MICĂ GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

,.

HARITINA GHERMAN • RODICA SÂRBU

MICA GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

(D
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ
BUCUREŞTI, 1986

Contri buţiii autorilor : RODICA SÂRBU Noţiuni de fonetică şi ortografie, Articolul, Sub­ stantivul, Adjectivul, Numeralul, Interjecţia, Structura morfologică a cuvîntului H ARITI NA GHERMAN: Pronumele, Verbul, Adverbul, Prepoziţia, Con­ juncţia, Noţiuni de sintaxă, Vorbirea directă şi indirectă, Limba italiană ieri şi azi

Coperta

de: DUMITRU VERDEŞ

PREFAŢĂ

Prezentul volum încearcă într-o formulă succintă să răspundă celor ce doresc să-şi fundamenteze sau să-şi sistematizeze cunoştinţele de limbă italiană, fiind în egală măsură şi un ghid adresat tuturor celor ce doresc să descifreze tainele unei limbi romanice atît de apropiate de limba română. Lucrarea este structurată pe următoarele capitole: Noţiuni de fonetică şi ortografie, necesare spre a-1 îndruma pe cititor în pronunţarea şi scrierea corectă. De asemenea, pentru dobîndirea unei pronunţii co­ recte, s-a considerat necesar ca pe întreg parcursul lucrării accentul tonic al anumitor cuvinte să fie marcat de un punct plasat sub silaba accentuată (favola). Capitolul intitulat Morfologia, organizat in maniera morfosintactică tradiţională, prezintă toate categoriile gramaticale sus­ ţinute de exemplificări integral traduse în limba română. Noţiunile de sintaxă sînt expuse în mod schematic urmărindu-se în mod deosebit diferenţele evidente dintre cele două limbi. Exemplele din acest capitol sînt de asemenea traduse. Pentru a se da o orientare generală asupra originii şi evoluţiei limbii italiene a fost introdus capitelul Limba ita­ liană ieri şi azi, care intenţionează să prezinte pe scurt anumite aspecte ale limbii italiene contemporane. Ultimul capitol. Texte in sprijinul gramaticii, oferă posibilitatea de a regăsi într-o lectură plăcută — por­ nind de la anecdote şi terminând cu textele unor autori consacraţi — unele aplicaţii aie noţiunilor de gramatică cuprinse în prima parte a volumului. în acest scop dispunerea textelor a fost făcută într-o or­ dine gradată a dificultăţilor, eonsiderîndu-se necesar ca primele dintre acestea să fie traduse integral, pe cîtă vreme celelalte să fie însoţite de traduceri şi explicaţii parţiale. Fiecare text reprezintă ilustrarea con­ cretă a unor fenomene gramaticale ce au fost puse în valoare prin sublinieri speciale şi trimiteri directe la capitolul de teorie din prima parte a lucrării. Cartea de faţă nu are pretenţia de a fi tratat exhaustiv faptele de limbă, ci s-a orientat mai curînd spre aspecte contrastive şi spre cele cu caracter practic, scopul acesteia fiind acela de a asigura o consultare nu numai rapidă dar şi eficientă. Conştiente de faptul că expunerea teoretică a gramaticii fără exer­ ciţii de memorizare şi de repetare spre a se dobîndi deprinderi şi auto5

matisme este insuficientă, autoarele şi-au propus să pună Ia dispoziţia publicului şi un viitor volum de exerciţii aplicative, volum care a fost intitulat Utilissimo şi care, se speră, va apărea cit mai curine! posibil. In fine, volumul acesta reprezintă o încununare a îndelungatei-co­ laborări profesionale precum şi a prieteniei ce leagă încă de pe vremea studenţiei pe cele două autoare. AUTOARELE

hiatul. Prepoziţiile articulate Formele prepoziţiilor articulate Articolul nehotărit '. triftongii Consoanele Litere de origine străina Grupuri de litere Accentul Eliziunea şi apostroful Apocoparea sau trunchierea Adăugarea unor sunete Abrevierile Despărţirea cuvintelor în silabe 5 13 13 14 15 17 18 19 20 21 22 22 24 25 25 25 25 27 27 28 28 30 30 31 31 34 34 35 37 37 37 41 : MORFOLOGIE ARTICOLUL Articolul hotărlt Formele articolului hotărît . Formele articolului nehotărit Articolul partitiv Folosirea şi omiterea articolului partitiv Folosirea şi omiterea articolului . . . Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv Alte situaţii de folosire a articolului hotărît Alte cazuri în care articolul se omite SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Genul substantivelor după terminaţie Genul substantivelor după înţeles 7 .SUMAR Prefaţă NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE Vocalele Diftongii.

Observaţii asupra genului. ci. grande Complementui adjectivelor Gradele adjectivelor G r a d u l pozitiv Gradul comparativ G r a d u l superlativ Adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ . substantivelor F o r m a r e a femininului substantivelor Numărul substantivelor P l u r a l u l substantivelor masculine P l u r a l u l substantivelor feminine S u b s t a n t i v e invariabile S u b s t a n t i v e cu mai m u l t e forme Substantive cu două forme la singular S u b s t a n t i v e cu două forme la plural S u b s t a n t i v e cu forme duble la singular şi plural S u b s t a n t i v e defective S u b s t a n t i v e cu forme speciale de plural P l u r a l u l substantivelor compuse Declinarea substantivelor ADJECTIVUL P a r t i c u l a r i t ă ţ i ale pluralului adjectivelor Poziţia adjectivelor Acordul adjectivelor F o r m e ale adjectivelor bello şi quello F o r m e ale adjectivelor buono. . vi 4 45 45 49 49 52 54 55 55 56 58 60 62 62 65 71 72 74 75 76 77 78 73 79 79 81 83 83 84 86 87 87 89 90 91 94 97 97 98 98 99 100 10! 102 103 105 106 . . . Adjective cu superlative neregulate Adjective lipsite de unele grade de comparaţie NUMERALUL Numerale cardinale şi ordinale Observaţii asupra numeralelor cardinale Observaţii a s u p r a numeralelor ordinale Folosirea numeralelor cardinale şi ordinale Alte numerale PRONUMELE Pronumele personale Formele pronumelor personale la n o m i n a t i v (cazul subiectului) Folosirea pronumelor personale la n o m i n a t i v Pronumele personale în funcţie de complement Formele accentuate ale pronumelor Pron urnele reflexive Formele neaccentuate ale pronumelor Poziţia formelor neaccentuate (atone) Combinaţii de pronume n e a c c e n t u a t e Particulele pronominale ne.

Pronumele Promane de politeţe şi adjective posesive 109 110 112 112 114 117 119 122 123 123 128 130 130 131 131 135 140 143 143 143 146 153 158 160 160 160 175 180 185 186 186 186 188 I89 191 191 196 197 .a Acordul participiului perfect Verbele neregulate Observaţii a s u p r a conjugării verbelor neregulate Principalele verbe neregulate Conjugarea Conjugarea la diateza reflexivă la diateza pasivă Verbele auxiliare de m o d a l i t a t e Folosirea impersonală a verbelor personale Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ Folosirea modului condiţional Folosirea modului conjunctiv Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv Folosirea modului gerunziu Folosirea modului participiu ADVERBUL Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele de mod de timp de loc de cantitate de afirmaţie de negaţie . 198 198 199 200 201 202 202 Si impersonal şi si pasiv Tabloul prenumelor şi adjectivelor posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele de identitate Pronumele relative Pronumele şi adjectivele interogative Adjectivele exclamative Pronumele şi adjectivele nehotărite Alte adjective şi pronume nehotărite VERBUL A. Criterii sintactice B . .a Conjugarea a I l I . . Criterii morfologice Modurile şi timpurile cerbului Verbele auxiliare Folosirea auxiliarelor Conjugarea Conjugarea la diateza activă Conjugarea I Conjugarea a I i .

.Locul adverbelor in propoziţie . 203 203 206 206 209 212: 212 213 213 214 214214 215 215 215 216 216 216 217 218 220 — . Prepoziţii improprii CONJUNCŢIA A.. : : :. Conjuncţiile sufoordonatoare Conjuncţii explicative (declarative) Conjuncţii temporale Conjuncţii cauzale Conjuncţii modale Conjuncţii finale Conjuncţii concesive Conjuncţii consecutive Conjuncţii condiţionale Conjuncţii de excepţie Conjuncţii interogative indirecte Conjuncţii dubitative INTERJECŢIA STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI Derivarea Gradarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale NOŢIUNI D E SINTAXĂ PĂRŢILE PROPOZIŢIEI Subiectul Predicatul N u m e l e predicativ Acordul predicatului cu subiectul Atributul Apoziţia Complementul Propoziţii subordonate explicite şi implicite FRAZA A. Prepoziţii proprii B. Gradele de comparaţie ale adverbelor PREPOZIŢIA A.. 222 233 233 234 237 238 238 239 239 240 241 241 242 244 245 245 246 248 249 251 . : : : : : : : . Conjuncţiile coordonatoare B . indirecte (se non 254 256 256 257 258 10 . F r a z a prin s u b o r d o n a r e timpurilor Concordanţa timpurilor l a m o d u l indicativ Concordanţa timpurilor la m o d u l conjunctiv Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative condizionale ) Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale Propoziţii t e m p o r a l e Propoziţii cauzale Propoziţii finale ••i : Î . F r a z a prin Concordanţa coordonare B .

PROSATORI 258 259 259 259 260 260 261 262 264 268 268 270 272 279 279 286 291 306 .Propoziţii consecutive Propoziţii concesive Propoziţii comparative Propoziţii circumstanţiale de loc Propoziţii modale Propoziţii relative Propoziţii condiţionale Se condiţional (periodul ipotetic) VORBIREA DIRECTĂ ŞI INDIRECTĂ LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică Aspecte ale limbii italiene contemporane Stiluri funcţionale TEXTE EV SPKIJDrtTL GRAMATICII BARZELLETTE DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA DALLA LETTURA ALLA GRAMMATICA POETI.

I .

h (acca). g (gì). s (esse). Citirea cuvintelor pe litere se face astfel: libro — carte — ellej i. la enne. professoréssa — profesoară. o (o). In scrierea curentă sunetul închis sau deschis nu se marchează grafic. b (bi). erre. amica — prietenă. u (a). y (i greca). la vu. q (qu). a. yogur — iaurt— i greca. vittòria — victorie. e şi o pot avea în silabă accentuată o pronunţie închisă sau deschisă. în mod convenţional însă gramaticile şi dicţionarele notează sunetul închis cu accent ascuţit (') iar cel deschis cu accent grav (s) cu scopul de-a indica: 1) pronunţia corectă a cuvîntului ca în exem­ plele: mése — lună. terma- le . f (effe). t (ti). d (di). persóna — persoană. y) adoptate din alte limbi pentru tran­ scrierea cuvintelor de origine străină. o . w. 1 (elle). a. p (pi). dolóre — durere. r (erre). o. enne. erre. quaderno — caiet — qu. ti. Ordinea aşezării literelor în alfabet şi denumirea lor convenţională în limba italiană este următoarea: a (a). x. u au întotdeauna sunete unice şi se pronunţă la fel ca în limba română: figura — figură. i.lbi. erre. n (enne). Pronunţată separat fiecare literă este precedată de articolul hotărît feminin la (care înlocuieşte substantivul la lettera — litera) ca în exemplele: Ia ci. e. di. j (i lunga). k. o . k (kappa). la i greca. e (e). v (vu sau ci). m (emme). cu^ura — cultură. e (ci). i. x (ics). z (zeta). e. fratèllo — frate. u. w (doppia vii sau ci). u. în funcţie de accentul silabei sau de grupul vocalic din care fac parte. i (i). §3 B. o.NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE (NOZIONI DI FONETICA ED ORTOGRAFIA) §1 Alfabetul limbii italiene cuprinde 26 de litere dintre care 21 de origine latină şi 5 (j. Vocalele §2 Limba italiană are 5 vocale: a. attènto — atent. gi. u. vocalele au urmă­ toarea pronunţie: A.

quo). oi: coi — voi. /t'ero-mîndră. scio. neutro — neutru . 2) pronunţia corectă a unor omonime* la care sunetul închis sau deschis al respectivelor vocale este singurul indiciu pentru sensul diferit al acestora: è (e închis) pèsca — pescuit légge — lege é — şi vènti — douăzeci ó (o închis) vòlto — faţă fóro — gaură cólto — cult rósa — roasă fògge è (e deschis) pèsca — piersică — citeşte è — este vènti — vînturi ò (o deschis) vòlto — întors fòro — for. § 5 B. Vocalele hiatului fac parte întotdeauna din două silabe diverse. chiudo — închid. NOTĂ: în grupurile qua (que. hiatul. cu două emisiuni de voce. piaţă. qui. io. ciu). Diftongul rezultă din combinaţia vocalelor i şi u (vocale slabe) cu a. iu. e. ciò. exer­ ciţiu. còlto — cules ròsa — trandafir Vocalele e şi o în silabă neaccentuată au întotdeauna sunet închis. uo: puntuale — punctual. fiume — rîu : ua. g. c. triftongii § 4 A. o (vocale tari). Vocalele unui diftong aparţin aceleiaşi silabe deci în scris nu se pot separa (vezi § 16). eia (eie. Vocala e la începutul unui cuvînt nu se diftonghează: se pro­ nunţă ca e iniţial în limba română din cuvintele: erou. emblemă. Cei mai frecvenţi diftongi sînt: ia. glia. vocalele i şi u nu alcătuiesc cu vocalele ală­ turate diftongi. fieratîrg. causa — cauză . 14 . (glie. fuori — afară . C. * omonime — cuvinte identice ca formă dar diferite ca sens: fiera-fiarâ. fieno — fin. gl. deoarece în aceste grupuri ele rămîn simple semne grafice care indică o pronunţie specifică consoanelor: q. ie. eu: farei — aş face.metro — termometru . giù). acestea formează un hiat. gio. sciu). ue. iu: piato — farfurie. egli — el. moina — răsfăţ. Diftongii sînt grupuri formate din două vocale alăturate care se pronunţă cu o singură emisiune de voce. glio. ei. già (gie. guerra — război. au: zaino — rucsac. erba — iarbă. Se va pronunţa deci: esercizio — exerciţiu. Cînd două vocale întilnindu-se se pronunţă separat. Diftongii. ai. fiore — floare. scia (scie. gliu). se.

. NOTĂ: Triftongul iuo tinde în limba modernă să fie înlocuit de diftongul io: giuoco — gioco — joc. c) cînd cuvintele se formează cu prefixele ri şi re: ri-a-ve-re — a avea din nou. b.Hiatul se formează: a) Cînd se întâlnesc două vocale tari (a. § 8 B. 1. l. mangiai — mîncai. uoi. oe: te-a-tro — teatru. figliuolo — figliolo — fiu. raccontare — a po­ vesti (vezi § 8). o sau de alte consoane: cuore — inimă. r. gara — întrecere. ci-a — stradă. c şi g urmate de vocalele e şi i: cesto — coş. po-e-ta ~ poet. A. nu se despart în scris. Triftongii sînt grupuri formate din trei vocale alăturate •care se pronunţă cu o singură emisiune de voce şi. f. camera — cameră. po-e-si-a — poezie. albergo — hotel . 3. iei. re-a-gi-re — a reacţiona. Pronunţarea următoarelor consoane este diferită faţă de limba română. «o. Consoanele duble (le doppie) care sînt o caracteristică a limbii italiene iar pronunţia lor corectă cere o durată prelungită a sunetului respectiv: oggi — azi. programma — program. a-e-re-o — avion. 2). gelo — ger. cuoi — boi. letto — pat. pi-o-lo — ţă­ ruş. o ) în grupuri ca ea. d) în mod excepţional în cuvinte ca li-n-to — lăută. miei — ai mei. c şi g urmate de vocalele e si i între care se intercalează un h •amiche — prietene. 2. d-o — unchi. n. ghioKo — lacom . b) cînd vocalele slabe (i. m. <vezi § 8. t. fmestra — fereastră. p. e. ae. magro — slab.altei vocale.go/a — gît. chiace — cheie. gigante — uriaş . iai: guai! — vai !. coda — coadă. Cei mai frecvenţi triftongi sînt: uai. sau pot fi duble: mamma — mamă. stanco — obosit. 4. critico — critic. Triftongii se formează din vocalele slabe t şi « care se alătură . cucina — bucă­ tărie. Consoanele § 7 în limba italiană consoanele pot fi simple: tema — temă. c şi g urmate de vocalele a.aparţinînd aceleiaşi silabe. gusto — gust. 15 . Pronunţarea următoarelor consoane este identică cu cea din limba română: 1. u) sînt accentuate şi se află lingă alte vocale: pa-u-ra — frică. d. gloria — glorie etc. a. v bambino — copil. ragne — riduri. clima — climă. <dopo — după. § 6 C.

care ar putea fi confundate cu alte părţi de vorbire pronunţate identic : ho — eu am. pronunţia lor în italiană este unitară: accento — accent se pronunţă acento prelungindu-se consoana e fără însă a fi repetată ca în limba română .) hangar — hangar (pronunţat ungar). 16 .cui: quadro — tablou. ghe-ghi — pronunţia consoanei h este aceeaşi ca şi în limba română (vezi § 8. faţă de ai (prepoziţie articulată mase. e) urmată de consoanele e. sono — sìnt. b) între consoană şi vocală: pensare — a gìndi. q. c) în poziţie iniţială a unor cuvinte împrumutate din alte limbi: hotel — hotel (pronunţat otel). liquido — lichid. vai! (pronunţat — de). faţă de a — la .a fi. qui-. ahimè / — aoleu ! (pronunţat aimè). que-. b) la unele persoane în conjugarea verbului „avere" la indicativ prezent. 2. acquistare — a cumpăra. t: scolaro — şcolar.Respectarea consoanelor duble în pronunţare şi scriere este obliga­ torie deoarece adesea ele marchează sensul diferit al unor cuvinte: penna — peniţă pena — pedeapsă beila — frumoasă bela — behăie carro — car caro — drag rossa — (de culoare) roşie rosa — trandafir NOTĂ: în cazul dublării consoanelor c şi g înainte de vocalele e şi i. S (esse) are pronunţii diferite în funcţie de poziţia sa în cuvînt. consi• glio — sfat. sasso — piatră. In cuvintele în care q este precedat de e pronunţia sunetului se prelungeşte ca la consoanele duble. sporco — murdar. hanno — ei au. pi. pronunţate accua şi aceuistare cu insistenţă asupra consoanei c. fără alte modificări: acqua — apă. hai — tu ai. — Se pronunţă ca în limba română (surd) cînd este: a) iniţială urmată de o vocală: secolo — secol. questo — acesta. Sicilia — Sicilia. faţă de o — sau . In grupurile che-chi. suono — sunet . d) dublă intervocalica: cu respectiva prelungire a _ sunetului: essere =. spre deosebire de limba română în care fiecare consoana se pronunţă repetat. 4. aggettivo — adjectiv se pronunţă agetivo cu prelungirea respectivelor consoane duble. Non capisco un 'acca — Nu înţeleg nimic. studio — învăţătură. squadra — echipă. persino — pînă şi . p. f.) . deh ! — iertare. cinque — cinci. cue. 2). Lipsa valorii fonice a dat acestei consonante sensul de „nimic" în expresii de tipul: Non vale un 'acca — Nu valorează nimic. sforzo — efort. 3. professore — profesor. ha — el are. Q (cu) este întotdeauna urmată de u şi o altă vocală în diftong: qua-. şi se pronunţă cua. II (acea) nu se pronunţă fiind un simplu semn grafic: a) în unele interjecţii: ahi — vai ! (pronunţat — aii). faţă de anno — a n . hitleriano — hitlerist (pronunţat itleriano.

extra — extra. r. NOTĂ: în unele cuvinte compuse sau formate cu prefixe. zolla — brazdă. d. k. jabò — jabou (din franceză. l. neexistînd o regulă care să delimiteze strict cele două feluri de pronunţare ale consoanei z. dama — dans. Pentru o pronunţare cît mai corectă se recomandă şi consultarea-: unui dicţionar de specialitate. Risorgimento — ist. week-end (din engleză. pronunţat gez).wolframio — wolfram. pronun­ ţat jabò). fie printr-un sunet adaptat la pronunţia limbii italiene. judo — (din japoneză. Risorgimene Pentru s intervocalic indicaţiile se referă la limba literară deoarece* în vorbirea comună pronunţia acestei consoane nu are un caracter unitar pe întreg teritoriul Italiei. kolkhos — colhoz sau ca grupul de litere che: kepi — chipiu (pronunţat chepi). x. tristezza — t r i s ­ teţe. s se pronunţă surd.ehilogram (pronunţat chilogramo) . pronunţat uichend) . svenire — a leşina. J (i lunga) se poate pronunţa ca vocala i în cuvinte ca: iugo­ slavia. b) dz: zero — zero. K (cappa) se pronunţă ca un c românesc în cuvinte ca: klaxon — claxon. ca în limba română: stasera — astă seară. m. Mar ionio — . b) urmată de consoanele b. ex-direttore — fost director. pronunţat giudo) . deşi în poziţie intervocalica. W (doppia vu) se pronunţă fie v-. dar se întîlnesc şi în unele nume proprii italiene ca: Jacopo — Iacob. organizzare — a organiza. Aceste litere pot fi pronunţate fie ca în limba de origine a cuvîntujui care le conţin. pronunţat uischi). super. zio — unchi . girasole — floarea-soarelui. n. milanese — milanez. 5. azzurro — albastru. w. risuonare — a răsuna. Wagner — „ sau cu sunetul specific limbii străine de origine : wisky — wisky (din engleză.Marea Ionică. kaki — culoarea kaki (pronunţat cachi) şi respectiv ca grupul de litere che în abreviaţiile : km.— Consoana s se pronunţă ca z românesc (sonor) cînd este: a) simplă intervocalica: riposo — odihnă (pronunţat ripozo). g. prezzo — preţ. junior — junior sau prin sunetul specific limbii străine: jaz:— jaz (din engleză. 17 .. v: snel­ lo — zvelt (pronunţat znelo). —. kg. y se folosesc pentru scrierea unor cuvinte împrumutate din alte limbi. Litere de origine străină § 9 Literele de origine străină: j . usare — a folosi. X (ies) se pronunţă cs\ saxofono — saxofon. — chilometru (pronunţat chilometro). bisbigliare — a susura.. Z (zeta) indiferent de poziţia sa în cuvînt sau de faptul că este simplă sau dublă are două pronunţii: a) ca ţ românesc: lezione — lec­ ţie (pronunţat leţione).

A. GN — fără sunet corespunzător în limba română-se pronunţă ca un n muiat urmat de i (aproximativ nni) în cuvinte ca: sogno — vis. sbaglio — greşeală. piscina — bazin. fie din trei litere (trigrammi) care se pronunţă printr-un sunet specific limbii italiene. 18 . a părăsi. scienza — ştiinţă. i ramine doar un semn grafic şi se pronunţă ş + vocala care urmează (scio—>şo. SCI — se pronunţă şi atunci cînd este urmat de consoană: scin­ tilla — scînteie. cînd vocala i din grupul sci + vocală se pronunţă ca atare: sciare — a schia. Tot ca în limba română se pronunţă grupul consonantic gl cînd nu este urmat de i: inglese — englez. ele se pronunţă exact ca în limba română (vezi § 7 . scimmia — mai­ muţă. GLI — de asemenea fără sunet corespunzător în limba română se pronunţă ca un l muiat (aproximativ Ili) în cuvinte ca: figlio — fiu. geroglifico — hieroglific. nascita — naştere. ruscel­ lo — rîu. o particula­ ritate a limbii italiene o constituie existenţa unor giupuri grafice for­ mate fie din clouă litere (digrammi). glicerina — glicerina. ganglio ~ ganglion. consiglio — sfat. Wagner. compagno — tovarăş. lasciare — a lăsa. sciu—+şu. ghe-ghi. cînd gli se pronunţă ca în limba română: negligente — neglijent. scie—+şe. Grupurile de litere amintite nu se dublează niciodată şi se pro­ nunţă foarte puternic. în unele cuvinte grupul gn poate fi urmat de i fără să modifice pronunţia: ogni — fiecare. glucosio — glu­ coza. Excepţie. Atunci cînd grupul sci este urmat de o vocală. scena — scenă. 3). gloria — glorie. SCE — se pronunţă se: pesce — peşte. sciupare — a deteriora. fascismo — fascism. ge-gi sau de trei litere che-chi.Grupuri de litere § 10 Alături de regulile de pronunţie deja enunţate. glicine — glicină. ascensione — ascensiune. scia-^-şa): sciopero — grevă. com­ pagnia — tovărăşie. Excepţie. ingegnere — inginer. scendere — a coborî. Excepţii. în ce priveşte grupurile de două litere: ce-ci. sogniamo — noi visăm. cînd gn se pronunţă ca în română: wagneriano — wag­ nerian.

A. desiderano — ei doresc. può — el poate. Excepţii: nu au accent grafic qui — aici. già — deja. pentru că. virtù — virtute. accent grav x care marchează vocalele finale precum şi sunetul deschis al vocalelor e şi o (vezi § 3): caffè — cafea. 3 — înainte de antepenultima silabă (parole bisdrucciole) : abitano — ei locuiesc. B. affinché — spre a. Accentul grafic. dando­ gliela — dîndu-i-o. dintr-un cuvînt se numeşte accent grafic. Accentul care marchează această pronunţare se numeşte accent tonic. tavola — masă . qua — aici. ascuţit sau grav. partì — plecă. Aceasta se numeşte silaba tonică iar vocala ei este vocala tonică: favola — fabulă. 19 . trovò — el găsi. onestà — cinste. e).. viceré — vicerege. sillaba — silabă. lavoro — muncă. b) pe unele cuvinte monosilabice terminate în diftong: giù — jos. Accentul tonic. accent ascuţit)' care marchează vocalele finale precum şi sunetul închis al vocalelor e şi o: perchè — pentru ce. facendomelo — făcîndu-mi-1. In cuvintele italieneşti poziţia accentului tonic poate fi pe: 1 — penultima silabă (parole piane): bambino — copil. più — mai. NOTĂ: Majoritatea cuvintelor din limba italiană au accentul pe penultima silabă fiind cuvinte . ventitré — douăzeci şi trei. apostrofo — apostrof. una dintre acestea se pronunţă cu mai multă intensitate. lui — el. ca să. potrà — va putea. El poate fi de două feluri: 1.piane". In orice cuvînt format din mai multe silabe. Semnul prin care se notează vocala accentuată. tribù — trib. s-a convenit ca în lucrarea de faţă să se marcheze vocala accentuată a acestora printr-un punct aşezat dedesubtul ei. natura — na­ tură. 4 — ultima silabă (parole tronche). El nu se notează in scris decît în cazuri speciale (vezi § 11. catte­ dra — catedră. mai — niciodată. gioventù — tineret. pietà — milă. se notează în mod obligatoriu în următoarele situaţii : a) pe cuvintele cu accentul pe ultima silabă (parole tronche): verità — adevăr. felicità — fericire.Accentul § 11 Pronunţarea corectă a cuvintelor din limba italiană este indicată de accentul tonic sau grafic.. situaţie în care accentul se notează grafic: città — oraş. Accentul grafic. cortile — curte. 2. ciò — aceasta. tocmai pentru a nu se confunda cu accentul grafic. imitile — inutil. 2 — antepenultima silabă (parole sdrucciole): medico — medic. Pentru a veni în sprijinul unei pronunţii corecte a cuvintelor „sdrucciole" şi „bisdrucciole".

e) pe unele cuvinte plurisilabice al căror accent diferit este sin­ gurul indiciu al diferenţei de sens: àncora — ancoră sùbito — imediat compito — temă capitano — căpitan nettare — a curati ancora — mea subito — suferit compito — împlinit capitano — se întîmplă nettare — nectar Eliziunea şi apostroful § 12 Eliziunea este căderea vocalei finale neaccentuate a unui cuvînt urmat de alt cuvînt care începe tot cu o vocală. glieYho detto — i-am spus-o. în locul vocalei suprimate se pune apostroful: lo aereo — l'aereo — avionul. parlerà. quello uomo—quell'uomo—acel om. Varte — arta. quelYipotesi — acea ipoteză. § 20) precum şi cu articolul una (v. santo: belYappartamento — apartament frumos. grande (v. ammestate — o vară. dove è — dov'è u n d e este. una amica — un^mica—o prietenă. all'ospite — musafirului. 3) cu adjectivele bello. (v. SanV An­ tonio — Sfîntul Anton. fem. sing. per­ soana a IlI-a a verbelor regulate la indicativ-perfectul simplu: par­ lerò — voi vorbi. Yaceea incontrata — o întîlnise. — va vorbi. quello. dell'eròa — a ierbii. § 87 . § 18) şi prepoziţiile formate cu acestea {v. 2) cu pronumele /o.c) pe unele cuvinte monosilabice omonime pentru a marca deo­ sebirea de sens: è — este tè — ceai sé — pe sine si — da di — zi là — acolo ne — nici dà — el dă e — şi te — pe tine se. § 61 . A. mangiò — el mîncă . reflexiv) di — de (prepoziţie) la — articol hot. la. parlò — el vorbi . questo. quesf albero—pomul acesta. 89) : Vho guardato — l-am Pi ivit. la (v. — dacă si — se (pron. § 62). ne — despre (din) aceasta da — la. glielo. § 22): l'alunno — şcolarul. 20 . gran^ anima — suflet mare. gliela (v. 96). de la (prepoziţie) d) pe persoana I şi a IlI-a a verbelor la indicativ-viitor. Eliziunea este obligatorie în următoarele situaţii: 1) cu articolele Io.

4) cu particulele pronominale şi adverbiale (v. 93): C'era urm volta — A fost odată. ale. ca fenomen caracteristic limbii italiene. 5) cu prepoziţia di: la carta d'Italia — harta Italiei. degli occhi — ai ochilor. Apocoparea nu este obligatorie dar se poate face în următoarele condiţii: a) cuvîntul să fie format din mai multe silabe iar ultima să nu fie accentuată . cari che abbaia — cline care latră. d'altra parte — pe de altă parte. esser felice — a fi fericit. quello ragazzo — quel ragazzo — acel băiat. în faţa altui cuvînt: cane che abbaia.f ă . . di' — diei —spune. va' — vai -. grande cosa — gran cosa — mare lucru. Exct 'pţii in care ape coparea este mar 3ată de apos trof : un po' — un poeo . § 19): le ore — orele. precum şi unele imperative : da' — dai — dă. cosa da imparare — lucru de învăţat.ai. gli italiani —italienii. La sfîrşitul rîndului în cazul despărţirii în silabe (v.d u -te. 2) prepoziţia da pentru a nu fi confundată cu di: libro da acquis­ tare — carte de cumpărat. Nu se recomandă eliziunea după: 1) articolele le. d'accordo — de acord. cu' — casa — casa. C'incontriamo alle sette — Să ne întîlnim la ora şapte. este suprimarea vocalei sau a unei silabe finale neaccentuate a unui cuvînt.21 . anello d'ar­ gento — inel de argint. fa'. dalle ami­ che — de la prietene. n. Adesea eliziunea depinde de stilul personal al vorbitorului. Excepţii: d'ora in poi — de acum înainte. Spre deosebire de eliziune apocoparea nu se notează cu apostrof. Apocoparea sau trunchierea § 13 Apocoparea. r: bel parco — parc frumos. nella Italia — în Italia. gli şi respectivele prepoziţii articulate (v. quale è — care este.fai . în limbajul presei se observă uneori tendinţa de a nu respecta acest feno­ men. amor patrio — dragoste de patrie. de' — dei -. B. gran libro — carte mare. 3.pu i n . m. § 16) : lo orologio — ceasul. b) prin căderea vocalei sau silabei finale cuvîntul să se termine într-una din consoanele: l. § 90. signore Ferrari — signor Ferrari — domnul Ferrari.

piccolo gnomo — spiriduş mic.ra — Signora — doamnă (doamnei) Sig.mo — Affezionatissimo — Prea devotatul 22 . Termenii epistolari de adresare: Egr. intervine uneori pentru obţinerea unei pronunţii cît mai melodioase. — Ragioniere — contabil On. — Ingegnere — inginer Rag. — Signoria Vostra — Domnia Voastră Aîî. z. per xscherzo — din glumă. — Dottore — doctor (titlul ştiinţific) Prof. — Avvocato — avocat Ing.V. Abrevierile § 15 Abrevierile sînt prescurtările unor cuvinte la care se recurge adesea în limba italiană contemporană. y: belìo specchio — oglindă frumoasă. ps. acestora li se adaugă un d final : tu ed io — tu şi eu.mo — gentilissimo — prea amabile 111. sau Dr. adăugarea unor sunete de legătură (accrescimento — adăugare) la sfîrşitul sau începutul unui cuvînt. o — sau.na — Signorina — domnişoară Dott. precum şi prepoziţia a — la.e) apocoparea să nu fie făcută în faţa unor cuvinte care încep cu s urmat de consoană (s impur). B. in lspagna — în Spania. gn. Cind conjuncţiile e — şi. Adăugarea unor sunete § 14 Fenomen opus apocopării prin care se suprimă sunete şi silabe. Cuvintelor care încep cu s . — Professore — profesor Avv. Orice cuvînt prescurtat este urmat în mod obligatoriu de punct fără a fi necesar ca următ-orul cuvînt să înceapă cu literă mare. pn. un cane oi un gat­ to — un cîine sau o pisică. — Onorevole — Stimate Gent. sînt urmate de un cuvînt care începe cu o vocală.mo — Illustrissimo — mult prea stimate S. quello yogurt — acel iaurt. A. X. grande zaino — rucsac mare.f consoană şi sînt precedate de cuvinte care se termină în n sau r — li se adaugă un i iniţial : in iscuola — în şcoală. Cele mai obişnuite abrevieri sînt: A. — Egregio Signore — stimate domn Sig. sig. per iscritto — în scris. ed allora — şi atunci. cado ad aspettare — merg să aştept.

imp. congiuntivo — conjunctiv. m. — numero — număr D. avv. ecc. voi.B. o asociaţie. — femminile — feminin. — per esempio — de exemplu. — figura — figura. Sigle Siglele sînt abrevierile rezultate din iniţialele mai multor cuvinte care indică o instituţie. cap. PCR — Partito Comunista Romeno — Partidul Comunist Român PCI — Partito Comunista Italiano — Partidul Comunist Italian ONU — Organizzazione /V'azioni Unite — Organizaţia Naţiunilor Unite CGE — Compagnia Generale di Elletricità — Compania Generală de Electricitate CIO — Comitato Internazionale Olimpico — Comitetul Olimpic In­ ternaţional FIAT —Fabbrica Italiana Automobili Torino — Fabrica Italiană de Maşini. — chilogramo — chilogram Km. — era nostra — era noastră a e. — congiunzione — conjuncţie. — imperfetto — imperfect. f. C. Abrevieri care indică termeni editoriali: pag.B. sau imperativa — imperativ. — manoscritto — manuscris. agg.es. — indicativo — indicativ.n. — volume — volum. part. — ante era nostra — înainte de era noastră M. — corrente anno — anul curent (în curs) c m . — ag­ gettivo — adjectiv. — maschile — masculin. — Medio Evo — Evul Mediu Kg'.y. — eccetera — şi aşa mai de­ parte. — chilometro — kilometru tomi. Abrevieri care indică noţiuni de timp şi cantitate. — prossimo venturo — viitorul apropiat p.p. Torino CGIL — Confederazione Generale Italiana del Lavoro — Confederaţia Generală Italiană a Muncii RAI — Radio Audizioni Italiane — Radiodifuziunea Italiană 23 . — tonnellata — tonă No. — capitolo — capitol. — avverbio — adverb. esempio — exemplu. — corrente mese — luna curentă p. — articolo — articol. N. c a . E.n. v.E. — prossimo passato — trecutul apropiat e. — vedi sopra — vezi sus. un organism internaţional. p. es.s. cong. — pagina — — pagina. Termenii gramaticali uzuali: m. art. un partid etc. — nota bene — — observă ! fig. un organ central. — participio passato — participiu trecut.s. pass. ind.

inclusiv grupul consonantic cq al-li-e-co — elev. mai ales îu presa contemporană. h) vocalele unui hiat se despart în silabe diferite: e-ro-e — erou. m.). fi-g\ia — fiică. sci: joe-see — peşte . a-scol-ta-re — a asculta.consoană nu se desparte ci formează. d) grupul s -f. nel-Fe-ser-ci-to — in armată. se ţine seama de următoarele re­ guli : a) fiecare consoană formează o silabă cu vocala următoare: sa-lu-te— sănătate. gli. Se reco­ mandă evitarea acestor greşeli. ca şi-n limba română. mai ales cînd aceasta se impune la sfîrşit de rînd. deci des­ părţirea se face astfel: del-Va\4i-c-vo — al elevului. se observă uneori. .Despărţirea cuvintelor în silabe § 16 Pentru a despărţi corect cuvintele în silabe. sce. r urmate de o altă consoană formează o silabă cu vocala precedentă: car-ne — carne. In ce priveşte despărţirea în silabe la capătul rîndului. ru-scd-lo — rîu . com-pa-gna — tovarăşă. im-pa-ra-re — a învăţa. di-a-fa-no — diafan . spre deose­ bire de limba română. con-so-n&n-te — consoană. Y&t-mo-sfe-ra — atmosfera. a -ros-si-re — a roşi. e) dublele aparţin unor silabe diverse. o singură silabă cu vocala următoare : di-sţia-ce-re — neplăcere. ae-qna — apă. ei aparţin aceleiaşi silabe: uo-mo — om. at-ira-ver-so — prin. folosirea articolului şi a prepoziţiei articulate fără eliziune (allo albergo — la hotel. buoi — boi . pun-tua-le — punctual. cum ar fi: apostrof la sfîrşit de rînd. abateri de la regulile amin­ tite. ma-gro — slab . c) consoanele 1. mi-ni-stro — ministru. &1-CU-TÌO — v r e u n . miei — ai mei. x. b) orice consoană urmată de 1 sau de r formează o silabă cu vo­ cala care urmează : eru-de-le — crud. po-e-ta — poet. n. pa-ro-la — cuvînt. g) de asemeni nu se pot despărţi formînd o silabă unică grupurile consonantice: gn. a-tle-ta ~ atlet. f) diftongii şi triftongii nu se pot despărţi. i) apostroful nu poate ramine izolat la sfîrşitul rîndului.

deierrninîndu-i genul şi numărul: il lavoro — munca. Vandare — mersul etc. în limba italiană articolul este proclitic şi apare ca un cuvînt independent: la camera — camera. După funcţia sa gramaticală articolul este hotărlt (articolo determi­ nativo). Vutile — utilul. el fiind alipit substantivului. Spre deosebire de limba română. în care poziţia articolului este -enclitică. ARTICOLUL HOTARÎT Formele articolului hotărît § 18 Genul Singular IL Masculin LO L' LA Feminin L' LE Plural I GLI 25 . Articolul se acordă întotdeauna în gen şi număr cu categoria gra­ maticală pe care o determină. gli uomini — oa­ menii. il perché — cauza. nehotărit (articolo indeterminativo) şi partitiv (articolo partitivo).MORFOLOGIE (MORFOLOGIA) ARTICOLUL L'ARTICOLO § 17 Articolul este categoria gramaticală care nu apare niciodată singură ci însoţeşte un substantiv sau un echivalent al acestuia. l'esempio — exemplul. le case — case/e.

B. dar il tuo amico . pn.. gli iugoslavi — iugoslavii .§ 19 Folosirea uneia sau alteia dintre formele articolului depinde întotdeauna de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (substantiv. le erbe — ierburile. il piatto — farfuria. ps.. gli zii — unchii . Articolele ii şi i se folosesc în faţa substantivelor de genul mas­ culin la singular şi respectiv plural care încep cu o consoană (exceptînd s impur *. gli yogurt — iaur­ turile . lo psicologo — psihologul. y. lo zio — unchiul . gli esami — examenele. Articolele Io şi gli se folosesc înaintea substantivelor mascu­ line singular şi plural care încep cu: s impur *. gli spazi — spaţiile. gli scultori — sculptorii . i vestiti — rochiile. le ricerche — cercetările. lo yogurt — iaurtul. lo iugoslavo — iugoslavul. z. spavento spaimă. * S impur este ş urmat de consoană: studente — student. la scienza — ştiinţa. gli ingegneri — inginerii. z. lo gnocco — găluşca. C. glipneumococchi— pneumococii . Articolele 1' şi gli se folosesc înaintea substantivelor masculine singular şi plural care încep cu vocală: l'albergo — hotelul. E. dar il piccolo scolara — micul şcolar . gli alberghi — hotelurile . y. gli italiani — italienii . NOTĂ: Articolele Io şi la în faţa substantivelor masculine şi feminine la singular seapostrofează. le onde — valurile. lo iutificio — fabrica de iută. dar i migliori ingegneri — cei mai buni ingineri. lo gnomo — spiriduşul. lo zoccolo — sabotili (încălţămintea) . i urmat de vocală): il libro — cartea. gli xilofoni — xilofoanele. § 12): Vitaliano — italianul. lo scultore — sculp­ torul. le vie — stră­ zile . Eliziunea nu se recomandă însă la plural chiar dacă vocalele care se întîlnesc sînt identice (v. 26 . x. l'esame — exa­ menul. pronume) : lo scolaro — şcolarul. l'erba — iarbă. A. Vinglese — englezul. gli inglesi — englezii . lo pneitmococco— pneumococul.. i piatti — farfuriile . i urmat de vocală: lo spazio — spaţiul. i quartieri — cartierele . gli zoccoli — saboţii . l'onda — valul. gn. il quartiere — cartierul. verb. le azioni — ac­ ţiunile. gli iutifici — fabricile de iută. gli gnomi — spiri duşii. gn. x. i libri — cărţile . gli gnocchi — găluştele. l'università — universitatea^ le università — universităţile. lo xilofono — xi­ lofonul. D. Articolele la şi le se folosesc în faţa substantivelor femininesingular şi plural care încep cu o consoană: la \ia — strada. ii Yestito — rochia. gli psicologi -. la ricerca — cercetarea. ps.psihologii. pn. le scienze — ştiinţele . sgorbio — pată de cearnelă. l'amico — prietenul. adjec­ tiv. Articolele 1' şi le se folosesc înaintea substantivelor femininesingular şi plural care încep cu vocală: l'azione — acţiunea.

la della alla dalla nella sulla pi­ le delle alle dalle nelle sulle r dell' all' dall' nell' sul!' di a da in su Prepoziţiile articulate se folosesc după aceleaşi reguli ca şi arti­ colul hotărît. Principalele prepoziţii care se unesc cu articolele hotărîte la sin­ gular şi plural sînt di. da. Io dello allo dallo nello sullo Pi­ gli degli agli dagli negli sugli masculin feminin sing. il rilievo dei paesi vicini ~. cu aceasta: di -f la cucina = della cucina — (a) bucătă­ riei : despre bucătărie . davanti al­ l'entrata del palazzo — în faţa intrării blocului. Prepoziţia con se poate uni şi ea cu articolul hotărît: col. § 19): il colore della tovaglia — culoarea feţei de masă. le scoperte degli scienziati — descoperirile oamenilor de ştiinţă. da -j. nel centro della città — în centrul oraşului. a. ii del al dai nel sul pi. coi ragazzi — cu băieţii. Formele prepoziţiilor articulate § 21 Articol masculin Prepoziţie sing. su. colla. visita allo zoo — vizită la grădina zoologică. 27 . in. Ea se formează din unirea articolului hotărît al unui substantiv precedat de o prepoziţie.l'aeroporto = dall'aeroporto — (de) la aeroport. Tendinţa limbii contemporane este însă de a folosi prepoziţia con separat de articol. fiind categoria gramaticală cea mai frecvent întâlnită în frază. si parla sul contributo della letteratura — se vorbeşte despre contribuţia literaturii. i dei ai dai nei sui sing. fem inin sing.Prepoziţiile articulate § 20 Prepoziţia articulată este o caracteristică a limbii italiene. negli ospedali dai inalati — în spitale la bolnavi. coi sînt forme frecvent întîlnite: col tempo — cu timpul.relieful ţărilor vecine. coli' anima — cu sufletul. a i i ristoranti = ai ristoranti — la restaurante . adică în funcţie de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (v.

y. de'. NOTĂ: în textele literare vechi prepoziţiile articulate apar fie în forme separate: de la. a\ co' în loc de nei. iar forme ca pel pentru per ii sau pei pentru per i sînt foarte vechi. singular. z gn. uu grande scrittore — un mare scriitor. a Io. pn. ai. care încep cu s impur. ps. dalle. Articolul nehotărît uno se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. un esercito — o armată. gn.Prepoziţia per nu se articulează. fie în forme apostrofate: ne'. în loc de della. i + vocală) sau cu o vocala: un caffè — o cafea. ARTICOLUL NEHOTĂRÎT § 22 Spre deosebire de articolul hotărît care determină cu precizie un substantiv. un noto artista — un artist cunoscut. A. coi. B. dei. z. allo. Ca poziţie articolul nehotărît este proclitic ca şi în limba română. singular. Articolul nehotărît un se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. 28 . un aereo — un avion. un beli''appartamento — un apartament frumos. ps. da le. x. fără a-1 determina. Formele articolului nehotărît § 23 Genul Masculin Singular un uno una un' Plural dei degli delle Feminin § 24 Criteriul de alegere a formei corecte a articolului nehotărît este identic cu cel al întrebuinţării articolului hotărît: prima literă a cuvîntului pe care-1 precedă. articolul nehotărît (l'articolo indeterminativo) îl indică doar din mulţimea substantivelor de acelaşi fel. un documento — un act. un piccolo strumento — un instrument mic. pn. care încep cu o consoană (în afară de s impur.

uno iugoslavo — un iugoslav. z. degli xilofoni — (nişte) xilofoane. y. un* autista — o şoferită (v. Pentru substantivele cu aceeaşi formă pentru ambele genuri. 1. y. degli yak — (nişte) iaci. 3. pn. uno smisurato odio — o ură nemăsurată. s impur.vocală: degli album — (nişte) albume. x. gn. degli psicanalisti — (nişte) psihanalişti. degli zingari — (nişte) ţigani. degli iutifici — (nişte) fabrici de iută. degli gnocchi — (nişte) găluşte. i -f vocală) : dei limoni — (nişte) lămîi. Forma dei se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine care încep cu consoană (în afară de s impur. Forma degli se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau ad­ jectivelor) masculine care încep cu vocală. 2. uno zaino — un rucsac. un' assemblea — o adunare. uno psichiatra — un psihiatru. se foloseşte prepoziţia di combinată cu articolul hotărît cerut de genul şi iniţiala substantivului (sau adjectivului) respectiv. NOTĂ: Se va acorda o atenţie deosebită ortografiei corecte a articolului nehotărît singular care precedă substantive care încep cu o vocală: — masculinul un nu se va scrie niciodată cu apostrof deoarece este format prin apocoparea (v. ps. uno pneum ococco — un pneumococ. ps. singular. uno xilofonista — un xilofonist. dei braci figli — (nişte) copii cuminţi. prezenţa sau absenţa apostrofului este singura marcă a genului: un insegnante — un profesor. §36).X. x. care încep cu o vocală: uri ape — o albină. un ghiozdan . D. z. dei compagni — (nişte) to­ varăşi. uri antica for­ tezza — o cetate veche. uno gnaulìo — un mieunat. i -f. gn. un 'insegnante — o profesoară. un'eroica lotta — o luptă eroică. degli eleganti stivali — (nişte) cizme elegante. alcune — unele (v. delle operaie — (nişte) muncitoare. — femininul un va fi întotdeauna însoţit de apostrof întrucît este format prin eliziune. una strana notizia — o veste ciudată. Formele de plural ale prepoziţiei articulate di pot fi înlocuite uneori cu adjectivele nehotărîte alcuni — unii. §. y. Forma un' a articolului nehotărît se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine. Pentru pluralul articolului nehotărît feminin există forma delle folosită pentru toate substantivele (sau adjectivele) : delle donne — (nişte) femei. C. una squadra — o echipă. pn. de la forma una: uno impressione — un' impressione — o impresie. i 4. uno yacht — un iaht.vocală: nno spazio — un spaţiu. 107): Ho ammirato dei paesaggi — Ho ammirato alcuni paesaggi — Am admirat nişte (unele) privelişti. § 13) formei uno: uno Aneddoto = un Aneddoto — o anecdotă. un autista — un şofer. Forma feminină a articolului nehotărît una se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine la singular care încep cu o -consoană: una contrada — un ţinut. una bella storia — o poveste frumoasă. delle buone amiche — (nişte) prietene bune. Pentru pluralul articolului nehotărît neexistînd forme proprii. Substituirea este recomandată mai ales cînd 23 .

dar Ho bevuto' un vino buono — Am băut un vin bun. Determinarea unui substantiv la nominativ cu funcţie de subiect: Ti cercano delle amiche. Per raggiungere V'ideale ci vuole dello sforzo — Pentru a-ţi atinge idealul este nevoie de efort: Ho visto dei film italiani — Am văzut cîteva filme italiene. ARTICOLIJL PARTITIV § 25 Articolul partitiv indică o parte dintr-un întreg sau o canti­ tate nedefinită şi se exprimă în limba italiană prin prepoziţia di + arti­ colul hotărît. La singular un substantiv precedat de un articol partitiv are cu totul alt sens decît un substantiv precedat de articolul nehotărît: Voglio bere del vino — Vreau să beau nişte (puţin) vin. Sensul acestei categorii gramaticale este redat în limba română prin: nişte. Determinarea unui substantiv în acuzativ cu funcţie de comple­ ment direct: Scrivo degli esercizi — Scriu nişte exerciţii. delle) ambele indicînd o cantitate nedefinită: Compra dei dolci — Cumpără (nişte) prăjituri . degli.dei. — Am cumpărat-un măr şi o pară. o cantitate oarecare: Mangio del pane — Manine puţina pîine. Ho parlato con alcuni studenti — Am vorbit cu nişte studenţi. puţin. clţiva. Ho scelto dei fiori rossi — Am ales nişte flori roşii.— Te caută nişte prietene . avea nişte pene albastre. citeva.substantivul este precedat şi de o altă prepoziţie: Ho parlato co» degli studenti. L'uccello aveva delle penne azzurre — Pasărea. C. Pluralul articolului nehotărît tinde să dispară în limba modernă. B. La plural sensul şi formele articolului partitiv se confundă cu cele ale articolului nehotărît : (del. Articolul partitiv se foloseşte pentru: A. Ho comperato mele e pere — Am cumpărat mere şi pere. della. Sublinierea unui contrast: Siete per noi degli amici e non dei nemici — Sînteţi pentru noi (nişte) prieteni şi nu (nişte) duşmani. Pentru a conferi o valoare nedeterminată unui plural nu se foloseşte nici articolul: Ho comperato una mela ed una pera. 30 . dello. Folosirea şi omiterea articolului partitiv § 26 I. dell'.

per alcuno: Lui raccontò molte vicende — îmi povesti multe întîmplări . Cu substantive precedate de altă prepoziţie: Si è unito a dei cattivi amici — Se va spune Si è unito a cattivi amici — S-a unit cu nişte prieteni răi. cînd în română spre deosebire de italiană. Nume proprii de persoană § 28 Se foloseşte articolul cu numele de familie (il cognome) care » indica: 1. grupîndu-le din motive didactice. (l'estate — vara. Folosirea şi omiterea articolului § 27 Folosirea şi omiterea articolului hotărît în limba italiană are multe reguli comune cu cele ale limbii române cînd. Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii A. pe lingă acestea pot apărea alte cazuri. andare a teatro — a merge la teatru. più. essere in cucina — a fi în bucătărie.II. uneori forme fixe care nu pot fi încadrate în reguli generale. -Ţinînd cont de această deosebire. il romanzo della Vigano — romanul scriitoarei Vigano. II dizionario c'è sullo scaffale — Dicţionarul este pe raft. meno. 31 . nici bani. Există însă şi frecvente cazuri de neconcordanţă în folosirea şi omiterea articolului. Lo faccio per alcuni amici — O fac pentru cîţiva prieteni : In ufficio ci sono più persone — în birou sînt mai multe persoane. substantivul articulat în italiană este nearticulat în română: Salgo dal tram -— Cobor din tramvai . C. ne soldi — Nu aveţi nici prieteni. Articolul partitiv se omite: A. în propoziţii negative construite mai ales cu né: Non avete uè amici. amintim unele reguli de folosire şi omitere ale articolului specifice limbii italiene. substantivul este articulat sau nearticulat în ambele limbi: nell' aula del­ l'Università — în aula Universităţii. spre exemplu. Regulile au un caracter orientativ. substan­ tivul _este articulat: m aereo — cu avionul. în cazul in care substantivele sînt precedate de: molto. sau invers. personalităţi ale culturii italiene: Le novelle del Boccaccio — nu­ velele lui Boccaccio . Vado dal medico — Merg la doctor. troppo. după categoria substantivelor pe care le însoţesc. abbastanza. B. Prepoziţiile articulate se comportă după aceleaşi reguli ale folosirii şi omiterii articolelor.

Diomede ed Ulisse idearono il cavallo troiano — Diomede şi Ulisse plănuiră calul troian. 32 .Iată-1 pe Carlo al meu ! A cele Ì feminine în limbaj familiar: Ci viene anche la Monica ? — Vine acolo şi Monica? b).Excepţii: Verdi. Botticelli şi numele unor personalităţi culturale străine: Mi piace tanto Mozart — îmi place mult Mozart. în aoest caz articolul marchează genul : Recita la Vincenzi — Interpre­ tează actriţa Vincenzi. prenume precedate de substantivele : donna. frate (fra ) . il dramma di Shakespeare — Drama lui Shakespeare. mai ales cînd numele se referă Ia femei. nume mitologice: La nascita di Venere — Naşterea lui Venus. Excepţii: Prenumele masculine însoţite de un determinativ (adj. In acest caz articolul se pune la plural: il governo dei Medici — Cîrmuirea familiei Mediei: Ci saranno anche gli Alberti — Va fi acolo şi familia Alberti. Ho un Foscolo in pelle — Ani un volum de Foscolo legat în piele. Garibaldi. 3. 2. La prodezza di Stefano il Grande — Vitejia lui Ştefan cel Mare (în română articol adjectival) . Cînd numele se referă la bărbaţi se articulează foarte rar: E1 slato (il) Rossi a dirglielo — A fost Rossi cel care i-a spus-o. Mazzini. supranumele . Nu se foloseşte articolul cu: a) prenume (il nome): Il figlio di Paolo — fiul lui Paul. papa sau adjectivul santo: Parlatemi di don Giovanni — Vorbiţi-mi de don Giovanni. 5. Arriva donna Lucia — Soseşte donna Lucia. e. Se foloseşte articolul şi cu denumirile unor opere de artă importante : La Traviata di Verdi — Traviata de Verdi: Il Mosè di Michelangelo c'è a Roma — Moise a lui Michelangelo se află la Roma: Ugo Foscolo è fautore dei Sepolcri — Ugo Foscolo este autorul Mormintelor: Ho ascoltato i Capricci di Niccolò Paganini — Am ascultat Capriciile lui Niccolò Paganini. numele folosite cu sens metonimie: Il Modigliani che ho comprato— Ta­ bloul lui Modigliani pe care l-am cumpărat. sau pron . Michelangelo Merisi fu soprannominato il Caravaggio — Michelangelo Merisi a fost poreclit Caravaggio. numele unei întregi familii.) Ecco il mio Carlo! . numele unor domnitori. don. — persoane obişnuite. Parlo con Luisa — Vorbesc cu Luiza. 4. Incontrò fra Cristoforo — îl întîlni pe călugărul Cristo­ foro . Il monumento di papa Urbano Vili è in San Pietro — Monumentul papei Urbano al VHI-lea se află în (catedrala) Sfîntul Petru .

l'Italia. deoarece numele geografice sînt masculine. in Americo — A se duce în Franţa. 2. d) prenume însoţite de nume: L'incontro di Dante Alighieri con Beatrice Portinari — întîlnirea lui Dante Alighieri cu Beatrice Portinari. il Mediterraneo: il Mar Nero. la Soma antica — vechea Romă. Nume proprii geografice § 29 Se articulează numele proprii geografice care indică: 1. la Romania. (Haga). VAia. rîuri. 33 . il Danubio. 3. il Caraiman. Il furbo Ulisse (şiretul Ulisse). il Madagascar. NOTĂ: I Numele de oraşe şi insule mici se articulează cînd sînt însoţite de un determi­ nant: la soleggiata Capri — însorita insulă Capri. nel Belgio — A locui în Lazio. L'Aquila è il capoluogo degli Abruzzi — Oraşul Aquila este capitala regiunii Abruzzi. I Carpazi. Le Baleari. lanţuri muntoase: il Monviso. în Belgia. Gli Appennini. dar Abitare nel Lazio. munţi. insule mari: il Lazio. Excepţie : Rîul Arno : Val d'Arno — Valea rîului Arno. mări. în America. Malta: A Capri si può ammirare la Grotta Azzurra — La Capri se poate admira Peştera Albastră. regiuni. la Moldavia. VAquila. il Trasimeno. Nu se articulează numele proprii geografice care indică: a) oraşe: Andare a Venezia — A merge la Venezia. state: l'Africa. oceane. B. i mo­ nasteri di Moldavia — mănăstirile Moldovei. lacuri: l'Atlantico. continente. la Sicilia. b) sînt precedate de prepoziţia in (nu şi de alte prepoziţii) cu condiţia ca numele geografice să fie feminine şi să nu aibă alţi deter­ minanţi : Recarsi in Francia. Excepţii: il Cairo. la Spezia: Hai visi­ tato il Cairo? —Ai vizitat oraşul Cairo?. Cipro. 4. Le Alpi. l'Europa.Excepţii: Numele mitologice însoţite de un determinativ: La bella Venere (frumoasa Venus) . Tornare da Bucarest — A se întoarce de la Bucureşti. Excepţii: Numele geografice amintite omit articolul cînd: a) arată o specificare: Le città d'Italia — oraşele Italiei. b) insule mici: Capri.

scumpa t a l o r a . b) precedate de adjectivul posesiv loro: la loro sorella .fraţii me!. 34 . vostra sorella — sora voastră. nuora . il suo fratello minore. tuo marito — soţul tău. tutto. A i t e situaţii de folosire a a r t i c o l u l u i hotărît § 31 în afara cazurilor arătate articolul hotărît însoţeşte de obicei: A. genero gnere .t a t ă Vitreg -figliastro . cognato.ambele parti. suocera . patrigno . fratele său mai mic. vostro nipote — nepotul vostru. cugina . cognata . entrambi. . vostro (exceptînd loro): mia madre — marna mea. fratella­ stro . verişoară. vostra figliastra sua la vostra figliastra .fratele nostru Giovanni. tuo fra­ tello — fratele tău. nostro figlio — fiul nostra. nostra zia — mătuşa noastră.întâmplarea voastră (v. adjectivele: ambedue. „„^tina d) forme diminutive sau augmentative: la mia nipotina .tiu vitreg. matrigna .amîndouă mimile. Excepţii: . .mamă vitregă . sorellastra . nonno: il suo babbo său.sora lor. P lp a) la plural: i miei fratelli . il nostro par­ talo Giovanni . la mia giovane moglie .Mamma. Se va spune deci: suo genero sau il suo genero .f r a t e vitreg. In acest caz locul articolului este între substantiv şi adjectiv.mamele voastre. ambedue le mani .tinara mea soţie. il loro padretatăl lor. B. suo.nepoţica mea . le vostre madri .fnca voastră vitrega.văr. Se vor articula numele de rudenie precedate de adjectivul posesia atunci cînd respectivele nume sînt: mQTr . . suocero. suo padre — tatăl său.tot timpul. la vostra vicenda . la mia nonna — bunica mea. c) însoţite de un alt determinant (adjectiv sau substantiv) j j e .sora vitrega. orice adjectiv posesiv care precedă un substantiv: il mio doveredatoria mea. nostro. soacră. mia moglie — soţia mea. nonna. etc.socru.Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv § 30 Nu se articulează următoarele substantive care indică grade de rudenie cînd sînt la singular şi precedate de adjectivele posesive (v § 94): mio. il loro nipote . figliastrafiică vitregă. .unchiul nostra (cel mare) . U n g a adjectivul posesiv: la tua cara sorella . tutto il tempo .nora.gine­ rele său. § \)+). . tuo. . tatăl Folosirea articolului ramine facultativă pentru următoarele nume de rudenie: cugino. c u m n a t ă . il nostro zione . entrambi i lati .cumnat.nepotul lor. babbo. i suoi zii — unchii săi .

— El este medic. exprimarea orelor şi a datei: Sono le otto — Este ora opt. Mangio la frutta — Manine fructe. fără alt determinant: Sbagliare senza voglia— A greşi fără voie. ii 12 maggio — ziua de 12 mai . E. il fare — acţiunea. superlativul relativ: il più bello — cel mai frumos. e) . Quella rivista era italiana —. F. anumite expresii: parlare sul serio — a vorbi serios. il perché — cauza (v. acesta neavînd un alt determinant : Egli è medico. essere sui trenta — a avea 30 de ani. în italiană se folosesc adesea substan­ tive eu articolul hotărît chiar fără alţi determinanţi: Scrivo l'indirizzo sulla busta — Scriu adresa pe plic. dai capo — din cap .Acea revistă era itali­ enească. NOTĂ: Spre deosebire de limba română. D. dar în cazul unui alt determinant: Agire con il coraggio dell'onesto — A acţiona cu curajul celui cinstit. I. Agire eon coraggio — A acţiona cu curaj. la dodicesima domanda — a douăsprezecea întrebare (v. substantive cărora li se conferă o valoare distributivă: Lucia viene il sabato — Lucia vine in fiecare sîmbătă. — El este un medic bun . substantive al căror sens diferit este marcat doar de articol: da capo — de la început. dar în prezenţa unui alt determinant se va spune: Egli è un medico buono. II. Cînd substantivul are valoare de: a) nume predicativ. 11 23 Agosto del 1944 — Ziua de 23 August a anului 1944. occorre del tempo — trebuie timp. b) un adjectiv nehotărît: Ciascun uomo lavora — Fiecare om mun­ ceşte . G. numeralul ordinal: il primo giorno di scuola — prima zi de şcoală. § 78. § 68). le più oneste— cele mai cinstite (v. orice parte de vorbire care se substantivează: l'andare—mersul.C. Cînd substantivul este precedat de: a) un adjectiv demonstrativ: Non dire questa bugia — Nu spune această minciună. 2. Alte cazuri în care articolul se omite §32 Alături de regulile arătate articolul se mai omite în următoa­ rele situaţii: 1. § 186) . 35 . b) complement de mod. Ogni attimo è prezioso — Fiecare clipă este preţioasă. sau o valoare demon­ strativă: entro il mese — în cursul acestei luni.

dar vestito della miglior seta — rochie din cea mai bună mătase. raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt. Uscita — Ieşire. în unele expresii formate cu verbele avere. fiţi amabilă. amici cari — Socoteală deasă e frăţie aleasă . pălăria şi plecă. Pe tăbliţe indicatoare: Piazza Esedra — Piaţa Esedra.guanti.. città maritima. è sita nella laguna — Veneţia.. în titluri de cărţi. mănuşile. este aşezat în lagună. In enumerări: giorno e notte — zi şi noapte.c) complement de loc: In montagna — la munte. Epilogo — Epilog . Signora. 6. calitatea: uomo di cuore duro — om tare de inimă. prendere. provare: aver paura — a-ţi fi frică. provar ribrezzo — a-ţi fi scîrbă. Sintesi di chimica organica — Sinteză de chimie organică . în unele proverbe: Patti chiari. fare. d) de vocativ: Forza ragazzi! — Curaj copii!. 5. dalla nonna — la bunica . allo stop. . b) atribut care indică materia: copertina di plastica — invelitoare de plastic . 7. rete da pesca — plasă de pescuit.. 4. oraş maritim. cappello e se ne andò — îşi luă şalul. culege furtună. vestito di seta — rochie de mătase. este aşezat în lagună. far capolino — a se ivi. 3. sentir pietà — a avea milă. Ingresso — Intrare . dar cu alt determinant: Venezia. Chi semina vento. 8. Prese sciarpa. Automobile Club Italiano — Clubul automobilistic italian . cînd are şi alt determinant . all' alt — la stop. dar se va spune: al mare — la mare. — Doamnă. in cima — în vîrf . Cînd substantivul are funcţia de: a) apoziţie: Venezia.. scopul: sala da pranzo — sufragerie. Regulile si cazurile enunţate nu pot deveni reguli rigide. Alături de acestea pot să apară şi alte situaţii. de capitole — Storia della letteratura romena — Istoria literaturii romàne . ele au caracter orientativ şi de cele mai multe ori se bazează pe forme fixe specifice limbii italiene. sentire. dare. la grande città maritima — Venezia marele oraş maritim. sia gentile.

Vottimismo — optimismul. la dinamo — dinamul.SUBSTANTIVUL IL NOME § 33 Substantivul este categoria gramaticală care denumeşte obiecte: la tavola — masa. Varcobaleno — curcubeul etc. -ta: ii problema — problema. Giovanni. la quercia — stejarul . la pecora — oaia. în care substantivul are trei genuri (masculin. stări fizice şi psihice: la bellezza — frumuseţea. il sasso — piatra. ii lavoro — munca. la saggezza — înţelepciunea. ii clima — clima. Substantivul este o parte de vorbire principală care poate fi înso­ ţită de determinanţi ca articolul sau adjectivul (vezi § 17. la biro — pixul. Io scherzo — gluma. Spre deosebire de limba română. fenomene ale naturii: la pioggia — ploaia. ii sistema — sistemul. ii tempo — timpul. în italiană substantivul are două genuri: masculin şi feminin. poate fi substituită de pronume (vezi § 81) şi este flexibilă. ii pilota — pilotul. Terminaţii specifice genului masculin: -o: V albero — pomul. il gatto — pisica. la foto — fotografia. il freddo — frigul. -ma. il Capo­ danno— Anul Nou. Excepţii: Substantive care deşi se termină în -o sint de genul feminin: la mano — mina. Lucia. la radio — radioul. lafratellanza — înfrăţirea . acţiuni: la fuga — fuga. fiinţe: il figlio. plante: il garofano — garoafa. il despota — 37 . la malattia — boala. relaţii între subiecte: Vamicizia — prietenia. Genul poate fi stabilit fie după terminaţia. Il treno con cui partì il mio cugino Carlo era già sul terzo binario — Trenul cu care plecă vărul meu Carlo era deja pe linia a treia . GENUL SUBSTANTIVELOR Genul substantivului după terminaţie § 3 4 A. fie după sensul substantivului. feminin şi neutru). la moto — motocicleta. 54). il tele­ gramma — telegrama. evenimente: il compleanno — ziua de naştere. — fiul. Il quadro rappresentava il ritratto del nonno — Tabloul reprezenta portretul bunicului. la sarta — croitoreasa.

gardianul traversă curtea . -ale: Vanimale — animalul. Il suo favore diventò col tempo vero terrore — Favoarea sa deveni cu timpul adevărată teroare.ro programma letterario per i suoi seguaci — Poemul poetului era un adevărat program literar pentru urmaşii săi . il lapis — creionul. Il colore di quel fiore destava lo stupore di chi lo guardava — Culoarea acelei flori trezea uimirea celui care o privea. Vonore — onoarea. il canile — cuşca chnelui . il vigile attraversò il cortile — Cu puşca în mînă. II cameriere ci portò i caffè — Ospătarul ne aduse cafelele. il bastione — bastionul .il sapone — săpunul. il nocchiere — cìrmaciul . II poema del poeta era un ve. Quel brontolone mi mise il bastone tra le ruote — Morocănosul acela îmi puse beţe-n roate. Excepţie: la canzone — cântecul. ii pedale — pedala. il vapore — aburul . ii capitale — capitalul. Excepţii: Sînt femmine substantivele: la capitale — capitala. la morale — morala. Il portiere della squadra alzò il bicchiere di Murano — Portarul echipei ridică paharul din cristal de Murano . la finale — l'inala. la spi­ rale — spirala. Excepţii. il ditale — degetarul. il campanile — clopotniţa. il segnale — semnalul. Con il fucile in mano. il dolore — durerea. -ore: il calore — căldura. la cambiale — poliţa .. -ere: il doganiere — vameşul. Il suo padrone era un incorreggibile dormiglione — Stăpînul său era un somnoros incorigibil . l'album — albumul. il camion — camionul. -one: il mattone — cărămida. il cognac — coniacul: Il tram ed il filobus sono mezzi di trasporto molto 38 . Substantive de genul feminin : la matita — creionul. ia ferita. Il nuovo locale del tribunale era moder­ nissimo — Noul local al tribunalului era foarte modem. lo scaffale — raftul.. -consoană: Vautobus — autobusul. lo stivale — cizma: Al numero 30 del viale c'era un ospedale — La numă­ rul 30 de pe bulevard era un spital .despotul . -ile: il sedile — scaunul. Il fienile era pieno zeppo — Fînarul era plin ochi. lo sport — sportul. La frattura della gamba fu un vero dramma per r atleta — Fractura piciorului a fost o adevărată dramă pentru atlet. il gas — gazul. — rana.

Gli gettò negli occhi una manata di polvere — îi aruncă în ochi o mînă de praf. la ver­ tigine — ameţeala. B. la metamorfosi — metamorfoza. la regione — regiunea. ii boia — călăul. la ruggine — rugina: La sua testardaggine è la prova della stupidaggine — încăpăţînarea sa este dovada prostiei.comodi — Tramvaiul şi troleibuzul sînt mijloace de transport foarte comode . -igine. ii duca — ducele. -ata: la pedata — lovitură de picior. l'educatrice — educatoarea. la televisione — televi­ ziunea. il vaglia — mandatul. la serata — serata. Gli si riempì /'anima di gioia — I se umplu sufletul de bucurie. La tesi di laurea era una valorosa analisi della lirica pascoliana — Teza de diplomă era o valoroasă analiză a liricii lui Pascoli. la lavatrice — maşina de spălat rufe. la lettura — lectura. il padiglione — pavilionul. Substantive masculine în -a: il collega — colegul. -ione. il medaglione — medalionul. La direttrice dell'editrice è anch'essa un ottima scrittrice — Directoarea editurii este şi ea o foarte bună scriitoare. il monarca — suveranul. la sintesi — sinteza. l'enfasi — emfaza. Renata era la figlia della mia maestra — Renata era fiica învăţătoarei mele . -uggine: la sfacciataggine — neobrăzarea. Era un film pubblicitario che presentava una partita di tennis — Era un film publicitar care prezenta o partidă de tenis. la diagnosi — diagnosticul. la gomitata — lovitura cu cotul. Excepţii. la ragione — motivul. l'avarizia — zgîrcenia. Pestasi — extazul. La cima della montagna era tutta di pietra — Vîrful muntelui era în întregime de piatră . durata serii. -trice : la pittrice — pictoriţa. la /elione — lecţia: L'azione era una magnifica dimostrazione per la pace — Acţiunea era o măreaţă demonstraţie pentru pace . Terminaţii specifice genului feminin : -a : la terra — pămîntul. la donna — femeia. ii papa — papa. la crisi — criza. l'aranciata — oranjada. -aggine. Vallenaitiee — antrenoarea: L'autrice del­ l'„Edera" è la scrittrice Grazia Deledda — Autoarea romanului „Iedera" este scriitoarea Grazia Deledda . 39 . la via — strada. Excepţii: Substantive masculine în -ione: il rione — raionul il bastione — bastionul. la questione — chestiunea. la schioppettata— împuşcătura: E' andata a zonzo per tutta la mattinata — A hoinărit toată dimineaţa . Vomissione — omiterea. Ci confessò sinceramente la sua opinione sulla riunione — Ne mărturisi sincer părerea sa despre reuniune. judecata. la oasi — oaza: La Sua ipotesi è sbagliata — Ipoteza dumneavoastră este greşită . -i. il nonnulla — fleacul.

2?' un piacere ammirare il mobile din stile fiorentino — E o plăcere să admiri mobila în stil florentin . comunista: II turista e la turista erano dell''Italia — Turistul şi turista erau din Italia. il padre — tatăl. C. L'onestà e la bontà sono le maggiori virtù di questa donna— Cinstea şi bunătatea sînt cele mai de seamă virtuţi ale acestei femei. ucigaşa. il/la matricida — ucigaş. il/la cojoista — copistul. — ultima vocală accentuată (parole tronche. Pentru aceste substantive genul este marcat doar de articol şi acor­ dul determinanţilor: il vecchio inserviente — bătrînul îngrijitor. la sorgente — izvo­ rul. Există terminaţii nespecifice care pot indica atît genul masculin şi cit şi genul feminin. ii tramvai — tramvaiul. la gioventù — tineretul. la schiavitù —sclavia.Excepţii: Substantive masculine în -i: ii di — ziua. 1'omertà (f. Pentru acest caz se recomandă verificarea genului cu dicţionarul italian-român. ii giovedi — joia. il caucciù — cauciucul. il latte — laptele. la citth — oraşul. şi mase. -cida: l'omicida — ucigaşul. „La rete" è un nome di genere femminile — „Plasa" e u n substantiv de gen feminin . l'arte — arta: Il fiume Po sorge dal monte Monviso — Rìul Pad izvorăşte din muntele Monviso . vezi § 11. la madre — mama. lo scultore — sculptorul. pianista. la sete — setea. 69). Introduse la chiave nella serratura — Introduse cheia în broască. ii mare — marea. 4. -ista: il/la pianista — pianistul. 40 . la patente — certificatul. expeditoarea. l'utente — abo­ natul. il/la parente — ruda (f em. la pecchia inserviente —bătrîna îngrijitoare (vezi § 3 6 . dai Perussi— Marţea viitoare sîntem invitaţi la o cafea la familia Perussi . sindicalista: il/la comunista — comunistul. La suicida era affetta da una crisi depressiva — Sinucigaşa suferise o criză depresivă. lo ente — instituţia. permisul. ucigaşă de mamă: Il fratricida fu condannato a dieci anni di ergastolo — Ucigaşul (de frate) a fost condamnat la 10 ani de ocnă .) — cîrdăşia. il paltò — paltonul. Le vivande sono saporite quando ci si mettono molti ingredienti — Mîncărurile sînt gustoase cînd se pun în ele multe ingre­ diente. -e: il paese — ţara. fiinţa . Terminaţii comune ambelor genuri il brindisi — toastul. il/la sindacalista — sindicalistul. abonata. l'autista — şoferul. -ente: il/la mittente — expeditorul. Il martedì prossimo siamo invitati ad u n calìe. la merce — marfa. şoferiţa. la carne — carnea. 13) ii bambù — bambusul. copista.) : Il presente dell'indicativo è il più usato tempo — Prezentul indicativ este cel mai folosit timp .

Excepţii: Substantive feminine care denumesc persoane de sex masculin: la spia — spionul. — ziua lui. il fiorito maggio — înfloritul mai : Nel caldo agosto saremo già al mare — In calda lună august vom fi deja la mare . Sînt de gen masculin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex masculin: il padre — tatăl. la reduta — recrutul. şi după înţelesul acestora.. — zilele săptămînii. L'assemblea generale avrà luogo nel mezzo del febbraio — Adu­ narea generală va avea loc la mijlocul lui februarie. . — luna lui .. il fanciullo — copilul. A. il sabato — sîmbăta: Il giovedì prossimo partiremo in campagna — Joia următoare vom pleca la ţ a r ă . : l'aprile scorso — aprilie trecut. . este singura zi a săptămînii de gen feminin. NOTĂ: Pentru substantivele care indică lunile anului şi zilele săptămînii articolul hotărît se foloseşte numai cînd acestea sînt însoţite de alţi determinanţi: Abbiamo lunedì lezione d'italiano — Avem luni lecţia de italiană. . il cavallo — calul.Genul substantivelor după înţeles § 35 Genul substantivelor poate fi stabilit. Excepţie: La domenica — duminica. subinţelegîndu-se il giorno di. dar: II primo lunedì dell'ottobre faremo il lavoro scritto: Prima luni din octombrie vom da lucrare scrisă. în general. il lunedì — lunea. guida a Firenze fu un professore di storia dellarte — Ghidul nostru la Florenţa a fost un profesor de istoria artei. împărţirea de faţă are sens orien­ tativ pentru stabilirea genului substantivelor după înţeles şi prezintă multe excepţii. Acordul determinanţilor acestor substan­ tive se face la feminin: La nostra. Marco. . . Quel bambino dall'udito perfetto diventò il grande violinista e compositore Niccolò Paganini — Acel copil cu auzul perfect deveni marele violonist şi compozitor Niccolò Paganini. ii medico — medicul. il freddo dicembre — frigurosul decembrie. Ci avevano invitati per lo scorso mercoledì — Ne invitaseră pentru mier­ curea trecută. Vittorio: Il nonno era sorretto dal suo nipote Carlo — Bunicul era sprijinit d e nepotul său Carlo. la guida — ghidul.: îl venerdì — vinerea. Grupînd substantive cu acelaşi înţeles se constată adesea că au şi acelaşi gen gramatical. — lunile anului deoarece se subînţelege substantivul masculin ii mese di.. la sentinella — sen­ tinela. lo scolaro — şcolarul. 41 .

Vovest — vestul. i Carpazi — munţii Carpati: Sulmona.. broşe de platină umpleau vitrina bijuteriei. il Trasimeno — lacul Trasimeno. La Senna — Sena. [ — puncte cardinale: ii nord — nordul. r • : . il Tamigi — Tamisa. braccialetti d'argento. la vite — l viţa de vie. il Volga — Volga. Valbicocco — caisul. patria del poeta Ovidio. Dal Mediterraneo per lo stretto dì Gibilterra si giunge nell'Atlantico — Din Marea Mediterană prin strîmtoarea Gibraltar se ajunge în Oceanul Atlantic. il rame — arama. — stejarul. Brescia. ia Brava — Drava. le Ande — munţii Anzi. lanţuri muntoase: il Monviso — muntele Monviso. străvechi oraş. i Pirenei — munţii Pirinei. este situat nu prea departe de lacul di Garda şi lacul Iseo . l'oriente — orientul: La Sicilia c'è nel sud dell'Italia — Sicilia se află în sudul Italiei . brăţări de argint. la Bora — Dora.i nie — munţii Medonici. gli Appennini — munţii Apenini. la palma — palmierul. il Monte Bianco — Mont Blanc. — metale: il ferro — fierul. il ciliegio — cireşul. Il Danubio sfocia per tre bracci nel Mar Nero — Dunărea se varsă prin trei braţe în Marea Neagră . le Medo.— arbori.. Il settentrione è la più sviluppala parte d'Italia — Nordul este cea mai dezvoltată parte a Italiei. patria poetului Ovidiu. assunto una patina scura — Bronzul statuii căpătase o patină închisă: Anelli d'oro. la Neva — Neva. le Cevenne — munţii Ceveni. mări. è situata non molto lontana dal di Garda e dall'Iseo — Brescia. il pero — părul. la Loira — Loara. il mezzogiorno — miazăzi. il piombo — plumbul. La terribile eruzione del Vesuvio del 79 ha distrutto Pompei ed Ercolano — Groaznica erupţie a Vezuviului din anul 79 a distrus oraşele Pompei şi Herculanum. il Pacifico — Oceanul Pacific. Excepţii. — lacuri. lo Ionio — Marea Ionică. Excepţii: Le Alpi — munţii Alpi. 42 . este aşezată în centrul munţilor Abruzzi . | Excepţii: la quercia. il salice — salcia. lo zinco — zincul. la Sava — Sava. il gelso — dudul: Filari di alti pioppi fiancheggiavano la strada — Şiruri de plopi înalţi străjuiau drumul . il Tirreno — Marea Tireniană. l'Adriatico — Marea Adriatica. l'alluminio — aluminiul : Il bronzo della statua aveva. il Reno — Rinul. antica città. pomi fructiferi: l'abete — bradul. il Po — Padul. Nel fruttetto tra meli e susini c'erano* alcuni cotogni — In livadă printre meri şi pruni erau cîţiva gutui. — munţi. riuri. spilloni di platino riempivano lavetrina della gioielleria — Inele de aur. oceane: il Como — lacul Como. è situata nel cuore degli Abruzzi — Sulmona. le Bolomiti — munţii Dolomiti.. lo Stromboli — Vulcanul Stromboli. il cipresso —chiparosul.

il Cile — Chile. Excepţii : il fico — smochina. l'Egitto — Egiptul. la Svizzera — Elveţia: VArgentina — Argentina. Italia şi Grecia sînt cele trei pe­ ninsule care înaintează în Marea Mediterană. l'uliva — măslina. La zia di sua moglie si chiamava Sandra — Mătuşa soţiei sale se numea Sandra. Excepţii: Substantive masculine care indică persoane de sex feminin: ii soprano — soprana. la susina—pruna. delle arance. la nutrice — doica. VUngheria — Ungaria. il Paraguai — Paraguaiuì. la Francia — Franţa. — continente. la Cecoslovacchia —Ceho­ slovacia. pere. VAustralia — Australia. Credevo che fosse mia sorella. il Canada — Canada. la Romania — România. la nocciola — aluna. era invece la sarta — Credeam că era sora mea. il Nepal — Nepalul. coacăzul. a fost însă croitoreasa. l'uva — strugurii. la leonessa — leoaica. la pesca — piersica. Mise nella macedonia delle viscide. lămîiul : il lampone — zmeura. il Giappone— Japonia. tutte a pezzetti — Puse in salata de fructe vişine. la fanciulla — copila. Maria. lo Za'mbese—:Zambezi. la ciliegia — cireaşă: La noce di cocco è il grosso fratto di una pianta tropicale — Nuca de cocos este fructul mare a unei plante tropi-cale. ţări: VAmerica — America. Stefania: Dubbilo che si tratti di mia figlia — Mă îndoiesc că este vorba de fiica mea . Vananasso—ananasul. portocale. la Cina —China: Il grande impero romano si estese in tutta l'Europa occupando perfino il nord dell'Africa — Marele imperiu roman se întinse în toată Europa ocupînd chiar şi nordul Africii . il Perù — Peru. La Spagna. il contralto— contraltìsta. il dattero— curmala. il Congo — Congo. toate în bucăţele. 43 . Vamica — prietena. il Brasile — Brazilia. Acordul determinanţilor acestor substantive I se face la masculin: Aida era interpretata da un soprano romeno ! mentre Amneris da un mezzosoprano italiano — Aida era interpretată ! de o soprană româncă iar Amneris de o mezzo-soprană italiană. il ribes — coacăza. ia suocera — soacra. afinul . il mezzosoprano — mezzo -soprana. il Portogallo—Por­ tugalia. l'Italia [e la Grecia sono le tre penisole che avanzano nel Mediterraneo — Spania. l'albicocca — caisa. — fructe: la mela — mărul. Sînt de genul feminin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex feminin: la madre — mama.B. il limone —lămîia. la gallina — găina. VInghilterra — Anglia. Excepţii: Il Belgio — Belgia. zmeurul . la poetessa — poeta. delle pere. dar şi smochinul . • il mirtillo — afina.

