio interresse — Vorbea spre a-şi apăra propriul interes . i-am. PROPOZIŢII CONSECUTIVE § 207 1. Ha dato le dimissioni perché il suo partito non sia danneggiato — Şi-a dat demisia pentru ca partidul său să nu fie păgubit . Modul gerunziu — Essendo tardi. atunci cînd vorbeşte. allo scopo di + infinitiv : Tramavano al fine di mandare in rovina quella famiglia — Trăgeau sforile ca să ruineze (cu scopul de a ruina) familia aceea. 4. 2. au plecat ţoti. nu a vrut să iasă (din casă) . au plecat toţi. par­ tirono tutti — pentru că a plecat Renato. non volle uscire — întrucît era tîrziu. Modul conjunctiv (se foloseşte cîn'd consecinţa este posibilă dar nu realizată în mod obligatoriu) : Farò in modo che tutto sia pronto — Voi face astfel încît totul să fie gata . Era cosi coraggioso che non avrebbe avuto paura di niente — Era atìt de curajos încît nu i-ar fi fost frică de nimic. quando parla. încît abia mai pot respira. 4. Si batteva affinché la giustizia trionfasse — Lupta (pentru) ca dreptatea să triumfe. Modul conjunctiv: GlieVho detto perché ci pensasse bene — l-am spus asta ca să se gîndească bine . che mi manca il fiato — Am fugit atita. lo picchierei — Este atît de rău încît. Construcţii cu formulele al fine di. Modul participiu — Preoccupato per ii silenzio. 3. Modul indicativ: Ho corso tanto. Essendo partito Renato. l-aş b a t e . gli scrissi subito — Fiind îngrijorat din pricina tăcerii. Partita Laura. 5.

Si è comportato peggio di quanto (come) pensassimo — S-a comportat mai rău decît am crezut noi. In qualsiasi posto vada Monica. pentru propoziţiile implicite: Non so dove cercare i bambini — Nu ştiu unde să-i caut pe copii. Nonostante che tutti gli siano contro. Modul indicativ: Sono così (tanto) felice come non ero mai stato — Sînt atît de fericit. tiene ancora in pugno la situazione — Cu toate că-i sînt toţi împotrivă. modul indicativ: Mi fermai al fine dove Ernesto era na­ scosto — Mă oprii pînă la urmă acolo unde se ascunsese Ernest . ţine situaţia bine în mînă. vei continua să munceşti. non mi sento stanco — Deşi am lucrat atîta. 2. ebbero la vittoria — Cu toate că erau inferiori ca număr. Pur essendo inferiori di numero. Modul conjunctiv: Mi guardava come fossi un fantasma — Mă privea de parcă eram o fantomă. va fi întotdeauna bine primită. Sebbene tu sia stanco. nu mă simt obosit . cu toate că îl văzuse ieri. Mia sorella è più giovane di quanto lo sono io — Sora mea este mai tînără decît (sînt eu) mine. 1-a recunoscut imediat .gerunziu: Pur avendo lavorato tanto. Non lo ha riconosciuto. 2. PROPOZIŢII COMPARATIVE § 209 1. Modul infinitiv. Construcţia pur -f. pur avendolo visto ieri — Nu 1-a recunoscut. cum n-am mai fost niciodată . PROPOZIŢII CIRCUMSTANŢIALE DE LOC § 210 1. lo riconobbe subito — Deşi Laura nu 1-a văzut pe Renato de (mai) multi ani.PROPOZIŢII CONCESIVE § 208 1. 259 . Modul conjunctiv: Ti sarò vicino dovunque tu vada — Am să-ţi fiu aproape oriunde te-ai duce. Visitai la casa nella quale i miei nonni abitarono per oltre settant'anni — Am vizitat casa în care bunicii mei au locuit timp de peste şaptezeci de ani. proseguirai il lavoro — Deşi tu eşti obosit. Modul conjunctiv: Benché Laura non vedesse Renato da anni. 3. Si è comportato peggio di come pensavamo noi — S-a comportat mai rău decît am crezut noi . Franco fa (così) come gli dico io — Franco face cum îi zic eu . La mia auto è meno veloce di quanto sia (non sia) Sicura — Maşina mea nu este tot atît de rapidă pe cit este de sigură . au obţinut victoria . 2. sarà sempre bene accolta — în orice loc se va duce Monica. 3. Modul condiţional: Si è comportato peggio di come avremmo pensato — S-a comportat mai rău decît am fi crezut noi.

PROPOZIŢII MODALE § 211 1. 2. care ştie atîtea. Beati gli italiani che hanno un clima così mite — Ferice de italieni căci au o climă atît de blinda . Modul conjunctiv: Mi guarda come se non mi conoscesse — Mă priveşte ca şi cum nu m-ar cunoaşte . Non vorrei abitare da loro comunque vivessero — N-aş vrea să locuiesc la ei oricum ar trăi . Studiando si impara — Studiind se învaţă. Modul indicativ: Ho visto l'amico che tu mi avevi presentato la settimana scorsa — L-am văzut pe prietenul pe care mi l-ai prezentat săptămîna trecută . Modul gerunziu: Lucia mi guardava sorridendo — Lucia mă privea surîzînd . L'ho incontrato nel bar dove prendo sempre il caffè — L-am întîlnit în barul în care beau întotdeauna cafeaua . consecutive. 3. non parla — Tocmai el. dar sînt sigur că o să-1 găsesc. locală. 1. Re­ lativele care au o funcţie finală sau consecutivă cer construcţia cu modul conjunctiv . Modul conjunctiv: Prendo un treno il quale (che) arrivi alle sei di mattino — Iau un tren care să ajungă la şase dimineaţa . Era il tempo in cui si raccoglieva l'uva — Era timpul în care se culegeau strugurii . 2. Consegnai 260 . In funcţie de rolul pe care aceste valori îl au în frază este folosit şi modul cu care acestea se construiesc. finale. PROPOZIŢII RELATIVE § 212 Propoziţiile relative pot fi împărţite în relative propriu-zise şi relative cu valori specifice (cauzale. fai pure — î n ceea ce mă priveşte. temporală impun construcţia cu modul indicativ. Exemplele de mai jos ilustrează diferitele valori ale propoziţiilor relative prezentate la toate modurile specifice. Abbiamo eseguito Vordine come sta scritto — Am executat ordinul (aşa) cum este scris. Ti ho offeso senza volerlo — Te-am jignit fără să vreau. Finalmente si può vedere il film del quale si è tanto parlato — în sfîrşit poate fi văzut (putem vedea) filmul despre care s-a vorbit atîta. cele comparative sau condiţionale se pot construi atit cu modul conjunctiv cît şi cu modul condiţional conform regulilor de folo­ sire al acestora. propoziţiile relative propriu-zise precum şi acelea avînd o funcţie cauzală. Mi portava rancore quasi l'avessi offeso — îmi purta pică ca şi cum l-aş fi jignit . Construcţia senza + infinitiv: -E" partito senza salutare — A plecat fără să salute . Per quanto mi riguarda. comparative etc). Ei partita senza che lo dicesse a nessuno — A plecat fără să spună nimănui. eşti liber (să faci aceasta) . E1 stato trovato un bambino che si era perduto nel bosco — A fost găsit un copil care se pierduse în pădure . Astfel. che sa tante cose. concesive. Non Vko trovato. 4. ma non dubito che lo troverò — Nu l-am găsit. nu vorbeşte. Modul indicativ: Ho fatto così come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus . finale. Proprio lui. condiţionale.

n-o să ieşim din casă. non lo direi — Chiar de m-ar ruga mama. nu i-aş spune. A meno che — numai să : Sono d'accordo a presentarvi domani la lezione su Dante Alighieri a meno che voi non ripensiate — Sìnt de acord să vă prezint mîine lecţia despre Dante. Qualora tu non venga a tempo. Anche se. Chi avesse notizie. purché vengano gli altri — Vin. noi non la abbiamo aspettata — Dacă ea nu a venit la timp noi n-am aşteptat-o. NOTĂ Aceste conjuncţii pot fi construite şi cu modul indicativ: Anche se è mia sorella. ai să ştii să răspunzi . am să ştiu să-1 fac. noi non ti aspettiamo /aspetteremo — Dacă t u nu vii la timp noi nu te aşteptăm/n-o să te aşteptăm . non usciremo di casa — In caz că ninge (a nins). cu condiţia ca: Vengo. sarebbe proprio un angelo — Cine ar vrea să mă ajute. saprai rispondere — Dacă ai să te gîndeşti bine. non Ie credo — Chiar dacă este sora mea eu tot nu o cred. numai să vină si ceilalţi.la lettera a suo figlio che gliela portasse — Am predat scrisoarea băia­ tului său ca să i-o ducă . B. seppure — chiar dacă: Seppure (anche se) me Io chiedesse mia madre. Propoziţiile condiţionale se mai pot alcătui avînd predicatul la modul gerunziu sau la modul participiu perfect: Pensando bene. Qualora — dacă: Qualora ci sia qualcosa che non va. 77 lavoro è riuscito meglio di quanto sperassi — Treaba a ieşit mai bine decît speram. non usciremo di casa — în caz că ninge. nu vom ieşi din casă. Chi volesse aiutarmi. Qualora lei non sia venuta a tempo. lo saprò rifare — Dacă am văzut o dată modelul. PROPOZIŢII CONDIŢIONALE § 213 A. Veduto una volta il modello. 2. ar fi un înger . Nel caso che nevichi (nevicasse. telefonami — Dacă e ceva ce nu-i în regulă. farò una passeggiata — In caz că nu vine. Nel caso che — în caz că: Nel caso che non venga. numai să nu vă răzgîndiţi. NOTĂ Construcţia poate fi realizată şi cu modul indicativ: Nel caso che nevica. 4. 3. è pregato di riferire — Cine ştie ceva. 261 . 5. Propoziţiile condiţionale pot fi introduse cu ajutorul anumitor conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale urmate de modul conjunctiv: 1. Non c'era nessuno che potesse resistergli — Nu era nimeni care să-i poată rezista . Cerco una macchina che abbia la cilindrata grande — Gaut o maşină care să aibă capacitate cilindrică mare. am să fac o plimbare . telefonează-mi . abbia nevicato). este rugat să anunţe . se anche. Purché — numai să.

Se è piovuto. dacă ai fi avut răbdare . NOTĂ Pentru ipoteza reală mai poate fi folosit în regentă şi modul condiţional: Se tu vai via. b) Regentă Condizionale passato Subordonată Congiuntivo trapassato Exemple: Saresti riuscito. se tu volessi — Am fi prieteni. Se il treno è già arrivato. nu mai vor­ besc cu t i n e . 1. trovi a casa Laura — Dacă vii astăzi. o găseşti pe Laura acasă. una principală (sau regentă. dacă tu ai vrea . şi alta subordonată condiţională (sau —în italiană — prqtasi) introdusă de conjuncţia se — dacă: Se tu volessi — Dacă tu ai vrea (condiţionala) saremmo amici — am fi prieteni (regenta). non parlo più con te — Dacă o să plîngi. Se pioveva. construcţia foloseşte modul indicativ atît în regentă cit şi în subordonată: Se vieni oggi. este inutil să mai aşteptăm. Se piangi. dovrei rimanere io — Dacă ai pleca tu. ar trebui să rămîn eu . Se piangerai non parlerò più con te — Daca o să plîngi. se avessero vinto i nostri — 262 . Saremmo amici. n-am să mai vorbesc cu tine . Non mi sarei meravigliato. în primul caz (ipoteza reală). Se piovesse prenderei un taxi — Dacă ar ploua. n-am să mai vorbesc cu tine . ar trebui să rămîn eu. non parlo più con te — Dacă plîngi. Se mio marito si decidesse di viaggiare in macchina. Se piangerai. Se venissi da me. aş lua un taxi . Fraza ipotetică poate exprima ipoteza ca fiind: 1) reală. Non mi meraviglierei se vincessero i nostri — Nu m-aş mira dacă ar cîştiga ai noştri . te-ai distra. ti diver­ tiresti — Dacă ai veni la mine. Se piangi. se tu avessi avuto pazienza — Ai fi reuşit. ar putea să-ţi ducă bagajul . si bagnava — Dacă ploua. Cînd ipoteza prezentată este posibilă periodului ipotetic este: Regentă Congiuntivo imperfetto sau ireală construcţia Subordonată Condizionale presente Exemple: Se tu te ne andassi via. 2) posibilă sau ireală. è mutile aspettare — Dacă trenul a sosit deja.SE CONDIŢIONAL (PERIODUL IPOTETIC) § 214 Este numele sub care este cunoscută fraza formată din două propoziţii. nu mai vorbesc cu tine . si è bagnato — Dacă a plouat. s-a u d a t . se uda . 2. sau — în italiană — apodosi). dovrei rimanere io — Dacă tu pleci. potrebbe portare' il tuo bagaglio — Dacă soţul meu s-ar hotărî să călăto­ rească cu maşina. non parlerò più con te — Dacă plîngi.

Se fossi fuoco-. 289. (ambele pro­ poziţii la modul indicativ) .Nu m . saresti stato contento ? — Dacă veneam cu tine. dacă învăţam mai bine . Lo avresti giudicato altrimenti. 3. iar regenta la modul indicativ). se lo avessi conosciuto meglio — L-ai fi j u d e c a t altfel. Marco non avrebbe pianto — D a c ă t a t ă l său l-ar fi b ă t u t . A se vedea versurile lui Cecco Angiolieri.a ş fi m i r a t . se studiavo meglio —Aş fi promovat acum. se mi avessi conosciuta più a fondo — M-ai judeca mai favorabil. Se suo padre l'avesse picchiato. n-aş fi p u t u t să scriu . Mi giudicheresti meglio. 1. m . în vorbirea familiară putem întîlni construcţii de tipul: Se venivi da me. ai fi fost mulţumit?. 4. non avrei potuto scrivere — D a c ă n-ar fi fost l u m i n ă . Marco n u ar fi p l î n s . d a c ă a r fi cîştigat ai n o ş t r i . Se avessi a v u t o voglia sarei andata a teatro — Dacă a ş fi a v u t chef. în fraza condiţională nu se folosesc niciodată timpurile presente şi passato de la modul conjunctiv. p. Marco nu plîngea (condiţionala la modul conjunctiv. Sarei promossa ora. Se suo padre lo avesse picchiato.a ş fi dus la t e a t r u . . dacă m-ai fi cunoscut mai în profunzime. andavamo in campagna — Dacă veneai la mine. ne duceam la ţară. d a c ă l-ai fi c u n o s c u t m a i bine . Marco non piangeva — Dacă tată) său l-ar fi bătut. Se l a luce fosse m a n c a t a . Se mai pot întîlni construcţiile : «Se venivo con te. 2.

b) dacă textul reprodus se află în raport de subordonare faţă de cuvîntul de declaraţie. folosit la unul din timpurile trecute. rispondere e t c . verbe ce pot fi exprimate sau subînţelese. In amîndouă procedeele comunicarea se' face cu ajutorul unor verbe de declaraţie ca dire — a spune. în trecerea de la stilul direct la stilul indirect se va ţine seama de următoarele mutaţii: — din punct de vedere formal dispar cele două puncte. annunciare — a anunţa. a zice . rispondere — a răspunde. dichiarare — a declara . rispondere e t c . Deosebirea funda­ mentală dintre cele două moduri de vorbire este determinată de raportul sintactic dintre textul reprodus şi verbul de declaraţie care îl introduce: a) dacă textul reprodus este independent din punct de vedere sintactic — faţă de cuvîntul de declaraţie — spunem că este vorbire directa sau stil direct. De exemplu: Stil direct Il professore disse agli alunni: — Vi prego di fare attenzione: a momenti riceveremo una visita Stil indirect Il professore disse agli alunni di fare attenzione perché a momenti riceveranno una visita In mod obişnuit stilul indirect depinde de un verb de tipul dire. se consideră a fi vorbire indirecta sau stil indirect. — se foloseşte frecvent conjuncţia che precedată de verbele de de­ claraţie dire. adjectivele posesive şi demonstrative. adverbele de timp suferă modificări: 264 . — pronumele personale. Modul şi timpul verbelor din propoziţia subordonată va depinde de timpul din regentă. affermare — a afirma. ghilimelele şi liniuţele de dialog. exprimat sau subînţeles.V O R B I R E A D I R E C T Ă SI I N D I R E C T Ă § 215 Redarea de către vorbitor a cuvintelor unei anumite persoa­ ne se poate face cu ajutorul a două procedee: a) vorbire directă şi b) vorbire indirectă.

265 . lei) — el. Domanda se era contento — întrea­ bă dacă era mulţumit. ea Loro. Disse: Io me ne vado — Spuse: eu plec. Chiese che cosa loro facessero ? — întrebă că ei ce făceau ? Mi chiese se quel giorno o il giorno dopo volessi uscire con lui — Mă întrebă dacă în ziua aceea sau a doua zi voiam să ies cu el. tu — eu. tu Noi — noi Voi — voi Questo — acesta Costui — ăsta. loro — ei Quello — acela Colui — ăla. Chiede se sarà contento — întrea­ bă dacă o fi mulţumit. — cea mai de seamă mutaţie are loc în compartimentul verbelor: In vorbirea indirectă se va folosi -> tot timpul prezent: Dacă in vorbirea directă se află un timp introdus de un prezent: Egli dice : Sono contento — El spune: Sînt mulţumit Domanda : Eri contento ? — întreabă: Erai mulţumit? Chiede: Sarà contento ? — întreabă: O fi mulţumit? Lui dice che è contento — El spune că e mulţumit. Disse che egli se ne andava — Spuse că el pleacă. ella (lui. Chiese: Noi che facciamo? — întrebă: Noi ce facem? Mi chiese: Oggi o domani vuoi uscire con me? — Mă întrebă: Azi sau renine vrei să ieşi cu mine? Disse che non gli piaceva quel quadro — Zise că nu-i plăcea ta­ bloul acela. vostro — al nostru.Dacă în vorbirea directă se află în l vorbirea indirectă folosi se va Io. essi — ei Essi. acesta Mio. tuo — al meu. acela Suo — al său Loro — al lor Allora — atunci Quel giorno — în ziua aceea Il giorno dopo — a doua zi Il giorno prima — cu o zi mai devreme Lì — acolo Là — acolo Poco prima — cu puţin mai de­ vreme Disse: Non mi piace questo quadro — Zise: Nu-mi place tabloul acesta. al tău Nostro. al vostru Ora — acum Oggi — astăzi Domani — miine Ieri — ieri Qui — aici Qua — aici Poco fa — (cu puţin) mai devreme Exemple : i Egli.

introdus — • Vindicativa imperfetto : de unul din timpurile trecute : Disse che era contenta — Spuse Disse: Ero contenta — Spuse: Eram mulţumită. Disse : Eseguirete subito — Disse che eseguissero subito — Spuse să execute imediat.. il trapassato prossimo. — Spuse că de îndată ce vor fi executat. că era mulţumit. domandare etc. il trapassato prossimo: il passato remoto sau il passato prossimo. introdus de unul din timpurile trecute: Dissero: Fummo contenti (Siamo Dissero che erano stati contenti — stati contenti) — Spuseră: Furăm Spuseră că fuseseră mulţumiţi... — Égli si impegnava personalmente nel garantire che.penserò a te — Văzînd inelul strălucind . Spuse: De îndată ce vom fi executat. Vindicativo imperfetto. introdus de — ->• V indicativo imperfetto : unul din timpurile trecute: Disse : Sono contento — Spuse: Disse che era contento — Spuse Sînt mulţumit. il futuro anteriore introdus de unul din timpurile trecute: Disse: Appena avremo eseguito . dobîndesc funcţia de propo­ ziţie principală. în propoziţiile implicite nu se produce nici un fel de transformare a modului: Mi impegno personalmente nel garantire che .. 266 -> il congiuntivo trapassato (de cele mai multe ori): Disse che appena avessero eseguito. . .Vindicativo presente.. Spuse: Veti executa imediat. dacă viitorul unul din timpurile trecute: depinde de un verb la imperativ sau cu valoare de imperativ): Disse che forse sarebbe stata con­ Disse: Forse sarà contenta — tenta — Spuse că poate o fi mul­ Spuse: Poate o fi mulţumită. întrebă dacă se gîndiseră l a ... 2.. se va gîndî la el. Exerciţiul de a transforma un fragment din vorbire directă în vorbire indi­ rectă este foarte util spre a deprinde folosirea normelor de corelare a timpurilor..... — Mă angajez personal să garantez că . NOTĂ 1. 3. ...... — Bl se angaja per­ sonal să garanteze că ... mulţumiţi (Am fost mulţumiţi).. că era mulţumită. il futuro semplice.. mă voi gin di la tine — Vedendo brillare il gioiello .. pensare. introdus — •> il trapassato prossimo : de unul din timpurile trecute: Chiese: Avevate pensato a .. avrebbe pensato a lui — Văzînd inelul strălucind . ţumită. Vedendo brillare il gioiello. Verbele de tipul dire. Chiese se avevano pensato a — întrebă: Vă gândiserăţi l a . urmînd ca propoziţiile subordonate să se comporte potrivit regulilor de corespondenţă a timpurilor.. . . . introdus de > il condizionale passato (sau il con­ • giuntivo imperfetto.

a m să m ă gîndese la tine. Zgîrcitul îi răspunse că nu era nevoie.o zi u n om îi spuse u n u i prieten care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia lui că trebuia să plece într-o l u n g ă călă­ torie şi îl r u g a să-i dea inelul pe care-1 a v e a în deget şi pe care îl v a p u r t a ca pe o amintire de l a el. L ' a v a r o gli rispose che non occorreva. vedendo brillare il gioiello al suo anulare. dammi l'anello che hai al dito e che io porterò come tuo ricordo. se v a gîndi că n u a v r u t să-i dea acel inel şi în acest m o d t o t o să-şi a m i n t e a s c ă de el.o zi u n om îi spuse u n u i prieten al său. penserò a te. avrebbe pensato a lui. î n t r . — Guardandoti la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. penserai che non ti ho voluto dare questo anello e così mi ricorderai ugualmente. văzînd bijuteria strălucind l a inelarul m e u . Ogni q u a l v o l t a mi guarderò l a m a n o . che doveva partire per u n lungo viaggio. poiché guardandosi la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. . Ogniqualvolta che si fosse guardata la m a n o . vedendo brillare il gioiello al mio anulare. famoso per la s u a avarizia. t e vei gîndi că nu am v r u t să-ţi dau acest inel şi în acest m o d t o t o să-ţi aminteşti de mine. — Nu-i nevoie — răspunse zgîrcitul — Privindu-ţi m î n a şi văzînd inelarul gol. U n giorno u n tale disse a u n amico. e lo pregava di dargli l'anello che aveva al dito. se v a gîndi l a el. — Non occorre — rispose l ' a v a r o . văzînd bijuteria strălucind la inelarul său. deoarece privindu-şi m î n a şi văzînd inelarul gol. che avrebbe portato come suo ricordo.Vorbire directă Vorbire indirectă U n giorno u n tale disse a u n amico. ì n t r . Ori de cîte ori m ă voi u i t a la m î n ă . famoso per la s u a avarizia: — Devo partire per u n lungo viaggio: ti prego. Ori de cîte ori se v a u i t a la mînă. dă-mi inelul pe care-1 ai în deget şi pe care eu am să-1 p o r t ca pe o amintire de la tine. avrebbe pensato che non gli aveva voluto dare guett'suiello e così si sarebbe ricordato u g u a l m e n t e . care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia l u i : — Trebuie s ă plec într-o l u n g ă călă­ torie: te rog.

portugheză etc. 1971. Este deci demn de reţinut faptul că limba italiană nu derivă direct din la­ tina clasică ci din cea vorbită în popor. limba clasică păstra cuvinte ca equus. focus. De exemplu. Il libro d'italiano. Aceştia au continuat în realitate să se folosească de acel „sermo elegans" în timp ce poporul se folosea de o limbă destul de îndepărtată de latina clasică şi care era din ce în ce mai diferenţiată de la o zonă la alta : este vorba de limba latină vul­ gară. Aceasta se consolidează transformîndu-se dintr-un limbaj relativ sărac. Dacia — au fost romanizate.LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică § 216 Limba italiană este una dintre limbile romanice (alături de română. limba latină a fost scrisă şi vorbită pe toate teritoriile ocupate păstrîndu-şi structura fundamentală chiar şi în perioada creşti­ nismului. era vorbită de ţăranii şi ciobanii unui mic teritoriu din preajma Romei. La toate acestea a contribuit şi faptul că cea mai mare parte a populaţiilor autohtohe au văzut în romani nu numai pe cuceritori. spaniolă. Dar. Ca urmare. după cum se ştie. într-o limbă com­ plexă şi variată. şi cu invaziile popoarelor migra­ toare şi apoi doborîtă. bucea. edere în timp ce latina populară folosea pentru aceleaşi noţiuni cuvintele caballus. să devină un privilegiu pentru cei puţini.) care la începuturi. care funcţionase perfect şi reuşise să menţină pînă atunci nealterat nivelul lingvistic.forme pe care le recunoaştem cu uşu­ rinţă în corespondentele italieneşti cavallo. limba latină vulgară. Organizarea unitară a şcolii şi a administraţiei imperiului. manducare. fuoco. Ignazio Baldelli. peninsula Iberică. os. mangiare. printre alţi factori. în secolul al V-lea al erei noastre Roma a fost confruntată. 268 . bocca. iar teritoriile ocupate de romani — Italia. ci şi pe purtătorii unei civilizaţii superioare. la sud de Tibru *. In decursul cîtorva generaţii Roma cunoaşte o puternică creştere în forţe şi importanţă. s-a prăbuşit. care între * cfr. limba şi-a schimbat aspectul tocmai pentru că şcoala începea să dispară sau. de care se folosea mica grupare umană. oricum. astfel încît limba latină a fost repede acceptată (nu intrăm în amănunte). Firenze. Sansoni. ignis. Gallia. Atîta vreme cît a durat imperiul roman. franceză. Africa septentrională. cam în prima parte a primului mileniu de dinaintea erei noastre.

formule de jurămînt pentru ca oamenii din popor să poată înţelege conţinutul acestora. E' questo il momento in cui le differenze dialettali fra regione e regione cominciano a farsi evidenti. Este perioada în care pe teritoriul Italiei cele două limbi coexis­ t ă : cea clasică se foloseşte cu precădere în universităţi. ogni paese si allontana linguisticamente dal latino e insieme si allontana dai centri vicini. în special limba greacă. în sensul că relaţia dintre diferitele părţi de cuvînt nu mai este indicată de desinenţe. aşa încît. lampada. fiecare centru tinde să ducă o viaţă independentă faţă de celelalte regiuni „in un'anarchia e in un disor­ dine che si protraggono a lungo ."* Deci Italia'se confrunta îneă de pe atunci * I. cu greu s-a putut salva în cîteva mănăstiri benedictine. 361. aria. dar deja este o limbă moartă . unica limbă scrisă. a unei inventarieri. în secolele următoare. ardire ş. p. apostolo. . populaţie coborîtă din nordul Germaniei. fuseseră distruse reţeaua şco­ lară şi cea administrativă.d. fraza se schimbă şi ea. XI în noua limbă vulgară. fapt ce a determinat ca Italia să treacă prin momente grele. Baldelli in op. ricco. mar­ tire.timp a asimilat un important număr de cuvinte preluate fie din limba populaţiilor subjugate de către romani. tappeto. Profesorul I. inventare. şi cea vorbită de popor. Pe de altă parte trebuie să amintim că în perioada de dominaţie a longobarzilor. în mănăstiri şi ca limbă unică în documentele scrise . Relaţiile comerciale şi administrative dintre diferitele re­ gioni devin din ce în ce mai anevoioase. din cea a francilor: guanto. fie din aceea a populaţiilor invadatoare.a. De-a lungul secolelor limba latină vulgară a trecut prin numeroase transformări: aşa de pildă s-au pierdut consoanele finale — ca să dăm doar un singur exemplu din fonetică . din limba longobarzilor se recunosc: guancia. guarire. graffiare.m. Baldelli afirmă că în această perioadă multe oraşe au fost distruse sau părăsite iar ceea ce mai rămînea din marea cultură latină din trecut. In etapa a doua popoarele migratoare au împrumutat limbii latine cuvinte ca albergo. orgoglio. ogni città. limba vulgară — adică italiana — începe să pătrundă şi în scriere. care nu mai poate să înţeleagă şi cu atît mai puţin să se folosească de latina clasică. ci de articole şi prepoziţii. ce s-au păstrat şi în italiană şi care au fost preluate de la goţi. Mutaţiile acestea au fost în număr atît de mare încît în preajma anului 1000 populaţia Italiei vorbea o latină cu totul diferită de adevărata. clasica limbă latină: se născuse limba italiană. adică în limba italiană. 269 . filosofia. cit. încep să apară în secolele X. De aici rezultă nu puţine incon­ veniente de ordin practic şi cultural: marea masă a populaţiei nu înţe­ legea semnificaţia unui jurămînt. palla. în perioada creştină alte cu­ vinte greceşti pătrund în latină apoi în italiană: chiesa. din pură necesitate. spuse întotdeauna în latină etc.. Pentru prima fază se pot da exemple de cuvinte greceşti ce au pătruns în limba latină şi apoi în italiană ca: poesia. diferite contracte. Deşi latina clasică con­ tinuă să fie. scherzare. a unei rugăciuni. guardia.

şi cum Infernul. dar condiţiile şi evenimentele interne ale Italiei au oferit posibilitatea unor relaţii tot mai strìnse între italienii diferitelor regiuni ale Peninsulei şi ale insulelor Sicilia şi Sardinia. sau cei din Bologna) . într-adevăr. acestea determină existenţa unui puternic biling­ vism: limba naţională se foloseşte în ocazii oficiale în timp ce dialectul continuă să fie limba familiară şi familială a fiecăruia indiferent de grupul social din care face parte. poeţii din Umbria franciscane. Divina Come­ die. După unire această situaţie nu avea cum să înceteze.cu un aspect specific al evoluţiei limbii. anume. De acum încolo vor avea loc dezbateri referitoare la necesitatea creării unei limbi unitare italiene. în mare. au continuat să existe în paralel şi celelalte dialecte pina la unirea politică a Italiei în 1870. în secolul al XIII-lea s-a manifestat în rîndurile învăţaţilor tendinţa de a ridica propriul dialect la rangul de limbă italiană scrisă (poeţii „şcolii siciliene". sau din sate înve­ cinate dialectul devine mijloc obişnuit de comunicare. Aspecte ale limbii italiene contemporane Se poate afirma ca dintre toate ţările de limbi romanice Italia este ţara care cunoaşte o mare varietate lingvistică. Fran­ cesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio scriindu-şi operele tot în dialect toscan. Acest proces de nivelare lingvistică este în plină efervescenţă şi in zilele noastre căci dialectele sint foarte mult în uz. dialectul toscan a cunoscut o mare răspîndire nu numai în Toscana. de asemeni dialec­ tul este prezent în trenurile locale. A urmat un lung proces de transformare a dialectului floretin-toscan în limbă naţională italiană şi de îmbogăţire cu elemente din celelalte dialecte ale Peninsulei. acesta se va impune literaţilor italieni. Dar întrucît Italia nu poseda un centru politic. existenţa numeroaselor dialecte pe întreg teritoriul Italiei. anumite dialecte continuă să fie preponderente în anumite zone. cît şi în marile centre urbane. atît în rîndurile gneraţiilor tinere (mulţi dintre aceştia nu cunosc deloc propriul lor dialect). se poate afirma că în Italia de azi limba ce se foloseşte zi de 270 . Apoi alţi doi florentini. dar la baza limbii italiene pe care o cunoaştem astăzi se află opera lui Dante Alighieri din Florenţa. de pildă la Venezia. Purgatoriul şi Paradisul au fost copiate de nenumărate ori şi răspîndite în toată Peninsula. unde nu există un trafic rutier intens populaţia se foloseşte de dialect în aproape toate împrejurările . economic şi administrativ comun. aspect care continuă să fie caracteristic şi în zilele noastre. în convorbirile telefonice. Şi în ciuda faptului că dialectele îşi pierd din ce în ce mai mult numărul de vorbitori. Fenomenul este următorul: în zilele noastre folosirea dialectelor a scăzut mult. Dante şi-a scris poemul în dialect toscan. pe de altă parte. sau dacă la locul de muncă se întîlnesc mai multe persoane din acelaşi sat. în familie.

dar trebuie subliniat un anumit aspect. nu dialectal: de exemplu. se folosea în limbajul argotic al soldaţilor din Piemont: astăzi este cunoscută în întreaga Italie cu sensul de a „certa pe cineva". sintagma dare un cicchetto — „a reproşa". Padova. Astăzi există tendinţe de nivelare lingvis­ tică atît în pronunţare cit şi în lexic şi în gramatică. Carlo Goldoni * AA. lattoniere în sud şi trombino la Firenze. stagnaro 3a Roma. Il panettone ~ cozonac. în timp ce marea majoritate a italienilor este în realitate bilingvă. Prezentăm mai jos textul unui cîntec provenit din dialectul triestini La nova Bora E anche el tran de Opcina xe nato disgrazia: vignindo zo per Scorcola 'na casa el ga ribalta Bona de Dio che iera giorno de laver e drentro no ghe iera che'l povero frenador! E come la bora che vien e che va i dixi che'l mondo se ga ribalta. quartino în sud. De notat şi faptul că o minoritate de circa 7% din populaţia Italiei * se exprimă numai în dialect. Un alt aspect asupra căruia ţinem să atragem atenţia este pătrunderea cuvintelor de obîrşie dialectală în limba italiană literară: este cazul cuvîntului grissino pro­ venit din Piemont dar răspîndit în toată Italia şi nu numai . dar astăzi cuvîntul este cunoscut şi dincolo de graniţele Italiei. de pildă. I. pentru noţiunea de „apartament" întîlnim mai multe forme: appartamento în centrul italiei. radio-televiziunea au o importantă contribuţie la propăşirea limbii naţionale. battere in nord . pentru noţiunea de „tinichigiu" putem avea stagnino în Umbria. pentru verbul „a bate" întîlnim picchiare în zona Toscanei. provine din dialectul milanez. Lombardia. acelaşi lucru se poate spune de cuvîntul pizza provenit din dialectul napolitan sau formula de salut ciao provenită din dialectul veneţian. însă trebuie subliniat faptul că dialectele prevalează doar în limba vorbită. alloggio în Piemont. pestare în zona Romei. 1984. Umbria. quartiere in Toscana.zi în familie şi la locul de muncă este dialectul şi nu limba naţională. şi anume faptul că italiana în uz la Palermo este diferită de aceea între­ buinţată la Genova. în lexic există tendinţa ca anumite elemente dialectale să se integreze în limba italiană întrînd în vorbirea comună . presa. La lingua italiana tra norma e scelta. Şcoala. Liviana Editrice. în scris este folosită aproape exclusiv limba italiană. VV. Ciao nu este altceva decît cuvîntul latin sclavus care în secolul al XVIII-lea făcea parte din sintagma schiavo di vostra signoria illustrissima. menare în zona Umbritei. 271 . Baldelli consideră că de data asta este vorba de un lexic provincial.

cît de numeroase sînt neologismele şi regio­ nalismele pătrunse în limba literară italiană. şi nu în ultimul rînd literatura. missir Francesco Spetrarca mo no nassélo in Fiorentinaria ? Mo cancar'è ! E perché el fo mal contento a esserghe nassù. au menirea de a contribui în mod conştient şi deliberat la propăşirea limbii naţionale italiene. cinematograful. el glie vene a stare. televiziunea. teatru].(A. iar în româneşte are un corespondent perfect în formula regională de salut servus. pe cîtă vreme în sud este folosit cu precădere passato remoto. Este însă adevărat că în general limba comuna are tendinţa de simplificare şi de alegere a formelor ce ar trebui să fie impuse ca forme unice tocmai spre a contribui la procesul de unificare lingvistică. ce arhaisme putem întîlni. e sì no fo buffa né capeleta . iar în nordul Italiei este întrebuinţat aproape în exclusivitate passato prossimo. Fiecare exemplu de dialect va fi însoţit de transpunerea lui în limba italiană contemporană. cuvîntul dia­ lectal veneţian sciao.folosea în comediile sale în loc de cuvîntul italian schiavo. e ghe volse essere sotterò. Iată pentru care motiv şcoala.). AA. dacă ţinem seama şi de faptul că după al doilea război mondial. prin căderea consoanei iniţiale a devenit ciao. ché'l vorae essere nassu in sul Pavan.. în cadrul stilului beletristic putem desprinde cu uşurinţă ce cuvinte şi structuri sintactice cu valoare expresivă sint caracteristice unuia sau altuia dintre poeţii. e che morì. în special. Şi exemplele s-ar putea înmulţi. . In gramatică se observă anumite diferenţe regionale în ceea ce priveşte construcţiile verbale: în Toscana timpurile passato prossimo şi passato remoto se fo­ losesc în mod normal în funcţie de situaţie. pentru ca cititorul român să-şi poată face o idee de diferenţele ce există — în scris — între limba italiană şi cea a dialectelor. Beoìco il Ruzante în voi. dar în special în ultimele două decenii. Transpunere : Ma ditemi un po'. Modelele pe care le prezen­ tăm acum însă. La lingua tra norma e scelta. è così! E perché fu malcontento a esserci nato perché avrebbe voluto essere nato nel Pavano (zona din 272 . radioul. prozatorii sau dramaturgii peninsulari. Lucrul nu e uşor de realizat.VV. messer Francesco Petrarca non nacque egli in Fiorentineria (Florenţa)? Canchero. nu sînt caracteristice limbii naţionale (astfel de modele se află în paginile antologice de la sfîrşitul volumului) ci anumitor dia­ lecte. engleze — în dauna limbii naţionale. Dialect din împrejurimile oraşului Padova Mo dime un p u ò ' . presa. limba italiană este foarte deschisă faţă de cuvintele străine — franceze şi. . Stiluri funcţionale § 217 A.

... e ci morì. e la musica si sente per l'aria sospirare. e ddà facìieme dui viagge a lu iurne.. Ma solitario e lento 273 . e ci volle essere sotterrato. scìie sèmbe cu u mule. el sol brusava su la fame dei bracianti. Padova. (Romano Pasciuto) Transpunere : Nei campi non c'era una spiga il sole bruciava sulla fame dei braccianti.. facevamo arare le terre andavo sempre col mulo. A A . ci venne a stare. e sì non fu burla né errore. a Monticchio. Dialect din provincia P o t e n z a A ppiccuele età agge purtate sèmbe. Transpunere : A piccola età ho portato [carichi] sempre. W . carresciàveme la paglie. . Dialect veneţian Nei campi no gera più 'na spiga. e'a museca se sente pe ll'aria suppirà. e là facevamo due viaggi al giorno . giustizia su la tera brusada dal sol e da la fame. La lingua tra norma e scelta. venivamo al bosco.. luntanamente. voi.preajma oraşului Padova). Liviana Editrice 1984). a Mmundicchie. caricavamo la paglia. Dialect napoîitan Transpunere : Nu pianefforte'e notte sona. lontanamente. .. carresci averne re ggraiie. i domandava giustizia. Le radio gridavano guerra ai comunisti de non volevano chiudere le fabbriche e domandavano giustizia giustizia sulla terra bruciata dal sole e dalla fame. senìiem a ru vósk. Le radio zigava guera ai comunisti che no i voleva le fabriche sarae.. faccime ara le tìerre. . (cfr. caricavamo il grano... Ma sulitario e lento Un pianoforte nella notte suona.

. Nuove tecniche di lavoro .VV. come sapori e odori. il controllo delle macchine.more 'o mutivu antico se fa ccbiù cupo 'o vico dint'a D'oscurità. segni come segnali (AA. Esempi: televisione. segni come cose ed eventi e idee. logoramento nervoso. trasporti (specie aerei). Segni in forme infinite. applicazione della scienza alle ricerche industriali. Schema: la società tecnologica come estremo sviluppo della rivoluzione industriale: produzione e tecnologia. segni come atteggiamenti e gesti. come testi. muore il motivo antico e rende più cupa la via dentro l'oscurità. come parole. nella fase tecnologica: dalla fatica fisica a quella psichica . Il lavoro preindustriale. come abiti e case. riqualificazione. importanti trasfor­ mazioni rese possibili dallo sviluppo tecnologico . la frantumazione del lavoro. nella quale siamo immersi. segni come impulsi elettrici. malattie professionali. educazione polivalente ecc. beni di consumo ecc. problemi umani del lavoro . una realtà che conosciamo bene. dispettosa Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quando io ti vedo. Scuola e lavoro 274 . Categoria stilului ştiinţific modele: Text L'uomo disse alla Scimmia — Sei brutta. — Exemplul unei scheme cu ajutorul căreia s-ar putea elabora un referat cu conţinut ştiinţific. (Salvatore di Giacomo ) Dialect roman Transpunere : scimmia Uomo e la scimmia L'uomo e la L'omo disse a la Scimmia — Sei brutta. importanza del fattore umano nonostante l'automazione. La lingua tra norma e scelta). segni come tracce e sintomi. ma segni come luci e suoni. disoccupazione tecnologica. segni come lettere dell'alfabeto. nella fase industriale classica. produzione in serie. dispettosa: Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quann'io ti vedo. rido Rido non si sa quanto ! La Scimmia disse: Sfido! Ti rassomiglio tanto ! poate fi ilustrat prin următoarele de t e o r i e lingvistică Fondamento della comunicazione è il segno. problemi della specializzazione .. rido Rido nun se sa quanto ! La Scimmia disse: — Sfido! T'arissomijo tanto ! . B. non solo visive o segni grafici.