— ştiinţe. la psicologia — psiho­ logia. la Calabria — Calabria. scienza interdisciplinaria. la Corsica — Corsica. ştiinţă inter­ disciplinare. il nordico Oslo * — nordicul Oslo. il Trieste — Triestul. la storia — istoria. — Florenţa secolului al XlV-lea . L'Elba è sopracchiamata Visola degli ippocampi — Elba este supranumită insula căluţilor de mare . il Trentino AltoAdige — regiunea Trentino Alto Adige. La culla della civiltà e cultura italiana rimane per sempre la Toscana — Leagănul civilizaţiei şi culturii italiene ramine pentru totdeauna Toscana. l'antico Deh — stră­ vechiul Delos. la Moldavia — Moldova. discipline: la filosofia — filozofia. Excepţii: Il Madagascar — Madagascarul. — insule: la Sicilia — Sicilia. la nuova e moderna Bucarest—Noul şi modernul Bucu­ reşti . la Firenze trecentesca. acord să se pună în evidenţă genul gramatical. Abbiamo visitato la Torino industriale e la „dotta. la filologia — filologia. La scienza applicata che mira a riprodurre le operazioni del cervello umano in complessi mecca* Denumirile de oraşe şi insule au fost însoţite de determinanţi pentru ca prin. Pietroburgo — Petersburg. la Transilvania — Transilvania: Milano è il capoluogo della Lombardia — Milano este capitala Lombardiei . în ce priveşte folosirea articolului cu aceste substantive a se vedea § 29. Conosci i monumenti della Boma barocca? — Cunoşti monumentele din Roma barocă ? Excepţii: il Cairo — Cairo. Le vigne della Dobrugia sono rinomate — Viile Dobrogei sînt renumite. La bella Capri — Frumoasa insula Capri .— regiuni: la Liguria — Liguria. il Veneto — regiunea Veneto. la Toscana — Toscana. il Lazio — regiunea Laţiu. Vanatomia — anatomia. la Malta — Malta . la famosa Pisa — renumita Pisă . — oraşe: la soleggiata Napoli — însoritul Napoli . la botanica — botanica. Bologna" — Am vizitat oraşul industrial Torino şi „erudita Bologna" . connette lo studio della chimica a quello della biologia — Biochimia. la sudica Palermo— sudicul Palermo . il celebre Lesbo — celebra Lesbos. 44 . la matematica — mate­ matica. il marmoreo Paro — Păros cea de marmură. | Excepţii: Il Piemonte — Piemontul. uneşte studiul chimiei cu cel al biologiei . La Sardegna è Visola natia di Antonio Gramsci — Sardinia este insula natală a lui Antonio Gramsci. Velettrotecnica — electrotehnica: La biochimica.

Il suo nipote Mario — Nepotul său Mario . la mamma — mama.. lo scarafaggio — gîndacul. la nuora — nora. se recurge fie la substantive care au forme total diferite pentru cele două genuri. sau alţi determinanţi ai substantivului. il genero — ginerele. vor indica genul : il consorte — consortul. — Au fost odată un vrăjitor şi o vrăjitoare .nici o electtronici è la cibernetica — Ştiinţa aplicată care urmăreşte să reproducă operaţiile creierului omenesc în complexe mecanice sau elec­ tronice este cibernetica. femmina — femelă: la mosca maschio — musca (mascul). il montone — berbecul. In quella famiglia c'erano cinque bambini: tre maschi e due femmine — In acea familie existau cinci copii: trei băieţi şi două fete . c). 45 . Genurile unor substantive se identifică uşor prin formele total diferite ale substantivelor pentru cele două genuri: îl babbo—tata. Exemplele care urmează oferă cîteva modele. ii corvo — corbul. la consorte — consoarta. § 37 In limba italiană. Există o categorie de substantive care au forme identice pentru ambele genuri. de felul în care se poate forma femininul substantivelor. - Observaţii asupra genului substantivelor § 3(5 1. La bella cantante italiana — Frumoasa cîntăreaţă italiană (vezi § 27).li se asociază substantivele maschio — mascul. la pecora — oaia. La fonetica. fie la formarea substantivelor feminine prin diferite procedee. la mosca femmina — musca (femelă). Din aceeaşi categorie fac parte şi unele substantive care denu­ mesc animale şi au o singură formă pentru ambele genuri (în italiană se numesc nomi promiscui) care nu indică genul biologic respectiv. Questo noto cantante romeno — Acest cunoscut cîntăreţ român ... l'autista — şoferul sau şoferiţa. la farmacista — farmacista . morfologia şi sintaxa sînt părţi ale gramaticii. la morfologia e la sintassi sono parti della grammatica — Fonetica. il leopardo — leopardul. 2. Formarea femininului substantivelor . pentru a le distinge genul. La sua nipote Irina — Nepoata sa Irina . în acest caz articolul.pentru selectarea şi folosirea corectă a genului substantivului. cu caracter pur orientativ. ii farmacista — farmacistul.. Aces­ tora. Excepţie: il diritto — dreptul. Cerano una volta un mago ed una strega . (vezi § 37. 3.

il pittore — pictorul. Giovanna — Ioana. Din această categorie fac parte: 1. il bambino — copilul. il dottore — doctorul. le nipoti — nepoatele . la zarina — ţarina. ii duca — ducele. Unele substantive terminate la masculin în -o. -a. care au genul marcat numai de articol atît la singular cît şi la plural: sg. la studentessa — studenta. la leo «essa — leoaica : ii doge — dogele. Renata è la figlia della mia maestra— Renata este fiica învăţătoarei mele. Unele substantive au formă invariabilă pentru ambele genuri. Vavvocatessa — avo­ cata. NOTĂ: Femininul substantivului il difensore — apărătorul este la diîenditrice — apărătoarea iar al substantivului il possessore — posesorul este la posseditriee — posesoarea. l'operaia. La direttrice della scuola eraanche un'ottima educatrice — Directoarea şcolii era şi o foarte bună educatoare. il leone —leul. la gallimi — găina .Deoarece ele nu constituie reguli rigide se recomandă verificarea cu dic­ ţionarul a formelor de feminin nou create. Vavvocato — avocatul. Nell'ufficio della podestaressa entrarono [una medichessa ed una poetessa — In biroul primăriţei intrară o doctoriţă şi o poetă. lo zar — ţarul. V attrice — actriţa. Renato è il figlio del mio maestro — Renato este fiul învăţătorului meu . la regina — regina: L'eroe del racconto era Giuseppe —Eroul povestirii era Giuseppe. în general. il padrone — stăpînul. Anumite substantive terminate la masculin în -e. doctoriţa. -e formează femininul cu sufixul -ina: il gallo — cocoşul. B. la scrittrice — scriitoarea. — muncitoarea . Citeva dintre substantivele terminate la masculin in -o. il re — regele. il signore — dom­ nul. la bambina — fetiţa. la nipote — nepoata. formează femininul în -a. II giovane* che vedi è il solo erede della famiglia — Tînărul pe care-I vezi este singurul 46 . -e. lo scrittore — scriitorul. l'attore — actorul. la dottoressa — doctor (titlul ştiinţific). formează femininul•-cu sufixul -essa. A. Substantivele terminate în -e.. Voperaio — muncitorul. -i. la dogaressa — soţia dogelui. procedeele prin care se obţin substantivele feminine sînt : înlocuirea terminaţiei masculine a substantivului cu un sufix specific genului feminin sau înlocuirea articolului respectiv. Giovanni — Ion. pi. -o. la pittrice — pictoriţa: Il direttore della scuola era anche un ottimo educatore — Direc­ torul şcolii era şi un foarte bun educator. la signora — doamna. L'eroina del rac­ conto era Giuseppina — Eroina povestirii era Giusepina. Carlo — Carla. i nipoti — nepoţii. la duchessa — ducesa: Nell'ufficio del podestà entrarono un medico ed un poeta — In biroul primarului intrară un medio şi un poet. la padrona — stăpîna . il nipote — nepotul. lo studente — studentul. Unele substantive terminate la masculin în -tore formează femini­ nul cu sufixul -trice.

— pianista . sau il maschio della lucertola — sopirla mascul. la rondine — rîndunica. Quella farmacista è anche una nota atleta — Acea farmacistă este şi o cunoscută atletă . il montone — berbecul. pentru evitarea confuziei se adaugă respectivelor substantive cuvintele: maschio — mascul şi femmina — femelă: la volpe maschio — vulpoiul. La capra era al pascolo—Capra era la păşune. i patrioti — patrioţii. Unele substantive. Sul filo di telegrafo cinguettava una rondine maschio — Pe firul de telegraf ciripea un rîndunel. le patriote — patrioatele . il luccio — ştiuca. care indică nume de animale. la volpe femmina — vulpea. 11 becco era al pascolo — Ţapul era la păşune . Quel farmacista. Substantive cu înţeles diferit la masculin şi feminin § 38 1. -ista. La loro sorella è la moglie di Luciano — Sora lui este soţia lui Luciano . la mamma — m a m a . la pecora — oaia. Quelle farmaciste sono anche note atlete —Acele farmaciste sînt şi atlete cunoscute. la femmina — femeia. 2. Venere era la dea della bellezza — Venus era zeiţa frumuseţii. D. I giovani che vedi . au forme lexicale total diferite pentru cele două genuri: il babbo — tatăl. Quei farmacisti sono anche noti atleti — Acei farmacişti sînt şi atleţi cunoscuţi . La giocane che vedi è la sola erede della famiglia — Tînăra pe care o vezi este singura moştenitoare a familiei. corespunde genului natural. la vacca — vaca . i pianisti — pianiştii. la suicida — sinucigaşa . (vezi § 36) a u numai o singură formă fie feminină: la scimmia — maimuţa. — patriotul. Substantivele terminale în: -a.suicida — sinucigaşul. -cida care au marcat genul la singular de articol. le suicide — sinucigaşele . le pianiste—pianistele: ii . iar la plural de articol şi terminaţiile specifice genurilor respective: ii patriota. Il loro fratello è il marito di Luciana — Fratele lor •este soţul Lucianei . Sul filo di telegrafo cinguettava •una rondine — Pe firul de telegraf ciripea o rândunică . la nuora — nora. i suicidi — sinucigaşii. il serpente maschio — şarpele. Upianista — pianistul. il maschio — bărbatul. îl tordo — sturzul.moştenitor al familiei . Unele substantive au formă identică dar înţeles complet diferit la cele două genuri: 47 . il bue — boul. la volpe — 'vulpea. la pianista. il genero — ginerele. păsări. C. întrucît nu întotdeauna genul gramatical al substantivului.sono i soli eredi della famiglia — Tinerii pe care-i vezi sînt singurii artoştenitori ai familiei . Apollo era il dio della bellezza — Apollo era zeul frumuseţii . il serpente fem­ mina — şerpoaica. că şi în limba română. Le giovani che vedi sono le sole eredi della famiglia— Tinerele pe care le vezi sînt singurele moştenitoare ale familiei. la patriota — patriota. la femmina del luccio — ştiuca femelă . fie masculină: il topo — şoarecele. è anche un noto atleta — Acel farmacist este şi un cunoscut atlet. Unele substantive caro indică nume de animale.

Eventualele confuzii pot fi cauzate de rădăcina comună a cuvîntului. specifice genului şi sens complet diferit. haină il baleno -— fulgerul il razzo — racheta il manico — minerul il pizzo — dantela. Alte substantive au terminaţii diferite. nicovala il panno •— ţesătură. modul • il collo — gitul Feminin busta. Non faceva più nessun moto — Nu mai făcea nici o mişcare .portul il tasso — bursucul. La morale della favola era: „Tra il dire ed il fare c'è di mezzo il mare" — Morala fabulei era: „între a spune şi a face este o diferenţă mare".plìnsul il colpo —. 2. Il suo strumento è sopracchiamato „la trombetta dorata1' — Instrumentul său este supranumit „trompeta de aur" .rasa manica — mînecă pizza —. .escala il lappo -. Il tribuno salì sulla tribuna per fare un discorso — Tribunul se urcă la tribună pentru 48 .uşa tassa — taxa panna — smîntînă balena — balena razza —. lipiciul la la la la la la la la la la la la la la Ia la Exemple: In un baraccone del circo si poteva vedere un mostro in mostra—într-o baracă a circului se putea vedea un monstru la expoziţie .dopul il porto —. — plicul menta.bustul il mento -. Masculin il busto -. moralul său era ridicat . Sebbene affetto da una grave malattia. ciocul il modo — felul.barba il costo — costui il pianto .Masculin il il il il il il fine — scopul fronte — frontul radio — radium (chim. il suo morale era elevato — Deşi lovit de o boală gravă.etapa porta —.) vaglia — mandatul poştal boa — şarpele boa camerata — camaradul la la la la la la Feminin fine — sfìrsitul fronte — fruntea radio — radioul vaglia — bravura boa — geamandura camerata — dormitorul comun Exemple: Nini Rosso è un noto trombetta — Nini Rosso este un cunoscut trompetist .menta — costa — coasta pianta — pianta colpa — vina scala — scara tappa -. — moda colla — cleiul. La sua moto correva con 80 km/ora — Motocicleta sa fugea cu 80 km/oră .plăcinta moda.lovitura lo scalo -.

. il dramma. i conigli — iepurii. ii ponte — podul. actorii pentru interpretarea poemelor cavalereşti . i popoli — po­ poarele . i violinisti — violoniştii . ca şi-n limba română. -io (cu i neaccentuat). i communisti — comuniştii . I registi lessero. arhitecţii şi poeţii manifestau pentru pace. i ponti — podurile . il signora — domnul. în for­ marea pluralului. după cum urmează: — sg. il telegramma — Regizorul citi în grabă telegrama . ii communista — comunistul. e poeta — Michelangelo a fost pictor.a ţine o cuvîntare . -o. / redditi ricavati dai loro mestieri sono notevoli — Veni­ turile obţinute din meseriile lor sînt însemnate . i poeti — poeţii . Uneori este necesar să se ţină seama.. i compagni . Il regista lesse. il poema nella recita di un noto attore — Spectatorul asculta poemul în interpretarea unui cunoscut actor . Il red­ dito ricavato dal suo mestiere è notevole — Venitul obţinut din meseria sa e însemnat. arhitect şi poet . -i: il viaggio — călătoria. Gli spettatori hanno applaudito gli attori per la recita dei poemi cavallereschi — Spectatorii au aplaudat. Tutti gli scultori. il problema — pro­ blema. architetto. independent de terminaţia singularului este -i: il compagno —tova­ răşul. există două numere: singular şi plural. il raggio — 49 . -e. pi. In acest scop substantivele sînt grupate în funcţie de desinenţa singularului. -a. lo spazio — spaţiul. de ultima silabă sau de accentul substantivului. Michel­ angelo fu pittore. Lo spettatore ascoltava. — drama. il coniglio — iepurele. il violinista — violonistul. gli architetti ed i poeti manifestavano per la pace — Toţi sculptorii. gli spazi — spaţiile. aceasta fiind un indiciu pentru stabilirea desinenţei substantivului la plural. -ista. in -o vezi § 34) . il fiume — rîul. — poetul. scultore. NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR In limba italiană. — Cine n-are cap şi imaginaţie nu va înţelege sensurile acestui text. in fretta. i pittori. i problemi etc. i vizi — viciile . Trecerea unui substantiv de la un număr la altul se face prin schimbarea desinenţei. (pentru alte substantive.i : il popolo — poporul. pictorii. — sg. pi. Pluralul substantivelor masculine § 39 Semnul distinctiv al pluralului substantivelor variabile mascu­ line. Io studio — studiul. i drammi — dramele . gli studi — studiile . i signori . sculptor. i telegrammi — Regizorii citiră în grabă telegramele . i fiumi — rîurile . i viaggi — călătoriile . Chi non ha testa e fantasia non capirà i sensi di questo testo. il poeta. in fretta. il vizio — viciul.

il trucco — fardul. Il sindaco della città — Primarul oraşului. -co. il cuoco — bucătarul. -io (cu i accentuat). Le fiamme dei fuochi illuminavano tutto intorno — Flăcările focurilor luminau totul in jur. -co. i portici — porticurile. il solco — brazda. -ii: lo zìo — unchiul. Vubriaco — beţivul. Gli austriaci erano rinomati fisici — Aus­ triecii erau fizicieni renumiţi . Iorga conosceva bene VItalia — Marele istorie român N. igiochi — jocurile. il porco — porcul. —sg. L'austriaco era un noto fisico — Austria­ cul era un cunoscut fizician . Gli affreschi di Giotto di Assisi — Frescele lui Giotto de la Assisi. pi. i pendii — povârnişurile . Gli storici del '48 furono anche scrittori — Istoricii revoluţiei de la 1848 au fost şi scriitori. i medici — medicii. -ci cind substantivele au accentul pe antepenultima silabă (parole sdrucciole. — gli ubriachi — beţivii . Votilo — uitarea — gli oblìi — uitările . il fico— smochinul. il vigliacco — laşul. il banco — banca. il greco — grecul. -chi: il gioco — jocul. Il padre diede un bacio al figlio — Tatăl dădu o sărutare copilului. i palchi — lojile . i raggi — razele: II segretario entrò nell'ufficio — Secretarul intră în birou . 50 . vezi § 11. il calpestìo — sgomotul de paşi — i calpestìi — sgomotele paşilor . Senti lo gnaulìo del gatto ? — Auzi miorlăitul pisicii ? Gli gnaulìi dei gatti risuonavano nella notte — Miorlăiturile pisicilor răsunau în noapte. pi. —sg. i greci — grecii . Iorga cunoştea bine Italia . Il grande storico romeno N. Vequivoco— echivocul. 2): il medico — medicul. i porci — porcii. i banchi •— băncile . Excepţii: l'amico — prietenul: gli amici —prietenii. Ascoltavamo i mormorii delle acque — Ascultam murmurele apelor. I segretari entrarono negli uffici — Secretarii intrară în birou . pi. i leggìi — pupitrele . i fichi — smochinii. gli zii — unchii. il palco — loja. il pendìo — povîrniş. / loro desideri erano di ottenere tutti i premi della gara — Dorinţele lor erau să obţină toate premiile întrecerii . Il solo desiderio di Radu era di ottenere il premio — Singura dorinţă a iui Radu era să obţină premiul . il nemico — duşmanul. Ascoltammo il mormorio dell'acqua — Ascultam murmurul apei . i cuochi — bucătarii . Un affresco impressionante ricopriva tutta la parete — O frescă impresionantă acoperă tot peretele . Il Congresso ha riunito i sindaci meridionali ed i politici lombardi — Con­ gresul a reunit primarii din sud şi politicienii din Lombardia . i trucchi — fardurile: . gli equivoci — echivocurile. ii turco — turcul. estrada. il leggìo — pupitrul. i turchi — turcii . i vigliacchi — laşii . — sg. Il fruscio delle foglie lo spaventava— Foşnetul frunzelor îl îngrozea — / ffuscii delle foglie agitate dal vento lo spaventavano — Foşnetele frunzelor agitate de vìnt il înspăimântau . i solchi — brazdele . Il padre ricoprì di baci i suoi figli — Tatăl îşi acoperi băieţii cu sărutări. i nemici — duşmanii . il portico — porticul.// fuoco si spegneva lentamente — Focul se stingea încetişor.raza.

i gerghi — jargoanele. i sarcofagi!sarcofaghi — sarcofagurile Exemple: Il chirurgo era rinomato per i suoi interventi — Chirurgul era vestit pentru operaţiile sale. i trafficiItraffichi — circulaţiile Vintonaco — tencuiala. Erano dei maghi questi amici miei — Erau nişte vrăjitori aceşti prieteni ai mei. picurile. Dai funghi commesti­ bili si prepara il delizioso risotto ai funghi — Din ciupercile comestibile se prepară deliciosul pilaf de ciuperci. il prologo — prologul. trecătoarea. i carichi — încărcăturile. il gergo — jargonul. i rammarichi — regretele . L'albergo era situato accanto ad un lago — Hotelul era situai lingă un lac . il valico — pasul. E' un fungo velenoso — Este o ciupercă otrăvitoare . pi. 51 . i pizzichi — înţepăturile. lo strascico — tivirea. atribuţia.Excepţii: il carico — încărcătura. l'antrop of ago — antropofagul. dintre care una este mas frecvent folosită: lo stornano — stomacul. i farmacijfarmachi — doctoriile l'esofago — esofagul . Vago — acul. coexistă două forme de plural în: -ci. -go. gli intonaci!intonachi — tencuielile il farmaco — doctoria . — sg. i prologhi — prologurile. Lungo i laghi si ergevano i moderni alberghi — De-a lungul lacurilor se înălţau modernele hoteluri . i monologhi — monologurile . gli asparagi — sparanghelul (pi. Lo speleologo studia l'origine delle grotte — Speologul studiază originea peşterilor. gli epiloghi — epilogurile . V'epilogo — epilogul. il monologo —monologul. circulaţia.: trena. -giti. Nella sala operatoria c'erano riuniti lutti i chirurgi/chirurghi — In sala de operaţie erau adunaţi toţi chirurgii. Il mio amico era un vero mago — Prietenul meu era un adevărat vrăjitor. gli psicologi — psihologii. — sg. gli esofagi/esofaghi — esofagurile il sarcofago — sarcofagul . Lo studio era elaborato dagli archeologi e dai filologi romeni — Studiul era elaborat de arheologi şi filologi romàni. ii dialogo — dialogul. gli strascichi — tîrîrile . atribuţiile. -go. i valichi — trecătorile: il rammarico — regretul. picul (cit se poate lua cu două degete). lo spago — sfoara. gli spaghi — sforile. V'asparago — sparanghelul. i geologi — geologii. NOTĂ: Pentru o serie de substantive masculine terminate la singular în -co. Excepţii: il catalogo — catalogul. gli incarichi — însărcinările. il pizzico — înţepătura. gli antrop ofagi — antropofagii. Vincarico — însărcinarea.): il geologo — geologul. Gli speleologi hanno scoperto una grotta naturale — Speologii au descoperit o peşteră naturală. gli stornarli stomachi — stomacurile il traffico — traficul. pi. i cataloghi — cataloagele . -glii: il luogo — locul. gli aghi — acele . i dialoghi — dialogurile. V'archeologo italiano collaborò con il filologo ro­ meno — Arheologul italian a colaborat cu filologul român . i luoghi — locurile. -gi: cînd substantivele au accentul pe antepenultima silabă: lo psicologo — psihologul. -gi şi respectiv în -chi. -go.

le poe­ tesse — poetele . pi. -ce. Le recenti piogge furono bene­ fiche per l'agricoltura — Ultimele ploi au fost binefăcătoare pentru •agricultură. -ca. Excepţie: il belga — belgianul. — monarhul. -ghe: Vamica — prietena. la cuoca — bucătăreasa. le auto — maşinile. le fanciulle — copilele . -ca. la frangia — ciucurele. le oche — gîştele . Aveva una mano da pianista — Avea o mînă de pianistă. la riga — linia. la pancia — burta. Visola — insida. pi. -i sau invariabile: la mano — mîna. Sulle cime affiorava la roccia granitica — Pe vîrfurile munţilor ieşea la suprafaţă roca de gra­ nit . Avevano mani da pianiste — Aveau mîini de pianiste. le cuoche — bucătăresele . /'oca — gîsea.— sg. le rose — trandafirii . Cadeva una pioggia fitto-fitta — Cădea o ploaie foarte deasă. la auto — maşina . rîndurile . pi. (vezi § 3 4 . le righe — liniile. Le turiste salirono in macchina — Turistele se urcară în maşină. la fanciulla — copila. cînd vocala i din desinenţa singularului mu este accentuată: la lancia — lancea. l'artista — artista. pi. -chi. Vautista — şoferiţa. la paga — plata. Le onde urtavano le rocce delle sponde del mare ~ Valurile loveau •stîncile de pe ţărmul mării . pi. — sg. rînd. — sg. il patriarca — patri­ arhul. -ga . le sorelle — surorile . Sul lago si vedevano le barche a vela — Pe lac se vedeau bărcile cu pînză. La barca galleggiava leggermente — Barca plutea uşor. Pluralul substantivelor feminine § 40 — sg. la poetessa — poeta. le anime — sufletele . le amiche — prie­ tenele . La spiaggia pareva una lunga striscia di sabbia — Plaja părea o lungă dîră de nisip . le autiste — şoferiţele . Le parole della donne non si sentivano più — Cuvintele femeilor nu se mai auzeau . a se vedea § 34. il monarca. Le borse erano in plastica — Poşetele erau de material plastic. 52 . La donna si presela borsa senza dir parola — Femeia îşi luă poşeta fără să zică un cuvînt . Strisce sabbiose ricoprivano le spiagge — Dungi nisipoase acopereau plajele . -ga. -eia. -e: la rosa — trandafirul. La turista guardava la vetrina — Turista privea vitrina. le isole — insulele . le pance — bur­ ţile . le lance — lăncile. le mani — mîinile . i monarchi — monarhii . la strega — vră­ jitoarea. -o. -già . -gè. -glii: il collega — colegul. i belgi — belgienii. -a . la foto — fotografia. le foto — fotografiile . la mancia — bacşişul. le paghe — plăţile . — sg. NOTĂ: Pentru alte categorii de substantive terminate în -a. 41). le frange — ciucurii . -che. i patriarchi — patriarhii. le sfreghe — vrăjitoarele . le mance — bacşişurile . la sorella — sora. le artiste — artistele . i colleghi — colegii . Vanima — sufletul.

Le de. pi. -ie. pi. -eie. la ciliegia. le le effigi — efigiile. feroce — feroce. le crisi — crizele. le provineejprovineie — provinciile . — cireaşă. la fronte — fruntea. le luci — luminile. le fronti — frunţile: La parte di Aida fu interpre­ tata brillantemente — Rolul Aidei a fost interpretat în mod strălucit. le città — oraşele (vezi § 41). -i. Le nuove antologie sono ottime — Noile antologii sînt foarte bune . -già . -ge cit şi cu desinenţele -eie. Excepţii: la moglie — soţia. le magie — vrăjitoriile . le camicie — cămăşile . Ho acquistato l'antologia della lirica italiana — Am cumpărat. le specie — speciile. La camicia. — ferocitatea. le nostalgie — dorurile . Tutti gli attori conoscevano ottimamente le loro parti — Toţi actorii îşi cunoşteau foarte bine rolurile . la nipote — nepoata. la rondine — rîndunica. la nostalgia — dorul. — sg. le rondini — rîndunelele . le bugie — minciunile. V auda­ cia — îndrăzneala. — cămaşa. le ciliegeIciliegie — cireşile . pi. — sg. — sg. invariabil: la specie — specia. l'effigie — efigia . Substantivul la superficie are pluralul le superfici dar şi le super­ ficie: La superficie complessiva dell'appartamento è di 80 m2 — Suprafaţa totală a apartamentului este de 80 m 2 . la città — oraşul. la ferocia. le efficacie — eficacităţile .Excepţii. la provincia — provincia. la serie — seria. le ferocie — ferocităţile. l'automobile -— automobilul. antologia liricii italiene . la crisi — criza. gie: la valigia — valiza. -gie etnd vocala i din desinenţa singularului este accentuată: la bugia — minciuna. l'antitesi — antiteza. -i: la luce — lumina. le nipoti — nepoatele . le automobili — automobilele . A quest'ora tutte le farmacie sono chiuse — La această oră toate farmaciile sînt închise. mogli— soţiile. Calcoliamo le superficif superficie di questi triangoli — Să calculăm suprafeţele acestor tri­ unghiuri. Indossavano sempre' vesti eleganti — Întotdeauna se îmbrăcau cu haine elegate. Aceste substantive păstrează la plural vocala i pentru evitarea unor forme care ar putea să le confunde cu : il camice — ha­ latul. -e. l'efficacia — eficacita­ tea.niincc\denunc\c provavano la loro colpa — Denunţurile dovedeau vina lor. la magia — vrăjitoria. NOTĂ: Pentru multe substantive feminine terminate la singular în -eia. Nell'angolo della strada c'è una farmacia — în colţul străzii se află o farmacie . Aveva una veste da camera a fiori — Avea un halat de casă cu flori . le serie — seriile. -vocală accentuată. le audacie — îndrăznelile . audace — îndrăzneţ. le antitesi — antitezele. efficace — eficient. 53 . -già pluralul se poate forma atît cu desinenţele -ce. le valige/valigie — valizele. La sua denuncia era fondata— Denunţul său era întemeiat. -eia.

4): la citta — oraşul. la progenie — le progenie — progenitura— progeniturile: Il mal di denti era dovuto ad una carie — Durerea de dinţi se datora unei carii . il gas — gazul. Numărul acestor substantive este marcat de articol şi de desinenţele la plural ale deter­ minanţilor săi. vezi § 11. il sosia — sosia. A ceca una serie di carie dentarie — Avea o serie de carii dentare. i vaglia — mandatele: Il cinema era pieno zeppo — Cinematograful era arhiplin. i falò — făcliile. — Universitatea bucureşteană are opt facultăţi . i filobus — trolei­ buzele . xm!attiviik utile — o activitate utilă. — Diagnosticul nu este greşit . il brindisi — i brindisi — toastul — toasturile: La diag­ nosi non è errata. i sosia — sosiile. lo yacht — iahtul. mai ales substantive masculine: il boia — călăul. Aparţin acestei serii substantivele care se termină în: -i : la tesi — le tesi — teza — tezele .Substantive invariabile § 41 Exista o categorie de substantive invariabile a căror formă ìa singular nu se modifică atunci cînd indică pluralul. -ie: la specie — le specie — specia — speciile. -consoană: Io sport — sportul. gli yacht — iahturile . i caffè — cafelele. i boia — că­ lăii . dublura. Le diagnosi non sono -errate — Diagnosticurile nu sìnt greşite. i gas —. Riempì gli album di cartoline di Milano — Umplu albumele cu ilustrate de la Milano. le città — oraşele . Vanalisi — le analisi — ana­ liza — analizele . Alle università di Iossy e Bucarest si studia Vitaliano — La universităţile din Iaşi şi Bucureşti se studiază limba italiană. il falò — făclia. — vocala finală accentuată (parole tronche. il filobus — troleibuzul. gli stop — stopurile. A tutti i cinema del quartiere girano film italiani — La toate cinematografele din cartier rulează filme italieneşti. molte attività utili — multe activităţi utile. il caffè — cafeaua. il (-'Ciglia — mandatul (poştal). lo stop— stopul. Tutti i goli erano di lana pura — Toate puloverele erau din lină p u r ă . Rămîn de asemenea invariabile la plural următoarele categorii de substantive : 54 . Ecco Valbum di famigliai -— Iată albumul de familie!. la barbarie — le bar­ barie — cruzimea — cruzimile. \i università bucarestina ha otto facoltà. dublurile . -a.gazele: Il mio goli grigio ha maniche lunghe — Puloverul meu gri are mineci lungi . gli sport — sporturile .

Nel cantiere e erano tre gru — Pe şantier se aflau trei macarale . 55 . Le auto e le moto correvano lunga la strada — Maşinile şi motocicletele goneau de-a lungul şoselei. le dinamo — dinamurile . le radio — aparatele de radio: Dov'è il cinema Tivoli? — Unde este cinematograful Tivoli? Grandi cartelloni presentavano i film dei cinema napolitani — Afişe mari prezentau fil­ mele cinematografilor din Napoli . — substantivele compuse (verb + verb) : ilji saliscendi — clanţa/ clanţele . ambele de acelaşi gen şi sens şi o singură formă la plural terminată în -i. Si devono riaccordare tutti i do di questo piano­ forte — Trebuie să se acordeze din nou toate dourile acestui pian. Substantive cu două forme la singular § 43 Aparţin acestei categorii substantivele care au la singular două forme terminate în -e şi în -o. cu sens identic. „I Malavoglia" è un noto romanzo del Verga — „Familia Malavoglia" este un cunoscut roman a lui Verga . il tè — ceaiul. fie la singular fie la plural. (verb -f adverb): ieji posapiano — persoană înceată/persoane încete (vezi § 48). ii di — ziua — i di — zilele . L'antico nome del do era ut — Vechiul nume al notei do era ut . sinonime. sau cu sens diferit care constituie particularităţi ale capitolului referitor la formarea pluralului substantivelor. i re — regii . la dinamo — dinamul. (verb + substantiv plural) : ilji lustrascarpe — lustragiul/lus­ tragiii . ii si — nota si. II lungo braccio della gru solleva grossi carichi — Braţul lung al macaralei ridică mari greutăţi . la radio — aparatul de radio. i si — notele si .— substantivele monosilabice: il re— regele. fie la ambele numere. Substantive cu mai multe forme § 42 în această serie sînt incluse substantive cu 2 forme. La moto si fermò accanto all'auto — Motocicleta se opri lîngă maşină. — substantivele prescurtate de origine străină: la foto — fotografia — le foto — fotografiile . i tè — ceaiurile . i Visconti — familia Visconti . — numele de familie care la plural indică membrii unei familii: gli Sforza — Membrii familiei Sforza . La piazza della Signoria rimane il testimone della gloria dei Medici — Piaţa Senioriei ramine martorul gloriei familiei Medici.

Celor două forme de plural le corespund sen­ suri diferite. arderò — arcaşul lo sparviere. Singular ÌV anello — inelul ţii braccio — bra­ ţul il membro — membrul l'osso — osul il labbro — buza Plural Masculin gli anelli — inelele i bracci — braţele de scaun.) le braccia. — braţele omului le membrst — membrele corpului le ossa — oasele (în to­ talitate) le labbra. şanţului (fig. au venit de la Padova. de rîu i membri — membrii gli ossi — oasele i labbri — marginile rănii. — buzele omului 56 .scutierii Era per noi un forestiere/forestiero — Era pentru noi un străin (de partea locului) . ci son venuti da Padova — Ei nu sînt fiorentini ci străini. I nocchieri greci guidavano abilmente le navi dei cava­ lieri francesi — Vîslaşii greci conduceau cu îndemînare navele cavale­ rilor francezi.) Feminin le anell'd — buclele (fig.Singular il cavaliere. Substantive cu două forme la plural § 44 1. ciarliero — palavragiul lo scudiere. scudiero — scutierul Exemple : : Plural i cavalieri — cavalerii i forestieri — străinii i nocchieri — vi si asii gli arcieri — arcaşii gli sparvieri — soimn i ciarlieri — palavragiii gli scudieri -. sparviero — şoimul il ciarliere. nocchiero — vîslaşul. cîrmaciul Varciere. O categorie de substantive masculine terminate la singu­ lar în -o au la plural două forme: una masculină terminată în -i şi una feminină terminată în -a. uneori sensuri figurate sau colective. forestiero — străinul (de loc) il nocchiere. cavaliero — cavalerul il forestiere. Loro non sono fiorentini ina forestieri. Il nocchiere/noechiero era un eavaliere/cavaliero inglese — Vîslaşul era u n cavaler englez.

marginile pline de ierburi ale drumului . 57 . baza il muro — zidul il filo — firul il lenzuolo — cear­ şaful il grido — stri­ gătul Vurlo — urletul il carro — carul i diti — degetele ca măsură (fig. oraşului le fila — firele.) i fondamenti — bazele (fig-) i muri — zidurile le mura — zidurile ce­ tăţii. La tempesta ruppe i fili del nostro impianto telefonico — Furtuna a rupt firele instalaţiei noastre de tele­ fon . Le tue affermazioni sono prive di fonda­ menti — Afirmaţiile tale sînt nefundamentate . L'edificio ha fondamenta solide — Clădirea are temelii solide.• il dito — degetul il ciglio — geana il cervello — cre­ ierul il corno — cornul il fondamento — fundamentul. încruntîndu-se.) i corni — instrumente (muz. urzeala. Portava degli anelli su tutte le dita — Purta inele pe toate degetele. aggrottando le ciglia.) i cigli — marginile . Gli esercizi imponevano a tutti i membri della squadra un movimento ritmico delle membra — Exerciţiile impuneau tuturor membrilor echipei o mişcare ritmică a mîinilor şi picioarelor .) i lenzuoli — cearşafurile le lenzuola — garnitura de pat (luate separat) i gridi — strigătele de le grida — strigătele omului animale gli urli — urletele de le urla — urletele omu­ lui animale le corra — conţinutul i carri — carele carelor le dita — degetele miinii le ciglia—genele ochiu­ lui le cervella — creierul de om sau animal le corna — coarnele de animale le fondamenta — te­ meliile clădirii Exemple : Si stese le braccia sui bracci della poltrona — îşi întinse braţele pe braţele fotoliului . Avvicinò le sue labbra secche ai labbri del bicchiere — Îşi apropie buzele uscate de marginile paharului. L'intonaco dei muri era screpolato — Tencuiala pereţilor era scorojită . Le urla della folla erano inter­ rotte ogni tanto dagli urli dei lupi — Ţipetele mulţimiii erau întrerupte din cînd în cînd de urletele lupilor. Le fila della congiura furono scoperte in tempo — Urzeala complo­ tului a fost descoperită la timp . gli erbosi cigli della strada — Privi. (fig-) i cervelli — inteligentele (fig. Guardò. Da lontano şi scorgevano le mura della città medievale — De departe se zăreau zidurile oraşului medieval . i fili — firele (concret) complotul (fig.

O altă categorie de substantive masculine terminate în -o la singular au două forme la plural terminate in -i şi respectiv în -a d e genuri diferite dar cu acelaşi sens. ragiona sempre con le gomita — Nu te încrede în acest tînăr. sta sempre alle mie calcagna — Giuseppe mă supără.2. Indietro alla stufa il gatto fa le fusa — După sobă pisica toarce. Singular il gomito — cotul il calcagno — cal­ cimi il ginocchio — ge­ nunchiul il fuso — fusul il cuoio — pielea lo strido — ţipă­ tul. / scindali avevano una larga scollatura ai calcagni — Sandalele aveau un decolteu mare la calche . E1 una persona di fiducia ed in più ha le cuoia dure — Este o persoana de încredere şi în plus rezistă la greutăţi. Non fidarti di questo giovane. Fac parte din această categorie: 58 . Lavoravano i cuoi di caprino trasfor­ mandoli poi in borse. Il freddo gli aveva rattrappito i ginocchi — Frigul îi înţepenise genunchii . cinture. De reţinut că pluralul feminin în -à apare adesea în expresii. zgomotul Plural i gomiti — coa­ tele i calcagni — călcîiele i ginocchi — ge­ nunchii i fusi — fusele i cuoi — pieile gli stridi — ţipe­ tele i Expresii alcătuite cu pluralul 1 feminin j ragionar con le gomita — a gìndi cu picioarele stare alle calcagna di uno — a se ţine scai de cineva sentirsi piegar le ginocchia — a simţi că ţi se moaie pi­ cioarele il gatto fa le fusa — pisical toarce tirar le cuoia — a muri andare alle strida — a se lua după ce se spune Exemple : Le 24 suddivisioni convenzionali del globo terrestre che determinano le ore vengono chiamate fusi orari — Cele 24 de subîmpărţiri convenţio­ nale ale globului pămîntesc care determină orele sînt numite fuse orare . gîndeşte totdeauna cu picioarele . se ţine scai de mine . atît pentru singular cit şi pentru plural. geamantane . Al sentir la notizia gli si piegarono le ginocchia — Auzind vestea i se muiară picioarele . Aveva i gomiti sporchi — Avea coatele murdare . valigie — Prelucrau pieile de capră transformîndu-le apoi în poşete. cordoane. Substantive cu forme duble la singular şi plural § 45 Unele substantive au cîte două forme. Giuseppe mi da fastidio.

) le legna — lemnele de foc i gesti — gesturile. oboselii . /?' arrivato in. roadele le frutta — fructele de masă i legni — părţile lemnoase . le orecchie — urechile i Exemple : Il vecchietto era duro d'orecchio — Bătrînelul era tare de urechi .a) Substantive ale căror forme sînt de acelaşi gen sau uneori de genuri diferite. de genuri dife­ rite. cu terminaţii diferite. Navigavano con . dar identice ca sens: Singular la slro fu /strofe — strofa Val&jale — aripa Vanna/arme — arma V or ecchiojV orecchia — urechea Plural le strofe/strofi — strofele le cUe/ali — aripile le arme/armi — armele gli orecchi. Il noce è un albero forte — Nucul este un pom cu lemnul t a r e . ca materie la legna — lemnul de ars il gesto — gestul ia gesta — fapta eroică Exemple 1 Plural masculin şi feminin i frutti — rezultatele. b) Substantive cu două forme de singular şi plural. rodul la frutta — fructe de masă. în totalitate il legno — lemnul. Porta di legno i pochi 59 L arancia è un frutto sugoso — Portocala este un fruct •Questi sono i frutti della vostra fatica — Acestea sînt rezultatele voastre . co­ răbii (fig. mimica le gesta — faptele eroice : zemos. un batter d'ali — A sosit într-o clipă. masă ! . Tutta la frutta è raccolta — S-au cules toate fructele in tavola le frutta ! — Adu fructele la. Drizzò le orecchie ver sentire tutto — Ciuli urechile ca să audă t o t u l : Abbiamo visitato l'ala sinistra della galleria Uffizi — Am vizitat aripa stingă a galeriei Uffizi . aie căror sensuri variază în funcţie de gen şi număr: Singular masculin şi feminin il frutto — fructul. Per non disturbare gli altri gli parlò all'orecchia — Pentru a nu deranja pe ceilalţi ii vorbi la ureche: Il chiasso lo fece tapparsi gli orecchi — Zgo­ motul il făcu să-şi astupe urechile .

Substantive defective § 46 Sînt considerate defective substantivele care se folosesc n u ­ mai cu forma de singular sau numai cu forma de plural. Vargento — argin­ tul. il riso — orezul. amarocome il fiele — Dulce ca mierea.legni rimasti — Navigavi cu puţinele corăbii rămase .. ii rame — arama. Con i tuoi modi sfacciati mi fai venire la mostarda al naso — Cu felul tău obraznic mă scoţi din sărite. 5. Vavena — ovăzul. il fiele — fierea. elemente chimice: Poro — aurul. Se întrebuinţează la singular substantivele care indică: 1. Non é tutt'oro quel che riluce — Nu tot c& străluceşte e aur . la sapienza — înţelepciunea. La pazienza è segno della sapienza — Răbdarea este semnul înţelepciunii. la pietà — mila: Aveva una fame da lupo — Avea o foame de lup . 3. A. Il ferro va battuto quando è caldo — Bate fierul pînă-i cald. il sangue — sìngele. Non fare gesti sgarbati — Nu fă gesturi nepoliticoase . metale. la mansuetudine — blindeţea. la rappresaglia — represaliile. il mercurio — mercurul. la sete — setea. il brio — verva. 2. Noţiuni abstracte: la bontà — bunătatea. Valluminio — aluminiul. diverse substanţe: il latte — laptele. cereale: il grano — grîul. Vorzo — orzul. il pepe — piperul. la segale — secara: Il granturco veniva coltivato in America alVincirca 2000 anni prima della nostra era — Porumbul era cultivat în America aproximativ cu 2000 de ani înaintea erei noastre . il fogliame — frunzişul. Vuopo — nevoia. Aggiungiamo alcune legna al fuoco — Să adăugăm câteva lemne pe foc . Parla sempre con brio — Vorbeşte întotdeauna cu însufleţire .. il ferro — fierul. amar ca fierea . la plebe — norodul. la pazienza — răbdarea. il miele — mierea. substantive colective: la prole — urmaşii. Ha fattoun gesto di saluto — A făcut un gest de salut . la mostarda — muştarul. il sale — sarea: Uno degli alimenti più completi è il latte — Unul dintrecele mai complete alimente este laptele. 4. Varsenico — arsenicul. il sudiciume — murdăria. la vendemmia — culesul viei. porcării: Tutti i sentieri del bosco erano nascosti sotto il fogliame — Toate cărările pădurii erau ascunse sub frunziş. minerale. Omero parla delle gesta di Ilector ed Achile — Homer vorbeşte despre faptele de vitejie ale lui Hector şi Achile. Vidrogeno — hidrogenul: Il rame è un metallo rossastro e malleabile — Arama este un metal roşiatic şi maleabil . la fame — foamea. il bronzo— bronzul. Per pre­ parare la birra ci vuole l'orzo — Pentru a prepara berea este nevoie de orz. la superbia — îngîmfarea. Dolce come il miele. însufleţirea. la paura — teama. il pietrame — pietrişul. La „Pietà" di Michelangelo è scolpita in marmo di Carrara — „Pietà" de Michelangelo este sculptată în marmură de Carrara . 60 .

răsfăţul. i costumi — moravurile . metalul. le tenebre — întunericul. gli argenti — argintăria. lo spaghetto. luna şi celelalte planete i se rotesc în jur. i calzoni. le sartie — frînghiile.argintul. le tenaglie — cleştele: I peli delle unghie si tagliano con le forbici dalle punte ricurve — Pieliţele unghiilor se taie cu foarfe­ cele cu vîrfurile curbe. le genti — popoarele. 61 . ii costume — obiceiul. gli spaghetti — spaghetele. gli ori — bijuteriile . le manette — cătuşele. le stoviglie — vesela. naţiunile. la luna e gli altri pianeti le girano intorno — in Divina Comedie Pământul stă nemişcat în centrul universului iar soarele. le busse — ciocăniturile. metalul. Non fare tante moine! — Nu te răsfăţa atît ! NOTĂ: Unele dintre substantivele amintite pot fi consemnate de dicţionare cu forma de singular: la moina. gli spiccioli — mărunţişul. — în mod excepţional pentru unele din substantivele amintite se poate forma şi pluralul dar cu sens diferit faţă de singular: la gente. le moine — mof­ turile. Ie dimissioni — demisia. b) substantive defective propriu-zise: le annali — analele. In vorbirea curentă însă ele nu sînt folosite decît la plural. lanţuri . substantive unice: — il sole — soarele. i ferri — fiare. i maccheroni — maca­ roanele. i posteri — urmaşii: Fuori tutto era avvolto in tenebre fitte — Afară totul era învăluit de întunericul dens . Si levò gli occhiali per metterseli nella tasca — îşi scoase ochelarii ca să şi-i pună în buzunar. gli spinaci — spanacul. i pantaloni — pantalonii. Si celebrarono le nozze proprio al Capodanno — îşi sărbătoriră căsătoria chiar de Anul Nou . c) obiecte formale din două sau mai multe părţi: le forbici. le calende— calendele. ti ritornerà i soldi alle calende greche — Este necinstit. Se folosesc numai la plural substantivele care indică: a) noţiunea de plural: i dintorni — împrejurimile. l'argento — . mutrele. Questa donna ha una lingua che taglia come le îorbici — Femeia aceasta are o limba ascuţită . Sono di moda i calzoni che ricoprano le caviglie — Se poartă pantalonii care să acopere gleznele. B. le sembianze— trăsăturile chipului. le esequie — fu­ neraliile. îţi va da banii la calendele gre­ ceşti-(niciodată). Queste ferie le trascorreremo al mare — Acest concediu îl vom petrece la m a r e : E"1 disonesto. le mutande — chiloţii. Vuniverso — universul. le rigaglie — măruntaiele (de păsări) : Ha le sembianze di sua madre — Are trăsăturile mamei sale . le vettovaglie — proviziile. concediul. la luna — luna. — lumea. il ferro — fierul. le cesoie — foarfecele. NOTĂ: — Acordul determinanţilor acestor substantive se face întotdeauna la singular. le redini — hăţurile. gli occhiali — ochelarii.6. Rigoverna presto le stoviglie! — Spală repede vasele ! Gli spinaci sono molto nutrienti — Spanacul este foarte hrănitor . i bronchi — bronhiile. le nozze — căsătoria. la dimissione. le fatezze. le ferie — vacanţa. l'oro — aurul. metalul. Vequatore — ecuatorul: Nella Divina Commedia la Terra sta immobile al centro dell'universo ed il sole.

il riso — rîsul. le centinaia. bărbatul. Această modificare aminteşte de genul neutru din limba latină: il paio — pe­ rechea.Substantive cu forme speciale de plural § 47 Dintre substantivele care prezintă particularităţi în ce pri­ veşte formarea pluralului fac parte: a) Substantive cu terminaţie regulată pentru plural în -i. Vuovo — oul. Centinaia e migliaia di uomini si avviavano allo stadio— Sute şi mii de oameni se îndrep­ tau către stadion. ceea ce ar trebui făcut la urmă. il buc — boul. eşti de-acuma un b ă r b a t . il centinaio — aproximativ o sută. Erano degli uomini di poche parole — Erau nişte oameni tăcuţi . c) Substantivul feminin la eco — ecoul. este format din substantivul capo — şef. L'Olimpo era la sede degli dei — Olimpul era lăcaşul zeilor. Gli echi della rivoluzione giunsero fino a noi — Ecourile revoluţiei au ajuns pînă la noi. gli uomini — oamenii . şi squadra — 62 . il migliaio — aproximativ o mie. Substantivul masculin il dio — zeul. I templi romani erano circondali da colonne — Templele romane erau înconjurate de coloane. Pluralul substantivelor compuse § 48 Substantivele compuse sînt formate prin unirea a două părţi de vorbire de acelaşi fel sau două părţi de vorbire diferite : caposquadra — şef de echipă. Non sei più un ragazzo ormai sei un uomo — Nu mai eşti un copil. b) Substantive masculine terminate la singular în -o care la plu­ ral îşi modifică genul devenind feminine şi se termină în -a. i buoi — boii.. Sbatti le uova per far la frittata — Bate ouăle ca să faci omleta. le risa — rìsetele. — sutele. i templi — templele. le uova — ouăle. odată cu trecerea la plural îşi schimbă rădăcina dar şi articolul: gli dei — zeii: Ilephaisto è considerato il dio del fuoco — Hephaistos este considerat zeul focului. le paia — perechile. il miglio — mila (unitate de măsură). are la plural formă mascu­ lină gli echi — ecourile: La notizia ebbe una vasta eco —Vestea a avut un larg ecou . le migliaia — miile (pentru centinaio şi migliai» vezi § 80): Mi faccia vedere quel paio di guanti — Arătaţi-mi acea pe­ reche de mănuşi . II bue è un utilissimo animale da lavoro — Boul este un animal de muncă foarte folositor. Il tribunale è il tempio della giustizia — Tribunalul este templul dreptăţii . // guscio di questo uovo è rotto — Coaja acestui ou este spartă . dar care* odată cu schimbarea numărului înregistrează modificări în rădăcină: l'uomo — omul. il tempio — templul. Quanti paia di occhiali hai cambiato finora ? — Gite perechi de ochelari ai schimbat pînă acuma ? . le miglia — mi­ lele. „Mettere il carro innanzi ai buoi" — A face la început.

Pluralul acestor substantive se formează prin schimbarea termina­ ţiei unuia dintre cele două elemente componente. porcospino arrotolato a pedici — arici ghemuit ca mingea. il pescespada — peştele spadă. i francobolli sanmarinesi — timbrele din . dopopranzo — după masă. biancospini — păducei . banconota da 100 lire — bancnotă de 100 lire. Dei soprannomi idonei — Porecle potrivite. sovrastrutture — suprastructuri . sidef. Degli antipasti squisiti — Nişte aperitive excelente . il francobollo «valoroso — timbrul valoros. asciugamano — prosop. porcospini arrotolati « palla — arici ghemuiţi ca mingea : La Ferrovia Romena — Galea Ferată Română. soprabiti — pardesie. terremoti — cu­ tremure . cavolfiore — conopidă.adjectiv. i pescespada — peştii spadă.echipă. Excepţii: il pescecane — rechinul. Un soprannome idoneo — O poreclă potri­ vită. le mezzelune — semilunile. 63 . I pianoforti da concerto — Pianele de concert. Un antipasto squisito — un aperitiv excelent . i bassorilievi romani — basoreliefurile romane. belvederi — terase . d) adjectiv -f. şi substantivul mano — mină. sordomuti — surdomuţi . banconote da 1000 lire — bancnote de 1000 lire . madreperle — scoici . i pescicani — rechimi. Il sottopassaggio delV Università — Pasajul subteran de la Universitate. dopopranzi — după mese . sot­ tosuolo — subsol. soprabito — pardesiu. prepoziţie + substantiv: malfattore — răufăcător. verb: sordomuto — surdomut. sovrastruttura — suprastructură. Excepţii: la mezzaluna — semiluna. terasă. Prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element. terremoto — cutremur. cavolfiori — conopide . il bassorilievo romano — basorelieful roman. a şterge. este format din verbul asciugare — a wsca. La tastiera del pianoforte — Claviatura pianului .substantiv: biancospino — păducel. Le Ferrovie Romene — Căile Ferate Romàne. din această categorie fac parte substantivele compuse din: a) substantiv-\-substantiv : manoscritto — manuscris —manoscritti — manuscrise . gentiluomini — gentilomi . sottosuoli— subsoluri . mezzogiorno — amiază. e) adverb. malfat­ tori — răufăcători . madreperla — scoică. b) adjectiv -f. gentiluomo — gen­ tilom. cassapanche — laviţe . belvedere — belvedere. ragna­ tela — pînză de păianjen. cassapanca — laviţă. ragnatele — pinze de păianjen.San Marino. | la mezzatinta — culoare ştearsă. i sottopassaggi bucarestini — Pasa­ jele subterane bucureştene . mezzogiorni — amiezi . arcobaleno — curcubeu. le mezzetinte — culorile şterse. după cum urmează: 1. arcobaleni — curcubee .

prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente componente ale substantivelor formate din: a) substantiv + adjectiv. il portamonette — portmoneul. capisquadra — şefi de echipă . caposezione — şef de secţie. capisezione — şefi de secţie. i palcoscenici — scenele. acqueforti — stampe înacvaforte . II visto del pas­ saporto — Viza de pe paşaport . Un saliscendi nuovo — O clanţă nouă . spazza­ camini — homari . / nuovi portachiavi — Portcheile noi . Un delicato bucaneve — Un ghiocel delicat . parafulmini — paratrăznete . Le terrecotte invetriate di Luca della Robbia — Obiectele de ceramică vitri­ ficată ale lui Luca della Robbia. i lustrascarpe — lustragiii . Il rilascio di passaporti — Eliberarea paşapoartelor . I gratta­ cieli giapponesi — Zgìrie-norii din Japonia. Vattaccapanni — cuierul. Si getta con il paracadute — Se aruncă cu paraşuta . capibanda — şefi de orchestră . i lasciapassare — biletele-permisele. Tutti i saliscendi dorati — Toate clanţele aurite. § 49 4. il lustrascarpe — lustragiul. capo­ banda — şef de orchestră. La terracotta smaltata — Ceramica smălţuită. pellirosse — indieni . 3. Substantive compuse care rămîn invariabile formate din: a) verb -j. scendiletto — carpetă. Il capoclasse 64 . i fuggifuggi — pani­ che. capiparte — şefi de partid. Un mazzo di bucaneve — Un buchet de ghiocei. i portamonette — portinomele . pellerossa — indian (din America de Nord). il benestare — bunăstarea. acvaforte (stampă). gli attaccapanni — cuierele. i benestare — bunăstărìle. capostazione — şef de gară. gli accendisigari — brichetele . participiu: fabbroferraio — fierarul. adverb: il fuggifuggi — panica. viza. L'altoforno dell''officina — Furnalul uzinei . Excepţie: Il palcoscenico — scena. Vaccen­ disigari — bricheta. scendiletti — carpete . il portasapone — savoniera.e) verb + substantiv la singular: spazzacamino — homar. capistazione — şefi de gară . Il moderno grattacielo — Modernul zgîrie-nori . 2. cassaforte — casa de bani. il lasciapassare — permisul de liberă trecere. acquaforte — acid azotic. vizele . Molti paracadute colorati — Multe paraşute colorate . b) substantivele formate cu capo — şef: (vezi § 48). Gli altiforni dell'officina ~ Furnalele uzinei. para­ fulmine — paratrăznet. Portachiavi di pelle — Portchei din piele. b) verb + verb. capoparte — şef de partid. i portasapone — savonierele . casseforti — case de bani . capofamiglia — cap de familie. Substantivele compuse cu capo formează pluralul în mo­ duri diverse: a) prin schimbarea terminaţiei primului element: caposquadra — şef de echipă. gli stuzzicadenti — scobitorile. capifami­ glia — copi de familie .substantiv la plural: lo stuzzicadenti — scobitoarea. fabbriferrai — fierari .

capoverso — alineat. caposti­ piti — strămoşi . capogiri — ameţeli . Tutti i capiclasse al direttore ! — Toţi şefii de clasă la director ! b) prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element: capo­ giro — ameţeală. Loro sono i capilista — Ei slnt primii pe listă. pot apărea şi alte cazuri sau excepţii se recomandă consultarea dicţionarului.. caposquadra. i capocuochi/capicuochi — bucă. i capotreni/capitreni — şefii de tren . capoversi — alineate . Considerînd totuşi că pentru vorbitorul român de limbă italiană sînt necesare cîteva lămuriri cu privire la declinarea substantivului facem următoarele precizări: — în limba italiană substantivele nu au desinenţe specifice pentru fiecare caz. capotecnico — şef de serviciu tehnic. articulate sau nearticulate (vezi § 20 şi § 157—163). NOTĂ: Atunci cînd substantivele: capolista. capofila. capisaldi — premize. — declinarea fiind analitică. se referă la persoane de sex feminin primesc articolul feminin şi rămîn la plural invariabile: la capoclasse — şefa de clasă. e) prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente: caposaldo — premiză. I capolavori dèlia letteratura — Capodoperele literaturii. Intrudi pe lingă regulile date cu privire la formarea pluralului substantivelor compuse. fapt pentru care aspectul în sine al substantivului nu se modifică de-a lungul declinării . le capoclasse — şefele de clasă. Ho visitato numerosi eapoluoghi/eapiluoghi dell'Ita­ lia — Am vizitat numeroase capitale de provincie din Italia. capo­ tecnico etc. capostipite — strămoş. i capocomici/capicomici — directorii de trupă . DECLINAREA SUBSTANTIVELOR § 50 în limba italiană exprimarea unui substantiv la diferitele cazuri ale declinării prezintă aspecte deosebite faţă de limba română. Firenze è il capoluogo della Toscana — Florenţa este capitala provinciei Toscana.della X classe — Şeful clasei a X-a . Un capolavoro artistico — O capodoperă de artă . capotavola. tarii şefi . ii capomastro — maistrul şef. d) pentru unele substantive din această categorie coexistă două forme de plural: una la care se schimbă terminaţia ambelor părţi com­ ponente şi alta în care se modifică cel de-al doilea element: il capoco­ mico — directorul de trupă. sau la articol şi prepoziţii articulate. diferitele cazuri se formează cu aju­ torul prepoziţiilor. problema fiind tratată în cadrul capitolelor privitoare la prepoziţii. capitecnici — şefi de serviciu tehnic. In multe gramatici italiene declinarea substantivului nu constituie un capitol separat. Mario è capolista — Mario este cap de listă:. i capomastrilcapimastri — maiştrii ' şefi . il capocuoco — bucătarul şef. il capotreno — şeful de tren. .

§ 51 Genitivul este cazul atributului şi exprimă în general ideea de posesie. Il fol­ clore è un tesoro per la cultura nazionale — Folclorul este o comoară pentru cultura naţională. sau prin prepo­ ziţiile di şi a. poate ocupa orice loc în propoziţie fiind. § 158): Raccontò al nipotino „La Cenerentola^ — îi povesti nepoţelului Cenuşăreasa. Această deose­ bire este evidentă în traducerile unor exemple în care cazurile nu sînt identice în cele două limbi. ca şi-n limba română. Din acest motiv cazurile din limba italiană nu corespund întotdeauna cu respectivele cazuri din limba română. însoţit de o interjecţie sau de un alt determinant. funcţie care rezultă din poziţia substantivului faţă de verb şi faţă de subiect. articulate sau nearticulate. în italiană se exprimă cu ajutorul prepoziţiei di articulată sau nearticulată (vezi § 20. dove cai? — Ei. Giochiamo sulla spiaggia. con. în italiană el se formează cu ajutorul prepoziţiei a articulată sau nearticulată (vezi § 20.— prepoziţiile care marchează cazurile în modelele ce urmează sînt indicate prin analogie cu cazurile corespunzătoare din limba română. Nominativul este cazul subiectului şi al numelui predicativ. ragazzino. cu mingea. Il caffè c'è nel bricco — Cafeaua este în ibric. băietele. Acuzativul este cazul complementului direct. Chiese a tutti di star tranquilli — Ceru tuturor să stea liniştiţi. Carlo foloseşte microfonul . despărţit de restul propo­ ziţiei prin virgulă: Signora. La sorpresa dei genitori mi ha fatto piacere — Surpriza părinţilor mi-a făcut plăcere. luaţi loc! Ehi. a palla — Să ne jucăm pe plajă. Deoarece ablativul din limba italiană nu are în limba română u n caz corespunzător. Non ho incontralo Lucia — Nu am întîlnit-o pe Lucia. si accomodi! — Doamnă. Se exprimă în limba italiană prin prepoziţiile: da. el poate apărea singur. in. în limba italiană cazul vocativ nu are nici o marcă specifică. Sub­ stantivul în nominativ este însoţit numai de articol: îi letto e le pol­ trone sono comodissimi — Patul şi fotoliile sînt foarte comode . su. § 52 Dativul este cazul complementului indirect avînd ca termen regent un verb. î n afara acestor prepoziţii mai există şi altele care exprimă raporturi sintactice. Vocativul exprimă o chemare adresată cuiva . care în afară de cazurile genitiv şi dativ mai pot exprima şi alte relaţii: Le leggi devono essere conosciute dai cittadini — Legile trebuie să fie cunoscute de cetăţeni . unde mergi ? § 53 Ablativul sau prepoziţionalul este cazul complementelor cir­ cumstanţiale sau complementului de agent (vezi § 156 A). Substantivul în acuzativ poate fi însoţit sau nu de articol: Per sentirsi meglio Carlo usa il microfono — Pentru a se auzi mai bine. Compro fiori per ii com­ pleanno di Marco — Cumpăr flori pentru ziua de naştere a lui Marco. traducerea substantivelor se face la alte cazuri 66 . § 157) : Le scarpe sono di Maria — Pantofii sînt ai Măriei . per.

bambino! — copiluie ! AM.? Aveva visto i bambini nel cortile — Vă­ zuse copiii în curte. V. il bambino — copilul Y. Abl. G. fii cuminte ! Silenzio. 1). I bambini ridono allegri — Copiii rid veseli. — Le-a povestit copiilor un basm. dal bambino — de la copil Exemple : Plural i bambini — copiii dei bambini — (al) copiilor . Exemple N. D. stai buono! — Copilul meu.copiilor i bambini — copiii bambini! — 3opii ! dai bambini — de la copii însoţite N.) care pot fi explicate prin regimul cazual al pre­ poziţiilor din gramatica limbii române. Ricevo un bacio dal bambino —Primesc o sărutare de la copil. dativ.(acuzativ. Il bambino ha cinque anni — Copilul are cinei ani . Do al bambino un dolce — Dau copilului o prăjitură. G. Il figlio dello zio è medico — Băiatul unchiului este medic . G. Lo zio è in biblioteca ~ Unchiul este în bibliotecă . Ho incontrato lo zio ieri — L-am întilnit 67 . I). Ci rechiamo dai bambini per portar loro dei dolci — Ne ducem la copii ca să le ducem prăjituri. Bambino mio. I consigli degli zii furono utili — Sfaturile unchilor au fost folositoare. etc. copii ! Abl. La stanza del bambino è piena di giocattoli — Camera copilului e plină de jucării: I giocattoli dei bambini sono meccanici — Jucăriile copiilor sînt mecanice. del bambino — (al) copilului 1). Ae. ai bambini -. Singular Io zio — unchiul dello zio — (al) unchiului allo zio — unchiului lo zio — unchiul zio! — unchiule ! dallo zio — de la unchi : Plural gli zii — unchii degli zii — (al) unchilor agii zii — unchilor gli zii — unchii zii! — unchilor! dagli zii — de ia unchi N. Modele de declinare a u n o r s u b s t a n t i v e de articolul h o t ă r î t Masculin Singular ii bambino — copilul N. Perché hai sgridato il bam­ bino ? — De ce l-ai certat pe copil. bambini ! — Linişte. Chiedo agli zìi le riviste — Le cer unchilor revistele. Ho parlato allo zio di te — l-am vorbit unchiului de tine . V. ai bambino — copilului Ac. Ba raccontato ai bambini una fiaba. / nostri zii abitano in campagna — Unchii noştri locuiesc la ţară. Ac. Ae. G.

cosa fale? — Hei. / ricami sono lavorati dalle ragazze — Broderiile sînt lucrate de fete. un libro — o carte Abl. Ragazza. Appena son tornato dagli zii di Ploieşti — Abia m-am întors de la unchii din Ploieşti. nu fiţi îngrijo­ raţi.ieri pe unchiul . Zii miei. ragazza ! — fato ! Abl. la ragazza — fata V. Abl. Questo pomeriggio incontriamo tutte le ragazze — In dupăamiaza asta întâlnim toate fetele. non vi preoccupate — Unchii mei. Feminin Singular N. Ho visto al teatro i loro zii — l-am văzut la teatru pe unchii lor. pe o re­ vistă con una rivista — cu o revistă in una rivista — într-o revistă . / vestiti delle ragazze erano eleganti — Rochiile fetelor erau elegante. V. V. ragazze. della ragazza — (a) fetei D. dintr-o revistă su una rivista — despre. La ragazza impara Vitaliano — Fata învaţă italiana. D. dalla ragazza — de la fată Plural le ragazze — fetele delle ragazze — (al) fetelor alle ragazze — fetelor le ragazze — fetele ragazze ! — fetelor ! dalle ragazze — de la fete Exemple : N. fetelor. a un libro —unei cărţi Ac. Zio. ce faceti ? Abl. -..al unei cărţi I). azi eşti invi­ tatul nostru. (ì. un libro — o carte G. Disse alla ragazza la ve­ rità — îi spuse fetei adevărul .despre. Ac. di un libro -. Offro alle ragazze le rose — Ofer fetelor trandafirii. Modele de declinare a unor substantive însoţite de articolul nehotărît Masculin N. la ragazza — fata G. Ho ricevuto dallo zio una telefonata — Am primit de la unchiul un telefon . dintr-o carte su un libro. pe o carte con un libro — cu o carte in un libro — într-o carte • 68 Feminin una rivista — o revistă di una rivista — a unei reviste a una rivista — unei reviste una rivista — o revistă da una rivista — de la. Ho saputo la notizia dalla ragazza — Am aflat vestea de la fata . Ho visto la ragazza allo spettacolo — Am văzut-o pe fată la spectacol . Gli occhi della ra­ gazza sono celesti — Ochii fetei sînt albaştri . Le ra­ gazze sono studentesse — Fetele sînt studente. alla ragazza — fetei Ac. oggi sei il nostro invitato — Unchiule. stai buona! — Fato. fii cuminte ! Ehi. da un libro — de la.

Ac. da Guido — de la Guido con Guido — cu Guido per Guido — pentru Guido N. Devo ad una rivista letteraria la scelta della mia professione — li datorez unei reviste literare alegerea profesiei mele. Ilo pagato un libro centi lei — Am plătit douăzeci de lei pe o carte. Si parlava su un libro apparso di recente — Se vorbea despre o carte recent apărută : Era con un libro in mano — Era cu o carte în mînă . vino aici ! Spicciatir Guido ! Grăbeşte-te. Abl. a Guido — lui Guido Ac. Ad un libro interessante de­ dichi volentieri tutta una notte — Unei cărţi interesante îi dedici bucuros o noapte întreagă. Da un libro s'impara molto — Dintr-o carte se învaţă mult . a. — Paginile unei reviste de modă atrag totdeauna femeile. Un libro è sempre come un amico — 0 carte este întotdeauna ca un prieten. La citazione è da una rivista economica — Citatul este dintr-o revistă economică. ale) Cariei a Carla — Cariei Carla — pe Carla Carla! da Carla — de la Caria con Carla — cu Carla per Carla — pentru Carla Exemple : X. ai. Guido! Abl. G. Guido ! Abl. D. Ac. Caria. Ac. G. Ilo imprestato da Carla un giallo — 69 . Abl. Le pagine di una rivista di moda attirano sempre le donne. Ilo chiesto a Carla. vieni qua! — Caria. L'articolo ce in una r h ista di sport — Articolul se află într-o revistă de sport. N. I). Ho comprato una rivista — Am cumpărat o revistă. La lettura di un libro è una preoccupazione amena — Lectura unei cărţi este o ocupaţie plăcută. Era una rivista stampata in Italia — Era o revistă tipărită în Italia. ed a Guido di venire in tempo — Le-am cerut Cariei şi lui Guido să vină la timp. (}. Ho scoperto la poezia in un libro italiano — Am descoperit poezia într-o carte italienească. Carla e Guido sono i miei amici — Carla şi Guido sìnt prietenii mei. ai. I). Y. Vedo Caria e Guido ogni giorno — îi văd pe Carla şi pe Guido în fiecare zi. Modele de declinare a unor n u m e proprii Masculin Guido di Guido — (al. Feminin Carla di Carla — (al a.Exemple : >T. ale) lui Guido D. 1 dischi sono di Carla ma te riviste sono di Guido — Discurile sìnt ale Cariei dar revistele sìnt ale lui Guido. Guido — pe Guido V. G.

în exprimarea corectă a cazurilor unor nume •proprii se are în vedere regula folosirii şi omiterii articolului cu nume proprii de per­ soană (vezi § 27).Am împrumutat de la Caria un roman poliţist. . Numele geografice cel mai adesea însoţite de articol. La lettera arrivata è da Guido — Scrisoarea venită este de la Guido . Compriamo caramelle per Carla e per Guido dei libri — Să cumpărăm pentru Carla caramele şi pentru Guido cărţi. Uneori însă ele apar însoţite de articol. prenumele masculine şi feminine nu au fost articulate. NOTĂ: în exemplele date. Parlo con Guido e «on Carla — Vorbesc cu Guido şi cu Carla. îl vor păstra folosind în declinare şi prepoziţii articulate după modelul oricărui substantiv comun (vezi § 20).

puternică forti — puternici. oneste — cinstite comunista — comunist. comuniste — comuniste forte — puternic. După felul în care îşi modifică desinenţa. comunisti — comunişti comunista — comunistă. mase. I plural -0 Exemple onesto — cinstit. fem. mase. pot deveni pronume posesive. interogative si sînt tratate la capitolul respectiv (vezi § 94—108). puternice pari — egal. ca parte de vorbire flexibilă. onesti — cinstiţi onesta — cinstită. Adjectivele se împart în: adjective calificative (aggettivi qualifica­ tivi) adică propriu-zise şi adjective determinative (aggettivi determina­ tivi) care. în funcţie de context. Yuomo cortese — omul politicos. Genul mase. fem. -a -i -e III IV -e -i invariabil (vezi §58) . se acordă cu substantivul pe care-1 determină şi fiind subordonat acestuia împru­ mută de la substantiv genul şi numărul: la lezione lunga — lecţia lungă. egală. 54 Adjectivul este categoria gramaticală care determină însu­ şirile substantivului pe care-I însoţeşte îndeplinind funcţia de atribut sau nume predicativ. fem. demon­ strative. gli uomini cortesi — oamenii politicoşi. egali. Numărul sing. în acest acord deosebim următoarele categorii de adjective calificative: Categoria adj.ADJECTIVUL L'AGGETTIVO §. fem. le lezioni lunghe — lecţiile lungi . egale 71 I -i -e -a II mase. Adjectivul calificativ. nehotărîte.

-i: serio — serios. restii — încă­ păţînaţi . pi. § 56 B. vestiti /arghi — rochii largi. carichi — încărcaţi. poema cavalleresco — poem cavaleresc. vocala i este marcată întotdeauna de accentul grafic. popolo antropofago —popor antropofag. cani randagi — clini vagabonzi. 40). seri — serioşi . pi. -Iago. -gio (cu i neaccentuat). marmo liscio — marmură netedă. -ci: nordico — nordic. analoghe — ânaloage. strada larga — şosea lată. grigi — cenuşii . -io (cu i accentuat). popoli antropofagi — popoare antropofage. marcì — putrezi. lungo — lung. lunghi — lungi . nemico — duşman. sg. incidenti tragici — acci­ dente tragice . § 55 A. vestito largo — rochie largă. cane randagio — cline vagabond. poemi elegìaci — poeme elegiace. intrinseco — intrinsec. equivoco — echivoc. poemi cavallereschi — poeme cavalereşti . marmi lisci — marmuri ne­ t e d e . etruscologi — etruscologi. nordici — nordici . strade larghe — şosele late. -ii: restìo — încăpăţînat. 72 . analoga — analoagă. -ico. marcio — putred. batteriofago — consumator de bacterii.Particularităţi ale pluralului adjectivelor Pluralul adjectivelor se formează în general după aceleaşi reguli ca şi pluralul substantivelor (vezi § 39. Excepţii: greco — grec. voce rauca — voce răguşită. greci — greci. maniaci — maniaci . -io. univoci — univoci. -gi: etruscologo — etruscolog. Pluralul adjectivelor feminine sg. luoghi natii — locuri natale. pi. In schema care urmează atragem atenţia asupra unor cazuri particulare de formare a pluralului adjec­ tivelor. poema ele­ gìaco — poem elegiac. ricchi — bogaţi . pi. Pentru a nu se crea confuzii in formarea pluralului substantivelor terminate în -io. medico cardiologo — medic cardiolog. intrinseci — intrinseci . — co. batteriofagi — consumatori de bacterii. luogo natio — loc natal.-che. grigio — cenuşiu. sg. dimentichi — uituci. POCI rawche — voci răguşite. pi. carico — încărcat. pi. ambiente boschereccio — mediu de pădure. -ciò. dimentico — uituc. Pluralul adjectivelor masculine sg. Excepţii: antico — antic. -logo. antiche — antice. antichi — antici . incidente tragico — accident tragic. -chi. maniaco — maniac. univoco — univoc. equivoci — echivoci . sg.-ga. sg. ghi: ricco — bogat. medici cardiologi — medici cardiologi . -glie: antica — antică. nemici — duşmani . ambienti boscherecci — medii de pădure. -iaco (iaeo cu i accentuat) . -go. -ca.

cifre impari — cifre impare. pi. lerce — murdare . -già (cu i neaccentuat) . egregie — stimate. rococò — rococo . indagine anatomopatologica — cercetare anatomo-patologică.adj. esperimenti fisico-chimici — experienţe fizico-chimice. grige şi grigie — cenuşii . urmat de alt substantiv care spe­ cifică respectiva culoare: color sabbia — (de) culoarea nisipului. sagge — înţelepte . c) substantivul color — culoare. singular şi plural: numero jmpari — număr impar. ia (cu i accentuat) . Cele compuse mai ales din locuţiuni adverbiale (v. su­ dice şi sudicie — murdare . ade -j.. — natală. 73 . vocală accentuată.) se formează prin modificarea terminaţiei celui de al doilea termen: lotta daco-romana — luptă daco-romană. — cîmpie întinsă . scambi italo-romeni — schimburi italo-române . fradicia — putredă. -ce. color limone — de culoarea lămîii. dispari — impar. snoh — — snob : 2. -gè. Sînt considerate forme invariabile următoarele categorii de adjec­ tive : î.sg. -ie. verde oliva — măsliniu . lilla: — liliachiu .mierii . b) adjective al căror plural se formează numai cu una dintre cele două terminaţii: /ercia — murdară. esperimento fisico-chimico — experienţă fizico-chimică. + adj. etc. numeri impari — numere impare. pianure ampie — cîmpii întinse . -eia. ie: seria — serioasă. saggia — înţe­ leaptă. inegal . scambio italo-romeno — schimb italo-român. §146): dappoco — de nimic . Adjective invariabile Adjectivele invariabile aparţin celei de-a patra categorii de adjec­ tive (v. fradicie — putrede . Cele care indică culori şi sînt exprimate prin : a) substantive adjectivizate: viola — violet . consoană. ragazza restìa ~ fată încăpăţînată. -ia. egal . lotte daco-romane — lupte daco-romane . color mffelatte — (de) culoarea cafelei cu lapte . § 58 D. § 57 C. § 54) valabilă pentru masculin şi feminin. Pluralul adjectivelor compuse Pluralul adjectivelor exprimate prin doi termeni (adj. indagini anato mo-patologiche — cercetări anatomo-patologice . perbene — cumsecade. bordò — vişiniu . serie — serioa­ se . natia. -eie. grigia — cenuşie. ra­ gazze restìa — fete încăpăţînate. dabbene — cumsecade . grigio ferro — gri ca fierul . pianura ampia. ci­ fra impari — cifră impară. pari — par. Cele terminate în -i. b) adjective urmate de substantive: rosso fiamma — roşu aprins. color miele — (de) culoarea . nade — natale . 3. -gie: Adjectivele cu această terminaţie la singular se împart în pri­ vinţa formării pluralului în două categorii: a) adjective cu ambele forme la plural: sudicia — murdară. pi. egregm — stimată. sg. araneionc — portocaliu .

o altă soluţie. d) cînd este urmat de un complement : ragazzo sveglio di mente — copil cu mintea ageră . una nuova soluzione — o nouă soluţie. Precizările cu privire la locul adjectivului sînt următoarele: A. di cattivo gusto — de prost gust . una dolce bevanda rinfrescante — o dulce băutură răcoritoare. 74 . piangere a calde lacrime — a plìnge cu disperare. C. Adjectivul precedă substantivul cînd: 1. neînsoţit. Plinio il Vecchio — Pliniu cel Bătrîn . b) cînd se subliniază cu pregnanţă calitatea substantivului: un naso aquilino — un nas acvilin . permanentă: la bianca neve — zăpada albă . /'astuto Ulisse — vicleanul Ulisse. Are funcţie de epitet: ii celebre museo — celebrul muzeu. el poate sta înaintea sau în urma lor. scuro — închis. un vero amico — un prieten adevărat. una pioggia fredda — o ploaie rece . una casa crollata — o casă prăbuşită . lavoro utile alla società — muncă folositoare so­ cietăţii . Cînd substantivul este însoţit de mai multe adjective.d) adjective care indică culoarea urmate de adjectivele chiaro — des­ chis. 3. cupo — închis: verde cupo — verde-închis . politica favorevole alle trattative — politică favorabilă trata­ tivelor.. una certa risposta — un răspuns oare­ care. Filippo il Bello — Filip cel Frumos . una soluzione nuova — o soluţie nouă. uno sguardo penetrante — o privire pătrunzătoare . un forte e diligente uomo — un bărbat puternic şi harnic . una risposta certa — un răspuns sigur. rosso chiaro — roşu-deschis . c) cînd este exprimat printr-un participiu . Poziţia adjectivelor § 59 Adjectivele pot preceda sau urma substantivul. Indică o calitate obişnuită. una mano calda — o mînă caldă . un uomo povero — un om sărac . Adjectivul este aşezat după substantiv: a) în apelative: Stefano il Grande — Ştefan cel Mare. un'ospite accogliente — o gazdă primitoare . Aparţine unei expresii: a buon mercato — ieftin . un solo studente —nu­ mai un singur student. uno studente solo — un student singur. blu scuro — albastru-închis. la rinomata cantante — renumita cîntăreaţă . poziţia lor nefiind limitată de reguli gramaticale rigide ci impusă mai degrabă d& nuanţa stilistică a vorbitorului. ad alta voce — cu voce tare . sau între adjective: una persona sana e allegra — o persoană sănătoasă şi veselă . NOTĂ: Există o categorie de adjective caro îşi modifică sensul în funcţie de poziţia lor faţă de substantive: un povero uomo — un biet om. 2. un bel paesaggio — o privelişte frumoasă . B.

la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: un film ed uno spettacolo interessanti: 2. Cînd adjectivul are funcţia de atribut şi lămureşte calităţile sub­ stantivului în mod direct. un rumore assordante — un zgomot •asurzitor. c) la genul masculin numărul plural dacă substantivele sînt de genuri diferite: Le vie ed i mercati erano affollati — Străzile şi pieţele •erau aglomerate. Cînd substantivele sînt de genuri diferite acordul poate fi făcut : a) la masculin plural ca în limba română: una madre ed un padre esigenti — o mamă şi un t a t ă exigenţi .Acordul adjectivelor § 60 Indiferent de poziţia şi funcţia sa în propoziţie. b) la feminin plural dacă substantivele sînt feminine: Le vie e le strade erano affollate — Străzile şi şoselele erau aglomerate . una notte tranquilla — o noapte liniştită. b) prin repetiţia adjectivului care se acordă cu fiecare substantiv în parte pentru a nu se crea confuzii: uno zio buono ed una zia buona — un unchi bun şi o mătuşă bună . la feminin-plural dacă substantivele sînt feminine: una camicia ed una gonna azzurre. c) prin acordul adjectivului cu substantivul cel mai apropiat: un mazzo di garofani e rose profumate — un buchet de garoafe şi trandafiri parfumaţi . pensieri sinceri e risposte sincere — gînduri sincere şi răspunsuri sincere . 75 . francobolli e buste italiane — timbre şi plicuri italieneşti. Luisa e Marco sono bravi — Luiza şi Marco sînt cu­ minţi. ragazze e ragazzi ubbidienti — fete şi băieţi ascultători . delle cartoline colorate — nişte ilustrate colorate. Problema acordului adjectivului cere o deosebită atenţie în cazul în care un singur adjectiv determină mai multe substantive la numărul singular sau plural. Lucia e Maria sono brave — Lucia şi Maria sînt cuminţi . dei rumori assordanti — nişte zgomote asurzitoare. una car­ tolina colorata — o ilustrată colorată. 3. adjectivul se acordă întotdeauna cu substantivul pe care-1 determină adoptînd genul şi numărul acestuia: un giorno tranquillo — o zi liniştită. Cînd adjectivul are funcţia de nume predicativ şi lămureşte sub­ stantivul prin verbul auxiliar essere — a fi (vezi § 119). Aldo € Cario sono bravi — Aldo şi Carlo sînt cuminţi . acordul său se face astfel: a) la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: I mercati ed i viali erano affollati — Pieţele şi bulevardele erau aglomerate . acordul se face tot după criteriile menţionate anterior : 1.

cravata e berciti rosso fiamma — eravate şi băşti roşu aprins. tende e tappeti color miele — perdele şi covoare de culoarea mierii.NOTA: Dam cîteva exemple de felul în care pot fi folosite. belle/quelle cugine — frumoase/acele verişoare . ps. bel/quel — bei/quei preced substantivele care încep cu consoană (exceptînd s impur. Cînd poziţia adjectivului bello este în urma substantivului. rosso fiamma — cravată roşu aprins. gn. beli'/queir — begli/quegli preced substantivele care încep cu vocală: bell'/quell' almanacco — frumos/acel almanah . un uom. bei/quei quadri — frumoase/acele tablouri . acesta nu suferă nicio modificare. vestiti rococò . begli/quegli ideali — frumoase/acele idealuri . bello/quello yacht — frumos/acel iaht. viaggio bello — călătorie frumoasă. y) : bel/quel quadro — frumos/acel tablou. begli/quegli almanacchi — frumoase/acele almanahu­ ri . bel/quel paesaggio — fru­ moasă/acea privelişte. tenda. pn. viaggi belli — călătorii frumoase . bei/quei paesaggi — frumoase/acele privelişti . begli/quegli yacht — frumoase/acele iahturi. Forme ale adjectivelor bello şi quello § 61 Cînd adjectivele bello — frumos şi quello — acela sînt aşe­ zate în faţa substantivului aspectul lor se modifică în funcţie de ini­ ţiala substantivului pe care-1 preced. z. cracate.ro­ chii rococo . bel­ le/quelle immagini— frumoase/acele imagini: bell/quell' idea— frumoasă/* acea idee. begli/quegli zufoli — frumoase/acele flaute . x. beretlo rosso fiamma — bască roşu aprins . bell'jquelV — bellejquelle preced substantivele care tncep cu vocală: bell'/quell' immagine — frumoasă/acea imagine. l'arte rococò — arta rococo. formele sale fiind pentru masculin singular şi plural bello-belli: amico bello — prieten frumos. bella/quella gita — frumoasă/acea excursie. Alegerea şi folosirea diferitor forme ale acestor adjective se fac după aceleaşi reguli ca ale articolelor hotărîte: (vezi § 19): Forme ale masculinului singular şi plural: bello/quello — begli/quegli preced sub­ stantivele care încep cu s impur. bell'/quell' ideale — frumos/acel ideal. Forme ale femininului singular şi plural: bella/quella — bellejquelle preced substantivele care încept cu consoană: bella/quella cugina — frumoasă/acea verişoară. 76 . color miele — perdea de culoarea mierii . amici belii — prie­ teni frumoşi . x. zingaro bello — ţigan frumos.o ed una donna dabbene — un bărbat şi o femeie cumse* cade . ps. gn. una donna dabbene — o femeie cumsecade . tappeto color miele — co­ vor de culoarea mierii . y: bello/quello stru­ mento — frumos/acel instrument. begli/quegli strumenti — frumoasei/a­ cele instrumente . zingari belli — ţigani frumoşi . belle/quelle gite— fru­ moase/acele excursii . lo siile. belo/quelle idee — frumoase/acele idei. pn. în acest context adjectivele invariabile (vezi § 58) : un uomo dabbene — un om cumsecade . rococò — stilul rococo . bello/quello zufolo — frumos/acel flaut. z.

buona commedia — comedie bună. gn. grande psica­ nalista — mare psihanalist. scrittura bella—scris frumos. y: buono spettacolo — spectacol bun. x. buona amicizia — prietenie bună. pn. grande gnocco — găluşcă mare . buon'anima — suflet bun. y: grande spazio — spaţiu mare. Forma buono precedă substantivele masculine care încep cu s impur. buon giornale —ziar bun. y): buon aluno — şcolar bun. Forma buon precedă substantivele masculine care încep cu vocală şi consoană (exceptând s impur. x. Formele pluralului nu suferă modificări poziţionale: buoni — buni şi buone — bune: buoni studenti. gran cosa — mare lucru . z. ps. buon viaggio — călătorie plăcută. buon albergo — hotel bun. grand'erba — iarbă mare — grand' erbe — ierburi mari . ps. formă obţinută prin apocopare care precedă sub­ stantivele masculine singular şi plural care încep cu consoană (exceptînd s impur. grand1 formă obţinută prin eliziune care precedă substantivele masculine şi feminine la singular şi plural care încep cu vocală: grand'uomo — om mare. scritture belle.formele pentru feminin singular şi plural sînt bella-belle: amica bella— prietenă frumoasă. 77 . pn. buono psicologo — psiholog bun. gn. imon1 intenzione — intenţie bună. grand' uomini — oameni mari . Forme ale adjectivelor buono. Forma buona precedă substantivele feminine care încep cu con­ soană: buona maestra — învăţătoare bună. gran case — case mari . y) şi substantivele feminine singular şi plural care încep cu consoană: gran freddo — frig mare. z. buona stanza — cameră bună. amiche belle — prietene frumoase. buone amiche. grande precedă substantivele masculine singular care încep cu s impur. pn. b) în limba contemporană există tendinţa folosirii formei buon şi în faţa sub­ stantivelor care încep cu s impur: buon scolaro — elev bun. buono xilofonista — xilofonist bun. x. studenti buoni — studenţi buni. gn. Tendinţa limbii contemporane este de a nu elida vocala a la femi­ nin singular: buona edizione — ediţie bună. scrisuri frumoase. gn. amiche buone — prietene bune. x. z. NOTĂ: a) Forma de masculin buon este obţinută prin apocopare nu prin eliziune. deci nu se va folosi apostroful în faţa substantivelor care încep cu vocală . gran signori — domni mari . ps. grande § 62 Adjectivul buono — bun cînd precedă substantivul prezintă numai la singular modificări urmînd modelul articolului nehotărît (vezi § 22). z. buon spazio — spaţiu bun. Adjectivul grande poate avea următoarele aspecte cînd precedă substantivul: gran. ps. pn. Forma buorì formată prin eliziunea vocalei a precedă substantivele care încep cu vocală: buon'aria — aer bun.

pianiste — pianiste mari. cer ca acesta să fie specificat de un complement exprimat printr-un substantiv: pieno di profumo — plin de parfum. disposto a pagare — dispus să plătească. utile all'ajoparecchio — util aparatului. in. a. difficile a capire — greu de înţeles. printr-un pronume : legato a ine — legat de mine. b) adjective cu prepoziţia a (-). privo di possibilità — lipsit de posibilităţi. duro d'orecchio — tare de ureche. cel mai adesea acestea fiind: di. A). Unele adjective însă. dannoso alla salute — dăunător sănătăţii. estra­ neo a questa cosa — străin de acest lucru. printr-un verb la infinitiv: asset­ tato di sapere — doritor să ştie . în funcţie de prepoziţia care le leagă: a) adjective cu prepoziţia di (-f. pronume. pronume. sicuro di sé — sigur de sine . lieto di rivedere — bucuros să revadă. capace di capire — capabil să înţelegagă. grato ai genitori — recunoscător părinţilor. utile per noi — folositor pentru noi. indif­ ferente con i suoi — indiferent cu ai săi . contento del risultato — mulţumit de rezultat. adjectivele mite şi facile prin sensul lor deplin lămuresc substantivele pe care le determină. Acelaşi adjectiv poate fi legat de complement prin prepoziţii diferite: indifferente a quanto accade — indiferent la ceea ce se întîmplă. inquieto di sapere — neliniştit să afle.grandi precedă toate substantivele masculine şi feminine la plural: grandi artisti — artişti mari. un sens al lor propriu. Dăm în continuare cîteva exemple dintre cele mai uzuale adjec­ tive care se construiesc cu complemente. Complementul adjectivelor § 63 Adjectivele calificative au. ricco di idee — bogat în idei. conforme alla legge — conform legii.substantive. § 64 Legătura dintre adjectiv şi complement este făcută de o prepoziţie. idoneo al lavoro — potrivit pentru muncă. In exemplele: uomo mite — om blînd. grandi scultori — sculptori mari. gradevole stlVudito — plăcut la auz. pieno di acqua — plin de apă. fedele alla moglie — credincios soţiei. grandi. verbe la infi­ nitiv): atto a ideare — apt (capabil) să conceapă.substantive. analogo a quello — analog cu acela. verbe la infinitiv) : abbondante di errori — plin de greşeli. da -(vezi § 156. contrario a me — potrivnic mie. nocivo allo sviluppo — nociv dezvoltării. pre78 . grandi imprese — acţiuni mari. în general. preoccupato di fare — preocupat să facă. desideroso di pace — do­ ritor de pace. esame facile — examen uşor. indifferente a te — indiferent ţie. independent. convinto di sapere — convins să ştie7 degno di lode — demn de laudă. pentru a avea un înţeles deplin. utile in questa situazione —' folositoare în această situaţie.