Prospettive per un lavoro più umano: l'uomo schiavo del lavoro o il lavoro per l'uomo? (A. saldo a 30 giorni. Isaia. Stilul oficial CERERE DE ELIBERARE A UNUI DOCUMENT Bologna. 20 aprile 1968 Mario Rossi — Mercerie Piazzale Mazzini 4 13 100 Vercelli Spettabile Ditta Bianchi & C. di rilasciargli il diploma attestante la conseguita licenza di scuola media inferiore. Distinti saluti Mario Rossi (firma) 275 . A. i seguenti articoli: — lo sciarpe lana scozzese Polar — 15 cravatte lana scozzese tipo C — 12 paia calze uomo grige tipo extrafine — lo sottovesti lana bianche donna 3 a misura Vi raccomando la massima sollecitudine. C. 7 40 134 Bologna SCRISOARE COMERCIALĂ (COMANDĂ DE MARFĂ) Vercelli. chiede alla S. Milano Vi prego spedirmi. licenziato presso codesta Scuola nella sessione estiva dell'anno scolastico 1950—51. 18 40 123 Bologna Il sottoscritto Giovanni Neri. Ringrazia e porge distinti ossequi Giovanni Neri (firma) Giovanni Neri Via Tolomini. Sartori).V. come di consueto. nato a Imola il 2 maggio 1946. Unirete alla merce fattura. Marchese. 12 ottobre 1971 Al Preside della Scuola Media „Guido Guinizelli" Via S. a mezzo corriere Santi.

Mulţumiri — Grazie dei bellissimi fiori che ho molto gradito e degli auguri che cordialmente ricambio.Y. un po' di baldoria non fa poi del tutto male neppure alle persone serie.Y. ti saluto a nome di tutti Piero TELEGRAME Destinatario Mario Rossi e indirizzo Roma Marco Polo 34 Testo Arrivo domenica treno ore diciassette Sandra Cognome.Y. Nome. Naşteri — Rallegramenti ed auguri vivissimi — X. Ho telefonato a molti che hanno già dato la loro adesione: a quelli introvabili come te ho dovuto scrivere. — Accolga le più affettuose e sincere condoglianze di X. Domicilio del Mittente Alte exemple: Sandra Bianchi Via Roma 66 Torino — Impossibilitato intervenire mando vivissimi auguri — Marco — Tutto bene aspettavi Roma — Mamma — Rimandata partenza lunedi stop disdici appuntamento — Gino Verdi TEXTE OCAZIONALE Căsătorii.MODELE DE CORESPONDENŢĂ PARTICULARĂ Ravenna. In attesa di una conferma. Decese — Prendendo viva parte al Suo grande dolore Le invio le mie più sentite condoglianze — X. L'ultimo sabato del mese in corso alle ore 21 si riunirà in quella simpatica trattoria del Trebbo la gloriosa 5 a A per una serata di addio. — X. — Ringrazio vivamente per i gentili auguri ehe ricambio di cuore — 276 . anche se il lavoro ti ha già allontanato da noi . 2 ottobre 1971 Caro Beppe.Y. Spero che tu non tradirai i tuoi amici.

affusolata in primo piano: la macchina da presa. ha abbandonato la nave spaziale „Voskhod I I " che lo aveva portato a oltre 400 chilometri dalla Terra. (ENI) CRONICĂ Un rogo di quattromila polli Quattromila polli sono arsi vivi nell'incendio divampato in un alle­ vamento di Givoletto. le spalle cariche di due bombole dell'ossigeno. rotante.. la gola stretta dall'emozione. Poco dopo la televisione sovietica ha trasmesso le immagini di questa fantastica impresa. Clteva exemple din stilul publicistic A PASSEGGIO PER IL CIELO Mosca. L'allevamento appartiene 277 . il tenente colonnello sovietico Alexei Leonov. può schizzare improvviso dal suolo perforato. (ENI) — Il petrolio. 18 Marzo 1965 Alle 11 di questa mattina. legato alla nave spaziale „Voskhod I I " da un sottile cavo. sullo sfondo della superficie terrestre in movimento. hanno causato danni per dieci milioni. E in questo spazio. galleggiante. e assieme a milioni di telespettatori lo abbiamo visto anche noi. Nella foto: la centrale termonucleare di Latina. L'Unità. nelle mani dell'uomo. spirito dalla pressione dei gas. dovute probabilmente ad un corto circuito. un uomo vertiginosamente solo. Uno squarcio luminoso: lo spazio cosmico. Una macchia scura. Le fiamme. con un getto di una violenza impressionante.](Augusto Pancaldi. vestito di uno speciale scafandro ermetico. (ENI) — Un tecnico petrolifero preleva un campione di greggio per determinarne la qualità. quasi un cordone ombelicale teso tra la creatura appena nata che compiva i primi passi in un elemento estraneo e il corpo-madre dell'astronave. [. (ENI) — Miniera di carbone: L'armatura impedisce alla galleria di crollare mentre i minatori scavano coi martelli pneumatici. (ENI) — Ma l'energia nucleare può anche essere fonte di benessere e ricchezza: quando alimenta le centrali nucleari dove viene trasformata in energia elettrica. chiuso nel suo grosso scafandro. Poteva sembrare una sequenza di uno dei tanti film di fantascienza. e si è librato nel cosmo.. che farà funzionare le industrie. in un terribile strumento di distrazione". per la prima volta nella storia. 18 III 1965) ALTE FRAZE TIPICEAREPORTAJULUI — Il „fungo" dell'atomica di Hiroshima: una grande conquista della scienza può trasformarsi.D.

— biglietteria aerea — marittima — ferroviaria e wagons lits . 63 anni. /./ (La Stampa. I. autopullman . che abita in una cascina vicina ed è aiutato nel lavoro dalla moglie e dalle sorelle Giuseppina e Carmela Daniele. crociere.a Renato Parri. — viaggi di lavoro e studio .T. — noleggi automobilistici. — polizze assicurative .. 25 V i l i 1971). — pubblicazioni Touring Club italiano . — cambio valute . . — pronotazioni alberghiere in tutto il mondo .. aerei. — pratiche passaporti e visti . — turismo scolastico . di 24 e 19 anni. — organizzazione di congressi e convegni . TEXTE PUBLICITARE — Ufficio Centrale viaggi — corrispondente C I T L'agenzia con la più lunga esperienza a Trieste a cui rivolgersi per: — viaggi in gruppo.

— Dar aţi învăţat să citiţi ? întrebă opticianul cînd în fine îşi pier­ duse răbdarea. disse il cliente. continuava a dire il compratore. Acesta îi dădu să probeze o serie de ochelari. cosa vediamo sopra la testa quando fa bel tempo? — Il sole o le stelle. vedo che legge benone. Fonetică.TEXTE ÎN SPRIJINUL GRAMATICA BARZELLETTE (ANECDOTE) DALL'OTTICO — Avrei bisogno di un paio d'occhiali. ma nessuno gli andava bene. — Ma avete imparato a leggere ? chiese infine impaziente l'ottico. — Nici cu ochelarii aceştia nu pot citi. dar nici unul dintre aceştia nu i se potrivea. — E quando piove? — L'ombrello. spuse un individ către optician. dimmi per favore. 279 . § 11 QUANDO PIOVE — Pierino. ma se se li mette. proprio per questo desidero comprarne un paio. accentul. dar dacă şi-i pune. — No. observ că citeşte grozav. Vedo che il mio vicino di casa non può leggere senza occhiali. — Neanche con questi occhiali posso leggere. tocmai de aceea doresc să-mi cumpăr ochelari. Vezi cap. zise clientul. disse un tizio all'ottico. spunea întruna cumpărătorul. Văd că vecinul meu nu poate să citească fără ochelari. LA OPTICIAN — Aş avea nevoie de o pereche de ochelari. — Nu. Questi gli fece provare un certo numero d'occhiali.

A dictat o frază fără virgule. Iată ce a citit profesorul în caietul luì Carluccio : Dictare — „Bărbatul intră în casă în cap. şcolarii trebuind să pună virgulele acolo unde considerau ei că este cazul.CÎND PLOUĂ — Petrică. Risponde la moglie: — Se domani partirai alla stessa ora. chiede a Gigino: — Sentiamo se hai capito da dove si estrae lo zucchero ? — Dalla zuccheriera. spune-mi te rog. o frumoasă pereche de ochelari la reverul hainei. articolul hotărît. * Dice il marito alla moglie: — Ho perduto il treno. 125 . un bel paio d'occhiali al risvolto della giacca. după ce a explicat şcolarilor lecţia despre extragerea zahărului din sfecla de zahăr. pentru ce şi cînd se pun. Verbul. grossi stivali gialli agli occhi. professore ! Profesorul. îl întrebă pe Gigino: — Să vedem dacă ai înţeles de unde se extrage zahărul ? — Din zaharniţă. § 123 . Articolul hotărît. ha voluto vedere se gli scolari lo hanno capito bene. Dopo che il professore ha spiegato agli alunni l'importanza delle virgole. ce vedem deasupra capului atunci cînd e vreme frumoasă ? — Soarele sau stelele. Vezi cap. a vrut să vadă dacă şcolarii au înţeles bine. perché e quando si mettono. domnule profesor ! Vezi cap. 127. portava un cappello grigio ai piedi. Ha dettato una frase senza virgole e gli scolari dovevano mettere le virgole secondo il loro parere. După ce profesorul a explicat elevilor importanţa virgulelor. Partirò domani alla stessa ora. prepoziţia articulată. perderai il treno di nuovo ! 280 . purta o pălărie gri în picioare. Vezi'cap. la ce servesc ele. un garofano rosso". il passalo prossimo. § 20. * Il professore dopo aver spiegato agli scolari la lezione sull'estra­ zione dello zucchero dalle barbabietole. a che servono. § 18. — Dar cînd plouă ? — Umbrela. cizme mari galbene la ochi. Ecco cosa ha letto il professore sul quaderno di Carluccio: Dettato — „L'uomo entrò nella casa sulla testa. Articolul. o garoafă roşie".

dar nu uitaţi să aduceţi şi vioara". Şi în mod invariabil. Am să plec mîine la aceeaşi oră. §118. — Cum adică. ma ogni volta che dormo non posso bere il vino. Adverbul. §125. AL CONTRARIO — Ogni volta che bevo di sera del vino non posso dormire più durante la notte. §154. — Ciudat. modul indicativ.000 lire che ti avevo dato in prestito. il futuro. DIN CONTRĂ — De cite ori beau seara vin nu mai pot dormi în timpul nopţii. Mie mi se întîmplă exact pe dos. ma non dimetichi il violino". Verbul. nu pot să mai beau vin. el le răspundea: — Vioara mea nu mănîncă niciodată în altă parte decît acasă. * A Paganini seccava molto. a chi gli diceva : „Venga a pranzo da me. 127. § 26 Vezi cap. dormi mai bine? — Nu. — Questo significa che ti ricordi delle 4. dover suonare qualche pezzo per soddisfare gli ospiti: E invariabilmente. 123. — Come mai. Vezi cap. Vezi cap. 131.Spune soţul către soţie: — Am pierdut trenul. Verbul. Răspunde soţia:— Dacă ai să pleci mîine la aceeaşi oră. să trebuiască a cìnta vreo piesă spre a le mulţumi gazdelor. quando una cosa mi entra nella testa. egli rispondeva: — Il mio violino non mangia mai fuori di casa. ai să pierzi din nou trenul. non la dimentico mai. dormi meglio? — No. dar ori de cîte ori dorm. quando era invitato a pranzo. acelora care îi spuneau „Poftiţi la prînz la noi. * — A me succede che. articolul partitiv. 125. 281 . l'imperfetto. gradele de comparaţie. — Strano. Vezi cap. A me succede tutt'al contrario. Lui Paganini nu-i făcea nici o plăcere ca atunci cînd era invitat la prînz. Articolul.

— E di questo lavoro che ne dice ?. — E allora — osservò serio il Fucini — devi dire al professore che è molto bravo. Cele patru mii de lire mi-au putut intra în buzunar şi nicidecum în cap: este o mare diferenţă. Cunoscutul scriitor toscan Renato Fucini (care îşi semna operele cu numele de Neri Tanfucio) dedicase copiilor numeroase şi plăcute pagini. — Unde-o fi — întrebă Fucini. non nella testa: c'è una gran bella differenza. a furia di macchie rosse e gialle. § 118. se l'immaginava ? E da che cosa ? Dica. (Adaptare după G. rispose il domestico. conjugarea la timpurile simple. I-a deschis servitorul şi i-a spus că domnul nu era acasă.— Ah. mia figlia ha studiato all'estero. profesor.000 de lire pe care ţi le-am dat cu împrumut. * Un romanziere fu invitato da un signore che voleva mostrargli i capolavori della figlia. più confuso che persuaso. — Este la şcoală — i-a răspuns servitorul. se a questa età va sempre a scuola. * Il noto scrittore toscano Renato Fucini (che firmava le sue opere col nome di Neri Tanfucio) aveva dedicato ai ragazzi numerose e diver­ tenti pagine. — Ha studiato all'estero ? Me l'immaginavo. disse che il signore non era in casa. 125. nu. — Ah. Una volta andò a visitare un suo amico professore. il presente. Vezi cap. Latrqnicó). — Atunci — spuse cu seriozitate Fucini — trebuie să-i spui profe­ sorului că este foarte silitor dacă la vîrsta asta continuă să se ducă la şcoală. — Ah. Guarnieri). — Asta înseamnă că-ţi aminteşti de cele 4. Odată s-a dus în vizită la un prieten de-al său. — Dove sarà — domandò il Fucini. să nu mai uit niciodată. 123. dilettante di pittura. si voleva rappresentare un tramonto. Verbul. non è vero ? Sa. Verbul. Lo scrittore guardava quei dipinti. non l'ho visto mai. A un tratto il padre si fermò davanti a un gran quadro dove. perché un tramonto simile a codesto. 282 . no ! Le quattro mila lire mi sarebbero potute entrare nella tasca. Eccellente. domandò il padre. (Adaptare după R. Vezi cap. modul indicativ. dica ! — Me l'immaginavo. — Mie mi se întîmpiă că atunci cînd îmi intră ceva în cap. Il domestico che gli aprì. — E ' a scuola.

verbele auxiliare de modalitate. mai mult descumpănit decît convins. — Oii. 131 DAL FOTOGRAFO Una signora va dal fotografo. modul condiţional. voia să reprezinte un asfinţit. 131. doamnă ! — Ar fi posibil să-i scoateţi — în poza mărită — pălăria asta cara­ ghioasă pe care o purta? — Desigur. che aveva mangiato ciliege senza lavarle si è messo a rimproverarlo aspramente ed a dimostrargli — con un lungo discorso scientifico — che poteva ingoiare insieme alle ciliege un gran numero di microbi infetti. diletantă în pictură. — Aţi vrea să-mi măriţi această fotografie a fiului meu de pe vre­ mea cînd avea zece ani ? — Desigur. Dovrebbe soltanto dirmi come era pettinato Suo figlio quando aveva dieci anni. Verbul. spuneţi ! — îmi închipuiam aceasta. — Şi de lucrarea asta ce spuneţi ?. O doamnă se duce la fotograf. 127. §123.Un romancier a fost invitat de un domn care voia. UNA PROVERBIALE DISTRAZIONE Un celebre biologo. trovandosi a pranzo con un amico. 283 . cînd avea zece ani. Scriitorul se uita la picturi. fata mea a studiat în străinătate. Verbul. La un moment dat tatăl s-a oprit în faţa unui tablou mare care printr-o grămadă de' pete roşii şi galbene. Guarnieri) Vezi cap. întrebă tatăl. — A studiat în străinătate? îmi închipuiam. este posibil cu puţin retuş. Vezi cap. deoarece un asemenea asfinţit nu am văzut niciodată. vă închipuiaţi ? După ce ? Spuneţi. § 138. să-i arate capo­ doperele fiicei lui. è possibile con un po'di ritocco. §118. Ar trebui doar să-mi spuneţi cum era pieptănat băiatul dvs. Este excelentă. nu-i aşa? Ştiţi. — Vorrebbe ingradirmi questa foto di mio figlio di quando aveva dieci anni ? — Certamente. (Adaptare după R. modul participiu. Verbul. 125. Vezi cap. signora ! — Sarebbe possibile togliergli — nell'ingrandimento — questo buffo cappello che aveva? — Sicuro.

COSA U R G E N T E — Ascolta. di non dirlo a nessuno. Îndată ce-a terminat lecţia de igienă. s-a apucat să-1 certe zdravăn demonstrîndu-i — într-o lungă pledoarie ştiinţifică — că putea ca împreună cu cireşile să înghită o mare cantitate de microbi infecţioşi. il secondo te lo posso fare volentieri. biologul a luat paharul în care spălase cireşile şi a înghiţit dintr-o suflare toată apa murdară. con la più grande naturalezza di questo mondo. — Spune-mi ceea ce doreşti.Intanto. lavandole con cura in un bicchiere d'acqua. 131. il biologo ha preso il bicchiere nel quale aveva lavato le ciliege ed ha ingoiato l'acqua sporca t u t t a d'un fiato. — Dimmi ciò che desideri. Verbul. — Ecco. trebuie să-ţi spun ceva urgent. dar nu pot. — Te rog să-mi împlineşti două dorinţe şi eu îţi voi fi recunoscător. Pronumele personal. Vezi cap. URGENT — Ascultă. — Parlami pure. — Prima dorinţă pe care te rog să mi-o împlineşti este aceea de a-mi împrumuta o sută de lei. poziţia formelor neaccentuate § 88. Il primo. devo parlarti di una cosa urgente. § 65. cu cea mai mare naturaleţe din lume. aflîndu-se la prînz cu un prieten cate mîncase cireşile fără a le spăla. — Spune. Pe cea dintîi. §118. gradele de comparaţie. spune. Adjectivul. Appena finita la lezione di igiene. modul imperativ. cea de-a doua dorinţă ţi-o împlinesc bucuros. Cea de-a doua dorinţă este de a nu spune ni­ mănui aceasta. — Devi farmi due grandi piaceri ed io te ne sarò grato. Il secondo. mi dispiace ma non posso. mangiava la sua porzione di ciliege. îmi pare rău. Intre timp îşi mînca porţia de cireşe spălîndu-le grijuliu într-un pahar cu apă. O ZĂPĂCEALĂ PROVERBIALĂ Un biolog celebru. Vezi cap. — Ei bine. 284 . Il primo piacere che ti chiedo è di prestarmi cento lei. Vezi cap.

impossibile condannarlo" 1 E così il prigioniero ebbe salva la vita. un condam­ nat la moarte a făcut regelui cerere de graţiere. Cererea a fost înaintată către ministrul Graţierii şi Justiţiei. Vezi cap. § 22. il quale però vi appose: questa postilla: „Grazia impossibile. Articolul. § 89. care a pus următoarea rezoluţie: „Să se ierte nu se poate. ISTORIOARĂ D E S P R E O VIRGULĂ A fost odată un rege isteţ şi cumsecade. combinaţii de pronume atone. care avea un ministru de justiţie foarte morocănos şi sever. nu se poate să__se condamne la moarte !" Vezi cap. condannarlo!" Il re gliela rimandò spostando semplicemente la virgola: „Grazia. . Se povesteşte că odată. Si narra che una volta. un condannato a morte avesse presentato domanda di grazia al re. să se condamne la moarte" ! Regele a restituit-o ministrului mutînd pur şi simplu virgula: „Să se ierte. La domanda fu inoltrata dal ministro di Grazia e Giustizia. Pronumele personal. articolul nehotărît.STORIELLA DI UNA VIRGOLA C'era una volta un re arguto e bonario che aveva un ministro di giustizia assai burbero e severo.

humile ece. § 22 Vezi cap. horribile. Noţiuni de fonetică şi ortografie. articol nehotărît. LE DISGRAZIE DELL'h Una volta Vh si metteva all'inizio di tutti i vocaboli che l'avevano nella corrispondente voce latina da cui erano derivati: honore.DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA UN ACCENTO DISTRATTO Una volta un accento per distrazione cascò sulla città di Como mutandola in comò. I § 123. 125. poveretti: detto fatto si trovarono rinchiusi nei cassetti. II. Un poeta del Settecento. detto fatto — zis şi făcut . Articolul. dove tra l'altro si legge: 286 . huomo. Per fortuna uno scolaro rilesse il componimento e liberò i prigionieri cancellando l'accento Ora ai giardini pubblici han dedicato un busto „A colui che sa mettere. Poi giaché quell'h non si sentiva nella pronuncia. Conj. gli accenti al posto giusto" (Gianni Rodari) mutandola in comò — transformîndu-1 în scrin. Figuratevi i cittadini comaschi. passato remoto Conj. accentul § 1 1 . Conj. Vezi cap. i cittadini comaschi — locuitorii oraşului Como . honesto. Il poeta Lodovico Ariosto sentenziò con tono tra il severo e lo scherzoso: „Chi leva la h all'huomo non si conosce uomo e chi la leva all'honore non è degno di onore". şi cominciò a tralasciarla nella grafia . Verbul. al posto giusto — la locul potrivit. ma ci fu chi si lamentò di tale omissione come di una irrispettosa negligenza. figuratevi — închipuiţi-vă. Ancora due secoli dopo si litigava tra letterati a proposito di quell'h. III § 127 Vezi cap. Pier Jacopo Martelli. scrisse un carme giocoso che intitolò „Il pianto dell'h".

consoanele: q. mentre giammai non sanno scordarsene parlando ?" 1 L'allusione è volta a quei letterati toscani che volevano abolita del tutto l'fa iniziale. hanno. mantiene saldamente la sua posizione in quelle quattro voci del verbo avere: ho. dove nella parlata dialettale si sente così forte. § 8B2. Vezi cap. Prepoziţia. Al momento attuale. la Toscana. Consoanele: h. Di notte e di giorno andavano intorno Sempre a bracetto. chi leva — cel care ia . nella corrispondente voce latina — în cuvîntul latinesc corespunzător . unde adesea se-ntîlneşte/încît din scrierile altora vor să-1 declare alungat/în timp ce niciodată nu-1 pot omite din propria vorbire?" 287 . § 8B3. che dagli scritti altrui voglion cacciarla in bando. Andò da un dottore a farsi visitare: „E' grave? Mi consiglia di fare testamento? „Q" Che dirò alla famiglia?" „Su su. niente paura — hai. curaj. Si sposarono e furono felici. Vezi cap. ho qui pronta per lei — am aici gata pentru dumneata. ha. (Gianni Rodari) quore (cuore) — inimă . Noţiuni de fonetică şi ortografie. nici o teamă. l'h. „Che coppia modello 1 „Dar ce a făcut acest „haş" atît de lipsit de apărare şi-atît de nevi­ novat/la gurile rîului Arno. §156A. dov'abita sovente. Vezi cap. scacciata su t u t t a la linea. LA FAMIGLIA PUNTO E VIRGOLA C'era una volta un punto e c'era anche una virgola: erano tanto amici.„Ma ohe ha fatto quest'acca sì inerme e sì innocente alle fauci dell'Arno. Gli diede la vitamina G ed il cuore guarì. (Andrea Cavalli Dell1 Ara) le disgrazie dell'h — nenorocirile literii h. su su. un carme giocoso— o poezie glumeaţă. proprio in quella regione. ma ci fu chi — dar existară unii caro . Noţiuni de fonetică şi ortografie. LA F E B B R E Un povero quore aveva la febbre „Q" (malattia tra le più rare). grupuri de litere. § 10. gli diede — îi dădu. a tralasciarla nella grafia — să o omită (litera h) în scris . hai. niente paura: ho qui pronta per lei una bella cura".

" „Vorrei vorrei. Vezi cap.. Vorrei.. dite che è giù di moda? — spuneţi că nu mai este la modă?. direi.." Che maniere raffinate ha il modo condizionale. § 131 . Mai che usi parole sguaiate non alza la voce per niente. Sapete che farei ? Ascolterei un disco. l'imperfetto. I. pazienza. (Gianni Rqdari).. conj. Mangerei dei pasticini se ne avessi.. ne farò senza — răbdare. volerei se potessi./n-o voi face .. Fraza. Del resto non so suonare" . § 127. III. Dite che è giù di moda? Pazienza. ipotetic).. II. § 125 conj.la gente diceva — che vera meraviglia la famiglia Punto-e-virgola". che ve ne pare? O forse potrei fermarmi a Lisbona .. „Suonerei se sapessi. Al loro passaggio in segno di omaggio perfino le maiuscole: diventavano minuscole: e se qualcuna.. volerei sulla luna in cerca di fortuna E voi ci verreste? Sarebbe carino. che usi parole sguaiate — ca să folosească cuvinte urite. conj." „.. I. Vezi cap. dondolarsi sulla falcejfacendo uno spuntino — să te legeni pe cornul lunii noi/luînd o gustare. braccetto — erau alăturea. ne farò senza. andavano intorno sempre a.] con me — are ceva cu mine. a inchinarsi non è lesta . § 123.. II. § 123. poi.. conj. se condiţional (per. ce l'ha [..u n e grăbită să se supună... § 127. (Gianni Rodari) mereu c'era una volta — a fost odată. § 214. No. Verbul. e seduto in poltrona sospira gentilmente: Me ne andrei nell'Arizona. suonerei il pianoforte a coda.. principalele verbe neregulate.. c'è sempre un se — există întotdeauna un dacă. Condiţionalul. III. non so suonare — nu ştiu să cînt (la pian) . Vorrei. dondolarsi sulla falce facendo uno spuntino . che ve he pare? — ce părere aveţi?. § 125.. meglio. vorrei. SOSPIRI „.. conj. Verbul. Vezi cap. conj.. 288 . farei. C'è sempre un se: chissà perché questa sciocca congiunzione ce l'ha tanto con me". a inchinarsi non è lesta la matita del maestro le taglia la testa.

se fossi vita.SE FOSSI FUOCO (Versiune modernizată) Se fossi fuoco. per la sua intransigenza in fatto di purità di lingua. Si raccontano di lui storielle graziose ma probabilmente non vere. per amor della quale aprì nella sua città. Se fossi Cecco. una scuola gratuita. le cose non vanno bene a Napoli. com'io sono e fui. similmente farei con mia madre. sai che farei? a tutti mozzerei il capo a tondo. si sa. se fossi vento. per fargli uno scherzo. io l'annegherei — aş îneca-o . se fossi Dio. sarei allor giocondo. Invece. io l'annegherei. (Cecco Angiolieri). mozzerei il capo a tondo — (pe toţi) i-aş scurta de cap. 289 . arderei il mondo . §214. toglierei le donne giovani e leggiadre. molti malumori e molto malcontento tra i buoni napoletani. andrei da mio padre. CONSECUTIO TEMPORUM Basilio Puoti. lo manderei nel profondo — aş trimite-o în abisuri . se fossi papa. Vezi cap. si affaccia mezzo assonnato alla finestra. perché da noi non è ancora ben conosciuto l'uso esato dei participi. letterato napoletano. Se fossi Morte. e c'erano. un amico. e vecchie e laide lascerei altrui. lo manderei nel profondo. che t u t t ' i cristiani imbrigherei se fossi imperatore. Una volta che alcuni suoi amici si lamentavano col Puoti dei tempi torbidi e duri. a sue spese. si dice che egli esclamasse: — Credete a me. A Napoli allora dominava il Borbone. lo tempesterei: se fossi acqua. Se condiţional (perioadul ipotetic). Meriterebbe pertanto la riconoscenza di tutti gli italiani. è diventato quasi il prototipo dei pedanti. imbrigherei — le-aş da bătaie de cap . Il povero Basilio si sveglia. andò a bussare all'uscio di casa sua nel bel mezzo della notte. fu un brav'uomo e un benemeritato della sua patria. fuggirei da lui. Un'altra volta. lo tempesterei — aş ţine-o numai în furtuni . domanda chi è che picchia a quelle ore incongrue e che cosa mai si vuole da lui.

Vezi cap. Vinfranzione alla regola — abaterea de la regulă. dominava il Borbone — stăpînea familia (franceză) a Bourbonilor . fuori di sé — „che tu ti alzassi! che tu ti alzassi" devi dire. (Fernando Palazzi) Consecutio temporum (lat. corespondenţa timpurilor la modul conjunctiv.— Vorrei che t u ti alzi — grida l'amico. — Sciagurato ! — esclama il Puoti. dopo essersi fatto riconoscere. ore incongrue— ore nepotrivite . gli coceva più assai che — îl ardea mai mult decît.) — Corespondenţa timpurilor. Verbul. Vezi cap. prepoziţii articulate. a sue spese — pe cheltuiala sa. L'infranzione alla regola della correlazione dei tempi gli coceva più assai che l'aver dovuto interrompere il sonno. un benemeritato — un om demn de laudă.fuori di se — ieşit din fire. si affaccia mezzo assonnato —se arată pe jumătate ador­ mit. molti malumori e molto malcontento — multe su­ părări şi multă nemulţumire .. § 201. ': . Articolul. § 20.

La sua via principale.. Adverbul. [. Cominciamo da Perugia. dotto assai — foarte învăţat . PERUGIA (fragment) Tuffiamoci nell'Umbria. la gentilezza. fu nei guai — dădu de necazuri . § 154. corso Vannucci. ed una specie di dol­ cezza morale come sciolta nell'aria. in cui davvero si respirano la grazia. Structura morfologică a cuvîntului..D A L L A L E T T U R A ALLA TROPPA GRAMMATICA ERUDIZIONE Un uomo dotto assai un brutto giorno fu nei guai: la sua casetta s'incendiò e ai pompieri telefonò. con le sue splendide sculture. e una terrazza che domina una vasta parte dell' Umbria. la dotta parolina tanto durò — cuvinţelul savant dură atît de mult. Ma come sempre ebbe occasione di far sfoggio d'erudizione: „Venite. §182. — disse a un sergente.] Perugia è la maggiore città dell'Umbria e ne è anche il prototipo. 291 . A. Vezi cap. di far sfoggio d'erudizione — să facă paradă de erudiţie . per un rapido giro. in mezzo alla quale sorge la Fontana Maggiore. precipitevolissimevolmente" Per quell 'avverbio classico e sacente I pompieri non trovano più niente: la dotta parolina tanto durò che t u t t a la casetta si brucciò. preci­ pitevolissimevolmente — în foarte mare grabă . derivare. (Noi donne ) troppa erudizione — prea multă erudiţie . quell'avverbio classico e saccente — acel adverb clasic şi preţios . si stende tra la bellissima piazza. Vezi cap. Gradele de comparaţie ale adverbelor.c.

292 . sull'angolo di un palazzo del Canal Grande. ci ricorda che siamo. che ritornano sui banchi . quella barca comune su cui arranca un vigile urbano in tenuta estiva. a burgheziei . sciolta nell'aria — răspîndită în jur. VENEZIA (fragment) Si ha l'impressione di trovarsi in una città che abbia sofferto una inondazione. e così. Vi sono passati giovani di quasi 80 nazioni. che corrono bellamente sulla laguna. viaggiatori inconsueti — călători neobişnuiţi.] Molti sono ancora studenti al loro paese d'origine. § 71. storia. I più appartengono alla schiera di viaggiatori inconsueti che un tempo si chiamavano innamorati dell'arte. la quale par proprio una barca di salvataggio. seppellendola per metà nelle acque. ma anche avvocati. ha sede in un bel palazzo barocco. Illusi dalle apparenze ci perdiamo a seguire con gli occhi e con la fan­ tasia.. Ma vi è un cosmopolitismo intimo. (Guido Pioverle). filtra nel costume— şi astfel intră în obişnuinţă. medici. che deriva dall'Università per stranieri. tutto concorre a favorire l'inganno. che si mescola alla vita cittadina e così filtra nel costume. pronumele relativ. Vezi cap. I pali tei telegrafo. esteti. letteratura e arte italiana. Vezi cap. e perciò anche familiare. Quando vi andai la frequentavano i rappresentanti di 41 nazioni. essendo la prima. in t u t t a la sua estensione. con Siena. ingegneri. a Venezia. pensiero. Ma una gondola che spunta ad un tratto. di antichità italiche. [. pellegrini della bellezza. § 98. Per un momento siamo tratti a considerare lo spettacolo che dà Venezia come qualche cosa d'immensamente provvisorio e bellissimo. lungo il Canal Grande. le isole che ne emergono qua e là con gli alberi e i caseggiati. non tutti provenienti dalle discipline umanistiche. generia (lat. per numero di turisti dopo le città maggiori. e spesso persone anziane. un velo cosmo­ polita — o atmosfera cosmopolită. E ' d u n q u e un cosmopolitismo sui generis. il flagello che ha colpito questa città. i suoi negozi e le sue cantine. corsi di lingua. se non erro. invadendo t u t t e le sue vie e viuzze. Un velo cosmopolita è portato a Perugia dai molti turisti. Pronumele. che partecipa alla vita de! celo medio. Fondata per diffondere la conoscenza dell'Italia tra gli studenti esteri. tuffiamoci — să pătrundem. come da una pianura allagala.. del ceto medio — a categorici de mijloc. Tiene. geografia. fatto di gente che si ferma a Perugia a lungo. se non erro — dacă nu greşesc: studenti esteri — studenţi străini. sui.) — unic în felul său .Chi passeggia in corso A^annucci è colpito dalla frequenza con cui ode parlare una lingua straniera o l'italiano con accento esotico. parecchi già professori. cu forme speciale de comparativ şi superlativ. Adjectivul. e di etniscologia. adj.

ciompi da se stessi traditi. după terminaţie. pluralul substmasculine. La strada.] Là era trascorsa l'adolescenza. Firenze. sotto la Volta ove fu trafitto Corso Donati. [. ma soprattutto. l'Arno 293 . beninteso. coi suoi orti e la sua strada ferrata. Vezi cap. per essersi innamorata di quest'idea. „popolo minuto" sempre. le nostre case. per ragioni difensive. Si stava agli angoli delle vie. fiorentini di antica razza. La città era al di là di questa nostra repubblica. curate dalle nostre mamme che avevano i capelli grigi e uno scialle buttato sulle spalle. per fare una cosa inaudita e mai vista: Venezia.. una sveglia. Nella stanza da pranzo che noi chiamavamo il salotto. c'era un divano. Posto al limite del centro della città. con la trina alla spalliera e i mattoni rossi di cinabrese. i pali del telegrafo che corrono— stìlpii de telegraf care se înşiră : le isole che ne emergono — insulele care se ivesc (din lagună) . che cos­ truì una città in mezzo all'acqua.Quello che ammiriamo non è il prodotto d'un cataclisma. umide e fredde d'inverno. io credo. Substantivul. Le case erano buie. di verdura fritta. per ragioni difensive — din motive de apărare. di„antico pelo" dicevamo scherzando.[. le fotografie incastrate ai vetri della credenza. IL QUARTIERE (fragment) Noi eravano contenti del nostro Quartiere. fatto ignaro ormai. §34.. Sulle antiche vestigia si illumi­ nava la rosticcerìa il cui banco spandeva attorno odore di polpette di patate. il Quartiere si estendeva fino alle prime case della periferia. e ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo. pluralul subst.] La nostra vita erano le strade e le piazze del Quartiere. tutto concorre a favorire l'inganno — totul favorizează crearea iluziei . § 40. là dove comincia la via Aretina. genul subst. seppellendola per metà — îngropînd-o pe jumătate . le prime case borghesi e i villini. di coniglio arrostito. una cosa inaudita e mai vista — un lucru nemaiauzit şi nemaivăzut. bensì opera dell'uomo.. Quartiere di Santa Croce. (Vincenzo Cardarelli). capolavoro di una razza ingegnosa e paziente. in rissa.. ci riunivano per subito dividerci di nuovo. di rivalità ed emulazione . §39. Dagli altri quartieri popolari ci divideva un sentimento impreciso eppur vivo. feminine. aveva per noi un senso di archeologia e di eldorado insieme: per parteciparvi occorreva che fossimo rasati e avessimo in dosso i vestiti migliori. 1 tavoli dove mangia­ vamo avevano spacchi verticali di cui ci accorgevamo soltanto le rare volte che scrivevamo una lettera. Ma pulite ed in ordine.

d'estate e le partite di calcio alla domenica, la tappa del Giro d'Italia. (Vasco Pratolini).
spacchi verticali— crăpături verticale; con la trina alla spallina — cu dantelă pe tăblie ; incastrate ai vetri della credenza — montate pe geamul bufetului ; fiorentini di „antico pelo" — fiorentini get-beget; ove fu trafitto — unde a fost înjunghiat; ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo, „popolo minuto" sempre, fatto ignaro ormai, ciompi da se slessi traditi — şi stăteau acolo fără să gîndească la toate astea, aceiaşi „oameni sărmani", fapt dat uitării de-acum, dărăcitori de lînă trădaţi de ei înşişi ; ii cui banco spandeva attorno — a cărei tejghea răspîndea în jur ; occorreva che fossimo rasati — trebuia să fim bărbieriţi ; in rissa — cu încăierare. Vezi cap. Adjectivul, pluralul adj. mase, § 55; pluralul adj. fem., § 56. Vezi cap. Părţile propoziţiei, propoziţiile subordonate explicite si implicite, §195.

PIAZZA

NAVONA

Dalle due alle quattro del pomerìggio, d'estate, lo straniero che passi per piazza Navona, una piazza di Roma che si sovrappone poi nel ricordo a qualunque altra piazza italiana, viene preso da stupore e infine da una specie di estasi. Scure e calde moli architettoniche, statue e stemmi, acque scroscianti, acque zampillanti, un disegno di circo atto a sostenere un pubblico grande quanto vario: tutto ciò per qualche vecchietto all'ombra e per poche dozzine di mocciosi che si rincorrono strillando. In quelle ore c'è una enorme sproprozione tra il lavoro compiuto dai secoli e l'uso che il popolo romano fa di quella piazza. L'attività del popolo romano è ridotta, nella augusta cornice, qua a una mano rugosa che minaccia una testa rapata e là a un piede che muove l'acqua di una vasca. (Corrado Alvaro).
scure e calde moli architettoniche — clădiri impresionante într-o caldă arhitectură de culoare închisă, un pubblico grande quanto vario — un public pe cit de numeros pe atît de variat. Vezi cap. Verbul, modul participiu, §123; 131.

UNA VIA DI MILANO Anzitutto, via Torino fornisce quanto è necessario alla tavola: non solo cibi ma anche stoviglie. Pare specializzata in piatti, bicchieri bottiglie, posate, saliere. Roba lucida, di effetto, moderna. I suoi vetri e i suoi cristalli fanno allegria. Tanto più che lì vicino si vedono colline di salami, di prosciutti, di formaggi, di fiaschi. 294

E ' la via dei piatti pronti, via Torino: polli arrosto, polli in gelatina, tacchino al forno, faraona al forno, piccioni allo spiedo, pesci accomodati sotto la maionese, insalata russa. Anche la via della cacciagione. Certo il mezzogiorno vi dura due o tre ore. Poi via Torino veste la gente. Specialmente gli uomini e i bambini (confezioni, confezioni) ; niente affatto escluse però le donne, alle quali anzi vengono offerte qui molte pellicce, stoffe e abiti a prezzi in genere buoni, non essendo via Torino una via cara. Molti depositi e molti uffici. Tante ragazze che abitano in periferia, qui respirano per sette od otto ore al giorno l'aria del Duomo e si considerano un po' milanesi del centro. La sera lasciano non sempre volentieri via Torino, mentre i bottegai rinchiudono con leggeri e lucidi cancelli di metallo i loro digeribili o fragili tesori. Questa non è più via da fragorose saracinesche. (Emilio Radius). faraona al forno — bibilică la cuptor; piccioni allo spiedo — porumbei la frigare; via da fragorose saracinesche — strada cu obloane huruitoare. Vezi cap. Partile propoziţiei, acordul predicatului cu subiectul, §191. ALBERGO La stanza era spaziosa, con due ietti, la finestra ampia dava su di una loggia adorna di un rampicante con fiori violacei e il mare sotto­ stante si incupiva come l'acciaio rivelando tutti i suoi fremiti. Tutto il personale di servizio parlava quattro lingue, le posate erano d'argento, i bicchieri di cristallo, i tappeti spessi e soffici, quadri antichi abbastanza buoni erano dappertutto, terrazze fiorite si susseguivano sul panorama abbagliante, a ogni passo qualcuno faceva un inchino, ma non era l'albergo di mio gusto. Ho sempre preferito i piccoli alberghi dove il padrone guarda i clienti col sospetto che se ne vadano senza pagare il conto. Mi senti­ vo sperduto nell'immensità dei saloni, nei lunghi corridoi, nella spaziosa stanza matrimoniale. (Giovanni Comisso). si incupiva come l'acciaio — se întuneca dobîndind culoarea oţelului. Vezi cap. Părţile propoziţiei, atributul, §192. UNA CASA DOPO IL BOMBARDAMENTO Nell'aprile del 1944 una scintillante squadriglia di bombardieri americani percorse il limpido cielo primaverile del Veneto e venne a sradicare dalle fondamenta la mia città. Quando andai a vedere quello che era avvenuto della mia casa, vi trovai solo un cumulo di rovine. 295

Mi arrampicai su quelle rovine e tra il pietrame e le travi scorsi, affio­ rante, la cassa dove erano stati imballati i bicchierini di cristallo, frugai dentro e, tra gli altri bicchieri infranti, i sei bicchierini erano un'altra volta intatti. Li presi, ne feci un pacco e li portai trionfante a mia madre perché le testimoniassero che nulla era accaduto di grave. In seguito le dissi t u t t o : che la casa era stata distrutta e che tutto quello che si possedeva era andato in briciole con essa. Potei solo ricuperare intatte alcune tavole del pavimento del tinello e con quelle feci fare da un fa­ legname di campagna un armadietto a vetri dove i sei bicchierini rifecero bella mostra come un tempo. (Giovanni Comisso)
squadriglia di bombardieri — escadrilă de bombardiere ; affiorante — ieşită la supra­ faţă ; era andato in briciole — s-a făcut zob ; feci fare — am dat la făcut. Vezi cap. Verbul, il passato remoto, § 123, § 125, § 131. Vezi cap. Pronumele, particulele pronominale ne, ci, vi, § 90.