şi superlativ (superlativo).. iar mai multe obiecte pot avea aceeaşi însuşire dar în •diverse grade de intensitate. cointeres­ sato nello scambio . Gradul comparativ § 67 Prin confruntare gradul comparativ poate stabili trei reporturi între însuşirile şi obiectele pe care le compară: de superioritate. comparativ (comparativo). appassionato per la pittura — pasionat de pictură.substantive): abbondante in parole — bogat în cuvinte . mai mult. există trei grade de com­ paraţie: pozitiv (positivo).. d) adjective cu prepoziţia in (-(. — cointeresat în schimbul . ca şi în'limba română. Formele pe care le ia adjectivul pentru a exprima gradele diferite ale unor însuşiri se numesc grade de comparaţie. Această diversitate se stabileşte prin com­ paraţia însuşirilor şi a obiectelor. esperto in chimica — •expert în chimie .sente ai corsi — prezent la cursuri. A Marginea si lavora la ceramica nera di antica tradizione dacica — La Marginea se lucrează ceramica neagră de veche tradiţie dacă. e) adjective cu prepoziţia per ( + substantive.. Unul si acelaşi obiect poate fi caracterizat prin mai multe însuşiri exprimate î n măsuri diferite. libero da preoccupazioni — liber de preocupări. bravo in matematica — bun la matematică.. Gradul pozitiv § 86 Gradul pozitiv este identic cu forma de bază a adjectivului : Pao­ lo è un ragazzo cortese — Paul este un băiat politicos . e) adjective cu prepoziţia da ( + substantive. situate 79 . ca. A. diverso per indole — diferit ca fire. zoppo da un piede — şchiop de un picior . pronume): contento per il risultato — mulţumit de rezultat. uguale agli altri — egal cu ceilalţi. pronume): alieno da quanto facciamo — străin de ceea ce facem. GRADELE ADJECTIVELOR § 65 Adjectivele exprimă însuşiri ale unor obiecte sau fiinţe.. de infe­ rioritate şi de egalitate. Comparativul de superioritate (Il comparativo di maggioranza) se formează cu adverbul più — mai. ca. Ticino a me — apropiat de mine . sau conjuncţia che — decît. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. în limba italiană.

3. quanto — tot atît de. Il quadro di Picasso fu meno ammirato di quanto (non) m'aspettassi — Tabloul lui Picasso a fost mai puţin admirat decît mă aşteptam .. piu. Il cugino Paolo è meno giovane di me — Vărul Paolo este mai puţin tînăr decît mine . di quel che (non). Nessuno fu mai più allegro e più contento di quel giovane. piùjmeno . come.. ** în această situaţie non nu are sens negativ ci doar întăreşte comparaţia. Il latte è più nutriente che saporoso — Laptele este mai (mult) hrănitor decît gustos. mod etc. ca. Întrebuinţarea lui nefiind absolut obligatorie. b) două substantive precedate de prepoziţii simple sau articulate: Si vedono cose più interessanti al museo che al cinema — Sevăd lucruri mai interesante la muzeu decît la cinema. Il mondo subacqueo è più ricco di quel che sapevamo noi finora — Lumea subacvatică este mai bogată decît ştiam noi pînă acum. Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza) se formează cu adverbele cosi . d) două complemente circumstanţiale de timp.. Parlare è meno difficile.. che agire — Să vorbeşti este mai puţin grea decît să acţionezi. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. che (non).* di eînd comparaţia se face între două obiecte. loc. lì miele è tanto dolce quanto nutriente — Mierea este tot atît * Punctele ţin locul adjectivului. pronume) care au aceeaşi însuşire (exprimată prin adjectiv): Borna è più grande di Pisa —Roma este mai mare decît Pisa. B. sau conjuncţia che — decît. fiinţe (expri­ mate prin substantive. II film era meno attraente che lungo — Filmul era mai puţin atrăgător decît l u n g . 2. între care se intercalează adjectivul: Il mio amico è così simpatico come il tuo — Prietenul meu este tot atît de simpatic ca al t ă u .lm. NOTĂ: în formarea gradului comparativ de superioritate şi inferioritate se vor folosi: 1.. care introduc cel de-al doilea termen al comparaţiei: La moto è meno comoda della macchina — Motocicleta este mai puţin comodă decît maşina .. 80 . ca.. E" meglio andare a piedi che in auto — Este mai bine să mergi pe jos decît cu maşina. ca. La tua borsa era.eno . la fel de. e) două verbe la. di quanto (non).. Comparativul de inferioritate (Il comparativo de minoranza) se formează cu adverbul meno — mai puţin. tanto . più elegante della sua — Poşeta ta era mai elegantă decît a ei .. eppure lui era meno felice degli altri — Nimeni n-a fost vreodată mai vesel şi mai mulţumit decît acel tînăr şi totuşi el era mai puţin fericit decît ceilalţi.înaintea celui de al doilea element al comparaţiei: Carlo è più studioso di Fabio — Carlo este mai studios decît Fabio . în cazul în care cel de-al doilea element al comparaţiei este o propoziţie: // compara­ tivo è più difficile di come (non) credevo — Comparativul este mai greu decît credeam ..che cînd comparaţia se face între: a) două adjective: Il suo volto è più simpatico che bello — Chipul său este mai mult simpatie decît frumos . : Ieri faceva meno freddo che oggi — Ieri era mai puţin frig decît azi. di come (non**) cu sensul decît. pe cît de . infinitiv: E' più onesto riconoscere la colpa che negarla— Este mai cinstit să recunoşti vina decît s-o negi. C.

non meno di/che — nu mai puţin ca/decît: La biro non è meno utile della penna stilografica — Pixul nu este mai puţin util ca stiloul. Superlativul relativ de inferioritate (Il superlativo relativo di" minoranza) se exprimă prin adverbul meno precedat de articolul hotărît: il meno — cel mai puţin. 2. Gradul superlativ absolut (Il superlativo assoluto) exprimă însuşirea la un grad fără termen de comparaţie. Superlativul relativ ele superioritate (11 superlativo relativo di maggioranza) se formează cu adverbul più precedat de articolul hotărît:: il più — cel mai. egal de. In situaţia în care există un alt termen de comparaţie al superla­ tivului relativ. — nu mai mult ca/decît.. Il francese è tanto tacile quanto Vitaliano — Limba franceză este la fel de uşoară ca limba italiana.. NOTĂ: Comparativul de egalitate mai poate fi exprimat prin: 1. 81 . utile — * Predicatul precedat de un superlativ relativ stă întotdeauna la modul conjunctiv. fiinţe cu aceeaşi însuşire: Lucia è modesta al pari di te — Lucia este la fel de modestă ca'tine . întrucît acest ultim mod de exprimare al egalităţii se reduce la o negare a a om punitivului de superioritate sau inferioritate. non più di /che . la meno — cea mai puţin. la più — cea mai. B. întrebuinţarea prepoziţiei di şi a con juncţiei che se face conform explicaţiilor de la respectivul paragraf (vezi § 67. A. acesta va fi introdus de prepoziţia di sau fra: Era il più audace di lutti — Era cel mai îndrăzneţ dintre toţi : Vittorio non era il più alto fra isuoi coetanei — Victor nu era ce! mai înalt printre cei de-o vîrstă cu el. 1 — 2). i più — cei mai . El se exprimă prin: a) sufixul -issimo adăugat la masculinul plural al adjectivului: bello — frumos — belii — frumoşi — bellissimo — foarte frumos. le meno — cele mai puţin: Questa è la meno valorosa delle sue poesie — Aceasta este cea mai puţin valoroasă dintre poeziile sale . le più — cele mai:: „La Primavera1' è la più rinomata tela che abbia dipinto Botticelli * — „Primăvara" este cea mai renumită pinza pe care a pictat-o Botticelli. cînd se compară două obiecte.de dulce pe cit de hrănitoare . al pari di — la fel de. Gradul superlativ § 68 Gradul superlativ exprimă însuşirea la cel mai înalt grad fiind ca şi în limba română: superlativ relativ (superlativo relativo) si superlativ absolut (superlativo assoluto). Gli esercizi grammaticali sono piacevoli non più che necessari — Exerciţiile de gramatică sînt tot atît de plăcute pe cit de necesare. i meno — cei mai puţini . La più cara a Leonardo di tutte le sue opere fu la Gioconda — Cea mai dragă lui Leonardo dintre toate operele sale i-a fost Gioconda. 2.. 1. Gradul superlativ relativ exprimă două raporturi: de superiori­ tate şi de inferioritate.

cibernetico — -cibernetic. b) Prefixele arci-. aureo — aurit. iper. Unele adjective care indică naţionalităţi sau orientări: romeno — român. Unele adjective care exprimă materia. mensile — lunar. straor­ dinariamente — extraordinar de. Exclud comparativul şi superlativul: 1. calitatea. care pre­ ced adjectivul: molto contento — foarte mulţumit. ateo — ateu. oltremodo — peste măsură de. se­ rale — seral. tanto — foarte. Una voce oltremodo melodiosa — O voce peste măsură de melodioasă . invernale — de iarnă. stanco morto — mort de obosit . ubbriaco fradicio — beat turtă . 3. l'ultimo — ultimul. innamorato cotto — îndrăgostit lulea . îi declara Cariei că este îndrăgostit lulea de ea. la fel se pot forma superlative chiar din locuţiuni adverbiale: d'accordissimo — în tru totul de acord.82 .util.etc. Un bambino ipersensibile — Un copil hipersensibil. •campionissimo — campionul campionilor . socialista — socialist etc. egiziano — egiptean. assai — foarte. Faceva fuori buio pesto mentre Gino. : Un vestito -ultramoderno — O haină ultramodernă. ultra-. .. immortale — nemuritor. termeni -ştiinţifici: marmoreo — de marmură. beat turtă. chimico — chimic. pazzo da legare — nebun de legat. smisurato — nemăsurat. •eterno — etern. troppo — prea. NOTĂ: Nu toate adjectivele calificative admit trecerea prin gradele de comparaţie •deoarece exprimă prin ele însele o însuşire unică. Nu toate adjectivele pot forma superlativul absolut cu aceste prefixe. napoletano — din Napoli. Adjectivele care indică deja o valoare superlativă: infinito — infinit. c) adverbele molto — foarte. il primo — primul. d) expresii de tipul: pieno zeppo — plin ochi. 2. divino — divin. Un paese arciricco — O ţară foarte bo­ gată. Una gonna troppo corta — O fustă prea scurtă . buio pesto — întuneric :beznă. sopra-. transilvana — ardelean. tanto felice— foarte fericit . terribilmente — grozav de. •spagnolo — spaniol. bucarestino — -din Bucureşti. estivo — de vară. măsuri de timp. NOTĂ: în limba modernă există tendinţa de a forma superlative absolute cu ajutorul sufixului -issimo din unele substantive: augurissimi — cele mai bune urări. triangolare — triunghiular. stra-. în limbajul uzual se poat auzi: £" più romeno di tutti noi — Este mai a-omân decît noi toţi. dichiarava <a Carla di essere innamorato cotto di lei — Afară era întuneric beznă în timp ce Gino. fisico — fizic (de fizică). estremamente — extrem de. amicissimo — prieten extraordinar de fcun . Invernai. utili — utili — utilissimo — foarte util . L'aula era luminosissima — Sala era foarte luminoasă. ubbriaco fradicio. Un comportamento estremamente strano — O comportare extrem de ciudată . settimanale — săptămînal. Şi totuşi. 1 suoi amici erano gentilissimi — Prietenii săi erau foarte amabili. immenso — imens. foarte de acord.

Comparativul formelor speciale 1.Adjective c u forme speciale de comparativ şi superlativ § 70 Există o categorie de adjective care la comparativ şi super­ lativ au două forme. interior esterno extern. jos — ottimo pessimo massimo minimo supremo. Aceste forme moştenite din latină exprima numai comparativul?. exterior Comparativ de superioritate Superlativ Formă regulata Formă latină Formă regulată Formă latină più buono mai bun più mai più mai più mai più mai più mai jos più mai cattivo rău grande mare piccolo mie alto înalt basso scund. 83- . de superioritate: migliore — mai b u n . jos interno intern. § 71 A. interno interior migliore peggiore maggiore minore superiore inferiore interiore buonissimo foarte bun cattivissimo foarte rău grandissimo foarte mare piccolissimo foarte mic altissimo foarte înalt bassissimo foarte scund. minore — mai mic etc. maggiore — mai mare. Redăm în paralel cele două forme de comparativ şi superlativ: Pozitiv buono bun cattivo rău grande mare piccolo mic alto înalt basso scund. sommo infimo intimo più esterno mai exterior esteriore __ _ estremo Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ I. una obişnuită care derivă de la pozitivul adjec­ tivului şi una neregulată derivată de la forma corespunzătoare din limba latină a adjectivului.

infimo — infim. esteriore sìnt urinate de prepoziţia a în exprimarea comparaţiei: Marco è superiore a tutti — Marco este superior tuturor . pessimo. La. Formele speciale de comparativ au un înţeles oarecum deplin. mìnimo. Superlativele speciale: ottimo. IM sua pazienza era massima — Răbdarea lui era foarte mare. Conosco il suo travaglio interiore — Ştiu chinul său sufletesc (interior) . 3. massimo. Mi pare peggiore questa decisione — Mi se pare mai rea (proastă) această hotărîre. infimo. è inferiore a quella impegnata — Poezia futurista este inferioară celei angajate. Ottenere massimi esiti — A obţine rezultate maxime <(foarte bune). dar L'ottimo studente •— Cel mai bun student . dar nu se poate spune Una stanza massima. La scoperta era di massimo vedore per Veconomia nazio­ nale — Descoperirea era de maximă valoare pentru economia naţională. el rămînînd subînţeles: Abito al piano inferiore — Locu­ iesc la un etaj inferior (mai jos) . . La sua. B. II. estremo pot avea sensul de superlativ absolut dar cînd sînt precedate de articolul hotărît au sensul de superlativ relativ: Un ottimo •avvocato — Un foarte bun avocat. Nei minimi particolari — In cele mai mici amănunte. Un ragazzo piccolissimo — Un băiat foarte mic. intimo — intim: Lo stato romeno -offre ottime condizioni di studio — Statul român oferă condiţiuni optime •de învăţătură. etc. 3.supremo. poesia futurista. dar II pessimo dei suoi figli è Carlo — Cel mai rău dintre copiii săi este Carlo. în latină celeber. Se spune: Una stanza grandissima — O cameră foarte mare. în schimb respectivul su­ perlativ poate exprima sensuri ca: Le massime possibilità — Cele mai mari posibilităţi . interiore. Unele forme de superlativ absolut provenite din latină au forme •corespunzătoare în limba română: ottimo — optim. Superlativul relativ poate fi exprimat prin comparativul formei latine precedat de articolul hotărît: Il mio miglior amico — Cel mai bun prieten al meu . minimo — minim. Superlativul formelor speciale. 84 .2. Comparativele superiore. 2. maggior sorella — Sora sa cea mai mare. de aceea nu se pot substitui reciproc întotdeauna. inferiore. Cele două forme de comparativ şi superlativ nu sînt absolut identice ca sens. -Această independenţă de sens permite ca să lipsească al doilea termen al comparaţiei. 1. 4. -dar II suo massimo desiderio era di conoscere l'italiano — Cea mai mare dorinţă a sa era să ştie italiana . massimo — maxim. celebre — celebru. Se poate spune în schimb : Un diffetto minimo — Un cusur foarte mic . Era di pessimo gusto — Era de foarte prost gust. Adjective cu superlative neregulate § 72 Există în limba italiană o categorie de adjective al căror superlativ absolut se formează de la forma latină a pozitivului: acre — acru. în latină acer. nu poate fi exprimat prin Un ragazzo minimo .

i. § 73 0 altă categorie de adjective. Giosuè Carducci è stato un poeta celeberrimo — Giosuè Carducci a fost un poet foarte cunoscut (celebru)... 85 . -i. NOTĂ: Unele forme ale acestor superlative sînt mai puţin folosite. -i. La stanza soleggiata era saluberrima — Camera însorită era foarte sănătoasă. -e: miserissimo — foarte mizer. întins formează superlativul absolut de la tema latină: amplissimo — foarte vast: La pianura era amplis­ sima— Cîmpia era foarte întinsă. / raggi del sole sono benefieentissimi per la salute — Razele soarelui sînt foarte binefăcătoare pentru sănătate. iar în limba mo­ dernă există tendinţa de a forma superlativul cu sufixul -issimo.£' stato sempre benevolentissimo con me — A fost întotdeauna foarte binevoitor cu mine.. -a. salubrissimo — foarte sănătos.Unele dintre aceste adjective au superlativul absolut în -errimo. sărăcăcios — sănătos — celebru Superlativ acerrimo — foarte acru integerrimo — foarte integru asperrimo — foarte aspru miserrimo — foarte mizer saluberrimo — foarte sănătos celeberrimo — foarte celebru Exemple: L'uva era acerrima — Strugurii erau foarte acri. Pozitiv maledico benefico magnifico munifico benevolo — clevetitor — binefăcător — măreţ — generos — binevoitor Superlativ ma/eaYcentissimo 6e/?e/icentissimo mag nifi contissimo munificentissimo benevolentissimo — foarte — foarte — foarte — foarte — foarte clevetitor binefăcător măreţ generos binevoitor Exemple: . acru — mizer. Excepţie: Ampio — vast. -a. -e. e — după modelul latin: Pozitiv acre integro aspro misero salubre celebre — acru — integru — aspru. -volo formează superlativul absolut cu sufixul entissimo. adică cele terminate în -dico. -a. • -fico.

davanti — înainte (latină — ante) — anteriore — anterior. Datorită acestei valori de pozitiv. ceea ce le conferă valoarea de pozitiv . Vanno pros­ simo — anul următor . le zampe posteriori — labele din spate. . care vine mai întii. rare vine după.III. Originea acestor adjective se află în prepoziţii latino (vezi § 71) de la care :s-au format gradele respective: dupo — după (latină—post) — posteriore — posterior. Pozitiv Comparativ posteriore — posterior — 1 anteriore — anterior — ulteriore — ulterior — — (vicino— (più vicino — mai apropiat) apropiat) Superlativ postremo ~ cel mai din urmă — ultimo — cel din urmă postumo — postum prossimo — cel mai apro­ piat primo — cel dinţii 1 NOTĂ: 1. gloria postuma — glorie postumă. Multe din aceste comparative şi superlative au un sens independent. unele dintre aceste adjective admit chiar formarea comparativului şi superlativului lor: Il parente più prossimo — Ruda cea «mai apropiată . Le ultimissime posibìHtà — Abolut ultimele posibilităţi. Sono i primissimi fiori — Sînt cele dintîi flori . 2. Adjective lipsite de unele grade de comparaţie § 74 O categorie de adjective sînt lipsite de pozitiv dar păstrează din limba latină unele forme de comparativ sau superlativ . il giorno anteriore — ziua anterioară . după moarte . 3.

uneori se poate comporta ca pronume: entrambi — amìndoi. la 15 zile . care exprimă numărul. ordinea numerică. il ventennio — perioada de 20 de ani. il decimoprimo (il) dodicesimo. sau o determinare cantitativă. ambedue — amîndoi (folosite fără articol). NUMERALE CARDINALE ŞI ORDINALE § 76 Redăm mai jos tabloul principalelor ordinale: Cifre arabe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Numeralul cardinal uno. Din punct de vedere morfologic.NUMERALUL IL NUMERALE § 75 în gramatica limbii italiene. cinquantenne — în vîrstă de 50 de ani. la terzina — terzina. una due tre quattro cinque sei sette otto nove dieci undici dodici Numere romane I II III IV V VI VII Vili IX X XI XII numerale cardinale şi Numeralul ordinal (il) primo (il) secondo (il) terzo (il) quarto (il) quinto (il) sesto (il) settimo (!') ottavo (il) nono (il) decimo (1') undicesimo. numeralul este o categorie a adjectivului. il decimosecondo 87 . numeralul se poate comporta ca un substantiv: il duetto — duetul. quindicinale — chen­ zinal. se poate comporta ca un adjectiv: settimanale — săptămînal.

il decimoquarto (il) quindicesimo. le primii etc. il decimo quinto (il) sedicesimo. M = 1 000.r = 1 000 00( =88 . ventesimo secondo (il) ventottesimo.V = 5: X = 10. il decimo­ settimo (il) diciottesimo. L = 50 C = 100. Linia deasupra unei cifre indică înmulţirea cu o mie : L = 50 000 . il decimoottavo (il) diciannovesimo. D = 500. ventesimo primo (il) ventiduesimo. Semnele mai mici aşezate la stìnga celor mai mai = indică o scădere. (vezi şi § 54).(M .X) + IV = 94: MCMLXXVIII = M . cele aşezate la dreapta o adunare: XCIV = (C .Cifre arabe 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 28 30 40 50 60 70 80 90 100 101 200 500 1000 2000 1000000 Numeralul cardinal tredici quattordici quindici sedici diciasette diciotto diciannove venti ventuno ventidue ventotto trenta quaranta cinquanta sessanta settanta ottanta novanta cento centouno duecento cinquecento mille duemila un milione Numere romane XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXVIII XXX XL L LX LXX LXXX XC CI CC D M MM M* Numeralul ordinal (il) tredicesimo. \. il decimosesto (il) diciassettesimo. ventesimo ottavo (il) trentesimo (il) quarantesimo (il) cinquantesimo (il) sessantesimo (il) settantesimo (l')ottantesimo (il) novantesimo (il) centesimo (il) centesimo primo (il) duecentesimo (il) cinquecentesimo (il) millesimo (il) duemilesimo (il) milionesimo c NOTĂ: Numeralele ordinale se comportă ca adjectivele calificative de categoria I il primo. il decimono­ no (il) ventesimo (il) ventunesimo.C) + L + XX + V + III = 1978. •Semnele de bază ale numerelor romane sînt: 1 = 1 . il decimoterzo (il) quattordicesimo. i primi. la prima.

c) Numeralele cardinale sînt invariabile: Cinque uomini e cinque 4onne — Cinci bărbaţi şi cinci femei . z. Numeralele compuse cu uno pot fi trunchiate în faţa unei consoane (care să nu fie: s impur. Sedici folte glielo detto — I-am spus-o de 16 ori. quindici — 15 .Observaţii asupra numeralelor cardinale * § 77 a) Numeralele de la 11 la 16 inclusiv. qn. pn. Le novantun sedie circon­ davano la tavola — Cele 91 de scaune înconjurau masa. este invariabil: Cento anni — 100 de ani.a -f unităţile respective: diciassette — 17. Sessantun villaggi — 61 de sate . uno studente — un student. are pluralul mila precedat întotdeauna de un numerai cardinal : duemila — 2000 . La rivoluzione del quarantotto ebbe una grande eco nella letteratura romena — Revoluţia din '48 avu un mare ecou în literatura română. La comitiva contava trentotto persone -— Grupul (de turişti) număra 38 de persoane. Cînd cento exprimă o cantitate mai mare de o sută este precedat de un alt numeral cardinal : Duecento sigarette — 200 de ţigări . Numeralele 17. Cento matite — 100 de creioane. una spiega:'ione — o explicaţie. jn amico — un prieten. Ottantun giorni — 81 de zile. Excepţ 'e: Numeralul uno — unu. Cento giorni— 100 de zile. Il Teatro alla Scala di Milano 89 . se compun din forme modificate ale unităţilor respective şi numărul 10 exprimat prin-dici: dodici — 12. e) Numeralul mille — o mie. d) Numeralul cento — o sută. Păstrează vocala finală numeralele compuse cu miile — o mie: milleuno — 1001. b) Numeralele compuse cu uno şi otto pierd vocala finală: ventuno — 21. / / dizionario ha settecento pagine — Dicţionarul are şapte sute de pagini. spre deosebire de limba română. 19 se exprimă invers prin -dici-}. y) indiferent de genul substan­ tivului (vezi § 2 2 ) : Trentun persone — 31 de persoane. 18. Tutti i diciotto libri furono stampati a Milano — Toate cele 18 cărţi au fost tipărite la Milano. Cento novelle — 100 de nuvele . Cento libri e duecento riviste — O sută de cărţi şi două sute de reviste . s Compuşii lui uno sînt însoţiţi de un substantiv la plural: C'eranot quarantini libri — Se aflau acolo 41 de cărţi. un ora — o ora. ps. are la feminin forma una — una ' compoi •tîndu-se ca articolul nehotăi ît (vezi 22). Le quattro­ cento pagine — Cele 400 de pagini. Excepţii. x. Al convegno assistettero ottocento •operai — La adunare au asistat 800 de muncitori. Aveva dicianove an/it — Avea 19 ani. mUleotto — 1008. ventotto — 28 .

Excepţii: Se scriu separat numeralele milione şi miliardo: Cinque J milioni e mezzo — Cinci milioane şi j u m ă t a t e . la nona — a noua etc.ha oltre tremila posti — Scala din Milano are peste 3000 de locuri. In schimb. Ho comprato una milletrecentodieci— Am cumpărat (o maşină) Dacia 1310 . Spre deosebire de limba română. uneori şi numeralele compuse cu mille se scriu separat: „Le mille ed una nottea — „O mie şi una de nopţi. Il continente era abitato da dieci miliardi diì uomini — Continentul era locuit de 10 miliarde de oameni. Trecento numeri aveva quella via — Acea stradă avea 300 denumere . pentru cursa înarmării. Ci vogliono venticinque giorni fino alla destinazione — Sìnt necesare 25 de zile pînă la destinaţie. Il medico lo fece dire più volte trentatré — Doctorul îl puse să spună de mai multe ori 33 . numeralele cardinale în limba. numeralele milione şi miliardo cìnd nu sìnt urmate de alte numerale se leagă de substantivul pe care-1 precedă prin prepoziţia di: La pianura aveva due milioni di ettari di grano ~ Cîmpia avea două milioane hectare de grîu . f) Numeralele milione — milion şi miliardo — miliard se comportă ca substantivele. Vanno millenovecentosessantaeinque segnò felicemente la storia del popolo romeno — Anul 1965 a marcat în mod fericit istoria poporului român. Vottava —a opta. g) Numeralele compuse se scriu de obicei într-un singur cuvînt: millesettecentoventidue — 1722 . i se suprimă vocala finală şi i se adaugă sufixul -esimo: dodicii) — ii 90 . Observaţii asupra numeralelor ordinale § 78 a) De la 1 la 10 numeralul ordinal se exprimă cu forme deri­ vate din latină: il secondo — al doilea. II mazzo aveva einquantatré garofani rossi — Buchetul avea 53 do garoafe roşii. Tre miliardi lire — [ Trei miliarde de lire . / popoli non permettono più: che miliardi e miliardi di dollari siano stanziati per la corsa alVinarmo — Popoarele nu mai permit ca miliarde şi miliarde de dolari să fie alocaţi. italiană nu se leagă de substantivul pe care-1 preced prin prepoziţia di: NelVaula si sono riuniti quaranta studenti — în sală s-au întrunii 40 de studenţi . Incepînd cu 11 numeralul ordinal se formează din cel cardinal căruia. Allo* sciopero presero parte quattromila lavoratori torinesi — La grevă au luatparte 4000 de lucrători din Torino." h) Numeralul tre în numerale compuse cu acesta este marcat întot­ deauna de accentul grafic: Ventitré — 23. il quinto — al cincelea. avînd pluralul milioni şi respectiv miliardi: Tre m i ­ lioni di uomini hanno partecipato alla marcia della pace — Trei milioane de oameni au participat la marşul păcii.

Numeralele cardinale se folosesc în: A. Se păstrează vocala finală a numeralului cardinal cînd I acesta este. e t c . La seconda prova. compus cu trei: ventitreesimo — al douăzeci şi treilea. . I. Ambele se acordă în gen şi număr cu substantivul: I nostri ultimi ricordi — Cele «din urmă amintiri ale noastre . Viaggio sempre in seconda — Călătoresc totdeauna într-a doua (clasă) . cu compuşii săi il penultimo — penultimul. il terzultimo — antepenultimul. il ventiduesimo sau il ventesimo secondo — al douăzeci şi doilea. il diciaset­ tesimo se notează XVII sau 17°. 91 ordinale . venti — il ventesimo — al douăzecilea. Folosirea numeralelor cardinale şi § 79. deoarece indică ordinea într-o enumerare. d) Numeralul ordinal fiind considerat adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care-1'determină: Il terzo capitolo del romanzoAi treilea capitol al romanului . | trentatreesimo — al treizeci şi treilea.«dodicesimo — al doisprezecelea. L'ultima parola del primo verso — Ultimul cuvînt din primul vers. Matematică pentru operaţii aritmetice ca: — adunarea — Vaddizione: Cinque più sette fa (fanno ) dodici — 5 -j+ 7 = 12. La mia auto 4>a bene in terza — Maşina mea merge bine într-a treia (viteză). E1 la centesima volta che te lo ripeto — Este a suta oară de cînd ţi-o repet . il diciannovesimo sau il decimonono — al nouăsprezecelea. Le sue prime ricerche — Primele sale «cercetări . e) Sìnt considerate numerale ordinale il primo — primul şi l'ultimo — riltimul. la nona se notează IX sau 9° . Aceste ultime forme sînt însă mai puţin folosite. Excepţie. Faremo una ripassata il quindicesimo giorno — In a cincisprezecea zi vom face o recapitulare. De la 11 la 99 există posibilitatea ca numeralul ordinal să se formeze prin exprimarea fiecărei părţi componente printr-un numeral ordinal: îl tredicesimo sau il decimoterzo — al treisprezecelea. c) Numeralul ordinal este precedat de articol şi urmat de substantiv: II settimo giorno della' settimana — A şaptea zi a săptămînii. La quarta. f) Numeralele ordinale pot fi folosite adesea cu valoare de substantiv. Stava nel quinto banco — Stătea în banca a cincea. «hiar substituindu-se acestuia cînd din context rezultă sensul substan­ tivului : Frequenta la decima — Este într-a X-a (clasă) . parte della simfonia — A patra parte a simfoniei. della tragedia —A doua repetiţie a tragediei . b) Numeralul ordinal poate fi notat cu cifre romane sau cu cifre arabe cu exponentul o şi respectiv a pentru indicarea genului: il dodi­ cesimo se notează XII sau 12° .

Ci incontreremo alle undici in punto — Ne vom întîlni la. C.2 0 : 5 = 4. B. mezzanotte — orele 24. acum . Ritor­ nerà il ventotto agosto — Se va reîntoarce la 28 august. după: Tre anni dopo— După trei ani. anul) : Il ventuno febbraio millenovecentosette — 21 februarie 1907 . — extragerea rădăcinii pătrate: L'estrazione della radice quadrata. — exprimarea procentului: Sei per cento — şase la sută . Expresii in alcătuirea cărora intră numeralul cardinal Far quattro chiacchiere — A flecari . Spaccare un capello in quattro — A despica firul în patru . Farsi di mille colori — A schimba feţe-feţe . Fra due mesi — Peste două luni (vezi şi § 148).. di 12 — Extragerea rădăcinii pătrate din 12 . Otto giorni prima (îa) —Acum opt zile. la 1 ianuarie 1986.1 5 . Mille grazie — Mii de mulţumiri . prima sau fa — înainte cu. Il primo dicembre — tritìi decembrie. Exprimarea orei include şi folosirea substantivelor: mezzo — jumă­ t a t e : Sono le otto e mezzo — Este opt şi j u m ă t a t e . amiaza: Al mezzoggiorno sarò da te — La ora 12 voi fi la tine . due passi — A locui în preajm ă . luna.12 = 3 .. Cento per­ cento — Sută la sută. nu valora doi bani. Indicarea datei (ziua. — a ridica un număr la o putere: Elevare un numero alla potenza gei — A ridica un număr la puterea a şasea. Exprimarea orei: Sono le cinque del pomeriggio — Este ora 5 după masă . 11 fix.— scăderea — la sottrazione: Quindici meno dodici fa (fanno} . — înmulţirea — la molteplicazione: Tre per sei fa diciotto — 3 X X 6 = 18 . Pentru precizarea timpului numeralele pot fi însoţite de adverbele: dopo — după. il 1° gennaio. Trovare cento scuse — A găsi mii de scuze. 92 . t r e . Far due passi — A se plimba puţin . Il film andrà in onda tra le otto e le dieci — Filmul va fi pre­ zentat între opt şi zece. Abitare a. fra — peste.. Farsi in mille — A se face luntre şi punte .. mezzogiornoora 12 din zi. Pentru prima zi a lunii se foloseşte numeralul ordinal: Il primo marzo — întîi martie . — împărţirea — la elivisione: venti diviso (per ) cinque fa quattro' . Prima zi a lunii se notează cu cifra 1 cu exponentul o care indică terminaţia or­ dinalului : Bucarest. quarto — sfert : Erano le tre meno un quarto — Era ora trei fără un sfert . — Neanche per un milione — Cu nici un preţ . Portare il cappello sulle ventitré — A purta pălăria pe-o ureche. miezul nopţii : Il direttissimo parte a mezza­ notte — Acceleratul pleacă la ora 24. Elevare Tenti al quadrato — A ridica 20 la pătrat . / corsi scolastici incominciano il quindici settembre — Cursurile şcolare încep la 15 septembrie . D. Non valere quattro sòldi — A. 1986 — Bucureşti.

numeralul se poate citi ca şi cel cardinal: Luigi XIV — Luigi quattordici — Ludovic al XIV-lea. Un centesimo — O sutime. Aceasta se face numai începînd cu secolul al XIILlea în felul următor: 1201--1300 1301. Indicarea secolelor care în italiană se exprimă prin numeralul •ordinal însoţit de substantivul secolo: Il quindicesimo secolo — Se­ colul al XV-lea .il . " C. Uneori. La rivoluzione francese del dicianovesimo secolo — Re­ voluţia franceză din secolul al XIX-lea. ca şi în limba franceză. Tre quinti — Trei cincimi . este substantiv ramine invariabil: Sono le quattro e mezzo — Este ora 4 şi jumătate.-1800 1801.-1700 1701.il . D. Numeralul ordinal se foloseşte în: A.-1600 1601.il .-2000 -. Pentru jumătate se foloseşte mezzo: în cazul cînd mezzo — jumă­ tate. Dante Alighieri è vissuto a •cavallo del tredicesimo e quattordicesimo secolo — Dante Alighieri a t r ă i t între secolele X I I I şi XIV. sesta fila — Rîndul al şaselea. Indicarea ordinei unor personalităţi. Mezzo chilo— Jumătate de kilogram: Due mezzi litri — Două jumătăţi de litru. Cînd mezzo este adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul: Mezza bottiglia — Jumătate de sticlă.il . 93 . Există însă tendinţa înlocuirii numeralului ordinal cu cel cardinal: Camera diciotto — Camera 18. Cu referire la cultura italiană secolele mai pot fi exprimate prin numeralele cardinale care indică sutele de ani. la genul masculin. Luigi quin­ dicesimo — Ludovic al XV-lea-: Paolo sesto — Paul al VI-lea. papi cu acelaşi nume: Napoleone terzo — Napoleon al III-lea. Una mezz'ora — O jumătate de oră.-1500 1501.-1400 1401.il tredicesimo secolo quattordicesimo secolo quindicesimo secolo sedicesimo secolo diciasettesimo secolo diciottesimo secolo dicianovesimo secolo ventesimo secolo — il Duecento — il Trecento — il Quattrocento — il Cinquecento — il Seicento — il Settecento — l'Ottocento — il Novecento. în acest caz. Un ventesimo — A douăzecea parte . a treia . inscripţii: Classe terza — Clasa. Fracţiile zecimale pot fi exprimate astfel: Sei e quaranta cente­ simi — 6 şi 40 de sutimi.II.-1900 1901.il -. domnitori. dar în ultima vreme se preferă exprimarea acestora prin numeralele cardinale: Sessantatré virgola sette — 63. în timp ce numărătorul se exprimă prin numeralul cardinal: Un terzo — O treime .il . anul 1 000 rămînînd subînţeles. B. — regi. Exprimarea fracţiilor ordinare al căror numitor se exprimă printr-un numeral ordinal substantivizat.il -.7. Indicarea unor numerotări.

Uneori aceste numerale colective pot fi înlocuite de grupul tutti (tutte) e due — amîndoi. celelalte fiind adesea. întreit. Di seconda ma­ no — De calitate inferioară. triplice — triplu. Sens colectiv au şi substantivele: paio — pereche. coppia — pereche. După sensul pe care-! indică numeralele derivate se împart în: a) Numerale multiplicative care indică de cîte ori este mărită o cantitate în raport cu altă cantitate: doppio — dublu. Avere il suo quarto (fora di celebrità — A avea un succes spontan şi trecător. îndoit. format din p a t r u . dozzina — duzină. ventina — vreo douăzeci.. Rimettere in sesto — A pune în ordine. triplo — triplu. cuplu. quadruplo — cvadruplu — depatru ori mai mult. exprimate prin numeralul respectiv însoţit de volte tanto: quattro voltetanto (rjuadniplo ) — de patru ori mai mult. de trei ori mai mult. Expresii în alcătuirea cărora intră numeralul ordinal. entrambi (-e). plural centinaia — sute 94 . Numerale multiplicative sînt şi duplice — dublu. Passare un brui­ to quarto d'ora — A trece printr-un moment greu . Non vale un centesimo — Nu valorează nimic . b) Numerale colective care indică un număr considerat în tota­ litatea sa şt se exprimă prin adjective numerale: ambedue. centuplo — de o sută de ori mai mult. quadruplice — cvadruplu. cinci părţi: Far domanda in quadruplice copia — A face cerere în patru exemplare. V'erano entrambe le sorelle — Erau acolo amîndouă surorile. ALTE NUMERALE § 80 în acest capitol sînt incluse unele substantive şi adjective care indică cantităţi numerice şi fiind derivate din numeralul ordinal sau cardinal pot fi considerate numerale derivate. Numera­ lele multiplicative pot avea valoare de substantiv: Ha preso il doppio di me — A luat dublu faţă de mine. centinaio — vreo sută. amîndouă (vezi § 108). La Triplice Aleanza — Tripla Alianţă. Partire in quarta — A întreprinde ceva cu îndrăzneală. Essere al settimo cielo — A fi fericit. de două ori mai mult.E. ambo — toate cu acelaşi sens: amìndoi.. — dieci volte tante (decuplo ) — de zece ori mai mult. amîndouă şi urmate în­ totdeauna de articol în grupuri nominale: Ambedue gli studenti — Amin­ doi studenţii . Dintre multiplica­ tive mimai doppio şi triplo se folosesc frecvent. Avere il sesto senso — A fi înzestrat. trentina — vreo treizeci . decina — vreo zece. quintu­ plice — compus din. sau de adjectiv: Ho guadagnatodoppio stipendio — Am cîştigat un salariu dubiu.

perioade de ani: biennio — perioadă de 2 ani. Una coppia di attori celebri nel mondo del cinema — O pereche celebră in lumea cinematografului.d e . bilunar. L'ultimo piano quinquennale — Ultimul plan •cincinal. strofă de 6 versuri. ventennio — perioadă de 20 de ani. e) Din numerale derivă şi unele substantive care indică: 1. cinquantennio — perioadă de 50 de ani. 5. quinario — vers de 5 silabe. termeni muzicali care indică numărul de voci. quinquennio — perioadă de 5 ani. 4. 2. semestrale — semestrial: Oggi abbiamo fato air italiano il lavoro trimestrale — Azi am dat la italiană lucrarea trimestrială. ottantenne — de 80 de ani. decennio — pe­ rioadă de 10 ani. quindicinale — la 15 zile. nonagenario — nonagenar: Era cinquantenne e suo padre era ottua­ genario — Avea 50 de ani. 3. Vogliamo un millennio di pace ! — Vrem o mie de ani pace ! De la aceste substantive s-au format şi adjectivele corespunză­ toare: biennale — la doi ani. toate acestea se leagă de substantivul la care se referă prin prepoziţia di: Un paio di guanti — O pereche de mănuşi . trio — trio. Perioade de zile şi luni: settimana — săptămînă . ottonario — vers de 8 silabe: L'ottava di Lodovico Ariosto è un modello dell'arte poetica — Octava (strofa de 8 versuri) a lui Lodovico Ariosto este un model de artă poetică. strofă de 4 versuri . Substantive care indică ordinea naşterii fraţilor: primogenito — primul născut. quindicina — 15 'zile : trimestre — trimestru . triennale — la trei ani: La biennale di Venezia presenta lavori d'arte moderna — Bienala veneziana prezintă lucrări de artă modernă. quintogenito — a! cin­ cilea născut: Carlo era l'ultimogenito dei Rossi — Carlo era ultimul născut •al familiei Rossi. iar tatăl său era octogenar. Adjective care indică virsta: dodicenne — de 12 ani. Lo accolsero •con migliaia dì fiori — îl primiră cu mii de fiori. settuagenario — septuagenar. sestina — sextină. Aveva percorso una. termeni de metrică: terzina — terţină. strofă de 3 versuri: quar­ tina — catren. De la aceste substantive derivă -adjectivele corespunzătoare: settimanale — săptămînal. trentina di chilometri — Parcursese vreo 30 de kilometri . instrumente sau intervale: duetto — duet. 11 primo semestre dell'anno universitario — Primul semestru al anului universitar. Fu un cen­ tennio di grande progresso economico — A fost o perioadă de 100 de ani d e mare progres economic. migliaio — vreo mie. quarta — cvartă: Il quintetto di corde fu applaudito strepitosamente — Cvintetul de coarde a fost aplaudat furtunos. trentenne — «de 30 de ani. plural migliaia — mii de. 6. triennio — pe­ rioadă de 3 ani. terzogenito — al treilea născut. quartetto — cvartet. La quinta è un intervallo di cinque note della scala diatonica — Cvinta este o pauză muzicală de cinci tonuri şi două semitonuri. quadriennio — perioadă de patru ani. 95 . terza — terţă. Una ventina (li pastelli — Vreo 20 de creioane colorate.

Fatemi vedere i lavori uno alla volta — Arătaţi-mi lucrările unul cîte unul . quattro e venticinque centesimi — patru si 25 de sutimi . C). Numeralul distributiv care indică gruparea numerică a obiec­ telor se exprimă în italiană prin numerale cardinale şi prepoziţii (vezi § 156 A) : uno ad uno — unul cîte unul .7. tre alla volta — cîte trei . uno per volta — cîte unul. 8. Mettetevi in fila a due a due — Aşezaţi-vă la rînd doi cîte doi. Numerale fracţionare care indică fracţii ordinare şi zecimale: due quinti — două cincimi . tre virgola quindici — trei virgulă cincisprezece (vezi § 80. .

nehotărîte'— indefiniti (uno/nessuno/ogni/ognuno). posesiv) nu substituie un substantiv. noi/ce/ci). se împart în: 1) forme neaccentuate — forme atone. ci preiau o informaţie existentă deja în contextul anterior. suo). PRONUMELE PERSONALE § 82 Din punct de vedere semantic. După sensul şi funcţia pe care o îndeplinesc. tuo. b) în cazul acuzativ. ti. el se referă la un substantiv sau la o propoziţie menţionată anterior.— avînd funcţie de complement direct sau indirect. fie că-1 precedă (pronume proclitic) fie că-1 urmează (pronume enclitic) . la rîndul lor. che). care nu posedă accent fo­ netic şi se sprijină pe verb. relative — re­ lativi (il quale. Dar pronumele nu denumeşte un obiect . Formele cu funcţie de complement.PRONUMELE IL PRONOME § 81 Este o parte de vorbire flexibilă cu funcţii gramaticale com­ plexe . 97 . reflexive — riflessivi (mi. si). 2) forme accentuate — forme toniche care sînt accentuate fonetic. posesive — possessivi (mio. Formele pronumelui personal sînt: a) în nominativ indicînd cazul subiectului (avînd deci funcţie de subiect) . se caracterizează prin capacitatea de a se referi la un obiect denumit anterior prin nume cu determinanţii săi. Pronumele nu aduc o nouă informaţie. quello). Pronumele de persoana I şi a Ii-a (personal. De cele mai multe ori pronumele în­ locuieşte substantivul (deci este un substitut al substantivului) sau unele propoziţii. ci indică pe vorbitor la persoana I şi pe ascultător la persoana a Ii-a. sau dativ. demonstrative — dimostrativi (questo. această referire se face cu ajutorul acordului. pronumele are un conţinut mai abstract decît substantivul. De obicei. sau prepoziţional indicînd cazul complementului. pronumele sînt: personale — personali (io/me/mi.

se mai folosesc frecvent formele lui. lei. loro se folosesc în mod obligatoriu în cazul no­ minativ în următoarele situaţii: — după'come — ca.»Ki singular plural pers. 98 . Siete spiritosi quanto loro — Sînteţi tot atît de spirituali ca şi ei. şi b) forme atone care însă sînt incluse în forma verbului . esso se folos este pentru ani­ male şi lucruri . Egli se foloseşte pentru persoane . Folosirea prenumelor personale la nominativ § 83 Dacă pronumele de persoana I şi a II-a nu creează dificul­ tăţi în folosirea lor în propoziţii. sînt pronume în cazul acuzativ (au funcţie de complement direct). lui — lei. Pronumele personal de persoana I şi a II-a Realizează opoziţia numai de număr şi de persoana: io — noi. B. lucruri şi animale. III fem. de fapt. locul acestora a fost luat de lui şi lei. tu — voi. II — — mase. constituie subiectul inclus în terminaţia verbului: Vado subito — Mă duc imediat. număr şi persoană: egli — ella. Pronumele egli şi ella se folosesc mai puţin în limba actuală . La nominativ există: a) forme tonice care posedă accent fonetic şi exprimă insistenţa vorbitorului asupra subiectului: Io vado subito — Eu mă duc imediat. pronumele de persoana a IlI-a au anumite norme de folosire: A. dar care au fost „împrumutate" şi pentru cazul nominativ. quanto — cît: Non siete tutti come lui — Nu sînteţi toţi ca el. loro care. essa (lei) noi voi essi (loro) esse (loro) pers. Pronumele lui. iar essa pentru per­ soane. Hai scritto quanto lei — Ai scris cît ea. esso — essa. I pers. essi — esse. esso (lui) ella.Formale pronamslor parsonalela nominativ (cazul subiectului) . deci folosindu-se cu valoare de subiect în anumite împrejurări. ella este folosit pentru persoane. persoana a Ill-a realizează opoziţia de gen. lei. In afara formelor de mai sus. io tu egli.

tocmai voiam să-ţi spun. -a. D. -e — însumi/însămi eto. pronumele cu funcţie de subiect pot lipsi. Se preferă în vorbirea de astăzi folosirea formelor lui. Toate formele pronominale prezentate pot fi întărite cu aju­ torul determinativului stesso. fără.) (D. Ca şi în limba română. el este acela care o spune. Urmînd mo delul formelor persoanei a IlI-a. salvo — cu excepţia. meno — mai puţin. eccetto — exceptînd: Anche lei canta bene — Şi ea cìnta bine. lei.compuse — genul: Ripren­ diamo (se subînţelege noi) i nostri colloqui — Să reluăm discuţiile . neanche — nici. Sono partiti tutti. Pure lei è una brava scolara — Şi ea este o bună şcolăriţă . Lui stesso — El însuşi . te: — după come —ca. nemme­ no — nici. — în expresiile exclamative de tipul: Povera lei — Biata de ea. pronumele aflate în cazurile oblice (cu funcţie de complemente directe sau indirecte) pot fi tonice şi atone: Io Io Io Io vedo te — Eu te văd pe tine parlo a te — Eu îţi vorbesc ţie ii vedo — Eu te văd ti parlo — Eu îţi vorbesc — formă » — formă > —• formă —• formă tonică tonică atonă atonă (A. Noi stessi — Noi înşine . care se acordă în gen şi număr cu pronumele respectiv: Io stessa — Eu însămi. numărul şi — la timpurile . quanto — cît : E1 alta come te — Este înaltă ca tine . -i. în afară de ei trei. neppure — nici. tranne — în afară de. Stavo (se subînţelge io) per dirti — Eram pe punctul de a-ţi spune. pure — şi. Loro stesse — Ele însele. te. Oh.— cînd subiectul se află după verb (din motive stilistice) Lo ha detto lei — Ea a spus-o . C. loro în următoarele situaţii: — după anche — şi. Pronumele personale în funcţie de complement § 84 Ca şi în cazul subiectului. subiectul fiind inclus în forma verbelor care desemnează prin termi­ naţie persoana. povero mei — O.) 99 .) (D. tranne loro tre — Au plecat cu toţii. Sono venuti tutti meno lui — Au venit toţi. Beati loro — Ferice de ei. bietul de mine ! E. pronumele de persoana I şi a Ii-a singular io.) (A. Ha mangiato quanto me — A mîncat cît mine. tu pot fi înlocuite — în anumite cazuri — de formele în acuzativ me. Neanche loro hanno risolto il problema — Nici ei n-au rezolvat problema . mai puţin el . Beato lui — Ferice de el. E1 lui che lo dice — El spune asta. — în expresiile exclamative de tipul : Beato tel — Ferice de tine !. La­ sciatemi (se subînţelege voi) cantare — Lăsaţi-mă să cînt . Se foloseşte me.

su me Alte complemente pi. da. su etc. su di. con. con. — Este un litigiu între el şi ea. tra. noi Complement indi­ rect în dativ sg. a noi sg.Formele accentuate ale prenumelor 85 Complement direct pers. di. su di. su sé pers. III lui lei loro a lui a lei a loro pronume personal reflexiv sé sé a sé a sé Formele accentuate (tonice) ale pronumelor se folo sesc avînd următoa­ rele funcţii: A — de complement direct. C — de alte complemente. — Am ajuns înaintea lor . Formele noi şi voi sînt identice pentru funcţia de subiect şi pentru cea de com­ plement: Noi non abbiamo fatto niente — Noi nu am făcut nimic. con. — Vin 1 a tine . da._ . tra sé. da. tra. di. B — de complement indirect in dativ: în acea s t ă situaţie forma tonică este însoţită de prepoziţia a: Offrì a lei un m azzolin di fiori — Ii oferi ei un bucheţel de flori. voi in. Volevano proprio te — Te vroiau chiar pe tine. în această situaţie for ma tonică nu este însoţită de prepoziţii: Maria ha visto me. con. da. II te voi a te a voi di. — Am vorbit cu el . in. noi in. C'è un litigio tra luì e lei. nu pe el . me pi. I Sg. lui in. pers. in. în care situaţie forma tonică este pre­ cedată de prepoziţii ca: di. tra. da. da. tra. Sono partiti da noi — Au plecat de la noi — (funcţie de complement). con. te in. con. da.: Sia mo giunti prima di loro. 100 . su in sé. Vengo da te. tra. non lui — Maria m-a văzut pe mine. a me pi. tra. NOTĂ: . tra. Ho par­ lato con lui. Voi avete parlato — Voi aţi vorbit — (funcţie de subiect). con. su di. loro in. E' venuto con voi — A venit cu voi . su lei di sé.

— Pe tine te laudă mama. Io chiamo lui — Eu îl chem pe el. Vengo con voi — Vin cu voi. te. — Ţi-o spun ţie. După prepoziţii pot apărea numai formele tonice: Gianna ha dato a lui un quadro — Ioana i-a dat lui un tablou.Formele tonice în funcţie de complement direct stau întotdeauna în cazul acuzativ. După prepoziţiile tra. £" a te che lo alico.a . voi (sau for­ mele atone. ci. noi. Confruntaţi: Io conosco Maria — Eu o cunosc pe Maria. PROSIMELE REFLEXIVE § 86 Pronumele reflexiv propriu-zis este sé (formă tonică) — si (formă atonă) pentru persoana a I l l . A se compara: La mamma loda te. 101 . Guarda sé nello specchio — Se priveşte — pe sine — în oglindă. Formele tonice lui. — Mă văd pe mine în oglindă. pensavano tra sé — se gîndeau în sinea lor). întrucît în limba ita­ liană. Toate formele tonice pot fi întărite cu ajutorul lui stesso. aşa cum am văzut la § 83 B. — Ţie ţi-o spun (nu altuia). Formele tonice au o poziţie relativ liberă în propoziţie . Nu sînt însoţite de prepoziţii. -i. Pentru persoanele I şi a II-a sînt folosite formele me. Parlavamo di te — Vorbeam de t i n e . lei. Te loda la mamma. Io conosco te — Eu te cunosc pe tine. fra atunci cînd acestea indică reciprocitate. Lo dico a te. acuzativul nu este caz prepo­ ziţional. La plural forma sé poate fi înlocuită de loro : Essi parlavano di sé (di loro ) . Schimbarea poziţiei indică insistenţa făcută asupra pronumelui. -a. vi). sau Si guarda nello specchio. spre deosebire de limba română. -e: Ho parlato a lei stessa — l-am vorbit chiar ei. nu la animale sau la obiecte. la persoana a III-a plural se foloseşte numai loro (nu sé) : Parlavano fra loro — vorbeau între ei (dar: ciascuno pensava tra sé — fiecare se gîndea în sinea lui . loro se pot folosi şi în funcţie de subiect în anumite cazuri. — Mama te laudă pe tine. mi. Toate formele tonice cu funcţie de complement se referă numai la persoane. La mamma te loda. ti. — Mama pe tine te laudă. de obicei acestea se află după verb. — Ţie ţi -o spun. sau Mi vedo nello specchio. A te lo dico. Vedo me nello specchio.

-a. -i. sau Rivedrò voi con piacere. II mi ti m. Gli offro una rosa — îi ofer (lui) un trandafir. sau Offro a lui una rosa . sau Conosco lui da molto . La vedo tutte le sere — O văd în fiecare seară. ci vi li le mi ti m. sau Ho detto a voi la verità. Pronumele reflexive tonice se referă numai la persoane (ca. sau Vedo loro tutte le sere. dealtfel. le si ci vi loro loro Exemple de complemente directe în acuzativ Ti abbiamo lodato — Te-am lăudat. pronume per­ sonal re­ flexiv la si 1 pi. -e: Parla di se stessa — Vorbeşte despre sine însăşi. Exemple de complemente indirecte în dativ Vi ho detto la verità — V-am spus adevărul. sau Vedo lei tutte le sere. | pi. I pers. toate formele tonice). De observat că atunci cînd se este întărit de stesso. III f. sau Offrì a noi del pane. sgpers. Vi rivedrò con piacere — Vă voi revedea cu plăcere. 102 . sau Conosco loro da molto .Pronumele reflexive tonice se pot întări cu slesso. Li conosco da molto — îi cunosc demult. dispare accentul grafic de la sé. Ci offrì del pane — Ne-a oferit pîine. Io pers. Le vedo tutte le sere — Le văd în fiecare seară. Lo conosco da molto — Il cunosc demult. gli f. sau Abbiamo lodato te. Formele neaccentuate ale pronumelor § 87 Complement direct în acuzativ Complement indirect în dativ sg. devenind se stesso.

a IlI-a sg. a IlI-a sg.). la se elidează înaintea formelor verbale care încep cu o vocală: este obligatorie elidarea înaintea formelor auxiliarului avere: Vho spaventato — L-am speriat. condiţional şi imperativ (numai la pers. fem.Le offro una rosa — Ii ofer (ei) u n t r a n d a f i r . Lo mai este folosit în formă invariabilă. 103 . Marina mi osserva. le (f. l'ho spaventata — Am speriat-o. I şi a Ii-a se traduc în română tot prin cazurile dativ sau acuzativ în funcţie de context: Gianni ti saluta — Ionică te salută . ) se folosesc pentru exprimarea complemen­ tului indirect în dativ. dar văd că nu este (astfel). Marina gli parlò con calma — Marina îi vorbi cu calm. Io mi lavo le mani — Eu îmi spăl mîinile. ti. iar opoziţia de gen rezultă din acordul participiului cu complementul direct care precedă verbul (vezi capitolul despre acor­ dul participiului perfect. NOTĂ: 1. la animale şi la lucruri. 6. sau Offro a loro un NOTĂ: rosa. şi pi. 7. le particelle pronominali. ma io non lo credo — Tu insişti. conjunctiv. Formele atone se mai numesc. Marina mi scrive — Marina îmi scrie. (a lei f. 5. Lei gli disse di venire presto — Ea îi spuse să vină repede. sau Offro a lei una Offro loro un fiore — Le ofer (lor) o floare. Se observă în acest caz că ambele forme elidate devin V.^.) la singular şi în unele cazuri la plural. aceasta) . Signora. sg. le. Tu insisti.). Formele gli (a lui m. La persoana a IlI-a pronumele atone ale complementului direct sînt di­ ferenţiate de cele ale complementului indirect în dativ şi marchează în special opo­ ziţia de gen (mase. i. lei. Poziţia formelor neaccentuate (atone) § 88 Poziţia formelor neaccentuate este fixă: a) Imediat înaintea verbului (proclitice) la: indicativ. La plural există o singură formă. puneţi-vă jacheta dacă vă este frig. Formele atone se folosesc întotdeauna fără prepoziţie. (§129). în timp ce formele accentuate lui. Această formă nu este însă recomandată de gramatici. la (f. sg. sg.): Io ti dicola ferità— Eu îţi spun adevărul. pi. în italiană. fiore. vi au o singură formă pentru dativ şi acuzativ. Io. Formele atone în dativ şi acuzativ de la pers. Pronumele reflexive mi. P'orma Io poate dobîndi — în context — o valoare neutră atunci cînd se referă la o întreagă propoziţie şi înlocuieşte pronumele demonstrative questo. questa — acesta. si metta la giacca se ha freddo — Doamnă. loro nu se referă decît la per­ soane. Formele Io (m. 2. si.) se folosesc pentru a exprima complementul direct. 3. Non mi piace questo romanzo — Nu-mi place acest roman. Gianni ti paria — Ionică Ui vorbeşte . li (m. dar eu nu cred aceasta 8. ci.). aceasta: Non lo so — Nu ştiu (acest fapt. loro (formă accentuată) care se foloseşte şi în poziţia neaccentuată. Formele neaccentuate mai sus indicate se referă la persoane. aceasta şi ciò — acest fapt. Formele de acuzativ la pers. — Marina mă observă. ma vedo che non lo è — Mi se părea ciudat. sg. în timp ce în română acestea sînt forme diferenţiate: Io mi lavo — Eu mă spăl. 4. echivalînd cu tale atunci cînd se referă la un substantiv sau la un adjectiv numit anterior: Mi pareva strano. Lo dico a tutti — O spun (aceasta) tuturor. pi.

II sg. va'. Essendoci suggerita quell'idea. Starami vicino — Stai lîngă mine . Portalo con te — Ia-1 cu tine . — Nu vreau s-o conduc. am aşteptat-o. Vuole parlarmi — Vrea să-mi vorbească . şi I. Voglio par­ larle — Vreau să-i vorbesc (ei). Forma de dativ plural loro face excepţie de la regula de mai sus. Questi libri possono esservi utili — Aceste cărţi pot să vă fie utile. II sg. 2. di'. Forma de imperativ negativ la persoana a II-a singular. ci după verb : Io dico loro di star zitti — Eu le spun (lor) să tacă. stare. cu excepţia lui loro se scrie într-un singur cuvînt: După verbe la infinitiv: Posso parlarvi — Pot să vă vorbesc. porre — a pune. forma atonă se uneşte cu auxiliarul respectiv: Avendolo sentito. Loro nu se află niciodată înainte. Facci questo piacere — Fă-ne această plăcere . salutata — Am plecat fără să o salut .) pierd pe -re: Non posso tradurlo — Nu pot să-1 traduc . m-am oprit . ale verbelor dare. 104 . Voglio parlarti — Vreau să-ţi vorbesc . mi fermai — Pentru că l-am auzit. Voglio parlargli — Vreau să-i vorbesc (lui) . După formele monosilabice de imperativ pers. Non posso soffrirlo — Nu pot să-1 • sufăr . datemi il piacere di andar via — Faceţi-mi plă­ cerea de a pleca . Dicci cos1 è successo — Spune-ne ce s-a întîmplat. După verbe la gerunziu: Vedendomi piangere. Cînd verbul se află la gerunziu perfect. noi am mulţumit. Atunci cînd este urmat de o formă atonă infinitivul pierde vocala finală -e: vedere: Non posso vederti — Nu pot să te văd. Non voglio condurla. Dimmi cosa vuoi — Spune-mi ce vrei. mi consolò — Văzîndu-mă plîngînd. m-a consolat. Puoi parlarci — Poţi să ne vorbeşti . b) Imediat după anumite forme verbale (enclitice) . fare. sta\ fa'. dire. — l-am aşteptat. Cînd verbul este la infinitiv perfect. la ho aspettata.): Diteci la verità — Spuneţi-ne adevărul . pentru că nu vin. fie înaintea acestuia: Non aspettarmi perché non vengo sau Non mi aspettare perché non vengo — Nu mă aştepta. noi ringraziammo — Pentru că ne-a fost sugerată acea idee. care este formată din non 4. Verbele care se termină la infinitiv în -rre (tradurre — a traduce. După verbe la imperativ (pers. Parlale con calma — Vorveşte-i calm . Dagli il tuo quaderno — Dă-i caietul tău.în presă se observă tendinţa ca la sfîrşit de rînd să nu se mai facă eliziunea lo ho aspettalo. Cantami questa canzone — Gîntă-mi acest cîntec. consoana iniţială a pronumelui aton se dublează (face excepţie gli): Dammi il tuo libro — Dă-mi cartea t a . andare care sìnt: da'. II pi. condurre — a con­ duce. forma atonă se alipeşte la auxiliarul verbului: Sono andato via senza averla. Si separarono salutandosi calorosa­ mente — S-au despărţit salutîndu-se cu căldură. dar: Digli che non posso venire — Spune-i că nu pot veni .verb la infinitiv prezent se poate afla fie după infi­ nitiv.

Combinaţii de pronume neaccentuate § 89 Formele neaccentuate. Eccovi — Iată-vă . le. în dativ. Eccolo — Iată-1 . li. Cantai loro una canzonetta — Le-am cîntat o canţonetă. am venit. devenind: glielo. ce. ti. le. După ecco: Eccomi — Iată-mă . la. gliela. Ecco Gina: le offro i fiori: glieli offro — Iat-o pe Gina: îi ofer fio­ rile . si. Acestea sînt forme care se întîlnesc mai rar. Eccole — Iată-le. gliele. ci. a Ill-a sg. Pronumele loro. 105 .După verbe la participiul perfect sau prezent (în construcţii parti cipiale) : Presentatasi Voccasione. glielo offro — Iat-o pe Gina: îi ofer floarea. In această combinaţie formele dativului mi. ci. Eccola — Iat-o . i le ofer. i-1 ofer. i le povestesc. li. Ecco Gina: le offro la biro: gliela offro — Iat-o pe Gina: îi ofer pixul . gli şi le devin glie. deşi urmează întotdeauna după verb. Io. gliene. se. vi se pot uni cu formele neaccentuate. i le ofer. glieli. si. nu se ali­ peşte acestuia. i-1 ofer. formă unică: glie — se uneşte cu lo. vi devin me. ci se scrie separat: DV loro di star zitti— Spune-le să tacă . ne. gli. i-o ofer. îi ofer floarea . ve: me lo dice — mi-o spune te lo dice — ţi-o spune se lo dice — şi-o spune ce lo dice — ne-o spune ve Io dice — v-o spune me li compra — mi le cumpără te li compra — ţi le cumpără se li compra — şi le cumpără ce li compra — ni le cumpără ve li compra — vi le cumpără me la offre — mi-o oferă te la offre — ţi-o oferă se la offre — şi-o oferă ce la offre — ne-o oferă ve la offre — v-o oferă me le porta — mi le aduce te le porta — ţi le aduce se le porta — şi le aduce ce le porta — ni le aduce ve le porta — vi le aduce Formele de la pers. Eccoci — Iată-ne . la. Ecco Gina: le racconto le storie: gliele racconto — Iat-o pe Gina: îi povestesc întîmplările . i-o ofer. le. Ecco Gina: le offro il fiore. Eccoli — Iată-i . Ecco Marin: gli offro la biro: gliela offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer pixul . Ecco Marin: gli offro il fiore: glielo offro — Iată-1 pe Marin . ne. sono venuto — Pentru că s-a ivit ocazia. te. Eccoti — Iată-te . ti. în acuzativ. ale pronumelui personal mi. Ecco Marin: gli offro i fiori: glieli offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer florile .

îi vorbesc (despre aceasta). Iţi arăt eu ţie! smetterla: Smettila di chiacchierare! — încetează cu flecăritul ! avercela con uno: — Con chi ce Vhai? — Pe cine eşti s u p ă r a t ? . Combinaţiile de pronume atone au. Prezentăm cîteva din locuţiunile mai frecvente: svignarsela: Tentò di svignarsela — încercă s-o şteargă (pe ne­ simţite). Cantamela — Cîntă-mi-o . 106 . difficoltà — dificultate . vincerla: — Chi la dura la vince — Cine insistă cîştigă. i le ofer. P a r t i c u l e l e p r o n o m i n a l e ne. darsela a gambe: Se la diede a gambe levate — O luă la sănătoasa. aceeaşi poziţie ca şi formele simple: atunci cînd sînt enclitice aceste forme se unesc cu verbul scriindu-se într-un singur cuvînt : Voglio ricordartelo — Vreau să ţi-o amintesc . Formele le. Ecco Marin. Non gliela dire — Nu i-o spune. vi-o voi spune (dvs. vi le voi arăta (dvs. Le offrirai loro — Le vei oferi (lor) . saperla lunga: La sai lunga tu! — Ştii multe t u ! farla: Te la faccio vedere io! — Ţi-arăt eu!. ci. vi-o va trimite (dvs. pena — chin. Posso ricordarglielo — Pot să i-o amintesc . causa — cauză . Sto per legger­ glielo — Sînt pe punctul de a i-o citi.) . pe rînd. invariabile.) . vi­ ta — viaţă . vi. La manderà loro — Le-o va trimite (lor) . faţă de verb. ci. îi vorbesc (despre aceasta). cazurile de folosire ale acestor particule: A. li. lo. pot înlocui anu­ mite sintagme cu diferite roluri în propoziţie. Ce l'hanno con me? — Sînt supăraţi pe mine ? pagarla grossa: — La pago grossa — Plătesc cu vîrf şi îndesat. le. ne: Lo dirò loro — Le-o voi spune (lor) .Ecco Gina: le parlo di questo fatto. lite — ceartă . în acest caz ne include şi prepoziţia care introduce complementul . gliene offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer nişte fotografii . avînd un înţeles mai mult sau mai puţin neutru. la ataşate anumitor verbe. Dicendo loro — Spunîndu-le lor. Li mostrerò loro — Le voi arăta (lor) . vi § 90 Caracteristic pentru limba italiană este faptul că un număr de trei particule atone şi anume: ne. gli parlo di questo fatto: gliene parlo — Iată-1 pe Marin : îi vorbesc despre acest fapt. Ecco Marin: gli offro delle foto. Particula pronominală ne se foloseşte: 1) Cînd ne reprezintă complementul indirect introdus cu prepoziţia di. i le ofer. se referă în multe situaţii la un substantiv subînţeles ca: faccenda — treabă. Ecco Gina: le offro delle foto: gliene offro—Iat-o pe Gina: îi ofer nişte fotografii. — Iat-o pe Gina: îi vorbesc despre această faptă. Volen­ domelo offrire — Voind să mi-1 ofere . Loro nefiind formă atonă îşi menţine locul după verb şi nu se alipeşte niciodată la la. Iată. indeterminat. supărare etc. gliene parlo. cosa — lucru. Non dargliela — Nu i-o d a .) .

acestora) pe stradă. indicînd îndepărtarea sau desprinderea dintr-un loc. plecaţi . le + ne —• gliene. ce ne andiamo—ne ducem. gli + ne — gliene. — Serenella este bună. oggi ne ho bevuto una decina. din acest punct de vedere deosebim trei cazuri : a) di face parte din articolul partitiv care însoţeşte numele: del. qualcuno e t c : Che belle rose. de la. della. 6) Ne se combină şi cu pronumele reflexive mi. Acest complement poate avea valoare de adverb de loc. 4) Cînd ne substituie complementul indirect introdus cu prepoziţia da: Il film è stato interessante e io ne ho imparato molto —{ho imparato molto dal film) — A fost un film interesant şi eu am învăţat mult (din el). ci. . Prepoziţia da corespunde în aceste cazuri prepoziţiilor de. * » » ci + ne — ce ne: vi -f. 3) Cînd ne substituie atributul genitival introdus de prepoziţia di: Camminava mangiando delle ciliege e ne buttava i noccioli per la stra­ da — Mergea mîncînd cireşe şi arunca sîmburii (lor. b) secvenţa di -f. un po\ un sacco. un centinaio. si. Le comprerò qualche libro — gliene comprerò — îi voi cumpăra cîteva cărţi — îi voi cumpăra (din -acestea). taluni. plecăm . a se duce de acolo): me ne vado —mă duc . ci. se ne. se ne va — se duce . te ne vai— te duci . un mucchio. delV.nu se traduce în limba română: Dove saranno i tre sportivi? Non ne abbiamo ricevuto ancora notizie — Unde-or fi cei trei sportivi ? încă n-am primit veşti de la (despre) ei. •cumpărat căpşuni şi am mîncat (din acestea). — Vrei cafea? Nu. •andarsene — a pleca (dintr-un loc. se ne vanno — s e duc. ve ne andate — vă duceţi. degli: Comprai delle fragole e ne mangiai — Axa. In toate cele trei cazuri ne nu se traduce în română. : Vuoi del caffè ? No. le. pleacă. te ne. ti. dello.ne —• se ne. due terzi etc. ce ne. c) secvenţa di + grup nominal apare după pronume indefinite ca : alcuni. din. certi.grup nominal apare după cuvinte cu sens canti­ tativ de tipul : una parte. dammene qualcuna!— Ce trandafiri frumoşi ! Dă-mi cîţiva. dei. > » Mi parla di queste poesie — me ne parla — îmi vorbeşte despre aceste poezii — îmi vorbeşte (despre ele). ve ne. ti + > + ne — te ne: si -f. din acel loc): Andandosene prese congedo da tutti — Plecînd (de acolo) şi-a luat rămas bun de la toţi. vi care •devin: me ne. vi precum urmează. delle. 2) Cînd se substituie di + grup nominal în care di conferă sens partitiv grupului nominal . toţi o vorbesc de bine. gli. ti. (Nu se face traducerea în română nici în acest caz).ne —• ve ne. 5) Particula pronominală ne intră în combinaţie cu formele mi. azi am băut vreo zece (cafele). de pe: Se ne parti sconsolato — A plecat dezolat (de acolo. Serenella è buona: tutti ne parlano iene. devenind : mi + ne — me ne.

lo. Particulele ci şi vi îndeplinesc (ca şi ne) o funcţie precisă în propoziţie. un lucru. Riesci bene in mate­ matica ? — Stai bine la matematică ? No. B. Non ci vado.) . după cum urmează: 1) Particula pronominală ci (mai rar vi) înlocuieşte un grup format din prepoziţia a. in. Ci metto dei libri — Pun (pe aceasta) cărţi. conjunctiv. ci penso — Da. în acel loc). Vi sono molti alberi — Sînt mulţi copaci (acolo. 3) Particula ci (sau. La persoana I plural apare numai particula vi (spre a se evita întîlnirea particulei ci cu reflexivul ci). imperativ (pers. — Pun nişte * * cireşe pe masă — Le pun. su + un substantiv (care nu trebuie să fie în dativ) : Rifletti sulle mie parole ! — Gîndeşte-te la cuvintele mele ! . Sì. dar nu o fiinţă. mă gîndesc (la ele). non ci riesco — Nu. — Pun bricegele în buzunar — le pun . mai rar. în genere ci arată apropierea. şi pi. Penso a lei — Mă gîndesc la ea. în timp ce vi se foloseşte mai mult din motive de eufonie: Vado al parco spesso — Mă duc adesea în parc . iar vi depărtarea. Ci rifletto ! (sulle tue parole ) — Mă gîndesc (la cuvintele tale) . nu stau bine (la matematică) .7) Ne se mai combină cu particulele adverbiale ci. 2) Atunci cînd ci înlocuieşte un grup format din a -f. — Pun creionul pe bancă — li pun . a IlI-a sg. condiţional. Ci vado spesso — Mă duc adesea (în acel loc) . vi care devin: ce ne. NOTĂ: Grupul a + substantiv poate fi înlocuit de ci numai atunci cînd substantivul indică un obiect. Ce ne metto — Pun cărţi. » > > Metto i temperini nella tasca —* Ce li metto. tu ti ci trovi sau tu vi ti trovi egli ci si trova egli vi si trova noi vi ci troviamo voi vi ci trovate essi ci si trovano sau essi vi si trovano 5) Particulele pronominale şi adverbiale. vi se pot combina cu verbele reflexive pronominale sau cu pronumele reflexive fără să sufere vreo modificare. li. au aceeaşi poziţie faţă de verb ca a tuturor formelor atone: a) Stau înaintea verbului la: indicativ. 4) Particulele adverbiale ci. atunci cînd sînt singure. grupul poate fi înlocuit numai prin formele tonice ale pronumelui personal: Penso a mia madre — Mă gîndesc la mama.substantiv cu funcţia de adverb de loc. le şi particula pronominală ne: Metto la matita sul banco — Ce la metto. ci are funcţie de particulă adverbială. la. Poziţia acestora diferă în funcţie de persoană. vi) transformată în ce (sau ve) precedă formele atone în acuzativ. Pensi ai miei quaderni di appunti? — Te gîndeşti la caietele mele de notiţe?. io mi ci trovo io mi vi trovo — eu mă aflu acolo etc. Metto delle ciliege sul tavolo — Ce ne metto. ve ne: Metto dei libri sul banco — Pun cărţi pe bancă. — nu mă duc. dar de cele mai multe ori se foloseşte ci. Atunci cînd substantivul se referă la fiinţe. In nici o situaţie ci (sau vi) nu se traduce în română. che non 108 .

).: Lei. domnişoară. signore.. Lei è stanco .) . an­ diamoci — să mergem . atunci cînd pronumele este complement 109 . mată.. sau pi. — Dvs. fără să vreau. domnişoară. — nu vreau să mă duc . şi familiar. ci­ tiţi rău. în funcţie de genul real. signore.ci vada — să nu se ducă . Desidero tanto rivedere Loro — Doresc atît de mult să vă revăd (pe Dvs. PRONUMELE DE POLITEŢE § 91 Atunci cînd ne adresăm unui interlocutor se foloseşte persoana a doua (singular şi plural). făcîndu-se acordul adjectivelor sau participiilor verbale conjugate cu auxiliarul essere în funcţie de genul real: Lei. domnule. Voi se foloseşte în limbajul comercial. Ella (cu majusculă) sînt pronume de politeţe atît pentru masculin cît şi pentru feminin. E''venuta con Lei anche stasera ? A venit cu Dvs. non ci vadano — să nu vă duceţi (dvs. non voglio andarci. ducîndu-mă. Nu este foarte frecvent: Voi siete un uomo coraggioso — Dumneata eşti un om curajos . prieteni). a IlI-a sg. Tu se foloseşte atunci cînd ne adresăm unor persoane apropiate (rude. şi în seara asta ? . sau dvs. legge molto bene— Dvs. se traduce prin dumneata. Lei este Loro. nu sînteţi foarte vesele. b) Stau după verb la: gerunziu. imperativ (pers. Lei. dumneavoastră pentru sg. — Dvs. Lei se foloseşte atît pentru un interlocutor masculin cît şi feminin. de ce aţi venit la mine ? Cînd formele atone în acuzativ precedă un verb la un timp compus. loro: Parlavamo proprio di Lei in questo momento — Vor­ beam tocmai de dvs. La plural se folosesc formele Li pentru masculin şi Le pentru femi­ nin. sînteţi obosit. Loro non sono molto allegre — Dvs. sta leggendo attentamente — Dv. a Ii-a sg. în acest moment . — Mă adresez cu respect dumneavoastră. Mi rivolgo rispettosamente a Lei. şi I.): Andandoci. Lei. signorina. copii. Lei. domnilor. Io JJho incontrata. nu sînteţi atentă. Lei non è stanca? Dvs. vacci — du-te (acolo) . Cînd aceste pronume au funcţia de subiect.. participiul perfect se acordă cu genul real: Io L'ho veduto. signorina. şi pi. sînteţi vesele. In cazurile oblice se folosesc formele corespunzătoare pronumelor personale lei.. infinitiv. leggono male — Dvs. ci­ tiţi foarte bine. Lei. non ci andrei — nu m-aş duce . a Ii-a pi. Voi sembrate una brava ragazza — Mata pari a fi o fată bună. Se traduc în română printr-o singură formă. nu sînteţi obosită ? Loro sono allegre — Dvs. signori... andateci — duceţi-vă . signore — Eu v-am văzut. non andarci — nu te duce . Pluralul pronumelor Ella. Loro. non è attenta. citiţi cu atenţie . domnule. verbele se folosesc la pers. abreviat dv. eccoci — iată-ne. senza volerlo — Eu v-am întîlnit. signorina. artistic şi în birouri.). perché è venuto da me? —Dvs. non ci vada — să nu vă duceţi (dvs. domni­ şoară. domnule . Loro se folosesc în vorbirea directă.

e foarte unită. Ella este o formă care se foloseşte rar. — Domnişoarelor. Suo figlio è molto intelligente — Doamnă. din ce în ce mai răspindită. io parlo Loro francamente. în timp ce si reflexiv îşi păstrează forma: Ci si lava — Ne spa­ llo . în italiană există încă alte două forme de si însă cu valori deosebite: A. Si impersonal.direct: Io Li conosco da tanti anni— Eu vă cunosc de atîţia ani. Nel gioco si vince e si perde. Acest si nu are înţeles de sine stătător şi nu poate să apară independent. Pentru pronumele care are funcţie de complement indirect in dativ nu există deosebire de gen. iar transformarea impersonală nu se poate aplica decît in cazul în care verbul cere în mod normal un subiect animat: Uno balla — Unul dan­ sează — Si balla — Se dansează . Uno ha fatto — Unul a făcut — Si è fatto — S-a făcut. protocolară. si impersonal se transfor­ mă în ci. Vorrei dirLe che accetto la Sua proposta. Signorine. în toate funcţiile pe care acestea le pot avea — subiect. . eu vă vorbesc cu respect. Există astăzi însă tendinţa. prin analogie cu si reflexiv. fiul Dvs. Prenumelor Lei. — Aş vrea să vă spun că accept propunerea dvs. chiar cînd acestea se află în poziţie enclitioă şi se unesc cu verbul : Posso offrirli® un caffè ? — Pot să vă ofer o cafea ? . In ce priveşte ortografia. complement direct sau în dativ. este foarte inteligent . io parlo Loro con rispetto. acesta avînd unica formă Loro. Signori. Signora. Dacă si impersonal intră în combinaţie cu forme reflexive aparente exprimate prin si (la persoana a IlI-a singular). forme tonice sau atone — se scriu cu majusculă. Dar şi în această situaţie pronumele Lei ia din ce în ce mai mult locul lui Ella. se construieşte întotdeauna cu auxiliarul essere. spuneţi că o cunoaşteţi bine. Uno canta — Unul cìnta — Si canta — Se cìnta. Si impersonal rezultat al transformării impersonale a unei propropoziţii cu subiect general şi nedefinit: Uno dice — Unul spune — Si dice — Se spune. La Loro famiglia è molto unita — Familia Dvs. Si i m p e r s o n a l şi si p a s i v § 92 în afară de si pronume reflexiv. — La joc se cîştigă şi se pierde. doar în vorbirea oficială. Suoi. se observă că toate pronumele de politeţe. Uno ha parlato — Unul a vorbit — Si è parlato — S-a vorbit . Loro le corespund adjectivele posesive Suo. Transformarea se aplică numai unei propoziţii care are verbul la persoana a IlI-a singular şi constă în înlocuirea subiectului nedefinit cu si. — Domnilor. Sua. eu vă vorbesc sincer . indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb . de a scrie aceste pronume cu minusculă în toate situaţiile: La cucina del ristorante che lei dice di conoscere bene — Bucătăria restaurantului pe care Dvs. Si impersonal nu indică nici genul nici numărul. Sue şi Loro Non mi piacciono le Sue parole — Nu-mi plac cuvintele Dvs. Io Le conosco da molto — Eu vă cunosc de mult.