CASE MODERNE (fragment) Case moderne di cemento armato dove traverso i muri e i pavimenti ogni rumore passa indisturbato, io non condanno i vostri inconvenienti. Tutt'altro ! Io sono un tipo indelicato, e le sonorità dei vostri ambienti mi soddisfa nel modo più completo, case moderne senza alcun segreto. Del resto non è bello poter dire: „Adesso al pianterreno stanno a cena ora il pupo del quinto va a dormire ... t o h ! l'avvocato mette la catena... il portiere comincia a starnutire ... Io scapolo del sesto si dimena l'inquilino di sotto sbuccia un frutto ... case moderne in cui si sente t u t t o ? C'è chi si scaglia contro l'architetto, chi se la prende con il costruttore ma non l'han fatto mica per progetto ! 298

L'epoca nostra è quella del rumore e ognun le mancherebbe di rispetto se costruisse col silenziatore, se vi facesse taciturne assai case moderne senza pace mai... (Luciano Folgore)
dove traverso i muri — în care prin pereţi ; tutfaltro — dimpotrivă ; l'avvocato mette la catena — advocatul pune lanţul (la uşă) ; lo scapolo del sesto si dimena — burlacul de la etajul VI se foieşte ; c'è chi si scaglia — sìnt unii care critică ; chi se la prende — alţii care se ceartă; e ognun le mancherebbe di rispetto — şi nimeni nu le-ar respecta. Vezi cap. Verbul, indicativ, presente, conj. I, § 123, conj. II., § 125, conj. III, §127; §131. Vezi cap. Fraza, se condiţional (per. ipotetic), § 214.

SALA DA PRANZO Dall'uscio, dirimpetto, appariva la camera da pranzo, piena di sole, con la gran tavola tutta bianca del mensale di bucato, col luccichio dei bicchieri, con le posate in simmetrìa, co' mucchi di piatti nell'angolo, suiìa credenza. Attraverso alla porta un gran mazzo di fiori si vedeva a metà sopra un ricamo di carta, accanto alla grande zuppiera delle occasioni solenni. Dalla costa bislunga, ove s'ammonticchiavano le ostriche del Fusas'O, i nicchi e i datteri ancora vivi, si partiva un odore forte di mare. (Salvatore Di. Giacomo)
mensale di bucato — faţă de masă proaspăt spălată; dalla cesta bislunga — din coşul oval ; » nicchi e i datteri — cochiliile şi moluştele. Veri cap. Articolul, prepoziţia articulată, § 20. Vezi cap. Prepoziţia, §156 A.

CUGINA Nella penombra seduta sulla panca di legno ed ampia del focolare Pasqualina, con le mani sotto il grembiule, recitava il Rosario. Non si udiva che il pissi-pissi delle labbra sibilanti la preghiera. La cucina tutta affumicata, con la larga tavola di legno verde-bruno, con la madia oscura, con le sedie a spalliera dipinta, senza un punto luminoso, s'immer­ geva nella notte. H fuoco semispento covava sotto la eenere. Intanto Pasqualina aveva acceso una di quelle lucerne di ottone a tre becchi, col lucignolo di bambagia che bagna nell'olio tenendo in
297

alto, sospesi con catenine d'ottone lo spegnitoio, le forbici da smoccolare e l'attizzatoio. (Matilde Serao ) .
con la madia oscura — cu covata de culoare închisă; lucerne di ottone a tre becchi — opaiţ de alamă cu trei ciocuri; lucignolo di bambagia — fitil din bumbac (netors) lo spegnitoio — stingător de luminări ; le forbici da smoccolare — foarfecă de tăiat mucuri. Vezi cap. Substantivul, genul substantivului după terminaţie, § 34.

COLAZIONE Discese, apparecchiò ... La colazione annaffiata da un claretto gelato fu saporita e abbondante: una frittata che pareva un sole, una bistecca grande come una bandiera. Quella buona vecchietta in piedi, le mani sui fianchi, ci guardava mangiare sodisfatta del nostro appetito, se non dalle nostre chiacchiere che lasciavano i cibi raffreddare sui piatti; ma ella vigilava, e spesso con una cocca della salvietta che aveva nella destra ne scacciava una mosca, con l'aria d'ammonirci che badassimo alle cose serie e lasciassimo egiziani, ateniesi ed etruschi nelle loro vecchie tombe a far polvere. Dopo il caffè, Rodin sì versò un altro bicchiere di vino ... (Ugo Ojetti )
annaffiata da un claretto gelalo — stropită cu un vin alb rece ; le mani sui fianchi — cu mîinile în şold ; una cocca della salvietta — un colţ al şervetului ; a far polvere — să putrezească, să devină pulbere. Vezi cap. Verbul, modul conjunctiv — imperfetto, § 123.

IL GUSTO — Questo latte non ha nessun gusto. La moglie indulgente gli dice: — E' il solito, l'ho bevuto anch'io, buonissimo. — Buonissimo il tuo. Ma in questo mio ci avrete versato dell' acqua. Non sa di nulla. E durante il pranzo continua a brontolare. Minestra questa ? E che servizio ! Da mezz'ora non sì vede il cameriere. Oh, ecco il pollo. Povero pollo! Cartapesta! E il sale, neanche il sale mettono più in tavola! — Il signore ha chiamato ? — Sì, perché vorrei sapere da quale fabbrica di calcestruzzo vi servite per portare in tavola di questi polli arrosto.
298

Naturalmente, l'insalata non è fresca, l'olio è rancido, la frutta non ha sapore. Ah, la vita quale obbrobrio ! (Arnaldo Fraccaroli) non sa di nulla — nu are nici un gust, cartapesta — mucava ; fabbrica di calcestruzzo — fabrică de beton : quale obbrobrio — ce ruşine. Vezi cap. Adjectivul, gradele de comparaţie, § 65. Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului, compunere § 185. IL TEMPO Dice al fanciul la rondine: — Ho freddo, io me ne vo; al ritornar de' zeffiri anch'io ritornerò. Dice la foglia all'albero: — Fa freddo ; io me ne vo ; quando verran le rondini amico, tornerò. E dice il tempo agli \iomini: — Ho fretta, io me ne vo; gli uccelli, i fior ritornano io mai non tornerò. (E. Berni) ho freddo — mi-e frig ; fa freddo — e frig ; ho fretta — mă grăbesc. Vezi cap. Verbul, principalele verbe neregulate, §131. L'AUTOGRAFO DI G I U S E P P E VERDI Una volta il treno su cui viaggiava Giuseppe Verdi rimase fer­ mo per qualche tempo nella stazione di una piccola città. Il capo­ stazione, un fervente ammiratore di Verdi, non volle lasciarsi sfuggire la magnifica occasione per scambiare qualche parola col grande mu­ sicista e per ottenere possibilmente un suo autografo. Verdi però non era tanto facilmente avvicinabile, e il suo ammiratore dovette ricorrere ad un espediente per raggiungere il suo scopo. Aprì la porta del vagone e chiese il biglietto. Verdi lo consegnò e il capostazione, dopo averlo controllato, cominciò un discorso inerente al suo servizio. — Questo vagone è piuttosto sporco. Non vi dà fastidio ? — Non ne ho trovato uno migliore in tutto il treno. — Tuttavia voi non avreste dovuto mettere i piedi sul sedile. Non è de persona educata. 299

§ 90. per raggiungere il suo scopo — pentru a-şi atinge scopul . ed egli si ridusse a suonare sull'unica che gli era rimasta. questo è troppo ! Datemi il libro dei reclami. eseguendo un pezzo con tutto il trasporto dell'ispirazione. a Parigi. — Venti franchi — fu la riposta. Bormioli. (M. G. Allora il funzionario confessò il suo benriuscito inganno. confessò il suo benriuscito inganno — mărturisi păcăleala sa reuşită . chiedendone perdono. arrivato a destinazione. Pronumele. senza alterare la bellezza di quella musica. chiedendone perdono — cerînd iertare pentru asta. — Ah. incantava i suoi ammiratori — îşi vrăjea admiratorii . guardò la tariffa e dette al vetturino due franchi . che lo aveva ricunosciuto — se Lei guadagna quattro mila franchi per suonare con una sola corda. ci.— Mi prendete forse per un maleducato ? — Sì. lasciarsi sfuggire la magnifica occasione — să lase să-i scape minunata ocazie . vi. § 89 . Il capostazione fu presto di ritorno col suo album di autografi. quest'ultimo protestò. una dopo l'altra. pretendendo gli altri diciotto. e ricominciò con la questione dei quattro mila franchi e della corda sola. Paganini doveva dare un concerto. poziţia formelor neaccentuate. Un giorno. A. può anche pagarmi venti franchi per andare al concerto. tanto che la fama si sparse rapidamente e Paganini fu „il violinista che suona con una corda sola". — E va bene — rispose allora il violinista — gli altri diciotto franchi te li darò quando saprai portarmi in carrozza con una ruota sola. suona con una corda sola — cìnta (la vioară) pe o singură coardă. Salì in carrozza e. e domandò perché a Parigi le vetture costavano così caro. senza perdere una nota. Paganini non disse nulla. glielo concesse volentieri — i-o acordă bucuros. Naturalmente Paganini si meravigliò di tale prezzo. — Caro signore — rispose il vetturino. Vezi cap. Pellegr inetti). IL VIOLINISTA CHE SUONA CON UNA CORDA SOLA Niccolò Paganini era un famosissimo violinista che incantava tutti i suoi ammiratori. § 88 . non è da persona educata — nu se cuvine pentru un om educat . ed essendo in ritardo. con un sorriso glielo concesse volentieri. Una sera. tre corde del violino. fermò una carrozza e domandò al vetturino quanto costava quella corsa. particulele pronominale ne. eseguendo un pezzo con tutto il trasporto] del- 300 . gli si ruppero. combinaţii de forme neaccentuate ale pronumelui. (Genio e lavoro — Antologia ) . non vi da fastidio — nu vă su­ pără . E da quel giorno ripetè spesso una così magistrale esecuzione. e il musicista. sul quale Verdi scrisse il reclamo.

§107 §108. l'evitare ogni parola non strettamente necessaria — sembravano allora sintomi di aridità mentale. il viso pallido incornicialo dai lunghi capelli cupi. sembravano allora sin­ tomi di aridità mentale — păreau atunci semnele unei sărăcii mintale. uno della sua stessa arte — unul din aceeaşi breaslă cu el. cu vestă neagră. Ma la maestra non fu soddisfatta e la signora Fermi se ne im­ pensierì. Quelle qualità che dovevano diventare pregi della sua prosa scientifica — l'andar diritto alla meta senza divagare. il sortilegio del violino. § 76. Adjectivul. numeralul cardinal. Vezi cap. nel recarsi 301 .si ruppero — i se mpseră. pronume şi adjective nehotărîte. Una volta. Pronumele. (Corrado Alvaro). allievo di Stradivari. Con quel dei il bambino mostrava di rendersi conto che non tutti i letti sono fatti di ferro. Vedo apparire Paganini. attraverso il suo strumento: abito nero e corpetto nero. Numeralul. abito nero. le code della giacca fino a terra. corpetto nero — cu haină neagră. intona il suo pezzo stra­ biliante sulla corda del sol. le braccia allungate smi­ suratamente dal violino e dall'archetto — braţele alungite peste măsură de vioară şi de arcuş . Lo strumento di Paganini.Vispirazione — interpretine! o bucată cu tot elanul inspiraţiei. LA RISPOSTA DI ENRICO FERMI A scuola Enrico Eermi non brillava in componimento. è piuttosto l'ombra. che appartiene al municipio di Genova. lavorò parte della sua vita in prigione dove era stato rinchiuso per aver ucciso uno della sua stessa arte. tanto che la faìna si sparse — astfel încît i se răspîndi faima. La frase era chiara e precisa. Paganini ha le braccia allungate. come colpito e bruciato dalla fiamma di un genio infernale — precum cuprins şi ars de flacăra unui geniu infernal . smisuratamente dal violino e dall'archetto. e poiché ogni mattina nel recarsi a scuola passava davanti a un negozio dall'insegna: „Fabbrica di letti in ferro". acordul adjectivelor. in seconda elementare. il suo pezzo slrabriliante — minunata sa bucată. la semplicità dello stile. Uno strumento del Guarnieri usò Paganini. (Raffaello Biordi). è annerito come egli era. non brillava in componimento — nu strălucea la compunere. 1 VIOLINI DI CREMONA (fragment) Guarnieri del Gesù. egli scrisse solo: „Col ferro si fanno dei letti". doveva scrivere che cosa si fa col ferro. e nelle faide nascoste forse uno di quei violini tascabili. come colpito e bruciato dalla fiamma d'un genio infernale. Vezi cap. § 60. Vezi cap. gli.

é chiuso — rispose il signor Veneranda. Adverbul.a scuola — cînd se ducea la şcoală. la stilul preţios în care era redactată jalba locuitorilor din Tosca­ na. § 148. Il Granduca lesse la supplica e poi rispose: Talor. — Sì. guardò le finestre buie e spente e fischiò più volte come se volesse chiamare qualcuno. — Allora le butto la chiave. un ponte crollato per la piena di un fiume — un pod pră­ buşit din cauza revărsării rîului . — Per fare che cosa ? — chiese il signor Veneranda. un negozio dall'insegna — o prăvălie cu firma. — E ' senza chiave ? — chiese il signore. Fecero una supplica piena di parole ricercate e strane. quindi. — Ma lei non deve entrare ? — Io no. Vezi cap. lei ? — chiese il signore affacciato. Vezi cap. Che cosa dovrei entrare a fare ? — Ma non abita qui. sono senza chiave — rispose il signor Veneranda. — E il portone è chiuso ? — gridò di nuovo il signore affacciato. (Gramatica e vita). la signora Fermi se ne impen­ sierì — doamna Fermi rămase îngrijorată din această cauză. qualora. SIGNOR VENERANDA Il signor Veneranda si fermò davanti al portone di una casa. Prepoziţa. de loc § 149. Articolul. — gridò il signor Veneranda — se vuole che apra il portone. printre care şi conjuncţia qualora. quindi. una supplica piena di parole ricercale e strane — o plîngere plină de cuvinte preţioase şi ciudate . § 25. a ducelui Ferdinand. di. butti pure la chiave. mostrava di rendersi conto — dovedea că îşi dă seama. care constituie o replică ironică. Ad una finestra del terzo piano si affacciò un signore. rifate il ponte coi vostri denari — refaceţi podul cu banii voştri. articolul partitiv. 302 . — Va bene. dicono che — se spune că. — Per aprire il portone — rispose il signore affacciato. Taior. Vezi cap. qualora. adv. — Sì. gridando per farsi sentire. sovent» e guari — primul vers este o înşiruire de adverbe. che coraunciava a non capire. §157 IL PONTE Dicono che gli abitanti di un paesello toscano chiesero al Granduca Ferdinando la ricostruzione di un ponte crollato per la piena del fiume. fără legătură între ele şi lipsite de un înţeles logic. persuasi di commuo­ vere e impressionare il loro sovrano. adverbele de timp. sovente e guari rifate il ponte coi vostri denari.

123. modul participiu. io non ho ancora capito — pina la urmă tot n-am înţeles . Il portone non posso mica aprirlo con la pipa. — E allora. 125. — Io non ho capito: prima vuol buttarmi la chiave per aprire il portone. poi non vuole che apra il portone. che cosa dovrei entrare a fare ?— la ce să intru. Si affretta verso l'ufficio per arrivarci in tempo. Il signor Veneranda salutò con un cenno del capo e si avviò per la sua strada. — Se sono senza chiave. Vezi cap. si può sapere che cosa avete da gridare? Qui non si può dormire ! — urlò un signore. — Io sono senza chiave — gridò il signor Veneranda. Lei fischia ? — Io ? Io no . gridò il signor Veneranda. poi dice che se io fischio. — Lo domandi a quello del terzo piano che cosa vuole — disse il signor Veneranda. Io credevo che lei abitasse qui: ho sentito che fischiava. 123. 127. (da Carlo Manzoni) ce treabă am ? . quando un ragazzo sorpassandolo gli dice: „Si ricordi la lettera!" 303 per fare che cosa ? — Ce să fac cu ea? . come hai fatto l'ultima volta". può anche fischiare. modul gerunziu. 125. 131. una specie di manicomio — un soi de balamuc. 127. Insomma. affacciandosi a una finestra del primo piano.. §123. Perché dovrei fischiare ? — chiese il signore affacciato al primo piano. . la moglie l'ha pregato di imbucarle una lettera. perché vuole la chiave ? — Se lei vuole che io apra il portone. — Perché abita in questa casa — disse il signor Veneranda. a ogni modo non m'interessa. — L'ha detto quello del terzo piano che quelli che abitano in questa casa fischiano ! Be'. sempre gridando. non dementicarla in tasca. „Bada bene che è una lettera importante. sì ! — rispose il signore affacciato. se vuole. dovrò pure aprirlo con la chiave.. 127. devo abitare in questa casa. 131.— Io no. tutti quelli che abitano in questa casa fischiano ? — chiese il signor Veneranda. — Perché. § 125. io non ho ancora capito. 131. LA MOGLIE P R E V I D E N T E ED IL MARITO DISTRATTO Quando il solerte ragioniere questa mattina ha lasciato la casa per recarsi alla stazione a prendere il treno per la grande metropoli indu­ striale e commerciale. — Insomma. Ma il ragioniere si è dimenticato di imbucarla appena sceso dal treno alla stazione di Milano. le pare? — Io non voglio aprire il portone — gridò il signore affacciato. modul infinitiv. Verbul. brontolando che quel palazzo doveva certamente essere una specie di manicomio.

le sue misure sono: circonferenza: metri 527.000 spettatori. folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie. L'immensa mole fu innalzata in otto anni (dal 72 all'80 era nostra) con il concorso di valenti operai specializzati. lunghezza: metri 188. (Enzo Amorini) la moglie previdente — soţia prevăzătoare. il solerte ragioniere — harnicul contabil. § 87. sorpassandolo — depăşindu-1. L'uso di mascherarsi durante il carnevale è molto antico. si ricordi la lettera — amintiţi-vă de scrisoare . ha appena varcato il portone dell'edificio. Vezi cap Articolul. imbucarle una lettera — să-i pună la cutie o scrisoare. larghezza: metri 156. § 8 8 . strada facendo — pe drum . 304 . perché un ragazzo mi ha ricordato di farlo !" — „Posso toglierle allora questo biglietto attacato al Suo soprabito ?" — dice il portiere gentilmente. valenti operai — muncitori capabili. numeralul cardinal. formele neaccentuate. posso toglierle — pot să vă iau. l'immensa mole — imensa construcţie. IL CARNEVALE La voce proviene dal latino cameni levare e significa il periodo che precede il magro di Pasqua. IL COLOSSEO L'anfiteatro Flavio o Colosseo è il più grandioso edificio dell'impero romano. ma si diffuse in Italia soltanto durante il Rinascimento. Le dirò che l'ho imbucata.50. dove si combattevano finte battaglie navali. Vezi cap. poziţia formelor neaccentuate. § 30. Strada facendo un signore anziano lo interpella: „Si è ricordato di impostare la lettera per Sua moglie?" Ora incomincia a notare qualche cosa di strano : come può la gente sapere della lettera? Giunto poi in ufficio. § 76. giunse a contenere fino a 90. §91. Vezi cap.Subito allora al ragioniere tornano in mente le parole di sua moglie e imbuca la lettera alla prima cassetta postale. Sul biglietto c'era scritto: „Ricordi per favore a mio marito che egli deve imbucare una lettera". altezza: metri 48. Talvolta l'arena veniva trasformata in un lago artificiale. Pronumele. (da Didattica). pronumele de politeţe. Numeralul. il portiere gli fa: „Signore Stringhetti si è ricordato di imbucare la lettera ?" — Ma come fa tanta gente a sapere che dovevo imbucare una lettera per mia moglie? In ogni modo. ţinte battaglie navali — bătălii navale simulate.

Oggi la tradizione del carnevale si va sempre più restringendo in Italia. anche in tempi non carnevaleschi. Quelli stranieri perché la „colonna parlata" originale è sostituita con una „colonna parlata" in italiano . § 39. perché spesso la maschera serviva a coprire anche azioni disoneste. comprende anche la „colonna rumori" (pensate a un film di guerra senza la „colonna rumori". sia quelli italiani. venne poi vietata— a fost apoi interzisă. conjugarea la diateza pasivă. . mescolare). il magro di Pasqua — postul Pastella. Quest'operazione detta missaggio (dall'inglese to mix. (Enzo Natta). dosandole opportuna­ mente — dozîndu-le atît cît trebuie. feminine §40. della maggior parte degli attori sono sostituite da quelle più armoniose dei doppiatori. a Firenze e a Venezia. testimoniata da molti quadri del tempo. formarea pluralului substantivelor masculine. Proprio a Venezia la passione per travestimenti crebbe a tal punto che. A questo punto le tre colonne separate vengono fuse in una unica colonna. consiste appunto nel mescolare dosandole opportunamente le tre diverse colonne sonore. § 136.In questo periodo. oltre a quella parlata. l'abitudine — obiceiul. IL LINGUAGGIO DELL'IMMAGINE Quando il film è montato si passa al doppiaggio. I dialoghi definitivi vengono registrati sulla colonna sonora soltanto a riprese ultimate. L'abitudine. sarebbe come un cantante senza voce) e la „colonna musicale". § 131 . il carnevale dominava ogni altra attività. invariabile. per molte settimane. . che restavano impunite. Verbul. Vezi cap. Il doppiaggio consiste nel dare voce alle immagini. nel 1700. o addirittura infelici in alcuni casi. cioè la colonna dei dialoghi. venne poi vietata dal governo. la popolazione usava coprirsi il volto con le mascherine nere. Substantivul. Vezi cap. principalele verbe neregulate. (da Voli) carnem levare — a se priva de came.. Ma la colonna sonora. quelli italiani perché le voci inadatte. In Italia i film sono sempre doppiati sia quelli stranieri. soltanto a riprese ultimate — numai la terminarea filmărilor. dette „morettine". § 41.

Prepoziţia. Mimmo dorme su le rose su le rose dei cuscini. complementul. e l'acqua scroscia sulle morte foglie. (Enrico Pea) Mimmo mimmo — licenţă poetică. §158. derivare. Dorme e sogna le sue rose. PROSATORI TAVOLETTA ALLA MIA BAMBINA Tu sei la nuvoletta. Părţile propoziţiei. Structura jnorfologică a cuvîntului. Mimmo ha chiuso con le chiavi il cancello de' giardini perché rubano le rose i signori suoi vicini. ove a me piace — pe unde-mi place. qua e là ti porto per il firmamento e non ti do mai pace. dorme e sogna i suoi giardini. Vezi cap. sotto l •coltri bianche — sub albele inventori. atributul. io sono il vento ti porto ove a me piace . §194. MIMMO MIMMO HA CENTO SPOSE Mimmo mimmo ha cento spose. Vezi cap. Mimmo mimmo ha cento schiavi per vegliare le sue spose. §192. Tu nel tuo lettieciuolo i sonni hai pronti sotto le coltri bianche. § 182 Ac. Mimmo mimmo ha cento schiavi. Vezi cap. IN RITARDO (fragment) E l'acqua cade sulla morta estate. Mimmo mimmo ha tre giardini.POETI. 306 . per il firmamento — pe bolta cerească.'prepoziţia a. ( Umberto Saba ) . su le rose — sulle rose (licenţă poetică). Vanno a sera a dormire dietro ai monti le nuvolette stanche.

le dentate gettano l'acqua alle inverdite soglie — palele de vîflt aruncă apa pe pragurile înverzite. il tuono muglia — tunetul vuieşte . E l'anno è morto. su le — sulle (licenţă poetică). ed anche il giorno muore. ne'l sole — nel sole. e l'acqua fruscia. de la — della. e quello ch'era non sarà mai più. (Gabriele d'Annunzio) ne'l dolce — nel dolce. Adjectivul.e tutto è chiuso. de'l novo bucato — (haine) proaspăt spălate . come tante comari vestite de'l novo bucato a festa. (licenţă poetică) . poi brevi silenzi. a tinte invernali. si sente il rumor de la spola e d'una culla a'1 ritmo di lenta canzone . Su le tegole brune riposano enormi zucche gialle e verdastre^ sembianti a de'crani spelati e sbadiglian da qualche fessura uno stupido riso a'1 meriggio. che lasciai da poco. V acqua scroscia — apa răpăie. inclinato su l'omero il capo bianco ne'l sole. ed è già notte oscura. Io guardo la placida scena e dipingo. Il bel vecchietto russa. a'1— al. e il tuono muglia. e intorno le ventate gettano l'acqua alle inverdite soglie. su l'omero — sull'omero. e il vento urla più forte. (Giovanni Pascoli) in ritardo — tìrziu . IN VILLA (fragment) Ridono tutte in fila le linde casette ne'l dolce sole ottobrino. § 14. eonj. Mette la sera come un roseo fuoco • sulle casette. sugli armenti . adăugarea unor sunete. il treno in fuga volge nella corsa folle qualche animale giovane e galline versicolari. Conjuncţia. Galline van razzolando intorno . la campagna deserta. Seduto su un uscio un vecchietto sonnecchia pipando. §59. risa di donne. qual bianca. coordonatoare e. quale colore di rose. poi voci fresche di bimbi. A te penso che ti allontani. a'l meriggio — al meriggio. poziţia adjectivelor. 167 A Vezi cap. Vezi eap. Vezi cap. e un gatto nero gli dorme tra' piedi. IN TRENO Guardo gli alberi spogli. 307 . Noţiuni de fonetică şi ortografie.

Conjuncţia. E Ivrea rivedo e la cerulea Dora e quel dolce paese che non dico Signorina Felicita.Straziato è il mio cuore come sente che più non vive nel tuo petto. E ti rivedo ancora. § 95.. Ma tu muti conforme la tua legge. Pronumele. AUTUNNO PADANO Anche il vento ingiallisce con le stoppie quando le piogge sporche sono con lui un solo lungo gemere che inganna coi falò sulle colline il passo degli uccelli migratori. pronume şi adjective posesive. e il mio rimpianto è vano. (Umberto Saba) mette la sera — (poetic) — coboară seara. a tan mali regge — ţine piept atîtor suferinţe.să cadă bruma: e si si tirino — să-şi tragă. Ed appena la dura vita a tanti mali regge. franano insieme ai greggi gli Appennini: col cane dondolante della luna e il mantello di nebbia del pastore verso prati ignorati dalla neve. è il tuo giorno ! 398 . §167 A. •• brini — mai înainte ca . LA SIGNORINA FELICITA OVVERO LA FELICITÀ (fragment) Signorina Felicita. Nel mio cuore amico scende il ricordo. fiumi sulla bocca il lenzuolo di ghiaccio ricamato. a quest'ora scende la sera nel giardino antico della tua casa.. Prima che lungo i colmi fossi brini. franano — se prăvălesc. e si si tirino i. Vezi cap. col cane dondolante della luna — cu unduioasa seceră a luni Vezi cap. galline versicolari — găini pestriţe . Tace ogni altra angoscia per questa. (Corrado Govoni) prima che.

Sorridiamo. coordonarea. ma con una grazia che sia vaga e negletta alquanto. CONSOLAZIONE (fragment) Sogniamo. il cembalo ! Mancava. propoziţii temporale. Poi per te sola io vo' comporre un canto che ti raccolga come in una cuna . poi che'è tempo di sognare. Tutto sarà come al tempo lontano. in una cuna — într-un leagăn. Mentre. e il suono sarà velato. questa. assai vecchia. fioco. sopra un antico metro. A casa. §197. (Guido Gozzano) Ivrea — orăşel aflat la nord de Torino . che fra le tende scolorate vagherà qualche odore delicato. le lunghe dita ceree de Fava — degetele lungi ca de ceară ale bunicii . e a te verrà. E l'ebano ricorda le lunghe dita ceree de l'ava. Quanto ha dormito. allora. L'anima sarà semplice com'era. §210. assai nobile. sonerò qualche vecchia aria di danza. Fraza. verso sera. Păr ile propoziţiei.A quest'ora che fai? l'osti il caffè: e il buon aroma si diffonde intorno ! O cuci i lini e canti e pensi a me. all' avvocato che non fa ritorno ? E l'avvocato è qui: che pensa a te. qualche corda ancora manca. tosti il caffè — prăjeşti cafeaua. subiectul. propoziţii circumstanţiale de loc. cerulea Dora — Dora cea azurie (rîu ce trece? prin oraş) . vo' riaprire il cembalo e sonare. Vezi cap. §189. (m'odi tu?) qualche cosa come un fiato debole di viole un po'passate. quasi venisse da quell' altra stanza. §204 . quando vorrai. anche un poco triste . 309 . (Gabriele d'Annunzio) co' riaprire il cembalo — vreau să redeschid clavecinul . Vezi cap. più tardi. E' la nostra primavera. leggera come vien l'acqua al cavo de la mano. qualche corda.

il lagno delle greggi sul sentiero di monte Contro la luce colma e cadente del cielo. Vezi cap. Părţile propoziţiei. l'hai negli occhi e nel sangue ma t u non senti. § 190 SEI LA TERRA E LA MORTE Sei la terra e la morte La tua stagione è il buio e il silenzio. Verbul. il lume che discende fra pergole di viti. predicatul. MI SORPRENDE IL DOLORE Mi sorprende il dolore di questi pomeriggi avviati al tramonto. . Tu li lasci svanire Sei la terra e la morte. Non vive cosa che più di te sta remota dall'alba. uve dorate e tralci alle brune culture. Vivi Come vive una pietra. Come la terra dura E ti vestono sogni movimenti singulti che tu ignori. aache le nostre cetre erano appese. per voto. 310 Mi rapisce la nube di polvere e di sole sopra le siepi accese. fra i morti abbandonati nelle piazze sull'erba dura di ghiaccio. Quando sembri destarti sei soltanto dolore. oscillavano lievi al triste vento. (Cesare Pavese) movimenti singulti — mişcări suspinate z Vezi cap. verbele auxiliare : verbul auxiliar essere.ALLE FRONDE DEI SALICI E come potevamo noi cantare con il piede straniero sopra il cuore. § 120. § 119 . Il dolore Come l'acqua di un lago trepida e ti circonda. (Salvatore Quasimodo ) per voto — prin jurămînt. al lamento d'agnello dei fanciulli. ' Sono cerchi sull'acqua. verbul auxiliar avere. . all'urlo nero della madre che andava incontro al figlio Crocifisso sul palo del telegrafo ? Alle fronde dei salici.

AL P R I N C I P E Se torna il sole. visione. § 89. fra pergole di piti — printre bolţile de viţă. Trema un ricordo nel profondo secchio nel puro cerchio un'immagine ride. che è forza. §213. se discende la sera.. si fa vecchio. ci § 90. dove s'apre nei solchi il buio. Ah che già stride la ruota. che ai poveri toglie il pane. per dare stile al caos. si. t u t t a la vita . io non sono più felice. Ma per colpa anche di questo nostro mondo umano.ai campi arati. libertà.. bisogna avere molto tempo: ore e ore di solitudine sono il solo modo perché si dormi qualcosa. ai poveri loglit il pant — săracilor le ia ptnea. ti ridona all'altro fondo.. vizio. (Pier Paolo Pasolini) che i-iene acanti — care înaintează. evanescenti labbri — mar­ gini ce treptat pier. Vezi cap. né di goderne né di soffrirne : non sento più. Vezi cap. 311 . abbandono. Per essere poeti. propoziţii condiţionale. (Antonio Rinaldi) le siepi accese — hăţişul învăpăiat. una distanza ci divide. Fraza. particulele pronominale ne. se un pomeriggio di pioggia sembra tornare da tempi troppo amati e mai avuti del tutto. pronumele personal în funcţie de complement. CIGOLA LA CARRUCOLA DEL POZZO Cigola la carrucola del pozzo. Accosto il volto a evanescenti labbri: si deforma il passato. ai poeti la pace. al tramonto della gioventù. appartiene ad un altro . l'acqua sale alla luce e vi si fonde.. se la notte ha un sapore di notti future. disperata. Pronumele. il lume — lumina. canta sola una voce al cielo. davanti a me. Vezi cap. Pronumele. Io tempo ormai ne ho poco: per colpa della morte che viene avanti. (Eugenio Montale) Cigola la carrucola del pozzo — scîrţîie scripetele puţului.

§ 11 . non s'è accorto — nu şi-a dat seama. Al secondo goal e il primo a battere. conjugarea la diateza reflexivă. fianco all'amido se aşează alături de prieten . Notimi de fonetică si ortografie. Quando l'ha detta non pensava di creare.. Per me si tratta della donna più misteriosa del mondo. se n'è servito — s-a servit de acesta . andare a una partita — să meargă la un meci . donne? Mah! Entro in casa dopo la mezzanotte e la trovo che fruga nei cassettoni. TIFO (fragment) Non si è mai saputo — ne si potrà mai sapere — chi è stato il primo inventore. Verbul. Vezi cap. LA MAMMA La mamma ! Dicono che sia buona. Quando. la sento camminare leggera nella stanza o parlare S12 . Certamente quell'ignoto che per primo ha detto „tifo". in questo ardore di purificazione linguistica che ci ha preso da qualche anno. compera il biglietto con aria di superiorità. è diventato tifoso — a devenit microbist. eliziunea si apostro­ ful. si mette a fianco all'amico e comincia a guardare con condiscendenza. Il tifo nasce in una persona sempre allo stesso modo. §133. ha creato un'immagine. che è entrata nella circolazione. e se n'è servito. Al primo goal. l'ultimo a cessare. tutti senza rendersene conto [. della ruota. comincia a guardare con condiscendenza — începe să pri­ vească cu îngăduinţă . si mette a. anche prima dell'alba. (Massimo Bontempelli ) tifo — microb. § 132. Sarà. Non s'è accorto che chi la sentiva da lui se l'è subito appropriata. è diventata una parola viva. se l'è subito appropriata. accentul.]. Quella persona per un po' di tempo deride l'amico (o la moglie. deride l'amico — îşi bate j oc de prieten . batte le roani anche lui. Una volta si lascia convincere ad andare a una partita . observaţii asupra conjugării reflexive. Ogni tanto. sebbene la • tosa sia molto più recente — chi per primo ha inventato la parola „tifo" nella sua applicazione modernissima. Se mi sveglio. il socio d'affari) che fanno del tifo.Vezi cap. tifos. nella sua applicazione modernissima. le mani. §12. tre o quattro letterati molto seri si riuniscono in commissione intorno a un tavolino per inventare qualche parola. E non si è mai saputo — né sì potrà mai sapere bene. E ognuno sentendola la afferrava e la propagava.— şi-a însuşit-o imediat .. E' diventato tifoso. per fare come gii altri intorno. il figlio. Quello là certo non l'ha trovata a tavolino. — in cea mai recentă întrebuinţare a sa.

trovo le maglie. compunerea cuvintelor. Come. Lo yogurt in quegli anni non era ancora di moda. fruga nei cassettoni — scotoceşte prin sertare. E mìo padre era forse. mase. Una sera entra in casa Fred. invece. che lui aveva imparato a fare. formarea pi. Invidia? (Cesare Zavattini). Di giorno sta ore ed ore in mezzo a cumuli di calze. si mette in un angolo mogia mogia. nelle latterie o nei bar. da certi pastori. Mio padre era nel prendere lo yogurt come in molte altre cose. Partiva non appena cadeva un po'di neve la sera del sabato [. Fa.. formarea pluralului subst. . subst.. dicono che sia — se spune că ar fi . te supără . e vedo le maglie. § 185. quando ? Insomma. era andare a guardare se il mezzorado era venuto bene. Il papà dice allora: „Ragazzi. Quest' altra è grossa. il fratello maggiore. A volte. questo agire nascosto. non era „venuto" affatto e si doveva buttar via: non era che un'acquerugiola verde con qualche blocco solido di un bianco marmoreo..: e non si trovava in vendita. diceva sempre che però c'era una brutta neve. La sua prima preoccupazione. Il mezzorado era in cucina. e una grossa ciambella." Guardo. § 39. e mi pare che abbia le lagrime agli occhi.. l'unico a praticarli. della magia — în afarà de asta face şi vrăjitorie .. §40. Lei. i fazzoletti. Substantivul. era sempre o troppo acquosa o troppo secca. sarà — o fi . apro. mogia mogia — foarte abătută.. un pioniere. prima di chiuderla. a lungo andare indispettisce. i fazzoletti. La neve. contento: „Ho trovato il posto in Colonia". cu vremea. Era semplicemente yogurt. i fazzoletti le camicie . proprio. per lui.]. le camicie .sottovoce col mio fratellino. Il mezzorado era latte acido. fem. inoltre.. IL MEZZORÀDO Mio padre s'alzava sempre alle quattro del mattino. questo agire nascosto a lungo andare. coperto da un piatto e ravvolto in un vecchio scialle. Come iì mezzorado. A quel tempo non erano ancora di moda gli sport invernali. al risveglio. la valigia. i buchi ce li fa lei per restare pomeriggi interi vicino alla finestra. Chi le rompe tante calze? Non.. Quei due hanno sempre qualche cosa da dirsi all'insaputa degli altri famigliari. che non era mai come doveva essere: e gli sembrava sempre o troppo acquoso o troppo denso. Vezi cap.. Vezi cap. a Torino. Structura morfologică a cuvîntului. Arrivo. „Ho messo le maglie. della magia: Prepara. indispettisce — aceste treburi ascunse. in Sardegna. Tornando la domenica sera. esageriamo. come adesso. poniamo. beviamo una bottiglia di Bordeaux". Il mezzorado era delicatissimo e 313 . fa inoltre. le camicie. — Lidia ! il mezzorado non è „venuto" 1 — tuonava per iì corridoio. dentro una zuppiera. all'insaputa degli altri famigliari — fără ştirea celorlalţi din familie.