§ 90. Uno si è accorto — Ci si è accorti — S-a băgat de seamă. Si pasiv se foloseşte atunci cînd în propoziţia care trebuie să fie transformată în propoziţie impersonală există un complement direct — diferit de subiect: Uno vede ii mare — Si vede ii mare — Se vede marea. Uno mi dice — Cineva îmi spune — Mi si dice — Mi se spune (dativ) . cînd complementul direct (devenit subiect) este la persoana a treia (singular sau plural) şi este exprimat printr-un substantiv: Si vede la casa — Se vede casa . forma de masculin plural la participiu: Uno è partito — Si è partiti — S-a plecat . acuzativ -f. Uno se ne va — Ci se ne va — Se pleacă. si. Verbele care se construiesc cu essere impun. 1. Uno te la dà — Cineva ţi-o dă — Te la si dà — Ţi se dă ' 111 . Uno gli spiega la lezione — Cineva îi explică lec­ ţia — Gli si spiega la lezione — I se explică lecţia . Uno la mangia — Cineva o mănîncă — La si mangia — Este mîncată (acuzativ) . în contextul lui si impersonal. Uno si è pentito — Ci si è pentiti — S-a regretat . dativ + acuzativ Uno me lo dice — Cineva mi-o spune — Me lo si dice — Mi se spune (aceasta) . Uno ci offre una somma ingente — Cineva ne oferă o sumă mare — Ci si offre una somma ingente — Ni se oferă o sumă m a r e . Si impersonal este precedat de orice altă formă pronominală atonă sau de orice combinaţie de forme atone (cu excepţia celor indicate la punctul 1). Si şi varianta poziţională ci (v.l ă m . înaintea lui si (reflexiv) sau se ne. 2. In această poziţie si impersonal nu suferă nici o modificare. se ne. b) se impune acordul verbului (care devine reflexiv-pasiv) . Uno ne parla — Se ne paria — Se vorbeşte . In acest caz: a) complementul direct devine subiect gramatical. si impersonal devine se : Uno ne crede — Se ne crede — Se crede . B. Ci se ne va — Se pleacă.4) se află înaintea ver­ bului precedat la rîndul său de ne. Ci si accorge — Ne dăm seama /îţi dai seama. Uno ti paria — Cineva îţi vorbeşte — Ti si paria — Ţi se vorbeşte (dativ) . si impersonal devine ci: Uno si smarrisce — Ci si smarrisce — Te rătăceşti / t e pierzi. Înaintea lui ne. c) forma si este numită si pasiv. s-a observat. Si vedono le colline — Se văd dealurile. Atît si impersonal cît şi si pasiv pot ocupa două poziţii în funcţie de structura grupului verbal din propoziţia căreia i se aplică transformarea: adică poziţia lui si depinde de formele atone de care este precedat verbul. Uno vi ha detto una bugia — Cineva v-a spus o minciună — Vi si è detto una bugia — Vi s-a spus o minciună.dativ Uno lo sgrida — Cineva îl ceartă — Lo si sgrida — Este certat (acuza­ tiv) . Acest sens de pasiv este şi mai evident.

. ma questo è mio — Acesta este caietul tău. Tabloul pronumelor şi adjectivelor posesive § 95 Masculin sgpi. aceasta) . Affittasi camere ammo­ biliate — De închiriat camere mobilate. Uno ci trova da lavorare — Cineva găseşte de lucru — Ci si trova da lavorare — Se găseşte de lucru . Acquistasi villetta con giardino — Se cumpără (de cumpărat) vilişoară cu grădină . înlocuieşte substantivul care a fost exprimat anterior. Uno vi canta — Cineva cìnta — Vi si canta — Se cìnta. După cum rezultă. Si pasiv poate să a p a r ă în poziţie enclitică în unele formulări de tipul: Cercasi macchina da cucire — Se caută maşină de cusut . fiind sinonime cu ciò . Uno ve lo porta — Cineva v-o aduce — Ve lo diporta — Vi se aduce (aceasta. Questo è il mio scopo..(acest lucru. si impersonal (sau pasiv) n u desparte celelalte combinaţii de forme atone. acest lucru. Adjectivul este însoţit î n t o t d e a u n a de un substan­ tiv la care se referă. Pronumele substituie. fie le precedă (ca în punctul 1). aceasta. Questo è il tuo quaderno. aceasta) . Certe medicine si agitano (vengono agitate ) prima di prenderle — Anumite medicamente se agită mai înainte de a le folosi. la pot avea valoare neutră cu înţeles demonstrativ. sg.. Combinaţiile lui si cu alte forme pronominale atone nu apar niciodată în poziţie enclitică. dar acesta e al meu. PRONUME ŞI ADJECTIVE POSESIVE § 94 Din punct de vedere formal pronumele posesiv este identic cu adjectivul posesiv. fie le urmea­ ză (ca în punctul 2). Uno ce la offre — Cineva ne-o» oferă — Ce la si offre — Ni se oferă (acest lucru. Uno glielo spiega — Cineva îi explică aceasta — Glielo si spiega — I se explică (aceasta) . § 93 Exemple de construcţii cu si pasiv: Improvvisamente si videro (furono viste) alcune stelle — Dintr-odată s-au văzut cîteva stele. acest lucru) NOTĂ Formele neaccentuate lo. Feminin Pi- mio tuo suo nostro vostro loro 112 miei tuoi suoi nostri vostri loro mia tua sua nostra vostra loro mie tue sue nostre vostre loro . ci. Si biasimano (sono biasimati) gli errori e si lodano (sono lodate) le azioni gloriose — Sînt condamnate greşelile şi sînt lăudate acţiunile glorioase . — Acesta este scopul meu.

— numerale ordinale: Il mio secondo caro figlio è venuto da me — Cel de-al doilea drag băiat al meu a venit la mine. Locul lui suo. -a — fiecare. atunci cind substantivul se află la singular. -i. Sono le idee altrui sau Sono le altrui idee — Sînt ideilealtuia. -a. Sono le sue stesse parole — Sînt chiar cuvintele lui. ale altuia. -i. a. sau ogni — fiecare. între adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate — pentru a întări sensul de posesie — adjectivele proprio şi stesso. Este un adjectiv posesiv indefinit şi invariabil. Un mio conoscente — Un cunoscut al meu .. una. — toate acestea împreună: / m i e i primi tre cari compagni verrannostasera — Primii mei trei dragi tovarăşi vor veni în astă seară. Queste sono le mie amiche. -e. la sua salute non è buona — 113 . Intre adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate: — adjective calificative: Marin è il mio caro compagno — Marin este colegul meu drag. fho visto con i miei propri occhi — Te-am văzut cu propriii mei ochi. Non voglio l'altrui lavoro — Nu vreau munca altuia . Uneori stesso îşi poate schimba poziţia: cînd precedă posesivul. Quella sua amica — Acea prietenă a ei.A. ai. quello. şi de questo. posesivul poate fi precedat de articolele nehotărîte: un. sua poate fi luat de formele: di lui. Cînd substantivul este la singular. între articolul nehotărît şi adjectivul posesiv mai poate fi introdus adjectivul nehotărît certo Una certa sua confidente — O oarecare con­ fidentă a sa. Posesivul loro are o singură formă. Articolul hotărît poate fi înlocuit de: ciascuno. Poate fi situat înainte sau după substantiv: Questo è il lavoro altrui — Asta-i munca altuia . Le stesse tue parole — Aceleaşi cuvinte ale tale. — Acestea sînt prietenele mele. — numerale cardinale: / miei tre cari colleghi sono andati via — Cei trei dragi colegi ai mei au plecat. Una tua bugia cambiò tutto — O minciună de-a ta a schimbat totul. însoţit întotdeauna de ar­ ticol hotărît. Mai este considerat adjectiv posesiv altrui — al. prietena aceea a ei. Adjectivele posesive se află întotdeauna între articol şi substan­ tivul la care se referă: Marin è il mio compagno di banco — Marin este colegul meu de bancă . propriile lui cuvinte. -e indiferent de numărul la care se află substantivul : Ciascuno mio amico — Fiecare prieten al meu . se traduce prin „acelaşi" : Indossava lo stesso vestito — Purta aceeaşi rochie . -a. Il loro canto' si sentiva lontano — Cîntecul lor se auzea pînă departe. Non è giusta la tua decisione — Nu-i justă hotărîrea ta . indiferent de genul şi numărul' obiectului posedat: Questo è affar loro — Asta-i treaba lor. di lei pentru a se evita confuzii: Ho visto il nonno e la nonna.

născociri. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE § 96 Pronumele demonstrative substituie un substantiv referindmse la apropierea sau depărtarea faţă de vorbitor. ceea ce îmi aparţine . bunul meu. ai săi presupun substantivele: rudele. isprăvi" e t c : Questa è una delle solite sue — Asta-i una din isprăvile sale obişnuite. nu a ta. partizanii etc. bunul său. sănătatea sa nu este bună. bunul tău. B. Demonstrativele nu prezintă diferenţieri de per­ soană. ceea ce iţi aparţine. quegli. questi. Il suo — Averea. după cum urmează: A. familia. IU . I miei stanno bene — Ai mei sînt sănătoşi. codesto. în unele situaţii. delle tue — de-ale tale. colui. spre a se evita confuzia se poate spune: La di lui salute non è buona — Sănătatea lui nu este bună sau La di lei salute non è buona — Sănătatea ei nu este bună. Sînt acelea care indică atît posesorul unui obiect cît şi obiectul posedat . B. pot înlocui substantive ca: „fapte. delle sue — de-ale sale. i tuoi. i suoi — ai mei. i miei. specificînd apropierea sau depăr­ tarea faţă de vorbitori. Pronumele posesive sînt formate cu ajutorul articolului liotărît: La mia gomma è andata perduta. — demonstrative care se referă numai la persoane (pronume): costui. în timp ce adjectivele de­ mon strative determină un substantiv. întrucît figurează numai la persoana a treia. După locul şi funcţia lor în frază se pot subîmpărţi.I-am văzut pe bunicul şi pe bunica. — demonstrative care se referă la fiinţe şi la obiecte (pronume şi adjective): questo.: Tanti cari saluti ai tuoi — Cele mai dragi salutări alor tăi . quello. Il — tuo Averea. Dar la sua salute se poate referi atît la il nonno cît şi la la nonna. ceea ce îi aparţine. din avutul tău ? Expresia dalla mia (subînţelegîndu-se dalla mia parte) se traduce prin „de partea mea" : Vi avrò dalla mia ? Veţi fi de partea mea ? Expresiile delle mie — de-ale mele. Pronumele posesive. Formele de masculin pi. hon la tua — Guma mea s-a pierdut. ele indică în acelaşi timp persoana şi numărul posesorului (unul sau mai mulţi) marcînd totodată acordul în gen şi număr cu obiectul posedat. ai tăi. Pagherai del tuo ? — Vei plăti din banii tăi. pronumele posesive au dobîndit un sens special atunci cînd sînt folosite fără antecedent — după cum urmează: Il mio — Averea.

practic. Codesto poate fi întărit prin costì sau costà. 115 . quello zucchero. NOTĂ: Codesto (cu varianta cotesto) se foloseşte rar. quello là — acela (ăla) de acolo (colo). quegli amici (vezi §61). -i. -e exprimă depărtarea în timp şi în spaţiu. quei fiori.A. quell'arco. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de cel care ascultă: Portami codesto quaderno — Adu-mi acest caiet. -i. Questa notte ho fatto un bel sogno — în noaptea asta. asta însă mi s-a părut cam grea. quello. codesto costà — acesta de aici. Cînd se referă la persoane sau lucruri menţionate anterior questo indică ultimul element menţionat. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de vor­ bitor : Prendi questo gesso — Ia creta asta . questa Vho trovata piuttosto difficile — Am făcut compunerea şi am învă­ ţat lecţia: aceea era destul de uşoară. quei cani. -a. atît faţă de vorbitor cît şi faţă de ascultător: Quel bosco è molto grande — Pădurea aceea e foarte mare . quegli zoccoli. -i. quegli scolari. questo qua — acesta (ăsta) de aci: codesto costì. Demonstrativele care se referă şi la fiinţe şi la obiecte pot fi atît pronume cît şi adjective: variază în funcţie de gen şi număr şi prezintă următoarele forme: masculin Singular ! Plural feminin masculin questi — aceştia codesti — aceştia quelli — aceia feminin queste — acestea codesta — acestea quelle — acelea questo — acesta codesto — acesta quello — acela questa — aceasta codesta — aceasta quella — aceea Questo. Quello. Quello urmează normele adjectivului bello atunci cînd este însoţit de un substantiv: quel cane. Fiecărui tip de demonstrativ îi corespunde un adverb: questo qui. folosite atît pe lîngă persoane cît şi pe lingă obiecte. Abbiamo ricevuto il tele­ gramma stasera alle otto — Am primit telegrama astă-seară la ora opt. Stanotte — Azi-noapte. -a. Forma feminină questa se prescurtează devenind sta in cuvintele compuse: Stamattina — Azi-dimineaţă . Stamani — Azi -dimineaţă. quello scolaro. -a. Torneranno ancora quelle belle serate — Se vor mai întoarce acele seri frumoase. quel foglio. iar quello îl indică pe primul: Ho fatto il componimento e ho studiato la lezione: quello era abbastanza facile. NOTĂ: Questo poate fi întărit de qui sau qua. am avut un vis frumos. azi-noapte. Quello e întărit de lì sau là. se reduce la cele două forme questo. Stasera — Astă-seară. Codesto. quello lì. sistemul pronumelor demonstrative.

precedat de articolul hotărît . altro. quegli greco — Demostene şi Cicerone au fost doi mari oratori: acesta a fost roman. alea. quello sînt fie pronume. quello. Valtra — cealaltă. sint Plural Feminin costoro — acestea coloro — acelea numai La plural dispare opoziţia de gen: costoro — ăştia. folosindu-se atît la masculin cît şi la feminin: Non voglio avere a che fare con costoro — Nu vreau să am de-a face cu ăştia (astea). posesive. Colei che sta ballando — Aceea care dansează . Adjectivele demonstrative nu sint niciodată însoţite de articol Demonstrativele stau înaintea • substantivelor şi a tuturor determi­ nanţilor acestuia (adjective calificative. l'altro — celălalt. Pot îndeplini numai funcţia de subiect în nominativ: Demo­ stene e Cicerone furono due grandi oratori : questi fu romano. Ambedue queste macchine — Amîndouă aceste maşini. fie adjective şi se referă atît la fiinţe cît şi la obiecte. coloro nu mai au nuanţă peiorativă atunci cînd sînt urmate de pronumele relativ che: Colui che grida — Acela care strigă . Questo.Atunci cînd ne referim la un obiect din două (sau la o mulţime de obiecte) 'questo are un corespondent opozant. 116 . pot fi înlocuite prin pronumele relativ chi : Colei che non vuol parlare — Chi non vuol parlare — Cine nu vrea să vorbească. cardinale şi ordinale) în afară de tutto şi ambedue: Questi cugini miei — Aceşti veri ai mei . Quel primo motivo — Acel prim motiv. Coloro che vi scrivono — Aceia care vă scriu. Formele colui che etc. coloro — ăia. astea. au formele următoare: Singular Masculin costui — acesta colui — acela questi — acesta quegli — acela Feminin costei — aceasta colei — aceea Masculin costoro — aceştia coloro — aceia la persoane. Demonstrativele care se referă numai pronume. è l'altro — Nu asta e tabloul. Colui. colei. codesto. Non è questo il quadro. Queste tre parole — Aceste trei cuvinte: Tutta questa roba — Toate aceste lucruri. Costui şi colui au o nuanţă uşor peiorativă. Demonstrativele questi — acesta şi quegli — acela sînt pronume care se referă numai la persoane şi se folosesc doar pentru genul masculin singular. Limba contemporană tinde să le înlocuiască prin questo. Quella sau_ amica — Prietena aceea a ei . e celălalt. B.

Chi ti ha fatto questo ? — Cine ţi-a făcut asta ? Quello -f che = ceea ce : Quello che stai dicendo è assurdo — Ceea ce spui e absurd. aceasta. Hai pensato a ciò? — Non ci ho pensato! — Te-ai gìndit. Mi ha parlato di questo sau Mi ha parlato di ciò sau Me ne ha parlato — Mi-a vorbit. ceea ce: Nondire questo ! — Nu spune (să nu spui) asta ! Non è per quello ! — Nu-i pentru asta (aia) . Formele de masculin singular questo. mi-a spus-o. quello mai pot fi folosite şi în sens neutru cu înţelesul de: acest lucru (fapt). acel fapt etc.acela. n-o ştia. grec. masculin singular şi valoare numai de pronume: Ciò non mi va — Asta nu-mi convine. mi-a spus despre aceasta . quello. (acest lucru. Spre a indica forma neutră. pot fi înlocuite de pronumele personale neaccen­ tuate lo.) care este invariabil: are numai forma de. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE § 97 Pronumele şi adjectivele de identitate au următoarele forme: Masculin Singular stesso medesimo Plural stessi medesimi Singular stessa medesima Feminin Plural stesse medesime 117 . se foloseşte mai frecvent ciò — aceasta.. C. ciò — acest lucru. ci: Non vedeva questo sau Non ci vedeva — Nu vedea aceasta. Ciò poate fi urmat de pronumele relativ che: Ciò che mi dici è una bugia — Ceea ce îmi spui e o minciună. Non sapeva questo. zona. Mi ha detto questo sau Mi ha detto ciò sau Me Vha detto — Mi-a spus aceasta. Aveva pensato a questo sau Aveva pensato a ciò sau Ci aveva pensato — S-a gìndit la (treaba) asta. după care urmează un nume de localitate setraduce prin: provincia. teritoriul. Questi. Formele questo şi ciò cînd exprimă non-insistenţa.: In quel di Perugia— In zona Perugiei.... quegli sînt forme care se folosesc mai mult în limbajul literar: în limba modernă tendinţa este de a fi înlocuite de questo. la asta ? — Nu m-am gìndit . ceea ce. deci cînd au valoare neaccentuată. sau Non sapeva ciòsau Non lo sapeva — Nu ştia aceasta. quello. Demonstrativele neutre slnt : questo. Non ti dico quello che è successo ! — Nu-ţi spun ce-a. ne. aceasta. urmat ! Expresia in quel di.

.. -a. număr şi persoană.. io parto lo stesso — Chiar dacă nu 118 . -chiar opera mea. adjective şi pronume demonstrative de identitate: stesso. La medesima bugia — Aceeaşi minciună . -e — însumi. -a. după substantivele cu articol hotărît sau determinate de adjective demonstrative. Adjectivele şi pronumele demonstrative de identitate stesso — acelaşi şi medesimo — acelaşi se află întotdeauna plasate între articol şi substantiv : Lo stesso orologio — Acelaşi ceas . în acest caz se traduce prin: oricum. Dacă în limba română aceste forme se acordă în gen. -i. înseşi Gianni stesso me Vha detto — Gianni însuşi mi-a spus-o . Lo stesso poate avea şi funcţie adverbială.. Cînd substantivul este precedat de un posesiv. -e. B. La sua casa — La medesima sua casa — Aceeaşi casă a sa. -i.. atunci întăreşte sensul substantivului : La mia opera stessa — însăşi opera mea. A. Il suo adetto — Lo stesso suo adetto — Acelaşi adjunct al său .. Adjectivele de întărire mai pot sta între un adjectiv posesiv şi un substantiv întărind sensul adjectivului: Questa è la tua stessa decisione — Aceasta e propria ta hotărîre. -i. după numele proprii. Dacă în acelaşi context stesso este plasat după substantiv. . demonstrativul (precedat la rîndul său de articol) le va preceda pe amîndouă: La tua cugina —• La stessa tua cugina — Aceeaşi verişoară a t a .. Con se medesimo — Cu sine însuşi.. B. -i. NOTĂ: Medesimo se foloseşte mai rar în limbajul actual .Acestea pot fi: A. . medesimo. Voi •stesse Vavete scritto — Voi însevă l-aţi scris. -a. in italiană se acordă numai în gen şi număr. . -a. tot: Anche se non vuoi. — acelaşi. medesimo. Gli stessi orologi — Aceleaşi ceasuri ... îl întîlnim cu precădere în textele mai vechi: Il giorno medesimo — în aceeaşi zi. -e — acelaşi. . adjective de întărire: stesso. io stesso — eu însumi tu stesso — tu însuţi egli stesso — el însuşi noi stessi — noi înşine voi stessi — voi înşivă loro stessi — ei înşişi Exemple : io stessa — eu însămi tu stessa — tu însăţi ella stessa — ea însăşi noi stesse — noi însene voi stesse — voi însevă loro stesse — ele însele. Adjectivele de întărire stesso şi medesimo stau întotdeauna după pronumele personale. Le medesime •bugie — Aceleaşi minciuni. -e— însumi.

le quali — care Chi — cine Quanto. spre deosebire de limba română. Che poate fi substantivat în expresia gran che — mare lucru. Poate avea funcţii sintactice diferite în subordonată: Che în cazul nominativ şi acuzativ: Le rose che sono nel parco hanno un profumo soave (N) — Trandafirii care sînt în parc au un parfum suav • Le rose che hai visto sono profumate (A) — Trandafirii pe care i-ai văzut sînt parfumaţi. Lo stesso poate căpăta un sens neutru. quanta. lo stesso che — acelaşi care: Quello che piange — Acela care plînge. 119 . în italiană. quanti. fapt: Gli dissi lo stesso — l-am spus la fel. Che mai poate fi precedat şi de un demonstrativ sau de un pronume de identitate: questo che — acesta care. PRONUMELE RELATIVE 98 Pronumele relative au următoarele forme: Che — care . Fa lo stesso — Tot aia e (e acelasi lucru) . cìte O n d e . nu se face nici o dis­ tincţie între che folosit la nominativ sau la acuzativ. Anche a me è successo lo stesso — Şi eu am păţit la fel. citi. şi se traduce prin acelaşi lucru. la quale. vor fi tra­ tate pe rînd: CHE § 99 Este pronume invariabil. deci se foloseşte pentru ambele numere şi genuri. cui (pentru cazurile oblice) Il quale . Questa che vedi ora — Asta pe care-o vezi acum .vrei. quello che — acela care. cine ştie ce : Non capivano gran che di quello che si stava dicendo — Nu înţe­ legeau mare lucru din ceea ce se spunea. eu tot plec. i-am spus acelaşi lucru . Lo stesso che ieri mi diede una biro — Acelaşi care ieri mi-a dat un pix. i quali.cu care din care întru cît fiecare din acestea prezintă aspecte deosebite. cită. întrucît limba ita­ liană nu are o caracteristică a acuzativului. corespunzător demonstrativului ciò. quante — cît.

La rîndul său. Le stanze in cui viviamo noi dispongono di grandi finestre — Camerele în care locuim noi dispun de ferestre mari . Această formă nu are niciodată valoare de subiect sau de complement direct. la cazul acuzativ : La ragazza il cui padre ho conosciuto bene— Fata pe al cărei t a t ă l-am cunoscut bine. Lo scolaro dal cui padre avevo ricevuto i francobolli — Şcolarul de la al cărui t a t ă am primit timbrele. substantivul care reprezintă obiectul posedat poate fi: la cazul nominativ: La ragazza. (v. Lo scolaro con il cui padre ho parlato — Şcolarul cu al cărui t a t ă am vorbit . Toate exemplele de mai sus pot fi înlo­ cuite prin formele del quale. IL QUALE. aşa cum s-a văzut mai sus. La dativ forma a cui (folosită cu precădere în limba actuală) poate fi înlocuită de cui fără prepoziţie (folosită mai rar). in. partirà oggi — Fata a cărei mamă este pictoriţă. Il signore a cui ho parlato Il signore cui ho parlato Domnul căruia i-am vorbit. dai quali. dativ: Il giovane al cui padre ho offerto un libro — Tînărul tatălui căruia i-am oferit o carte. sau la alte cazuri prepoziţionale: Lo scolaro del cui padre ti ho parlato — Şcolarul despre al cărui t a t ă ţi-am vorbit . a. LE QUALI § 101 Sînt pronume relative care se acordă în gen şi număr cu substantivul. nella quale. se foloseşte pronumele relativ invariabil în număr şi gen cui precedat de prepoziţii. de/cu/în/pentru care: / / libro di cui ti ho parlato — Cartea de care ţi-am vorbit . con.CUI § 100 Pentru cazurile prepoziţionale. Formele pentru nomi120 . etc. per etc. In această situaţie cui este întotdeauna precedat de articolul hotărît şi urmat de substantivul care reprezintă obiectul posedat. La casa in cui abitate — Casa în care locuiţi . inclusiv pentru genitiv şi dativ. Aceste forme îl pot înlocui pe che. La cazurile prepoziţionale cui este precedat de prepoziţia cores­ punzătoare cazului şi este situat imediat după substantivul din regenta la care se referă: 77 film di cui mi hai parlato non mi è piaciuto — Filmul despre care mi-ai vorbit nu mi-a plăcut . I QUALI. Le idee per cui combattiamo sono nobili — Ideile pentru care luptăm sînt nobile. LA QUALE. va pleca astăzi . ai ale cărui etc. Le idee per cui combattiamo — Ideile pentru care luptăm. Dar cui mai poate intra în construcţii specifice cu ajutorul prepoziţiilor di. . Se traduc în limba română prin care. Gli amici con cui ha fatto la gita — Prietenii cu care a făcut excursia. Il progetto a cui accennavo — Proiectul la care mă refeream . la cui madre èpittirice. Se traduce prin căruia. al. § 101).

i (le ) quali — plural : II fanciullo. Pentru cazurile genitiv. con il quale. -i. Chi non è contento se ne vada — Cine mi e mulţumit să plece. Chi due lepri caccia. quello che. tutte quelle che — toate acelea care sau de tanti quanti — 121 . sono le mie sorelle — Copilele cărora te adresezi sînt su­ rorile mele. deoarece constituie un rezultat al fuziunii dintre demonstrativul quello. In proverbe chi are de asemeni sens nedefinit: Chi semina vento raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt culege f u r t u n ă . La plural. -e şi pronumele relativ che (sau il quale). QUANTE § 103 Este un pronume demonstrativ-relativ. cu sens nedefinit: chi (uno che) non lavora non mangia — Cine (unul care) nu munceşte nu mănîncă . tutto ciò che. poate echivala cu formele com­ puse colui che.nativ sînt identice : il (la ) quale — singular . este invariabil. QUANTO. CHI § 102 Chi — cine. -e. Poate fi deci înlocuit de tutto quello che. il quale è vicino a te. la borsa della quale è stata perduta — Iat-o pe doamna a cărei poşetă s-a pierdut. Ho detto quanto basta — Am spus cît trebuie (tot ceea ce trebuie). : / fanciulli dei quali tu contempli il gioco. nel quale. Vuna non piglia e Valtra lascia — Cine fuge d u p ă doi iepuri nu prinde niciunul. Atunci cînd il quale se află la genitiv. sono i miei fratelli — Copiii al căror joc îl priveşti sînt fraţii mei. dativ şi prepoziţional se folosesc formele del quale. colei che. colei la quale şi poate fi înlocuit de aceste forme: Chi (quellojcoluijcolei che) mi saprà rispondere avrà un bel voto — Cine (acela/aceea care) va şti să-mi răspundă va primi o notă b u n ă . per il quale etc. QUANTA. quanti (quante ) poate fi substituit de tutti quelli che — toţi aceia care. In acest caz dobîndeşte un sens neutru . Le fanciulle alle quali ri­ volgi la parola. -a. precedat de determinantul tutto. -a. quella che. -i. è mio fratello — Copilul care este lingă tine. Chi è saggio tace — Cine e înţelept tace. se traduce prin tot ceea ce: Hai capito quanto ho detto ? — Ai înţeles tot ceea ce ţi-am spus ? . QUANTI. Chi mai poate echivala cu forma compusă uno che. al quale. este întotdeauna plasat după substantivul care reprezintă obiectul posedat: Ecco la signora. sul quale. colui il quale. La feminin se foloseşte rar. este fratele meu. dal quale.

Prezioso metallo onde si fanno ... de aceea exem­ plele de mai jos sînt luate din texte mai vechi: Di quei sospiri. Che scarpe vuoi per te? — Ce pantofi vrei pentru tine? QUALE— care. Quale se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri. da cui. tante quante — aţîtea cîte: Sono in malafede quanti (tutti quelli che) sostengono ciò — Sìnt de rea credinţă toţi (aceia) care susţin a s t a . dar are un sens se­ lectiv (cu alte cuvinte indică un obiect din mai multe): Quali furono 122 . — Metal preţios din care se fac . se referă numai la obiecte sau animale. Di chi è questa biro? — Al cui este acest p i x ? A chi devo Vonore? — Cui datorez onoarea? CHE? — care? ce?. ONDE § 104 Se foloseşte foarte puţin în limbajul actual: este înlocuit de formele di cui. Furono promossi tanti quanti si presentarono agli esami — Au fost promovaţi toţi (cei) care s-au prezentat la examene. / mali onde era afflitto — Suferinţele de care era atins . Che poate fi şi adjectiv interogativ însoţind substantivele masculine şi feminine la singular şi plural: Che poesia Le piace di più? — Ce poezie vă place mai mult ? . poate fi pronume sau adjectiv interogativ.) quali cu substantivul pe care îl substituie (în funcţia de pronume) sau pe lîngă care se află (în funcţia de adjectiv).. Era studente (era italiano ) — Era student (era italian). con cui in funcţie de context. Spre deosebire de forme­ le anterioare. quale se acordă în număr—*(pl. cînd înlocuieşte substantive — nume predicative: Lui che era? — El ce era ? . Ca pronume se poate referi la persoane. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE INTEROGATIVE § 105 Formele acestora sînt: chi ? che ? quale ? quanto ? CHI ? — cine? este numai pronume şi se referă numai la persoane..atîţia cîţi. este invariabil: Chi ha rotto la bottiglia? — Cine a spart sticla?. invariabil. ond'ionutrivo il core — De acele suspine cu care inima-mi hrăneam . poate fi adjectiv şi pronume.

-E — cît. una. Giannina — A vorbit una. Sînt numai pronume: uno. eterogenă. quanto viene? — Cît face. Atunci cînd precedă un substantiv uno. qualcosa UNO. Qualcuno ha detto ciò — Cineva a spus asta.. Forme: Che — ce . ognuno. A. Quant'è bello! •de frumos ! Quanta poate fi — Cît e — Cît e PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE NEHOTĂRÎTE § 107 Categoria pronumelor şi a adjectivelor nehotărîte este. qualcuno. de capabil! de cuminte!. Quanto Le debbo? — Cît vă datorez ? ADJECTIVELE EXCLAMATIVE § 106 Precedă întotdeauna substantivul. Una j)oate avea uneori înţeles de „ispravă. o oarecare Giannina. -A. Parlò una. Com'è bravo! •de bun! de talentat. «ma au valoare de articol nehotărît sau de adjectiv numeral. nulla. niente. Mi potete dire di quale compositore si tratta ? — Imi puteţi spune despre ce compozitor e vorba? QUANTO. cît costă?. glumă. quanto. Che idea ! — Ce idee ! Quanto — cît: Quanta gente! — Cîtă lume! ce de l u m e ! . Quale di coi mi dà una mano? — Care dintre voi mă a j u t ă ? . fantasia ! — Cîtă fantezie ! Quale — ce: Quale disgrazia! — Ce nenorocire! Che (care este adjectiv şi precedă numai substantive) înlocuit prin adverbele relative: come. UNA — unul. poveste. certuno. chestiune" ! 123 ^ . chiunque chichessia. ca şi în limba română. cineva: Ho visto uno che piangeva — Am văzut pe unul (pe cineva) care plîngea.£ tuoi primi libri? — Gare au fost primele tale cărţi ? . Caracteristica comună a acestora este faptul că nu dau indicaţii precise asupra obiectului: Molti soldati mori­ rono nella guerra — Mulţi soldaţi au murit în război . poate fi pronume sau adjectiv . Se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri indicînd cantitatea: Quante scolare suoneranno la fisarmonica? — Cîte eleve vor cìnta la acordeon?: Quanto è. se acordă în gen şi număr cu substantivul pe lîngă care se află sau pe care îl substituie.. -I..

Questa è una delle sue — Asta-i o ispravă de-a lui. Uno, de obicei arti­ culat cu articol hotărit, se foloseşte în corelaţie cu altro (articulat): Mentre l'uno leggeva, l'altro mangiava — în timp ce unul citea, celă­ lalt mînca. La plural corelaţia: gli uni... gli altri, le une... le altre im­ pune prezenţa articolului în mod obligatoriu: Sono andata a vedere gli animali: gli uni giacevano per terra, gli altri mi guardavano — M-am dus să văd animalele: unele stăteau pe jos, altele mă priveau. QUALCUNO, — A — cineva; pronume ce se referă la persoane: Qualcuna di voi dovrà preparare gli spaghetti — Cineva (una) dintre voi, va trebui să prepare spaghetele. In unele expresii qualcuno poate dobîndi înţelesul de persoană marcantă, „cineva": Voglio diventare qualcuno — Vreau să ajung „cineva". OGNUNO, —A — fiecare; se referă numai la persoane: nu are formă de plural : Ciò vale per ognuno di noi — Asta-i valabil pentru fiecare dintre noi. CERTUNO, -A, -I, -E-, unul, una, unii, unele: se foloseşte mai rar şi aproape exclusiv la mase. pi.; se referă numai la persoane: A certuni va sempre bene — Unora le merge mereu bine. CHIUNQUE — oricine, oricare; este invariabil; se referă numai la persoane: Chiunque di noi è pronto a giudicare — Oricare dintre noi este pregătit să judece. Chiunque poate avea şi valoare relativă, introducînd o propoziţie subordonată: Venga chiunque voglia — Să vină cine vrea. CHICCHESSIA — oricine ; e sinonim cu chiunque, dar se foloseşte mai puţin decît acesta; nu are şi valoare relativă: Non posso dirlo a chicchessia — N-o pot spune oricui. N I E N T E — nimic; este pronume nehotărît negativ şi invariabil; se referă numai la obiecte. Cînd niente se află după verb, construcţia trebuie să fie: non (sau né) -f- verb -f- niente Non ho detto niente di male — N-am spus nimic rău ; Non mangia né beve niente — Nu mănîncă şi nu bea nimic. Cînd niente se află înaintea verbului dispare negaţia: niente (sau né) + verb Niente mi va in questo affare ~ Nu-mi merge nimic în afacerea (treaba) asta ; Niente mangia né beve - Nu mănîncă şi nici nu bea nimic. — In anumite propoziţii interogative niente capătă sens pozitiv, cu înţelesul de qualcosa — ceva ; în această situaţie nu mai apare non înainte de verb: Hai bisogno di niente? — Ai nevoie de ceva? Expresia 124

niente affatto are valoare de adverb de negaţie şi se traduce prin „ab­ solut deloc" : Hai paura ? — Niente affatto — Ţi-e teamă ? Absolut deloc. Niente mai poate fi întrebuinţat cu funcţia de substantiv şi în acest caz se traduce prin „neant, nimic": Non vale un bel niente — Nu valorează nimic (Nu face doi bani); II niente — Neantul. NULLA — nimic ; pronume nehotărît negativ, invariabil, sinonim cu niente şi se comportă la fel cu acesta: non (sau ne) -j- verb -f- nulla Non dirai nulla fino alla mia partenza — Nu vei spune nimic pînă la plecarea mea; Non si muove né si sente nulla — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. nulla (sau né) -f- verb Nulla mi piace in questa stanza — Nimic nu-mi place în camera asta ; Nulla si muove né si sente — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. QUALCOSA — ceva: mai prezintă şi varianta qualche cosa: E1 successo qualcosa? — S-a întîmplat ceva?; Qualche cosa è stato fatto— Ceva s-a făcut. B. Pronume şi adjective nehotărite: alcuno, altro, certoci, ascuno ALCUNO, -A, -I, -E — cineva, vreun, cîţiva, cîteva ; nu este precedat de articol. Cînd are valoare de pronume se foloseşte numai pentru per­ soane, mai ales la pi. : Alcuni di voi la pensano male — Unii dintre voi gîndesc urît. Cînd are valoare de adjectiv se referă la fiinţe şi la lucruri. La sg. se comportă ca articolul nehotărît un, uno, una, uri: Alcun cane — Vreun cîine ; Alcuno scolaro — Vreun şcolar etc. Ue remarcat că forma de singular este puţin folosită: se preferă — în locul acesteia— adjectivul nehotărît qualche — vreun, cîţiva, cîteva: Alcuna radio-* qualche radio — Cîteva radiouri. La pi. forma alcuni, alcune este mai frecventă: Sono venuti alcuni miei alunni — Au venit cîţiva elevi de-ai mei. Dar şi în acest caz, formele respective pot fi substituite prin qualche urmat de substantivul la singular: E1 venuto qualche mio alun­ no — Au venit cîţiva elevi de-ai mei (vezi § 108). ALTRO, -A, -I, -E — altul, alta, alţii, altele ; se referă atît la fiinţe cit şi la lucruri. La singular este precedat de articolul nehotărît ; la plural, articolul dispare: Un 'altra volta ti dirò tutto — Altă dată am să-ţi spun tot ; Preferisci altre melodie? — Preferi alte melodii ? A se reţine expresia tra Valtro — printre altele. 125

CERTO, -A, -I, -E se traduce diferit în funcţie de poziţia din context: cînd se află după substantiv are valoare de adjectiv califi­ cativ şi se traduce prin: sigur, precis: Questa è una notizia certa — Aceas­ t a este o ştire sigură. Aflat înaintea substantivului se traduce prin oarecare, anumit. Certe notizie dicono così — Anumite ştiri spun aşa. CIASCUNO, -A, -I, -E — fiecare ; acoperă sfera adjectivului ogni şi a pronumelui ognuno: prezintă variante poziţionale ca şi alcuno r Ciascun' allieva — Fiecare elevă ; Ciascuno scrittore — Fiecare scriitor. Se acordă în gen cu substantivul pe care îl precedă numai la singular., în cazul unor substantive la pi: se foloseşte adjectivul singolo — fie­ care, luat în parte, luat separat. Hanno analizzato le singole leggi — Au analizat fiecare lege, toate legile una cite una. Singolo poate fi folosit şi la sg.: // singolo caso non è grave — Cazul în sine, cazul izolat nu este grav. C. Pronume şi adjective de cantitate Forme : poco molto alquanto tanto troppo parecchio altrettanto

în categoria pronumelor şi adjectivelor nehotărâte o grupă aparte este aceea care se referă la o cantitate nedeterminată.' POCO, POCA, POCHI, POCHE - puţin, puţină, puţini, puţine: Ho comprato pochi libri perché ho fatto anche altre spese — Am cumpărat puţine cărţi pentru că am făcut şi alte cumpărături. Poco are grade de comparaţie: comparativul este meno — mai puţin: Io ho meno tempo di lui — Eu am mai puţin timp decît el ; superlativul este numai absolut: pochissimo, -a, -i, -e — foarte puţin, foarte puţină, foarte puţini, foarte puţine: Ho messo pochissimo sale nella minestra — Am pus foarte pu­ ţină sare în supă. Cînd este precedat de un şi urmat de di — puţin, niţel, poco poate fi redus la forma po' : Dammi un po' di zucchero — Dă-mi puţin zahăr. ALQUANTO, -A, -I, -E — cîtva, cîţiva, cîteva, niţel, puţin, oa­ recare ; cu valoare de adjectiv: Ho visto alquante donne — Am văzut cîteva femei; cu valoare de pronume nehotărit, alquanto indică „puţin, o cantitate mică" şi este însoţit de prepoziţia di care introduce sub­ stantivul la care se referă: Ci vuole alquanto di pazienza — Este nevoie de puţintică răbdare ; cu valoare de adverb are înţeles de „destul de mult, întrucîtva, oarecum": Ho viaggiato alquanto — Am călătorit ceva (destul de mult) ; E' alquanto felice — Este oarecum fericit. PARECCHIO, PARECCHIA, PARECCHI, PARECCHIE - cîtva, cîţiva, mai mult, mai multă, mai mulţi, mai multe: Cerano parecchie ragazze — Erau mai multe fete ; Cera parecchia gente — Era mai multă lume. Nu primeşte niciodată articol ; la masculin singular are sens 126

neutru şi se traduce prin „ceva, mai mult : Non avrai tutto, ma pa­ recchio — Nu vei avea totul, dar destul (de mult). La plural parecchio are înţelesul de „oameni, persoane": Parecchi sostengono ciò — Mulţi {oameni) susţin asta. Ca adverb are înţeles de „destul de mult, (cam) mult, cîtva" (ca şi „alquanto"): Ha viaggiato parecchio — A călătorit mult (destul de mult). MOLTO, -A, -I, -E—mult, multă, mulţi, multe; se comportă la fel ca poco : Hai disegnato molto — Ai desenat mult ; Era venuta molta .gente — Venise multă lume. Comparativul lui molto este più — mai mult, mai multă: Ho mangiato più di te— Am mîncat mai mult decît tine. Superlativul absolut este moltissimo, -a, -i, -e — foarte mult, foarte multă, foarte mulţi, foarte multe: Moltissimi sono stati malcontenti — Foarte multi au fost nemulţumiţi. TANTO, -A, -I, -E —atît, atîta, atîţi, atitea, atît de mult: Ce ianto spazio — Este atîta spaţiu. Cînd este substantivat, primeşte articolul nehotărît devenind un tanto şi se traduce prin „o anumită cantitate, atît": Gli pagava un tanto al giorno — îi plătea o anumită sumă pe zi, îi dădea atît pe zi. ALTRETTANTO, -A, -I, -E — tot alît, tot atîta, tot atîţia, tot .atîtea, la fel. Se foloseşte numai după ce în prealabil a fost indicat un numeral, un pronume sau un adjectiv indicînd cantitatea: Ci furono sette bambini e altrettante bambine — Au fost şapte băieţaşi şi tot atîtea fetiţe ; Ti sei comportato bene, io farò altrettanto (valoare de adverb) — Te-ai comportat bine, eu am să fac la fel. TROPPO, -A, -I, -E '— prea mult, prea multă, prea mulţi, prea multe. Ca adjectiv precedă substantivul: Ce troppo pane — Este prea multă pîine. Ca pronume nu are determinanţi: Ho bevuto poco latte ma tu troppo — Eu am băut puţin lapte, dar t u ai băut prea mult. Troppo poate fi substantivat: la singular căpătînd înţeles de „cantitate mare": Il troppo stroppia — Ce-i prea mult strică, iar la plural înţelesul de­ venind „foarte mulţi oameni": Troppi credono ancora in queste cose — Prea mulţi mai cred încă în aceste lucruri. Ca adverb se traduce prin „prea mult, excesiv": La mamma ha lavorato troppo — Mama a muncit prea mult. NOTĂ: Unele dintre aceste adjective apar neînsoţite de substantiv, întrucît acestea din urmă se subînţeleg. Uneori pot avea şi funcţia de adverb nehotărît sau pot fi substantivate : — adjectiv: Poca/molta/tanta/parecchia gente — Pufină/multă/atîta/fmai) multă lume. — pronume: Pochi/molti vennero ad ascoltarlo — Puţini/mulţi au venit sâ-1 asculte. — adverb: E' arrivata da poco/molto — A venit de puţină vreme/de mult ; Hai mangiato parecchio — Ai mîncat cam mult. — substantiv: Questo è il poco che ho saputo — Acesta este puţinulpe care l-am aflat; Il troppo guasta — Ce-i prea mult nu-i sănătos.: 127

ALTE ADJECTIVE ŞI PRONUME NEHOTĂRÎTE § 108 TUTTO, -A, -I, -E — tot, toată, toţi, toate. Ca adjectiv are o comportare diferită faţă de celelalte adjective nehotărîte şi anume: tutto -f- nume. propriu — tot, întreg: Lo conosce tutta Bucarest — Il cu­ noaşte tot Bucureştiul ; tutto + articol hotărit -f- substantiv comun — tot, toată, întreg: Tutto il mondo — Toată lumea; Tutta la notte — Toată noaptea ; Lo amavano tutti gli abbonati — îl iubeau toţi abonaţii. La singular tutto, -a poate preceda adjective calificative dîndu-ie acestora valoare de superlativ: Sono tutto contento di essere venuto — Sînt foarte mulţumit că am venit. La plural tutto se poate construi cu numerale cardinale legate prin conjuncţia e: Sono andati via tutti e tre — Au plecat toţi trei. Cu valoare de pronume nebotărît se traduce prin „orice, în întregime": Sei capace di tutto — Eşti în stare de orice; Hai sbagliato del tutto — Ai greşit cu totul. NESSUNO, -A — nici un, nici o, nimeni; adjectiv şi pronume negativ. Ca adjectiv nessuno precedă substantivul şi prezintă aceleaşi schimbări în funcţie de iniţiala substantivului ca şi articolul nehotărît un, uno, una, uri1 : Nessun oggetto — Nici un obiect ; Nessuno zio — Nici un unchi ; Nessun bambino — Nici un copil ; Nessuna gioia — Nici o bucurie ; Nessun'idea — Nici o idee. Cînd nessuno (ca şi niente sau nulla) precedă un verb, la început de frază, nu se mai foloseşte negaţia non. Cînd însă nessuno (niente, né, nulla) este situat după verb, atunci verbul este precedat de negaţia non; a se compara: Nessuno è venuto — Nimeni n-a venit cu Non è venuto nessuno — Nu a venit nimeni ; Niente mi piace — Nimic nu-mi place cu Non mi piace niente — Nu-mi place nimic ; Nulla è avvenuto — Nimic nu s-a întîmplat cu Non è avvenuto nulla — Nu s-a întîmplat nimic. Ca pronume nessuno, -a se referă numai la persoane ; poate fi urmat de substantivul la care se referă, introdus de prepoziţia di: Nessuno dei miei amici ha affermato ciò — Nici unul din prietenii mei n-a afirmat asta. NOTĂ: în anumite propoziţii interogative nessuno poate dobîndi sensul pozitiv de alcuno — vreun, sau de qualcuno — cineva: Vuoi nessun libro? — Vrei vreo carte?; Dimmi se ha telefonato nessuno — Spune-mi dacă a telefonat cineva. Sint numai adjective nehotărîte: qualche qualsiasi qualunque ogni

QUALCHE — vreunul, cîţiva, cîteva ; invariabil ; foarte frecvent în limba contemporană; este întotdeauna urmat de substantiv la sin­ gular, cu toate că înţelesul este de plural : Ho comprato qualche libro — Am 128

cumpărat citeva cărţi ; Abbiamo visitato qualche negozio — Am vizitat cîteva magazine. Qualche nu este niciodată însoţit de articol. Poate fi însoţit de un adjectiv calificativ: Ho visto qualche bel film — Am văzut cîteva (nişte) filme frumoase, sau de un adjectiv posesiv: Qualche mio ammiratore mi ha portato dei fiori — Nişte ţciţiva) admiratori de-ai mei mi-au adus flori.
NOTĂ : Construcţia gualche + substantiv sg. poate fi înlocuită de adjectivul nehotărît alcuni (alcune): Ho visto alcuni bei film; Alcuni miei ammiratori mi hanno portato dei fiori.

QUALUNQUE — orice, oricare, oarecare; este invariabil; precedă întotdeauna substantivul; nu primeşte articol: Qualunque tua proposta sarà accettata — Orice propunere a ta va fi acceptată ; Qualunque cosa dicesse, non accetterò — Orice ar spune, nu voi accepta. Aflat după substantiv, qualunque capătă sens peiorativ ; i n această situaţie, sub­ stantivul, la rîndul lui, este precedat de articolul nehotărît: E'1 un'opera qualunque — Este o operă oarecare ; Era un uomo qualunque — Era un om oarecare. QUALSIASI — orice, oricare, oarecare ; este invariabil şi sinonim cu qualunque: Devi partecipare qualsiasi cosa fosse — Trebuie să parti­ cipi orice ar fi ; Puoi essere sostituito con qualsiasi altro membro del cir­ colo — Poţi fi înlocuit cu oricare alt membru al cercului. OGNI — fiecare; invariabil, precedă numai un substantiv la sin­ gular; refuză orice articol: Ogni uomo — Fiecare om: Viene ogni gior­ no — Vine în fiecare zi ; Si fa Viniezione ogni otto ore — Se face injecţia la fiecare opt ore.

sembrare — a părea (sembra che. A.. fulminare — a fulgera . b) verbe impersonale care nu pot intra în asemenea relaţie cu un substantiv sau pronume în nominativ. gen.. persoană. calităţi văzute ca procese. grandinare — a cădea grindina.. după criterii morfologice — în conjugări. 130 .) . a ajunge (bastava.). sau expresii impersonale ca: far fresco — a fi răcoare . congra­ tularsi (a felicita) .. timp.. diateză şi. succedere — a se în­ tîmpla (è successo che.) . a se întîmpla (capitò.. după cri­ terii sintactice — în funcţie de relaţiile pe care le realizează în propo­ ziţie .). esser proba­ bile — a fi probabil (è probabile che. Verbele se pot clasifica: A..). esser facile — a fi uşor (non fu facile a.. C R I T E R I I SINTACTICE In funcţie de relaţia verb-subiect (verb + substantiv sau pronume In nominativ) deosebim două clase de verbe: a) verbe personale care intră în asemenea relaţie: vedere (a vedea). parere — a părea (pare di.). avvenire — a se întîmpla (avviene che.). ba­ stare — a fi suficient. sognare (a visa).VERBUL IL VERBO § 109 Are drept caracteristică majoră flexiunea realizată prin ca­ tegoriile gramaticale de mod. B. farsi notte — a se înnopta.. verbe impersonale propriu-zise: piovere — a ploua. stări.. capitare — a se nimeri. Din punct de vedere semantic verbul exprimă acţiuni...).. Din această clasă fac parte : 1. nevicare — a ninge .... număr. In unele cazuri.. sau expresii verbale apa­ rent impersonale ca: esser certo — a fi sigur: è certo che . Verbe aparent impersonale ca: accadere — a se întîmpla (accade che. fioccare — a cădea fulgi de nea.. tuonare — a tuna .). 2. Toate aceste verbe şi expresii verbale impersonale se construiesc: — cu infinitivul: Non fu facile farlo scrivere — Nu a fost uşor să-1 faci să scrie ..) ... esser necessario — a fi necesar (è necessario che..

timp. persoană. cu subiect general (vezi folosirea impersonală a ver­ belor personale). i m p e r a t i v u l sînt personale şi t r e i : infinitivul. a IlI-a sg. 131 .conjunctivul: £ " probabile che io non possa p r o b a b i l ca eu să n u p o t să m ă î n t o r c curînd.INDICATIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Imperfetto Passato — Imperfect remoto — Perfect simplu jj Timpuri eompuse Passato prossimo — Perfect com­ pus Trapassato prossimo — Mai m u l t ca perfect Trapassato remoto — Mai m u l t ca perfect anterior (fără corespon­ d e n t în l i m b a r o m â n ă ) Futuro anteriore — Viitor a n t e r i o r Futuro — Viitor CONGIUNTIVO . număr. condiţionalul.CONJUNCTIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Timpuri compuse Passato — Perfect * Paradigmă — toate formele posibile pe care le poate avea un cuvînt. A nu se confunda verbele impersonale (cele care nu pot avea subiect) cu verbele personale. B. Gramaticile italiene considera aceste verbe ca fiind impersonale. în cazul nostru un verb. deoarece.— cu conjuncţia tornare presto — E s t e — cu indicativul: sigur că diseară vor NOTĂ: che -f. gerunziul şi participiu] sînt nepersonale. CRITERII MORFOLOGICE MODURILE ŞI TIMPURILE VERBULUI § 110 î n p a r a d i g m a * verbelor italiene există ş a p t e m o d u r i .: albeggia — se face ziuă. Majoritatea acestor verbe însă pot avea ca subiect şi un substantiv cu care se acordă în număr: Accadono avvenimenti strani — Se petrec avenimente ciudate. avînd ca subiect un infinitiv sau o propoziţie. în cursul flexionării: mod. î n s c h e m a de f a ţ ă sînt p r e z e n t a t e d e n u m i r i l e m o d u r i l o r şi t i m p u r i l o r din l i m b a i t a l i a n ă şi t r a d u c e r e a r o m â n e a s c ă . conjunctivul. d i n t r e care p a t r u : indicativul. INDICATIVO . în funcţie de capacitatea verbelor de a forma singure predicatul unei propo­ ziţii există două categorii: verbe predicative şi verbe nepredicative. nevica — ninge. sînt folosite întotdeauna la pers. £ " certo che stasera verranno con noi al cinema — E veni cu noi la cinema. folosite impersonal.

dorm-irc — a dormi.GERUNZIU Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect (fără corespon­ dent în limba română) PARTICIPIO .Imperfetto — Imperfect (fără corespondent în limba română) Trapassato — Mai mult ca perfect (fără corespondent în limba ro­ mână) CONDIZIONALE . o acţiune încheiată în trecut. 132 . De obicei se traduce prin perfectul compus.CONDIŢIONAL Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect IMPERATIVO . Modurile şi timpurile verbale regulate se formează de la rădăcina infinitivului obţinută prin înlăturarea desinenţelor -are. I) . fiind de fapt timpul specific naraţiunii: Eminescu nacque nel 1850 — Eminescu s-a născut în 1850. a 11-a) . dar timpurile şi valoarea lor nu coincid întotdeauna. Nu corespunde decît rareori perfectului simplu din română.IMPERATIV Timp simplu Presente — Prezent INFINITO . în italiană. -ere. a IlI-a). -ire: vol-are — a zbura. —ere (conj. fără legătura eu prezentul. § 111 La modul indicativ trebuie subliniate următoarele aspecte: a) Pentru timpurile simple nu se constată deosebiri de valori faţă de limba română. — ire (conj. decît pentru il passato remoto — perfectul simplu — care indică.PARTICIPIU Timp simplu Presente — Prezent (fără corespondent în limba română) Timp simplu Passato — Perfect Cele trei conjugări diferă la infinitiv prin desinenţele — are (conj. sorrid-ere — a surîde. .INFINITIV Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect GERUNDIO . Modurile personale din limba italiană sînt aceleaşi ca în română.

.participiul perfect al verbului de conjugat: Avesti cantato bene quella sera — Cìntaseli (ai cîntat) bine în acea seară. § 113 Modul conjunctiv are. Il trapassato remoto — mai mult ca perfectul anterior. trapassato). Cînd se conjugă cu avere verbele au participiul perfect invariabil. fie. NOTĂ: Il trapassato remoto nu are corespondent în română .. Cele două timpuri simple indică simultaneitatea acţiunii din subordonată cu cea a verbului regent.. acesta se traduce fie prin mai mult ca perfect.parti­ cipiul perfect al verbului de conjugat. Selectarea timpului (dintre cele patru) se face potrivit corespondenţei 133 u . prin perfectul compus: Quando fu partito ce ne tornammo a casa — După ce a plecat ne-am întors acasă. che . imperfetto) şi două timpuri compuse (passato. Condiţionalul perfect se formează cu ajutorul prezentului con­ diţional al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat. că . se formează cu ajutorul auxiliarului la perfectul simplu -f.il b) Timpurile compuse se formează după cum urmează: II passato prossimo — perfectul compus. în propoziţiile principale. spre deosebire de limba română. aceleaşi valori ea şi în limba română.. în limba română traducerea se face prin viitor sau prezent indicativ. în subordonate însă — spre deosebire de română — modul condiţional apare şi pentru a indica viitorul în trecut (o acţiune posterioară în subordonată în urma unei acţiuni trecute din regentă). patru timpuri: două timpuri simple (presente.. în limba contemporană se foloseşte cu precădere condiţionalul perfect: Ha affermato categoricamente che alla riunione avrebbe preso la parola — A afirmat categorie că la şedinţă va lua cuvîntul . ho cantato — am cîntat (eu) . i! § 112 Modul condiţional are. prenderebbe la parola — A afirmat. abbiamo cantato — am cîntat (noi) etc. Siamo usciti con lui — (Noi) am ieşit cu el etc. se formează cu ajutorul auxiliarului la viitor + participiul perfect al verbului de conjugat: Telefonami dopo che avrai parlato con lui — Telefonează-mi după ce vei fi vorbit cu el. va lua (o să ia) cu­ vîntul. Il trapassato prossimo — mai mult ca perfectul. se formează cu ajutorul imperfectului indicativ al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat : A vevo mangiato male allora — Mîncasem prost atunci. se formează cu ajutorul verbelor auxiliare essere sau avere conjugat la indicativ prezent -f. în funcţie de context.. timpurile compuse indică anterioritatea subordonatei faţă de regentă.. Il futuro anteriore — viitorul anterior. se poate folosi (foarte rar) şi condiţionalul prezent: Ha affermato. Participiul perfect al verbelor care se conjugă cu essere se acordă în număr şi gen cu subiectul: Sono uscito con lui — Am ieşit cu el (eu)..

se uita în ziar. ambele fiind simple. Participiul prezent se poate traduce uneori printr-un gerunziu: Una lettera contenente buone. il conoscere — cunoaşterea. simţit. il leggere — ci­ t i t u l . dovetti andare direttamente a casa — Ajungînd (pentru că am ajuns) tîrziu. il mangiare — mîncatul. şi se traduce printr-unul din timpurile trecute ale indicativului precedat de o conjuncţie. voit. Infinitivul poate dobîndi valoare de substantiv dacă este precedat de articolul hotărît : il volere — voinţa . § 116 Modul participiu are două timpuri: presente — prezent — şi passato — perfect. Participiul prezent — nu are corespondent în română. sintagma verbală poate fi alcătuită din: verb auxiliar + verb de conjugatformînd 134 . guar­ dava il giornale — Aşteptînd (pe cînd aştepta) tramvaiul. temporale sau cauzale. trapassato —*• imperfectul conjunctiv al auxiliarului + partici­ piul perfect al verbului de conjugat. § 115 Modul gerunziu are de asemeni două timpuri: presente— pre­ zent — (asemănător gerunziului din română) şi passato — perfect — timp compus. Cele trei timpuri treoute ale conjunctivului (imperfetto. Se traduce în română atît prin gerunziu (formele de gerundio şi gerundio passato) — dacă acest mod apare în română în propoziţii temporale sau cauzale — cit şi printr-un timp trecut al indicativului: Essendo arri­ vato tardi. trapassato) se traduc în română în funcţie de context : prin prezent indicativ. Timpurile compuse ale conjunctivului se formează astfel: passato —• prezentul conjunctiv al auxiliarului -f.participiul perfect al verbului de conjugat . Acesta din urma apare numai în propoziţii subordonate. fără corespondent în română. Sintagmă verbală sau grup verbal = grup de cuvinte care formează o unitate ce nu poate fi analizată în termenii caracteristici ai propoziţiei subiect -f. voluto — vrut. passato. Aspettando il tram. prezent condiţional sau printr-unul din timpurile trecute ale indicativului. a trebuit să merg direct acasă . § 117 Modul supin lipseşte în limba italiană. passato — perfect — timp compus. Gli specialisti com­ ponenti la comissione — Specialiştii care alcătuiesc comisia . — O scrisoare conţinînd (care conţine) ştiri bune Participiul perfect corespunde modului participiu din limba română: cantato — cîntat.predicat. NOTĂ: De reţinut următoarele noţiuni: 1. § 114 Modul infinitiv are două timpuri ca şi în română : presente — prezent — timp simplu . Folosirea infinitivului este foarte deosebită în cele două limbi (vezi capitolul: Folosirea infinitivului). notizie. sentito — auzit. Este de remarcat faptul că normele concordanţei timpurilor din italiană nu se potrivesc decît foarte rar cu cele din română. se foloseşte în construcţii participiale şi se traduce în română prin cel care + indicativ prezent.timpurilor (acel sistem de reguli prin care timpul din subordonată se stabileşte în funcţie de timpul şi modul din propoziţia regentă: vezi § 201). / rappre­ sentanti le scuole — Gei care reprezintă şcolile (Reprezentanţii şcolilor).

Siete partiti — Aţi plecat. adică „face" acţiunea: Maria ehiama Angela — Maria o cheamă pe An­ gela. (la conjugarea pasivă toate timpurile sînt compuse). 3. timpurile com­ puse de la diateza reflexivă folosesc în exclusivitate auxijiarul essere: Io mi lavai — Eu mă spalai. Verb tranzitiv = este verbul a cărui acţiune se răsfrînge direct asupra unui obiect. Sabina spolvera — Sabina şterge praful .timpurile compuse: Ha gridato — A strigat. VERBELE AUXILIARE § 118 Noţiunea de auxiliar înseamnă ajutător. La mela è mangiata dalla bambina — Mărul este mîncat de fetiţă. Qui si v e n d e i pane — Aici se vinde pîine. fie în poziţie proclitică) . Renato e Franco si sono picchiati — Renato şi Franco s-au bătut .-a — eu am fost tu sei stato.-é — noi am fost 135 . / prezzi aumentarono — Preţurile au crescut. sînt auxiliare verbele essere — a fi şi acere — a avea atunci cînd acestea sînt unite cu participiul perfect al altor verbe spre a se forma timpurile compuse din conjugarea activă şi cea pasivă . c) diateza reflexivă = repre­ zintă acele forme verbale care conţin un pronume neaccentuat (aton) la aceeaşi persoană cu subiectul (fie în poziţie enclitică. 4.-a — tu ai fost egli è stato — el a fost ella è stata — ea a fost noi siamo stati. adică poate fi construit cu ajutorul unui complement direct: La bambina mangia la mela — Fetiţa mănîncă mărul. V E R B U L A U X I L I A R ESSERE § 119 INDICATIVO PRESENTE io SOÌÌO — eu sînt tu sei — t u eşti egli è — el este ella è — ea este noi siamo — noi sìntem A FI PASSATO PROSSIMO io sono stato. I ragazzi si sono tirati i sassi — Băieţii şi-au aruncat pietre. Lei si lava la faccia — Ea îşi spală faţa. Verb intranzitiv =este verbul care nu poate fi construit cu ajutorul unui complement direct pentru că acţiunea acestuia nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect (adică nu admite în construcţia lui un complement direct) : La bambina viene in fretta — Fetiţa vine în grabă . b) diateza pasivă = formele care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical nu este agentul efectiv al conţinutului verbului ci numai „suferă" acţiu­ nea: Maria è chiamata da Angela — Maria este chemată de Angela. 2. Deosebim: a) diateza activă — formele verbale care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical este agentul efectiv al conţinutului verbului. Diateză = acea categorie gramaticală a verbului care exprimă raportul dintre subiect şi acţiunea verbului. Avrà parlato — Va (o) fi vorbit. Renato parlerà domani — Renato va vorbi mîine .

-e — noi fu­ seserăm voi eravate stati.-e — ei (ele) vor fi fost PASSATO (che) io sia stato.voi siete — voi siateti essi sono — ei sînt esse sono — eie sìnt voi siete stati.-a — eu voi fi fost tu sarai stato.-e — voi fuseserăţi essi furono stati — ei fuseseră esse furono state — ele fuseseră FUTURO ANTERIOARE io sarò stato.-e — voi aţi fost essi sono stati — ei au fost esse sono state — ele au fost TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato.-e — noi vom fi fost voi sarete stati.-e — voi veţi fi fost essi (esse) saranno stati.-e — voi fuseserăţi essi erano stati — ei fuseseră 2sse erano state — ele fuseseră TRAPASSATO REMOTO io fui stato.-a — (ca) eu să IMPERFETTO io ero — eu eram t u eri — tu erai egli(ella) era — el (ea) era noi eravamo — noi eram voi eravate — voi eraţi essi (esse) erano — ei (ele) erau PASSATO REMOTO io fui — eu fui (fusei) tu fosti — tu fusi (fuseşi) egli (ella) fu — el (ea) fu (fuse) noi fummo — noi furăm (fuserăm) voi foste — voi furăţi (fuserăţi) essi (esse) furono — ei (ale) fură (fuseră) FUTURO io sarò — eu voi fi (o să fiu) t u sarai — tu vei fi (o să fii) egli (ella) sarà — el (ea) va fi (o să fie) noi saremo — noi vom fi (o să fim) voi sarete — voi veţi fi (o să fiţi) essi(esse) saranno — ei(ele) vor fi (o să fie) PRESENTE (che)* io sia — (ca) eu să fiu CONGIUNTIVO fi fost * în locul conjuncţiilor che sau se pot figura şi alte conjuncţii care cer construc­ ţia cu modul conjunctiv.-a — eu fusesem tu eri stato.-a — tu vei fi fost egli (ella) sarà s t a t o l a — el (ea) va fi fost noi saremo stati.-e — noi fusese­ răm voi foste stati.-a — tu fuseseşi egli era stato — el fusese ella era stata — ea fusese noi eravamo stati. 136 .-a — tu fuseşi egli fu stato — el fusese ella fu stata — ea fusese noi fummo stati.-a — eu fusesem tu fosti stato.

-a — (ca) tu să fi fost (che) egli (ella) sia stato.-a — el (ea) ar fi fost noi saremmo stati.-a — tu ai fi fost egli (ella) sarebbe stato.-a — (dacă) el( ea) ar fi fost (se) noi fossimo stati.-a — (ca) el (ea) să fi fost (che) noi siamo stati.-e — (dacă) ei (ele) ar fi fost IMPERFETTO (se)* io fossi — (dacă) eu aş fi (se) tu fossi — (dacă) tu ai fi (se) (ea) (se) am (se) egli (ella) fosse — (dacă) el ar fi noi fossimo — (dacă) noi fi voi foste — (dacă) voi aţi fi (se) essi (esse) fossero — (dacă) ei (ele) ar fi CONDIZIONALE PRESENTE io sarei — eu aş fi /' tu saresti — tu ai fi egli (ella) sarebbe — el (ea)ar fi noi saremmo — noi am fi voi sareste — voi aţi fi essi (esse) sarebbero — ei(ele) ar fi PASSATO io sarei stato.-e — (dacă) voi aţi fi fost (se) essi (esse) fossero stati.-a — (dacă) tu ai fi fost (se) egli (ella) fosse stato.-e — voi aţi fi fost essi (esse) sarebbero stati.-e — (ca) noi să fi fost (che) voi siate stati.-e — ei (eie) ar fi fost IMPERATIVO sii (tu) — fii (tu) sia (lui) — (să) fie (el) siamo (noi) — (să) fim (noi) siate (voi) — fiţi (voi) siano (loro— (să) fie ei(ele) 137 .-a — eu aş fi fost tu saresti stato.-e — noi am fi fost voi sareste stati.-e — (dacă) noi am fi fost (se) voi foste stati.-e — (ca) ei (ele) să fi fost TRAPASSATO (se) io fossi stato.I 1 (che) tu sia — (ca) tu să fii (che)egli (ella) sia — ca el (ea) să fie (che) noi siamo — (ca) noi să fim (che) voi siate — (ca) voi să fiţi (che) essi (esse) siano — (ca) ei (ele) să fie (che) tu sia stato.-e — (ca) voi să fi fost (che) essi (esse) siano stati.-a — (dacă) eu aş fi fost (se) tu fossi stato.

-a.-e — a fi fost PARTICIPIO f Presente: ente (folosit doar ca substantiv) \ Passato: stato.A AVEA § 120 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io ho — eu am t u hai — tu ai egli (ella) ha — el (ea) are noi abbiamo — noi avem voi avete — voi aveţi essi (esse) hanno — ei (ele) au IMPERFETTO io ho avuto — eu am avut t u hai avuto — tu ai avut egli (ella) ha avuto — el(ea) a avut noi abbiamo avuto — noi am avut voi avete avuto — voi aţi avut essi (esse) hanno avuto — ei (eie) au avut TRAPASSATO PROSSIMO io avevo — eu aveam t u avevi — tu aveai egli (ella) aveva — el (ea) avea noi avevamo — noi aveam voi avevate — voi aveaţi essi (esse) avevano — ei (eie) aveau PASSATO REMOTO io avevo avuto — eu avusesem tu avevi avuto — tu avuseseşi egli (ella) aveva avuto — el (ea) avusese noi avevamo avuto — noi avuse­ serăm voi avevate avuto — voi avuseseraţi essi (esse) avevano avuto — ei (eie) avuseseră TRAPASSATO REMOTO io ebbi — eu avui (avusei) t u avesti — t u avuşi (avuse şi) egli (ella) ebbe — el (ea) avu (avuse) noi avemmo — noi avurăm (avuserăm) 138 io ebbi avuto — eu avusesem tu avesti avuto — tu avuseşi egli (ella) ebbe avuto — el (ea) avusese noi avemmo avuto — noi avu­ seserăm .-e — fost f Presente: essendo — fiind \ Passato: essendo stato — fiind GERUNDIO VERBUL AUXILIAR AVERE . essere stato.-i.INFINITO { Presente: essere — a fi Passato.-a.-i.

) (che) egli (ella) abbia — (ca) el (ea) să aibă (che) noi abbiamo — (ca) noi să avem (che) voi abbiate — (ca) voi să aveţi (che) essi (esse) abbiano — (ca) ei (ele) să aibă PASSATO (che) io abbia avuto — (ca) eu să fi avut (che) tu abbia avuto — (ca) tu să fi avut (che) egli (ella) abbia avuto — (ca) el (ea) să fi avut (che) noi abbiamo avuto — (ca) noi să fi avut (che) voi abbiate avuto — (ca) voi să fi avut (che) essi (esse) abbiano avuto — (ca) ei (ele) să fi avut TRAPASSATO (se) io avessi avuto — (dacă) eu aş fi avut (se) tu avessi avuto — (dacă) tu ai fi avut (se) egli (ella) avesse avuto — (dacă) el (ea) ar fi avut (se) noi avessimo avuto — (dacă) noi am fi avut (se) voi aveste avuto — (dacă) voi aţi fi avut (se) essi (esse) avessero avuto — (dacă) ei (ele) ar fi avut IMPERFETTO (se) io avessi — (dacă) eu aş aveai (se) tu avessi — (dacă) tu ai avea (se) egli (ella) avesse — (dacă) el (ea) ar avea (se) noi avessimo — (dacă) noi am avea (se) voi aveste — (dacă) voi aţi avea (se) essi (esse) avessero — (dacă) ei (ele) ar avea 139 .voi aveste — voi avurăţi (avuserăţi) -i) essi (esse) ebbero — ei (ele) avură (avuseră) FUTURO io avrò — eu voi avea (o să am) t u acrai — tu vei avea (o să ai) «gli (ella) avrà — el (ea) va avea (o să aibă) noi avremo — noi vom avea (o să avem) voi avrete — voi veţi avea {o să aveţi) essi (esse) avranno — ei (ele) vor avea (o să aibă) voi aveste avuto — voi avuseserăţi essi (esse) ebbero avuto — ei (eie) avuseseră FUTURO ANTERIORE io avrò avuto — eu voi fi avut t u avrai avuto — tu vei fi avut egli (ella) avrà avuto — el (ea) va fi avut noi avremo avuto — noi vom fi avut voi avrete avuto — voi veţi fi avut essi (esse) avranno avuto — ei (ele) vor fi avut CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io abbia — (ca) eu să am (che) tu abbia — (ca) tu să ai .

uscire — a ieşi. b) unele verbe intranzitive care arată acţiu­ nea în desfăşurare: gridare — a striga. / turisti sono arrivati tardi — Turiştii au sosit tîrziu. Se conjugă cu avere: a) verbele tranzitive: Avete parlato poco — Aţi vorbit puţin . dormire — a dormi. b) verbele precedate de si impersonal: Si è mangiato molto — S-a mîncat mult . Se conjugă cu essere: verbele intranzitive care arată o acţiune terminată : nascere — a se naşte . c) ver­ bele passive: La bambina è stata ferita — Fetiţa a fost rănită. piangere — a plînge. de ce? B. Dante era nato nel 1265 — Dante se născuse în 1265 . morire — a muri . Si è camminato male — S-a mers rău . perché? Ai plîns mult. camminare — a merge: Hai pianto tanto. arrivare — a sosi . C. Se conjugă cu essere : a) toate verbele reflexive: Mi sono lavata — M-am spălat. d) verbele 140 .CONDIZIONALE PRESENTE PASSATO io avrei — eu aş avea tu avresti — tu ai avea egli (ella) avrebbe — el (ea) ar avea noi avremmo — noi am avea voi avreste — voi aţi avea essi (esse) avrebbero — ei (eie) ar avea io avrei avuto — eu aş fi avut tu avresti avuto — tu ai fi avut egli(ella) avrebbe avuto — el (ea) ar fi avut noi avremmo avuto — noi am fi avut voi avreste avuto — voi aţi fi avut essi (esse) avrebbero avuto — ei (eie) ar fi avut IMPERATIVO abbi (tu) — ai (tu) abbia (lui) — aibă (el) abbiamo (noi) — avem (noi) abbiate (voi) — aveţi (voi) abbiano (loro) — aibă (ei) INFINITO PARTICIPIO { i | f GERUNDIO \ Presente: avere — a avea Passato: avere avuto — a fi avut Presente: avente — care are Passato: avuto — avut Presente: avendo — avìnd Passato: avendo avuto — avìnd Folosirea auxiliarelor § 121 A. venire — a veni .

b) Alte perechi de verbe care pot fi atît tranzitive cît şi intranzitive sînt: ammalare (a îmbolnăvi). vi. este avere): Il solleone ha arso la cam­ pagna — Arşiţa a ars ţarina . acestea. guarire (a se însănă­ toşi). uscire (a ieşi). arrivare. annoiare (a plictisi) . nascere: Sono partiti in fretta — Au plecat în grabă. continuare. partire (a pleca). vivere (a trăi) pot fi atît tranzitive (şi în acest caz auxiliarul cerut. Verbele de mişcare cer auxiliarul după cum urmează: a) a. La mamma ha guarito il cane — Mama a vindecat cîinele . ti. tornare. Hanno finito il disegno ~ Au terminat desenul . partire. svegliare (a trezi).intranzitive care arată o acţiune Împlinită sau în perspectiva încheierii ei: arrivare (a sosi). cît şi intranzitive (cu auxiliarul essere): La legna è arsa nella stufa — Lemnele au ars în sobă . E' continuato a piovere — A continuat să plouă. D. scappare. în formarea timpurilor compuse. addormentare (a adormi). de aceea se recomandă consultarea dicţionarului. verbe ce arată momentul acţiunii. se conjugă cu auxiliarul essere Siamo andati al cinema — Am fost la cinema. se mai disting şi prin formele reflexive mi. La lezione è cominciata puntuale — Lecţia a început la timp. crescere (a creşte). Pentru aceste verbe intranzitive nu există stabilită o regulă în privinţa folosirii auxiliarului . Tutti hanno continuato gli studi — Toţi au continuat studiile . Ha cominciato a lavare i panni — A început să spele rufele . Quella conferenza ha addormentato l'uditorio — Acea conferinţă a adormit auditoriul . si. sau privită din perspectiva încheierii ei. indicînd o acţiune împlinită. Mi sono svegliato di soprassalto — M-am trezit brusc. constituind aşa-zisele verbe reflexive aparente: Il dolore lo ha ammalato — Durerea 1-a îmbolnăvit . si sono ammalati diinfluenza — S-au îmbolnăvit de gripă . formează timpurile compuse şi verbele intranzitive. şi auxiliarul avere cînd verbul este tranzitiv. entrare. E. E' vissuto poco — A trăit puţin. Ha vissuto una vita serena — A trăit (a dus) o viaţă senină. tornare (a se întoarce) scappare (a fugi). cînd sînt intranzitive. c) Anumite verbe ca finire. ci. II bambino si è addormentato di colpo — Copilul a adormit dintr-odată . cominciare. Sei arrivato con V accelerato ? — Ai sosit cu personalul?. Anumite criterii de selectare a auxiliarului se impun totuşi: a) O serie de verbe ca: ardere (a arde). în afară de faptul că folosesc auxiliarul essere. venire. Cu auxiliarele essere sau avere.ndare. uscire. / rumori ci hanno svegliato — Zgomotele ne-au trezit . venire (a veni). andare (a merge). La temperatura è diminuita — Temperatura a scăzut . Ho finito la lettura del libro — Am terminat lectura cărţii. în funcţie de anumite condiţii. E' guarito dal vizio del fumo — S-a vindecat de viciul fumatului . salire (a urca). Perché 141 . Saranno tornati insieme — S-or fi întors împreună. si. entrare (a intra). diminuire (a micşora). fo­ losesc auxiliarul essere cînd sînt intranzitive: E' finito di nevicare — A încetat să ningă. urmat de un complement sau o propo­ ziţie completivă: Ho finito di fare il disegno — Am terminat de făcut desenul .

Ha detto che sarebbero venuti sabato — A spus că vor veni sîmbătă . NOTĂ: Verbele care se conjugă — la timpurile compuse — cu auxiliarul essere se acordă în gen şi număr cu subiectul . se conjugă cu avere. Ha tuonato -» E"1 tuonato — A t u n a t . saltare (care sìnt tot verbe de mişcare) dacă implică acţiunea în sine. (a asista). Avevano ballato assai — Dansaseră destul . Carla h a sei anni — Carla are şase ani . fără a implica terminarea ei . Ho errato e mi. zburat niciodată. Non aveva viaggiato molto in vita sua — Nu călătorise mult în viaţa sa . proprie. girare. Andrei ha corso oggi nella squadra nazionale — Andrei a alergat azi în echipa naţională. Verbele care indică anumite fenomene atmosferice se conjuga atît cu avere cit şi cu essere fără ca înţelesul să sufere vreo modificare: Ha nevicato dar şi E ' nevicato — A nins. Verbele essere şi avere au atît valoare de auxiliare cit şi valoare. viaggiare. auxiliarul cerut este essere. pran­ zare (a prinzi) etc. Verbul avere. Gianni è arrivato ieri — Ion a sosit ieri. Perché siete scappati ? — De ce aţi fugit ? b) camminare. se conjugă cu avere. Expresiile Ha fatto caldo oggi — A fost cald azi. H. Maria aveva saltato tutta la sera — Maria sărise toată seara. dacă acţiunea se face prin prisma încheierii ei. — în casa aceea sìnt (există) multe tablouri de valoare. de acea se conjugă cu auxiliarul avere: Aveva camminato per delle ore — Mersese ore întregi . Ho passeggiato un to' lungo il mare — M-am plimbat puţin pe ţărmul mării. Alla commemorazione hanno partecipato molti — La comemorare au participat mulţi etc. piangere (a plinge). Ha piovuto —• E1 piovuto — A plouat . Verbul essere precedat de particula ci sau vi are sensul de a exista: In quella casa ci sono molti quadri valorosi. Siamo già usciti — Am ieşit deja. c) Verbele volare. Gianna è arrivata oggi — Ioana a sosit azi . Sei entrata di corsa — Ai intrat în goană . La stanza ha 16 metri quadrati — Camera are 16 metri pătraţi. passeggiare.siete partiti? — De ce aţi plecat?. È ' saltato giù dal letto — A sărit jos din pat. Non sono tornati ancora — Nu s-au întors încă . se conjugă cu auxiliarul avere: Non hai dormito stanotte ? — Nu ai dormit azi-noapte ? . Ho errato per la città — Am colindat (m-am plimbat) prin oraş. Abbiamo girato tutta la Romania — Am străbătut întreaga Romanie . errare sìnt verbe care indică o acţiune în sine. correre. cînd nu este auxiliar are sensul de a poseda: Ti do tutto quello che ho — Iţi dau tot ce am (posed) . ballare. partecipare (a participa). F. reţinem că verbul este intranzitiv în ambele situaţii: Non ho mai volato — N-am. parlare (a vorbi). miagolare (a mieuna). Ha fatto freddo — A fost frig etc. G. respirare (a respira). pento — Am greşit şi mă căiesc. Siete corsi a vedere Vincidente? — Aţi alergat ca să vedeţi accidentul ? . assistere. O serie de verbe intranzitive ce arată o acţiune de durată: dor­ mire (a dormi). 142 . La rondine è volata sul muro — Rîndunica a zburat pe zid.

la tim­ purile compuse. In decursul conjugării. Conjugarea a Ii-a cuprinde verbe terminate în -ere: cedere — a vedea. auxiliarul cu ajutorul căruia se formează timpurile compuse este selectat de verb. NOTĂ în modelele de conjugări prezentate mai jos nu mai sînt menţionate formele •de feminin. Conjugarea I La prima §123 PRESENTE coniugazione AMARE .CONJUGAREA CONJUGAREA LA DIATEZA ACTIVĂ § 122 In funcţie de desinenţa infinitivului prezent verbele se gru­ pează în trei conjugări: Conjugarea I cuprinde verbe terminate în -are: cantare — a cìnta. studiare — a învăţa. Conjugarea a IlI-a cuprinde verbe terminate în -ire: colpire — a lovi. rispondere — a răspunde. reflexivă. mangiare — a mlnca.A IUBI INDICATIVO PASSATO PROSSIMO io amo — eu iubesc tu ami — tu iubeşti egli ama — el iubeşte noi amiamo — noi iubim voi amate — voi iubiţi essi amano — ei iubesc io ho amato — eu am iubit tu hai amato — tu ai iubit egli ha amato — el a iubit noi abbiamo amato — noi am iubit voi avete amato — voi aţi iubit essi hanno amato — ei au iubit TRAPASSTO PROSSIMO io avevo amato — eu iubisem t u avevi amato — tu iubiseşi egli aveva amato — el iubise noi avevamo amato — noi iu­ biserăm voi avevate amato — voi iubise­ răţi essi avşvano amato — ei iubiseră 143 IMPERFETTO io sanavo — eu iubeam t u amavi — tu iubeai egli amava — el iubea noi amavamo — noi iubeam voi amavate — voi iubeaţi essi amavano — ei iubeau . leggere — a citi. Cele trei conjugări se mai pot grupa în funcţie de diateză: activă. finire — a termina. aprire — a deschide. în italiană. apare un singur auxiliar. pasivă.