Quando andavamo in villeggiatura. ricrearla dal nulla — s-o facă iarăşi din nimic. con una bisaccia al collo. tutta colpa della tua Natalina ! — tuonava mio padre dal corridoio a mia madre. dovevamo ricordarci di portar via „la madre del mezzorado" — trebuia să ţinem minte să luăm cu noi „plămada chefirului" . d'inverno e d'estate. non era venuto affatto — nu se prinsese deloc . mangiava e dormiva oggi qua e domani là senza casa sua e senza figiuoli suoi. o tra gli alberi in fiore. ravvolto in un vecchio scialle— înfăşurat într-un şal vechi.bastava niente a far sì che non riuscisse: bastava che lo scialle che lo» ravviluppava fosse un po' scostato. ma che tutti chiamavano il Maestro. Structura morfologică a cuvântului. Vezi cap. substantive invariabile. col lievito di birra. dovevamo ricordarci di port a r via „la madre del mezzorado". bastava niente a far sì che non riuscisse — ajungea o nimica toată ca sâ-1 facă sâ nu reuşească . — Non c'è! qui non c'è! — gridava: e a volte la madre era stata davvero dimenticata. Costui andava a piedi da paese a paese. al giovane le lettere dell'alfabeto. che era ancora mezzo addormentata. era venuto bene — se prinsese (închegase) bine . IL MAESTRO Un tempo in Calabria esistevano poche scuole. Di libri ne aveva qualcuno il prete. §107. (Corrado Alvaro). avea cîte una preotul. (Natalia Ginzburg) il mezzorado — chefir. schimbarea valorii gramaticale. Poi ripartiva con la sua bisaccia e il libro. 314 . § 108. alte pronume şî adjective nehotărîte. fosse un po' scostato — să fi fost niţel îndepărtat. Vezi cap. con parale sconnesse —cu cuvinte fără legătură. e gli rispondeva dal letto con parole sconnesse. e lasciasse-filtrare un po' d'aria. a fare la sua firma — să se iscălească. di libri ne aveva qualcuno il prete — cît despre cărţi. Per pochi giorni diventava una persona di famiglia . attraverso la neve e i fiumi. o tra i campi del grano maturo. lasciasse filtrare un po' d'aria — să fi lăsat să intre niţel aer. Substantivul. — Anche oggi non è „venuto" . lapte prins . e soltanto nelle città. §41. e chi voleva imparare qualche cosa doveva essere ricco per andare in città a studiare. oggi qua domani là — azi ici mîine colo. Insegnava al vecchio a fare la sua firma. pronume şi adjective nehotărîte. paese a paese — pe jos din sat în sat . di cui nessuno più ricorda il nome. rovistando nel sacco da montagna. — Dov'è la madre ? Avete preso la madre ':' — chiedeva mio padre in treno. In uno dei nostri paesi visse un pover'uomo. un'acquerugiola — o apă chioară . che era una tazzina di mezzorado bene incartata. Tutti lo aspettavano perché insegnava a leggere. era sempre p troppo acquosa o troppo secca — era întotdeauna sau prea apoasă sau prea tare. § 186. e bisognava ricrearla dal nulla. a piedi dp. Vezi cap. Pronumele. con una bisaccia al collo — cu o desagă de gìt : casolari sperduti — căsuţe de ţară rătăcite. Si fermava nei casolari sperduti per le campagne e nelle tane dei pastori sui monti. e legata con uno spago.

Priva d'occhi la conchiglia non avvertirebbe mai in tempo l'avvicinarsi del tentacolo. mi perdo lungo il fondo. gliela organizza con scaltrezza — i-o organizează cu isteţime.. L'acqua è così limpida. ma appena avvicino la mano. tra il rosso laccato e la madreperla — între roşu lăcuit şi sidef . Verbul. la vecchia conchiglia è squartata. FONDI MARINI Ho preso abitudine di tuffarmi e resistere a lungo sott'acqua. Structura morfologică a cuvintelor. oonj. I. principalele verbe neregulate. Vezi cap. bianco per la sua vita di clausura. lo incunea tra le valve per impedire si racchiudano. Una conchiglia mezza nascosta tra le erbe. (Giovanni Comisso ) . § 143 Vezi cap.[. § 127. Il nemico della conchiglia è il polipo che protendendo un tentacolo. bisogna fare forza per sradicarle . Verbul. solleticando — gîdilînd . solleticando il corpo alla conchiglia che... trattenendomi alle foreste di erbe nelle quali fuggono a nascondersi piccoli pesci azzurrini segnati di rosso . vive nella sua bava e in compenso sta di sentinella sull'apertura delle sue valve. ma concede al più debole la difesa. Questo granchiolino è un alleato della conchiglia.c.] Bisogna tagliare il potente muscolo di chiusura. le valve cominciano a cedere. rapida si richiude. allarmata. § 125. la sua mucillaggine grigia. segnati di rosso — pătaţi cu roşu . verdi. II. §186... così attraente e la luce azzurra. bisogna fare forza per sradicarle — trebuie să depui efort ca să le smulgi . appese ad un esile gambo bianco. [. non avertirebbe mai in tempo — n-ar observa niciodată la timp . e così può affondarvi la bocca e cibarsi avido della mucillagine dolciastra. nera e bianca appare tra il rosso laccato e la madreperla. la afferro. schimbarea valorii gramaticale. Mi faccio curiosissimo. si rinserra in tempo entro la sua difesa. celeste bianca e verde. la groppa delle sue valve è t u t t a incrostata di altre piccole conchiglie d'altre specie e coperta d'erbe come muschio e di certe piccole foglie tonde.. ma il granchiolino che con essa vive. nel fondo vicino all'apice vi e il piccolo granchio-sentinella. Certe volte non vorrei più ritornare a galla. appese ad un esile gambo bianco — agăţate de un peduncul subţire alb . protendendo un tentacolo lo incunea tra le valve — întinzînd un tentacul îl înfige între valve . A.conj. abitudine di tuffarmi — obiceiul de-a mă scufunda. dentro vi troveremo il granchio -sentinella — înăuntru vom găsi racul -paznic .. invece. ha le valve aperte. la afferro — o prind cu putere .] Dentro vi troveremo il granchio-sentinella. La natura crea dunque due elementi opposti. anzi gliela organizza con scaltrezza. quaranta anni . lunghe a volte come un braccio . Stanno incuneate nel fondo .. Scopro nel fondo certe grandi conchiglie.. l'imperfetto. tutta incrostata di altre piccole conchilie — partea bombată a valvelor sale este în întregime acoperită cu alte cochilii mici. folosirea modului infinitiv. §131. conj... derivare. il catenaccio. avrà trenta. vede il nemico e subito fugge verso l'interno. 315 . § 123. § 182. III. la groppa delle sue valve è.. ho ancora qualche attimo di forza per strapparla e rissalire con essa alla superficie: [. quando essa le dischiude.Vezi cap.] è grandissima. che.

§ 182 A. se avesse le ali intere volerebbe sul ginocchio . nel senso che da allora mi stava sempre vicino .. di animo servile e senza iniziativa. rientrando dal passeggio — reîntorcîndu-mâ de la plimbare. fu li lì per affogare — fu cît p-aci să se înece . rientrando dal passeggio. Vezi cap. 316 . Vezi cap. divenne subito padrone della cella — deveni repede stăpînul încăperii . § 67. credo avvelenato da qualche insetto. Ed ecco la storia dei miei passerini. perpetuo assillo— obsesia permanentă. Si era addomesticato. [. ma senza permettere troppe confidenze — dar fără a permite prea multă apropiere . vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo .. § 68. derivare. sta sempre vicino e si è già preso alcune pedate. non corre. Adjectivul. i passerotti — puii de vrabie. con le ali spiegate e beccava la mano con grande energia. Si muoveva per là cella ma sempre nell'estremo opposto a me. Per adesso è abbastanza sano. si è preso già alcune pedate — a încasat deja cîteva lovituri de picior. bottiglietta di tamarindo — sticluţa cu sirop de tamarin. gradul superlativ. di animo servile — slugarnic din l'ire. Era molto fiero e di una grande vivacità. Ma non si lasciò mai prendere in mano senza rivoltarsi e cercare subito di scappare. Il curioso è che la sua relativa famigliarità non fu graduale. ma senza permettere troppe confidenze. poi va sulla scarpa. si vede che vuol farlo perché si allunga. ma non è vivace.] L'attuale passero invece e di una domesticità nauseante. Structura morfologică a cuvintelor.. di una domesticità nauseante — de o familiaritate respingătoare. nella scatoletta erano cinque o sei mosche . Una volta invece di una. §186. Ciò che mi piaceva in questo passero è che non voleva esser toccato. vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo — vrea să i se dea în cioc chiar da­ că mănîncă singur foarte bine. L'attuale è modestissime. Il primo divenne subito padrone della cella. Ti racconterò la storia dei miei passerotti. Un attimo. Conquistava t u t t e le cime esistenti nella cella e quindi si assideva per qualche minuto ad assaporarne la sublime pace. mi trovai il passero vicino . ma improvvisa. gradul comparativ. c schimbarea valorii gramaticale. (Antonio Gramsci). Per attirarlo gli offrivo una mosca in una scatoletta di fiammiferi . viene sulla scarpa e si mette nella piega dei calzoni . non la prendeva se non quando io ero lontano.. Salire sul tappo di una bottiglietta di tamarindo era il suo perpetuo assillo: e perciò una volta cadde in un recipiente pieno di rifiuti della caffettiera e fu lì lì per affogare. freme. prima di mangiare danzò freneticamente intorno per qualche secondo . non si staccò più. Si rivoltava ferocemente. Devi dunque sapere che ho un passerotto e che ne ho avuto un altro che è morto. per assaporarne la sublime pace — pentru a se bucura de sublima linişte (a celulei) .1 PASSEROTTI Vorrei fare qualcosa per farti sorridere almeno. la danza fu ripetuta sempre per le mosche numerose. II primo passerotto era molto più simpatico dell'attuale.

ingrigiti anzitempo. perchè 317 . di schianto. paura folle: c'era questo nell'impressione che S'annun­ cio dei nomi dei fucilati destò in ogni casa. Orrore. di strizzare gli occhi celesti dietro le piccole lenti. IL DESERTO DEI TARTARI Quasi due anni dopo Giovanni Drogo dormiva una notte nella sua camera della Fortezza. l'avarizia. numeralul cardinal. il passo strascicato di quell' altro e i suoi capelli.. Numeralul. le piccole manie. § 76.. la prodigalità. in città. Ci volle dell'altro tempo [. cinquanta. di strizzare gli occhi celesti dietro alle piccole lenti — de-a face (un semn) cu ochii albaştri din spatele lentilelor mici .]: undici vite di cui si sapeva tutto o quasi tutto.UNA NOTTE DEL '43 Le vittime della rappresaglia erano dieci. ma si trattava di persone troppo note. ad abbandonarsi ai pronostici — dînd crezare prezicerilor. di contarli e riconoscerli.. è vero. ridendo. Vezi cap. (Giorgio Bassani). \ r entidue mesi erano passati senza portare niente di nuovo e lui era rimasto fermo ad aspettare.. l'amore per la moglie [. ingrigiti anzitempo — încărunţit înainte de vreme . di una efferatezza quasi irreale.. Non erano che undici.] soltanto allora fu possibile sapere con precisione numero e identità degli uccisi. troppo intrecciate le loro esistenze modeste alle modeste esistenze di ognuno — prea strîns unite vieţile lor modeste cu modestele existente ale fiecăruia. la passione perii gioco. che non solo corso Roma. venti. si conoscevano troppo bene infiniti particolari del fisico e del morale (il volto di questo e il modo che aveva. ma tutto il centro della città fosse semi­ nato di morti. c'è tempo perché si formino nuove famiglie. alle modeste esistenze di ognuno — perché la loro fine non sembrasse di primo acchito un evento spaventoso.] per i figli e così via [. il volto di questo e il modo che aveva — figura acestuia şi felul de-a fi .. lungo il marciapiede: troppo legate ad ognuno per mille legami erano le undici vittime dell'eccidio — troppo intrecciate le loro esistenze modeste. di schianto — dintr-odată . nascano bambini e incomincino anche a parlare.. la malignità. di primo acchito — la prima vedere.. cento..] E ci fu appena il tempo in realtà. pietà. magari. Erano undici [. i vezzi. Verbul. cresciute insieme e insieme tron­ cate. Eppure ventidue mesi sono lunghi e possono succedere molte cose . la maniera di salutare d'un altro ancora agitando il braccio e gridando di lontano: „Salute!". il passo strascicato di queW altro — mersul tîrşit al celuilalt . come se la vita dovesse avere per lui una speciale indulgenza. § 132. di persone delle quali oltre ai nomi.. Vezi cap. si conoscevano troppo cene infiniti particolari — se cunoşteau prea bine nenumărate amănunte. Ad abbandonarsi ai pronostici più disperati sembrava davvero in prin­ cipio. conjugarea la diateza reflexivă.

il primo di una interminabile serie.. girare per ore scoprendo sempre nuovi tesori. ben sapendo però in cuor suo che sarebbe stato inutile. noH era ancora riuscite» ad agganciarlo nella sua fuga. dietro. che si trascinavano dietro strascichi di velo. un vaso e alcune statuette di avorio. timidamente. pst . dì quel sonno assoluto e provocante che conoscono le dimore della gente ricca e felice. perchè una malattia. perchè una bella donna invecchi e nessuno più la desideri. e il palazzo intero dormisse. Anche quella notte sarebbe stata uguale a t u t t e le altre se Drog© non avesse fatto un sogno. simili a fate forse.. non stupiva Giovanni. si prepari (e intanto l'uomo continua a vivere spensierato). coronata da un baldacchino di marmo. lungo le cancellate del cimitero. rimane ancora tempo perchè il morto sia sepolto e dimenticato. succhiando le ultime speranze. Nessuno di quelli infatti parve sentire. sfiorando insistentemente la sottile finestra. ma su Drogo passava invano . La luna. batteva su u n tavolo dove c'erano un tappeto. fece Drogo due o tre volte. per attirare l'attenzione dei fantasmi. E questi pochi oggetti visibili facevano immaginare che nel buio. E l'attenzione di Drogo bambino era t u t t a attratta verso un'altra finestra. mai avvicinandosi alla sua casa lo mortificava. Nel sogno la presenza di simili creature.. trascinava in basso polvere e frammenti di pietra. . Tra la finestra a cui era affacciato e il meraviglioso palazzo — un intervallo di una ventina di metri — avevano intanto cominciato a fluttuare fragili parvenze.una grande casa sorga dove prima c'era soltanto prato. pieni di cose preziose. Che gioia — pensò Drogo — poter vivere in quei saloni. con le identiche cose. L'esistenza di Drogo invece si era come fermata. screpolava le mura.anche delle più lvnghe. Anche le fate dunque rifuggivano dai bambini comuni per badare soltanto alla gente fortunata che non le stava neppure a guardare ma dormiva indifferente sotto baldacchini di seta? — P s t . Esse ondeggiavano nell'aria in lenti vortici. limava gli scalini e le catene. ma il fatto che non badassero affatto a Drogo. mai viste nel mondo reale. entrando attraverso i vetri. 318 . si ritiri per breve parvenza di guarigione. . rilucenti alla luna. Il fiume del tempo passava sopra la Fortezza. Per la loro natura esse apparivano logiche pertinenze del palazzo. perchè il figlio sia di nuovo capace di ridere e alla sera conduca le ragazze nei viali. si aprissero le intimità di un vasto salone. vedeva la facciata di un palazzo ricchissimo illuminato dalla luna. riprenda più dal fondo. La stessa giornata. Egli era tornato bambino e si trovava di notte al davanzale della finestra. consumi lentamente il corpo. inconsapevole. Al di là di una profonda rientranza della casa. si era ripetuta centinaia di volte senza fare un passo innanzi. nessuno si accostò sia pure di un metro al suo davanzale.

Angustina. né la terza notte. Drogo volse gli sguardi a una grande piazza. Finalmente la portantina si fermò dondolando proprio dinanzi alla finestra e tutti i fantasmi d'un balzo si appollaiarono attorno formando una palpitante corona. 319 . due mani di donna avrebbero cautamente rinchiuso la finestra lasciata aperta dal fuggitivo e anche t u t t e le altre sarebbero state sprangate. ma per quale ambasciata ! A un lungo viaggio dunque doveva servire la portantina. e non sarebbe ritornata prima dell'alba e neppure la notte successiva. la portantina traboccava di veli e pennacchi. la guardava avvicinarsi . Abbandonata a se stessa. colla sua caratteristica espressione di distacco e di noia. I saloni del palazzo avrebbero aspettato invano il padroncino. poiché capì ciò che stava accadendo. Non passarono molti istanti che una esile figura. né mai. Sopra questa piazza. a una decina di metri dal suolo. comparve dietro i vetri. sempre così superbo e arrogante. apparentemente. non più ossequiosi bensì con curiosità avida e quasi maligna. della loro medesima essenza. Angustina non parve notare l'amico e neppure quando Giovanni lo chiamò — Angustina ! Angustina! —rivolse gli sguardi a lui. era evidente che veniva per lui. e non pareva per nulla soddisfatto di quella silenziosa serenata Drogo pensò che il compagno. ritto sul davanzale della finestra. pure lui bambino. erano venuti da lui i messaggeri delle fate. portava un vestito di velluto con un collo di pizzo bianco. Fatta. e Drogo riconobbe Angustina.Ma ecco una di quelle magiche creature aggrapparsi al bordo della opposta finestra con una specie di braccio e battere il vetro discretamente. avanzava per l'aria un piccolo corteo di altri spiriti che trascinavano una portantina. Sì. Ma non fu così. ma proprio Angustina. tutti erano protesi ad Angustina. Di colpo Drogo si svuotò di ogni invidia. di un impressionante pallore. se non altro per cortesia. assolutamente deserta. Angustina. Lo spirito fece un cenno e seguendo la direzione di quel gesto. come per chiamare qualcuno. a covare nel buio il pianto e la desolazione. oh quanto piccola in confronto della monumentale finestra. che si stendeva dinanzi alle case. Drogo guardò le altre finestre per vedere se ei fosse qualcuno che potesse eventualmente parteggiare per lui. la portantina si sosteneva nell'aria come appesa a fili invisibili. Vedeva Angustina. quella notte. ma non riuscì a scorgere nessuno. lo avrebbe invitato a giocare insieme coi fantasmi. Con gesto stanco l'amico invece aprì la finestra e si chinò verso lo spirito appeso al davanzale come se fosse con lui in dimestichezza e volese dirgli una cosa. Perché tutto ad Angustina e a lui niente? Pazienza un altro. e i suoi occhi fissare la portantina. L'ingiustizia feriva il cuore di Drogo.

Gli altri bambini avrebbero pianto. Si compose un corteo. Nel descrivere il semicerchio anche la portantina passò a pochi metri dalla finestra di Drogo che agitando le braccia tentò di gridare: — Angustina! Angustina! — supremo saluto. accavallando le gambe. da signore. i raggi della luna ancora illuminavano il tavolo. al lume tremolante dei ceri. l'ultima occasione per far vedere che lui Angustina non aveva bisogno della pietà dì nessuno. Non diede uno sguardo al suo palazzo. divenne una confusa scia. va bene. poi un minimo ciuffetto di nebbia. in direzione del corteo. ma provenivano dall'abisso. sempre più in alto. come per stabilire certe modalità che era necessario chiarire. avrebbero chiamato la mamma. la fatata carrozza mosse dolcemente per partire. sulle bianche labbra raggelato un sorriso. in direzione della luna. Il grappolo di fantasmi si disciolse in un ondeggiamento di veli. scavalcò il davanzale (pareva già divenuto lieve come i fantasmi) e si sedette nella portantina. profumati. Traendolo via la portantina. sempre con la sua aria annoiata. (Dino Suzzati ) 320 . fissandolo qualche istante. Alla fine lo spirito che si era aggrappato per primo al davanzale. La finestra era rimasta aperta. con nobiltà quasi inumana. e a Drogo sembrò di leggervi una serietà assolutamente eccessiva per così piccolo bambino. le statuette d'avorio. Il corteo andò serpeggiando lentamente nei cielo. poi nulla. Ma il volto di Angustina lentamente si apriva a un sorriso di complicità. come se Drogo e lui potessero capire molte cose sconosciute ai fantasmi . sarebbe stato stupido meravigliarsene. forse il capo. con una specie di curiosità divertita e diffidente. che avevano continuato a dormire. premendo verso il bambino e lui faceva con la testa di sì come per dire: va bene. o alla città in cui era vissuto. innocenti creature. non erano usciti. in altra stanza disteso sul letto. e doveva avere un vestito di velluto. quelli si accavallavano l'uno sull'altro. L'amico morto volse allora finalmente il capo verso Giovanni. non erano dunque venuti a giocare coi raggi di luna. Così si allontanò nella notte. Angustina. Stretti intorno alla finestra simili a un panneggiamento di spuma. le parvenze fecero una evoluzione semicircolare nella rientranza delle case. o alle altre case. forse stava disteso un piccolo corpo umano privo di vita. fece un piccolo gesto imperioso. per sollevarsi quindi nel cielo.I fantasmi. Angustina staccò gli sguardi da Drogo e volse il capo dinanzi. un grande collo di pizzo. Sembrava che esperimentasse per la prima volta un giocattolo a cui non teneva affatto ma che per convenienza non aveva potuto rifiutare. un episodio qualsiasi. Là dentro. un' estrema voglia di scherzare. il cui volto assomigliava ad Angustina. pareva dire. tutto perfettamente d'accordo. già amabili. invece Angustina non aveva paura e confabulava pacatamente cogli spiriti. non uno alla piazza sottostante. da giardini.