PASSATO REMOTO io amai — eu iubii tu sanasti — tu iubişi egli amò — el iubi noi amammo — noi iubirăm voi amaste — voi iubirăţi essi amaro no — ei iubiră FUTURO io amerò — eu voi iubi (o să iubesc) tu amerai — tu vei iubi (o să iubeşti) egli amerà — el va iubi (o să iubească) noi ameremo — noi vom iubi (o să iubim) voi amerete — voi veţi iubi (o să iubiţi) essi ameranno — ei vor iubi (o să iubească) TRAPASSATO REMOTO io ebbi amato — eu iubisem tu avesti amato — tu iubiseşi egli ebbe amato — el iubise noi avemmo amato — noi iubi­ serăm voi aveste amato — voi iubiserăţi essi ebbero amato — ei iubiseră FUTURO ANTERIORE io avrò amato — eu voi fi iubit tu avrai amato — tu vei fi iubit egli avrà amato — el va fi iubit noi avremo amato — noi vom fi iubit voi avrete amato — voi veţi fi iubit essi avranno amato — ei vor fi iubit CONGIUNTIVO PASSATO PRESENTE (che) io abbia amato — (ca) eu să (che) io ami — (ca) eu să iubesc fi iubit (che) t u abbia amato — (ca) t u (che) t u ami — (ca) t u să iubeşti să fi iubit (che) egli abbia amato — (ca) el (che) egli ami — (ca) el să să fi iubit iubească (che) noi abbiamo amato — (ca) (che) noi amiamo — (ca) noi să noi să fi iubit iubim (che) voi abbiate amato — (ca) (che) voi amiate — (ca) voi să voi să fi iubit iubiţi (che) essi abbiano amato — (ca) (che) essi amino — (ca) ei să ei să fi iubit iubească TRAPASSATO IMPERFETTO (se) io avessi amato — (dacă) eu (se) io amassi — (dacă) eu aş iubi aş fi iubit (se) t u avessi amato — (dacă) t u (se) t u amassi — (dacă) t u ai fi iubit ai iubi (se) egli avesse amato — (dacă) (se) egli amasse — (dacă) el el ar fi iubit ar iubi 144 .

(se) noi amassimo — (daca) noi am iubi (se) voi amaste — (dacă) voi aţi iubi (se) essi amassero — (dacă) ei ar iubi (se) noi avessimo amato — (dacă) noi am fi iubit (se) voi aveste amato — (dacă) voi aţi fi iubit (se) essi avessero amato — (dacă) ei ar fi iubit CONDIZIONALE PRESENTE io amerei — eu aş iubi tu ameresti — tu ai iubi egli amerebbe — el ar iubi noi ameremmo — noi am iubi voi amereste — voi aţi iubi essi amerebbero — ei ar iubi PASSATO io avrei amato — eu aş fi iubit tu avresti amato — tu ai fi iubit egli avrebbe amato — el ar fi iubit noi avremmo amato — noi am fi iubit voi avreste amato — voi aţi fi iubit essi avrebbero amato — ei ar fi iubit IMPERATIVO ama (tu) — iubeşte (tu) ami (lui) — iubească (el) amiamo (noi) — iubim (noi) amate (voi) — iubiţi (voi) amino (loro) — iubească (ei) INFINITO PRESENTE amare — a iubi PASSATO avere amato GERUNDIO a fi iubit PRESENTE amando — iubind PASSATO avendo amato a iubit) PARTICIPIO iubind (pentru că PRESENTE amante — care iubeşte. iubitori PASSATO amato — iubit amata — iubită amati — iubiţi amate — iubitè 145 . iubitor amanti — care iubesc.

C. che noi sogniamo. io consiglierei.din rădăcină cade înaintea desinenţei -e sau -i: cominciare a începe: (io comincio). t u mangi. §125 Conjugarea a II-a Le seconda coniugazione INDICATIVO PRESENTE TEMERE . tu invii. io sonneccherei. noi lasciamo. -idin rădăcină dispare în faţa desinenţelor care încep cu i: consigliare — a sfătui: (io consiglio). D. t u cominci. conjugarea se efectuează în mod normal: sognare — a visa: io sogno. tu sogni. essi sognano .Observaţii : § 124 A. noi sonnec­ chiamo. noi sogniamo. E. egli lascerebbe. tu asciugheresti etc. che voi inviate. -gi. Cînd rădăcina verbală se termină în -gli sau -i neacentuat. sonnecchiare — a moţăi: (io sonnecchio). noi cominciamo. noi cerchiamo. noi asciugMamo. io asciugherei. tu sonnecc/ieraì. io studierò. che io invìi. tu asciugherai. dar: che noi inviamo. noi studiamo. tu lasci. atunci -i. Cînd rădăcina verbală se termina în -i accentuat. tu consigli. egli sogna. -sci. mangiare — a mìnca: (io mangio). tu cerchi. tu sonnecchi. egli mangerebbe. voi sognate. egli comincerebbe. tu asciuga. a IlI-a plural (a conjunctivului prezent) : inviare — a trimite: (io invio). noi consigliamo. e: cercare — a căuta: (io cerco). t u cercherai. B. Cînd rădăcina verbală se termină în -gn. noi mangiamo. io asciugherò. Cînd rădăcina verbului se termină în -ci. t u lascerai.A SE TEME io temo — eu mă tem t u temi — tu te temi 146 LEGGERE . tu mangerai. a şterge: (io asciugo). tu comincerai. che essi inviino.înaintea vocalelor i. tu studi. -gare primesc un -h. acesta se men­ tine înaintea desinenţei -i de la persoana a Ii-a singular (indicativ pre­ zent) şi la formele de singular (conjunctiv prezent) şi pers. tu cerc/ieresti etc. asciugare — a usca. lasciare — a lăsa: (io lascio). che tu studi. Verbele care au la infinitiv terminaţia -care.A CITI leggo — citesc leggi — citeşti . (che) io consig/i. io cercherò. a studia: (io studio). studiare — a învăţa. che egli sonnecchi. che io sogni. egli studierebbe. tu consigleresti.

egli noi voi essi teme — el se teme temiamo — noi ne temem temete — voi vă temeţi temono — ei se tem legge — citeşte leggiamo — citim leggete — citiţi leggono — citesc PASSATO PROSSIMO io ho temuto — eu m-am temut ho letto — am citit tu hai temuto — tu te-ai temut hai letto — ai citit egli ha temuto — el s-a temut ha letto — a citit noi abbiamo temuto — noi ne-am abbiamo letto — am citit temut voi avete temuto — voi v-aţi temut avete letto — aţi citit essi hanno temuto — ei s-au temut hanno letto — au citit IMPERFETTO io temevo — eu mă temeam leggero — citeam tu temevi — tu te temeai leggeri — citeai egli temera — el se temea leggera — citea noi temevamo — noi ne temeam leggevamo citeam voi temevate — voi vă temeaţi leggevate — citeaţi essi temerario — ei se temeau leggevano — citeau TRAPASSATO PROSSIMO io avevo temuto — eu mă temusem avevo letto — citisem tu avevi temuto — tu te temuseşi avevi letto — citiseşi egli aveva temuto — el se temuse aveva letto — citise noi avevamo temuto — noi ne avevamo letto — citiserăm temuserăm voi avevate temuto — voi vă te­ citiserăţi avevate letto muserăţi essi avevano temuto — ei se avevano letto citiseră temuseră PASSATO REMOTO io temei (etti ) — eu mă temui lessi — citii leggesti — citişi tu temesti — t u t e temuşi lesse — citi egli temè (ette) — el se temu leggemmo — citirăm noi tememmo — noi ne temurăm leggeste — citirăţi voi temeste — voi vă temurăţi essi temerono (ettero ) — ei se temură lessero — citiră TRAPASSATO REMOTO io ebbi temuto — eu mă temusem ebbi letto — citisem tu avesti temuto tu te temuseşi avesti letto —citiseşi ebbe letto — citise egli ebbe temuto el se temuse 147 .

(che) voi temiate — (ca) voi să vă leggiate — să citiţi temeţi (che) essi temano — (ca) ei să se leggano — să citească teamă 148 .noi avemmo temuto — noi ne temuserăm voi aveste temuto — voi vă temuseraţi essi ebbero temuto — ei se temuseră io temerò — eu mă voi teme (o să mă tem) tu temerai — tu te vei teme (o să te temi) •egli temerà — el se va teme (o să se teamă) noi temeremo — noi ne vom teme (o să ne temem) voi temerete — voi vă veţi teme (o să vă temeţi) •essi temeranno — ei se vor teme (o să se teamă) avemmo letto — citiserăm aveste letto — citiserăţi ebbero letto — citiseră FUTURO leggerò — voi citi (o să citesc) leggerai — vei citi (o să citeşti) leggerà — va citi (o să citească) leggeremo — vom citi (o să citim) leggerete — veţi citi (o să citiţi) leggeranno — vor citi (o să ci­ tească) FUTURO ANTERIORE io avrò temuto — eu mă voi fi avrò letto — voi fi citit temut tu avrai temuto — tu te vei fi avrai letto — vei fi citit temut «gli avrà temuto — el se va fi temut avrà letto — va fi citit noi avremo temuto — noi ne vom avremo letto — vom fi citit fi temut voi avrete temuto — voi vă veţi avrete letto — veţi fi citit fi temut essi avranno temuto — ei se vor avranno letto — vor fi citit fi temut CONGIUNTIVO Presente (che) io tema — (ca) eu să mă tem legga — (ca) eu să citesc (che) tu tema — (ca) tu să te temi leggo — să citeşti (che) egli tema — (ca) el să se teamă legga — să citească (che) noi temiamo — (ca) noi să leggiamo — să citim ne temem.

IMPERFETTO (se) io temessi — (dacă) m-aş teme leggessi — (dacă) eu aş citi (se) tu temessi — (dacă) tu te-ai leggessi — (dacă) tu ai citi teme (se) egli temesse — (dacă) el s-ar leggesse — (dacă) el ar citi teme (se) noi temessimo — (dacă) noi leggessimo — (dacă) noi am citi ne-am teme (se) voi temeste — (dacă) voi v-aţi leggeste — (dacă) voi aţi citi teme (se) essi temessero — (dacă) ei s-ar leggessero — (dacă) ei ar citi teme PASSATO abbia letto — (ca) eu să fi citit (che) io abbia temuto — (ca) eu să mă fi temut (che) tu abbia temuto — (ca) abbia letto — (ca) tu să fi citit tu să te fi temut abbia letto — (ca) el să fi citit (che) egli abbia temuto — (ca) el (să se fi temut (che) noi abbiamo temuto — (ca) abbiamo letto — (ca) noi să fi noi să ne fi temut citit (che) voi abbiate temuto — (ca) abbiate letto — (ca) voi să fi citit voi să vă fi temut (che) essi abbiano temuto — (ca) abbiano letto — (ea) ei să fi citit ei să se fi temut TRAPASSATO avessi letto — (dacă) aş fi citit (se) io avessi temuto — (dacă) eu m-aş fi temut (se) tu avessi temuto — (dacă) avessi letto — (dacă) ai fi citit tu te-ai fi temut avesse letto — (dacă) ar fi citit (se) egli avesse temuto — (dacă) el s-ar fi temut avessimo letto — (dacă) am fi citit (se) noi avessimo temuto — (dacă noi ne-am fi temut aveste lotto — (dacă) aţi fi citit (se) voi aveste temuto — (dacă) voi v-aţi fi temut avessero letto — (dacă) ar fi citit. (se) essi avessero temuto — (dacă) ei s-ar fi temut COXDIZIONALE PRESENTE leggerei — aş citi io temerei — eu m-aş teme leggeresti — ai citi tu temeresti — tu te-ai teme 14» .

TLOÌ «gli temerebbe — el s-ar teme temeremmo — noi ne-am teme voi temereste — voi v-aţi teme essi temerebbero — ei s-ar teme leggerebbe — ar citi leggeremmo — am citi leggereste — aţi citi leggerebbero — ar citi PASSATO io avrei temuto — eu m-aşi fi avrei letto — aş fi citit temut tu avresti temuto — tu te-ai fi avresti letto — ai fi citit temut «gli avrebbe temuto — el s-ar avrebbe letto — ar fi citit 'fi temut noi avremmo temuto — noi avremmo letto — am fi citit ne-am fi temut voi avreste temuto — voi v-aţi avreste letto — aţi fi citit fi temut «ssi avrebbero temuto — ei s-ar avrebbero letto — ar fi citit fi temut IMPERATIVO temi (tu) — teme-te tema (lui) — să se teamă temiamo (noi) — să ne temem temete (voi) — temeţi-vă temano (loro) — să să teamă leggi (tu) — citeşte legga (lui) — să citească leggiamo (noi) — să citim leggete (voi) — citiţi leggano (loro) — să citească INFINITO temere — a se teme PRESENTE leggere — a citi PASSATO aver temuto — a se fi temut aver letto — a fi citìt GERUNDIO PRESENTE leggendo — citind PASSATO avendo letto — citind temendo — temìndu-se avendo temuto — temìndu-se 150 .

che io vinca . noi moviamo (accent mutat). -gi: grupurile -sci. tu sparai. pascere — pa­ > * sciuto — păscut. iată cum se conjugă respectivele verbe: vincere — a învinge: io vinco. tacere — taciuto — tăcut .PARTICIPIO PRESENTE temente — care se teme. mescere — me­ > > sciuto — turnat (în pahar) . io vincerei. atunci sunetul nu suferă nici o al­ terare: vinco. a presăra. t u vinceresti etc. cei doi diftongi se reduc la simpla vocală o sau e. a) Cînd rădăcina verbală se termină în -c. temători temuto temuta temuti temute — temut — temută — temuţi — temute leggente — care citeşte leggenti — care citesc letto — citit letta — citită letti — cititi lette — citite PASSATO Observaţii : § 126 A. pasca. che io sparga . se. nuocere — nociuto —• dăunat . tu pasci. pronunţia este ca şi în română: -ce. respectiv se: vindere — a în­ vinge. noi vinciamo. essi. * giacere —• giaciuto — zăcut . noi spargiamo. Aparţin acestei categorii verbele care la infinitivul pre­ zent se termină în -ere avînd accentul pe penultima silabă (temere ) sau pe antepenultima silabă (ricevere). essi muovono . voi vincete. tu vinci. noi pasciamo. b) în cazul verbelor vincere. spargere — a împrăştia. -o. Anumite verbe conţin în rădăcină un diftong mobil ce apare în decursul conjugării în silabă deschisă (silabă ce se termină în vocală) accentuată: este vorba de uo şi ie. Atunci cînd accentul cade pe desi­ nenţă sau dacă silaba respectivă este închisă. egli pasce. a hrăni. essi vincono . egli vince. che io pascessi . che io muova etc. -i. g sînt urmate de vocalele -a. temător tementi — care se tem. pascere — a hrăni : io pasco. voi spargete. spargo. -ge-. spargere — a presăra: io spargo. tu muovi. de exemplu: muovere — a mişca. che io vincessi . egli sparge. pascere — a paşte. spargere. pascerebbero etc. vinca. spargerebbe etc e) Formele regulate ale participiului perfect -uto primesc un -iîntre rădăcină şi desinenţă ca la verbele: piacere — piaciuto — plăcut. -sce se rostesc. -ci. pascono . egli muove. io muovo. essi spargono . voi movete (accent mutat). -g. 151 . pasco. che io pasca . voi pa­ scete. aşa cum am văzut. dacă rădăcinile c. şi. che io spargessi . B. pascere. sparga. -se şi este urmată de -e.

-ettero se evită atunci cînd tema verbală se termină în -t: riflct-tei (de preferat lui riflettetti). essi siedono. tot neregulate sînt verbele care îşi schimbă rădăcina în decursul conjugării: leggere: lessi — letto . verbe slabe (deboli) acelea care au la perfectul simplu (passato remoto) şi la participiul perfect accentul pe desinenţă (temei. noi teniamo (accent mutat). voi sedete (accent mutat). Verbele tari (forti) sînt acelea care au accentul pe rădăcină: scrissi. Toate verbele conjugării a doua care formează perfectul simplu în mod normal. Aceste verbe cu diftong mobil se află în lista verbelor neregulate (a se vedea si verbele cuocere. se poate constata că desinenţele sînt regulate: difendere correre corsi difesi corse difese corsero difesero conoscere cadere caddi conobbi cadde conobbe conobbero caddero în alternanţă cu desinenţele corresti difendesti defendemmo corremmo difendeste correste cadesti conoscesti cademmo conoscemmo cadeste conosceste scegliere esprimere scelsi espressi scelse espresse scelsero espressero tacere rompere ruppi tacqui tacque ruppe tacquero ruppero celorlalte persoane: esprimesti scegliesti scegliemmo esprimemmo sceglieste esprimeste rompesti tacesti rompemmo tacemmo rompeste taceste dire dissi disse dissero sparire sparvi sparve sparvero dicesti dicemmo diceste sparisti sparimmo spariste D. C. iar formele în -etti. consideră această categorie ca fiind verbe neregulate. la § 131). -erono cu -etti. vincere: vinsi-vinto. egli tiene. Sînt considerate de gramaticile italiene. nuocere. dolere. tu siedi. -ettero care se folosesc mai mult în limba modernă. credei). potei (în loc 152 . noi sediamo (accent mutat). tu tieni. Aproape toate verbele slabe prezintă deci o conjugare regulată: verbele tari prezintă neregularităţi de forme pe parcursul conjugării a Ii-a şi a I I I . Ver­ bele tari se află de asemeni înregistrate în lista verbelor neregulate (vezi lista verbelor neregulate). -è. volere.sedere — a şedea: io siedo. che egli sieda etc. solere. an­ dare: vado — andato. che egli tenga (silabă închisă). Sînt regulate verbele care îşi păstrează aceeaşi rădăcină la toate formele conjugării. letto. venire: venni — venuto. -ette. egli stede. potere. apparso.a . NOTĂ: Deşi gramaticile italiene. tenere — a ţine: io tengo (silabă închisă). -ette. pînă şi cele mai moderne. voi tenete (accent mutat) essi tengono (silabă închisă) . apparsi lessi: scritto. Verbele slabe (regulate) ale conjugării a Ii-a pot înlocui la formele de passato remoto desinenţele -ei. pot avea cele două forme.

de potetti). Verbele dire, fare, porre, trarre sînt verbe neregulate de conjugarea a doua, provenienţa lor din latină indicînd contragerea di» rădăcină: dicere, facere, ponere, traggere.

§127

Conjugarea a IlI-a La terza coniugazione
INDICATIVO PRESENTE

SERVIRE - a servi io servo — eu servesc t u servi — tu serveşti •egli serve — el serveşte noi serviamo — noi servim voi servite — voi serviţi •essi servono — ei servesc io ho servito — eu am servit tu hai servito — tu ai servit egli ha servito — el a servit noi abbiamo servito — noi am servit voi avete servito — voi aţi servit essi hanno servito — ei au servit

FINIRE — a termina (incoativ) finisco — termin finisci.— termini finisce — termină finiamo — terminăm finite — terminati finiscono — termină
PASSATO PROSSIMO

ho finito — am terminat hai finito — ai terminat ha finito — a terminat abbiamo finito — am terminat avete finito - ati terminat hanno finito au terminat

IMPERFETTO

•io servico — eu serveam tu servici — tu serveai egli servica — el servea noi servivamo — noi serveam voi servivate — voi serveaţi essi servicelo — ei serveau
TRAPASSATO

fin ivo terminam finiri — terminaţi finim — terminau finivamo — terminam finivate — terminaţi finieaizo — terminau PROSSIMO

io avevo servito — au servisem t u avevi servito — tu serviseşi egli aveva servito — el servise noi avevamo servito —noi serviserăm

avevo finito — terminasem avevi finito — terminaseşi aveva finito — terminase avevamo finito — terminaserăm

153

voi avevate servito — voi ser­ viserăţi essi avevano servito — ei ser­ viseră

avevate finito — terminaserăţi avevano finito — terminaseră

PASSATO REMOTO finii — terminai io servii — eu servii finisti — terminaşi t u servisti — tu servişi finì — termină egli servì — el servi finimmo — terminarăm noi servimmo — noi servirăm finiste — terminarăţi voi serviste — voi servirăţi finirono — terminară essi servirono — ei serviră TRAPASSATO REMOTO io ebbi servito — eu servisem t u avesti servito — tu serviseşi egli ebbe servito — el servise noi avemmo servito — noi serviserăm voi aveste servito — voi servi­ serăţi essi ebbero servito — ei serviseră ebbi finito — terminasem avesti finito — terminaseşi ebbe finito — terminase avemmo finito — terminaserăm aveste finito — terminaserăţi ebbero finito — terminaseră

FUTURO io servirò — eu voi servi (o sa servesc) t u servirai — tu vei servi (o să serveşti) egli servirà — el va servi (o să servească) noi serviremo — noi vom servi (o să servim) voi servirete — voi veţi servi (o să serviţi) essi serviranno — ei vor servi (o să servească) finirò — voi termina (o sa termin) finirci — vei termina (o să ter­ mini) finirà — va termina (o să termine) finimmo — vom termina (o să ter­ minăm) finirete — veţi termina (o să ter­ minati) finiranno — vor termina (o să ter­ mine)

FUTURO ANTERIORE io avrò servito — eu voi fi servit tu avrai servito — tu ve fi servit v egli avrà servito — el va fi servit 154 avrò finito — voi fi terminat avrai finito — vei fi terminat avrà finito — va fi terminat

noi avremo servito — noi vom fi servit voi avrete servito — voi veţi fi servit essi avranno servito — ei vor fi servit

avremo finito — vom fi terminat avrete finito — veţi fi terminat avranno finito — vor fi terminat

CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io serva — (ca) eu să ser­ Unisca — (ca) să termin vesc (che) tu serva — (ca) tu să finisca — (ca) să termini serveşti (che) egli serva — (ca) el să finisca — (ca) să termine servească (che) noi serviamo — (ca) noi să finiamo — (ca) să terminăm servim finiate — (ca) să terminaţi (che) voi serviate. — (ca) voi să serviţi finiscano — (ca) să termine (che) essi servano — (ca) ei să servească IMPERFETTO (se) io s e r v i m — (dacă) eu aş finissi — (dacă) aş termina servi finissi — (dacă) ai termina {se) tu servissi — (dacă) tu ai servi finisse — (dacă) ar termina {se) egli servisse — (dacă) el ar servi f'missimmo — (dacă) am termina (se) noi servissimo — (dacă) noi am servi finiste — (dacă) aţi termina (se) voi serviste — (dacă) voi aţi servi finissero — (dacă) ar termina (se) essi servissero — (dacă) ei a r servi PASSATO (che) io abbia servito — (ca) eu abbia finito — (ca) eu să fi să fi servit minat (che) tu abbia servito — (ca) t u abbia finito — (ca) tu să fi să fi servit minat (che) egli abbia servito — (ca) el abbia finito — (ca) el să fi să fi servit minat (che) noi abbiamo servito — (ca) abbiamo finito — (ca) noi să fi minat noi să fi servit ter­ ter­ ter­ ter­

155

(che) să fi (che) sa fi

voi abbiate servito — (ca) voi servit essi abbiano servito —(ca) ei servit

abbiate finito — (oa) voi să terminat abbiano finito — (ca) ei să fi ter­ minat terterterterterter-

TRAPASSATO (se) io avessi servito — (dacă) eu avessi finito — (dacă) aş fi aş fi servit minat (se) t u avessi servito— (dacă) tu avessi finito — (dacă) ai fi ai fi servit minat (se) egli avesse servito — (dacă)el avesse finito — (dacă) ar fi ar fi servit minat (se) noi avessimo servito — (dacă) avessimo finito — (dacă) am fi noi am fi servit minat (se) voi aveste servito — (dacă) aveste finito — (dacă) aţi fi voi aţi fi servit minat (se) essi avessero servito — (dacă) avessero finito — (dacă) ar fi ei ar fi servit minat CONDIZIONALE PRESENTE finirei aş termina io servirei — eu aş servi finiresti — ai termina tu serviresti — tu ai servi finirebbe — ar termina egli servirebbe — el ar servi Uniremmo — am termina noi serviremmo — noi am servi finireste — aţi termina voi servireste — voi aţi servi finirebbero — ar termina essi servirebbero — ei ar servi

PASSATO io avrei servito — eu aş fi servit avrei finito aş fi terminat tu avresti servito — tu ai fi servit avresti finito — ai fi terminat avrebbe finito — ar fi terminat egli avrebbe servito — el ar fi servit noi avremmo servito — noi am fi avremmo finito — am fi terminat servit voi avreste servito — voi aţi fi avreste finito — aţi fi terminat servit avrebbero finito — ar fi terminat essi avrebbero" servito — ei ar fi servit
IMPERATIVO

servi (tu) — serveşte serva (lui) — să servească 156

finisci (tu) — termină finisca (lui) — să termine

serviatno (noi) — să servim servite, (voi) — serviţi servano (loro) — să servească INFINITO servire — a servi aver servito — a fi servit

finiamo (noi) — să terminăm finite (voi) — terminati finiscano (loro) — să termine

PRESENTE finire — a termina PASSATO aver finito — a fi terminat GERUNDIO

servendo — servind avendo servito — servind

PRESENTE finendo — terminine! PASSATO avendo finito — terminìnd PARTICIPIO PRESENTE finente — care termină finenti — care termină PASSATO finito finita finiti finite — terminat — terminată — terminaţi — terminate

servente serventi

care serveşte care servesc

servito — servit servita — servita serviti — serviţi servite — servite Observaţii'

§ 128 A. Multe verbe din această conjugare primesc între rădăcină şi desinenţă grupul -isc — la indicativ, conjunctiv şi imperativ, per­ soanele I şi a Ill-a singular şi a I l l - a plural; (a se vedea verbul finire). Aceste verbe se numesc incoative. Sînt incoative verbe ca: ammonire. — a avertiza, agire — a acţiona, bandire — a face cunoscut, condire — a condimenta, custodire — a păzi, finire — a termina, punire — a pedepsi, capire — a înţelege, riverire — a respecta, fiorire — a înflori, pulire — a curati, nitrire — a necheza: (pulisco, pulisci, pulisce, puliscono; che io pulisca, pulisca lui, puliscano loro). B. Se conjugă normal verbe ca: aprire — a deschide, fuggire — a fugi, offrire — a oferi, servire — a servi, sentire — a auzi, divertire, — a distra, dormire — a dormi, partire — a pleca, vestire — a îmbrăca. 157

C. Cîteva verbe prezintă ambele forme de conjugare, însă cu deo­ sebire de sens între o conjugare şi cealaltă: io parto — eu plec, io partisco — eu împart. D. Participiul prezent are de obicei desinenţa -ente: fuggente — care fuge, partente — care pleacă, seguente — următor, uscente — care iese ; uneori însă aceasta este -{ente: nutriente — hrănitor, paziente — răbdător, ubbidiente — ascultător, inserviente — îngrijitor, esordiente — începător. E. Verbele care conţin diftong mobil în rădăcină (vezi: venire) urmează regulile prezentate la § 126 B, precum şi în lista verbelor nere­ gulate.

Acordul participiului perfect
§ 1291.a Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul essere impun acordul participiului perfect în număr şi gen cu subiectul: / ragazzi sono giunti — Băieţii au ajuns ; Le ragazze sono giunte — Fetele au ajuns. 1 b. Dacă complementul direct este situat după verb, participiul se poate acorda fie cu subiectul fie cu complementul direct : lo mi sono comprato queste scarpe sau Io mi sono comprate queste scarpe — Eu mi-am cumpărat aceşti pantofi. 2 a. Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul avere nu impun acordul participiului perfect cu complementul direct: Abbiamo incontrato i nostri amici — l-am întîlnit pe prietenii noştri : Non ho visto quelle ragazze — Nu le-am văzut pe fetele acelea. 2 b. Dacă complementul direct precedă verbul avere atunci se face acordul în gen şi număr cu respectivul complement: Li abbiamo incontrati — l-am întîlnit ; Non le ho viste — Nu le-am văzut. 2 c. Cînd complementul direct care precedă verbul este exprimat prin pronumele relativ che acordul participiului cu complementul este facultativ: Gli spettacoli che ho visto (sau ho visti) furono bellissimi — Spectacolele pe care le-am văzut au fost foarte frumoase. 3. în cadrul diatezei pasive, participiul perfect al verbului se acordă în gen şi număr cu subiectul gramatical: La frutta è venduta dal fruttivendolo — Fructele sînt vîndute de vînzătorul de fructe ; Questi vestiti vanno stirati — Aceste rochii trebuie să fie călcate: Il caffè sarà bevuto subito — Cafeaua va fi băută imediat. 4. Cînd are funcţie de adjectiv, participiul perfect se acordă cu substantivul la care se referă: libro chiuso — carte închisă, libri chiusi — cărţi închise ; porta aperta — uşă deschisă, porte aperte — uşi deschise. 158

3. Complementul direct se Participiul perfect află înaintea verbului (tranzitiv) — cu complementul * şi este însoţit de pronume perso­ nal neaccentuat se acordă Exemple: I vestiti li ho nascosti io — Rochiile le-am ascuns eu.Schema Dacă acordului participiului > _^ Se perfect impune i 1. 4. (nu —• subiectul > . Verbul (intranzitiv) se conParticipiul perfect se acordă cu jugă cu auxiliarul essere. / vestiti che abbiamo nascosto / / vestiti che abbiamo nascosti — Rochiile pe care (noi) le-am ascuns. / vestiti li ha nascosti lei / lui — Rochiile le-a ascuns ea/el. (nu — fect la masculin singular > are complement direct) Exemple: La sveglia ha suonato — Ceasul deşteptător a sunat. Noi abbiamo nascosto i vestiti — Noi am ascuns rochiile. are complement direct) Exemple: La sveglia è suonata — Ceasul deşteptător a sunat. 2. Verbul (intranzitiv) se conÎntotdeauna participiul perjugă cu auxiliarul avere. Le fiamme hanno divampato — Flăcările au izbucnit. 5. Complementul direct se Participiul perfect la singular află înaintea verbului (tranzitiv) — > sau Se acordă cu complementul Exemple : I vestiti che ho nascosto / / vestiti che ho nascosti — Rochiile pe care (eu) le-am ascuns. Complementul direct se află după verb (tranzitiv) i întotdeauna participiul perfect la singular Exemple : Io ho nascosto i vestiti — Eu am ascuns rochiile.. Le fiamme sono divampate — Flăcările s-au dezlănţuit. 159 .

pass. sparvi. rem: mi accinsi. e) la conjugarea a treia o serie de verbe ca: aprire — a deschide. sculsi. accendesti. — a da (verbul fare — a face este considerat ca făcînd parte din conjugarea a doua) . potrò. Le squadre si sono incontrate — Echipele s-au întilnit. Auxiliar: avere. dare. accendeste. / bambini si sono svegliati — Copiii s-au trezit. accen­ demmo. sparire — a dispărea. mai mult sau mai puţin.6. verbe a căror neregularitate se limitează doar la passato remoto şi la participio passato: leggere — a citi . verbe care au forme neregulate la mai multe timpuri sau moduri: potere — a putea. accendere — a aprinde. part. scolpire — a sculpta. (poetic). lessi.e numai timpurile neregulate şi auxiliarul cu care se conjugă respectivele verbe ca timpurile compuse. 7. letto . offersi. stare — a sta. paradigma conjugării model sînt verbe neregulate. potrei. Acestea sînt nume­ roase şi în marea majoritate aparţin conjugării a doua şi a treia: a) la conjugarea întii sînt doar trei verbe neregulate: andare — a se duce. scolpii. offrire — a oferi. pass: accinto. accingersi — a se apuca de. pass. accese. vi accingeste. ti ac­ cingesti. sparii şi o formă tare: apersi. pass: acceso. b) la conjugarea a doua se disting: 1. VERBELE NEREGULATE Observaţii asupra conjugării verbelor neregulate § 130 Toate verbele care nu respectă. * Prezenta listă cuprin . a începe . accesero. Auxiliar: essere. 160 . Principalele verbe neregulate * §131 accadere — a se întîmpla. ci accingemmo. lessero . prezintă două forme la passato remoto: o formă slabă: aprii. part. offrii. Uomini e donne furono feriti — Bărbaţi şi femei au fost răniţi. Verbul este pronominal — > Participiul perfect se acordă cu subiectul Exemple: Il gatto si è grattato — Pisicul s-a scărpinat. lesse. 2. si accinse. Celelalte timpuri se conjugă normal. Auxiliar: essere. rem: accesi. Verbul este la diateza paParticipiul perfect se acordă cu sivă . (nu are complement direct) — subiectul + Exemple: Le casse saranno scaricate — Lăzile vor fi descărcate. posso. si accinsero . (vezi cadere).

accorgersi — a-şi da seama . ind.accludere — a anexa (un act la o scrisoare) pass. vadano. vi accorgeste. rem: acclusi. alluse. Auxiliar: avere. a se duce . va. imperf. a observa . (vezi correre). si addicono. rem: afflissi. apparire — a apărea . pass. a se potrivi. appaia (apparisca). acclu­ desti. Auxiliar: avere. Auxiliar: essere. adempiere sau adempire — a îndeplini. pres: andrei. andate. Auxiliar avere (cînd e tranzitiv) . rem: mi accorsi. afflisse. appaia (apparisca). si addicevano . Auxiliar: avere. part. alludesti. apparite. ind.: si addiceva. imperf. a întîmpina (vezi cogliere). si addicessero. pass: alluso. pres: vada. affliggesti. condiz. vada. Auxiliar: avere. pres: appaio (apparisco). pass. a m m e t t e r e — a admite (vezi mettere). Se folosesc numai formele următoare: irul. appaiano (appariscano) . vai. accogliere — a primi. part. acclusero . (vezi giungere) Auxiliar : avere. appariste. andrete. pass. annettesti. affliggere — a întrista. pres: appaia (apparisca). Auxiliar: avere. . vanno . appariamo. j addirsi — a se dedica. pass: accluso. si accorsero . Auxiliar: essere. andare — a merge. andate. alludeste. vada. pres: vado (vo). annettere — a anexa . cong. cong. pass: apparso. accludemmo. andiamo. futuro: andrò. a face aluzie la . appaiamo (appariamo). andrebbe. andrebbero . appare (apparisce). cong. a se consacra. imperativo: appari. annette (annesse). andreste. andremo. a se mări . andiamo. appariate. rem: allusi. apparimmo. annetteste.. apparite. andrà. pass. si accorse. aggiungere — a adăuga . pres: apparente . (vezi empiere). affliggemmo. accorrere — a alerga spre. pass: accortosi. preş: si addice. imperativo: vai (va'). andiate. part.: si addicesse. ind. andremmo. part. appaiono (appari­ scono) . accrescere — a mări . apparve (apparì/ apparse). part. affliggeste. vadano. alludere — a se referi. andresti. alludemmo. (vezi crescere). appaia. afflissero. appariamo. accluse. Auxiliar: essere. cong. andrai.. annettemmo. a creşte . andranno . andiamo. part. . Auxiliar: avere. ci accorgemmo. a satisface. vada. pass: annesso. rem: annettei (annessi). pass: afflitto. essere (cînd e intranzitiv). apparisti. ti accorgesti. annetterono (annessero): part. allusero. si addicano . pass. preş: si addica. Auxiliar: avere. appari (apparisci). a îndurera . Auxiliar: essere. appaiano . accludeste. apparvero (apparirono/apparsero) . rem: apparvi (apparii/apparsi).

part pass: assalito. cong. applaudano (applaudiscano). pres: aplaudo (applaudisco). assisteste. Auxiliar: avere. pres: assalgo (assalisco). avere (cìnd e tranzitiv). assorbì. assorbano (assorbiscano) . pass: assorbito/ assorto. part. rem: assalii (assalsi). assolveste. Auxiliar: avere (cìnd e tranzitiv). ardire — a îndrăzni. pass. assalirono (assolsero) . (vezi tenere). applaude (applaudisce). aprire — a deschide . pres: assorba (assorbisca). applaudite. cong. applaudiamo. rem: aprii (apersi). pass: arso. assalite. cong. assorbono (assorbiscono) . ardemmo. assali (assalisci). assorbiamo. assistesti. appendesti appese. Auxiliar: essere (cìnd e intranzitiv). ind. pass. assalga (assalisca). applaudire — a aplauda . pres: applauda (applaudisca). assaliamo. assalgono (assaliscono) . (vezi tendere). arrendersi — a se preda . ardite. a cuteza. assolse (assolvè/assolvette). assorbite. vi arrendeste. pass. rem: appesi. ardiamo. appendeste. a ataca. essere (cìnd e intranzitiv). a absolvi. part. Auxiliar: avere. pass: assunto. pres: assorbo (assorbisco). appesero . pass: assolto. assolvesti. 162 . pass: assistito. ti arrendesti. part. assisterono (assistettero) . part. assolvere — a achita. si arrese. ind. applaudiamo. assumesti. pres: ardisco. assorba (assorbisca). assunse. assistè (assistette). ardesti. Auxiliar: avere. applauda (applaudisca). aprimmo. rem: assunsi. ci arrendemmo. assalire — a asalta. applaudi (aplaudisci). ind. part. part. applaudiamo. a aştepta . apriste. imperativo: applaudi (applaudisci). assalgano (assaliscano) . assumemmo. assaliate. assalga (assalisca). pass: arreso. ardisci. pass: aperto.appartenere — a aparţine. assorbire — a absorbi. applau­ dono (applaudiscono) . part. pres: assalga (assalisca). assaliste. assumerò — a accepta. assorbiate. pass. Auxiliar: avere. assorba (assorbisca). aprirono (apersero). ind. ind. pass. applaudiate. assistemmo. part. appendere — a atîrna. appendemmo. a agăţa. rem: assolsi (assolvei/ assolvetti). Auxiliar: avere. rem: assitei (assistetti). ardiscono. appla­ udano (applaudiscano) . assunsero . aprì (aperse). Auxiliar: avere. ardere — a arde . applauda (applaudisca). a ierta . applauda (applaudisca). ardeste. attendere — a observa (cu atenţie) . applaudite. arse. pres: mi arresi. a primi . pass. assorbiamo. assale (assalisce). assumeste. assolvemmo. assalisti. pass: ardito. pass: appeso. assaliamo. assolsero (assolverono / assolvettero) . assorbe (assorbisce). pass. rem: arsi. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. assistere — a asista . apristi. Auxiliar: avere. assalì (assalse). arsero.part. Auxiliar: avere. ardisce. si arresero . assalimmo.

rem: colsi. colga. berrete. cogliamo. cadremo. chiedeste. berremo. (vezi muovere). cadrebbero. chiedesti. a extrage . rem: attinsi. commuovere — a emoţiona. ind. pass. (vezi mettere). Auxiliar: avere (cînd e tranzitiv). cadrete. berrai. cadranno. a scoate. berrà. attingemmo. cogliamo. a renunţa.attingere — a atinge . part. ind. cóhdiz. rem: chiesi. pass: bevuto. Auxiliar: essere. compiere sau compire — a îndeplini. Auxiliar: avere. coglie. pass. part. coglierai. caddero. pass: ceduto. cadremmo. pass. rem: cedei (cedetti/cessi). cadrebbe. compi (compisci). pass: chiesto. bevesti. futuro: coglierò. beveste. chiesero. bevvero (beverono / bevettero) . chiudemmo. Auxiliar: avere. compariamo comparite. attingeste. co­ gliete. pres: compio (compisco). bere — a bea. part. coglieremmo. compariate. Auxiliar: avere. cingemmo. avvolgere — a înfăşură. condiz. Auxiliar: avere. a regreta. compite. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. ind. compare (comparisce). cinse. cedemmo. Auxiliar: avere. rem: chiusi. berranno . pass: chiuso. part. colgono . cingere — a încinge . cedeste. futuro: cadrò. pres: berrei. (vezi pianger e). bevemmo. pass. pres: compaio (comparisco). cadrà. pass: cinto. part. coglierete. ce­ desti. avvenire — a se întîmpla. chiedere — a întreba. commettere — a comite. berresti. cederono (cedettero/ cessero) . cong. berreste. pres: cogliente. comparisti. (vezi venire). a face impresie bună . chiu­ se. comparve (comparì/comparse). chiudesti. part. compì. rem: compii. cogliesti. cogliemmo. coglieresti. cadesti. comparimmo. pas. coglieremo. a încuia . eadere — a cădea . berremmo. compimmo. Auxiliar: avere. pass'. compaia (comparisca). Auxiliar: avere. chiudere — a închide . cadeste. cingeste. rem cinsi. berrebbero. cinsero. pass: caduto. compari (comparisci). pass. colsero . cogliere — a culege . cogliereste. cede (cedette/cesse). coglierebbero . colse. cadreste. cogliate. part. pres: colga. (vezi volgere). bevve (beve / bevette). pass. chiudeste. pass: attinto. Auxiliar: essere. attin­ gesti. pres: compaia (comparisca). compiono (compiscono) . Auxiliar : avere. pass. cadde. coglieranno . compiamo. comparire — a apărea. cingesti. compisti. pass: comparso. pass: colto. compaia (comparisca). berrebbe. attinsero. a cere . cogli. compaiano (compariscano) . pass. pres: cadrei. cadrai. pres: coglierei. compie (compisce). compariste. condiz. attinse. coglierebbe. colga. compariamo. coglieste. futuro: berrò. chiusero. cademmo. compaiono (compariscono) . Auxiliar: essere. rem comparvi (comparii/ comparsi). part. coglierà. rem: bevvi (bevei/bevetti). rem: caddi. B 163 . chiese. colgano . a înconjura . cadresti. part. part. compiangere — a deplînge. pres: colgo. e edere — a ceda. comparvero (comparirono/comparsero) . essere (dacă este reflexiv). chiedemmo. a împlini . cong.

part. gerundio: compiendo . Auxiliar: avere. (vezi fondere). Auxiliar: avere. compisse­ ro (compiessero) . consistemmo. pass. concesse. Auxiliar: essere. compresse. compia (compisca). Auxiliar : avere. correggeste. rem: corressi. pass. correggesti. copristi. corressero . contraddire — a contrazice. pass. concepi­ sce. compiano (compiscano) . concedesti. copriste. conclu­ desti. part. copri. pass. pass. confondere — a" confunda. imperf: compissi (compiessi). a conclude. Auxiliar: avere. rem: condussi. pass: concluso. part. conducete. coprono . a admite . ind. (vezi prendere). comprimemmo. conclusero. conosceste. con­ durrebbero. concedemmo. conduciamo. a călăuzi. (vezi vincere). Auxiliar: avere. rem: coprii (copersi). condiz. comprimere — a comprima. conducemmo. pres: concepisco. pass: compresso. concludeste. part. coprite. conoscere — a cunoaşte. consistesti. condu­ cesti. co­ nobbe. comprimeste. coprì (coperse). compiano (compiscano) . compia (compisca). compressero. a presa . condurre — a conduce. pass: consistito. ind. compiste (compieste). compissimo (compiessimo). compiamo. Auxiliar : avere. compiate. concluse. pres: condurrei. pass. part. pass. pass: coperto. part. condurrebbe. Auxiliar: avere. part. correggemmo. part. a conţine. comporre — a compune. conduceste. compirono . condusse. convincere — a convinge. "compisse (compiesse). Auxiliar: acere (dacă e tranzitiv). concedeste. essere (dacă e intranzitiv). consistere — a consta. consisterono (consistettero). Auxiliar: avere. (vezi porre). conducono. a şti . condussero. imperativo: compi (compisci). compissi (compiessi). Auxiliar: avere. pass: conosciuto. 'pres: conduco. correggere — a corecta . copre. pass: compiuto sau compito. part. compite. Auxiliar: avere. concludere — a termina. conoscesti. coprirono (coprsero) . compiamo. condurreste. condurresti. 164 . com­ primesti. Auxiliar: avere. a cuprinde. Auxiliar : avere. coprire — a acoperi. concessero . rem : conobbi. comprendere — a înţelege. Auxiliar: avere. rem: concessi. pres: copro. rem: compressi. cong. condurremmo. con­ duce. coprimmo. concedere — a acorda. ind. pass : corretto. consistè (consistette). concepite. pass: concesso. corresse. concepiscono . part. rem: conclusi.compiste. concepiamo. compia (compisca). concepire — a concepe . pass: concepito/concetto. pass: condotto. cong. concludemmo. pres: compia (compisca). conobbero. (vezi dire). copriamo. conoscemmo. concepisci. conduci. rem: consistei (consistetti). pass. consisteste.

Auxiliar: avere. pass. pres: direi. dipingeste. dipinsero. dareste. diamo. Auxiliar: essere (cînd este tranzitiv). difesero. cucire — a coase. dia. futuro: cuocerò (cocerò) etc. dia. diate. a străbate. dirà. pres: dica. cong. rem: cossi. corresti. direbbe. diceva. davano . Auxiliar: avere. cuciamo. avere (dacă e intranzitiv). preş: costruisco. imperativo: da' (dai). . dica. pass: cucito. cosse. corremmo. date. dà. delusero. darai. Auxiliar: avere (cînd exprimă acţiunea în sine). dicevi. dessi. pres: cuocio. diresti. darebbe. ' cuciono . cuocere — a coace . dicessero . diffondere — a răspîndi. imperf. crebbe. crescesti. rem: delusi. pres: ciocia. Auxiliar: avere. Auxiliar avere. dipingesti. diceste. costruì (costrusse). cuoeiamo. rem: dipinsi. essere (dacă e intranzitiv). dicesti. pass. daremmo. decidere — a hotărî . decidesti. pass: deluso. diciamo. fature: darò. pass. costruisce. dicessimo. imperf: dessi. diceste. crescere — a creste. davate. . cuocete (cocete). cuci. ind. dava. diciamo diciate. cucia. crescemmo. Auxiliar: evere (dacă e tranzitiv). diedero (dettero). pass. pres: dia. pass. diamo. rem: difesi.correre — a alerga. dicono . part. direte. imperf: dicessi. decisero. part. part. diamo. dicevano . cuciamo. direste. deste. pass: cotto sau cuociuto. dirai. pass: cresciuto. essere (cînd scopul acţiunii este exprimat sau subînţeles). cuoci. cocesti. dite. pres: do. decidemmo. corse. dipin­ gemmo. dire — a spune. pass: dato. (vezi scrivere). condiz. danno . costruite. (cocevo) etc. deluse. daranno . rem: corsi. cuciate. cuocia. ind. pass: corso. pass. Auxiliar: avere. part. dicemmo. cong. cuocia. crebbero. part. futuro: dirò. dissero . dica. decideste. pass. cong. dia. pass: deciso. darebbero . (cociamo). a curge. dicevamo. diremmo. a parcurge. date. cossero . coceste. dicesse. Auxiliar: avere. rem: costruii (costrussi). dicevate. (vezi fondere). diano . difendesti. darete. cociate. ind. costruiste. costruirono (costrussero) . pass. difendeste. pres: darei. Auxiliar: avere. a clădi . costruire — a construi. a se mări . costruisci. descrivere — a descrie. deludesti. Auxiliar: avere. pass: difeso. part. costruimmo. dicessi. davo. diano . dai. part. disse. a găti . rem: diedi • (detti). part. dipingere — a picta . dessero . cociamo. davamo. euoeiano. deste. dicano . cong. diremo. cuce. pass. cong. deludere — a dezamăgi . difendere — a apăra . rem: crebbi. darà. Auxiliar: avere. cocemmo. pres: cucia. deludem­ mo. dessimo. cresceste. cucite. dipinse. part. pres: cocente. pass. . part. decise. difendem­ mo.' diranno . cucia. cuciano . ind. rem: dissi. costruisti. direbbero . preş: cucio. deludeste. a oferi . costruiamo. dare — a da. cong. pres: dico. ind. imperf: dicevo. diede (dette). pass: costruito sau costrutto. cuoce. davi. correste. daresti. desse. demmo. cuociono . dici. dice. rem: decisi. cond. a zice . costruiscono . imperf: cuocevo. . pass: dipinto. desti. corsero. difese. part. daremo.

dirigemmo. pass: distrutto. devano (debbano). ind. dite. pass. dovrete. si dorrebbero. dobbiamo. pres: mi dolga. vi doleste. part. empite. part. dovreb­ bero . deve. diresse. ci dolemmo. press dovrei. rem: empii (empiei). dobbiate. ti dorresti. vi dolete. elidemmo. dovè (dovette). dissolvemmo. pass: doluto (dolutosi). part. pres: devo (debbo). a despărţi. rem: diressi. Auxiliare: essere. empisti (empie16» . si dolesse. doletevi. distinguere — a distinge . pass. ci dorremmo. dobbiamo. si dolsero. dividesti. emergesti. preş: dicente. vi dorrete. dicano . vi doliate (dogliate). dirigere — a conduce. si dolgano . pass: eliso. part. part. condiz. part. pass. si dolessero . pass: dovuto. distinguesti. vi dorreste. Auxiliare : avere. si dorranno . passi emerso. pass: d e t t o . Auxiliar: avere. distinse. futuro: mi dorrò. dovrebbe. pass. si duole. distinguemmo. ti dolesti. cong. cong. emersero . ind. Auxiliar: avere. pass: dissolto/dissoluto (rar). rem: mi dolsi. dirigesti. imperf: mi dolessi. di­ vise. a regreta . discussero. rem: elisi. a dirija . si dolgono . divideste. ci dorremo. si dolga. ci doliamo (dogliamo). Auxiliar: avere.imperativo: di'. rem: discussi. emerse. empi. si dolse. ti dolessi. rem. si dorrà. Auxiliar: avere. elidesti. dolere (dolersi) — a durea . part. si dorrebbe. dissolvere — a dizolva. imperativo: duoliti. dovesti. dovemmo. dovete. dividemmo. si dolgano .i emersi. pres: deva (debba). dovremmo. rem: dovei (dovetti).) a se ivi. emergeste. dovremo. part. distinsero. doveste. Auxiliar: essere. essere. pres: mi dolgo. Auxiliar: avere. doverono (dovettero). condiz. distrusse. empiono . -elise. empiamo. pass. part. dovrai. futuro dovrò. distruggesti.) dissolvesti. ti dorrai. dovresti. pass discusso. deva (debba). elisero . elideste. dovere — a trebui. distrussero. part. (fig. dissocerò (dissolverono/dissolvettero) . part. distruggere — a distruge . dissolse (dissolvè/dissolvette). part. pres: mi dorrei. discusse. dovranno. devono (debbono). ti duoli. diciamo. gerundio: dicendo. discutere — a discuta . discutemmo. ti dolga. discuteste. empie. elidere — a elida . rem: dissolsi (dissolvei/dissolvetti. discutesti. diressero. pass: diretto. dovreste. dogliamoci (doliamoci). pass. vi doleste. ind. ci doliamo (dogliamo). avere. emergemmo. rem: divisi.devi. pass. dica. pass: distinto. rem: distrussi. si dolga. dovrà. pass. emergere — a ieşi/(a pluti) la suprafaţă. Auxiliar: essere. pres: empio. ci dolessimo.. pass. divisero: part. Auxiliar : avere. pres: dolente (dolentesi) . distingueste. Auxiliar: avere. distruggemmo. pass diviso. (vezi piacere). deva (debba). dolendo (dolendosi). a regreta. dispiacere — a displăcea. dissolveste. pass. cong. dirigeste. dividere — a împărţi. empiere sau empire — a umple . distruggeste. Auxiliar: avere. pass. rem: distinsi.

part. Auxiliar: avere. a imagina . pres: faccio (fo). pass: empito (empiuto). fate. pres: facente. rem: finsi. imperf: facevo. fare — a face. esporre — a expune. esegua (eseguisca). pass. finsero. pass rem: esplosi. fai. a pretinde . esprimmemo. condiz. empiamo. giacemmo. flettere — a îndoi . esprimeste. faccia. Auxiliar: avere. pass: flesso. farebbero. pass: esaurito (esausto). cong. pass: esatto. rem: funsi. empiano . futuro: empirò. a conjuga . faceva. giacesti. pres: farei. cong. faceste. pass: esploso. giacciamo (giaciamo). cong. ind. fingesti. flettesti. facevate. giaccia. empia. pass : fuso. farà. rem: feci. fungere — a îndeplini o funcţie (provizoriu) . Auxiliar: avere. eseguiate. imperativo: fa' (fai). giace. facciano . empisse. fuse. pres: empirei. esauriamo. farete. esegui (eseguisci). facciamo. giaccia. fingemmo. fun­ gesti. ind. cong. pre$: giaccia. finto. empissimo. faccia.r a epuiza. part. ind.) . rem: fusi. faremmo. empissi. giacciono . esplose. Auxiliar: avere. a istovi . a turna In forme (bronz etc. condiz. espresse. funsero . giacere — a zăcea . esprimesti. esegue (eseguisce). fece. eseguite. eseguono (eseguiscono) . esplodere — a exploda. empireste. fareste. esauriscono . pass: funto (rar). imperf: facessi. esaurire . pass. faranno. rem: espressi. pass. gerundio: empiendo. part. facevano . empirete. empissero . eseguiamo. pass. esplodeste. part. esaurite. part. pres: esegua (eseguisca). pass. fanno. fingere — a închipui. esplodemmo. giacciamo 167. faremo. empiste. fondemmo. eseguiamo. part. pass. esigeste. cong.) a declina. part. esigemmo. Auxiliar : avere. giacete. fusero . esigere — a cere. fa. fate. a se preface . gerundio: facendo. rem: giacqui. giacquero . part. part. pvss.sti). Auxiliare : avere. Auxiliare: avere sau essere. essere. empiate. facevamo. empirebbe. empiranno: cong. esaurisce. faceste. fondeste. (vezi porre). fecero. Auxiliar: avere. esaurisco. facciamo. facciate. esigè (esigette). pres: eseguo (eseguisco). esigerono (esigettero) . pass: espresso. esprimere — a exprima. futuro: farò. esplodesti. empirono (empierono) . flettemmo. eseguire — a executa . fletterono (flessero) . pres. espressero. imperf: empissi. fungemmo. part. pass: fatto. fungeste. empiremmo. empimmo. farai. esaurisci. giaci. facessimo. farebbe. esegua (eseguisca). pres: faccia. pass. Auxiliar: avere. esigesti. Auxiliar: avere. (flessi). facevi. facciamo. facciano. ind. funse. flette (flesse). empiste. facesti. finse. pass. fletteste. rem: esigei (esigetti). empirai. facemmo. fondere — a topi. Auxi­ liar: avere. (gram. facessi. empia. empirebbero . . Auxiliar: avere. rem: flettei. eseguano (eseguiscano). giaceste. faccia. facesse. empirà. pres: empia. pres: giaccio. empì (empiè). esplosero . empiremo. part. giacque. faresti. fondesti. fingeste. facessero . empiresti.

Auxiliar: avere. rem: morsi. Auxiliar: avere. moriste. rem: mossi. muori. mettemmo. pass. congpres: muoia. pass: mosso. (vezi tenere). introdurre — a introduce. (vezi tendere). inghiotti (inghiottisci). moristi. giunsero. invasero. rem: lessi. nascesti. pass. morsero. pass: goduto. giacciano .-invadeste. godranno . giungemmo. mordeste. inghiottiate. inghiotta (inghiottisca). pass. morirà (morrà) moriremo (morremo). part. moveste. morse. movemmo. morite. rem: munsi. a pricepe. leg­ geste. lesse. in­ sistè (insistette). part. part. rem: giunsi. interrompere — a întrerupe. giacciano . muovere — a mişca . moriamo. muoia. giungeste. movesti. metteste. part. a păstra. intendere — a înţelege. pass.(giaciamo). Auxiliar: essere. inghiottiamo. rem: insistei (insistetti). invademmo. munse. rem: nacqui. pass. insistesti. inghiottite. mossero. mettere — a pune . intervenire — a interveni. ind. part. pass: morto. godrebbe. Auxiliar: avere. leggesti. inghiottano: (inghiottiscano). mantenere — a menţine. part. inghiotte (inghiottisce). morì. pass: giunto. nacque. gerundio: morendo. nascem­ mo. godreste. inghiottite. muoiono . futuro: godrò. invadesti. Auxiliare: essere. rem: morii. Auxiliar: avere. nascere — a naşte . giacciate (giaciate). moriate. godrai. pass: insistito. mosse. (vezi rompere). inghiottono (inghiottiscono) . futuro: morirò (morrò). (vezi condurre). part. condiz. cong. inghiottiamo. inghiotta (inghiottisca). imperativo: inghiotti (inghiottisci). pass: munto. moriranno (morranno) . Auxiliar: avere. part. (vezi venire). mordesti. leggere — a citi . mungesti. pass. misero. pass: letto. mise. mettesti. Auxiliar: avere. part. Auxiliar: avere. pass: giaciuto. giungesti. mungemmo mungeste. giacete. giacciamo (giaciamo). godrà. part. insisteste. Auxiliar: avere. muoia. morirono . rem: invasi. pres: muoio. inghiottire•— a înghiţi . morire — a muri . mordere — a muşca . pres: godrei godresti. morirete (morrete). imperativo: giaci. godremmo. Auxiliar: avere. nacquero. mungere—a mulge: pass. part. part. Auxiliar: avere. inghiotta (inghiotisca). insistere — a insista. part. giaccia. giunse. lessero. Auxiliar: essere. invase. pass: invaso. Auxiliar: avere. godrete. muoiano . morimmo. inghiottiamo. Auxiliar: essere. muore. 168 . inai. godrebbero. leggemmo. godere — a se bucura de. Auxiliar: essere. giungere — a ajunge . avere. pass: nato. insistemmo. godremo. morirai (morrai). pres: morente. pass. moriamo. pres: inghiotta (inghiottisca). invadere — a invada. insisterono (insistettero) . pass. . mordem­ mo. Auxiliar: avere. nasceste. rem: misi. Auxiliar: avere. inghiottano (inghiottiscano). munseo. pass: morso. pass. a năvăli . pres: inghiotto (inghiottisco). pass: messo.

pa­ iono . offrire — a oferi . persuase. piaci. part. nuoccia. parve. nociamo. Auxiliar: essere. persuademmo. partite. nuoccia nuociamo. nocete. piacciamo. rem: persuasi. perdesti. persero (perdettero/perderono) . piaccia. paresti. presi noccio (nuoccio). piacete. paressi. ofrirono (offersero) . Auxiliar: avere. pres: piaccio. piaccia. pres: nocerei. partite. nocerà. nocesti. nocerai. piacciamo. parranno . nascondemmo. nascondesti. nocessimo. pres: partisco. a păgubi . nascosero. part. paiate. pres: offrente (offerente) . Auxiliar: essere. nuoccia. rem: offesi. pare. perdemmo. offesero . gerundio: parendo. parvente. offriste. part. pres: paio. cong. futuro: parrò. partisci. ind. piacemmo. rem: nascosi. noceranno . pass: parso. parrebbe. Auxiliar: avere. condiz. persuasero. paremmo. nuocere — a dăuna. offendere — a jigni . par­ vero . (vezi tenere). pareste. imperativo: nuoci. occorrere — a trebui. nocevano . nuoci. pass: offerto. piacciate (piaciate). nocemmo. rem: nocqui. nocessi. part. Auxiliar: avere. partiamo. paiamo. noceremmo. pres: nuoccia. 169 . parrai. pass: offeso. piacque. partisce. nuocciano . parremmo. nocque. nocciono (nuocciono) . parrete. parrà. opporre — a opune. pres: nocente . nocevamo. piacciano.nascondere — a ascunde . piacciamo (piaciamo). pass. Auxiliar: avere. paressimo. paia. offrì (offerse). (vezi porre). nocevi. part. parete. nascose. pass. pass. nocessero . Auxiliar: essere. imperf: paressi. pres. ind. pass. Auxiliar: essere. offristi. noceste. perdere — a pierde . partiamo. parreste. parti. nocerebbe. partire — I — cu sensul de a pleca se conjugă astfel la ind. persuadere — a convinge . perdeste. pass: piaciuto. piacquero . piaceste.. pareste. paressero . pass. paiano . cong. pass. pass: persuaso. piace. imperativo: piaci. imperf: nocessi. piacesti. pari. parere — a părea . nociamo. pres: parto. nocesse. part. pres: piaccia. condiz. imperf: nocevo. persuadeste. perse (perdette/perde). II — cu sensul de a imparti se conjugă astfel la ind. nuoce. parte. noceresti. nuociate. piacere — a plăcea . offrimmo. pres: parrei. parresti. Auxiliar: avere. paiamo. rem: persi (perdetti/perdei). paia. part. ottenere — a obţine. gerundio: nocendo (nuocendo). rem: ofrii (offersi). pass:nociuto (nuociuto). parrebbero . offese. noeerebbero . persuadesti. Auxiliar: avere. ind. part. noceva. offendesti. (piaciamo). piacciano . offendeste. piaccia.: perso (perduto). nascosto. Auxiliar: avere. (nuociamo). pass. part. parremo. cong. (vezi correre). piacciono . cong. noceremo. rem: parvi (parsi). part. rem: piacqui. futuro: nocerò. part. nocevate. nocete (nuocete). nocerete. nascondeste. Auxiliar: avere. nocquero . noceste. pass. partono. offendemmo. pres: paia. cong. pass. partiscono. nocereste. piacete. nuocciano . pass. Auxiliar: essere. paresse.

possono . potevi. pongano . potrete. ponga. a merge. prendere — a lua . pass. Auxiliar: avere. pone. imperf: potevo. rem: presi. porse. pres: pongo. possiamo. pres: ponente. condiz. pomate. part. prevenire — a preveni. pose. Fac excepţie: futuro: prov­ vedere. presunsero (presumerono/presumettero) . piansero. Auxi­ liar: avere. porgesti. part. part. poniamo. part. pass. (vezi venire). potresti. rem: piansi. procedeste. porre — a aşeza. prememmo. a pune. a crede . a umbla . presumemmo. porrete. produrrà produrremo. pass. part. essere (cu sensul de a merge. potevamo. futuro: porro. rem: presunsi (presumei/ presumetti). porreste. può. possiate. pres: possa. poniamo. pres: posso. rem: posi. produce. pretese. imperativo: poni. procedette. porranno . Auxiliar: essere sau avere. pass. provvederete. part. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. 2. pres: produco. potè. pass: proceduto. pres: produrrei. potevate.piangere — a plînge . pote­ vano . presumesti. futuro: potrò. potere — a putea . pass: pianto. porrà. futuro: produrrò. pass. ind. prendeste. provvederai. part. pres: potrei. provvedere — a procura. (vezi vedere). Auxiliar: avere. porgemmo. producono. rem: premei (premetti). provvedere. potesti. part. procedere — 1. porgere — a prezenta. ponete. ponesti. possiamo. part. produrrebbero . pass: premuto. presunse (presumè/presumette). Auxiliar: essere. prendesti. (vezi venire). poteste. pass: posto. rem: potei. produrresti prrodurebbe. procedesti. pass. potete. provvederemo. potemmo. presumeste. poterono . puoi. produceste. potrai. potrebbe. a da. pretendere — a pretinde . piangeste. rem: pretesi. Auxiliar: avere. premeste. ind. premè (premette). potremo. possano . produrrai. pass: prodotto. Auxiliar: avere. presumere — a presupune. produrremmo. presero. procedemmo. premerono (premettero) . produci. pass. (vezi vedere). producete. condiz. possa. provve170 . pres: potente . pass: presunto. porresti. part. porgeste. pass: preteso. potreste. ponete.pass. procedettero . pres: ponga. pongono . poni. a proceda . pass. part. prendemmo. porrebebro . part. pongano. posero . rem: procedetti. pretendeste. produrre — a produce . provenire — a proveni. ponga. a umbla). a presa. porrebbe. pres: porrei. pretendesti. premere — a apăsa. producemmo. cong. cong. Auxiliare: avere (cu sensul de a proceda). produsse. potrebbero . ponemmo. porremo. poteva. rem: produssi. pianse. produssero . porsero . pass: preso. poneste. pretesero . condiz. potranno . potrà. possa. pre­ mesti. Auxiliar: avere. porremmo. produciamo. pretendemmo. a oferi. poniamo. piangemmo. Auxiliar: avere. produrreste. prevedere — a prevedea. prese. ind. produrranno . a întinde. Auxiliar: avere. porrai. pass: porto. potremmo. rem: porsi. pass: potuto. ponga. pass. produrrete. piangesti. producesti.

riassumere — a rezuma. risposero. redimere — a răscumpăra. rimaniamo. rimangono . rimarrebbero . ridurreste. Auxiliar: avere. rimane. reg­ gemmo. pass: redatto. rimarremo. Auxiliar : acere. rispose. pass: resistito. rendemmo. rem: risi. part. rimani. pass. ridurrebbe. Auxiliar. rademmo. reggere — a ţine. redimeste. provvederemmo. redigeste. pass: raso. pres: rimanga. rideste. Auxiliar: avere. ridurresti. redimemmo. pungemmo. pass. pass. part. part. ridurranno . resero . rimarrai. risolvesti. ridurre — a restrìnge. futuro: ridurrò. (vezi asstimere). rimanere — a ramine . rispondeste. pass: rimasto. ridesti. ridurremo. riduciamo. rimarrà. pungesti. rem: resi (rendei/rendetti). rese (rendè/rendette). pres: rimango. ridussero . riduci. rem: ridussi. reggesti. redasse. rendeste. pres: rimanente.deranno . resistesti. pungeste. pres: riduco. risolvè (risolvette/risolse). a reda . rimarrete. a strìnge. rispondemmo. rem: risolvei (risolvetti/risolsi). risolveste. redimesti. rise. resse. (vezi cogliere). radeste. rimaniate. pass: risoluto sau risolto. rimangano . rimarremmo . rimanga. pungere — a înţepa. rase. rimarrebbe. pass. ind. rimanga. provvedereste. reggeste. Auxiliar: avere. pass. pass: risposto. (renderono/ rendettero). pass: redento. part. resistemmo. rimaneste. pass. redigesti. rimanga. ind. resistere — a rezista. rem: ressi. raccogliere — a aduna. 171 ( . condiz. risero. part. Auxiliar: acera. ridurremmo. ridurrete. part. part. redassero. part. rimasero . rem: redassi. pass. rem: risposi. pass. a reduce la. resisteste. rem: resistei (resistetti). pass. Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. rimaniamo. Auxiliare: avere. ridurrà. rimanete. ridusse. essere (dacă este reflexiv). rimanesti. part. cong. rispondere — a răspunde. risolverono (risolvettero/risolsero) . rem: punsi. rimarranno . ressero. pass: provvisto. rispondesti. riduceste. rimarresti. pres: provvederci. a susţine. Auxiliar: avere. pass: punto. risolvere — a rezolva. redense. rimanemmo. pass. radere — a rade . ridere — a^ rìde . pass: ridotto. rem: redensi. provvederebbe. condiz. redensero . ridurrebbero . radesti. rimaniamo. ren­ desti. Auxiliar: avere. riducete. rendere — a restitui. pres: rimarrei. rem: rasi. part. rimarreste. redigemmo. resìstè (resistette). part. punse. condiz. rimangano . pass. ridurrai. pass: reso. pass. futuro: rimarrò. imperativo: rimani. punsero. riso. part. rimase. part. pass: retto. part. riduce. Auxiliar: essere sau avere. Auxiliar: avere. provvederesti. redigere — a redacta . rem: rimasi. riducemmo. raserò . Auxiliar: essere. a elibera. a împunge . riducesti. resisterono (resistettero) . pres: ridurrei. ridemmo. Auxiliar: avere. pass. rimanete. provvederebbero . risolvemmo.: avere. riducono .

pass: sceso. rem: soffrii (soffersi). rompeste. pass: sofferto. salite. scegliete. sai. sciogli. (vezi tenere). scegliere — a alege. sapresti. sale. Pentru cele­ lalte timpuri se foloseşte conjugarea lui essere solito. pres. salite. salga. sappiamo. Auxiliar : avere. pres: salga. scegliamo. pass. solesse. pass. sappiamo. sa. pres: scelgo. scioglierai. scelse. imperativ» : scegli. soleva. sciolsero. sapere — a şti. scendemmo. saliamo. sapranno . solessero. imperf: scegliessi. sceglierai. sorse. Auxiliar: avere. a afla. salgano. scelga. pres: sapiente. pass: scelto. sappia. sceglierebbero . sceglieste. scioglieremo. sceglierete. scesero. pass: saputo. sapevano . saprebbero. saliamo. sciogliemmo. indie. cong. imperf: sapessi. cong. so­ gliamo. rompemmo. cong. sostenere — a susţine. part. sorridere — a surîde: (vezi ridere). soffrirono (soffersero). pres: soglia (solga). pres: so. soglia (solga). sapeste. solere — a (se) obişnui. scegliessimo. rem: sciolsi. soleste. solete. sciogliere — a desface. sapremo. part. sceglieremo. a dezlega. scio­ glie. sappiano. salga. sapeva. cong. Auxiliar: essere. pres: sciolga. gerundio: solendo. sappiano . soffrì (sof­ ferse). pres: sceglierei. a se înălţa. sorgemmo. saprete. saliamo. sorsero. cong. Auxiliar: avere. scelgono . sapessi. sogliamo. sceglieranno. sorgeste. part. scelga. pass: rotto. part. sceglie­ rebbe. sappiamo. scioglieste. sciolga. sceglieva. ind. salgono. acere. Auxiliar: avere. scegliesti. pres: salgo. sciolgono. rompesti. scegliete. Auxiliare: essere. salga. solessimo. sogliano (solgano): cong. sappia. pres: saprei. pres: sciolgo. soffristi. pres: scegliente. pass. solessi. sali. scegliereste. sceglievano. a sparge . sole­ vate. pres: soglio (solgo). imperf: solevo. condiz. sapevate. scegliamo. sanno . ruppero. sciogliamo. scioglierà. cong. scegliamo. sorgere — a se ridica. ind. sciolgano. suole. pass. salgano. sapesti. pres: scelga. Auxiliar: acere. imperf: sapevo. sapremmo. sapemmo. ind. ruppe. 172 . futuro: scioglierò. scelgano. futuro: saprò. sapevi. soffriste. sapeste. sciogliamo. soglia (solga). scioglieranno. condiz. rem: scelsi. sappia. saprà. sceglievamo. rem: seppi. rem. scegliessero. scegliemmo. pres: sciogliente. sapessimo. Auxiliar: avere. sciolse. sogliate. ruppi. pass: sciolto. pass. sogliono . rem: scesi. saprai. imperf: solessi. solevi. soffrimmo. imperativo: sappi. Auxiliar: avere. scendesti. sceglieremmo. sceglievate. sappiate. cong. sceglieste. pass. part. scegliessi scegliesse. imperf: sceglievo. saliate. sorgesti. scese. solevano. sappiate. part.rompere — a rupe . sceglierà. sciogliesti. scelsero. salire — a urea. sciolga. Auxiliar: essere. part. a sui. saprebbe. part. avere. impe­ rativo: sali. sapete. futuro: sceglierò. sceglievi. soffrire — a suferi. scelgano . sapessero. suoli. scelga. scegliate. seppero. part. pass: sorto. sceglie. sciogliete. sceadere — a coborî. seppe. sciogliate. scendeste. sapreste. scegli. solevamo. ind. part. rem: sorsi. scioglierete. sapesse. pass. sapevamo. sceglieresti.

toglie. pres: tolga. futuro: terrò. a urma. spegnerete. pres: tolgo. futuro : starò. tenne. spegneranno . staremmo. stringere — a strìnge. stesti. stare — a s t a . pres: stia. staremo. spendesti. cong. spinsero: part. part. tese. tenessimo. pres: taccia. irnperf: spegnevo. spegnete. togliesse. pass: speso. stessi. condiz. a trage. spendeste. spinse. pass. tendesti. spegnemmo. taci. cong. rem: spesi. pass. succedemmo. sparia­ mo sparite. tiene. toglierebbe. pass. terrai. teniamo. spegnere — a stinge. imperativo: sta' (stai). state. tenessi. terremo. stia. spenga. spingeste. spengono . pass: tenuto. stringeste. Auxiliar: avere. spegni. pass. pres: toglierei (poetic torrei). togli. tacesti. tengano. preş: sparisco. irnperf: tenessi. togliere — a lua. rem: spinsi. succedere — a succeda. stiate. tolse. stai. part. toglieste. tesero. tacemmo. spegniate. pres: sto. spense. tolgono. stringemmo. spegneste. rem: tesi. ternate. pres: starei. part. stettero . cong: stessi. stavano. pass: successo (succeduto). spese. pass. Auxiliar: essere. steste. rem: stetti. terranno. stavate. rem: successi (succedei/succedetti). terrete. tendeste. spingesti. terreste. pass: stato. stessero.sparire — a dispărea. terrebbero . staranno. ind. pass: taciuto. sta. tengono. spengano. toglieste. tenete. togliamo. part. rem: sparii. taccia. imperativo : tieni. stiamo. pres: tenga. Auxiliar: avere. rem: tacqui. tenete. rem: spensi. spegneva. stessimo. spariscono. starai. tolga. spendemmo. stia. teneste. spegne. condiz. taciamo. rem: tolsi. tenere — a ţine. terresti. sparisci. ind. cong. pres: spengo. toglieremmo. starebbero. strinse. cong. pass. stesse. tenesse. tacciano. spingere — a împinge. spesero. stiamo. taceste. toglieresti. Auxiliar: avere. stia. tacquero . imperativo: taci. starebbe. togliessero. stiano. staresti. stareste. tenessero. togliessimo. tenga. tacere — a tăcea . taccia. pass: sparito. spegniamo. tolgano. Auxiliar: avere. pass. starà. pass. spegnevano . spegniamo. sparimmo. spegnesti. tenga. ind. togliamo. tace. pass: spinto. Auxiliar: essere. ind. stiano. pass. tacque. tennero. spensero. tenga. terrà. futuro: spegnerò. teniamo. irnperf. taciate. taciamo. rem: tenni. tolsero. tengano . sparisce. state. stette. stava. gerundio: stando. Auxiliar: avere. taccia. spenga. stemmo. tendere — a întinde. to173 . Auxiliar: avere. stiamo. succedeste. spegneremo. condiz. stanno. strinsero. togliesti. cong. succedesti. pres: tengo. spariste sparirono. pres: taccio. starete. terrebbe. successero (succederono/succedettero) . part. stringesti. successe. taciamo. togliemmo. teneste. cong. togliessi. irnperf: stavo. sparisti. cong. tenesti. terremmo. togliete. (succede/succedette). tacete. part. spegnevate. pres: spenga. part. pres: terrei. spegnerai. Auxiliar: essere. spegnevi. stavi. sparì. stavamo. ind. teniamo. tieni. spingemmo. spendere — a cheltui. pass. tenemmo. taccio­ no . spegnerà. tacciano. Auxiliar: essere. irnperf: togliessi. ten­ demmo. part. tegliate. tacete. pass: stretto. rem: strinsi. tolga. ind. steste. pass: teso. pass: spento. pass. spegnevamo. part.

vedeste. pass: uscito. udireste. pass: udito. varrà. traiamo. valgono. trassero. pres: vengo. udiate. cong. pass: tolto. tradurre — a traduce. pres: veda. valeste. udiamo. udimmo. venisti. vedano. futuro: vedrò. varranno. udissimo. cong. tolga. varrete. tradurremmo. Auxiliar : essere. escono. valiamo. vedremo. rem: tradussi. udite. valiate. pass: visto (veduto). vedete. traeste. valete. videro . traducesti. tradurrete. udirebbero. futuro: varrò. imperf: udissi. oda. veda. vedrebbe. vedrai. part. vediate. pres: esco. varresti. 174 . udivi. valgano. udirai (udrai). esce. ge­ rundio: traendo. vediamo. vedesti. traduceste. tradurrebbero . valgano. traemmo. ode. udisse. udivate. udisti. rem: trassi. traiamo. pres: esca. valiamo. tradu­ ciamo. vedrà. part. udiamo. valse. udirebbe. valemmo. vieni. valga. traesse. vali. imperf: traevo. odi. futuro: udirò (udrò). varremo. pass. vedi. trarranno. varreste. tragga. pass: valso. vedano. traessimo. trasse. uscire — a ieşi. condiz. traducete. esca. part. venire — a veni. veda. imperf: udivo. togliamo. usciamo. traevate. traiamo. condiz. ind. udire — a auzi. tradurrebbe. varrebbero. condiz. cong.. uscite. part. vede. traete. udiranno (udranno). esci. pass. traessi. vale. pres: valgo. pass: tradotto. imperativo: trai. trarrete. pres: trarrei. condiz. rem: vidi. oda. udirà (udrà). rem: udii. Auxiliar: avere. pres: udirei. tradurresti. pass. a preţui. pres: traduco. udiamo. cong. pres: odo. odano. trarrebbe. imperativo: vali. udirete (udrete). traete. vedemmo. pres: varrei. vedreste. venite. udiva. traevi. vengono. udì. gerundio: togliendo. valga. udissero . odano. usciate. futuro: trarrò. trai. varrebbe. trarremmo. imperativo: odi. pres: oda. varrai. odono. Auxiliar : essere. veniste. pres: traente. udite. traesti. trae. ind. traiate. vedete. pres: vedo (veggo). part. traggono. trarrà. udiresti. part. udiste. pass. valesti. venimmo. valiamo. ind. trarresti.gliereste. part. trarrebbero. ind. rem: venni. pres: vedrei. cong. viene. venne. pres: valente. pres: traggo. imperativo: vedi. traevamo. esca. pass. Auxiliar: avere. traeste. varremmo. valga. toglierebbero . Auxiliar: avere. condiz. trarreste. trarre — a trage. Auxiliar: avere. cong. ind. traggano. vedere — a vedea. traeva. trarremo. vedrete. cong. futuro: tradurrò. escano. tragga. vediamo. vedono (veggono). tragga. vedresti. pass. pass: t r a t t o . vide. udiremmo. ind. pres: tradurrei. tradusse. udivano . udiremo (udremo). tolgano. Auxiliar: avere. vedrebbero . usciamo. tradurranno. pres: valga. tradurrai. traevano. trarrai. traducemmo. valere — a valora. veda. vennero. rem: valsi. vedremmo. part. oda. traessero. valete. imperativo: togli (familiar to'). tradurremo. imperf: traessi. vedranno . preş: togliente. udiste. part. traggano. val­ sero. udivamo. tra­ durrà. part. udirono. tradurreste. pres: tragga. vediamo. udissi. traduci. traducono. veniamo. tradussero. traduce. togliete. ina.

serrai. part. veniamo. visse. condiz.A SE OPRI § 132 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io mi fermo — eu mă opresc tu ti fermi — tu te opreşti egli si ferma — el se opreşte noi ci fermiamo — noi ne oprim voi vi fermate — voi vă opriţi essi si fermano — ei se opresc io mi sono fermato. vogliamo. voglia. vuoi. vogliamo. pass: voluto. venga. a îndrepta.futuro: verrò. pres: veniente. pass: vissuto. voglia. vivremmo. volesti. -e — voi v-aţi oprit essi si sono fermati — ei s-au oprit esse si sono f e r m a t e — e l e s-au oprit 175 . condiz. part. voranno . vorrà. vorremmo. rem: vissi. vogliate. pres: verrei. vivrete. vogliano. vorrete. -e — noi ne-am oprit voi vi siete fermati. vengano. vivesti. vivremo. vivranno. pres: vivrei. vibrebbero . vorrai. venga. vorrebbero. vogliamo. venga. volgesti. voleste. vorresti. volgeste. vuole. volere — a voi. vogliate. pass. pres: vorrei. ind. CONJUGAREA LA DIATEZA REFLEXIVĂ FERMARSI . a vrea. verrebbero . vogliano. pres: voglio. futuro: vivrò. condiz. part. pass: venuto. vivrebbe. part. rem: volsi. veniamo. volgemmo. vengano. volse. futuro: vorrò. imperativo: vogli. vivemmo. vorrebbe. Auxiliar: essere sau avere. pres: voglia. volete. verrà. volgere — a întoarce spre. vivresti. cong. pres: volente. pres: venga. vissero. Auxiliar: essere. pass. pass. Auxiliare : avere essere. volle. volemmo. verrete. vollero. verremmo. imperativo : vieni. vivreste. vorremo. volsero. vogliono. viveste. vivrai. voglia. verrebbe. part. -a — eu m-am oprit tu ti sei fermato. pass: volto. part. rem: volli. -a — tu te-ai oprit egli si è fermato — el s-a oprit ella si è fermata — ea s-a oprit noi ci siamo fermati. Auxiliar: avere. verremo. vivere — a t r ă i . vorreste. verranno. verreste. cong. vivrà. veniate. venite. verresti.

-a — eu mă oprisem tu ti fosti fermato. -e — noi ne opriserăm voi vi eravate fermati. -a — eu mă io mi fermavo — eu mă opream oprisem t u ti eri fermato. -e — noi ne opriserăm voi vi foste fermati. -e — voi vă opriserăţi essi si furono fermati — ei se opri­ seră esse si furono fermate — eie se opriseră FUTURO ANTERIORE io mi sarò fermato. -a — eu mă voi fi oprit tu ti sarai fermato. -e — noi ne vom fi oprit IMPERFETTO FUTURO io mi fermerò — eu mă voi opri tu ti fermerai — tu te vei opri egli si fermerà — el se va opri noi ci fermeremo — noi ne vom opri 176 . -e —voi voi vi fermavate — voi vă opreaţi vă opriserăţi essi si erano fermati—ei se opriseră essi si fermavano — ei se opreau esse si erano fermate — eie se opri­ seră PASSATO REMOTO io mi fermai — eu mă oprii tu ti fermasti — tu te oprişi egli si fermò — el se opri noi ci fermammo — noi ne oprirăm voi vi fermaste — voi vă oprirăţi essi si fermarono — ei se opriră TRAPASSATO REMOTO io mi fui fermato. -a — t u te opri­ tu ti îermavi ~ tu te opreai seşi egli si era fermato — el se oprise egli si fermava — el se oprea ella si era fermata — ea se oprise noi ci fermavamo — noi ne opream noi ci eravamo fermati. -a — tu te vei fi oprit egli si sarà fermato — el se va fi oprit ella si sarà fermata — ea se va fi oprit noi ci saremo fermati. -a — tu te opriseşi egli si fu fermato — el se oprise ella si fu fermata — ea se oprise noi ci fummo fermati.TRAPASSATO PROSSIMO io mi ero fermato.

-a — tu te-ai oprit 177 . -a — eu m-aş oprit ti saresti fermato.voi vi fermerete voi vă veţi opri opri essi si fermeranno — ei se vor essi opri voi vi sarete fermati. -e — voi vă veţi fi oprit essi si saranno fermati — ei se vor fi oprit esse si saranno fermate—eie se vor fi oprit CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io mi fermi — (ca) eu să mă opresc (che) tu ti fermi — (ca) tu să te opreşti (che) egli si fermi — (ca) el să se oprească (che) noi ci fermiamo — (ca) noi să ne oprim (che) voi vi fermiate — (ca) voi să vă opriţi (che) essi si fermino — (ca) ei să se oprească IMPERFETTO (se) io mi fermassi — (dacă) eu m-aş opri (se) t u ti fermassi — (dacă) tu te-ai opri (se) egli si fermasse — (dacă) el s-ar opri (se) noi ci fermassimo — (dacă) noi ne-am opri (se) voi vi fermaste — (dacă) voi v-aţi opri (se) essi si fermassero — (dacă) ei s-ar opri PASSATO (che) io mi sia fermato — (ca) eu să mă fi oprit (che) tu ti sia fermato — (ca) tu să te fi oprit (che) egli si sia fermato — (ca) el să se fi oprit (che) noi ci siamo fermati— (ca) noi să ne fi oprit (che) voi vi siate fermati — (ca) voi să vă fi oprit (che) essi si siano fermati — (ca) ei să se fi oprit TRAPASSATO (se) io mi fossi fermato — (dacă) eu m-aş fi oprit (se) t u ti fossi fermato — (dacă) tu te-ai fi oprit (se) egli si fosse fermato — (dacă) el s-ar fi oprit (se) noi ci fossimo fermati — (dacă) noi ne-am fi oprit (se) voi vi foste fermati — (dacă) voi v-aţi fi oprit (se) essi si fossero fermati — (dacă) ei s-ar fi oprit CONDIZIONALE PRESENTE o mi fermerei ~ eu m-aş opri tu ti fermeresti — tu te-ai opri PASSATO io fi tu fi mi sarei fermato.

egli si fermerebbe — el s-ar opri noi ci fermeremmo — noi ne-am opri voi ci fermereste — voi v-aţi opri essi si fermerebbero — ei s-ar opri egli si sarebbe fermato — el s-ar fi oprit ella si sarebbe fermata — ea s-ar fi oprit noi ci saremmo fermati. -a . -e — voi v-aţi fi oprit essi si sarebbero fermati — ei s-ar fi oprit esse si sarebbero fermate — eie s-ar fi oprit IMPERATIVO fermati — opreste-te si fermi — să (se) oprească fermiamoci — să (ne) oprim fermateci — opriţi-vă si fermino — să (se) oprească INFINITO PRESENTE fermarsi — a se opri (fermarmi. fermarci) PASSATO essersi fermato — a se fi oprit (esserwi fermato. -e) PRESENTE fermandosi — oprindu-se (fermandomi. esserci fermati. essendoci fermato. fermatici etc. -e . essersi fer­ mati. essendoci fermati. -a — oprindu-se (essendomi fermato.e . fermarci. esserci fermati. -e . fermandoci) PARTICIPIO PRESENTE PASSATO f ermantesi — care se opreşte fermatosi — oprindu-se fermantisi — care se oprese fermatasi fermatisi fermatesi (fermatomi. essendoci fermati. -a . fermarti. . fermandoci. fermatoci. -e) GERUNDIO • PASSATO essendosi fermato. esserti fermato. -a.) 178 . -a . fermandoci. fermatici. -e — noi ne-am fi oprit voi vi sareste fermati. .

V e r b e c a r e se t r a d u c în l i m b a r o m â n ă p r i n t r . tornare (ritornare) — a se (re)ìntoarce: Ritornerà presto a casa — Se va întoarce curînd acasă. 179 . immaginare — a-şi închipui: Immaginavo che sarebbe stato diffi­ cile — îmi închipuiam că va fi greu. b) particulele pronominale atone sînt în general proclitice:' mi bagno. şi la modurile nepersonale: bagnarsi.• Observaţii: § 133 Caracteristicile conjugării la diateza reflexivă sînt: a) toate verbele sînt însoţite în cursul conjugării de particulele pronominale atone: mi. Guardalo ! Uită-te la el ! piagnucolare — a se smiorcăi . Ama godere la vita — li place să se bucure de viaţă. Penso di mandarle una lettera — Mă gîndesc să-i trimit o scrisoare. succedere. avvenire — a se ìntìmpla . sînt enclitice şi se alipesc verbului numai la impe­ rativ: bagnati. Hanno litigato — S-au certat. bagnandosi. traslocare — a se m u t a : / nostri amici hanno traslocato ieri — Prie­ tenii noştri s-au mutat ieri. godere — a se bucura de: / Malavoglia godevano buona riputazione — Familia Malavoglia se bucura de reputaţie b u n ă . fingere — a se preface: Fingeva di non conoscerlo — Se prefăcea că nu-1 cunoaşte. se traduc in limba română printr-un reflexiv. ca în exemplele de mai jos: giocare — a se juca . mi bagnai . passeggiare — a se plimba: Passeggiarono fino all'alba — Se plim­ bară pînă în zori. vi. pensare — a se gìndi . ti. si. La mia sorellina gioca col gattino — Surioara mea se joacă cu pisicuţa. si. La bambina piagnucolava senza dir nulla — Fetiţa se smiorcăia fără să spună nimic. a se dezvăţa . a privi: Lo guardava e non diceva nulla — Se urta la el şi nu spunea nimic . litigare — a se certa . şi plural). bagnatisi. bagnateci (cu excepţia persoanei a I I I sg. cît şi în poziţie enclitică: non fermarti. disimparare — a se dezobişnui. non vi bagnate — nu vă udaţi. Cosa suecede ? —Ce se întîmplă ?. Quando è avvenuto ?— Cînd s-a întîmplat ? guardare — a se uita. Avevano disimparato a nuotare — Se dezobişnuiseră să înoate. ci. non bagnateci.u n reflexiv § 134 O serie de verbe care în -italiană nu sînt reflexive. guarire —ase vindeca: Tu sei guarita presto — Tu te-ai vindecat repede. e) la imperativul negativ particulele pronominale se pot afla atît în poziţie proclitică: non ti fermare — nu te opri.

e stato lodato — el a fost lăudat * Au fost trecute formele de feminin numai la timpul prezent al modului indicativ.venire vicino — a se apropia. congratularsi (con ) — a felicita (pe) : Mi congratulo con te — Te felicit. CONJUGAREA LA DIATEZA PASIVA ESSERE LODATO . -ă egli è lodato — el este lăudat io sono stato lodato — eu am fost lăudat tu sei stato lodato — tu ai fost lăudat egli. -a — eu sînt lăudat. dimenticarsi — a uita: Si era dimenticatoci chiudere la porta — A uitat să închidă uşa... 180 .. assopirsi — a aţipi : — Mi sono assopito un momento — Am aţipit un moment.A FI LĂUDAT § 136 l INDICATIVO PRESENTE* PASSATO PROSSIMO io sono lodato.. imbattersi (in) — a da (de): Mi sono imbattuto in te — Am dat de tine. felicitarsi (con) — a felicita (pe): Mi felicito con te per il successo — Te felicit pentru succes. — Se apropie de el şi îi spuse . V e r b e reflexive în i t a l i a n ă c a r e se t r a d u c în r o m â n ă p r i n t r . -ă tu sei lodato. condolersi (con) — a prezenta condoleanţe: Si condolse con lui — I-a prezentat condoleanţe. a se da mai aproape: Gli venne vicino e gli disse . m-am întîlnit cu tine (întimplător). -a — tu eşti lăudat. scordarsi — a uita: Non ti scordar di me — Nu mă uita.u n nereflexiv § 135 Există o serie de verbe reflexive în limba italiană care nu sînt reflexive şi în română: iată cîteva exemple: addormentarsi — a adormi: Si è presto addormentato — A adormit repede.

-e — noi sîntem lăudaţi.el fusese lăudat noi fummo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi foste stati lodati — voi fuseserăţi laudati essi furono stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi FUTURO ANTERIORE io sarò stato lodato — eu voi fi fost lăudat tu sarai stato lodato — tu vei fi fost lăudat egli sarà stato lodato — el va fi fost lăudat ' 181 . -e — voi sînteţi laudati.ella è lodata — ea este lăudată noi siamo lodati. -te voi siete lodati. -te essi sono lodati — ei sînt lăudaţi esse sono lodale — ele sînt lăudate IMPERFETTO io ero lodato — eu eram lăudat tu eri lodato — tu erai lăudat egli era lodato — el era lăudat noi eravamo lodati — noi eram lăudaţi voi eravate lodati — voi eraţi lăudaţi essi erano lodati — ei erau lăudaţi PASSATO REMOTO io fui lodato — fui lăudat t u fosti lodato — fusi lăudat egli fu lodato — fu lăudat noi fummo lodati — furăm lăudaţi voi foste lodati — furăţi lăudaţi essi furono lodati — fură lăudaţi FUTURO io sarò lodato •— voi fi lăudat tu sarai lodato —. TRAPASSATO REMOTO io fui stato lodato — eu fusesem lăudat tu fosti stato lodato — t u fuseseşi lăudat egli fu stato lodato —.vei fi lăudat egli sarà lodato — va fi lăudat noi siamo stati lodati — noi am fost lăudaţi voi siete stati lodati — voi aţi fost lăudaţi essi sono stati lodati — ei au fost lăudaţi TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato lodato — eu fusesem lăudat t u eri stato lodato — tu fuseseşi lăudat egli era stato lodato — el fusese lăudat noi eravamo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi eravate stati lodati — voi fuseserăţi lăudaţi essi erano stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi .

noi saremo lodati — vom fi lăudaţi voi sarete lodati — veţi fi lăudaţi essi saranno lodali — vor fi lăudaţi noi saremo stati lodati — noi vom fi fost lăudaţi voi sarete stati lodati — voi veţi fi fost lăudaţi essi saranno stati lodati — ei vor fi fost laudati CONGIUNTIVO PRESENTI] (che) io sia lodato — (ca) eu să fiu lăudat (che) t u sia lodato — (ca) t u să fii lăudat (che) egli sia lodato ~ (ca) el să fie lăudat (che) noi siamo lodati — (ca) noi să fim lăudaţi (che) voi siate lodali — (ca) voi să fiţi lăudaţi (che) essi siano lodati — (ca) ei să fie lăudaţi PASSATO (che) io sia stato lodato — (ca) eu să fi fost lăudat (che) t u sia stato lodato — (ca) t u să fi fost lăudat (che) egli sia stato lodato — (ca) el să fi fost lăudat (che) noi siamo stati lodati — (ca) noi să fi fost lăudaţi (che) voi siate stati lodati — (ca) voi să fi fost lăudaţi (che) essi siano stati lodati — (ca) ei să fi fost lăudaţi TRAPASSATO (se) io fossi stato lodato — (dacă) eu aş fi fost lăudat (se) t u fossi stato lodato — (dacă) t u ai fi fost lăudat (se) egli fosse stato lodato — (dacă) el ar fi fost lăudat (se) noi fossimo stati lodati — (dacă) noi am fi fost lăudaţi (se) voi foste stati lodati — (dacă) voi aţi fi fost lăudaţi (se) essi fossero stati lodati — (dacă)ei ar fi fost lăudaţi IMPERFETTO (se) io fossi lodato — (dacă) eu aş fi lăudat (se) t u fossi lodato — (dacă) tu ai fi lăudat (se) egli fosse lodato — (dacă) el ar fi lăudat (se) noi fossimo lodati — (dacă) noi am fi lăudaţi (se) voi foste lodati — (dacă) voi aţi fi lăudaţi (se) essi fossero lodati — (dacă) ei ar fi laudati CONDIZIONALE PRESENTE io sarei lodato eu aş fi lăudat PASSATO tu saresti lodato — tu ai fi lăudat io sarei stato lodato — eu aş fi fost lăudat tu saresti stato lodato — tu ai fi fost lăudat 182 .

egli sarebbe lodato — el ar fi v lăudat ' noi saremmo lodati — noi am fi lăudaţi TOÌ sareste lodati — voi aţi fi laudati essi sarebbero lodati — ei ar fi laudati egli sarebbe stato lodato — el ar fi fost lăudat noi saremmo stati lodati — noi am fi fost laudati voi sareste stati lodati — voi aţi fi fost lăudaţi essi sarebbero stati lodati — ei ar fi fost laudati IMPERATITI) sii lodato (tu) — fii lăudat sia lodato (lui) — fie lăudat siamo lodati (noi) — să fim lăudaţi siate lodati (voi) — fiţi lăudaţi siano lodati (loro) — fie lăudaţi INFINITO PRESENTE essere lodato — a fi lăudat PASSATO essere stato lăudat GERUNDIO PRESENTE essendo lodato fiind lăudat PASSATO essendo stato lăudat lodato fiind lodato a fi fost PARTICIPIO PRESENTE (lipseşte) Observaţii: § 137 Propoziţiile cu verbe la diateza pasivă sînt rezultatul apli­ cării transformării pasive la o propoziţie cu un verb activ. Mia cugina è stata promossa — Verişoara mea a a fost promovată. Pot trece. de la diateza activă la diateza pasivă numai verbele active tranzitive (predicative sau nepredicative). 183 PASSATO stato lodato lăudat . Participiul perfect este variabil în număr şi gen: Noi siamo lodate — Noi sîntem lăudate . Conjugarea pasivă corespunde în între­ gime aceleia a verbului essere + participiul perfect al verbului de conju­ gat.

NOTĂ: a) în locul auxiliarului essere poate fi folosit ca auxiliar al diatezei pasive verbul venire. Să se compare exemplele: Strane storie erano raccontate Ciudate întîmplări erau povestite Strane storie venivano raccontate Si raccontavano strane storie Se povesteau (erau povestite) ciudate întîmplări Multe scrisori au fost expediate Molte lettere furono spedite Molte lettere vennero spedile S-au expediat (au fost expediate) multe Si spedirono molte lettere scrisori. Verb tranzitiv 3. Quelle canzoni furono tutte dimenticate — Acele cîntece au fost toate uitate. Il caffé è bevuto da me — Cafeaua este băută de mine.participiul perfect al . dovere (aşa-numitele verbe semiauxiliare) . c) Diateza pasivă mai poate fi exprimată prin construcţii alcătuite cu ajutorul verbelor volere. La lettera è scritta da Maria Scrisoarea este scrisă de Maria. Vapertura della mostra era aspet­ tata da tutti — Deschiderea expo­ ziţiei era aşteptată de toţi. Exprimarea acestui complement nu este obligatorie: Sono stati venduti molti quadri — Au fost vîndute multe tablouri . Io bevo il caffé — Eu beau cafeaua. Tutti aspettavano Vapertura della mostra — Toţi aşteptau deschi­ derea expoziţiei. se poate spune în aceeaşi măsură: Le valigie erano controllate dal finanziere — Le valigie venivano controllate dal finan­ ziere — Valizele erau controlate de vameş . numai la timpurile simple. în acest caz se foloseşte pronumele reflexiv si la persoana a treia singular sau plural. Astfel. Subiect De reţinut că prepoziţia da introduce complementul de agent. 184 infinitivul verbului essere -\. în acest caz regula de formare a construcţiei este următoarea: Verb semiauxiliar verbului de conjugat. / bicchieri furono riempiti dal padrone -di casa — / bicchieri vennero riempiti dal padrone di casa — Paharele au fost umplute de (către) gazdă. potere. Verbul essere-\-participiul per­ fect al verbului de conjugat 3.î n transformarea propoziţiei din activă în pasivă se produc urmă­ toarele schimbări: Propoziţie la: Diateza activă 1. b) Verbele tranzitive mai pot dobîndi valoare pasivă fără ajutorul verbelor essere sau venire. Complement direct. Subiect 2. Complement de agent 2. Exemple: Maria Maria scrive la lettera scrie scrisoarea. Diateza pasivă 1.

fie înaintea acestuia: Voglio ve185 . I libri sono andati perduti — Cărţile s-au pierdut.A se compara: Franco voleva vincere quella parlila a scacchi — Franco voia să cîştige acea partidă de şah. Verbul sapere se comportă ca un verb independent. d) Verbul andare poate dobîndi sens de auxiliar pasiv numai la persoana a treia sg. Non sono potuta venire — (venire se conjugă cu essere) — Nu am putut veni. auxilia­ rele cu care se conjugă verbele aflate la infinitiv: Non ho potuto scrivere — (scrivere se conjugă cu avere ) — Nu am putut să scriu . Verbele potere. se construiesc cu ajutorul unui alt verb la infinitiv. cu / biglietti possono essere comprati da voi dall'agen­ zia turistica — Biletele pot fi cumpărate de voi de la agenţia de turism. dovere folosesc. posibil. potere — a putea. Verbul andare arată în unele situaţii oportunitatea. La borsa è andata perduta — Geanta s-a pierdut.. Formele pronominale sau adverbiale atone care determină verbul la infinitiv se pot afla fie după verb. solere — a obişnui. Le promesse andranno mantenute — Le promesse dovranno essere mantenute — Promisiunile vor trebui respectate. iar particula reflexivă se adaugă infinitivului: Non ho voluto rassegnarmi — N-am vrut să mă resemnez. volere — a vrea. Voi potete comprare i biglietti dall'agenzia turistica — Voi puteţi cumpăra biletele de la agenţia de turism. Se numesc de modalitate pentru că arată caracterul necesar. 2) Verbul modal se consideră o singură unitate cu infinitivul. necesitatea acţiunii verbului şi în acest caz poate fi înlocuit cu sintagma dover essere: Il medico va richiamato di nuovo — / / medico deve essere richiamato di nuovo — Medicul trebuie (să fie) chemat din nou . şi pi. intenţional al îndeplinirii acţiunii verbului următor: — Non posso venire — Nu pot să vin . Perché non hai saputo difenderti? — De ce nu ai ştiut să te aperi? Solevamo passeggiare ogni sera — Obişnuiam să ne plimbăm în fiecare seară. Non ho voluto offenderti — Nu am vrut să te jignesc . Dacă infinitivul este un verb la diateza reflexivă. Nunzio potrebbe spedire il pacco per via aerea — Nunzio ar putea să expedieze pachetul par avion. Devi ascoltare i tuoi — Trebuie să-i asculţi pe ai tăi . sapere — a şti (cînd este sinonim cu potere). Dar în construcţii la diateza reflexivă urmea­ ză regula dublei construcţii : Ho saputo ritirarmi in tempo —*• Mi son saputo ritirare in tempo — Am ştiut să mă retrag la timp. la timpurile compuse. cu: II pacco potrebbe essere spedito da Nunzio per via aerea — Pachetul ar putea să fie expediat de Nunzio par avion . în acest caz auxiliarul este avere. In acest caz construcţia este: Non mi son potuto rassegnare — Nu m-am putut resemna. cu Quella partita a scacchi voleva essere vinta da Franco — Franco voia să cîştige acea partidă de şah . deci se con­ struieşte cu auxiliarul avere: Non ho saputo resistere alla tentazione — N-am ştiut să rezist ispitei. volere. Verbele auxiliare de modalitate § 138 O serie de verbe ca: dovere — a trebui. verbul modal poate avea o dublă construcţie: 1) Verbul modal este considerat ca un verb independent .

se foloseşte indica­ tivul în următoarele cazuri. 186 . concrete. Folosirea impersonală a verbelor personale § 139 în afară de verbele impersonale propriu-zise (vezi § 109 A) toate verbele personale al căror subiect este uman general şi indefinit se pot transforma în verbe impersonale: Uno (qualcuno) ride—Unul (cineva) rìde — Si ride — Se rìde. Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ § 140 Modul indicativ indică fapte. si è camminato — s-a mers. în propoziţiile subordonate. Transformarea este valabilă pentru > o propoziţie ce are verbul la pers.Si è scritto — S-a scris . prezent sau viitor. Avresti dovuto dirglielo — Glielo * avresti dovuto dire — Ar fi trebuit să i-o spui . se construieşte întot­ deauna cu auxiliarul essere. Ha saputo informarti —>• Ti ha saputo informare — A ştiut să te informeze.a sg. si è mangiato — s-a mîncat. (vezi şi § 92. de vînzare bicicletă. a I l I . Tu non puoi aver dimen­ ticato tutto — Tu nu poţi (nu se poate) să fi uitat tot. prin analogie cu si reflexiv. Uno ha * scritto -s. Cercasi interprete— Se caută interpret . si crede — se crede. Formele pronominale sau adverbiale atone care determină infini­ tivul sînt a t a ş a t e — î n poziţie enclitică — la auxiliarul infinitivului: Tu devi avermelo detto — Tu trebuie să mi-o fi spus . si è detto — s-a spus. B). Non posso scrivergli —+ Non » gli posso scrivere — Nu-i pot scrie. Affittasi appartamento — De închiriat apartament.derlo — lo voglio cedere — Vreau să-1 văd . Verbele dovere. Verbele dovere şi potere atunci cînd sînt urmate de un verb la infi­ nitiv perfect arată că acţiunea verbului este posibilă şi probabilă: Essi devono essere partiti — Ei trebuie să fi plecat . şi constă în înlocuirea subiec­ tului indefinit prin si: sì dice — se spune. expri­ mate la un timp trecut. în propoziţiile principale indicativul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca si în limba română. acţiuni reale. potere urmate de un infinitiv perfect nu apar niciodată la un timp compus. Si pasiv poate apărea în poziţie enclitică în expresii de tipul: Ven­ desi bicicletta — Se vinde. Egli può averla veduta — El poate s-o fi văzut. si vende— se vinde etc. Uno ha mangiato i panini — Si sono mangiati i panini — S-au mîncat sandviciurile. Si impersonal. indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb : Uno ba camminato — Si è camminato — S-a mers .

sau o constatare: vedere — a vedea. în propoziţii subiective cînd acestea conţin în principală unul din verbele: accadere. se foloseşte modul indicativ: Avenne che una sera gli capitò in casa un gatto — S-a întîmplat că într-o seară i-a picat în casă o pisică: E ' vero che sono riuscito a vincere la gara di canzonette — E adevărat că am reuşit să ciştig con­ cursul de canţonete. guardare — a privi. giurare — a jura. în propoziţiile circumstanţiale cauzale se foloseşte: a) indica­ tivul atunci cînd cauza este prezentată drept reală! Dobbiamo mangiare perché è già. rendersi conto — a-şi da seama. 4. In propoziţiile circumstanţiale temporale se foloseşte indica­ t i m i : Glielo dirò non appena lo vedrò — Am să-i spun îndată ce am té-1 rad. sostenere — a susţine. si narra -— se povesteşte. Si accorse che era giunto troppo tardi — îşi dădu seama că ajunsese prea tîrziu. dire — a zice. tardi — Trebuie să mîncăm pentru că este deja tîrziu . avvenire. în propoziţiile circumstanţiale de loc se foloseşte atît modul indi­ cativ: Ritornerò là dove avevo avuto buona accoglienza — Am să mă întorc acolo unde fusesem bine primit. sau expresii verbale ca: è certo — este sigur. è vero — este adevărat. în propoziţia subordonată se foloseşte: a) indica­ i tivul dacă propoziţia principală indică certitudine: Quando un triangolo ha tre lati uguali si dice che questo triangolo è equilatero — Gînd un triunghi are trei laturi egale se spune că acest triunghi este echilateral . 187 . è noto — este cunoscut. B. b) conjunctivul dacă principala indică incertitudine: S dice che Maria abbia sbagliato ai calcoli — Se spune că Maria a greşit la calcule. Gînd predicatul principalei este însă de tipul si dice — se spune. sentire — a auzi. 3. 2. comunicare — a comunica. considerare — a considera. accorgersi — a băga de seamă. succedere — a se întîmpla. sapere — a afla. G. b) conjunctivul atunci cînd cauza este prezentată ca fiind ireală: Dobbia­ mo mangiare non perché sia tardi. avvertire — a avertiza.A. în propoziţiile completive directe dacă acestea depind de verbe care exprimă o afirmaţie de tipul: affermare — a afirma. ma perchè abbiamo fame — Trebuie să mîncăm nu pentru că ar fi tîrziu ci pentru că ne este foame. udire — a auzi. assicurare — a asigura. se ştie. ascoltare — a asculta. în propoziţiile circumstanţiale consecutive este folosit modul indicativ: La pentola era così calda che ti scottava le mani — Oala era atît de fierbinte încît îţi ardea mîinile. în propoziţiile circumstanţiale întîlnim următoarele situaţii: 1. cît şi modul conjunctiv: Trovo amici dovunque io vada — Găsesc prieteni oriunde m-aş duce. în expresii care indică certitudinea. constatare — a constata: Ti assicuro che gli occhiali furono rotti da mio fratello — Te asigur că ochelarii au fost sparţi de fratele meu.

dubitare — a se îndoi. in caso di emergenza. Non so se sarebbe meglio restare a casa o andare al cinema — Nu ştiu dacă ar fi mai bine să rămîn acasă sau să merg la cinema. NOTĂ: Pentru alte situaţii a se consulta şi periodul ipotetic (§214). 6. non vengo più con te — Dacă plîngi nu mai vin cu t i n e . b) dacă ipoteza este ireală se poate folosi doar imperfectul indicativ: Se me lo chiedevi. ijle quali — care: Questo è un libro che vorrei leggere — Aceasta este o carte pe care aş vrea să o citesc. nesiguranţă. a avea dubii. nu se foloseşte niciodată pentru exprimarea unei readităţi sigure. în propoziţiile subordonate condiţionalul se foloseşte în următoarele cazuri: A. b) subiectul din regentă exprimă o certitudine sau o aserţiune: Maria si accorge che andrebbe con piacere al mare — Maria îşi dă seama că s-ar duce cu plăcere la mare. NOTĂ A se vedea şi construcţiile similare cu conjunctivul (209. î n propoziţiile principale condiţionalul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca în română. se foloseşte modul condiţional dacă: a) subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului din regentă: Dubito che tu. ţi-1 puteam oferi.* C. ai face ceea ce trebuie . întrucît depinde de o condiţie.5. în caz de urgenţă. insistere — a insista. Non vedo perché dovrebbe partire — Nu văd de ce ar trebui să plece . î n propoziţiile circumstanţiale condiţionale este întrebuinţat: a) modul indicativ dacă ipoteza este considerată ca fiind reală: Se tu verrai con noi ti faremo una sorpresa — Dacă t u vei veni cu noi. ii fia quale — care. In propoziţiile completive directe în aceleaşi cazuri ca în română: So che non gli piacerebbe — Ştiu că nu i-ar plăcea. 211) Folosirea modului condiţional § 141. lamentarsi — a se plinge. îţi vom face o surpriză . în propoziţiile modale şi comparative se folosesc construcţii cu ajutorul modului indicativ: Il viaggio fu più lungo di quanto (non) pensavo — Călătoria a fost mai lungă decît mă gîndeam . B. Se piangi. Condiţionalul este un mod folosit spre a indica e acţiune care nu ştim dacă se va desfăşura sau nu. posibilitate. 188 . dorinţă. în propoziţiile relative introduse de pronumele relative che — care. faresti quello che si deve — Mă îndoiesc că tu. în propoziţiile completive indirecte după verbe ca: accorgersi — a-şi da seama. deci se foloseşte mimai spre a exprima îndoială. te lo potevo offrire — Daca mi-1 cereai. Il sole è tanto brillante quanto lo era mille anni fa — Soarele este tot atît de strălucitor cît era şi acum o mie de ani.

dat fiind că. în anumite situaţii condiţionalul din subordonată poate fi înlocuit de un timp al modului indicativ: Vieni quando puoi — Vino cînd poţi. probabilă sau nesigură. dai momente che. Folosirea modului conjunctiv § 142 Conjunctivul este un mod care se întrebuinţează spre a expri­ ma o acţiune posibilă. NOTĂ: 1. nel momento in cui — în momentul în care. cît şi în subordonate (cu precădere). întrucît. poiché — întrucît. siccome — întrucît. modul condiţional poate avea înţeles de viitor. visto che — dat fiind că: Avvertimi in tempo. în propoziţiile subordonate.D. nessuno lo crederà — La ceea ce o să spună. deoarece. 2. man mano che—pe măsură ce. d) în circumstanţialele de mod introduse de adverbul come: Hai fatto tutto. este introdus modul condiţional: La madre venne quando meno ^'avrebbero voluto — Mama a venit cînd ei ar fi dorit-o cel mai puţin . dorită. 3. tutte le colte che—ori de cîte ori dal momento che — din moment ce. a quello che — la ceea ce. In propoziţiile circumstanţiale modul condiţional este folosit în următoarele situaţii: a) în circumstanţialele de timp după conjuncţiile sau locuţiunile: quando — cînd. per quello che — în ceea ce. nimeni n-o să-1 creadă. a quanto — după cît : A quello che direbbe. e) în circumstanţialele limitative introduse de: secondo che — după ceea ce. dato che — dat fiind că. potrivit modelului: Regentă Subordonată Un timp trecut la indicativ + Condiţional perfect Exemple : Mi disse che sarebbe venuto in macchina — Mi-a spus că o să vină cu maşina. perché potrei assumere altri impegni — Anunţă-mă din timp. 189 . Modul condiţional nu se foloseşte în propoziţii condiţionale. 4. b) în circumstanţialele de loc introduse de adverbul dove: In quella li­ te non sapevano dove sarebbero giunti — In cearta aceea nu ştiau pînă unde vor ajunge. aşa cum se întîmplă în limba română (a se vedea şi periodul ipotetic § 214). giacché — fiindcă. în limba română condiţionalul perfect din subordonată se traduce prin viitor în construcţiile de tipul celor indicate anterior. c) în circumstanţialele cauzale introduse de conjuncţiile: perché — pentru că. Poate fi folosit atît în propoziţii principale. mentre — în timp ce. şi locuţiunile: per il fatto che — pentru faptul că. come avrei voluto fare io — Ai făcut totul cum aş fi v r u t să fac eu. presupusă. pentru că aş putea să-mi asum alte obligaţii . Mi hai promesso che non avresti fatto tardi — Mi-ai promis că nu vei întîrzia. dopo che — după ce.

ancorché — deşi . Temo che sia troppo tardi — Mă tem că-i prea tîrziu. In propoziţiile subiective cerute de verbe ca: occorrere — a fi necesar. solo. Ti piaccia o no. lamentarsi — a se plînge. B. necesitate. credere — a crede. — Acela era singurul lucru ce se putea face: Non c'è nessuno che mi possa aiutare? — Nu-i nimeni care să mă poată ajuta? E. Che abbia cambiato. In propoziţiile completive indirecte cerute de verbe ca: accor­ gersi — a-şi da seama. b) concesive : benché/sebbenelquantunque — deşi . preferire — a prefera. sperare — a spera. avanti che — mai înain­ t e c a . Sarebbe meglio che gli parli io stesso — Ar fi mai bine să-i vorbesc eu însumi. essere possibile — a fi posibil. ordin. trebuie să pleci. essere meglio — a fi mai bine. Bisognerà che si deeida una buona volta — Va trebui să se hotărască o d a t ă .chefaccia ? — Ce vrei (tu) să fac (eu) ? . o nuanţă de apreciere subiectivă: E ' possibile chi grandini — Este posibil să cadă grindină. dorinţă. Se foloseşte în următoarele situaţii: A. î n propoziţiile relative restrictive dacă propoziţia respectivă in­ dică un substantiv determinat de adjective ca: primo. nessuno sau de adjective la superlativ relativ Questo è il più stupido film che io abbia visto — Acesta este cel mai prost film pe care l-am văzut . fie că nu. finché — pînă cînd: Vi aiuto finché si possa — Vă ajut pînă cînd.. suporre — a presupune etc.In propoziţiile principale se foloseşte în construcţii de tipul: Magari facesse più fresco — Măcar de-ar fi mai răcoare . 190 . essere bene — a fi bine. nonostante che — în ciuda faptului că . Si lamentava che non tutti gli prestassero attenzione — Se plîngea că nu toţi îi dădeau atenţie. ultimo. După conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale : a) temporale : prima che — mai înainte ca . anche se — chiar dacă . essere male — a fi rău. unico. C. dacă subiectul comple­ tivei nu este identic cu subiectul verbului regent şi dacă verbul principal exprimă: incertitudine. conjunctivul apare în cazul că acţiunea subordonatei este incertă sau numai posibilă. bisognare — a trebui. In propoziţiile completive directe după verbe ca: volere— a vroi. sapere— a şti (cu înţelesul de essere consapevole — a fi conştient sau avere conoscenza — a avea cu­ noştinţă). t e a m ă : Dubito che tu abbia fatto questo dolce — Mă îndoiesc că ai făcut prăjitura aceasta . Insistoche ve ne andiate subito — Insist să plecaţi imediat . Volete che io venga con voi— Vreţi ca eu să vin cu voi . se p o a t e . illudersi — a-şi închipui. essere peccato — a fi păcat. dacă verbul regent exprimă incertitudine. In propoziţiile subordonate. insistere — a insista. D. essere difficile — a fi greu etc. Credo che basti per oggi — Cred că-i de ajuns pentru astăzi . idea ? Să se fi răzgîndit ? . Quella era l'unica cosa che si potesse fare. dubitare — a se îndoi etc. devi andartene — Fie că-ţi place. essere probabile — a fi probabil. dacă subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului regent: Cosa vuoi.

malgrado che — deşi, în ciuda faptului că: Benché lo desiderassi non potei andare al film — Deşi doream, nu m-am putut duce la film ; e) modale: come se — ca şi cum; quasi che — aproape, ca şi c u m ; senza •che — fără ca: Sono venuto senza che loro lo sapessaro — Am venit fără ca ei s-o ştie ; d) consecutive : injdi modo che — astfel ca ; di maniera che — în aşa fel încît: La mamma sistema i capelli di maniera che non si veda la ciocca bianca — Mama îşi aranjează părul în aşa fel încît să nu i se vadă şuviţa albă; e) finale: affinché/acciocché/perché/onde — pentru ca: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea spre a-ţi aminti de mine ; f ) condiţionale : nel caso che — în caz că ; qualora — •dacă ; a meno che — numai dacă ; salvo che — afară de cazul cînd ; purché cu condiţia ca: Arriverò in tempo, salvo che non succeda qualcosa — Voi ajunge la timp, numai să nu se întîmple ceva ; Veniamo da voi purché non nevichi — Venim la voi dacă nu ninge (cu condiţia să nu ningă) ;
NOTĂ» Conjuncţia condiţională se impune (în afara cazurilor prezentate la folosirea indicativului) o construcţie cu modul conjunctiv în funcţie de simultaneitatea, ante­ rioritatea sau posterioritatea acţiunii (a se vedea capitolul intitulat periodul ipotetic).

g) comparative: più di quanto — mai mult decît; meno di quanto— mai puţin decît: Agata studia più oggi di quanto abbia studiato la settimana scorsa — Agata învaţă mai mult astăzi decît a învăţat săptămîna trecută.

Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv
§ 143 în afara verbelor modale care se construiesc cu infinitivul, foarte multe alte verbe cer construcţia cu infinitivul. Am putea împărţi construcţiile cu infinitivul după cum urmează: I. construcţii verb - j -j- verb la infinitiv, cele două verbe avînd subiect unic II. construcţii •verb + verb la infinitiv, cele două verbe avlnd subiecte diferite.

I. Construcţii verb + verb la infinitiv, cele două verbe avtnd subiect unic :
Din această categorie fac parte: A. Verbe ca: desiderare — a dori, preferire — a prefera, amare — a iubi ; a-i face plăcere, gradire — a accepta, favorire — a binevoi, ardire — a cuteza, osare — a îndrăzni, sapere — a şti (cu înţelesul essere capace — a fi în stare), dovere — a trebui, potere — a putea, solere — a «©bişnui -f infinitivul (fără prepoziţie) cu condiţia ca subiectul din su191

:

bordonată să fie identic cu subiectul verbului din regentă: Preferisco mangiare alle due — Prefer să manine la două ; Cosa vuoi fare ? — Ce vrei să faci ? ; Favorisca venire con noi — Binevoiţi a veni cu noi ; Non ardisco riparare la stilografica — Nu cutez să repar stiloul ; Io desidero scrivere ai miei — Eu doresc să scriu alor mei ; Non oso venire con voi — Nu îndrăznesc să vin cu voi ; Non so sbrigarmi in questa faccenda — Nu sînt în stare să mă descurc în această treabă. De reţinut că unele dintre verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei nu este identic cu subiectul propriu al ver­ bului din regentă : Preferisco (io ) che egli mangi alle tre — Prefer ca el să mănînce la ora trei ; Desidererei (io ) che Marina facesse subito la spesa — Aş dori ca Marina să se ducă imediat după cumpărături. B. Verbele care indică momentul acţiunii verbului următor introduc construcţii cu prepoziţiile a sau di Verb + a + infinitiv citească forţă. să bom­ din nou

continuare: Continuò a leggere il giornale — A continuat să ziarul. iniziare: Iniziai a soffiare con forza — Începui să suflu cu seguitare: Seguitava a borbottare contro di noi — Continua bane împotriva noastră. riprendere: Ho ripreso a cucire il vestito — M-am apucat să cos la rochie. Verb + di + infinitiv

cessare: Cessa di mangiare oral — încetează cu mìncatul acumi smettere: Smise di guardarlo in faccia — încetă de a-1 mai privi în aţă. finire: Finisci di urlare — Termină cu urlatul. terminare: Terminammo in due ore di far pulizia — Am terminat în două ore să facem curăţenie. NOTĂ: Auxiliarul verbului regent este întotdeauna avere. Verbele din această categorie nu pot fi urmate de alte verbe la infinitivul perfect. C. Verbele tranzitive. In funcţie de prepoziţia cu care sînt introduse, infinitivul apare în construcţii ca: Verb -f- a -f192 infinitiv

imparare: Imparammo difficilmente a cucinare — Am învăţat cu greu să gătim. provare: Provai a dirgli la ferità — Am încercat să-i spun adevărul. Verb -f- di + infinitiv cercare: Non cercare di scappare — Nu încerca să fugi. credere: Credo di averle detto tutto — Cred că i-am spus totul. dimenticare: Hai dimenticato di metter sale — Ai uitat să pui sare. ricordare — Bicordo di averti offerto un nastro magnetico — Imi amintesc că ţi-am dat o bandă de magnetofon. sperare: Spero di tornare presto — Sper să mă întorc curînd.
NOTĂ: 1. Unele din verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei este diferit de subiectul propriu al verbului din regentă: Credo che egli abbia detto tutto — Cred că el a spus totul; Speravano che tornassimo presto — Sperau să ne întoarcem repede; dar şi: Credo che io l'abbia visto — Cred că eu l-am văzut, unde cele două subiecte sînt identice. 2. Pronumele atone ce determină infinitivul sînt întotdeauna enclitice la res­ pectivul infinitiv: Rifiuto di dirti bugie — Refuz să-ţi spun minciuni; Spero di aeergli fatto un servizio — Sper că i-am făcut un serviciu. 3. Verbele amare, desiderare, gradire, preferire, precum şi verbele intranzitive ardire, osare se pot construi cu un infinitiv însoţit sau nu de prepoziţie: Desidero di parlarti io — Doresc să-ţi vorbesc eu ; Io desidero parlarti — Eu doresc să-ţi vorbesc ; Amo di star solo — îmi place să stau singur; Amo passeggiare — îmi place să mă plimb. D. Verbele intranzitive. I n funcţie de prepoziţia cu care se i n t r o d u c , infinitivul a p a r e în construcţii c a :

Verb + a -f- infinitiv esitare: ţisito a proporgli ciò — Ezit să-i propun aceasta. tardare: Non tardò a rispondermi — N-a întîrziat să-mi răspundă. riuscire: Non riesco a riparare il fornello a gas — Nu reuşesc să repar aragazul. Verb -+: di + infinitiv pensare: Penso di offrirti un dolce — Mă gîndesc să-ţi ofer o pră­ jitură. accorgersi: Si accorge di non capire il perché -r- îşi dă seama că nu înţelege cauza. 193

vergognarsi: H i vergogno di avere p e r d u t o il tuo quaderno di appunti Mi-e ruşine că ţ i - a m p i e r d u t caietul d e n o t i ţ e . NOTĂ

1. Unele verbe intranzitive construite cu prepoziţiile di, a + infinitivul admit transformarea în subordonată, construcţia devenind: die + indicativ sau conjunctiv

Mi accorgo di sbagliare — Mi accorgo che sbaglio — îmi dau seama că greşesc; Mi accorgo di aver sbagliato — Mi accorgo che ho sbagliai:) — îmi dau seama că am greşit ; Dubito di averlo visto — Dubito che l'abbia visto - Ma îndoiesc că l-am văzut. 2. Formele pronominale şi adverbiale atone care determină infinitivul sînt enclitice ataşîndu-se numai infinitivului ; Nori riesco a muoverla, — Nu reuşesc s-o mişc; Mi vergogno di averti mentito — Mi-e ruşine că te-am minţit. Fac excepţie verbele andare, stare şi venire la timpurile simple, poziţia formelor pronominale atone putînd fi sau proclitică sau enclitică. Stava a, sentirmi — Mi stava a sentire — Mă asculta; Vieni a dirmelo in faccia — Vienimelo a dire in faccia — Vino să mi-o spui în faţă; Vado a vederlo — Lo vado a vedere — Mă duc să-1 văd. I I . Construcţii verb -f- verb la infinitiv, subiecte î n a c e a s t ă categorie diferite cele doua verbe avlnd

deosebim:

A. Construcţii în care infinitivul nu este i n t r o d u s de p r e p o z i ţ i e : B. Construcţii în care infinitivul este i n t r o d u s de o prepoziţie. A. Din a c e a s t ă p r i m ă g r u p ă fac p a r t e : a) verbele vedere, — a vedea, sentire — a simţi, udire — a auzi, ascoltare — a asculta, guardare —a privi -ţ- infinitiv. De cele m a i m u l t o ori subiectul din s u b o r d o n a t ă nu este i d e n t i c cu subiectul verbului din r e g e n t ă : Hai visto venire le raggazze oggi? — Le-ai v ă z u t p e fete v e n i n d a s t ă z i ? ; Non h o udito c h i a m a r e nessuno — N-am a u z i t p e nimeni chem î n d . Să se observe că subiectul infinitivului se află i n cazul a c u z a t i v : v e r b u l se t r a d u c e , în r o m â n ă , p r i n g e r u n z i u : Sento s u o n a r e il pianoforte — A u d p i a n u l cîntînd. Subiectul infinitivului p o a t e fi înlocuit p r i n t r - u n p r o n u m e a t o n care p r e c e d ă verbul r e g e n t : L a vedo piangere — O v ă d p l î n g î n d , sau care u r i n e a z ă v e r b u l u i r e g e n t : Vedendola, piangere — Văzînd-o plîngînd. Dacă subiectul v e r b u l u i din s u b o r d o n a t ă este indefinit, el se o m i t e în i t a l i a n ă . î n r o m â n ă , în a c e a s t ă s i t u a ţ i e , gerunziul este înso­ ţ i t de p r o n u m e l e indefinit -se: Ho sentito dire che... — A m a u z i t spun î n d u - s e că ... NOTĂ în mod asemănător verbelor vedere, sentire, udire etc. se comportă adverbul ecco: Ecco arrivare Eia— lat-o venind pe Eia -> Eccola arrivare— Iat-o venind; Ecco Eia che arriva — Iat-o pe Eia care vine -• Ecco che arriva Eia — Iată că vine Eia. 194

b) Verbele fare, lasciare -f- infinitiv. In această situaţie deosebim: subiectul care se referă la infinitiv se poate afla: 1) fie în cazul acuzativ, dacă verbul la infinitiv nu este însoţit de un complement direct: Io faceio scrivere Paolo — Eu îl pun pe Paolo să scrie ; Io lascio dire Monica — Eu o las pe Monica să zică (vorbească), 2) fie în cazul dativ, dacă verbul de la infinitiv este însoţit de un complement direct : Io faccio a Paolo scrivere la lettera — Eu îl pun pe Paolo să scrie scrisoarea ; Lasciò a Monica dire tutto quello che voleva — O lăsă pe Monica să zică tot ceea ce voia. NOTĂ 4) A se reţine că în limba română traducerea este unitară pentru ambele ca­ zuri: îl pun sâ ... (acuzativ, dativ), o las (lăsă) să ... (acuzativ, dativ). 2) Subiectul infinitivului poate fi absent: Fece scrivere una lettera — Puse să se scrie o scrisoare ; Lasciò dire tutte le bugie — Lăsă să se spună toate minciunile. 3) Atît subiectul cit şi obiectul infinitivului pot fi înlocuite prin pronume atone conexate verbului lasciare sau fare; exemple în cazul acuzativ: Io Io lascio vedere — Eu îl las să vadă ; Io la lascio vedere — Eu o las sâ vadă ; Io lo faccio bere — Eu îl pun să bea; Io la faccio fiere — Eu o pun să bea, şi exemple în cazul dativ ; Io glielo lascio vedere — Eu i-1 las să vadă ; Io gliela lascio vedere — Eu i-o las să vadă ; Io glielo faccio mangiare — Eu pun să-1 mănînce ; Io gliela faccio mangiare — Eu pun să o mănînce. în cazurile de mai sus, verbul fare nu are înţeles de produrre — a produce, ci este sinonim cu: obbligare (uno a far qualcosa — a obliga pe cineva să facă ceva), determinare (uno a far qualcosa — a determina pe cineva să facă ceva) ; verbul lasciare nu are înţeles de abbandonare — a lăsa, a abandona, ci mai curînd este sino­ nim cu permettere, non impedire (a uno di far qualcosa — a permite, a nu împiedica de a se face ceva). B. în această categorie se includ construcţiile verb -j- prepoziţie + verb la infinitiv din care deosebim: Verb -f- a + infinitiv

aiutare: Aiuto mio fratello a scrivere — Il ajut pe fratele meu să scrie. decidere: Decidesti ad aiutarla — Te-ai hotărît s-o ajuţi. mandare: Timando a comprare il pane — Te trimit să cumperi pîine. mettere: Mettilo a lavorare — Pune-1 să muncească, pune-1 la treabă. dare: Ti do ad intendere — îţi dau de înţeles. insegnare: Vi insegno a scrivere correttamente — Vă învăţ să scrieţi corect. Verb -f di -f infinitiv

consigliare: Vi consiglio di attraversare solo sulle strisce — Vă sfă­ tuiesc să traversaţi numai pe zebră. 195

pregare: La prego di non fumare qui — Vă rog să n u f u m a ţ i aici. augurare: Auguro a Eva di riuscire agli esami — Ii urez Evei s ă r e u ş e a s c ă la e x a m e n e . dire: Gli disse di non dare più in prestito la stilografica — I-a zis să n u m a i î m p r u m u t e stiloul. telefonare: Gli telefonai di partire subito — li telefonai să plece imediat. vietare: Ci ha vietato di far rumore— Ne-a interzis să facem zgomot. NOTĂ 1) Formele atone care determină infinitivul se leagă numai de infinitiv: Dico a Gilda di scrivermi — îmi spun Gildei să-mi scrie. 2) Subiectul infinitivului (în dativ sau acuzativ) poate fi exprimat şi printr-un pronume aton conexat primului verb: Vi ho pregati di scrivere — V-am rugat sâ scrieţi. 3) Verbele care se construiesc cu prepoziţie + infinitiv cu subiect diferit, acceptă transformarea într-o propoziţie cu verbul la conjunctiv (prepoziţia dispărînd) : Prego Grazia di giungere presto ~* Prego Grazia che giunga presto — O rog să Grazia să ajungă repede ; Chiedo a Bruno di scrivere -» Chiedo a Bruno che scrira — îi cer lui Bruno să scrie. 4) Nu se poate face transformarea atunci cînd cele două subiecte sînt identice primul verb fiind reflexiv: Io mi auguro di cucinare bene gli spaghetti — îmi doresc să gătesc bine spaghetele.

Folosirea modului

gerunziu

Propoziţiile introduse de gerunziu pot fi: § 144 a) Propoziţii temporale: Camminando, pensavo alle sue parole — Mergînd (pe cînd mergem) mă gîndeam la cuvintele sale. b) Propoziţii cauzale: 1) este folosit gerunziul prezent pentru o acţiune simultană cu principala: Volendo vederla, le feci una telefonata — Vrlnd s-o văd (pentru că vroiam s-o văd) i-am dat un telefon ; 2) este întrebuinţat gerunziul perfect pentru o acţiune anterioară principalei: Essendo partiti troppo tardi, giunsero dopo la mezzanotte — Pentru că plecaseră prea tîrziu, au ajuns după miezul nopţii. c) Propoziţii concesive: In acest caz construcţia este: pure (anche) -f- gerunziu prezent sau perfect: Pur conoscendolo, non credevo che potesse bere tanto — Chiar cunoscîndu-1 (deşi îl cunoşteam) nu credeam că poate să bea a t î t ; Anche avendolo saputo non te lo avrei detto — Chiar dacă aş fi ştiut aceasta (aş fi ştiut-o), nu ţi-aş fi spus (spus-o). d) Propoziţii modale: Le parlava agitando le mani — îi vorbea dînd din mîini: Mi guardava sorridendo — Mă privea surîzînd. 196

. i genitori lo portarono all''ospedale — Fiind îngrijoraţi (întrucît erau îngrijoraţi) de sănătatea copilului.. părinţii l-au dus la spital. — Îngrijoraţi de sănătatea copilului .participiul perfect al verbului de conjugat şi capătă Înţeles cauzal sau temporal : Essendo preoccupati per la salute del figlio. Diventato ingegnere si accinse a studiare filosofia —Devenind {după ce a devenit) inginer s-a apucat să studieze filozofia..Folosirea modului participiu § 145 Toate construcţiile participiale provin din verbul essere la gerunziu -f. Uneori gerunziul poate lipsi: Preoccupati per la salute del figlio . ...

inoltre — în plus. în sensul că poate modifica sau determina mai bine un verb: Manovrava delicatamente i comandi — Mînuia comenzile în mod delicat .Mergi ciudat de încet. meno presto — mai puţin repede. assai vicino — foarte aproape. ADVERBELE DE MOD § 147 Principala caracteristică a acestor adverbe este faptul că sînt o „clasă deschisă" în sensul posibilităţii acestora de a se forma 198 . pe deasupra. subito — imediat : Vieni subito — Vino imediat. insieme — îm­ preună: Sono usciti insieme? — Au ieşit împreună? A. volentieri — bucuros. sempre — mereu : Leggeva sempre di notte — Citea în­ totdeauna noaptea. de negaţie. urmînd ca locuţiunile adverbiale să fie prezentate la fiecare grup de adverbe în parte: bene — bine: Non avete studiato bene il verbo — Nu aţi învăţat bine verbul. magari — cel puţin. Din punct de vedere formal. chiar. măcar: Lo aspetterò. più probabilmente — mai probabil. cu plăcere : Ha lavorato volentieri per tutta la giornata — A muncit cu plăcere toată ziua. meglio — mai bine: Elsa si sente meglio — Elsa se simte mai bine .ADVERBUL L'AVVERBIO § 146 Este una dintre părţile invariabile de vorbire. peggio — mai rău : Chi comincia male finisce peggio — Cine începe rău sfîrşeşte şi mai r ă u . de timp. în afară de aceasta: Il mare era in burrasca e inoltre la bar ca faceva acqua — Marea era furtu­ noasă şi în afară de aceasta barca lua apă . adverbele pot fi simple şi locuţiuni adverbiale . male— rău: Hai fatto male — Ai făcut rău . così — aşa: Perché fai così? De ce faci a ş a ? . La donna era straordi­ nariamente triste — Femeia era extraordinar de tristă. de afirmaţie. Unele adverbe au grade de comparaţie: molto lontano — foarte departe. de asemenea: Venite anche voi? Veniţi şi voi ? . magari dovessi restare qui tutta la notte — Ara să-1 aştept chiar de va trebui să rămîn aici toată noaptea . de loc. de cantitate. din punct de vedere semantic acestea se clasifică în adverbe de mod. Numele acestei părţi de vorbire indică o relaţie cu verbul. sau alt adverb: Cammini stranamente piano — . più tardi — mai tîrziu. mai importante. Iată doar cîteva dintre adverbele simple. anche — şi.

ADVERBELE DE TIMP . tastoni — orbeşte. presto — curìnd. farai ciò che ti dico io — Vrînd-nevrînd ai să feci ce-o să-ţi spun e u . pre­ sto — repede: Vieni presto da noi — Vino repede la noi. repede. chiaro — clar. di recente — recent r Sono ritornati di recente — S-au întors de curìnd . tosto — repede/iute. precum şi a capacităţii lor de a forma. pari — parimente — egal. basso — jos. allegro — al­ legramente -. a lungo —îndelung: Risero a lungo — Au rîs îndelung. di solito — de obicei: Di solito* io non mangio la aera — De obicei eu nu manine seara . in generale — în general : In generale. dopo] poi — după/apoi. a più non posso — pina mi mai poti. dopodomani! 19» . c) unele adverbe de mod se obţin folosind neschimbată forma mascu­ lină a adjectivelor: alto — sus. sicuro. Numeroase adverbe de mod se formează prin derivare. da lontano — de departe: Gli si sentiva il motore da lontano — I se auzea motorul de departe. oggi (oggi giorno ) — astăzi. Ho parlato chiaro — Am vorbit clar. tardi — tîrziu. chiaramente — clar. domani — mîine. <celere — celermente — iute.§ 1-18 Cele mai frecvente adverbe de timp sînt: ora/adesso — acum subito — îndată/imediat.din oricare adjectiv calificativ: facile — facilmente — uşor. piano — încet. carponi sau carpone — de-a buşilea. certo — sigur. meno attentamente — (în mod) mai puţin atent. grade de comparaţie: più originalmente •— (în mod) mai original. De reţinut formarea specială a ad­ verbelor din adjectivele: benevolo — benevolmente — binevoitor. Practic sufixul -mente poate fi adăugat aproape tuturor adjectivelor: Te lo dirò francamente — Am să ţi-o spun deschis . IM rondine volava basso — Rîndunica zbura jos . ieri — ieri. ' Locuţiuni adverbiale de mod mai importante: di nuovo — din nou? £" venuto di nuovo — A venit din non. Adjectivele terminate în -le şi -re pierd pe -e final în prezenţa sufixului -mente: facile — facilmente — uşor. după cum urmează: a) un prim grup se obţine prin adăugarea sufixului — mente la forma feminină a adjectivelor: sinceramente — sincer.vesel. caro — scump. non mi piace quello che fai — In general nu-mi place ceea ce faci. ginocchioni — în ge­ nunchi . (a) cavalcioni — călare: Avanzava carponi — înainta de-a buşilea . leggero — leggermente — uşor. ca şi adjec­ tivele. b) un alt grup de adverbe se formează cu aju­ torul sufixului -oni sau -one: bocconi — pe brìnci. pe di­ buite. Valtroieri — alaltăieri. Să se reţină şi următoarele construcţii: volente o nolente —vrînd-nevrînd: Volente o nolente. Strillava S più non posso — Striga cît îl ţinea gura. giusto — just. prima — mai înainte. nuovamente — din nou etc. forte — tare.

fie prin fost: E'gih arrivata — A sosit deja. colà — acolo . prietenul tatălui meu. la noi. dietro — în spate. mai are sens afirmativ: se traduce prin: vreodată. Dimmi se hai mai visto tale bellezza? Spune-mi dacă ai mai văzut vreodată o asemenea frumuseţe? 3) Giammai este forma de întărire a lui mai negativ: Non li dimenticherò giammai — N-am să te uit (absolut) niciodată. absolut niciodată nu va fi crezut mincinosul. dedesubt. din tntimplare: Chi mai l'avrebbe detto? Cine oare ar fi spus-o?. dentro — înăuntru . aproape. quassù — aici sus . donde — de unde. là — acolo.verb (fără altă negaţie) \ Mai e poi mai il bugiardo sarà creduto — Niciodată.posdomani — poimîine. mai -\. stasera — a s t ă .s e a r ă . Gliei' ho già detto — l-am şi spus-o . fuori — afară . într-o zi. davanti — in faţă înainte . quaggiù — aici jos . una volta — odată. înapoi . dove — unde .d i m i n e a ţ ă . aiurea: Mettilo daranti a 200 . giù — jos. un giorno. sotto — sub. stanotte — a z i . NOTĂ 1) Adverbul mai cînd are valoare negativă se comportă astfel: negaţie -\. poco fa — cu puţin (timp) în urmă: E'uscito poco fa — A ieşit de puţină vreme. mensilmente — l u n a r . laprima volta — prima oară: Non è la prima volta che te lo dico — Nu-i pentru prima oară că ţi-o spun. nottetempo — în timpul nopţii : La frutta fresca si trasporta notte tempo — Fructele proaspete se transportă în timpul nopţii. un giorno — într-o zi: Venne. sus. lontano — departe . quando — cînd. stamattina — a z i . su — sus.mai | Non vogliono studiare mai — Nu vor să înveţe niciodată. dubi­ tative. settimanalmente — săpt ă m i n a l : Ho fatto tardi — A m î n t l r z i a t . sempre — î n t o t ­ d e a u n a . 4) Già se traduce: fie prin deja. altrove — în altă parte. Saranno da noi stasera — V o r fi la noi în seara a s t a . lassù — acolo sus . dovunque — oriunde . Locuţiuni adverbiale de timp mai frecvente: di buon'ora — dis-de-dimineaţă: Si alzò di buon'ora — Se sculă cu noaptea-n cap . Sei mai stata a Oradea? Ai fost vreodată la Oradea? . lì. şi. Nessuno l'avrebbe mai detto — Nimeni n-ar fi spus-o vreodată. quivi — acolo . oare.verb -+. da dove. costì — aici . da noi l'amico di mio padre — A venit.n o a p t e . vicino — aproape . spesso — adesea. qua — aici . dappertutto — peste tot . aici alături. Via Manzoni già Benincasa — Strada Manzoni fostă Benincasa. mai — n i c i o d a t ă . d'ora in poi — de acum înainte: D'ora in poi dovrai ascoltare me!— De acum înainte va trebui să mă asculţi pe mine! ADVERBELE DE LOC § 149 Cele mai importante adverbe de loc sînt : qui. interogative. odinioară: C'era una Tolta — A fost odată . 2) Cînd se foloseşte (exclusiv) în propoziţiile condiţionale. sopra — deasupra. costà — aici. jos.

ne pot căpăta valoare de adverb de loc şi anume : ci. abbastanza — destul." în afară de valoarea adverbială ci. b) engros. era addor­ mentata — Oraşul. più — mai mult . de tot . sufi­ cient .) Ne cu înţelesul de: „de acolo. Basta. di sotto — pe (de). în general . tanto — atît . vi. vi urmate de verbul essere se traduc prin: „aexista a fi": C'era (ci era) fra i due una vecchia inimicizia — Exista între cei doi o veche duşmănie. troppo — prea mult . vi. qua se scriu întotdeauna fără accent (veti î 11BJ Particulele atone ci. niţel. all'ingrosso — a) în mod apro­ ximativ. press'a poco — aproximativ. quando ne uscimmo. (per) di là — pe acolo: Sono usciti per di là — Au ieşit pe acolo. affatto — a) cu totul. al minuto — cu amănuntul .Quando sti andato a Craiova? — Ci (vi) sono stato l'anno scorso — Cînd ai fost la Craiova ? — Am fost anul trecut (acolo. Dintre locuţiunile adverbiale de cantitate mai importante se amintesc: alVincirca — aproximativ. b) Non sono affatto contenta — Nu sînt deloc mulţumită. ne mai au şi funcţie pronominală aşa cum am văsuţ la capitolul despre pronume (a se vedea şi § 90). în acel loc. Qua dentro — Aici Înăuntru. 201 . deasupra: Le camere sono di sopra —Camerele sînt sus. cînd am ieşit (de acolo). spre a evita stîngăciile de traducere. aici"-. în acest loc. Passiamo per di sotto — Trecem pe dedesubt . di meno — mai puţin . Dintre cele mai frecvente amintim: molto — mult. din acel loc": La città. parecchio — mult . Traducerea în limba română a acestor particule pronominale nu este obligatorie decît în anumite situaţii. NOTĂ Piu este comparativul adverbului molto iar meno este comparativul adverbului poco: Oggi ho letto di più — Azi am citit mai mult. assai — a) destul . poco — puţin . un pic . NOTĂ Qui. al­ meno — cel puţin . aproape. Ci. in giro — în jur: Guarda in giro ! — Uită-te în jur ! ADVERBELE DE CANTITATE § 150 Pronumele nehotărite de cantitate pot funcţiona şi ca ad­ verbe de cantitate. ai mincat mult. hai mangiato molto — Destul. b) mult. era în întregime adormit. di più — mai m u l t . dedesubt: Vedi più sotto — Vezi mai jos. nicidecum: a) Era affatto preoccupato — Era foarte îngrijorat. Vado lontano — Mă duc departe . niente. foarte mult . quasi — aproape (mai că) . meno — mai puţin . di sopra — pe (de). alquanto — ceva. cu ridicata: Mancherò all'incirca un'ora — O să lipsesc cam o oră. vi cu înţelesul de: „tn acel loc. b) (precedat de negaţie) deloc. acolo. quanto — cît .te -— Pune-1 in faţa ta . acolo. Locuţiuni adverbiale de loc: (per) di qua — pe aici: Andiamo per di qua — Să mergem pe aici. Ci şi vi ca adverbe de loc sînt sinonime şi se traduc prin: „aici. nulla — nimic .

né — nici. se no. di certo — cu siguranţă: Verrete domani da noi? — Di certo! — Veţi veni mìine la noi? — Sigur! (Cu siguranţă!).. Nu este niciodată independent. dacă nu o. în acest caz. cit şi după acesta: Verrò domani. Intre non şi verb se pot intercala doar pronume atone: Non ti ho mai visto leggere — Nu te-am văzut niciodată citind. né voglio saperlo — Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu . pronume sau adjectiv negativ şi nu poate fi precedat de acestea. non oggi — Am sa vin mîine. già — da. Se poate afla atît înaintea verbului: Non posso dormire — Nu pot să dorm. înlocuieşte uneori pe e non: Non lo 'so. né . De reţinut şi următoarele expresii: Ti piace? — Sì e no — îţi place? — Da şi nu. nu pot să rîd . desigur. beninteso — bineînţeles: Certo che ho paura! — Sigur că mi-e frică! NOTĂ Si poate determina un substantiv sau un adjectiv înlocuind. non — nu. Devo uscire. Non ti piace nessun libro ? — Nu-ţi place nici o carte ?. Non è né dolce 202 . davvero— într-adevăr. chiar aşa.. certo — desigur. ADVERBELE DE NEGAŢIE § 152 No. exact: Questo è il nuovo direttore? — Per l'appunto! — Acesta este noul director? — întocmai!. non posso ridere — Rîzi ? — Nu. o întreagă propoziţie: Bella sì. e poi n o ! — Vii cu mine ? Nu şi iar nu ! Non este un adverb negativ aton (este neaccentuat în propoziţie). Vieni con me? — No.ADVERBELE DE AFIRMAŢIE § 151 Cele mai folosite adverbe de afirmaţie sînt : si — da . Non lo vedi neanche tu ? — Nu-1 vezi nici tu ? dar Neanche tu lo vedi — Nici tu nu-1 vezi ? Né. dar Nessuno scriverà — Nimeni n-o să scrie . proprio — întocmai. mi sgriderà mio marito — Trebuie să plec. nici. Se va spune deci: Non scriverà nessuno — Nu va scrie nimeni. sicuro — sigur. No înlocuieşte o propoziţie (ca în cazul adverbului de afirmaţie si) : Ridi? — No. Perché sorridi? — Perché sì! — De ce surîzi? lac-aşa! Locuţiuni adverbiale de afirmaţie: senza dubbio — fără îndoială: Venite con noi?— Senza dubbio! — Veniţi cu noi? — Fără-ndoială ! . aşa şi aşa. Perché non leggi? — Perché no! — De ce nu citeşti? — lac-aşa!. nu azi. să mă certe bărbatu-meu.. nici. Non precede în­ totdeauna orice alt adverb. dar Nessun libro ti piace ? — Nici o carte nu-ţi plac'e ? .. ma poco intelligente — De frumoasa e frumoasă. per l'appunto — tocmai. dar nu prea deşteaptă. appunto—întocmai.

evidentemente.Nu ţi-am mai scris . già— deja. nemmeno. sînt plasate între auxiliar şi participiu: Non ti ho più scritto --. se află înaintea acestora: Lo sentivo molto difficilmente — îl auzeam foarte greu. Cînd determină un adjectiv sau un alt adverb. Poziţia lui normală este însă după verb: Ha risposto subito — A răspuns imediat .. anche — şi. stă după acesta: Una donna così così — O femeie aşa şi aşa. evident . ca şi adjectivele. nemmeno — nici.. Non me lo hai mai detto — Nu mi-ai spus-o niciodată. evident. desigur . Marina è già partita — Marina a plecat deja.né mnaro — Nu-i nici dulce nici amar. 203 . e) poate fi introdus în structura propoziţiei cu condiţia ca adverbul să fie predeedat şi urmat de virgule: Agnese. grade de comparaţie : Comparativul de egalitate se exprimă (ca şi la adjective) cu ajutorul adverbelor corelative: (tanto).. văzuse totul. aveva visto tutto. quanto. — Agnese. Cînd determină o propoziţie. come: Tu ridi tanto facilmente quanto Giovanna — Tu rìzi tot atìt de uşor. mai — niciodată. Non mi sento punto bene — Nu mă simt deloc bine . Come ti sembra la canzone? — Mica male! — Cum ţi se pare cîntecul? — Nu-i deloc rău: Mi credi? Niente affatto! Mă crezi? — Absolut delocI Locul adverbelor în propoziţie § 153 Cînd determină un verb. E1 venuto personalmente — A venit (el) în persoană. evidentemente — Agnese văzuse totul. nu glumesc deloc. b) poate fi situat după propoziţie: Agnese aveva visto tutto. Anumite adverbe ca: più — mai. (così) . Volentieri le scriverei una lettera — Bucuros i-aş scrie o scrisoare. neppure: neanche — nici: Neanche tu lo sai — Nici t u n-o ştii. Cînd deter­ mină un substantiv. Neanche per idea — Nici gînd . ca Ioana. GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBELOR § 154 O serie de adverbe pot avea. Non lo dico mica per scherzo — N-o spun deloc în glumă. sempre — întotdeauna. neppure — nici. nici măcar: Neppure tu mi hai cisto — Nici măcar tu nu m-ai văzut. atunci cînd verbul se află la un timp compus. fie după acesta. NOTĂ A se reţine şi următoarele expresii: Neppure per sogno — Nici gînd. adverbul se poate afla fie înaintea verbului. adverbul: a) poate preceda întreaga propoziţie: Purtroppo sei venuto troppo tardi— Din păcate ai venit prea tìrziu . Cu ajutorul lui né sînt compuse adverbele: neanche. nici măcar: Non lo farei nemmeno per te — N-aş face-o nici măcar pentru tine..

assai bene — foarte bine (sau destul de bine) . bene — bine. più este precedat de multe ori de prepoziţia di: Queste scarpe. Alte exemple de comparativ (comparaţie între două elemente ale propoziţiei. assai più tardi — mult mai tìrziu . oggi. mol­ > to —• più — mai mult . Din această categorie cîteva adverbe formează comparativul în mod neregulat: bene —* meglio — mai bine. tuttfal più — cel mult. la superlativul absolut. costă mai mult.Tu ai clntat mai bine ca mine . Expresia per lo più se traduce în limba română prin „In general. în caz extrem. situate înaintea altui adverb : molto bene — foarte bine . maximum. poco — pochissimo — foarte puţin : Mi sento malissimo — Mă simt foarte rău. bene devine.Comparativul de superioritate se formează cu ajutorul adverbului più situat Înaintea adverbului comparat : adagio —> più adagio — mai încet. în mod obişnuit": Collabora per lo più con il suo amico — Colaborează în general cu prietenui său. Comparativul de inferioritate se formează cu ajutorul adverbului meno plasat înaintea adverbului comparat: meno spesso — mai puţin des. poco —* meno — mai puţin . Gînd este folosit singur. Superlativul absolut se formează. Ti ho visto in aula più spesso di quanto mi hai visto tu — Te-am văzut în aulă mai des decît m-ai văzut tu. lentamente —len­ tissimamente — foarte încet. al più tardi — cel mai tìrziu: Sarò da te alle sette. iar mole devine pessimamente— execrabil. Unele adverbe primesc sufixul — issimo direct la gradul pozitiv: bene — be­ nissimo — foarte bine . ancora più spesso — încă şi mai des . prin adăugarea sufi­ xului -mente la -issima (forma de feminin a superlativului absolut al adjectivelor): raramente — rarissimamente — foarte rar . Superlativul absolut se mai poate forma cu ajutorul adverbelor molto — foarte. sau între două propoziţii) : Tu hai cantato meglio di me —. ottimamente — excelent. în general. costano di più — Aceşti pantofi. spesso —*• più spesso — mai des. assai spesso — foarte des (sau destul de des) . de obicei sub formă de perifraze sau expresii : per lo meno — cel puţin . male — peggio — mai r ă u . Puţine adverbe însă se pot întîlni la comparativul de inferioritate. troppo tardi — 204 . ben più difficilmente — mult mai greu. al più tardi — Voi fi la tine la ora şapte. molto — mol­ tissimo — foarte mult . azi. assai — foarte. meno seriamente — mai puţin serios: Andiamo meno spesso al cinema quest'anno — Mergem mai rar la cinema în acest an. tardi —• più tardi — mai tìrziu. ben volentieri — (prea) bucuros . Formele de comparativ pot fi întărite cu ajutorul adverbelor molto (mai rar assai — mult. bene — prea. Superlativul relativ se foloseşte foarte rar. grandemente — raa^» giormente — in mai mare măsură: Oggi cammini meglio — Astăzi mergi mai bine. lent . troppo — prea. male — malissimo — foarte rău . cel mai tirziu. ancora — încă) aflate înaintea com­ parativului: molto meglio — mult mai bine.

poco —* pochino — (pochette ) — niţel. presto — prestino — repejor . benone — prea bine. piano —* pianino — lncetinel. ci Camminava lentissimamente. malaccio — crunt . sau Camminava estremamente piano. mai curînd. încetişor. cu sufixul -mente.prea tlrziu. Nu se recomandă ca ambele adverbe să fie formate. male — maluccio — > » cam rău . Anumite adverbe pot primi sufixe diminutivale sau augmen­ tative: bene — benino — binişor. . Nu se va spune Cammi­ nava estremamente lentamente — Mergea extrem de încet. mai degrabă : Sei giunto piuttosto tardi — Ai ajuns cam tirziu . abba­ stanza — destul de: Hai scritto abbastanza correttamente — Ai scris destul de corect. * în general adverbele pot doblndi un anumit grad de intensitate atunci cînd sînt însoţite de alte adverbe ca: piuttosto — cam. ni+ ţeluş . într-o singură propoziţie.

în afara prepoziţiilor. tra (cu varianta fra). 3. Prepoziţia nu are rol sintactic independent şi nu constituie ea însăşi o parte de propoziţie. su. Locuţiuni prepoziţionale în a căror componenţă intră. secondo — după e t c . cum sînt dentro — în. mediante — cu (ajutorul). di qua da — din­ coace de e t c Aceste locuţiuni prepoziţionale vor fi incluse. Prepoziţii proprii. în ordinea prezentării diferitelor tipuri de prepoziţii. în ceea ce priveşte. sopra — pe etc. fie după acestea. alte prepozi­ ţii: riguardo a — cu privire la. acelea care în afară de valoarea de pre­ poziţie propriu-zisă pot avea. che — ce e t c . în context. Gramaticile italiene clasifică prepoziţiile astfel: § 156 A. a. Piangere di dolore — A plînge 206 . . con. verbe.PREPOZIŢIA LA PREPOSIZIONE § 155 Face parte din seria de părţi de vorbire invariabile care se pot afla plasate fie înaintea unor substantive. in. B. valoare de adjectiv: lungo — de-a lungul. acelea care au în exclusivitate rolul de prepoziţie cum sînt: di. per. Prezentăm mai jos valorile pe care le pot avea prepoziţiile proprii: § 157 DI poate fi: 1. marcă a genitivului: II libro di Laura — Car­ tea Laurei . PREPOZIŢII PROPRII Prepoziţiile di. sau valoare de participiu prezent: durante — în (timpul). semn al partitivului : Compro delle cartoline — Cumpăr (nişte) ilustrate. per. ci intră în componenţa unei părţi de propoziţie ca element introductiv al acesteia. da. adverbe e t c . su. a unor adjective. da. pronume. în capitolele de faţă. valoare de conjuncţie: come — ca. di tradus prin de: Data di partenza — Data de plec are . A. in. 2. a. con unite cu articolul hotărît formează prepoziţiile articulate (vezi § 20). valoare de adverb (de aceea se mai numesc şi adverbiale). C. adverbe. părţi de vorbire ca: substantive. Prepoziţii improprii. Morir di fame — A muri de foame .

4. 7. Barca a motore — Barcă cu motor. vicino a — lîngă. Co­ noscere di vista — A cunoaşte din vedere. 5. de.verb la infinitiv: Smetti di parlare così— Încetează de a mai vorbi astfel. E' andato via di nascosto — A plecat pe furiş. a buon mercato — ieftin. 3. 4. Di se întîlneşte frecvent în expresii ca: di nascosto — pe ascuns. di notte — noaptea. assieme a — împreună cu. în urma: Cam­ minava silenzioso dietro a lei — Mergea tăcut în urma ei. Vado al mare — Merg la mare.. . 8. Si è recato dal medico — S-a dus la medic . andare a piedi — a merge pe jos . a tradus prin pe. — A fi amen­ dat cu . se traduce prin de.. dietro a — în spatele. Ha la lagrime agli occhi — Are lacrimi în ochi. invece di — în loc de. Ammirato da tutti — Admirat de toţi . 2. da + nume propriu de persoană (sau substantive indicînd per­ soane) se traduce prin la: Vado dai nonni — Mă duc la bunici . § 158 A poate fi: 1. a fianco di — alături de. Si mangerà alle otto — Se va mìnca la ora opt . poate forma un complement de timp dacă se află alături d e substantive specifice: di giamo — ziua. di là da — dincolo de . 6. § 159 DA — 1. 5. di buona voglia — de bună voie. de către: I versi scritti dal Pa­ sco/i — Versurile scrise de Pascoli. a tradus prin cu: Me­ lodia.. 2. 9. es­ sere di moda — a fi la modă. levarejtqgliere di mezzo — a înlătura. decit: E1 più alto di te — E mai înalt ca tine. 3. Noi abitiamo a Ploieşti — Noi locuim la Ploieşti .. pe la: Montare a cavallo — A se urca pe cai . la città di Roma — oraşul Roma. ad ogni modo — în orice caz . se mai foloseşte în construcţiile verb -\.verb la infi­ nitiv: Sono riuscito a convincerla — Am reuşit s-o conving. a tradus prin în: Pittura a olio — Pictură în ulei. prima di — înainte de. di buorì ora — dis-de-dimineaţă. Camminare a passi lenti — A merge cu paşi domoli .— In culmea . Locuţiuni prepoziţionale cu di: nel mezzo di — în mijlocul. de pe. Noi abitiamo da Giovanni — Noi locuim la Giovanni. Ornare di quadri—A împodobi cu tablouri . di qua da — dincoace de.. Expresii: an­ dare a spasso — a merge la plimbare . se mai foloseşte în construcţiile verb + a -f. da tradus prin de la..di -\. Essere assente ai eorsi — A fi absent de la cursuri . Al colmo di. Locuţiuni prepoziţionale cu a: accanto a — alături de.de durere . din: Torniamo dal 207 . a forza di (a causa ăi/per via di) — din cauza. 6. . di tradus prin din: Uscire di casa — A ieşi din casă. per mezzo di — cu ajutorul. Alle calende greche — La calendele greceşti . a carattere popolare — Melodie cu caracter popular . marcă a dativului: Si rivolge ai professore — Se adresează profesorului .. di tradus prin ca.. al di là — dincolo. Mulino a vento — Moară de vìnt . rfi tradus prin CK: Essere multato di. a tradus prin la: Penso a te — Mă gîndesc la tine. prepoziţia di mai poate introduce nume proprii cu funcţie de apoziţie: il mese di dicembre — luna decembrie. parlare ad alta voce — a vorbi (cu voce) tare . di primavera — primăvara.

în faptul zilei. 7. Scappare dall'afra parte — A fugi pe partea cea­ laltă . bi­ cicleta etc. Un libro per i bambini — O carte pentru copii. se tra­ duce prin cu (cu specială referire la mijloacele de transport) . 6. pentru: Compro le mele per mia madre — Cumpăr merele pentru mama . în jur de. Pesava sui cinquanta chili — Cîntărea cam 50 de kg . Sono partiti dalla Francia — Au plecat din Franţa . spre. 4.. da tradus prin cu: (arată o calitate permanentă) : La ragazza dagli occhi celesti — Fata cu ochii albaştri . poate fi întîlnită în următoarele situaţii: 1. 2. Casa dal tetto rosso — Casa cu acoperişul roşu . calitatea) : Macchina da scrivere — Maşină de scris . su tradus prin pe: Sdraiarsi sull'erba — A se întinde pe iarbă . in occasione di — cu ocazia . 4. da tradus prin pe: Entrare dalla finestra — A intra pe fereastră . cam pe la. Dipingeva dal modello — Picta după model. 3.) 3. da tradus prin de (arată scopul.mare — Ne întoarcem de la mare . Lottare per la pace — A lupta pentru pace . § 162 PER se poate traduce prin: 1. simplă sau articulată.substantiv: Bravo in biologia — Bun la biologie . da dove — de unde . 2. în: Sull'afa — Spre zori . su (-f. Sul tramonto — Cam pe la asfinţit. sau în locuţiuni prepoziţionale: in caso di — în caz de. decidere su due piedi — a hotărî pe loc. Irene contava sulle dita — Irina număra pe degete . Camminare in due — A merge în doi . Si preparò per la partenza (per partire) — Se pregăti de plecare. mettere in moto — a pune în mişcare. in luogo di — în loc de. se traduce prin in: Tornare in casa — A se întoarce (intra) în casă . su tradus prin cam. Ri208 . § 161 Prepoziţia SU. însoţeşte un adjectiv in construcţii de tipul adjectiv -fin -f. Ficcarsi in testa — A-şi băga în cap. vreo: Una signora sulla quarantina — O doamnă în jur de vreo patruzeci de ani .. Francesca da JRImini — Francesca de la (din) Rimini . Povero in parole — Sărac în cuvinte . din cauza . su în expresiile: parlare sul serio — a vorbi serios . § 160 IN: 1. Cane da caccia — Cline de vînătoare .substantiv care indică timpul) tradus prin cam în. se întîlneşte în expresii ca : andare in campagna — a merge la ţară . bicicletta ecc. Trattato sulla storia della musica — Tratat despre istoria muzicii. Locuţiuni prepoziţionale cu da: lontano da — departe de . 4.) — A merge cu maşina (trenul. Vengo da Braşov — Vin de la Braşov . Sto male per aver mangiato troppo — Mi-e rău pentru că am mîncat prea mult . In sul far del giorno — Spre ziuă. 5. andare su tutte le furie — a se înfuria. Stanza da bagno (cameră de) baie . Dotto in fisica — Savant în fizică. da tradus prin după: Ti riconosco dalla voce — Te recunosc după voce . subit . de: Ha lavorato per denari — A muncit pentru bani . 5. Andare in macchina (treno. al di là da — dincolo de : La nostra villa si trova al di qua dal fiume — Vila noastră se află dincoace de rîu. Scultura in marmo — Sculptură în marmoră . al di qua da — dincoace de . 2. Sala da pranzo — Sufragerie . su tradus prin despre: Una conferenza sulla Resistenza italiana — O conferinţă despre Rezistenţa italiană .

§ 164 Prepoziţiile FRA. 5. Spedire per posta — A expedia prin poştă . 7. in: Mettilo sopra il tavolo — Pune-1 pe masă. — Se ceartă între ei. pe. Tra. In direcţia.: moltiplicare per due — a înmulţi cu doi. per Io piu — în general. B. Sai che Vedificazione di questo ponte durerà per tre anni? — Ştii că con­ struirea acestui pod va dura trei ani ? § 163 CON se poate traduce prin: 1. Scrivere con la biro — A scrie eu pixul . cu: Lavorare con cura — A lucra cu grijă . Non prendermi per stupido — Să nu mă iei drept prost. 2. prendere per moglie — a lua de soţie . Arrabbiarsi con uno — A se supăra pe cineva . per scherzo — în glumă . Cînd con este urmat de un verb la infinitiv. Scrisse per mezz'ora — A scris (timp de) o jumătate de oră. 9. Tra nemici — Printre duşmani . fra sînt urmate de prepoziţia di atunci cînd introduc un pronume personal: Non c'è niente tra di noi— Nu este nimic între noi . per sentito dire — din auzite . Passai per il giardino — Am trecut prin grădină. dintre.fiutò per vergogna — A refuzat de ruşine. acesta se traduce prin gerunziu: Con lo sbagliare s'im­ para — Greşind se învaţă. printre: Il più grande fra tutti — Cel mai mare dintre toţi . de obicei . 3. Conoscersi per corrispondenza — A se cunoaşte prin corespondenţă . Tra vita e morte — Intre viaţă şi moarte . 2. după: Mandò in fretta per ii medico — A trimis în grabă după medic. asupra. Abito con i nonni — Locuiesc cu bunicii. drept: Passa per intelligente — Trece drept inteligentă . Dividere per cinque — A împărţi la cinci . Indică durata în urma intro­ ducerii unui complement de t i m p : Parlasti per tre quarti oVora — Ai vorbit trei sferturi de oră . per lo meno — cel puţin . Sarò di ritorno per le otto — Am să mă întorc pe la opt . ca. uno per uno — unul cîte unul . din partea mea. la: Partire per Costanza — A pleea la Constanţa . Fra qualche settimana — Peste/în cîteva săptămîni. Alte cazuri de folosire a prepoziţiei per: per me — despre mine. tre per cento — trei la sută . PREPOZIŢII IMPROPRII Pintre cele mai cunoscute prepoziţii amintim: § 165 a) SOPRA — pe..ssere in collera con uno — A fi supărat pe cineva . 3. TRA (mai utilizată fiind tra) sînt sino­ nime: se traduc prin: 1. pe: E. Litigano tra di loro. deasupra. in (temporal): Fra due ore — în/peste două ore. Ti scambiavo per (un ) poeta — Te luam drept poet . Strofinarsi con Vasciugamano — A se şterge/a se freca cu prosopul . Abita sopra il negozio — Locuieşte deasupra 209 . intre. 4. 6. la: Parlare per telefono — A vorbi la telefon . prin: Uscì per la porta principale — A ieşit pe uşa principală . Congratularsi con qualcuno — A felicita pe cineva. peste. Il bambino si butta per terra e si muse a urlare — Copilul s-a aruncat pe jos şi a început să urle. 8.

pe sub: Ridere sotto i baffi — A rìde pe sub mus­ tăţi . n) DURANTE — în timpul: Hanno litigato durante il lavoro — S-au certat în timpul lucrului. înaintea: Davanti al giudice — în faţa judecătorului.) — A fi împotriva. 1) SENZA se traduce prin fără. spre: Navigare verso ovest — A naviga spre vest. Contro il progetto — împotriva proiectului : Contro agli amici — împotriva prietenilor . se con­ struieşte numai cu pronume sau substantive în dativ: Grazie a lui conosci bene Vitaliano — Datorită lui cunoşti bine italiana. / gatti sono sopra i tetti — Pisicile sînt pe acoperiş.. MALGRADO se tradu.) — Mergi înainte. Forma senza di 4. L'avverbio si trova dopo il verbo — Adverbul se află după verb. lui sotto (adv. graţie.) — Eu locuiesc sus. între acesta şi pronume poate apărea prepoziţia di. Contro di te — împotriva ta . Essere eontro (adv.) — A pus capacul deasupra . g) DIETRO — după. b) SOTTO — sub.) — A privi ìriapoi.magazinului. construcţia nu este însă obligatorie: Corse verso lei sau Corse verso di lei — Alergă spre ea . cu tot (toată): Malgrado la pioggia — în ciuda ploi1k) Locuţiunea GRAZIE A —tradusă prin datorită.) — T u te aflai în faţă. e) AVANTI — înainte: Mi scrisse avanti di te — Mi-a scris înain­ tea t a . j) Prepoziţiile sinonime NONOSTANTE. cu: Bisogna essere cortesi verso i vecchi — Trebuie să fim politicoşi cu bătrînii (faţă de bătrîni). pina la (temporal) : Partirò entro quattro giorni — Voi pleca pînă in patru zile . Vieni entro (adv.) — Vino înăuntru (literar). li) D9P0 — după (temporal şi local) : Dopo le vacanze — După va­ canţă . Rimanere sotto (adv. f) DAVANTI — In faţa. Salire sopra (adv. Io abito sopra. faţă de. Ci cediamo dentro (adv.pronume per­ sonal este tradusă prin fără: Resterò senza di voi— 0 să rămîn fără voi . înapoi: Dietro la casa. — în spatele casei .) — Ne vedem înăuntru . m) VERSO se traduce prin: 1. Dietro al palazzo — în spatele blocului . Cosa farai dopo? (adv. e) DENTRO — în. el dedesubt. Senza di te non vengo — Fără tine nu vin.) — A urca deasupra (la un etaj superior). Cînd prepoziţia verso este însoţită de un pronume personal. 2. contra. Mişeii coperchio sopra (adv. Guardare dietro (adv. Non dice nulla davanti a noi — Nu zice nimic în l'ala noastră.) Ce vei face după aceea? i) CONTRO — împotriva.. în spate.) — A ramine jos (dedesubt). Sotto di noi— Sub noi. Va' avanti (adv. către. d) ENTRO — in. înăuntru: Dentro la camera— în cameră.c prin: In ciuda. Tu ti trovavi davanti (adv. 210 . Dentro la borsa — în poşetă.