anche quello che ride è stato malato. dietro la sua. IL GATTOPARDO (fragmente) La mattina dopo il sole illuminò il Principe rinfrancato. §108. al di là di se stesso. Uccidete un uomo . con un'espressione di timorosa beffa. egli sarà più uomo — el va fi în mai mare măsură om. Una notte santa. „Tancredi. E così è più uomo un malato. e non tutto il genere umano è genere umano. cosa hai combinato la notte scorsa?" „Buongiorno. CONVERSAZIONE IN SICILIA Ma forse non ogni nomo è uomo. è malato . le parvenze — apariţiile. nella pioggia. allora. nulla più di fatto e nulla da fare — (nu mai are) nimic făcut deja şi nimic de făcut . Bendicò poggiava il testone pesante sulla sua pantofola. con l'altro che piange. è più genere umano il genere umano dei morti di fame. mai treacă meargă. la faccia di un giovanotto un volto magro. Folosirea modurilor personale. non più vita sua particolare. Tutti e due sono uomini. fluttuare — a se undui. un affamato . fragili parvenze — umbre plăpinde/firave . e genere umano non è tutto il genere umano. (Elio Vittorini). folosirea modului conjunctiv. un panneg — giamento di spume — un veşmînt drapat din spumă. non va con lui che ride ma semmai piange. Aveva preso il caffè ed in veste da camera rossa fiorata di nero si radeva dinanzi allo specchietto. nulla neanche da temere.. Vezi cap. Non si voltò. in lentit vortici — în lentă învolburare. Vezi cap. Non ogni uomo è uomo. e non più nessuno in particolare che gli occupi il cuore. sprangate — baricadate. Uno perseguita e uno è perseguitato . nulla più di fatto e nulla da fare. eppure egli ride perché l'altro che ride sui suoi giornali e manifesti di giornali.I limava gli scalini e le catene — tocea scările şi lanţurile . i ma semmai piange — ci eventual plînge. una portantina — lectică. alte adjective şi pronume nehotărîte. pazienza un altro — să fi fost vorba de un altul. Il Principe si applicò a radere bene quel tratto di pelle difficoltoso fra labbro e 321 . nulla più da perdere. profonda rientranza — firidă adîncă. ma quello soltanto del perseguitato. zio. pronumele şi adjectivele nehotărîte. § 107 . Pronumele. vide nello specchio. una confusa scia — o dîră pierdută. acqua nelle scarpe rotte. Questo è un dubbio che viene. e vede. Cosa ho combinato? Niente di niente: sono stato con gli amici. quando uno ha le scarpe rotte. distinto. Un uomo ride e un altro uomo piange. §142. egli sarà più uomo. nella quiete. e continuò a radersi. Non come certe conoscenze mie che sono state a divertirsi a Palermo". Mentre si radeva la guancia destra. i massacri del mondo.

mentre parlavi col sergente. E quel suo Paolo che in quel momento stava certo a sorvegliare la digestione di Guiscardo ! Questo era il figlio suo vero. Andare a mettersi con quella gente. Si voltò e con l'asciugamani sotto il mento guardò il nipote. Un Faleoneri dev'assere con noi. „Se non ci siamo anche noi. Sono venuto a dirti addio. eppure. ed il suo Tancredi per terra. la rasatura fu completata. però. sopra tutto non a Paolo. Attraverso le strette fessure delle palpebre gli occhi azzurro-torbido. Che ragazzo ! Le sciocchezze e nello stesso tempo il diniego delle sciocchezze. Dove del resto mi acchiapperebbero subito se vi restassi" Il Principe ebbe una delle sue solite visioni improvvise: una scena crudele di guerriglia. Quello rideva. Un duello con Fraceschiello Dio Guardi. Si preparano grandi cose." E si precipitò giù per le scale. Mi sono spiegato?" Abracciò lo zio un po'commosso. zio. ma per quale Re?" Il ragazzo ebbe uno di quei suoi accessi di serietà che lo rendevano impenetrabile e caro. Credeva di poter permettersi tutto." Il povero Salina si sentì stringere il cuore. i bricconi. del resto aveva regione lui." Gli occhi ripresero a sorridere. ma non aveva l'animo di rimproverarlo . Belle cose. gli occhi di sua madre. „Tancredi. parto fra un'ora. Era in tenuta da caccia. Il Principe si sentì offeso: questo qui veramente non sapeva a che punto fermarsi. bisogna che tutto cambi. frugò in un cassetto. alla t u a età ! e in compagnia di un reverendissimo ! I ruderi libertini" ! Era davvero troppo insolente. „Sei pazzo" figlio mio. „Ma perché sei vestito così? Cosa c'è? Un ballo in maschera di mattina?" Il ragazzo era diventato serio: il suo volto triangolare assunse una inaspettata espressione virile „Parto. Ti ho visto con questi occhi. zio. La retorica degli amici aveva stinto un po' anche su suo nipote . La voce leggermente nasale del nipote portava una tale carica di brio giovanile che era impossibile arrabbiarsi . adesso ! Ma grazie. „Sussidi la rivoluzione. Se vogliamo che tutto rimanga come è. Sono tutti mafiosi e imbroglioni. aspetta !" Corse dietro il nipote. E che cosa significa 322 . „Arrivederci a presto. al posto di blocco di villa Airoldi. schioppetatte nei boschi. si strappò l'asciugamani dal collo. il tricolore! Si riempiono la bocca con queste parole. tu. zione. ed io non voglio restare a casa. poteva forse esser lecito. sbudellato come quel disgraziato soldato. „Un duello?" „Un grande duello. sorprendersi. a presto . per il Re. „Il tricolore! Bravo. Ritornerò col tricolore". quelli ti combinano la repubblica. giubba attillata e gambaletti alti. „E chi erano queste conoscenze. zione. Il Principe si alzò in fretta. e tanti abbracci alla zia. i suoi stessi occhi lo fissavano ridenti. il viso lavato. Vado nelle montagne a Ficuzza: non lo dire a nessuno. Venne richiamato Bendicò che inseguiva l'amico riempiendo la villa di urla gioiose. si può sapere ?" „Tu zione. no. certo. Il cameriere venne a calzare e vestire il Principe. gli mise in tasca un rotolino di onze d'oro. „Per il Re. gli premette la spalla.mento. Tancredi. nella voce nasale vi era un accento che smentiva l'enfasi.

„Volevo chiederti. certamente tu non puoi approvare : è andato a unirsi a quei farabutti che tengono la Sicilia in subbuglio .. Un giro." E mentre Paolo raggelato richiudeva la porta. il denaro se li mise in tasca da sé. il duca di Querceta. gli porse il fazzoletto con le tre gocce di bergamotto. La casa era serena. Erano stati inviati da Palermo da suo cognato.. due giri. si erano travestiti in argomentazione politica. il Principe si tolse la redingote e gli stivaletti fece gemere il divano sotto il proprio peso e di addormentò tranquillo. figlio mio. questa scimmiottatura dei francesi. sopratutto era sua. Le grosse dita delicate componevano le pieghe. luminosa e ornata . Il Principe ne fu tanto indignato che non fece neppure sedere il figlio. queste sono cose che non si fanno. papà. e poi non sono sciocchezze.] Quando si risvegliò. Operazione difficile durante la quale i pensieri politici era bene venissero sospesi. „Vai. e se quando me ne andrò erediterai quattro soldi. v'intenderete bene.questo segnacolo geometrico. tre giri.. „Rudere libertino ! Scherza pesante quel Tancredi ! Vorrei vederlo alla mia età. il primogenito. cosi brutto in confronto alia nostra bandiera candida con al centro l'oro gigliato dello stemma? E che cosa può far loro sperare quest'accozzaglia di colori stridenti ?" Era il momento di avvolgersi attorno ai collo il monumentale cràvattone di raso nero. Si guardò allo specchio: non c'era da dire: era ancora un bell'uomo. papà. l'orologio con catena. „Che intendi dire? Cosa c'è di cambiato?" „Ma. quattro ossa incatenate come è lui!" Il passo vigoroso faceva tinnire i vetri dei saloni che attraversava." Il Principe capì subito e cominciò ad irritarsi.] Quando risalì. Non vedi che questo è macchiato?" Il cameriere si sollevò sulla punta dei piedi per infilare la redingote di panno marrone .. il suo cameriere entrò: sul vassoio recava un giornale e un biglietto.." Tancredi era un grand'uomo: lo aveva sempre pensato [. Il giovane aveva raccolto tutto il proprio coraggio e desiderava parlargli. capì. il Principe trovò Paolo. lo dovrai a Tancredi ed agli altri come lui. il risentimento del bigotto contro il cugino spregiudicato. olivastro. non ti permetto più di parlarmene! Qui comando io solo.. esile. sembrava più anziano di lui. spianavano gli sbuffi. 323 . appuntavano sulla seta la testina di Medusa con gli occhi di rubino. „Un gilè pulito. voglio dormire." La gelosia personale. come dovremo comportarci con Tancredi quando lo rivedremo. Se tu potrai farti fare i biglietti di visita con Duca di Querceta sopra. Basso. Scendendo le scale. [. „Se vogliamo che tutto rimanga com'è . del tonto contro il ragazzo di spirito. Le chiavi." Poi si rabbonì e sostituì l'ironia all'ira. Vai a parlare di politica con Guiscardo. „Meglio far sciocchezze che star tutto il giorno a guardare la cacca dei cavalli ! Tancredi mi è più caro di prima. Vai via. che lo aspettava nello studio sul cui divano rosso soleva far la siesta.

sono case perdute. E lasciava il palazzo in balìa dei servi . Sorrise." (Giuseppe Tornasi di Lampedusa ) Bendicò — numele dinotai Principelui. e adesso tremava. Cacciò il giornale in un cassetto.. Quell'avventuriero tutto capelli e barba era un mazziniano puro. Il Signore salvi ancora il nostro amato Re. simbol geometrie. Tuo Ciccio". questa volta sì che lo avrebbe ritrovato vuoto: „A proposito. aluzie la contele Camillo Cavour sau la Regele 324 . e comandata da Garibaldi. Certo vorrai fare lo stesso . notò come il Vulcano del soffitto rassomigliasse un po' alle litografie di Garibaldi che aveva visto a Torino. Lo imbriglieranno. La seta delle gonne frusciava. Un raggio di sole carico di pulviscolo illuminava le bertuccie maligne. " Il nome di Garibaldi lo turbò un poco. I più giovani scherzavano ancora fra loro. „Un cornuto. fereşte-ne Doamne (Francisc al JI-lea de Burbon. ma il salone era ancora vuoto. in subbuglio — în zarvă. se lo credi ti farò riservare qualche posto." La famiglia si andava riunendo. se tu potrai farti fare — dacă tu vei putea să-ţi faci.. segnacolo geometrico — semn. Sedette su un divano e. che voleva ad ogni costo prender parte. „Ma se il Galantuomo lo ha fatto venire quaggiù vuol dire che è sicuro di lui. Mater misericordiae. olivastro — măsliniu. I Piemontesi sono sbarcati. se lo pose in tasca e si mise a ridere forte. di timorosa beffa — de batjocură cucernică. regele celor Două Sicilii între 1859 — 1861) . bisogna che Paolo vada a stare a Palermo : case abbandonate.. mafiosi e imbroglioni — mafioţi şi escroci .. il Principe aprì la lettera: „Caro Fabrizio. ecc . un rotolino di onze — un fişic de monede siciliene . „Un atto di pirateria flagrante veniva consumato l ' i l maggio mercè lo sbarco di gente armata alla marina di Marsala. Era quasi l'ora del Rosario. mentre scrivo sono in uno stato di prostrazione senza limiti. in questi momenti. minacciando i pacifici cittadini e non risparmiando rapine e devastazioni. „Salve Regina. si fece rimettere le scarpe e la redingote. Un abbraccio. bandiera candida — steag alb. mentre aspettava. Appena quei filibustieri ebbero preso terra evitarono con ogni cura lo scontro delle truppe reali. Ripiegò il biglietto. Si udì da dietro l'uscio la consueta eco della controversia fra i servi e Bendicò. Leggi le terribili notizie che sono sul giornale. Siamo t u t t i perduti. ticăloşi. Francexchiello Dio Guardi — Francescuţu." Aprì il giornale. sui legni inglesi — pe navele englezeşti: quei filibustieri — acei pirati. e c c . dirigendosi per quanto ci viene riferito a Castelvetrano. Gliene parlerò a cena.Màlvica. Avrebbe combinato dei guai. S'inginocchiò. ed un servo a cavallo li aveva recapitati poco prima. Ancora un po' stordito dal suo pisolino pomeridiano. si pettinò. Questa sera stessa io con t u t t a la famiglia ci rifugieremo sui legni inglesi. Non aveva compreso niente. aventurieri. fara­ butti — canalii. il Galantuomo — Gentilomul [ist. . in uno stato di prostrazione — într-un hal de deznădejde. Posteriori rapporti hanno chiarito esser la banda disbarcata di circa ottocento." Si rassicurò. Quel Màlvica! Era stato sempre un coniglio.

derivarea. A. ora le faccio l'iniezione — mostrandogli il flacone con la vespa infuriata prigioniera. mai il vecchietto era stato così diritto e marziale.. Presto una vespa gli ronzò intorno.. sfregandosi la parte punta [. — Sarà col mielo.. cacciò il giornale — vîrî. della giacca. Marcovaldo applicò lì la bocca del flacone e[. Marcovaldo era tutto soddisfatto. saltò in. anche se era di due anni prima.. piedi e prese a camminare come un soldato che fa il passo di parata. fece Rizieri. Maică a îndurărilor {rugăciune catolică). su. sulle loro virtù e su quanto poteva costare quella cura. appena. LA GURA DELLE VESPE Marcovaldo si portava ogni giorno il pranzo in un pacchetto di carta da giornale. cu nume geografice. — No.. ma Marcovaldo non voleva a nessun costo rimandare l'esperimento. Folosirea si omiterea articolului. lo irnbriglieran. Il vecchietto cacciò un urlo. Lo posò aperto vicino all'albero.c. Il vecchietto era esitante. osservando i giri d'una vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle. dicendo : — Vediamo che notizie ci sono. 325 . — col veleno. seduto sulla panchina lo svolgeva e dava il pezzo di giornale spiegazzato al signor Rizieri che tendeva la mano impaziente. sempre propenso all'ottimismo. restavano ancora due diti di marmellata. un va e vieni che annunciavano la presenza di un intero vespaio dentro al tronco. Marcovaldo tendeva l'orecchio a ogni ronzìo. cu nume proprii. — e gli lesse alcuni brani. della camicia e [.]. 29 B. il signor Rizieri sollevò un lembo del cappotto. Structura morfologică a cuvîntului.. Salve Regina. Vezi cap. e insisteva per farlo lì stesso sulla loro panchina: non c'era neanche bisogno che il paziente si spogliasse. Vezi cap. — e lo leggeva con interesse sempre uguale. Discussero a lungo sulle api. camminando per i corsi. băgă ziarul . § 182. con quello del pungiglione. seguiva con lo sguardo ogni insetto che gli volava attorno.no — o să-1 ţină în frîu .] l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione nei lombi del signor Rizieri.Piemontului) . lo vide. dice qui. Così un giorno ci trovò un articolo sul sistema di guarire dai reumatismi col veleno d'api. Da allora. vide che si cacciava nel cavo d'un albero e che altre vespe uscivano: un brusìo. potè dire: — Su.] si scoperse un punto dei lombi dove gli doleva. E al signor Rizieri. ed entrò attrata dall'odore zuccherino . Aveva un barattolo di vetro in fondo al quale. §28 A . Con timore e insieme con speranza. Marcovaldo s'era messo subito alla caccia. — disse Marcovaldo. Mater misericordiae — Slavă ţie Regină. Così. Marcovaldo fu svelto a tappare il barattolo con un coperchio di carta.

Nella sala d'aspetto la moglie di Marcovaldo introduceva i clienti e riti­ rava gli onorari. de timp. de cantitate. la divisero con un paravento improvvisato. sollevò un lembo del cappotto — ridică poala paltonului . de loc> §149.. Vezi cap.. in cui dormiva t u t t a la famiglia . Marcovaldo non osava reagire alle imprecazioni che dalle altre brande della corsìa gli lanciavano i suoi clienti. i pazienti si sbracciavano nell' inutile tentativo di scacciarle — pacienţii îşi agitau mìinìle în încercarea inutilă de-a le alunga.. altrata dall'odore zuccherino — atrasă de mirosul dulceag. Marcovaldo ora lavorava in serie [.] — Presto disse Marcovaldo ai suoi tre figli maschi. su. adv. correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento — alergau spre viespar ca să facă aprovizionarea. la cura di Marcovaldo venne in grande fama — tratamentul lui Marcovaldo deveni foarte cunoscut: per far presto e prenderne di più — pentru a se grăbi şi a prinde mai multe (viespi).La voce si sparse . ora le faccio l'iniezione — haideţi. I ragazzi anda­ rono [. Vennero i pompieri e poi la Croce Rossa. (Italo Calvino) sul sistema di guarire dai reumatismi — despre metoda de vindecare a reumatismului . § 148. propenso all'ottimismo — înclinat spre optimism . non osava reagire — nu îndrăznea să reacţioneze.. e i reumatizzati facevano prodigi d'agilità e gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi. di là studio. indietreggiò d'un passo — se dădu înapoi cu un pas. adverbele de mod. con un ronzìo assordante: erano t u t t e le vespe che avanzavano in uno sciame infuriato ! [. un punto dei lombi dove gli doleva — un punct al galelor unde îl durea.. gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi — membrele înţepe­ nite se desfăceau în mişcări furioase . fu piena di vespe e i pazienti si sbracciavano nell'inutile tentativo di scacciarle. un va e vieni — un du-te vino.. — quando la porta s'apperse e [. Michelino indietreggiò d'un passo quando dal vespaio scoppiò îuori una nuvola nera spessa..] Casa sua consisteva d'una sola stanza. 326 .].] Marcovaldo stava dicendo ai suoi pazienti: — Abbiate pazienza. adv. non voleva a nessun costa rimandar l'esperimento — nu voia cu nici un preţ să amîne experienţa. vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle — viespe cu burta mare cu dungi negre şi galbene . § 147. la voce şi sparse — vestea se răspîndi . facevano prodigi di agilità — erau miracole de sprin­ teneală.. Adverbul. si mise a cacciare proprio all'imboccatura del vespaio [. I bambini prendevano i barattoli vuoti e correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento. non usciva più nessuna vespa. §150. per far presto e prenderne di più.. acum vâ fac injecţia. prendete i ba­ rattoli e andatemi ad acchiappare più vespe che potete.] t u t t a la stanza. l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione — insecta ţîşni şi înfipse acul . gonfio irriconoscibile dalle punture.. di qua sala d'aspetto. Quell'anno i reumatismi serpeggiavano tra la popolazione come i tentacoli d'una piovra . la cura di Marcovaldo venne in grande fama [. adv.. — su. Ma quel giorno Michelino.. adesso arrivano le vespe. Sdraiato sulla sua branda all'ospedale. Non si sentiva più nessun ronzìo.] il barattolo era caduto dentro.

E' Quasi Come Se Li Avessi Letti Anche Tu.SÉ UNA NOTTE D'INVERNO UN VIAGGIATORE Già nella vetrina della libreria hai individualo la copertina col titolo che cercavi. dei Libri Che Tutti Hanno Letto Dunque. dei Libri Troppo Cari Che Potresti Aspettare A Comprarli Quando Saranno Rivenduti A Metà Prezzo. i Libri Già Letti Senza Nemmeno Bisogno D'Aprirli In Quanto Appartenenti Alla Cate­ goria Del Già Letto Prima Ancora D'Essere Stato Scritto. dei Libri Idem Come Sopra Quando Verranno Ristampati Nei Tascabili. che tra loro s'estendono per ettari ed ettari i Libri Che Puoi Fare A Meno Di Leggere. (Italo mari. dei Libri Che Potresti Domandare A Qualcuno Se Te Li Presta. Calvino) A se observa modul cu totul original în care autorul se foloseşte de literele . Seguendo questa traccia visiva ti sei fatto largo nel negozio attraverso il fitto sbarramento dei Libri Che Non Hai Letto che ti guardavano accigliati dai banchi e dagli scaffali cercando d'inti­ midirti. Con rapida mossa li scavalchi e ti porti in mezzo alle falangi dei Libri Che Hai Intenzione Di Leggere Ma Prima Ne Dovresti Leggere Degli Altri. Ma tu sai che non devi lasciarti mettere in soggezione. E così superi la prima cinta dei baluardi e ti piomba addosso la fanteria dei Libri Che Se Tu Avessi Più Vite Da Vivere Certamente Anche Questi Li Leggeresti Volentieri Ma Purtroppo I Giorni Che Hai Da Vivere Sono Quelli Che Sono. i Libri Fatti Per Altri Usi Che La Lettura.

str. 837 la «fC£M6B*<* întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1913". B u n d e t i p a r : 27. Republica Socialistă România .1986.05. Tiparul executat sub comanda nr.] Redactor : DESPINA NICULESCU Tehnoredactor : ANGELA ILOVAN Coli de t i p a r : 20.50. 89-97 Bucureşti. Grigore Alexandrescu nr.

V .