ECCETTO. pe lingă: Presso all'università — Lîngă univer­ sitate . MERCÉ se traduc prin: cu ajutorul. cu excepţia: Vennero tutti salvo lui — Au venit toţi cu excepţia lui. Presso di lei — Lîngă ea . r) Prepoziţiile sinonime FINO. in confor­ mitate cu: Secondo il mio parere ciò non è giusto — După părerea mea asta nu e just. FUORCHÉ'1 se traduc prin: in afară de. s) PRESSO — Ungă.o) Prepoziţiile sinonime. p) Prepoziţiile sinonime MEDIANTE. . MENO.) — Aici aproape. prin mijlocirea. SALVO. TRANNE. datorită: Comprai il quadro mediante un amico — Am cumpărat tabloul printr-un prieten. Cîteva sensuri contextuale: Presso gli antichi — La antici. SINO se traduc prin pina. q) Prepoziţia SECONDO se traduce: după. t) CI RCA — tradus prin: cu privire la: Parlarono inolio circa te cerimonia della nozze — Au vorbit mult cu privire la ceremonia de nuntă. în civilizaţia anti­ cilor . Qui presso (ade. prin (intermediul ) . potrivit cu. Abitiamo presso un gentile signore — Locuim la un domn amabil. Deseori sînt însoţite şi de prepoziţia a: Dammi il tuo quaderno fino a domani — Dă-mi caietul tău pînă mîine.

Conjuncţii simple: e — şi . •6. ma non fossimo — Am veni cu plăcere. că . se — dacă . sebbene — deşi. După formă distingem: I. oppure — ori. întrucît. anche se — chiar dacă e t c : Scriverò la lettera a Mircea anche se so che non mi risponderà — O să scriu scrisoarea lui Mircea. né — nici: Non posso leggere né scrivere — Nu pot să •citesc şi nici să scriu. che — care. II. non appena che — de îndată ce . ed — şi: Verranno Sabina e le sue figlie — Vor veni Sabina şi fetele ei. Conjuncţii compuse: allorché — atunci cînd . con tutto ciò. nemmeno. dunque — deci. Locuţiuni conjuncţionale: per la qual cosa — pentru «are . giacché — căci . o — sau . avverrò. ma — dar. eppure — şi totuşi. o. C O N J U N C Ţ I I L E COORDONATOARE § 167 \. anzi — ba chiar. cioè — adică etc. 212 . neppure — nici (măcar). ossia. III. 4.CONJUNCŢIA LA CONGIUNZIONE § 166 Este o parte neflexibilă de vorbire care stabileşte raportul dintre părţile de vorbire de acelaşi fel dintr-o propoziţie sau dintre propoziţiile unei fraze. perché — de ce. neppure — nici (măcar) : Non videro neanche loro Vincidente — N-au văzut nici ei accidentul. pure: Si è dimenticato pure lui di scrivermi — A uitat şi el să-mi scrie. deoarece . spre a . 3. però— însă. 5. perché — pentru că. cu toate că. anche — şi: Mangeremo anche noi — O să mîncăm şi noi. affinché — pentru ca să. : Non glielo dico perché gli dispiacerebbe — Nu i-o spun pentru că nu i-ar conveni. purché — numai să. 2. neanche. Conjuncţii coordonatoare B. chiar dacă ştiu că n-o să-mi răspundă. Conjuncţii subordonatoare A. dar nu putem. nemmeno — nici măcar. né — nici . dimpotrivă: Verremmo •con piacere. în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în propoziţie sau în frază distingem: A. od — sau : Scrivi o no? — Scrii sau nu ? 7. e.

ma anche — nu numai . nici: Non Vho visto né io né mio padre — Nu l-am văzut nici eu. in realtà — In realitate.. 8. 12. — Va voi vorbi despre Rebreanu. vale a dire — adică: II treno arriva alle otto precise. ma — dar: Andremo al cinema ma solo dopo cena — O să mergem la cinema. né . dar şi: Non solo è coraggioso ma anche serio — Nu numai că era curajos ci şi serios. o — sau (fie) .. dar totuşi: Mi piacerebbe suonare il pianoforte però la madre non vuole — Mi-ar plăcea să cînt la pian. din contră mă distrezi. o . perciò — de aceea: Si vergogna. Conjuncţia che in­ troduce o propoziţie subordonată subiectivă sau o completivă directă. 21. fie: Sia tu. adică peste zece minute... şi: Tutto andrà bene e per me e per te — O să fie totul bine şi pentru mine şi pentru tine. ba chiar.. cît. fie sora ta va trebui să răspundeţi. conjuncţie. de aceea nu vine la tine.. 14. come — cum. vale a dire — adică: Vi parlerò di Rebreanu cioè di „Ionu. anzi — dimpotrivă.dunque.. 16. però — însă. 213 . tanto . C O N J U N C Ţ I I L E SUBORDONATOARE CONJUNCŢII EXPLICATIVE (DECLARATIVE) § 168 1. che — că: E' chiaro che non verrà — E clar că n-o să ină . 18.. né — nici. că .. deci ai primit nota patru. cioè. 22.. sau mai bine/degrabă : Non mi disturbi. cioè — adică. A se consulta ?l capitolul despre propoxiţia relativă §112. non solo .. ebbene — ei bine. însă mama nu vrea... tuttavia — totuşi. infatti — In adevăr.. pronume relativ.. sau (fie): Faremo il lavoro o vuoi o non vuoi —• Vom face treaba asta fie că vrei fie că nu vrei... perciò non viene da te — îi este ruşine. aşadar plecăm cu umbrela. cu toate acestea: Domani ci sarà Vesame eppure io sono calma ~ Mìine va fi examenul. 11. deci despre (romanul) „Ion" B.. dunque usciamo con Vombrello — Plouă. 13. anzi mi stai divertendo Nu mă deranjezi.. 17.. sia . dar numai după cină. 15. 2. Vedi come è facile sbagliare! — Vezi cit e de uşor să greşeşti ! v NOTĂ A nu se confunda che. ebbene hai ricevuto un bel 4 — Nu ţi-ai făcut tema. e. 19. aşadar: Piove. sia tua sorella dovrete rispon­ dere — Fie tu. sia — fie .. 20. quanto — atît (pe cît) ..sau. 9. cu che. nici tatăl meu. eppure. per­ tanto — deci. 10. atunci. Mi risulta che tu mi inganni — Reiese că tu mă păcăleşti ... cu toate acestea eu sînt calmă. quindi. deci : Non hai fatto il compito. adică: Ti regalerò un libro oppure un disco — Am să-ti dăruiesc o carte sau un disc. vale a dire fra dieci minuti — Tre­ nul soseşte la opt fix. cît (pe atît): Era tanto gentile quanto garbato — Pe cit era de amabil pe atît era de politicos..e — şi.

de îndată ce. tu stăteai de vorbă cu altcineva. 10. 3. deoarece. poiché. (non) appena (che) — îndată ce: Non appena lo vidi. dat fiind că e deja noapte. che — întrucît. îndată ce: Tosto che fui uscito. Dacă e vorba de acţiuni presupuse. ogni volta che — ori de ette ori: Ogni volta che hai bisogno di me. pentru că. tosto •che. 2. va trebui să-ţi iei paltonul. allorquando — atunci cînd. eu nu ţi-aş spune. XOTĂ în general. siccome — întrucît: Siccome fa freddo. perchè — pentru că: Piango perché sto male — PIîng pentru că mi-e rău. conjuncţiile temporale se construiesc cu indicativul atunci cînd acţiunea este certă. întrucît: Rimarrai qui dato che è. come se — ca şi cum: Mi guardò •come se non mi avesse mai visto — M-a privit ca şi cum nu m-ar fi văzut 214 . anche quando — chiar dacă: Anche quando tu me lo chiedessi. scrivimi — Ori de cìte ori ai nevoie de mine. 5. glielo dissi — De îndată ce l-am văzut. 7. Non sono partito poiché le strade erano impraticabili — N-am plecat deoa­ rece drumurile erau impracticabile. în mo­ mentul în care: Allorché t'incontrai. 6. si mise a piovere — Deìndată ce am ieşit. quando — cînd.CONJUNCŢII TEMPORALE § 169 1. dacă: Lo riconobbi {{uando si tolse gli occhiali — L-am recunoscut cînd şi-a scos ochelarii. după ce trenul plecase. fino a che. 8. dovrai prenderti il cappotto — întrucît e frig. 9. 2. dato che — dat fiind că. io scriverò la lettera — în timp ce tu înveţi. aşa după cum: Scrivi come ti dico io — Scrie aşa cum îţi spun eu. 4. già notte — O să rămîi aici. CONJUNCŢII CAUZALE § 170 1. că: Ne parleremo subito giacché siete venuti — O să vorbim imediat pentru că tot aţi venit . CONJUNCŢII MODALE § 171 1. giac­ ché. eu am să scriu scrisoarea. non te lo direi — Chiar dacă tu mi-ai cere-o. finché: pînă cînd: Ci resto finché tu vieni a prendermi — Rămîn pînă cînd vii t u să mă iei. come. 2. i-am spus-o. dar nu verificate. subito che. a început să plouă. mentre — in timp ce: Mentre tu studi. avanti che — prima che — înainte ca: Pensaci bene avanti che tu agisca — Gîndeşte-te bine mai înainte de a acţiona. dopo che — după ce: Giungemmo alla stazione dopo che il treno era già partito — Am ajuns la gară. 3. stavi parlando con uri altra persona — Atunci cînd te-am întîlnit. visto che. construcţia cere modul conjunctiv. allorché. siccome — aşa cum. 4. sino a che. serie-mi.

quasi (che) cer conjunctivul. 215 . senza che — fără ca: E1 andato via senza che mi salutasse — A plecat fără să mă salute. 3.niciodată. CONJUNCŢII CONCESIVE § 173 benché. că: Faceva tanto freddo che tutti battevano i denti — Era atìt de frig încît cu toţii clănţăneau din dinţi..cu condiţionalul. acciocché. pentru ca să: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea ca să-ţi aminteşti de mine . malgrado che. quasi (che) — aproape. sebbene. nonostante che — deşi. onde — spre a. de parcă: — Lo difendeva quasi (che) fosse suo fratello — îl apăra de parcă i-ar fi fost frate. tanto . NOTĂ Toate conjuncţiile concesive se construiesc cu conjunctivul. el nu a ezitat să o întreprindă. affinché. che — încît. 4.. încît: Fa tanto caldo che mi piacerebbe prendere un gelato — E atìt de cald încît mi-ar face plăcere să iau o îngheţată.. fie. che — atìt. NOTĂ Conjuncţiile consecutive pot fi construite fie cu indicativul. anche se. CONJUNCŢII FINALE § 172 perché. senza che.. 3. ca să. ca şi cum. NOTĂ Conjuncţiile come se. cu toate că. eu l-am aşteptat. 2. Per quanto fazione fosse pericolosa. lo aspettai — Cu toate că întîrzia. seppure. di modo che — astfel încît: Devi parlare di modo che tutti possano comprenderti — Trebuie să vorbeşti astfel încît toţi să te poată înţelege. în ciuda faptului că: Sebbene tardasse. fie cu conjunctivul. per quanto. Te lo dico onde possiate provvedere subito — îţi spun asta ca să puteţi lua măsuri neîntîrziat.. quantunque. CONJUNCŢII CONSECUTIVE § 174 1. ancora che. NOTĂ Toate aceste conjuncţii se construiesc cu conjunctivul. egli non esitò intraprenderla — Deşi acţiunea era periculoasă. pentru a.

afară de cazul că. quanto — cît: Ti chiedo perehé non reagisci — Te întreb de ce nu reacţionezi . salvo (che). 2. n-am să mă duc la ţară. a meno ehe non si verifichi qualcosa di inaspettato — Nu se mai poate face nimic. De asemeni apare în propoziţiile interogative şi dubitative la indicativ sau conjunctiv: Dimmi se verrai— Spune-mi dacă ai să vii. caso mai — în caz că: Caso mai io sia stanco. come — cum. Se este conjuncţia specifică propoziţiilor condiţionale şi se construieşte atît cu indicativul cit şi cu conjunctivul (vezi şi § 213. se — dacă: Se tu te ne vai. numai să nu-i fi arătat ştirea aceea.CONJUNCŢII CONDIŢIONALE § 175 1. Non so se sia tornato — Nu ştiu dacă s-a întors. dacă. dacă: Qualora egli non potesse venire dovrà telefonare — In caz că el nu poate veni. non andrò più in campagna — în caz că voi fi obosit. io devo restare — Dacă tu pleci. CONJUNCŢII DE EXCEPŢIE § 176 1. eu trebuie să rămîn . a meno che tu non cambi idea — Sìnt de acord numai dacă nu te răzgîndeşti. capiresti ciò che dicono i personaggi del film — Dacă tu ai Înţelege limba italiană. 5. Dimmi se mi telefonerai — Spune-mi dacă o să-mi 216 . eccetto (che) — în afară de. CONJUNCŢII INTEROGATIVE INDIRECTE § 177 se — dacă . fără (afară). 214). purché — cu condiţia. a meno che — afară doar (dacă). NOTĂ Toate aceste conjuncţii (cu excepţia lui se) sau locuţiuni condiţionale se cons­ truiesc cu conjunctivul. a patto che — cu condiţia ca. numai să nu: Potevi far tutto fuorché mo­ strargli quella notizia — Puteai să faci orice. va trebui să tele­ foneze. 3. qualora — în caz că. numai dacă: Sono d'accordo. afară doar dacă nu o să se ivească ceva neaşteptat. ai înţelege ceea ce spun personajele din film. fuorché. perché — de ce . 4. (locuţiunea) a meno che — cu excepţia. tranne (che). numai dacă (că): Resto con voi purché Nunzio chieda scusa — Rămîn cu voi numai dacă Nunzio îşi cere iertare. nel caso che. doar dacă: Non si può fare altro. a condizione che. cît . quando — cînd. Se tu conoscessi Vitaliano. dacă: Verrò da te a patto ehe non piova — O să vin la tine dacă nu plouă. 2.

essere incerto — a nu fi sigur) : Sono incerto se. Desidero sapere quando ritorni — Doresc să ştiu cînd te întorci. Tu sai quanto mi piacciono i piccioni e le faraone — Tu ştii cit îmi plac porumbeii şi bibilicile .. . ...telefonezi. non sapere — a nu şti.. Non so se abbia recitato ieri sera — Nu ştiu daca a ucat aseară. — Nu-s sigur dacă . a ignora. a nu şti. CONJUNCŢII DUBITATIVE § 178 se — dacă (însoţit de verbe ca ignorare — a nu avea idee. Ignoro se sia venuto — Habar n-am dacă a venit .

cucù! —cucii!. auff! (nerăbdare. Ah. èia!. bau-bau! — ham — ham! . ohà!. ohimè! — vai de mine! 2. scîrbă) . repede!. ehm! (ameninţare): puh! puah! (dispreţ.INTERJECŢIA L'INTERIEZIONE § 179 Interjecţia nu este o categorie gramaticală propriu-zisă. Dintre aceste interjecţii unele se unesc cu pronumele personal me: ahimè!. sensul lor fiind indicat de contextul în care apar. miao! — m i a u ! . C. accidenti! — drace. presto! — hai. mah! (îndoială). animo! — curaj !. meraviglioso! — minunat. Ele pot indica: 1. pleacă! . ohibò (neîncredere). capperi! — nemaipomenit!. Potrivit semnificaţiei şi originii lor interjecţiile se pot grupa în: A. o stare fizică sau afectivă: ahi!. ahi! (chemare). verbe sau adverbe întrebuinţate ocazional ca interjecţii : bravo ! — bravo ! coraggio!. Interjecţii propriu-zise folosite cu o semnificaţie precisă. forza! — curaj !. adjective.hapciu ! (strănutul). Interjecţii cu sens general care nu au o semnificaţie proprie. fantastico! — fantastic. urrà (entuziasm). tic-tac! — bătaia ceasului: tu — — tu! — sunetul locomotivei. ce durere! în care aceeaşi interjecţie exprimă durerea. Adesea aceeaşi inter­ jecţie poate exprima stări diferite: Ah. che male! — Ah. pe naiba!. via! — afară. uff!. mă­ r e ţ ! . teribil!. magnifico!. cit e de frumos! în care ah exprimă bucuria. Alte inter­ jecţii de acest tip sînt: eh!. ahimè (durere). sunete produse de obiecte: din-don! — sunetul clopotului. ohi!. viva! — trăiască. ciuf!. uh!. stări afective spontane sau imită diverse sunete. E a este exprimată prin diferite sunete. patatrac!. brr! (frig. imitarea unor sunete din natură — onomatopee — ca voci de animale şi păsări: gnau!. plictiseală). oh!. sau ecci! f. come è bello 1 — Ah. uffa!. teamă). ohe!. zitto! — 218 . ih!. ih! (mìni e) . Interjecţii improprii exprimate prin substantive. pss! (linişte). rugăminte). ehi! B. cuvinte invariabile sau locuţiuni care indică senzaţii. diferite alte zgomote: pif!. clac!. chicchirichì! — cucurigu ! . evviva! — u r a ! . clic!. ce rău. deh! (dorinţă. admiraţia.

Locuţiuni exclamative exprimate prin grupuri de cuvinte sau propoziţii cu valoare exclamativă: mamma mia ! —vai de mine!. aiuto! — ajutor ! . curaj !. lascialo stare!— lasă-1 în pace!. misericordia ! — indurare!. guai & te! — vai de tine ! .taci ! . sta' in gamba! — fii sănătos!. in alto i cuori! — capul sus. basta! — gata. ajunge. poveri noi! — sărmanii de noi!. pietà. D. Dio ci guardi! — Doamne fereşte ! . questa è bella! — asta-i bună ! . peccato! — păcat ! .

in-fiorato — înflorat. număr. fiorame.-i. îm­ podobit. sfioritura. adică elementul fundamental care indică sensul lexical comun tuturor cuvintelor în a căror alcătuire intră. e/i. în care prefixele s şi in modifică Înţelesul cuvîntului. sufixul ai şi desinenţa o. — desinenţa (la desinenza). fiorato. sau ale unor forme verbale ale conjugării I-: dimentic-h-i — uiţi. II. cant-o/ate — clnt/clntaţi. înflorat). precum şi ale conjugării a IlI-a pentru ver­ bele incoative (vezi § 128) la care apare infixul se intre vocala caracte­ ristică i şi desinenţă pers. elementul variabil fiind numai desinenţa'(-e. — prefixul (il prefisso). infiorato rădăcina este fior. desinenţe cu valoare de gen . este alcătuit din rădăcina fior. -o). elementul care se interpune între rădăcină şi desinenţă schimbind sensul cuvlntului: fior-ai-o — cel care vinde flori. elementul care precedă rădăcina transformînd sensul cuvîntului : s-fioritura — ofilire. cu infixul sau prefixul formează tema cuvîntului. elementul situat după rădăcină care indică modificările flexionare ale părţilor de vorbire servind la diferen­ ţierea unor sensuri şi forme gramaticale : fior-e/i — floare / flori. şi a IlI-a pi. o/ate. fin-i-sc-o — termin. In ultimele două exem­ ple este evidentă modificarea sensului prin sufixele itur şi am. In cuvinte ca fiore. — sufixul. lag-h-i — lacuri. fioritura. fiori. I. timp verbal. III sg. pag-h-iamo — plătim. Tema este partea invariabilă (fior. maestr-o/a. fioritur. — învăţător /învăţătoare. desinenţe cu valoare de persoană. spre exemplu consonanta h în formarea pluralului unor substantive masculine şi feminine: amic-h-e — prietene. şi care In limba italiană poate avea o simplă valoare fonetică.STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI § 180 în analiza structurii morfologice a cuvîntului se pot identifica următoarele elemente: — rădăcina (la radice). o/a. — infixul (l'infisso). fior-itur-a — înflorire. Rădăcina împreună cu unul sau mai multe sufixe. desinenţe cu valoare de număr. fior-am-e — flori multe (sens colectiv). -a. elementul care se pune la sfîrşitul rădăcinii incorporîndu-se în aceasta. 220 . (il suffisso).

Pe lîngă importanţa gramaticală morfemele au şi valoare lexicală în măsura în care servesc la formarea unor cuvinte noi sau la diferenţie­ rea unor aspecte semantice. — la verbe morfemele au funcţiuni multiple. cu valoare de sufix. gradarea. nel libro — în carte (ablativ). 221 . In funcţie de elementele care intră în structura cuvintelor acestea se împart în cuvinte primitive (parole primitive) formate numai din rădăcină şi desinenţă: fiore. desinenţe c u ajutorul cărora se formează cuvinte şi forme flexionare ale cuvintelor. fioritura. tu-o-i/tu-e — ai tăi/ale tale. Principalele procedee gramaticale prin care în limba italiană se schimbă sensul unor cuvinte sau se formează cuvinte noi sînt : derivarea. — la pronume desinenţele sînt marca genului şi a numărului: •tu-o/a — al tău/a ta. amo şi cuvinte derivate ţparole derivate) formate cu ajutorul prefixelor şi sufixelor: fiorame. a numărului: fior-e/i — floare/flori. sufixe. infixe. maestra. buono. compunerea şi schimbarea valorii gramaticale. Morfemele au în primul rînd o deosebită valoare gramaticală întruclt servesc la diferenţierea unor forme gramaticale: — la substantive desinenţele pot fi marca genului : alliev-o/a — •elevul/eleva.Toate elementele morfologice: prefixe. iar sufixul poate indica gradul de «comparaţie: buon-issim-o —foarte b u n . în structura verbului» «de exemplu: amare — a iubi. care indică 'Conjugarea I. am-a-ss-e — sufix cu valoare temporală şi deopotrivă modală care indică imperfectul conjunctiv am-vr-o — sufix temporal care marchează viitorul am-a-v-ate — desinenţa care indică persoana a doua plural NOTĂ Pentru limba italiană articolul poate fi considerat morfem. 107). am-a-r-o — sufix temporal marcă a imperfectului. relative. nehotărîte. al libro — cărţii {dativ). — la adjective desinenţele indică genul şi numărul: buon-o/a — bun/bună. Prepoziţiile articulate au de asemeni valoare de morfem în măsura în care marchează cazurile substantivelor: del libro — al cărţii (genitiv). buon-ije — buni/bune. Aceeaşi valoare grama­ ticală o au morfemele şi pentru alte categorii de pronume (demonstra­ tive. de identitate. «e numesc morfeme (morfemi). infiorato. ca element deter­ minant al genului : iljla turista — turistul/turista . se disting următoarele elemente: am-are — rădăcina am-a-re — vocala caracteristică. al numărului : ijle nipoti — nepoţii/ nepoatele. vezi § 96—98.

aggiornare — a se lumina de ziuă. — din rădăcina mano — mină. co­ pist.). giornalaio — vînzător de ziare. c) sufixe speciale care modifică nuanţa înţelesului de bază al cuvîntului (suffissi alterativi). deviare — a devia. maneWe — cătuşe. contura. derivă: via/e — bulevard. A. giornale — ziar. legnaiolo — dulgher. aggiornato — — la curent. lineamelo — liniament. delincare — a schiţa. a se informa la zi. derivă: lineare — a linia (verb). reciclat. Derivarea cu sufixe § 182 Prezentăm principalele sufixe cu care se formează în limba italiană cuvintele derivate. zilnic (adv. fornaio — brutar. giornaliero — zilier (subst. Aparţin unei familii toate cuvintele care sînt formate din aceeaşi rădăcină: — din rădăcina via — stradă. a/lineare — a alinia. % — din rădăcina giorno — zi. inserviente — îngrijitor. falsario — falsificator . ammanettare — a pune cătuşele. -ano. mîner. partigiano — partizan. Sufixe care indică agentul (cel care efectuează o lucrare): -aio. giornalista — gazetar. -aia: ceraio — sticlar. a) sufixe propriu-zise (suffissi propriamente detti) care nu au un înţeles propriu . viandante— drumeţ. mittente — expeditor. -ante. Prin derivare se alcătuieşte familia de cuvinte. 222 . aspect.-igiano. a/lineamento — aliniere . avviamento — orientare i — din rădăcina linea — linie. mercante — negustor.). scrinano — scrib. -aiolo: èoscaiolo — pădurar. operaia — muncitoare. a aresta. gelataia — vînzătoare de îngheţată .DERIVAREA § 181 Derivarea (la derivazione) este procedeu] prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. derivă: giornate — durata unei zile.-ario: ortolano — zarzavagiu. b) sufixe provenite din cuvinte de origine latină şi greacă . -ente: cantante — cîntăreţ. manubrio — manivelă. liniar (adj. manato — cantitatea cuprinsă într-o mină. a) Sufixe propriu-zise Sufixe substantivale 1. viaggio — călătorie. manovrare — a manevra.). derivă : manovale — salahor. în funcţie de tipul sufixelor acestea se îm­ part în: . traviare — a rătăci.

fervore — ardoare. passività — indiferenţă . vetturino — birjar. -iere. musicista — muzician . vicinanza — apropiere .— infirmieră. -ismo: marxismo — marxism. gelos ia — ge­ lozie. accosta­ mento — apropiere. -mento: affollamento — înghesuială. -iera: cassiere — casier. -ura. -zione: ribellione — răscoală. /'unzione — funcţiune. perseveranza — perseverenţă. raniţa — vanitate. 2) Sufixe care indică acţiunea. direttore — director. -ore: sapore — gust. -anza: costanza — statornicie. vincitore — învingător . saggezza — înţelepciune. -io. ceduta — vedere. — şofer. umanesimo — umanism . atitudine — aptitudine. esu­ beranza — exuberanţă. c i c a t r i c e — educatoare . infermiera. 4) Sufixe care indică însuşirea. ricchezza — bogăţie: ~ -izia. villanìa —mojicie. umiltà — modestie. violenza — violenţă. barbiere — bărbier. stupidaggine — prostie. vagabondaggio — vagabondaj . balordaggine — neghiobie . mestizia — tristeţe. -ezza: bellezza — frumuseţe. rol. capitalismo — capitalism.-fice : orefice — aurar. -tore. -ione. comunismo — comunism. -età. caZore — căldură. simbolismo — simbolism. literar etc. 3) Sufixe care indică orlnduirea. ca­ pacitate . meşter . -ìa: avarizia — zgìroenie. -ito: fruscio — foşnet. de­ rivazione — derivare. realismo — realism. coscrizione — construire . curentul filosofic. caligrafie. biciclista — biciclist . -vendolo: /ruMivendolo — cel ce' vinde fructe. arpista — artist. rugòista — rugbist. -itudine: gratitudine — recunoştinţă. ruggito — răcnet . -enza: partenza — plecare. fanciullaggine — puerilitate. dolore — durere . (orientare politică) socialista — socialist. politic. -ista: (ocupaţii) — autista. -xita: lettura — lectură. muggito — muget. comunista — comunist . istruzione — instruire. e r g e n d o l o — cel •ce vinele zarzavat. tristezza — tristeţe. bontà — bună­ tate. 223 . pittrice — pictoriţă . grosolănie .(i)tà: serietà — seriozitate. spazzino — măturător. pazienza — răbdare . starea: -aggine: testardaggine — încăpăţînare. parucchiera — coafeză. scrittura — scriere. (termeni sportivi) : fondista — fondist. miagolio — mieunat. ronzìo — zumzăit. artefice — creator. : -esimo: feudalesimo — feudalism. caduta — cădere. frizer. socialismo — socialism. iacaggio — spălare. tradimento — trădare. regista — regizor. starea: -aggio: passaggio — trecere. -ino: contadino — ţăran.-trice : disegnatore — desenator.

intruglio — amestec de lichide. 2) Sufixe care indică însuşirea. nerume — negreală. socievole — sociabil. josnic . pineta — pădure de pini . materiale — material. -oso. -ata: manata — cît încape într-o mînă. inalato — bolnav. guazzabuglio — amestecătură. ossuto — osos. -uoso: grazioso — graţios. universitario — universitar. testardo — încăpăţînat. -urne: putridume — putreziciune. adjectivale apartenenţa: -ano: romano — roman (din Roma). natarale — natural. -uglio: miscuglio — amestec. portoghese — portughez. Sufixe 1) Sufixe care indică originea. -ese: (indică naţionalitatea. harababură . canneto — stufăriş. cucchiaiata — cît conţine o lingură. profitabil. muraglia — zid de fortificaţie. bestiame — vite. -ato. (apartenenţa): ferroviario — feroviar. -ino — marino — de mare. porticato — un şir de porticuri. tradizionale — tradiţional . sterpaglia — mulţime de mărăcini . amoroso — drăgăstos. porcării. canile — cuşeă de cîine . bucarestino — bucureştean. ungherese — maghiar. sabina — salină. pari­ gino — parizian . durata -iera : zuppiera — supieră. marin. -evolo. -evole. popolano — din popor. -uto: garbato — politicos. legname — lemnărie (de construcţie). pollame — păsări de curte . mattinata — durata unei dimineţi. -ile: fienile — fînarie. profittevole — util. -eto. sindacato — sindicat . sudiciume — murdărie. mortale — mortal. cetăţenia) francese — francez. -ina: cedrina — vitrină. oliveto — livadă de măslini. benevolo — binevoitor. -ario: rivoluzionario — revoluţionar. ovile — stînă. saliera — solniţă . nuvolaglia — nori mulţi şi deşi. ameri­ cano — american.5) Sufixe care indică un sens colectiv: -aglia: boscaglia — desiş. 6) Sufixe care indică conţinutul. codardo — laş. bolognese — din Bologna. giornata — durata unei zile. /onorevole — favorabil. napoletano — din Napoli . virtuoso — virtuos . bonario — blînd. capacitatea de cuprindere. înclinaţia: -ale: sentimentale — sentimental. -ame: fogliame — frunziş. 224 . -età: frutteto — livadă. -ardo: oKgiardo — mincinos. nm'cata — ninsoarea. insalatiera — salatieră. montano — de munte. letterario — literar. amiche­ vole — prietenos. cocile — vizuină. -ato — collonnato — colonadă.

serie): centinaio — serie de o sută de unităţi. celebrativo — care celebrează . pazzesco — nebunesc . pagabile — plătibil. verdastro — verzui. -ennale (durata. quinquennale — cincinal . politico — politic. democratico — democratic . estivo — de vară. cofanista — comunist. -ennio (durata): centennio — perioadă de douăzeci de ani. caZcistico — fotbalistic . ritmicitatea): oiennale — bienal. cartaceo — ca hîrtia. collettivista — colectivist. dantesco — dantesc. -ivo: festivo — sărbătoaresc. 6) Sufixe care indică maniera sau calitatea: -esco: studentesco — studenţesc. migliaio — vreo mie . cinquan­ tina — circa cincizeci . -astro: biancastro — alburiu. leggibile — lizibil. dodicenne — de doisprezece ani. rosaceo — rozaliu. 4) Sufixe care indică posibilitatea sau caracteristica: -abile: navigabile — navigabil. malignferrigno — asemănător cu fierul . grottesco — grotesc. oiennio — perioadă de doi ani . amabile — po. -orio: illusorio — iluzoriu. 5) Sufixe care. critico — critic. contraddittorio — contradictoriu. emfatic. irrepetibile — irepetabil . Sufixe ale numeralelor derivate Din punct de vedere morfologic.aceo: eioZaceo — vioriu. decennio — deceniu. soZubile — solubil. -ina (cantitate aproximativă) : ventina — circa douăzeci. -istico : ocaZistieo — oculistic. -atico: storico — istoric. -igno: benigno — afectuos. triennale — trienal. oratorio — oratoric. -ico. sportivo — sportiv. indică participarea: -ista: socialista — socialist. poetico — poetic. benign.3) Sufixe care indică tendinţa: . -ibile: mibile — vizibil. numeralele rezultate prin derivare pot fi considerate ca atare sau pot deveni substantive şi adjective. -ubile: raZubile — volubil. popolaresco — popular. -aio (sens colectiv. quarantenne — de patruzeci de ani. 225 . economico — economic. -enne (vìrsta) : trienne — în vîrstă de trei ani. giallastro — gălbui-închis . liticos . rinoscentista — renascentist . maligno — răutăcios. declamatorio — declamator.

teoiîorme — în formă de tub. eroivoro — ierbivor. frutticoitore — pomicultor . îndepărtează): callifugo — medicament contra bătăturilor. transformarea): pubblicizzare — a face public. de conserve. òeadficare — a face fericit. iar cele care comportă modificări semantice sînt cuprinse la capitolul sufixelor speciale.-fuga — (care fuge. -voro (care mănîncă) : carnivoro — carnivor. Sufixe din limba latină : -cida: (care ucide): omicida — asasin. mortificare — a chinui. teicoltore — viticultor. -oni: (indică modul): ginocchioni — In genunchi. 226 . Sufixe adverbiale . mulţumit. suicida — sinucigaş. oocconi — pe brìnci. -forme (indică forma) : filiforme — filiform. salumificio — fabrică de mezeluri. calorifero calorifer. -îicio (care fabrică) : panificio — fabrică de pîine. attentamente — cu atenţie. -azzare : (indică repetiţia) : sminuzzare — a fărîmiţa.iparo — vivipar . mone­ tizzare — a camufla (prin culoare) . b) Sufixe p r o v e n i t e din c u v i n t e d e origine l a t i n ă şi g r e a c ă Sufixele provenite din limbile latină şi greacă sînt numeroase. pe burtă. transfuga — transfug . -izzare (indică devenirea. dolcificare — a îndulci . fusiforme — fusiform : -fugo. dolcemente — cu blindeţe. -uzzare. multe dintre ele avînd corespondenţă şi în limba română. fungicida — fungicid. italianizzava — a italieniza. 7nooiiiîicio — fabrică de mobilă. Alegem cîteva mai frecvent întîlnite. tastoni — pe pi­ păite. care conţine) : sonnifero — somnifer.m e n t e : (indică modul. -ificare (indică devenirea) : glorificare — a glorifica. care distruge ciupercile. sghi­ gnazzare — a rìde sgomotos. fiammifero — chibrit . ignifugo — ignifug. -coltore. velo cernente — rapid . romanizzare — a romaniza.Sufixe verbale Sufixele verbale sînt foarte puţine. maniera): elegantemente — in mod ele­ gant. piV. a umili. insetticida — insecticid . frigorifero — frigider. -paro (care generează) : ov/paro — ovipar. pe dibuite. parricida cel ce-şi omoară tatăl. -fero (care produce. -cultore (care cultivă) agricoltore — agricultor.

de mărire. -fono (de sunet. termometro — termometru. -scopio (care vede) : microscopio — microscop. fotofobia — fotofobie . ci adaugă aces­ tuia o nouă nuanţă: de micşorare. acustic): te/afono — telefon. fi­ lologia — filologie. tecnocrazia — tehno­ craţie. -logo (cel ce studiază): sociologo — sociolog. afono — afon. iar sufixele speciale suffissi alterativi. sufixe de alintare. -logia (ştiinţă) : sociologia — sociologie. etnologia — etnologie. Sufixe diminutivale După înţelesul pe care-1 dau cuvintelor derivate. are şi valoare sti­ listică deoarece defineşte natura afectivă (de duioşie. manina — minuta. lavo­ retto — mică lucrare. de dispreţ. -etto. filmoteca filmotecă. etruscologo — etruscolog. -metro (măsură): cronometro — cronometru. foretto — cărticică: rotondetto/a — rotunjor/rotunjoară. carino/a — drăguţ/drăguţă. casetă. farmacologia — farmacologie . chilometro — chilo­ metri]. aparat administrativ. fonotecă — fonotecă. fii giogo — filolog . arche ologo — arheolog. sufixele speciale alterează sensul iniţial al cuvîntului. fapt pentru care noile cuvinte formate se numesc în limba italiană: parole alterate. c) Sufixe speciale Sînt incluse în această categorie sufixele care nu schimbă sensul fundamental al cuvîntului primitiv la care sînt ataşate. ierocrazia — birocraţie. Sufixele diminutivale (suffissi diminutivali) se pot adăuga substan­ tivelor. -fobia: (teamă): idrofobia — hidrofobie. Fără a modifica. de altfel foarte productiv în italiană. sufixele speciale se împart în: sufixe diminutivale. giovinetta — tinerică. adjectivelor şi indică o micşorare a obiectelo sau a însuşirilor: -ino. ragazzina — fetiţă. microfono — microfon. sufixe augmentative şi sufixe peiorative. bellino/a — frumuşel/frumuşică. discoteca — discotecă. -etta: giardinetto — grădiniţă. tavolino — măsuţă . -teca (care conţine.Sufixe din limba greacă -erazia (putere) : democrazia — democraţie. vecchietto/a — bătrînel/bătrînică. Zelino — pătuţ. telescopio — telescop. barometro — barometru. claustrofobia — claustro­ fobie. 227 . Precedeul. stetoscopio — stetoscop . de alintare. piccolinoja — micuţ/micuţă. -ina: ragazzino — băieţel. dulap:) biblioteca — bibliotecă. de dispreţ) a co­ municării.

pastorello — ciobănaş. magrolmoja — slăbuţ/slăbuţă. — plantă mică. NOTĂ Uneori sufixele -uccio. scioccherello/a — prostuţ/ prostuţă.-elio. hazliu. bastoncino—bastonaş. la stanza — lo stanzone — cameră mare. occhiuzzo — ochişor. boccuccia — guriţă. etc. magruzzoja — slăbuţ/slăbuţă. ragazzone — fătoi.-uzza: labbruzxo — buzişoară. viuzza — străduţă. poverelloja — sărăcuţ/sărăcuţă. -erello. Uneori aceste sufixe sînt identice cu cele diminutivale (-ino. Antonio — Antonino. adjectivelor şi indică noţiunea de răsfăţ. -(i)cina: libricino—cărţulie. -otto: giovanotto — flăcău. contadinella — ţărăncuţă . 228 — băieţoi. pazzerello/a — nebunatic/nebunatică. botticella — butoiaş. Specifice acestei categorii sînt sufixele: -uccio. sempliciotto — naiv (om simplu). posticino — locuşor. De la adverbul bene se poate forma augmentativul benone — foarte bine. leoncino — leu mie. Carla — Cadetto. Un număr foarte redus de adverbe pot fi diminutivate : bene — benino — binişor. NOTĂ — Adesea se pot ataşa unui substantiv sau adjectiv mai multe sufixe dimi­ nutivale: twr-ett-ino — cărucior. salone — sală mare. botticino — butoiaş. -ona: librone — carte mare (ca dimensiune). grassotelloj& — grăsuţ/ grăsuţă. -ella: gonnella — fustiţă. -olino. -creila: atóerello — pomuleţ. Sufixele de alintare (suffissi vezzeggiativi) —se pot adăuga substan­ tivelor. poco — pochinolpochettino — puţintel. -olina: cagnolino — căţeluş. pianticella. NOTĂ Unele substantive feminine formează augmentativul în -oue devenind masculine : la strada — Io stradone — stradă mare. adagio — adagino — încetişor. grandicello/a — mărişor/mărişoară. Acelaşi sufix se poate adăuga adverbului male — maluccio — cam rău.-icino). grassotto — . -(i)cino. la porta — il portone — poartă de intrare. ragazzotto grăsan. Emilia — Emilietta. caMuccio — căldurică. -icella: venticello — vîntuleţ. -uccia: tettuccio — pătuc. stupidone — prostănac. deboluccio/a — slăbuţ/slăbuţă. de dezmierdare. palliănccio — gălbejit. fior-eU-ino — floricică etc. -uccia indică o uşoară nuanţă depreciativă: vestitocelo — rochiţă sărăcăcioasă. pesciolino — peştişor. Sufixele augmentative (suffissi accrescitivi) se adaugă substantivelor şi adjectivelor şi indică o mărire a obiectelor şi însuşirilor: -one. — Se pot diminutiva şi numele proprii: Giuseppe — Giuseppino. cavalluccio — căluţ. omone — om voinic. -ieello. pigrona — mare leneşă. focheréllo — focul eţ. animaluccio— animal micuţ. ponticello — poduleţ. fogliolina— frunzuliţă. allegrone — jovial. -uzzo.

-accia età). rivistucola — revistă proastă. -uncolo.-ottare: òaZòettare — a bîlbîi. Să se observe fenomenul prin comparaţia exemplelor următoare: burrone — prăpastie burro — unt montone — berbec monte — munte cavallone — talaz cavallo — cal magrone — purcel de lapte magro — slab mattone — cărămidă matto — nebun cannone — tun canna — trestie merletto — dantelă merlo — mierloi mulino — moară m. sparacchiare — a scuipa des. ironia sau calitatea depreciată a obiectelor. colibă. înjurătură. parolaccia — cuvînt urît.ulo — măgar bottino — pradă botte — butoi paglietta — pălărie de pai paglia — pai 229 . murdară. a dribla. cu gust rău. azzurrognolo — albăstrui. dolciastro — dulceag. -elio. pigraccio — lenevos. j w / o t t a r e — a şuşoti. froMerellare — a merge cu paşi mici şi repezi. -erellare: giocherellare — a se juca. Sufixele peiorative (suffissi peggiorativi-dispregiativi) se adaugă substantivelor. adjectivelor şi unui număr foarte restrîns de verbe şi adverbe şi indică dispreţul. /aggtacchiare — a se eschiva. a scuipa în faţă. amarognolo — amărui.-cione: bastoncione — baston mare. bonacionc — (om) cumsecade. accozzaglia — adunătură. nici cartella — servietă. -onzolo: (mai ales pentru substantive): mediconzolo — medic prost. -ueola: Zadruncolo — puşlama. dormicchiare — a dormi iepureşte. bluastro — albăstrui. hoţ. -one. a dormita. salmastro — sărat. Unele sufixe peiorative sînt specifice verbelor: -acehiare: ridacchiare — a rìde în silă. a se hlizi. -ettare. -iechiare: /cricchiare — a citi fără chef. însuşirilor. poetoiizolo — poet prost. -eechiare: — sonnecchiare— a moţăi. acţiunilor: -astro: poetastro -— poet mediocru. Aceste substantive numite false diminutive sau augmen­ tative au un înţeles cu totul deosebit de al cuvîntului din care par a deriva: limone — lămîie. cattivacelo — înrăit.-accio: rasaccia — casă dărăpănată. NOTĂ Există o categorie de substantive care au terminaţii asemănătoare cu sufixele speciale (-ino. amărui. malaccio (adv.) rău mare. nu este augmentativul substantivului lima — pilă. -accio. nu este diminutivuì substantivului carta — hîrtie. fără a fi însă diminutivele sau augmentativele unor substantive primitive. -ucehiare : mangiucchiare — a mînca puţin şi în silă. a gînguri. -upola: casupola — cocioabă. -aglia: (mai ales pentru substantive): ragazzaglia — ceată de copii needucaţi. verzui. -ognolo (mai ales pentru adjective) : verdognolo — verde murdar. giallastro — gălbui. stanzaccia — cameră urîtă.

ir-. rilancio — relansare. trisillabo — din trei silabe . — prefixe cu sensul de anticipare. posporre — a pune după. Ele se împart în prefixe propriu-zise şi prefixe provenite din limba latină şi greacă.ultra-. post-: nomerig— gio după-amiază. scioperare — a face grevă . scaricare — a descărca. s-. irragionevole — neraţional. — prefixe cu sensul „In afară dea: e-. antecedere — a preceda. decisione — deviere.ini-. opoziţie: de-. — prefixe care indică scopul. antifasciste — antifascist. contra-:antifurto — anti­ furt. ri-: reazione — reacţie. dis-: deportare — a deporta. ac-: avvilito— umilit. tripartito — tripartit. proclamazione — proclamaţie. bis-. dispreizo — dispreţ . premettere — a face să preceadă. abnorme — anormal. — prefixe cu sensul de împotrivire: anti-. proconsole — pro­ consul . reiterare — a reînnoi. as-. pos-. — prefixe cu sensul de „doi". „înainte de". prefisso— prefix. anarchia — anarhie. bissare — a bisa. „trei": amai-. deprimat. trans-: oltrepassare — a trece dincolo. pronome — pronume. „în loc de": antepre-. — prefixe cu sensul de „dincolo". mis-: afono — afon. Prefixele propriu-zise pot fi grupate după sensul pe care-1 conferă cuvîntului în: — prefixe care indică o negaţie: a-. reinte­ grazione — reintegrare. bisnonno — străbunic. postmilitare — care se face după serviciul militar. adattabilità — adaptabilitate. ultracorto — ultrascurt. aggiungere — a adăuga. ab-. tra-.tacchino — curcan occhiello — butonieră focaccia — plăcintă tacco — toc de încălţăminte occhio — ochì foca — focă B . tris-: ambidestro — ambidextru. in. diffondere — a împrăştia. disunire — a separa. accorrere — a alerga către . impazienza — nerăbdare. bilingue — bilingv. — prefixe care indică repetiţia: re-. tri-. es-. an-. „ulterior": po-. accam­ pamento — tabără.-sci-: emigrato —emi­ grat. „peste": oltre. pro-: anteprima — avanpremieră. escavazione — excavaţie. bi-. traman230 . contraddire — a contrazice. miscono­ scere — a nu recunoaşte. espatriare — a se expatria. tras-. ad-. adjectivului sau verbului şi care modifică sensul iniţial al cuvîntului. — prefixe cu sensul de „după". eontracoipo — contralovitură . direcţia: a-. di-. ripassata — revizuire. preno­ tatone — rezervare. — prefixe cu sensul de despărţire. Derivarea c u prefixe § 183 Prefixele (i prefissi) sînt elemente care se adaugă înaintea rădăcinii substantivului. infelice — nefericit.

so-. ipo-: subacqueo — subacvatic. . periplo — călătorie în jurul lumii. es-: (opoziţie.damento — transmitere. sensul contrar): frenare — ăiîrenare — a dezlega. s-. mischiare — frammi­ schiare — a amesteca. con-: coetaneo — de aceeaşi vîrstă. colaborare): venire — convenire — a conveni. — prefixe cu sensul de „împreuna'': co-. peri-: eircoscmto — circumscris. di-: . onni — (tot) : onnipresente — omniprezent. Prefixele verbale sînt adesea prepoziţiile care indica următoarele sensuri: a-: (apropiere. trarre — estrarre — a extrage. onnivoro — omnivor . negaţie): mentire — smentire — a desminţi. inunda . transalpino — de dincolo de Alpi . 231 . in-: (intensifică acţiunea): alzare — inalzare — a ridica. concordare — a pune de acord . connessione — unire. produrre — riprodurre — a reproduce. collaborazione — colaborare. acquare — innacquare — a uda. circum-. Derivarea verbelor cu ajutorul prefixelor este un procedeu foarte productiv în limba italiană. „mai puţin": sub-. ri-: (repetiţie): vedere — rivedere — a revedea. înălţa. trasporto — transport. prevedea. circondare — a înconjura. seguire — perse­ guire — a urmări . interessare — cointeressare — a cointeresa . contra-: (opoziţie): stare — contrastóre — a împiedica. — prefixe cu sensul de „înjur": circo-. sopra-: (suprapunere): mettere — soprammettere — a suprapune. sotto-. confunda . perimetro — perimetru. ipoteco — hipotensiv. cticumnaviggazione — navigaţie în jur. con-: (apropiere.(zece): decimetro — decimetru. multiforme — multila­ teral . attaccare — contrattaccare — a contraataca . agitare — esagitare — a zgudui . pro-: (anticipare): vedere ~ provvedere — a. saporire — assaporire — a condimenta . Prefixe provenite din limba latină deci. multi. mettere — promettere — a promite . trasformato — transfor­ mat. sottufficiale — subofiţer. sostare — a poposi. parlare sparlare — a fcìrfi .(separarea.(numeros) : multico/ore — multicolor. — prefixe cu sensul de „sub". nominare — soprannominare — a porecli . formare — Riformare — a deforma . submarin. decimale — zecimal . fra-: (între): porre — frapporre — a interpune. scop): portare — apportare — a duce. per-: (continuitate): durare — perdurare — a dura. sottotetto — mansadră.

termonucleare — termonuclear. 232 .(foc): pirotecnia — pirotehnie.(viaţă): biosfera — biosferă. Redăm mai jos cîteva dintre ele: • . pirografia — pirogravură. unele dintre acestea întîlnite şi în limba română: mini (mic. demo. bio. iso. autoeducazione — autoeducaţie . piro.(nou) : neorealismo — neorealism.(apă) : idrometro — hidrometru. Prefixe provenite din limba greacă Prefixele provenite din limba greacă sînt foarte numeroase şi sînt comune şi altor limbi. tele. biQgrafo — biograf. cronotecnica — tehnica normării .(numeros): politecnico — politehnic. pseudoarZisto — pseudoartist. maxi-jmare. isoscele — isoscel. filantropo —filantrop.(timp) : cronologia — succesiune în timp. semicerchio — semicerc semi/iina — semilună. isomorfismo — izomorfism . telescopio — telescop . demografia — demografie.(filo. geologia — geologie . weologismo — neologism. pseudoieMerafo — pseudoliterat. crono. geo.(egal): isotermico — izotermic. biosintesi — biosinteză. lung): maxica/>/>o«o — palton lung. aeroposte — poştă aeriană. poli.(fals): pseudonimo'— pseudonim. idratare — a hidrata. idr(o). sensul lor fiind universal. autopullman — autobuz. aeroterapia — aeroterapie .(pămînt): geografia — geografie. aero. mimcapellone — copil cu pârul lung. topograf. maxigonna — fustă lungă etc. prin influenţa altor limbi străine asupra limbii italiene. îil(o). psevido.(popor) : democrazia — democraţie. scurt) : minigonna — fustă scurtă. geometra — geometru. termo. termocnimica — termochimie. care se mişcă singur.(la distanţă) : televisione — televiziune. miniteatro — teatru mic.(căldură): termometeo — termometru.(jumătate): semifinale — semifinal. cronometro — cro­ nometru. polivalenza — polivalenţă . NOTĂ în limba contemporană au apărut noi prefixe. policrom ia — policromie. neonato — nou-născut. idrico — hidric. piro­ filo — rezistent la foc * . auto.semi.(aer) : aeromezzo — mijloc de transport aerian. telescrivente — telex. adept): filosofia — filozofie. filologia — filologie . neo.(prin mijloace proprii): automoòiie — automobil. ăemodossologia — studiul elementelor determinante ale opiniei publice .

verb. faţă de cuvîntul primitiv. ultra-: rapido—ultrarapido — ultrarapid.subst. Giancarlo. extra-. dormiveglia — dormitare . adj. pomo­ doro — tomată . oco­ lişuri. aparţinînd aceleiaşi sau unor diverse categorii morfologice. biancospino — păducel . -issimamente: rapidamente— ?*a/>j'cZissimamente — în mod foarte rapid (vezi § 154).: forte — extraforte — forte puternic. iper: sensibile — ipersensibile — hiper­ sensibil. + subst. 233 . andirivieni — du-te-vino. COMPUNEREA § 185 Compunerea este procedeul prin care se unesc două sau mai multe cuvinte. girasole — floarea-soarelui. «etc. -\. Gianmaria. adj. Gradarea se realizează cu ajutorul sufixelor: -issimo : felice — felicissimo — foarte fericit.pronume: nontisocr dar dime — nu-mă-uita. verb -f. Gradarea se realizează şi cu prefixele: arci. -errimo — celebre — celeberrimo — foarte ce­ lebru . pentru a alcătui un cuvînt nou. ricco — straricco — foarte bogat. biancomangiare — prăjitură (cu lapte) . Gradarea poate fi realizată şi printr-o varietate lexicală: buonissimo — ottimo — foarte bun. s t r a . prepoz. verb -\. subst. pessimamente — malissimo — foarte rău (vezi §68). sottopassaggio — pasaj subteran. bassorilievo — baso­ relief. + adj: terracotta — ceramică. -f.: contento — areicontento — foarte mulţumit.verb: belvedere — terasă.GRADAREA § 184 Gradarea este un procedeu care se aplică numai adjectivelor califi­ cative şi adverbelor de mod care prin gradare exprimă intensităţi diferite ale însuşirilor şi modalităţilor.subst. Substantivele compuse pot fi alcătuite din: subst.: grattacielo — zgîrie-nor. pallacanestro — baschet. -entissimo: benevolo — èeraeeoZentissimo — foarte binevoitor (vezi § 73).: pescecane — rechin. capo­ stazione — şef de gară (vezi § 48). dopoguerra — peri­ oadă postbelică. portacenere — scrumieră . + subst. NOTĂ Şi numele proprii pot fi compuse: Annamaria. + verb: saliscendi — clanţă. panforte — turtă dulce.: buonumore — bună dispoziţie.: contrattempo — contratimp. Rosalba.

blu cobalto — albastru de cobalt. gliela. grigioverde — gri-verde. prepoz. cu cratimă: italo-romeno — italo-român.: indietro (in + dietro) — înapoi. verb -f.: neppure (ne + pure) — nici. -f subst. pot fi alcătuite din: ade. prepoz. Adverbele compuse sînt formate din: adv.adj. gliele (gliene) (vezi § 89) precum şi gruparea a două pronume în poziţie encli­ tică faţă de verb: portamela — adu-mi-o (vezi § 88). prepoz. NOTĂ Unele adjective compuse se scriu.mai) — niciodată..che) deoarece. verb + adv. ca să. quassù (qua -j. — verb: benedire — a binecuvânta. elettrochimico — electrochimie.a supraîncarcă.. Verbele compuse. -j.-j-adv. a bîrfi .adj. : sordomuto — surdomut. ventotto — douăzeci şi opt.subst. sînt formate tot prin compunere.: voler bene — a iubi.: giammai (già-f. lassù (là -f. Unele forme ale pronumelui nehotărît ca: qualchessia — oricine. chicchessia. reduse ca număr.: davvero (da + vero) — cu adevărat. orice. verde smeraldo — verde ca smaraldul.su)—acolo sus. qualsiasi.adv. (mai ales pentru culori): grigio ferro — gri fer. ca în limba română. 234 . quaggiù (qua + giù) — aici jos. centotrenta-cinque— o sută treizeci şi cinci. Această mutaţie nu produce schimbări în sensul fundamental al cuvîntului. Pronumele compuse sînt de fapt formele combinate ale pronumelor personale neaccentuate în dativ şi acuzativ: glielo. adj.somna) — în concluzie. fisico-chimico — fizico-chimic. eppure (e + pure) — totuşi. dopoché (dopo 4che) — dupa ce.. Conjuncţii compuse: affinché (a fine che) — spre a.Adjectivele compuse se pot alcătui din diverse părţi de vorbire: adj. Numerale compuse sînt considerate numerele de la zece în sus: quattordici — paisprezece. allorché (allora che) — atunci cînd.: insomma (in -f. -f. acciocché (a ciò che) — pentru ca. prepoz. + adv. politico-economico — politico-economìe. glieli. sottoscrivere — a sub­ scrie. -j.su) — aici sus. a îndrăgi.verb: voler dire — a însemna. -f verb: sottostare — a sta dedesubt. qualsisia — oricare. giacché (già -f. siccome (così + come) — întrucît.: conj. ambedue — amîndoi. sovraccaricare —. maledire — a blestema. benemeritare — a bineme­ rita. agrodolce — dulce-acrişor. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE § 186 Schimbarea valorii gramaticale este procedeul prin care un cuvînt trece de la o parte de vorbire la alta sau dintr-o clasă lexicogramaticală în alta. — oricine. -f.

Il suo andare era lento — Mersul său era lent. Adjective substantivate: il bello — frumosul. il male — răul: Il suo domani sarà felice — Viitorul său va fi fericit . Questo scrivere è illeggibile — Acest scris este indescifrabil. 235 . Facciamo la verifica degli esercizi — Să facem verificarea exerciţiilor . Il museu visitato era di storia — Muzeul vizitat era de istorie. Numeralele pot deveni substantive: una dozzina — o duzină. la modifica — modificarea. Ti diro il come ci son riuscito— îţi voi spune modul in care am reuşit. il co me — modul. il prodotto — pro­ dusul. ii sospiro — suspinul. la locanda — hanul . Prin schimbarea valorii morfologice se pot forma şi adjectivele. la vista — vederea. — la modul participiu. il fiorire — înflorirea. — la modul gerunziu: la lavanda — îmbăierea. I suoi detti mi impensie­ rirono — Vorbele sale mă puseră pe gînduri. In general acestea sînt precedate de articol. un decennio — deceniu . respiraţia. il pro — argumentul favorabil: Spiegami il perché di questo tuo atteggiamento — Explică-mi cauza atitudinii tale . Tra gli studenti c'era un tale — Printre studenţi se afla şi un oarecare (om). il dilettevole — plăcutul. prezent: il passante — trecătorul. motivul. La tua offerta non incinteressa — Oferta ta nu mă interesează . la coppia — perechea. Ho preso alla matematica un dieci — Am luat la matematică un zece . Vutile — utilitatea. Adverbe care se pot substantiva: ii bene — binele. amato — iubit. il mittente — expeditorul . Verbele substantivate pot fi la: modul infinitiv: il camminare — mersul. lo scritto — scrierea. Devin adjective: — unele verbe la participiul trecut: chiamato — chemat. L'abitante di Bucarest si chiama bucarestino — Locuitorul Bucureştiului se numeşte bucureştean . ricercato — căutat: Radu è un giovane emancipato — Radu este un tînăn emancipat. Il suo ritorno avrà luogo stasera — Reîntoarcerea sa va avea loc în seara asta. Il sonetto ha due quartine e due terzine — Sonetul are două catrene şi două terţine. QuaVè la sorgente di questa notizia ? — Care este sursa acestei veşti ? — la modul participiu. — aparent la modul indicativ prezent: il rilascio — eliberarea. il cantante — cîntăreţul.Cele mai frecvente schimbări ale valorii gramaticale se produc în direcţia substantivului întrucît foarte multe părţi de vorbire pot căpăta înţeles şi valoare de substantiv. V utilitaria —* autoturism ieftin. Pessere — fiinţa. Mi ha preoccupato questa faccenda — M-a preocupat această treabă. il ritornare — reîntoarcerea. Il bello ed il brutto sono due categorie estetiche — Frumosul şi urîtul sînt două categorii este­ tice . Non è questo il vero — Nu-i acesta adevărul. Conjuncţiile şi prepoziţiile se pot uneori substantiva: il perché — cauza. trecut: il fatto — faptul.

rosso — arrossire — a se înroşi. a-: terra — atterarre — a doborî. — adjective care devin verbe cu ajutorul sufixelor şi prefixelor: forte — fortificare — a întări. nu vorbi tare. // caffè non è dolce.. Il più lucente metallo è l'oro — Cel mai strălucitor metal este aurul. migliore — migliorare — a îmbunătăţi . Parla piano non parlar forte — Vorbeşte încet.). faccia — affacciare — a se arăta. ea a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimice . Il suo stile corrente piaceva a tutti — Stilul său curgător plăcea tuturor .si deve raddolcire con due cucchiaini di zucchero — Cafeaua nu este dulce. sano — risanare — a se însănătoşi . Prepoziţiile îşi pot schimba valoarea gramaticală devenind prefixe şi integrîndu-se în noile verbe care se formează: di-: colorare — decolo­ rare — a decolora. magro — dimagrire — a slăbi. . è rincasato verso le cinque — Este acasă de o jumătate de oră. Prin acelaşi procedeu se pot forma verbe din: — substantive cu ajutorul unor sufixe şi prefixe: atomo — atomizzare — a atomiza (chim. (vezi § 183 B). in-: albero — inal­ berare — a arbora etc. La pianura è fertile. essa fu fertilizzata con concimi chimici — Cîmpia este roditoare.— unele verbe la. frutto — fruttificare — a fructifica . Pot deveni adverbe de mod unele adjective: sicuro — desigur. ordine — ordinare — a aşeza în ordine. s-a întors (acasă) către cinci . a comanda. Vado spesso a Braşov — Merg adesea la Braşov. chiaro — limpede . telegrafo — telegrafare — a telegrafia. JE" in casa da mezz'ora. schiacciante — zdrobitor . potente — puternic. trebuie îndulcită cu două linguriţe de zahăr. Toate procedeele amintite au loc în sfera gramaticii dar cu conse­ cinţe directe asupra lexicului şi a posibilităţilor de îmbogăţire şi nuanţare a exprimării în limba italiană. participiul prezent: partecipante — care ia parte. autoritar. Il piano fu elaborato in tempo ed abbiamo pianificato il nostro lavoro — Planul a fost elaborat la timp şi ne-am planificat munca .

complement . La rîndul său subiectul poate fi format dintr-un grup nominal {articol. O frază se poate afla în raport de: a) coordonare a două sau mai multe propoziţii (prin juxtapunere. nume predicativ sau alte elemente predicative suplimentare . aceasta fiind formată din cel puţin două cuvinte cu înţeles deplin (subiect şi predicat. . de ex. a unor conjuncţii subordonatoare. de ex. substantiv. b) subordonare a două sau mai multe propoziţii (realizată cu ajutorul unor prepoziţii. Sintaxa frazei studiază modul în care se unesc propoziţiile spre a alcătui fraze. atribut. unitatea de bază a sintaxei. Fraza este o unitate sintactică superioară propoziţiei în sensul că este alcătuită din două sau mai multe propoziţii. : / / bambino biondo — Copilul cel blond) iar predi­ catul poate fi format dintr-un grup verbal (adică verbul — în sintaxă = predicatul verbal — însoţit de complement.: Il bambino corre — Copilul aleargă). nehotărîte e t c ) .NOŢIUNI DE SINTAXĂ (NOZIONI DI SINTASSI) v § 187 Dacă morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile referitoare la forma cuvintelor şi la modificările de formă pe care le iau cuvintele (număr. Propoziţia constituie nucleul. indicând care este ra­ portul dintre aceste propoziţii. conjugare. de ex. declinare e t c ) . care în sintaxă devin subiect. a unor pronume şi adverbe relative. sau a locuţiunilor conjuncţionale coordonatoare) . sintaxa este acea parte a gramaticii care cuprinde reguli privitoare la îmbinarea cuvintelor într-o propoziţie sau într-o frază. aceasta putînd expri­ ma o idee mai complexă decît propoziţia. : Corre allegramente — Aleargă vesel). adjectiv etc. sau cu ajutorul conjuncţiilor.

Chi lo dice? — Cine o spune? — Quale non ti piace? —. Suonano le campane — Trag clopotele. I perché sono molti — Cauzele sînt nume238 . Tocca a voi di visitarci — E rîndul vostru sa ne vizitaţi. e) numerai: Due sono andati via — Doi au plecat .P Ă R Ţ I L E PROPOZIŢIEI § 188 Aşa cum s-a arătat mai sus. b) pronume: Io non vado via — Eu nu plec . fie determină întreaga pro­ poziţie. atunci cînd determină un verb. e) verb la infinitiv: Volere è potere. NOTĂ Verbul la infinitiv cu funcţie de subiect poate fi introdus de prepoziţia di: Mi rincresce di avergli detto ciò — îmi pare râu că i-am spus asta. d) adjectiv substantivizat: I bugiardi sono disprezza­ ti — Mincinoşii sînt dispreţuiţi. f) orice parte de vorbire substantivizată: Ci è un pronome — Ci este un pronume . E1 umiliante chie­ dere — Este umilitor să ceri. Nessuno lo ha visto — Nimeni nu 1-a văzut . Questo è giusto — Asta-i drept . Le tue sono più belle — Ale tale sìnt mai frumoase. deci este o datorie să vrei. sau poate fi omis (subiect subînţeles sau inclus). cînd e vorba de complemente circumstanţiale. La acestea mai pot fi menţionate. în cazul unei propoziţii dezvoltate. Ma è una congiunzione — Ma este o conjuncţie . atributul (Vattribato ) care face parte din grupul nominal determinînd substantive sau substitute ale substantivelor.Care nu-ţi place ? . complementul (il complemento) care face parte fie din grupul verbal. quindi è dovere volere — Să vrei înseamnă să poţi. părţile principale ale propoziţiei siiit subiectul (il soggetto ) şi predicatul (il predicato ) . Le vom pre­ zenta pe rînd: SUBIECTUL § 189 Ca şi în limba română subiectul poate fi exprimat prin diferite părţi de vorbire. Poate fi deci constituit din: a) substantiv: L'uomo dormiva — Bărbatul dormea. Qui è un avverbio — Qui este un adverb . Il blu è più delicato — Albastrul este mai delicat. Qualcuno lo saprà — Cineva va fi ştiind . fie din grupul adjectival — cînd determină adjective —.

valutare — a evalua. dichiarare — a declara. chiamare — a chema. adjectiv (cu sau fără prepoziţie). credere — a crede. lasciare — a lăsa. Se pot distinge două feluri de predicate: a) pre­ dicatul verbal care poate fi exprimat printr-un verb la diateza activă. E ' s t a t o chiamato dal mio amico — A fost chemat de prietenul meu. La riteniamo diligente — O socotim silitoare. Numele predicativ Poate fi exprimat prin: substantiv. restare — a ramine. deveni. g) o întreagă propoziţie: E1 necessario che noi studiamo — Trebuie ca noi să învăţăm. scegliere — a alege. La rîndul lor verbele copu­ lative pot fi: 1) essere: Mia madre è coraggiosa — Mama mea este curajoasă. giudicare — a considera. Lo credevo giovane — îl credeam tînăr .roase . ritenere — a socoti. 3) verbe tranzitive la diateza pasivă: essere considerato — a fi considerat. sembrare. essere detto — a fi spus. stare — a sta (cu înţeles de essere — a fi): Sono diventati grandi — Au devenit (s-au făcut) mari . La dichiaro aperta — O declar deschisă. essere creduto — a fi crezut. essere stimato — a fi considerat. parere însoţite de pronume: Non sembra più lui — Nu pare să mai fie el însuşi/Parcă nu mai e el. deveni. tenere— a ţine. numerale ordinale sau adjective nehotărîte de cantitate (introduse uneori. nascere — a se naşte. fare — a face. reflexivă sau pasivă: Il cavallo galoppa — Calul galopează. Gina è la seconda — Gina este a doua. morire — a muri. PREDICATUL § 190 Este partea principală de propoziţie care arată ce este. trovare a găsi/a considera. tor­ nare — a se întoarce. 6) verbul essere însoţit de numerale cardinale. sembrare — a (se) părea. Tutti stavano zitti — Toţi tăceau. de prepoziţia in): Erano in pochi — Erau puţini. 4) verbe tranzitive însoţite de un adjectiv: avere — a avea. numeral plasate după verbul copulativ: Lui è l'amico di mio fratello — El e prietenul fratelui meu . cum ieste sau ce face subiectul. essere giudicato — a fi judecat/apreciat ecc. 2) verbe intranzitive ca: diventare—a. pronume. substantiv -f adjectiv. Le foglie sono portate dal vento — Frunzele sînt purtate de vînt. divenire—». essere eletto — a fi ales. vedere — a vedea. şi b) predicatul nominal care se exprimă printr-un verb copu­ lativ (nepredicativ) şi un nume predicativ. vivere — a trăi. Voi vi divertite — Voi vă distraţi . desiderare — a dori. essere chiamato — a fi chemat. mantenere — a menţine. 5) verbele essere. supporre — a presupune: Ti trovo intelligente — Te consider inteligent . Se consideră predicate verbale şi cele exprimate prin locuţiuni verbale: // mio piano è andato a monte — Planul meu s-a dus de ripa. sapere — a şti. : Tu non sei giudicato bene — Tu nu eşti bine apreciat. Mio padre 239 . rimanere —a ramine. Non è possibile che tu mi offenda — Nu-i posibil ca t u să mă jigneşti.

Se află întotdeauna la persoana a Ii-a plural C. Anna mi riesce antipatica — Ana îmi este antipatică. Un branco di pecore pascolavano — O turmă de oi păşteau.a plural > plural : Il cane e la gallina corrono — Cîinele şi găina fug. persoană şi uneori în gen. Acordul predicatului cu subiectul se face în număr. Noi e il canne andiamo via — Noi şi căţelul plecăm. Voi e il cane andate via — Voi şi căţelul plecaţi. \ subiecte între care un \ — la persoana I pluial > i pronume la persoana I. C Sînt două sau mai multe \ Se află întotdeauna B.fa l'ingegnere — Tatăl meu e inginer . In cazul subiectului multiplu. normele de acord sînt identice cu cele din limba română. II motore è a quattro tempi — Motorul e în patru timpi . / cani e le galline corrono — Clinii şi găinile fug. < subiecte la singular sau > — a I l I . Sînt două sau mai multe subiecte între care un pronume la persoana a Ii-a : Exemple Tu e Laura andate via — Tu şi cu Laura plecaţi. Siamo in due — Sîntem în doi .a s i n D. Quell'affare non era per lui — Aface­ rea aia nu era pentru el . > Exemple : Io e Laura andiamo via — Eu şi cu Laura plecăm. Ti hanno dichia­ rato presidente — Te-au declarat preşedinte. | singular cu specificarea > — gular sau plural > { componenţilor J Exemple : Un branco di pecore pascolava — O turmă de oi păştea. r Subiectul este colectiv la 1 Se află la persoana a l l l . 240 . Loro passavano per delle persone importanti — Ei erau consideraţi drept persoane importante . Acordul predicatului cu subiectul § 191 Dacă —*• Verbul i Exemple i C Sînt două sau mai multe 1 Se află întotdeauna la persoana A. Il cane e le galline corrono — Cîinele şi găinile fug.

atributul verbal şi atributul adverbial. c) complementul direct: Carla guidava una grossa auto — Caria conducea o maşină mare . Marco è un giovane alto e biondo — Marco este un tînăr înalt şi blond . era un grosso rastrello — Unealta era o greblă mare . Uno stormo volava — Un stol zbura. Niente di preciso — Nimic sigur. eventual de atribute.) care însoţeşte un substantiv sau un substitut al acestuia. în română se mai disting: atri­ butul substantival (în genitiv. atributul pro­ nominal. complemento di termine (Spedisci il pacco alla nonna — Să expediezi pachetul bunicii). în limba română această categorie reprezintă numai unul din aspectele ce se află pe lista atributelor. spre a-i atribui o calitate. Ori. demonstrativ. şi anume atributul adjectival. d) orice alt com­ plement: L'auto corre ad alta velocità — Maşina goneşte cu viteză mare . Atributul poate fi introdus cu prepoziţia di atunci cînd acesta determină un pronume indefinit sau interogativ: Che cosa c'è di nuovo? Ce mai e nou ? . sau spre a-i lămuri mai bine înţelesul. posesiv etc. ATRIBUTUL § 192 în limba italiană este numit atribut adjectivul (calificativ.{ Subiectul este colectiv la Ì Se află la persoana a 111-a singular fără specificarea > — singular * componenţilor J Exemple Un gregge pascolava — O turmă păştea. b) numele predicativ: L'arnese. Ca şi în română. Quel libro è mio — Cartea aceea este cartea mea . în limba italiană atributul poate să determine: a) subiectul: Una grossa auto lo colpì — Un automobil mare 1-a lovit . Toate aceste forme din limba română îşi găsesc corespondenţa în limba italiană într-o serie de complemente ca de exemplu: complemento di specificazione (Il colore del mare è grigio — Culoarea mării este cenuşie). în dativ. complemente) care se adaugă unui alt substantiv 241 . prepoziţional). comple­ mento di materia (Ho ricevuto in dono dodici bicchieri di cristallo — Am primit cadou douăsprezece pahare de cristal) etc. numeral. După valoarea părţilor de vorbire. Comprai ieri un vestito rosso scuro — Am cumpărat ieri o rochie roşu închis . Apoziţia § 193 Gramaticile italiene numesc apoziţie cuvîntul sau sintagma (de cele mai multe ori un substantiv însoţit sau nu de un determinant. La loro auto lo colpì — Maşina lor 1-a lovit . Giunsero in una verde vallata profonda — Au ajuns într-o vale verde şi adîncă.

in qualità di medico. come. atunci aceasta este marcată de virgulă. provincia — judeţ. Il nome di Veronica non mi piace — Numele de Veronica nu-mi place.spre a determina fie subiectul : Marino. predicat. 2. l'amico di Caria — li aşteptăm pe Marino. in. Lieto di conoscere— Bucuros de a cunoaşte . penisola — peninsulă. a. De obicei apoziţia se alătură substantivului fără nici un semn de punctuaţie. Ricordai soltanto i primi sei — Mi-am adus aminte numai de primii şase.: Rossi. Capisco meno Vinglese che l'italiano — înţeleg mai puţin engleza deeît italiana. nome — nume. care determină sau completează sensul altor elemente ale acesteia (subiect. da amico. trebuie să păstrezi secretul profesional. Il mese di febbraio è il più corto dell'anno — Februarie este cea mai scurtă lună a anului. Deosebim: I. da. // cappello è di Marino. L'isola di Sicilia—Insula Sicilia. ca (în calitate de) prieten. prietenul Cariei. mese — lună sînt urmate de prepo^ ziţia di şi apoi de numele pe care îl determină: La città di Genova — Oraşul Genova. Complementul adverbului se exprimă prin substantive sau pronume introduse cu di. l'amico di Caria. în calitate de medic. complementul direct care determină un verb tranzitiv şi se află in cazul acuzativ: poate fi înlocuit printr-un pronume in acuzativ şi exprimat fie printr-un substantiv. 3. apoziţie. Complementul adjectivului care poate fi exprimat prin substantive. XOTĂ 1.: Il dottor Rossi. alt complement). fie un complement direct: Aspettiamo Marino. Sicuro di sé — Sigur de sine . de ex. II. Substantivele città — oraş. prietenul Cariei. arriverà domani — Marino. fie printr-un verb la infinitiv introdus prin prepoziţia 242 . prietenul Cariei . va sosi mîine. Difficile a capire— Greu de înţeles . numeral cu sau fără de­ terminanţi : Scrivo una lettera — Scriu o scrisoare . pronume sau verbe la infinitiv introduse de prepoziţiile di. il dottore — Rossi. fie orice alt complement: Ho dato i libri a Marino. III. atunci cînd precedă substantivul la care se referă. Bravo in matematica— Bun la matematică. Complementul verbului. pronume. Marino. isola — insulă. am să te ajut. ti aiuterò — eu. atri­ but. Tu. prietenul Cariei. de ex. l'amico di Caria — Am dat cărţile lui. Non vedo te — Nu te văd pe tine . Atto al lavoro — Apt pentru muncă . Din această categorie putem dis­ tinge: A. l'amico di Carla — Fac cafeaua pentru Marino. doctorul. devi mantenere il segreto professionale — Tu. prietenul Cariei. qualità di: Io. che: Lui parla Vitaliano meglio di te — El vorbeşte italiana mai bine ca t i n e . Dacă însă apoziţia urmează după substantivul la care se referă. COMPLEMENTUL § 194 Este o parte secundară a propoziţiei. Apoziţia mai poate fi introdusă prin: da. villaggio — sat. in: Avido di denaro — Lacom de bani. Preparo il caffè per Marino. l'amico di Carla — Pălăria este a lui Marino.

e) comple­ mentul circumstanţial de cauză: Marina tremava dal freddo — Marina 243 . complementul indirect. costare — a costa. : Mi ricordo con piacere di quella serata— îmi amintesc cu plăcere de serata aceea. c) complementul circumstanţial de mod: Si sentiva più tranquilla — Se simţea mai liniştită. Abbiamo incontrato desti amici — Am întîlnit nişte prieteni. Imparo a battere a macchina — învăţ să bat la maşină : Ti offro da vestire — Iţi ofer de îmbrăcat : Hai trovato da leggere? Ai găsit de citit? NOTĂ Complementul direct exprimat prin substantive sau substitute ale substanti­ vului nu este introdus de un element de relaţia: Sto ascollando la radio — Ascult radioul. Dacă substantivul este precedat. fie printr-un adverb re­ lativ sau printr-o construcţie infinitivală etc. aşa cum e cazul complementului direct sau al celui indirect. b) complementul indirect cu prepoziţie: lista verbelor care sînt determinate de un complement indirect este lungă. C. sorgere — a răsări. Mi sono alzata alle tre di notte — M-am sculat la trei noaptea . In această categorie deosebim: a) complementul indirect fără prepoziţie. dintre acestea amintim doar: ricordarsi di — a-şi aminti [de. combattere contro — a lupta împotriva. nu poate fi înlocuit printr-un pronume în cazul acuzativ. misurare — a măsura. rinunciare a — a renunţa la. Si rivolse al suo padrone di casa — Se adresă gazdei sale . Acesta este exprimat fie printr-un substantiv însoţit (de cele mai multe ori) de o prepoziţie. nemaifiind deci" un element de relaţie (gramaticile italiene îl numesc complemento oggetto partitivo): Mangio del pane — Manine pîine. acesta dobîndeşte o valoare partitivă sau de articol nehotărît. Dobbiamo combattere contro le esperienze atomiche — Trebuie să luptăm contra experienţelor atomice. care înso­ ţeşte verbe ca: alzarsi — a se scula. pesare — a cîntări. a se întîlni etc. Ora siamo contenti — Acum sîntem mulţu­ miţi . Versammo dell'acqua — Am turnat apă. complementul circumstanţial nu determină numai o parte a propoziţiei. ci întreaga propoziţie. — a se adresa. B. sau printr-o construcţie infinitiva!ă: Maddalena voleva scrivere — Magdalena voia să scrie. vergognarsi di — a se ruşina de. selectate după criterii semantice: a) complementul circumstanţial de timp: Sarò da te fra tre giorni — Voi fi la tine peste trei zile . distare — a fi la o depărtare de. de prepoziţia di. imbattersi in — a da peste. vivere per — a trăi pentru/ spre. man­ care di — a fi lipsit de. rivolgersi a. spre deosebire de complementul direct. b) complementul circumstanţial de loc: — Si incontreranno a Braşov — Se vor întîlni la Braşov. estendersi — a se extinde: Mia figlia pesa settanta chili — Fata mea cintereste şaptezeci de kilograme . Compro dei fiori — Cumpăr flori. Devi agire con cautela perché è sensibile — Trebuie să acţionezi cu precauţie pentru că e sensi­ bilă: d) complementul circumstanţial de scop: Tutti vi dovete preparare per gli esami — Toţi trebuie să vă pregătiţi pentru examene . parlare di — a vorbi de/despre.da. Iată tipurile de comple­ mente circumstanţiale mai importante.

conjunctiv. Propoziţii subordonate explicite şi implicite (Proposizioni subordinate esplicite ed implicite) § 195 Caracteristic limbii italiene este faptul că atunci cînd pre­ dicatul se află la un mod personal (indicativ. 244 . Mentre uscivo vidi la mia nipotina — Tocmai cînd ieşeam. Giorgio si affacciò alla finestra — La oprirea maşinii (cînd s-a oprit maşina). propoziţia implicită va fi tot cauzală. omnl a înşfăcat pîinea. De exemplu. Dacă însă predicatul se află la un mod nepersonal (gerunziu. tornò a casa — O dată cheltuiţi toţi banii. è venuto al lavoro — Cu toată boala (deşi era bolnav) a venit la lucru . din punct de vedere formal. omul a înşfăcat pîinea -* Poiché era spinto dalla fame. Vuomo afferò il pane — împins de foame. am văzut-o pe nepoţica mea. parti­ cipiu. Giorgio a apărut la fereastră . Poiché fiind o conjuncţie cauzală. g) complementul circumstanţial limitativ: A mio parere questo affare non finirà bene — După mine (părerea mea) treaba asta n-o să sfîrşească bine. infinitiv) atunci propoziţia este numită implicită: Dichiara di essere innocente — Declară că este nevinovat .tremura de frig. Quando l'automobile si fermò. Giorgio a apărut la fereastră . In general. Al fermarsi dell'auto­ mobile. s-a întors acasă. condiţional. D. Giorgio si affacciò alla finestra — Cînd s-a oprit maşina. De reţinut că propoziţiile subordonate implicite capătă denumi­ rea după conjuncţiile introduse în transformarea propoziţiei explicite: Spinto dalla fame. Complementul de agent se deosebeşte de toate celelalte tipùri de complemente în sensul că acesta apare doar în propoziţiile cu verbul la diateza pasivă reprezentînd subiectul logic al acţiunii : Silvana è stata colpita da una pietra — Silvana a fost lovită de o piatră. tornò a casa — După ce a cheltuit toţi banii. adică verbul aflat la un mod nepersonal poate fi trecut la un mod şi la un timp personal introdus de o conjuncţie subordonatoare sau de un pronume relativ. propoziţia implicită Consumato tutto il denaro. s-à întors acasă — poate fi transformată într-o propoziţie explicită astfel: Dopo che ebbe consumato tutto il denaro. am văzut-o pe nepoţica mea.Uscendo. Vuomo afferò il pane — Deoarece era împins de foame. imperativ) propoziţia este numită. f) complementul circumstanţial concesiv: Nonostante la malattia. vidi la mia nipotina — La ieşire (pe cînd ieşeam). pro­ poziţiile „implicite" pot fi transformate în propoziţii „explicite". explicită: Dichiara ehe lui è innocente — Declară că el e nevinovat .

prin coordonare concluzivă: Nevica. vidi. p . coordonată cu cea dintîi 245 . 4. 2. 3. § 197 A. deci o să luăm sania. prin juxta­ punere: Venni. Spre a vedea raportul în care se află fraza de mai sus putem avea următoarea imagine reprezentată într-o schemă grafică: Propoziţie principală Monica è giunta solo adesso i perché si è svegliata tardi . prin coordonare adversativă: Volevo studiare ina non trovai il tempo per farlo — Vroiam să învăţ. dunque prenderemo la slitta — Ninge. Principala Principală. într-o frază pot exista: — propoziţia principală — una sau mai multe propoziţii coordonate cu principala — una sau mai multe propoziţii subordonate Exemplu : Monica è giunta solo adesso. dar n-am găsit timp ca s-o fac . pentru că s-a trezit tîrziu şi a pierdut trenul.FRAZA (IL PERIODO) § 196 Ca şi în limba română propoziţiile unei fraze se pot afla în raport de coordonare sau de subordonare. am învins . prin coordonare copulativă: Non so nulla e non voglio saperne — Nu ştiu nimic despre asta şi nici nu vreau să ştiu . vinsi — Am venit. Fraza prin coordonare poate fi alcătuită: 1. perché si è svegliata tardi ed ha perso il treno — Monica a ajuîis doar acum. am văzut. Coordonare i ed ha perso il treno î Subordonată de grad I Alte exemple de ilustrare a raportului Molti si rifugiavano su per i monti— ì Mulţi se refugiau sus în munţi J ~* e vi portavano la loro roba — Ì şi-şi duceau cu ei calabalîcul J ~* Î Subordonată de grad I dintre propoziţii: .

este oportun . si narra — se povesteşte. è difficile — este greu. alcătuită la rîndul ei din subiect. Si ritiene di aver avuto torto — Se consideră că n-a avut dreptate. lingua— Nu neglija acea parte a limbii che è fuori d'uso — care este ieşită din uz perché certe voci ti possono servire. Conviene che voi vi comportiate meglio — Se cuvine ca voi să vă comportaţi mai bine . Tipurile mai frecvente de propoziţii subor­ donate sînt: 1. E1 chiaro che noi faremmo ciò. è evidente — este evident. coordonată cu precedenta Subordonată de grad II Principală Subordonată de grad I Subordonată de grad II Subordonată de grad III Subordonată de grad IV § 198 B. è chiaro — e clar. unul sau mai multe atribute.modurile nepersonale precedate sau nu de prepoziţia di: Conviene che io vada a Timişoara — Se cuvine să mă duc la Timişoara .. E1 noto a tutti che hai sbagliato — Este cunoscut tuturor că ai greşit . propoziţia predi246 .modul indicativ. active sau pasive ca: occorre. predicat. si crede — se crede.E' certo che lui non lo sa — E sigur că el habar n-are . Fraza prin subordonare este formată dintr-o propoziţie regentă sau principală.per poterla conservare nel miglior modo — ca să-1 poată păstra cit mai bine e per sottrarla. trebuie . sau din predicate nominale ca: è bene — e bine . 2. unul sau mai multe complemente şi una sau mai multe propoziţii subordonate. dacă ni s-ar permite . Occorre avere la conscienza pulita — Trebuie să ai conştiinţa curata . ai nemici — şi ca să-1 ferească de duşmanii che stavano per arrivare — care erau pe punctul de a veni Non trascurare quella parte della. si dice — se zice . è necessario — e necesar. e necesar. sembra — pare . se ci si permetesse —• E clar că noi am face asta. Sarebbe tempo che ci decidessimo — Ar fi timpul ca să ne hotărîm. conviene — se cuvine. Subordonată de grad I Subordonată de grad I. propoziţia subiectivă formată din verbe impersonale. introduse de conjuncţia che -f. conjunctiv sau condiţional pentru propoziţiile explicite şi de che -\. — pentru că anumite cuvinte îţi pot folosi a dare un vivo effetto ad uno scherzo — să dai un efect colorat (viu) unei anecdote il quale altrimenti riuscirebbe sciapito (De Amicis) care altminteri ar fi lipsită de haz. bisogna — trebuie. . etc.

13. capire — a înţelege . este întotdeauna bine primit (vezi şi § 210). ritenere — a socoti. volere — a voi/a vrea . Renato şi-a luxat un braţ (vezi şi § 204). proibire — a interzice : vietare — a interzice. credere a crede . 3. reputare — a considera. 8. Mi rivolgo a chiunque voglia darmi retta — Mă adresez oricui vrea să mă asculte (vezi şi § 142 B). 5. propoziţia atributivă: Ipoteşti è la località dove nacque Eminescu — Ipoteşti este localitatea unde s-a născut Eminescu.un mod nepersonal pentru propoziţiile implicite: Affermo che questo film è interessante — Afirm că acest film este intere­ sant . 6. Renato si è slogato un braccio — In timp ce juca tenis. propoziţia. stimare — a aprecia . propoziţia cir­ cumstanţială consecutivă: Era cosi commossa che non riusciva a dire nulla — Era atìt de emoţionată încît nu reuşea să spună nimic. 9. L'essenziale è di farlo lavorare — Esenţialul este să-1 pui la treabă. propoziţia circumstanţială concesivă: Benché fosse avvertito del pericolo. dimenticare — a uita . promettere a promite : giurare — a jura . sentire — a auzi . stabilire — a stabili.propoziţia circumstanţială de mod (modală): Ho fatto cosi come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus (vezi şi § 211). Sosteneva di volermi accompagnare — Susţinea că vrea să mă însoţească . a aprecia . a crede. impedire — a împiedica etc. rispóndere — a răspunde . 11. 195). udire — a auzi .calivă: L'avvenire è come me lo faccio io — Viitorul este cum mi-1 fac eu. ignorare — a nu avea liabar . propoziţia finală: Combatterono. el şi-a continuat cursa (vezi şi §208). giudicare — a judeca. comprendere — a înţelege : ricordare — a-şi aminti . 12. 10. riferire — a relata. sospettare — a bănui . Vedo che questa casa è ben tenuta — Văd că această casă este bine întreţinută : Credevo che Giuliana non potesse finire in tempo il lavoro — Credeam că Iuliana nu poate să-şi termine treaba la timp .' a nu permite. propoziţia circumstanţială temporală: Mentre giocava al tennis. (Vezi şi § 207). 4. Esigo che lui chieda perdono — Pretind ca el să-şi ceară iertare. confessare — a mărturisi . affer­ mare — a afirma. sapere — a afla. Confesso di aver risposto con una bugia — Mărturisesc că am răspuns printr-o minciună : Ha minacciato che si sarebbe vendicato — A ameninţat că se va răzbuna : Giuro di aver detto la verità — Jur că am spus adevărul (vezi şi § 142 A. introduse de conjuncţia che + modul indicativ sau con­ junctiv pentru propoziţiile explicite şi de prepoziţia di (în cea mai mare parte din cazuri) -f. affinché la giustizia trionfasse — Au luptat ca să triumfe dreptatea (vezi şi § 206). a spune. a considera. propoziţia circumstanţială de loc: Dovunque Giu­ seppe vada. vedere — a vedea . 7. comple­ tivă directă se formează cu ajutorul verbelor narrare — a povesti . propoziţia 247 .propoziţia completivă indirectă: Costa proprio quanto ha detto lui — Costă exact cit a spus el . desiderare — a dori . dire — a zice. propoziţia circumstanţială cauzală: Lei piangeva perché suo marito l'aveva abbandonata — Ea plîngea pentru că soţul ei o părăsise (vezi şi §205). è sempre bene accolto — Oriunde se duce Giuseppe. lui prosegui la corsa — Deşi fusese avertizat despre pericol.

nu ai ajutat-o . Dimmi chi ha parlato — Spune-mi cine a vorbit . să nu fii ingrijorat(ă)/(nu-mi duce grija). relative finale: Ho mandato Lucia che (affinché) ti chieda quando vieni — Am trimis-o pe Lucia care (pentru ca) să te întrebe cînd vii.circumstanţială comparativă: Ho fatto il lavoro scritto meglio di come «redevo — Am făcut lucrarea scrisă mai bine decît credeam (vezi şi § 209). Propoziţii interogative indirecte: Non so ehe cosa pensi di me — Nu ştiu (nu am idee) ce gîndeşti despre mine. relative condiţionale: Ohi (se uno) la pensa così può andarsene — Cine (dacă cineva) gîndeşte astfel poate să plece. non ti punirò — Dacă ai sa spui adevărul. Normele concordanţei timpuri248 . pro­ poziţia circumstanţială limitativă: l'er quanto io sappia. 202). care a fost un compozitor celebru. Se piovesse prenderei Vombrello — Daca ar ploua aş lua umbrela .. 15. Ti chiedevo se saresti andato — Te întrebam dacă te-ai fi dus {vezi şi § 177 . 14.. 175. relative concesive: Tu. Dubito se sia vero — Mă îndo­ iesc că este adevărat . relative consecutive: Tu. relative temporale: Ho visto gli impiegati ehe (mentre) uscivano dall'ufficio — I-am văzut pe funcţionarii care (pecînd) ieşeau de la birou. nessuna decisione è stata ancora presa — După cîte ştiu eu. NOTĂ Propoziţiile relative au aceeaşi valoare cu cea a altor propoziţii subordonate şi în acest caz. che (sebbene) lo potevi.. Cînd în regentă verbul este la perfectul compus. — Rossini. n-am să te pedepsesc. Se non mi vedessi. propoziţia circumstanţială condiţională: Se dirai la verità. condiţionalul perfect tradueîndu-se în limba română prin viitor: Mi ha detto che sarebbe venuto — Mi-a spus că o să vină. Sono in dubbio se verrò domani o no — Stau la îndoială dacă o să vin mîine sau nu . non sei una (tal) donna.. de anterioritate sau de posteritate. 214). 17 Propoziţii relative: Rossini. non l'fiai aiutata — Tu care (deşi) puteai s-o faci. ar fi mai sim­ patie. 213. sarebbe più simpatico — Dacă ar fi mai amabil. Colui il quale dice bugie si dovrebbe vergognare — Acela care spune minciuni ar trebui să-i fie ruşine. Exprimarea raportului de posteritate faţă de un timp trecut este specifică limbii italiene. acestea se numesc propoziţii relative aparente. De exemplu: relative •cauzale: Mi congratulo con voi che (perché) avete vinto — Vă felicit că (pentru că) aţi cîştigat . 16. che fu un celebre compositore. (vezi şi § 202. «he (la quale) si lasci commuovere — Tu nu eşti o (astfel de) femeie care (încît) să se emoţioneze. avea . Non so chi partirà — Nu ştiu cine va pleca . aveva. n-a fost încă luată nici o hotărâre (vezi şi § 141 De). Se fosse più gentile. pentru acţiunea simultana poate fi folosit şi prezentul indicativ: Ho saputo che viene — Am aflat că vine. Desidero sapere che cosa tu abbia fatto — Doresc să ştiu ce ai făcut tu. non ti preoccupare — Dacă nu mă vezi. CONCORDANŢA TIMPURILOR § 199 Timpul verbului din subordonată depinde de timpul verbului din propoziţia principală (numita şi regentă) şi de raportul în care subordonata se găseşte faţă de regentă: raport de simultaneitate.

De exemplu. aproape (că) e t c . — che mio figlio verrà domani — că băiatul meu o să vină mîine. — b) che mio figlio arrivò tre giorni fa — că băiatul meu a venit acum 2. Posterioară — Futuro i Presente indicativo sau Passato prossimo ( Exemple : (1. în general. NOTĂ în limba actuală. se ştie că după conjuncţiile anche se — chiar dacă. quasi (che) — mai (că). 249 Io dico — Eu zie (sau) Io ho detto — Eu am zis . de multe ori aceste norme sînt încălcate. come se — ca şi cum. — a) che mio figlio è arrivato ieri — că băiatul meu a venit ieri. mai cu seamă în literatură. — e) che mio figlio era arrivato già molto stanco — ca băiatul meu venise deja foarte obosit. este folosit modul conjunctiv astfel: congiuntivo imperfetto dacă acţiunea este simultană cu cea din regentă (Non giungerai alle sei. trei zile. anche se partissi subito — Nu vei ajunge la ora şase chiar dacă ai (vei) pleca imediat). un caracter orientativ şi prezintă cazurile cele mai frecvente. Simultană — Presente indicativo a) Passato prossimo b) Passato remoto e) Trapassato prossimo 3.lor pe care le prezentăm în schemele următoare au. — che mio figlio arriva oggi — că băia­ tul/feciorul meu vine azi. Concordanţa timpurilor la modul indicativ I § 200 Dacă în propoziţia principală există Pentru în propoziţia seactiunea cundară se foloseşte | | 1. în vederea obţinerii unor efecte stilistice deosebite. sau congiuntivo trapassato pentru acţiunea anterioară celei din regentă (Domandava a tutti come se fossero stati stranieri — îi întreba pe toţi ca şi cum ar fi fost nişte străini).

Perfect sau Passato — e) Trap. — Imperfetto Imperfect (sau) Perfect compus (sau) Perfect simplu (sau) Mai mult ca perfect Română 1 1 — a) Imperfect sau — b) Perfect compus ca 2. Simultană 2. — Mai mult perfect 3. Io dissi — Eu zisei 3. — Viitor . — Prezent Presente Prezent 2. sau Presente \ —b) Mai mult ca — b) Passato rem. zis 2. i —a) Perfect compus — a) Passato pross. Posterioară i — Imperfetto — Trapassalo prossimo — Condizionale passato Io diceco — Eu ziceam (sau) 1. Anterioară 3.Futuro — Viitor II In propoziţia secundară Dacă în propoziţia Pentru acţiunea se foloseşte principala există l Imperfetto sau Passato remoto sau Trapassato prossimo Exemple : l 1. — che mio figlio era arrivato stanco — că (sau) băiatul meu venise obosit. — che mio figlio sarrebe arrivato stanco ca (sau) băiatul meu o să vină obosit Io avevo detto — Eu zisesem Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato prossimo (sau) Passato re­ moto (sau) Trapassato prossimo 1. — che mio figlio arrivava stanco — că băiatul Io ho detto — Eu am meu venea/a venit obosit. — Condizionale passato 250 3.Comparaţi Română Italiană 1. — Trapassato prossimo 2. compus perfect prossimo . pross.

Anterioară . 3. Futuro Viitor '•{ a) Prezent b) Viitor f a) Viitor anterior \ b) Perfect compus 3. —a) che tu sarai stata già arrivata — că t u vei fi venit deja. Posterioară i { —a) Presente —b) Futuro —a) Futuro anteriore . 2. pross. —b) che tu sei già arrivata — că tu ai venit deja. 3.' — che tu arriverai fra due giorni — că tu o să vii peste două zile. Comparaţi Italiană ' a) Presente b) Futuro Română Io dirò — Eu o să spun Futuro 2. Futuro ant. 251 .NOTĂ Timpul imperfect din secundara indică simultaneitatea cu oricare dintre tim­ purile trecute din propoziţia principală. b) Pass.—b) Passato prossimo — Futuro Exemple : —a) che tu vieni entro la settimana — că tu vii în curs*ul săptămînii —b) che tu verrai entro la settimana — că tu o să vii în cursul săptămînii. Simultană 2. 3. Viitor NOTA Propoziţiile secundare sînt completive directe în schemele prezentate mai sus. III Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia secundară se foloseşte l Futuro i ' 1.

che tu avrai torto — că tu n-o să ai dreptate.Ind.a) Congiuntivo passato Presente indicativo | 2. Simultană . imperfetto — e) Cong. 3. '—a) che tu abbia avuto torto — că tu n-ai avut dreptate. —b) che tu avessi torto — că tu nu aveai dreptate. Simultană 2. .Concordanţa timpurilor la modul conjunctiv §201 Dacă în propoziţia Pentru In propoziţia secundară principală există se. prez. —e) che tu avessi avuto torto — că tu nu avuseşi dreptate. —a) Perfect compus —b) Imperfect —c) Mai mult ca perfect Viitor Io non dico — Eu nu zic (sau) Io non ho detto — Eu n-am zis Presente indicativo (sau) Passato prossimo Prezent Perfect compus 2. l Congiuntivo imperfetto 1 /!• Română . foloseşte acţiunea ' i i 1. Posterioare .e) Congiuntivo trapassato 3. passato — b) Cong. i Imperfetto sau Passato prossimo sau Passato remoto sau Trapassato prossimo (sau) Condizionale passato 252 i 1.Futuro Passato prossimo Exemple : che tu abbia torto — că tu n-ai dreptate. trapassato — Futuro II Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia secundară se foloseşte . Posterioară — Condizionale passato .b) Congiuntivo imperfetto . Anterioară . 2. Comparaţi Italiana Congiuntivo presente — a) Cong. 2.Presente congiuntivo . Anterioară — Congiuntivo trapassato 3.

Anterioară 3. che lui avrebbe avuto torto — că el nu va avea dreptate/n-o să aibă dreptate. Imperfect a) Perfect compus 2. i 1. Condizionale passato Română Imperfect sau Perfect compus sau Perfect simplu sau Mai mult ca perfect 1. che lui avesse torto — că el nu avea dreptate 2. 3. Viitor NOTĂ Timpul trecut din propoziţiile principale este numit timp istoric. Congiuntivo trapassato 3.. Propoziţiile secundare sînt completive directe. b) Mai mult ca perfect 3. che lui avesse avuto torto — că el nu a avut/ nu avusese dreptate. Simultană 2. Congiuntivo imperfetto 2. III Dacă in propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia se foloseşte secundară i t Futuro sau Futuro anteriore . Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato pros­ simo (sau) Passato remoto (sau) Trapassato prossimo 1. Posterioară i — Congiuntivo presente { a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato — Condizionale presente 253 .Exemple Io non dicevo — Eu nu ziceam (sau) Io non ho detto Eu n-am zis (sau) Io non dissi — Eu nu zisei (sau) Io non avevo detto Eu nu zisese 1.

Viitor Futuro ' \ Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative indirecte (Se non condizionale) § 202 Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea i în propoziţia secundară se foloseşte l Presente indicativo (forma negativă) 4- l — Congiuntivo presente / a) Congiuntivo imperfetto | b) Congiuntivo passato l e) Congiuntivo trapassato— Futuro Simultană 2. Anterioară 3. se venga — dacă vine j a) se venisse — dacă a venit 2.Exemple Temerò mollo — Tare o să mă tem 1. Viitor • a) Perfect Viitor n compus sau ~" ' b) CondiţionaB Viitor \ l perfect anterior (rar) 3. che tu lo faccia — că tu o să faci asta a) che tu lo abbia fatto — cà tu ai făcut asta b) che tu lo avresti fatto — că tu ai fi făcut asta 3. che tu lo faresti — că tu ai să faci asta Comparaţi Italiana 1. Posterioară Exemple : Non so — Nu stiu 1. Congiuntivo presente f a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato Condizionale presente Română 1. \ b) se sia venuto — dacă a venit I e) se fosse venuto — dacă a venit 3. — se verrà — dacă o să vină 254 .

pass. Dacă In propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia se foloseşte secundară i Imperfetto indicativo (negativo) Exemple: i 1. Simultană 2. Futuro (negativo) • 1. Con. Cong.. Posterioară 'ì — Futiaro — Futiaro anteriore f a) I 'assato prossimo 1 b) Congiuntivo passato 255 i ' . Futuro 2. Viitor J imper. Posterioară — Congiuntivo imperfetto — Congiuntivo trapassato — Condizionale passato 1. . Perfect compus 3. Viitor Ili Pentru Dacă In pro poziţia în propoziţia secundară se fciloseste principală ex istă acţiunea ^. Co ]ong. Anterioară • 3. trapass. 1. se Renato sarebbe venuto — dacă Renato va veni (o să vină). 3.» Comparaţi v Italiana Română Imperfect 1. Presente indicativo (negativo) 3. imperf. Indicativ prezent Prezent indicativ forma ne­ gativă) II 2. pres. pass. Imperfect indicativ Imperfetto indicativo indicativ 2. Condiz. 3. Simultană Anterioară l 3. se Renato colesse questo — dacă Renato voia aceasta. Română 1. Non sapevo 2. Gong. b) Mai mult ca per­ tivă) fect / 3.Comparati Italiana 1. trapass. se Renato fosse venuto — dacă Renato a venit/ Nu stiam venise. (la for­ a) Perfect compus (negativo) ma nega­ 2.

îţi dau un telefon . 2. Perfect compus . după conjuncţiile appenu. Modul indicativ: Non appena mi ha visto. ti faccio una tele­ fonata — îndată ce sosesc. Io verrò quando tu voglia — Eu am să vin cînd vrei tu . îi vorbea şi uneori se oprea în loc. 256 Viitor (la forma negativă) Română 1. Futuro anteriore (negativo) a) Passato prossimo b) Congiuntivo passato § 203 Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale PROPOZIŢII TEMPORALE § 204 A. 4. Viitor anterior 3. vom pleca la munte . Modul gerunziu — Camminando. poate fi folosit atunci cînd o acţiune viitoare este considerată ca fiind posibilă. Modul conjunctiv se întîlneşte mai rar pentru o acţiune simul­ tană . se Ve data a gambe — îndată ce m-a văzut a rupt-o la fugă . — In timp ce mergeau. quando — cînd: Non appena tu guarisca partiremo per la montagna — De îndată ce te însănătoşeşti. se tu ritornerai in tempo -— dacă tu o să t e întorci la timp 2. gli parlava e ogni tanto si fer­ mava. se tu sarai ritornato in tempo — dacă tu te vei fi întors la timp se tu sei ritornato in tempo — dacă tu te-ai întors la timp se tu sia ritornato in tempo — dacă tu te-ai ! întors la timp Comparaţi Italiană 1. Construcţia in -f infinitiv — Nel parlargli mi accorsi che stava male — Pe cînd îi vorbeam. am băgat de seamă că se simţea rău. Appena arrivo. 3. Viitor 2. non appena — îndată ce. Vieni quando vuoi — Vino cînd vrei . Aspettai finché arrivò l'ultimo — Am aşteptat pînă ce a venit ultimul. Aspetterò finché (non) arrivi l'ultimo — Am să aştept pînă ce va veni ultimul. Futuro Futuro 2.Exemple: Non mi chiederà — N-o să mă Întrebe C 1. Pentru acţiune simultană pot fi folosite următoarele mo­ duri şi construcţii: 1.

ne-am aşezat pe o bancă. si sentirono male — După ce au mìncat ciupercile. mă duc întotdeauna la culcare. Construcţia prima di -f. siccome — deoarece. Non glieVho detto perché gli sarebbe dispiaciuto — Nu i-am spus-o pentru că s-ar fi supărat. s-au simţit rău . mi riposo — După ce muncesc. Pentru acţiune posterioară întîlnim: 1. C. Dopo che lo ebbe guardato bene. 257 . am plecat. vado sempre a dormire — După ce manine.infinitiv: Prima di venire. dato che. scrivimi o mandami un telegramma — Mai înainte de a veni scrie-mi sau trimite-mi o telegramă. 2. Voglio sapere perché l'hai comprato — Vreau să ştiu de ce l-ai cumpărat . Ce ne siamo andati perché non c'era nessuno — Am plecat pentru că nu era nimeni. Modul indicativ: Siamo preoccupati perché non ci scrivi — Sîntem îngrijoraţi pentru că nu ne scrii . Modul indicativ: Io sto qui finché voglio — Eu stau aici pînă cînd (o să) vreau eu . atunci sînt folosite conjuncţiile poiché. Modul condiţional: Ti prego di ricordarmelo perché potrei dimen­ ticarmene — Te rog sa-mi aduci aminte. Rimasi lì finché lui venisse — Am rămas acolo pînă ce a venit el. Pentru acţiune anterioară se pot folosi următoarele moduri şi construcţii : 1. ce ne siamo andati — întrucît nu era nimeni. visto che. pentru că s-ar putea să uit (de lucrul acesta) . Dacă propoziţia cauzală este plasată înaintea propoziţiei principale. non parlò più — După ce 1-a privit cu atenţie. ci sedemmo su una panchina — După ce am mers destul de mult. 2. GlieVho detto perché è cosa che lo riguarda — l-am spus-o pentru că e o chestiune care-I priveşte pe el . 3. PROPOZIŢII CAUZALE § 205 1.B. Dopo aver camminato un bel po'. 2. Modul conjunctiv: Torno a casa prima che cominci la pioggia — Mă întorc acasă mai înainte de a începe ploaia . Rimasi li finché Luisa venne — Am rămas acolo pina ce a venit Luiza. Construcţia dopo che -f. Construcţia dopo + modul infinitiv perfect: Dopo aver mangiato i funghi. NOTĂ Conjuncţia perché se foloseşte în frazele cauzale numai atunci cînd propoziţia principală se află înaintea propoziţiei cauzale. Io sto qui finché tu venga— Eu stau aici pînă ce vii tu . Construcţia dopo -f participiul perfect: Dopo mangiato. 3. nu a mai vorbit.modul indicativ: Dopo che lavoro. mă odihnesc . intrudi: Poiché non c'era nessuno. Non uscirai finché non te lo dico io — N-ai să ieşi pina cìnd nu-ţi spun eu .

încît abia mai pot respira. 2. quando parla.3.infinitiv — Fu condannato all'ergastolo per aver ucciso una donna — A fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a omorît o femeie . allo scopo di + infinitiv : Tramavano al fine di mandare in rovina quella famiglia — Trăgeau sforile ca să ruineze (cu scopul de a ruina) familia aceea. Essendo partito Renato. Mi preparai per sostenere bene gli esami — M-am pregătit ca să-mi susţin examenele cu succes. Construcţia per + infinitiv — Parlava per difendere il proprio interresse — Vorbea spre a-şi apăra propriul interes . Construcţia per -f. 258 . atunci cînd vorbeşte. Modul condiţional: £" così cattivo che. Era tanto bella che tutti la ammiravano — Era atìt de frumoasă încît toţi o admirau . Ha dato le dimissioni perché il suo partito non sia danneggiato — Şi-a dat demisia pentru ca partidul său să nu fie păgubit . nu a vrut să iasă (din casă) . partirono tutti— Deoarece a plecat Laura. che mi manca il fiato — Am fugit atita. Modul gerunziu — Essendo tardi. 4. Modul conjunctiv (se foloseşte cîn'd consecinţa este posibilă dar nu realizată în mod obligatoriu) : Farò in modo che tutto sia pronto — Voi face astfel încît totul să fie gata . i-am. l-aş b a t e . lo picchierei — Este atît de rău încît. (familiar) Eì così cattivo da prenderlo a schiaffi — Este atît de rău că-ţi vine să-1 iei la palme. au plecat ţoti. Gli parlerò in maniera che mi capisca — Am să-i vorbesc în aşa fel încît să mă înţeleagă. par­ tirono tutti — pentru că a plecat Renato. che lo convinse — A făcut ce a făcut că 1-a convins. Partita Laura. PROPOZIŢII FINALE § 206 1. Construcţii cu formulele al fine di. 2. Modul conjunctiv: GlieVho detto perché ci pensasse bene — l-am spus asta ca să se gîndească bine . au plecat toţi. gli scrissi subito — Fiind îngrijorat din pricina tăcerii. 3. PROPOZIŢII CONSECUTIVE § 207 1. Era cosi coraggioso che non avrebbe avuto paura di niente — Era atìt de curajos încît nu i-ar fi fost frică de nimic. Modul indicativ: Ho corso tanto. Modul participiu — Preoccupato per ii silenzio. Si batteva affinché la giustizia trionfasse — Lupta (pentru) ca dreptatea să triumfe. Tanto fece. 4. 3. / bambini furono sgridati per non aver mantenuto la promessa — Copiii au fost certaţi pentru că nu s-au ţinut de promi­ siune.scris îndată. non volle uscire — întrucît era tîrziu. Construcţia da + infinitiv: Era così brutto da far paura — Era atìt de urît încît te înspăimînta. 5.

Non lo ha riconosciuto. Modul conjunctiv: Ti sarò vicino dovunque tu vada — Am să-ţi fiu aproape oriunde te-ai duce. 259 . 2. 3. Nonostante che tutti gli siano contro.gerunziu: Pur avendo lavorato tanto. ebbero la vittoria — Cu toate că erau inferiori ca număr. Mia sorella è più giovane di quanto lo sono io — Sora mea este mai tînără decît (sînt eu) mine. ţine situaţia bine în mînă. au obţinut victoria . pentru propoziţiile implicite: Non so dove cercare i bambini — Nu ştiu unde să-i caut pe copii. 2. Modul infinitiv. Si è comportato peggio di come pensavamo noi — S-a comportat mai rău decît am crezut noi . sarà sempre bene accolta — în orice loc se va duce Monica. vei continua să munceşti. non mi sento stanco — Deşi am lucrat atîta. pur avendolo visto ieri — Nu 1-a recunoscut. Modul conjunctiv: Benché Laura non vedesse Renato da anni. PROPOZIŢII CIRCUMSTANŢIALE DE LOC § 210 1. Construcţia pur -f. In qualsiasi posto vada Monica. Franco fa (così) come gli dico io — Franco face cum îi zic eu . Si è comportato peggio di quanto (come) pensassimo — S-a comportat mai rău decît am crezut noi. tiene ancora in pugno la situazione — Cu toate că-i sînt toţi împotrivă. Modul conjunctiv: Mi guardava come fossi un fantasma — Mă privea de parcă eram o fantomă. Sebbene tu sia stanco. Modul condiţional: Si è comportato peggio di come avremmo pensato — S-a comportat mai rău decît am fi crezut noi. Modul indicativ: Sono così (tanto) felice come non ero mai stato — Sînt atît de fericit. modul indicativ: Mi fermai al fine dove Ernesto era na­ scosto — Mă oprii pînă la urmă acolo unde se ascunsese Ernest . va fi întotdeauna bine primită. La mia auto è meno veloce di quanto sia (non sia) Sicura — Maşina mea nu este tot atît de rapidă pe cit este de sigură . cum n-am mai fost niciodată . cu toate că îl văzuse ieri. 2. nu mă simt obosit . proseguirai il lavoro — Deşi tu eşti obosit. 1-a recunoscut imediat . 3. lo riconobbe subito — Deşi Laura nu 1-a văzut pe Renato de (mai) multi ani.PROPOZIŢII CONCESIVE § 208 1. Visitai la casa nella quale i miei nonni abitarono per oltre settant'anni — Am vizitat casa în care bunicii mei au locuit timp de peste şaptezeci de ani. PROPOZIŢII COMPARATIVE § 209 1. Pur essendo inferiori di numero.

Abbiamo eseguito Vordine come sta scritto — Am executat ordinul (aşa) cum este scris. Per quanto mi riguarda. Modul gerunziu: Lucia mi guardava sorridendo — Lucia mă privea surîzînd . Studiando si impara — Studiind se învaţă. Ti ho offeso senza volerlo — Te-am jignit fără să vreau. temporală impun construcţia cu modul indicativ. L'ho incontrato nel bar dove prendo sempre il caffè — L-am întîlnit în barul în care beau întotdeauna cafeaua . 3. Modul conjunctiv: Prendo un treno il quale (che) arrivi alle sei di mattino — Iau un tren care să ajungă la şase dimineaţa . Modul indicativ: Ho visto l'amico che tu mi avevi presentato la settimana scorsa — L-am văzut pe prietenul pe care mi l-ai prezentat săptămîna trecută . eşti liber (să faci aceasta) . Modul indicativ: Ho fatto così come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus . dar sînt sigur că o să-1 găsesc. condiţionale. 4. 2. Finalmente si può vedere il film del quale si è tanto parlato — în sfîrşit poate fi văzut (putem vedea) filmul despre care s-a vorbit atîta. comparative etc). consecutive. PROPOZIŢII RELATIVE § 212 Propoziţiile relative pot fi împărţite în relative propriu-zise şi relative cu valori specifice (cauzale. nu vorbeşte. propoziţiile relative propriu-zise precum şi acelea avînd o funcţie cauzală. Beati gli italiani che hanno un clima così mite — Ferice de italieni căci au o climă atît de blinda . Ei partita senza che lo dicesse a nessuno — A plecat fără să spună nimănui. cele comparative sau condiţionale se pot construi atit cu modul conjunctiv cît şi cu modul condiţional conform regulilor de folo­ sire al acestora. care ştie atîtea. fai pure — î n ceea ce mă priveşte. Era il tempo in cui si raccoglieva l'uva — Era timpul în care se culegeau strugurii . Astfel. Consegnai 260 . Exemplele de mai jos ilustrează diferitele valori ale propoziţiilor relative prezentate la toate modurile specifice. finale. 1. non parla — Tocmai el. E1 stato trovato un bambino che si era perduto nel bosco — A fost găsit un copil care se pierduse în pădure . Proprio lui. concesive. Non Vko trovato. che sa tante cose. Modul conjunctiv: Mi guarda come se non mi conoscesse — Mă priveşte ca şi cum nu m-ar cunoaşte . Re­ lativele care au o funcţie finală sau consecutivă cer construcţia cu modul conjunctiv . In funcţie de rolul pe care aceste valori îl au în frază este folosit şi modul cu care acestea se construiesc. Construcţia senza + infinitiv: -E" partito senza salutare — A plecat fără să salute . 2. ma non dubito che lo troverò — Nu l-am găsit. finale. Non vorrei abitare da loro comunque vivessero — N-aş vrea să locuiesc la ei oricum ar trăi . locală. Mi portava rancore quasi l'avessi offeso — îmi purta pică ca şi cum l-aş fi jignit .PROPOZIŢII MODALE § 211 1.

NOTĂ Construcţia poate fi realizată şi cu modul indicativ: Nel caso che nevica. telefonează-mi . Propoziţiile condiţionale pot fi introduse cu ajutorul anumitor conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale urmate de modul conjunctiv: 1. purché vengano gli altri — Vin. non usciremo di casa — In caz că ninge (a nins). Propoziţiile condiţionale se mai pot alcătui avînd predicatul la modul gerunziu sau la modul participiu perfect: Pensando bene. sarebbe proprio un angelo — Cine ar vrea să mă ajute. non usciremo di casa — în caz că ninge. noi non la abbiamo aspettata — Dacă ea nu a venit la timp noi n-am aşteptat-o. se anche. ar fi un înger . è pregato di riferire — Cine ştie ceva. 261 . saprai rispondere — Dacă ai să te gîndeşti bine. am să ştiu să-1 fac. Chi avesse notizie. NOTĂ Aceste conjuncţii pot fi construite şi cu modul indicativ: Anche se è mia sorella. 5. 4. Non c'era nessuno che potesse resistergli — Nu era nimeni care să-i poată rezista . seppure — chiar dacă: Seppure (anche se) me Io chiedesse mia madre. Qualora lei non sia venuta a tempo. PROPOZIŢII CONDIŢIONALE § 213 A. nu vom ieşi din casă. farò una passeggiata — In caz că nu vine. 2. numai să vină si ceilalţi.la lettera a suo figlio che gliela portasse — Am predat scrisoarea băia­ tului său ca să i-o ducă . Nel caso che nevichi (nevicasse. Qualora — dacă: Qualora ci sia qualcosa che non va. Nel caso che — în caz că: Nel caso che non venga. n-o să ieşim din casă. non lo direi — Chiar de m-ar ruga mama. cu condiţia ca: Vengo. Chi volesse aiutarmi. nu i-aş spune. abbia nevicato). telefonami — Dacă e ceva ce nu-i în regulă. numai să nu vă răzgîndiţi. Cerco una macchina che abbia la cilindrata grande — Gaut o maşină care să aibă capacitate cilindrică mare. 77 lavoro è riuscito meglio di quanto sperassi — Treaba a ieşit mai bine decît speram. am să fac o plimbare . Anche se. lo saprò rifare — Dacă am văzut o dată modelul. 3. B. Qualora tu non venga a tempo. Veduto una volta il modello. A meno che — numai să : Sono d'accordo a presentarvi domani la lezione su Dante Alighieri a meno che voi non ripensiate — Sìnt de acord să vă prezint mîine lecţia despre Dante. noi non ti aspettiamo /aspetteremo — Dacă t u nu vii la timp noi nu te aşteptăm/n-o să te aşteptăm . este rugat să anunţe . non Ie credo — Chiar dacă este sora mea eu tot nu o cred. ai să ştii să răspunzi . Purché — numai să.

non parlo più con te — Dacă o să plîngi. nu mai vor­ besc cu t i n e . una principală (sau regentă. non parlo più con te — Dacă plîngi. o găseşti pe Laura acasă. ar trebui să rămîn eu .SE CONDIŢIONAL (PERIODUL IPOTETIC) § 214 Este numele sub care este cunoscută fraza formată din două propoziţii. ar putea să-ţi ducă bagajul . Se piangerai. se avessero vinto i nostri — 262 . dovrei rimanere io — Dacă ai pleca tu. se tu avessi avuto pazienza — Ai fi reuşit. în primul caz (ipoteza reală). è mutile aspettare — Dacă trenul a sosit deja. si bagnava — Dacă ploua. Se piangi. sau — în italiană — apodosi). Se è piovuto. construcţia foloseşte modul indicativ atît în regentă cit şi în subordonată: Se vieni oggi. Se piovesse prenderei un taxi — Dacă ar ploua. b) Regentă Condizionale passato Subordonată Congiuntivo trapassato Exemple: Saresti riuscito. ar trebui să rămîn eu. nu mai vorbesc cu tine . 2) posibilă sau ireală. şi alta subordonată condiţională (sau —în italiană — prqtasi) introdusă de conjuncţia se — dacă: Se tu volessi — Dacă tu ai vrea (condiţionala) saremmo amici — am fi prieteni (regenta). este inutil să mai aşteptăm. Non mi sarei meravigliato. Se il treno è già arrivato. se uda . 1. NOTĂ Pentru ipoteza reală mai poate fi folosit în regentă şi modul condiţional: Se tu vai via. Se venissi da me. Fraza ipotetică poate exprima ipoteza ca fiind: 1) reală. dacă ai fi avut răbdare . te-ai distra. potrebbe portare' il tuo bagaglio — Dacă soţul meu s-ar hotărî să călăto­ rească cu maşina. Se pioveva. Cînd ipoteza prezentată este posibilă periodului ipotetic este: Regentă Congiuntivo imperfetto sau ireală construcţia Subordonată Condizionale presente Exemple: Se tu te ne andassi via. non parlerò più con te — Dacă plîngi. trovi a casa Laura — Dacă vii astăzi. ti diver­ tiresti — Dacă ai veni la mine. Non mi meraviglierei se vincessero i nostri — Nu m-aş mira dacă ar cîştiga ai noştri . aş lua un taxi . Se mio marito si decidesse di viaggiare in macchina. n-am să mai vorbesc cu tine . Saremmo amici. dovrei rimanere io — Dacă tu pleci. s-a u d a t . 2. si è bagnato — Dacă a plouat. Se piangi. dacă tu ai vrea . Se piangerai non parlerò più con te — Daca o să plîngi. n-am să mai vorbesc cu tine . se tu volessi — Am fi prieteni.

Se suo padre l'avesse picchiato. Se mai pot întîlni construcţiile : «Se venivo con te. Mi giudicheresti meglio. Marco non piangeva — Dacă tată) său l-ar fi bătut. ai fi fost mulţumit?. Se fossi fuoco-. n-aş fi p u t u t să scriu .a ş fi dus la t e a t r u . în vorbirea familiară putem întîlni construcţii de tipul: Se venivi da me. în fraza condiţională nu se folosesc niciodată timpurile presente şi passato de la modul conjunctiv. se lo avessi conosciuto meglio — L-ai fi j u d e c a t altfel. d a c ă l-ai fi c u n o s c u t m a i bine . 3. 1. ne duceam la ţară. 289. Marco n u ar fi p l î n s . Se suo padre lo avesse picchiato. non avrei potuto scrivere — D a c ă n-ar fi fost l u m i n ă . p. Marco nu plîngea (condiţionala la modul conjunctiv. dacă învăţam mai bine . . se mi avessi conosciuta più a fondo — M-ai judeca mai favorabil. A se vedea versurile lui Cecco Angiolieri.a ş fi m i r a t . Marco non avrebbe pianto — D a c ă t a t ă l său l-ar fi b ă t u t . saresti stato contento ? — Dacă veneam cu tine. Se l a luce fosse m a n c a t a . d a c ă a r fi cîştigat ai n o ş t r i . Lo avresti giudicato altrimenti. iar regenta la modul indicativ).Nu m . 2. 4. m . Sarei promossa ora. (ambele pro­ poziţii la modul indicativ) . andavamo in campagna — Dacă veneai la mine. Se avessi a v u t o voglia sarei andata a teatro — Dacă a ş fi a v u t chef. dacă m-ai fi cunoscut mai în profunzime. se studiavo meglio —Aş fi promovat acum.

exprimat sau subînţeles. în trecerea de la stilul direct la stilul indirect se va ţine seama de următoarele mutaţii: — din punct de vedere formal dispar cele două puncte. rispondere e t c . In amîndouă procedeele comunicarea se' face cu ajutorul unor verbe de declaraţie ca dire — a spune. affermare — a afirma. adverbele de timp suferă modificări: 264 . dichiarare — a declara . adjectivele posesive şi demonstrative. Modul şi timpul verbelor din propoziţia subordonată va depinde de timpul din regentă. folosit la unul din timpurile trecute. annunciare — a anunţa.V O R B I R E A D I R E C T Ă SI I N D I R E C T Ă § 215 Redarea de către vorbitor a cuvintelor unei anumite persoa­ ne se poate face cu ajutorul a două procedee: a) vorbire directă şi b) vorbire indirectă. — pronumele personale. verbe ce pot fi exprimate sau subînţelese. se consideră a fi vorbire indirecta sau stil indirect. Deosebirea funda­ mentală dintre cele două moduri de vorbire este determinată de raportul sintactic dintre textul reprodus şi verbul de declaraţie care îl introduce: a) dacă textul reprodus este independent din punct de vedere sintactic — faţă de cuvîntul de declaraţie — spunem că este vorbire directa sau stil direct. a zice . — se foloseşte frecvent conjuncţia che precedată de verbele de de­ claraţie dire. ghilimelele şi liniuţele de dialog. rispondere — a răspunde. rispondere e t c . b) dacă textul reprodus se află în raport de subordonare faţă de cuvîntul de declaraţie. De exemplu: Stil direct Il professore disse agli alunni: — Vi prego di fare attenzione: a momenti riceveremo una visita Stil indirect Il professore disse agli alunni di fare attenzione perché a momenti riceveranno una visita In mod obişnuit stilul indirect depinde de un verb de tipul dire.

lei) — el.Dacă în vorbirea directă se află în l vorbirea indirectă folosi se va Io. tuo — al meu. Chiede se sarà contento — întrea­ bă dacă o fi mulţumit. tu Noi — noi Voi — voi Questo — acesta Costui — ăsta. Chiese che cosa loro facessero ? — întrebă că ei ce făceau ? Mi chiese se quel giorno o il giorno dopo volessi uscire con lui — Mă întrebă dacă în ziua aceea sau a doua zi voiam să ies cu el. ea Loro. Disse: Io me ne vado — Spuse: eu plec. al vostru Ora — acum Oggi — astăzi Domani — miine Ieri — ieri Qui — aici Qua — aici Poco fa — (cu puţin) mai devreme Exemple : i Egli. 265 . acela Suo — al său Loro — al lor Allora — atunci Quel giorno — în ziua aceea Il giorno dopo — a doua zi Il giorno prima — cu o zi mai devreme Lì — acolo Là — acolo Poco prima — cu puţin mai de­ vreme Disse: Non mi piace questo quadro — Zise: Nu-mi place tabloul acesta. vostro — al nostru. Domanda se era contento — întrea­ bă dacă era mulţumit. ella (lui. — cea mai de seamă mutaţie are loc în compartimentul verbelor: In vorbirea indirectă se va folosi -> tot timpul prezent: Dacă in vorbirea directă se află un timp introdus de un prezent: Egli dice : Sono contento — El spune: Sînt mulţumit Domanda : Eri contento ? — întreabă: Erai mulţumit? Chiede: Sarà contento ? — întreabă: O fi mulţumit? Lui dice che è contento — El spune că e mulţumit. acesta Mio. loro — ei Quello — acela Colui — ăla. al tău Nostro. Disse che egli se ne andava — Spuse că el pleacă. tu — eu. Chiese: Noi che facciamo? — întrebă: Noi ce facem? Mi chiese: Oggi o domani vuoi uscire con me? — Mă întrebă: Azi sau renine vrei să ieşi cu mine? Disse che non gli piaceva quel quadro — Zise că nu-i plăcea ta­ bloul acela. essi — ei Essi.

avrebbe pensato a lui — Văzînd inelul strălucind .. il futuro anteriore introdus de unul din timpurile trecute: Disse: Appena avremo eseguito . — Spuse că de îndată ce vor fi executat.. Disse : Eseguirete subito — Disse che eseguissero subito — Spuse să execute imediat. Vedendo brillare il gioiello.. Spuse: De îndată ce vom fi executat. întrebă dacă se gîndiseră l a . .. introdus de — ->• V indicativo imperfetto : unul din timpurile trecute: Disse : Sono contento — Spuse: Disse che era contento — Spuse Sînt mulţumit.. . dobîndesc funcţia de propo­ ziţie principală.... se va gîndî la el. Verbele de tipul dire. că era mulţumit.. că era mulţumită. introdus de > il condizionale passato (sau il con­ • giuntivo imperfetto.. pensare. 3.. il futuro semplice. . introdus — •> il trapassato prossimo : de unul din timpurile trecute: Chiese: Avevate pensato a . ţumită. domandare etc.. mulţumiţi (Am fost mulţumiţi). — Égli si impegnava personalmente nel garantire che. — Mă angajez personal să garantez că .... dacă viitorul unul din timpurile trecute: depinde de un verb la imperativ sau cu valoare de imperativ): Disse che forse sarebbe stata con­ Disse: Forse sarà contenta — tenta — Spuse că poate o fi mul­ Spuse: Poate o fi mulţumită.Vindicativo presente. Spuse: Veti executa imediat. . il trapassato prossimo.. introdus de unul din timpurile trecute: Dissero: Fummo contenti (Siamo Dissero che erano stati contenti — stati contenti) — Spuseră: Furăm Spuseră că fuseseră mulţumiţi. il trapassato prossimo: il passato remoto sau il passato prossimo. Exerciţiul de a transforma un fragment din vorbire directă în vorbire indi­ rectă este foarte util spre a deprinde folosirea normelor de corelare a timpurilor. NOTĂ 1.... Vindicativo imperfetto. — Bl se angaja per­ sonal să garanteze că .. 2.. introdus — • Vindicativa imperfetto : de unul din timpurile trecute : Disse che era contenta — Spuse Disse: Ero contenta — Spuse: Eram mulţumită.penserò a te — Văzînd inelul strălucind . Chiese se avevano pensato a — întrebă: Vă gândiserăţi l a .. în propoziţiile implicite nu se produce nici un fel de transformare a modului: Mi impegno personalmente nel garantire che . . .. 266 -> il congiuntivo trapassato (de cele mai multe ori): Disse che appena avessero eseguito. urmînd ca propoziţiile subordonate să se comporte potrivit regulilor de corespondenţă a timpurilor. mă voi gin di la tine — Vedendo brillare il gioiello ..

Zgîrcitul îi răspunse că nu era nevoie. ì n t r . avrebbe pensato che non gli aveva voluto dare guett'suiello e così si sarebbe ricordato u g u a l m e n t e . che doveva partire per u n lungo viaggio. vedendo brillare il gioiello al suo anulare. che avrebbe portato come suo ricordo. vedendo brillare il gioiello al mio anulare. se v a gîndi l a el.o zi u n om îi spuse u n u i prieten al său. dammi l'anello che hai al dito e che io porterò come tuo ricordo. penserò a te. — Guardandoti la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia l u i : — Trebuie s ă plec într-o l u n g ă călă­ torie: te rog. Ori de cîte ori se v a u i t a la mînă. văzînd bijuteria strălucind la inelarul său. deoarece privindu-şi m î n a şi văzînd inelarul gol. a m să m ă gîndese la tine. — Nu-i nevoie — răspunse zgîrcitul — Privindu-ţi m î n a şi văzînd inelarul gol. famoso per la s u a avarizia: — Devo partire per u n lungo viaggio: ti prego. Ogni q u a l v o l t a mi guarderò l a m a n o . e lo pregava di dargli l'anello che aveva al dito. penserai che non ti ho voluto dare questo anello e così mi ricorderai ugualmente. poiché guardandosi la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. t e vei gîndi că nu am v r u t să-ţi dau acest inel şi în acest m o d t o t o să-ţi aminteşti de mine. Ogniqualvolta che si fosse guardata la m a n o . L ' a v a r o gli rispose che non occorreva. avrebbe pensato a lui. dă-mi inelul pe care-1 ai în deget şi pe care eu am să-1 p o r t ca pe o amintire de la tine. famoso per la s u a avarizia. î n t r .Vorbire directă Vorbire indirectă U n giorno u n tale disse a u n amico.o zi u n om îi spuse u n u i prieten care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia lui că trebuia să plece într-o l u n g ă călă­ torie şi îl r u g a să-i dea inelul pe care-1 a v e a în deget şi pe care îl v a p u r t a ca pe o amintire de l a el. văzînd bijuteria strălucind l a inelarul m e u . U n giorno u n tale disse a u n amico. — Non occorre — rispose l ' a v a r o . se v a gîndi că n u a v r u t să-i dea acel inel şi în acest m o d t o t o să-şi a m i n t e a s c ă de el. Ori de cîte ori m ă voi u i t a la m î n ă . .

care funcţionase perfect şi reuşise să menţină pînă atunci nealterat nivelul lingvistic. care între * cfr. Sansoni. ci şi pe purtătorii unei civilizaţii superioare. Aceasta se consolidează transformîndu-se dintr-un limbaj relativ sărac.) care la începuturi. La toate acestea a contribuit şi faptul că cea mai mare parte a populaţiilor autohtohe au văzut în romani nu numai pe cuceritori. limba latină a fost scrisă şi vorbită pe toate teritoriile ocupate păstrîndu-şi structura fundamentală chiar şi în perioada creşti­ nismului. Dacia — au fost romanizate. printre alţi factori. os. Africa septentrională. Il libro d'italiano. 1971. în secolul al V-lea al erei noastre Roma a fost confruntată. Ca urmare. Aceştia au continuat în realitate să se folosească de acel „sermo elegans" în timp ce poporul se folosea de o limbă destul de îndepărtată de latina clasică şi care era din ce în ce mai diferenţiată de la o zonă la alta : este vorba de limba latină vul­ gară. era vorbită de ţăranii şi ciobanii unui mic teritoriu din preajma Romei. ignis. Dar. peninsula Iberică. Gallia. portugheză etc. după cum se ştie. De exemplu. limba latină vulgară.LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică § 216 Limba italiană este una dintre limbile romanice (alături de română. Firenze. limba şi-a schimbat aspectul tocmai pentru că şcoala începea să dispară sau. oricum. Ignazio Baldelli. focus. Atîta vreme cît a durat imperiul roman. să devină un privilegiu pentru cei puţini. limba clasică păstra cuvinte ca equus. bucea. cam în prima parte a primului mileniu de dinaintea erei noastre. la sud de Tibru *. edere în timp ce latina populară folosea pentru aceleaşi noţiuni cuvintele caballus. In decursul cîtorva generaţii Roma cunoaşte o puternică creştere în forţe şi importanţă.forme pe care le recunoaştem cu uşu­ rinţă în corespondentele italieneşti cavallo. iar teritoriile ocupate de romani — Italia. fuoco. Este deci demn de reţinut faptul că limba italiană nu derivă direct din la­ tina clasică ci din cea vorbită în popor. 268 . spaniolă. bocca. manducare. şi cu invaziile popoarelor migra­ toare şi apoi doborîtă. într-o limbă com­ plexă şi variată. Organizarea unitară a şcolii şi a administraţiei imperiului. franceză. astfel încît limba latină a fost repede acceptată (nu intrăm în amănunte). s-a prăbuşit. de care se folosea mica grupare umană. mangiare.

în secolele următoare. Baldelli in op. din cea a francilor: guanto. din limba longobarzilor se recunosc: guancia.m."* Deci Italia'se confrunta îneă de pe atunci * I. p.d. lampada. dar deja este o limbă moartă . Profesorul I. ogni città. formule de jurămînt pentru ca oamenii din popor să poată înţelege conţinutul acestora. ogni paese si allontana linguisticamente dal latino e insieme si allontana dai centri vicini. Relaţiile comerciale şi administrative dintre diferitele re­ gioni devin din ce în ce mai anevoioase. în perioada creştină alte cu­ vinte greceşti pătrund în latină apoi în italiană: chiesa. fraza se schimbă şi ea. De aici rezultă nu puţine incon­ veniente de ordin practic şi cultural: marea masă a populaţiei nu înţe­ legea semnificaţia unui jurămînt. E' questo il momento in cui le differenze dialettali fra regione e regione cominciano a farsi evidenti. palla. a unei inventarieri. Pentru prima fază se pot da exemple de cuvinte greceşti ce au pătruns în limba latină şi apoi în italiană ca: poesia. fuseseră distruse reţeaua şco­ lară şi cea administrativă. De-a lungul secolelor limba latină vulgară a trecut prin numeroase transformări: aşa de pildă s-au pierdut consoanele finale — ca să dăm doar un singur exemplu din fonetică .a. fapt ce a determinat ca Italia să treacă prin momente grele. In etapa a doua popoarele migratoare au împrumutat limbii latine cuvinte ca albergo. încep să apară în secolele X. populaţie coborîtă din nordul Germaniei.timp a asimilat un important număr de cuvinte preluate fie din limba populaţiilor subjugate de către romani. a unei rugăciuni. şi cea vorbită de popor. aria. cit. care nu mai poate să înţeleagă şi cu atît mai puţin să se folosească de latina clasică.. apostolo. ce s-au păstrat şi în italiană şi care au fost preluate de la goţi. din pură necesitate. în mănăstiri şi ca limbă unică în documentele scrise . tappeto. aşa încît. Mutaţiile acestea au fost în număr atît de mare încît în preajma anului 1000 populaţia Italiei vorbea o latină cu totul diferită de adevărata. graffiare. limba vulgară — adică italiana — începe să pătrundă şi în scriere. filosofia. . în sensul că relaţia dintre diferitele părţi de cuvînt nu mai este indicată de desinenţe. 361. clasica limbă latină: se născuse limba italiană. mar­ tire. orgoglio. Baldelli afirmă că în această perioadă multe oraşe au fost distruse sau părăsite iar ceea ce mai rămînea din marea cultură latină din trecut. spuse întotdeauna în latină etc. Deşi latina clasică con­ tinuă să fie. unica limbă scrisă. Pe de altă parte trebuie să amintim că în perioada de dominaţie a longobarzilor. fiecare centru tinde să ducă o viaţă independentă faţă de celelalte regiuni „in un'anarchia e in un disor­ dine che si protraggono a lungo . guarire. fie din aceea a populaţiilor invadatoare. adică în limba italiană. diferite contracte. 269 . scherzare. inventare. ardire ş. guardia. Este perioada în care pe teritoriul Italiei cele două limbi coexis­ t ă : cea clasică se foloseşte cu precădere în universităţi. ricco. în special limba greacă. XI în noua limbă vulgară. ci de articole şi prepoziţii. cu greu s-a putut salva în cîteva mănăstiri benedictine.

atît în rîndurile gneraţiilor tinere (mulţi dintre aceştia nu cunosc deloc propriul lor dialect). dar condiţiile şi evenimentele interne ale Italiei au oferit posibilitatea unor relaţii tot mai strìnse între italienii diferitelor regiuni ale Peninsulei şi ale insulelor Sicilia şi Sardinia. unde nu există un trafic rutier intens populaţia se foloseşte de dialect în aproape toate împrejurările . pe de altă parte. Acest proces de nivelare lingvistică este în plină efervescenţă şi in zilele noastre căci dialectele sint foarte mult în uz. acestea determină existenţa unui puternic biling­ vism: limba naţională se foloseşte în ocazii oficiale în timp ce dialectul continuă să fie limba familiară şi familială a fiecăruia indiferent de grupul social din care face parte.cu un aspect specific al evoluţiei limbii. în familie. economic şi administrativ comun. Şi în ciuda faptului că dialectele îşi pierd din ce în ce mai mult numărul de vorbitori. Dar întrucît Italia nu poseda un centru politic. A urmat un lung proces de transformare a dialectului floretin-toscan în limbă naţională italiană şi de îmbogăţire cu elemente din celelalte dialecte ale Peninsulei. în secolul al XIII-lea s-a manifestat în rîndurile învăţaţilor tendinţa de a ridica propriul dialect la rangul de limbă italiană scrisă (poeţii „şcolii siciliene". se poate afirma că în Italia de azi limba ce se foloseşte zi de 270 . acesta se va impune literaţilor italieni. poeţii din Umbria franciscane. în mare. anume. Fenomenul este următorul: în zilele noastre folosirea dialectelor a scăzut mult. de pildă la Venezia. de asemeni dialec­ tul este prezent în trenurile locale. De acum încolo vor avea loc dezbateri referitoare la necesitatea creării unei limbi unitare italiene. Purgatoriul şi Paradisul au fost copiate de nenumărate ori şi răspîndite în toată Peninsula. După unire această situaţie nu avea cum să înceteze. aspect care continuă să fie caracteristic şi în zilele noastre. Apoi alţi doi florentini. Dante şi-a scris poemul în dialect toscan. au continuat să existe în paralel şi celelalte dialecte pina la unirea politică a Italiei în 1870. dar la baza limbii italiene pe care o cunoaştem astăzi se află opera lui Dante Alighieri din Florenţa. în convorbirile telefonice. sau dacă la locul de muncă se întîlnesc mai multe persoane din acelaşi sat. existenţa numeroaselor dialecte pe întreg teritoriul Italiei. Fran­ cesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio scriindu-şi operele tot în dialect toscan. într-adevăr. dialectul toscan a cunoscut o mare răspîndire nu numai în Toscana. Aspecte ale limbii italiene contemporane Se poate afirma ca dintre toate ţările de limbi romanice Italia este ţara care cunoaşte o mare varietate lingvistică. sau din sate înve­ cinate dialectul devine mijloc obişnuit de comunicare. sau cei din Bologna) . şi cum Infernul. Divina Come­ die. anumite dialecte continuă să fie preponderente în anumite zone. cît şi în marile centre urbane.

Şcoala. VV. în scris este folosită aproape exclusiv limba italiană. Umbria. în lexic există tendinţa ca anumite elemente dialectale să se integreze în limba italiană întrînd în vorbirea comună . radio-televiziunea au o importantă contribuţie la propăşirea limbii naţionale. Il panettone ~ cozonac. Astăzi există tendinţe de nivelare lingvis­ tică atît în pronunţare cit şi în lexic şi în gramatică. quartiere in Toscana. şi anume faptul că italiana în uz la Palermo este diferită de aceea între­ buinţată la Genova. presa.zi în familie şi la locul de muncă este dialectul şi nu limba naţională. provine din dialectul milanez. Padova. Carlo Goldoni * AA. La lingua italiana tra norma e scelta. Baldelli consideră că de data asta este vorba de un lexic provincial. menare în zona Umbritei. alloggio în Piemont. stagnaro 3a Roma. însă trebuie subliniat faptul că dialectele prevalează doar în limba vorbită. sintagma dare un cicchetto — „a reproşa". Lombardia. dar trebuie subliniat un anumit aspect. pentru noţiunea de „tinichigiu" putem avea stagnino în Umbria. pestare în zona Romei. Ciao nu este altceva decît cuvîntul latin sclavus care în secolul al XVIII-lea făcea parte din sintagma schiavo di vostra signoria illustrissima. quartino în sud. De notat şi faptul că o minoritate de circa 7% din populaţia Italiei * se exprimă numai în dialect. I. pentru verbul „a bate" întîlnim picchiare în zona Toscanei. Liviana Editrice. 1984. se folosea în limbajul argotic al soldaţilor din Piemont: astăzi este cunoscută în întreaga Italie cu sensul de a „certa pe cineva". pentru noţiunea de „apartament" întîlnim mai multe forme: appartamento în centrul italiei. dar astăzi cuvîntul este cunoscut şi dincolo de graniţele Italiei. de pildă. acelaşi lucru se poate spune de cuvîntul pizza provenit din dialectul napolitan sau formula de salut ciao provenită din dialectul veneţian. Prezentăm mai jos textul unui cîntec provenit din dialectul triestini La nova Bora E anche el tran de Opcina xe nato disgrazia: vignindo zo per Scorcola 'na casa el ga ribalta Bona de Dio che iera giorno de laver e drentro no ghe iera che'l povero frenador! E come la bora che vien e che va i dixi che'l mondo se ga ribalta. Un alt aspect asupra căruia ţinem să atragem atenţia este pătrunderea cuvintelor de obîrşie dialectală în limba italiană literară: este cazul cuvîntului grissino pro­ venit din Piemont dar răspîndit în toată Italia şi nu numai . nu dialectal: de exemplu. battere in nord . în timp ce marea majoritate a italienilor este în realitate bilingvă. 271 . lattoniere în sud şi trombino la Firenze.

Beoìco il Ruzante în voi. Şi exemplele s-ar putea înmulţi. Iată pentru care motiv şcoala. La lingua tra norma e scelta. e sì no fo buffa né capeleta . în cadrul stilului beletristic putem desprinde cu uşurinţă ce cuvinte şi structuri sintactice cu valoare expresivă sint caracteristice unuia sau altuia dintre poeţii. el glie vene a stare. AA. nu sînt caracteristice limbii naţionale (astfel de modele se află în paginile antologice de la sfîrşitul volumului) ci anumitor dia­ lecte. au menirea de a contribui în mod conştient şi deliberat la propăşirea limbii naţionale italiene.. messer Francesco Petrarca non nacque egli in Fiorentineria (Florenţa)? Canchero. pentru ca cititorul român să-şi poată face o idee de diferenţele ce există — în scris — între limba italiană şi cea a dialectelor. In gramatică se observă anumite diferenţe regionale în ceea ce priveşte construcţiile verbale: în Toscana timpurile passato prossimo şi passato remoto se fo­ losesc în mod normal în funcţie de situaţie.folosea în comediile sale în loc de cuvîntul italian schiavo.(A. televiziunea. cinematograful. è così! E perché fu malcontento a esserci nato perché avrebbe voluto essere nato nel Pavano (zona din 272 . Transpunere : Ma ditemi un po'. missir Francesco Spetrarca mo no nassélo in Fiorentinaria ? Mo cancar'è ! E perché el fo mal contento a esserghe nassù. Modelele pe care le prezen­ tăm acum însă. prin căderea consoanei iniţiale a devenit ciao. ce arhaisme putem întîlni. şi nu în ultimul rînd literatura. în special. . e che morì. ché'l vorae essere nassu in sul Pavan. cît de numeroase sînt neologismele şi regio­ nalismele pătrunse în limba literară italiană. teatru]. . cuvîntul dia­ lectal veneţian sciao. dacă ţinem seama şi de faptul că după al doilea război mondial. dar în special în ultimele două decenii. iar în nordul Italiei este întrebuinţat aproape în exclusivitate passato prossimo. pe cîtă vreme în sud este folosit cu precădere passato remoto. Dialect din împrejurimile oraşului Padova Mo dime un p u ò ' .VV. e ghe volse essere sotterò. Este însă adevărat că în general limba comuna are tendinţa de simplificare şi de alegere a formelor ce ar trebui să fie impuse ca forme unice tocmai spre a contribui la procesul de unificare lingvistică. engleze — în dauna limbii naţionale. Fiecare exemplu de dialect va fi însoţit de transpunerea lui în limba italiană contemporană. prozatorii sau dramaturgii peninsulari. Lucrul nu e uşor de realizat. Stiluri funcţionale § 217 A. iar în româneşte are un corespondent perfect în formula regională de salut servus. presa. radioul. limba italiană este foarte deschisă faţă de cuvintele străine — franceze şi.).

.. caricavamo la paglia.preajma oraşului Padova). e ci morì. Dialect din provincia P o t e n z a A ppiccuele età agge purtate sèmbe. . ci venne a stare. e ci volle essere sotterrato. Liviana Editrice 1984). e là facevamo due viaggi al giorno .. voi. (Romano Pasciuto) Transpunere : Nei campi non c'era una spiga il sole bruciava sulla fame dei braccianti. . La lingua tra norma e scelta. el sol brusava su la fame dei bracianti. Dialect veneţian Nei campi no gera più 'na spiga. Dialect napoîitan Transpunere : Nu pianefforte'e notte sona... venivamo al bosco. Transpunere : A piccola età ho portato [carichi] sempre. giustizia su la tera brusada dal sol e da la fame.. caricavamo il grano. carresciàveme la paglie. facevamo arare le terre andavo sempre col mulo.. faccime ara le tìerre. Le radio gridavano guerra ai comunisti de non volevano chiudere le fabbriche e domandavano giustizia giustizia sulla terra bruciata dal sole e dalla fame.. i domandava giustizia. Ma solitario e lento 273 . a Monticchio. . e'a museca se sente pe ll'aria suppirà. scìie sèmbe cu u mule.. Le radio zigava guera ai comunisti che no i voleva le fabriche sarae. Padova. a Mmundicchie. carresci averne re ggraiie. lontanamente.. e sì non fu burla né errore. luntanamente. A A . e la musica si sente per l'aria sospirare. e ddà facìieme dui viagge a lu iurne. (cfr. Ma sulitario e lento Un pianoforte nella notte suona. senìiem a ru vósk. W .

disoccupazione tecnologica. applicazione della scienza alle ricerche industriali. malattie professionali. rido Rido non si sa quanto ! La Scimmia disse: Sfido! Ti rassomiglio tanto ! poate fi ilustrat prin următoarele de t e o r i e lingvistică Fondamento della comunicazione è il segno.. La lingua tra norma e scelta). ma segni come luci e suoni. Categoria stilului ştiinţific modele: Text L'uomo disse alla Scimmia — Sei brutta.. importanza del fattore umano nonostante l'automazione. segni come impulsi elettrici. trasporti (specie aerei).more 'o mutivu antico se fa ccbiù cupo 'o vico dint'a D'oscurità.VV. il controllo delle macchine. problemi della specializzazione . dispettosa: Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quann'io ti vedo. come parole. Schema: la società tecnologica come estremo sviluppo della rivoluzione industriale: produzione e tecnologia. logoramento nervoso. dispettosa Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quando io ti vedo. segni come segnali (AA. segni come cose ed eventi e idee. muore il motivo antico e rende più cupa la via dentro l'oscurità. la frantumazione del lavoro. Nuove tecniche di lavoro . Esempi: televisione. produzione in serie. nella fase tecnologica: dalla fatica fisica a quella psichica . una realtà che conosciamo bene. educazione polivalente ecc. segni come atteggiamenti e gesti. Scuola e lavoro 274 . non solo visive o segni grafici. beni di consumo ecc. Segni in forme infinite. nella fase industriale classica. riqualificazione. B. come sapori e odori. Il lavoro preindustriale. (Salvatore di Giacomo ) Dialect roman Transpunere : scimmia Uomo e la scimmia L'uomo e la L'omo disse a la Scimmia — Sei brutta. come testi. rido Rido nun se sa quanto ! La Scimmia disse: — Sfido! T'arissomijo tanto ! . importanti trasfor­ mazioni rese possibili dallo sviluppo tecnologico . — Exemplul unei scheme cu ajutorul căreia s-ar putea elabora un referat cu conţinut ştiinţific. segni come tracce e sintomi. nella quale siamo immersi. come abiti e case. segni come lettere dell'alfabeto. problemi umani del lavoro .

Sartori). 12 ottobre 1971 Al Preside della Scuola Media „Guido Guinizelli" Via S. come di consueto. a mezzo corriere Santi. Ringrazia e porge distinti ossequi Giovanni Neri (firma) Giovanni Neri Via Tolomini. Marchese. C.Prospettive per un lavoro più umano: l'uomo schiavo del lavoro o il lavoro per l'uomo? (A. Isaia. 7 40 134 Bologna SCRISOARE COMERCIALĂ (COMANDĂ DE MARFĂ) Vercelli. Stilul oficial CERERE DE ELIBERARE A UNUI DOCUMENT Bologna. saldo a 30 giorni. nato a Imola il 2 maggio 1946. chiede alla S.V. 20 aprile 1968 Mario Rossi — Mercerie Piazzale Mazzini 4 13 100 Vercelli Spettabile Ditta Bianchi & C. Unirete alla merce fattura. licenziato presso codesta Scuola nella sessione estiva dell'anno scolastico 1950—51. i seguenti articoli: — lo sciarpe lana scozzese Polar — 15 cravatte lana scozzese tipo C — 12 paia calze uomo grige tipo extrafine — lo sottovesti lana bianche donna 3 a misura Vi raccomando la massima sollecitudine. A. di rilasciargli il diploma attestante la conseguita licenza di scuola media inferiore. 18 40 123 Bologna Il sottoscritto Giovanni Neri. Milano Vi prego spedirmi. Distinti saluti Mario Rossi (firma) 275 .

ti saluto a nome di tutti Piero TELEGRAME Destinatario Mario Rossi e indirizzo Roma Marco Polo 34 Testo Arrivo domenica treno ore diciassette Sandra Cognome. — Ringrazio vivamente per i gentili auguri ehe ricambio di cuore — 276 . 2 ottobre 1971 Caro Beppe. Spero che tu non tradirai i tuoi amici. anche se il lavoro ti ha già allontanato da noi . In attesa di una conferma. Decese — Prendendo viva parte al Suo grande dolore Le invio le mie più sentite condoglianze — X. L'ultimo sabato del mese in corso alle ore 21 si riunirà in quella simpatica trattoria del Trebbo la gloriosa 5 a A per una serata di addio.Y.Y. Ho telefonato a molti che hanno già dato la loro adesione: a quelli introvabili come te ho dovuto scrivere. Naşteri — Rallegramenti ed auguri vivissimi — X. Domicilio del Mittente Alte exemple: Sandra Bianchi Via Roma 66 Torino — Impossibilitato intervenire mando vivissimi auguri — Marco — Tutto bene aspettavi Roma — Mamma — Rimandata partenza lunedi stop disdici appuntamento — Gino Verdi TEXTE OCAZIONALE Căsătorii.Y.Y. Nome. — Accolga le più affettuose e sincere condoglianze di X.MODELE DE CORESPONDENŢĂ PARTICULARĂ Ravenna. — X. Mulţumiri — Grazie dei bellissimi fiori che ho molto gradito e degli auguri che cordialmente ricambio. un po' di baldoria non fa poi del tutto male neppure alle persone serie.

(ENI) — Ma l'energia nucleare può anche essere fonte di benessere e ricchezza: quando alimenta le centrali nucleari dove viene trasformata in energia elettrica. un uomo vertiginosamente solo. Nella foto: la centrale termonucleare di Latina. e assieme a milioni di telespettatori lo abbiamo visto anche noi. (ENI) — Il petrolio. Poteva sembrare una sequenza di uno dei tanti film di fantascienza. può schizzare improvviso dal suolo perforato.D. 18 III 1965) ALTE FRAZE TIPICEAREPORTAJULUI — Il „fungo" dell'atomica di Hiroshima: una grande conquista della scienza può trasformarsi. Uno squarcio luminoso: lo spazio cosmico. legato alla nave spaziale „Voskhod I I " da un sottile cavo. affusolata in primo piano: la macchina da presa. chiuso nel suo grosso scafandro. hanno causato danni per dieci milioni. (ENI) — Un tecnico petrolifero preleva un campione di greggio per determinarne la qualità. (ENI) — Miniera di carbone: L'armatura impedisce alla galleria di crollare mentre i minatori scavano coi martelli pneumatici. dovute probabilmente ad un corto circuito. vestito di uno speciale scafandro ermetico. per la prima volta nella storia. ha abbandonato la nave spaziale „Voskhod I I " che lo aveva portato a oltre 400 chilometri dalla Terra. quasi un cordone ombelicale teso tra la creatura appena nata che compiva i primi passi in un elemento estraneo e il corpo-madre dell'astronave. sullo sfondo della superficie terrestre in movimento. le spalle cariche di due bombole dell'ossigeno. L'Unità. Poco dopo la televisione sovietica ha trasmesso le immagini di questa fantastica impresa. in un terribile strumento di distrazione". L'allevamento appartiene 277 . nelle mani dell'uomo. rotante. [. il tenente colonnello sovietico Alexei Leonov.. con un getto di una violenza impressionante. Una macchia scura.. E in questo spazio. Le fiamme. 18 Marzo 1965 Alle 11 di questa mattina. galleggiante. che farà funzionare le industrie.](Augusto Pancaldi. la gola stretta dall'emozione. (ENI) CRONICĂ Un rogo di quattromila polli Quattromila polli sono arsi vivi nell'incendio divampato in un alle­ vamento di Givoletto. spirito dalla pressione dei gas. Clteva exemple din stilul publicistic A PASSEGGIO PER IL CIELO Mosca. e si è librato nel cosmo.

— organizzazione di congressi e convegni . aerei.a Renato Parri. 63 anni. che abita in una cascina vicina ed è aiutato nel lavoro dalla moglie e dalle sorelle Giuseppina e Carmela Daniele. — polizze assicurative . — cambio valute . — pratiche passaporti e visti . TEXTE PUBLICITARE — Ufficio Centrale viaggi — corrispondente C I T L'agenzia con la più lunga esperienza a Trieste a cui rivolgersi per: — viaggi in gruppo.. crociere. .T. di 24 e 19 anni. — viaggi di lavoro e studio . — pronotazioni alberghiere in tutto il mondo . — pubblicazioni Touring Club italiano . — biglietteria aerea — marittima — ferroviaria e wagons lits . 25 V i l i 1971)./ (La Stampa.. /. — noleggi automobilistici. autopullman . — turismo scolastico . I.

LA OPTICIAN — Aş avea nevoie de o pereche de ochelari. ma nessuno gli andava bene. — Nici cu ochelarii aceştia nu pot citi. Văd că vecinul meu nu poate să citească fără ochelari. continuava a dire il compratore. vedo che legge benone. tocmai de aceea doresc să-mi cumpăr ochelari. spuse un individ către optician. zise clientul. dimmi per favore. — Nu. — No. disse il cliente. — E quando piove? — L'ombrello. — Ma avete imparato a leggere ? chiese infine impaziente l'ottico. § 11 QUANDO PIOVE — Pierino. Questi gli fece provare un certo numero d'occhiali. spunea întruna cumpărătorul. Fonetică. Vezi cap. ma se se li mette. — Neanche con questi occhiali posso leggere. disse un tizio all'ottico. Vedo che il mio vicino di casa non può leggere senza occhiali. — Dar aţi învăţat să citiţi ? întrebă opticianul cînd în fine îşi pier­ duse răbdarea.TEXTE ÎN SPRIJINUL GRAMATICA BARZELLETTE (ANECDOTE) DALL'OTTICO — Avrei bisogno di un paio d'occhiali. dar nici unul dintre aceştia nu i se potrivea. 279 . accentul. cosa vediamo sopra la testa quando fa bel tempo? — Il sole o le stelle. observ că citeşte grozav. dar dacă şi-i pune. Acesta îi dădu să probeze o serie de ochelari. proprio per questo desidero comprarne un paio.

un bel paio d'occhiali al risvolto della giacca. Risponde la moglie: — Se domani partirai alla stessa ora. după ce a explicat şcolarilor lecţia despre extragerea zahărului din sfecla de zahăr. § 18. § 123 . o garoafă roşie". — Dar cînd plouă ? — Umbrela. Articolul. pentru ce şi cînd se pun. Vezi cap. * Dice il marito alla moglie: — Ho perduto il treno. ce vedem deasupra capului atunci cînd e vreme frumoasă ? — Soarele sau stelele. § 20. spune-mi te rog. perderai il treno di nuovo ! 280 . purta o pălărie gri în picioare. Dopo che il professore ha spiegato agli alunni l'importanza delle virgole. Iată ce a citit profesorul în caietul luì Carluccio : Dictare — „Bărbatul intră în casă în cap. il passalo prossimo. grossi stivali gialli agli occhi. perché e quando si mettono. Partirò domani alla stessa ora. Articolul hotărît. 125 . un garofano rosso". chiede a Gigino: — Sentiamo se hai capito da dove si estrae lo zucchero ? — Dalla zuccheriera. la ce servesc ele. ha voluto vedere se gli scolari lo hanno capito bene. Vezi'cap. 127. a vrut să vadă dacă şcolarii au înţeles bine. îl întrebă pe Gigino: — Să vedem dacă ai înţeles de unde se extrage zahărul ? — Din zaharniţă. cizme mari galbene la ochi. portava un cappello grigio ai piedi. şcolarii trebuind să pună virgulele acolo unde considerau ei că este cazul. Verbul. professore ! Profesorul. o frumoasă pereche de ochelari la reverul hainei. Ecco cosa ha letto il professore sul quaderno di Carluccio: Dettato — „L'uomo entrò nella casa sulla testa. A dictat o frază fără virgule. După ce profesorul a explicat elevilor importanţa virgulelor. articolul hotărît. Ha dettato una frase senza virgole e gli scolari dovevano mettere le virgole secondo il loro parere. prepoziţia articulată. domnule profesor ! Vezi cap. * Il professore dopo aver spiegato agli scolari la lezione sull'estra­ zione dello zucchero dalle barbabietole. a che servono.CÎND PLOUĂ — Petrică.

ai să pierzi din nou trenul. dormi meglio? — No. articolul partitiv. Şi în mod invariabil. acelora care îi spuneau „Poftiţi la prînz la noi. * — A me succede che. l'imperfetto. * A Paganini seccava molto. 131. DIN CONTRĂ — De cite ori beau seara vin nu mai pot dormi în timpul nopţii. dover suonare qualche pezzo per soddisfare gli ospiti: E invariabilmente. Articolul. Vezi cap. §154.000 lire che ti avevo dato in prestito. ma non dimetichi il violino". dar nu uitaţi să aduceţi şi vioara". el le răspundea: — Vioara mea nu mănîncă niciodată în altă parte decît acasă. modul indicativ. Vezi cap. Mie mi se întîmplă exact pe dos. — Come mai. non la dimentico mai. A me succede tutt'al contrario. quando era invitato a pranzo.Spune soţul către soţie: — Am pierdut trenul. Am să plec mîine la aceeaşi oră. Vezi cap. 123. dormi mai bine? — Nu. 281 . §125. il futuro. 125. Verbul. a chi gli diceva : „Venga a pranzo da me. §118. egli rispondeva: — Il mio violino non mangia mai fuori di casa. nu pot să mai beau vin. să trebuiască a cìnta vreo piesă spre a le mulţumi gazdelor. 127. § 26 Vezi cap. — Strano. AL CONTRARIO — Ogni volta che bevo di sera del vino non posso dormire più durante la notte. ma ogni volta che dormo non posso bere il vino. Răspunde soţia:— Dacă ai să pleci mîine la aceeaşi oră. — Ciudat. Lui Paganini nu-i făcea nici o plăcere ca atunci cînd era invitat la prînz. dar ori de cîte ori dorm. quando una cosa mi entra nella testa. — Questo significa che ti ricordi delle 4. Adverbul. Verbul. — Cum adică. gradele de comparaţie.

Una volta andò a visitare un suo amico professore. — Mie mi se întîmpiă că atunci cînd îmi intră ceva în cap. — Ah. Il domestico che gli aprì. — Dove sarà — domandò il Fucini. Vezi cap. a furia di macchie rosse e gialle. nu. perché un tramonto simile a codesto. disse che il signore non era in casa.— Ah. Verbul. se a questa età va sempre a scuola. profesor. se l'immaginava ? E da che cosa ? Dica. (Adaptare după G. 282 . Vezi cap. Cele patru mii de lire mi-au putut intra în buzunar şi nicidecum în cap: este o mare diferenţă. — Ha studiato all'estero ? Me l'immaginavo. rispose il domestico. * Un romanziere fu invitato da un signore che voleva mostrargli i capolavori della figlia. più confuso che persuaso. dilettante di pittura. 125. — Este la şcoală — i-a răspuns servitorul. Guarnieri). Eccellente. non nella testa: c'è una gran bella differenza. — Atunci — spuse cu seriozitate Fucini — trebuie să-i spui profe­ sorului că este foarte silitor dacă la vîrsta asta continuă să se ducă la şcoală. — Ah. * Il noto scrittore toscano Renato Fucini (che firmava le sue opere col nome di Neri Tanfucio) aveva dedicato ai ragazzi numerose e diver­ tenti pagine. — Asta înseamnă că-ţi aminteşti de cele 4. mia figlia ha studiato all'estero. (Adaptare după R. Cunoscutul scriitor toscan Renato Fucini (care îşi semna operele cu numele de Neri Tanfucio) dedicase copiilor numeroase şi plăcute pagini. si voleva rappresentare un tramonto. A un tratto il padre si fermò davanti a un gran quadro dove. dica ! — Me l'immaginavo. no ! Le quattro mila lire mi sarebbero potute entrare nella tasca. I-a deschis servitorul şi i-a spus că domnul nu era acasă. Latrqnicó). Lo scrittore guardava quei dipinti. — E allora — osservò serio il Fucini — devi dire al professore che è molto bravo. 123. il presente. non è vero ? Sa. — Unde-o fi — întrebă Fucini. Odată s-a dus în vizită la un prieten de-al său. să nu mai uit niciodată. domandò il padre. — E ' a scuola.000 de lire pe care ţi le-am dat cu împrumut. conjugarea la timpurile simple. § 118. Verbul. modul indicativ. — E di questo lavoro che ne dice ?. non l'ho visto mai.

Scriitorul se uita la picturi. Ar trebui doar să-mi spuneţi cum era pieptănat băiatul dvs. modul condiţional. trovandosi a pranzo con un amico. fata mea a studiat în străinătate. 131 DAL FOTOGRAFO Una signora va dal fotografo. Vezi cap. doamnă ! — Ar fi posibil să-i scoateţi — în poza mărită — pălăria asta cara­ ghioasă pe care o purta? — Desigur. Verbul. să-i arate capo­ doperele fiicei lui. 127. 283 . O doamnă se duce la fotograf. modul participiu. — Şi de lucrarea asta ce spuneţi ?. — Oii. Verbul. Guarnieri) Vezi cap. che aveva mangiato ciliege senza lavarle si è messo a rimproverarlo aspramente ed a dimostrargli — con un lungo discorso scientifico — che poteva ingoiare insieme alle ciliege un gran numero di microbi infetti. — Vorrebbe ingradirmi questa foto di mio figlio di quando aveva dieci anni ? — Certamente. spuneţi ! — îmi închipuiam aceasta. cînd avea zece ani. §123. 125. deoarece un asemenea asfinţit nu am văzut niciodată. La un moment dat tatăl s-a oprit în faţa unui tablou mare care printr-o grămadă de' pete roşii şi galbene. voia să reprezinte un asfinţit. mai mult descumpănit decît convins. întrebă tatăl. § 138. nu-i aşa? Ştiţi. Dovrebbe soltanto dirmi come era pettinato Suo figlio quando aveva dieci anni.Un romancier a fost invitat de un domn care voia. (Adaptare după R. verbele auxiliare de modalitate. este posibil cu puţin retuş. — Aţi vrea să-mi măriţi această fotografie a fiului meu de pe vre­ mea cînd avea zece ani ? — Desigur. Verbul. signora ! — Sarebbe possibile togliergli — nell'ingrandimento — questo buffo cappello che aveva? — Sicuro. 131. §118. — A studiat în străinătate? îmi închipuiam. vă închipuiaţi ? După ce ? Spuneţi. Vezi cap. diletantă în pictură. è possibile con un po'di ritocco. UNA PROVERBIALE DISTRAZIONE Un celebre biologo. Este excelentă.

mangiava la sua porzione di ciliege. di non dirlo a nessuno. lavandole con cura in un bicchiere d'acqua. trebuie să-ţi spun ceva urgent. Il secondo. Appena finita la lezione di igiene. Pronumele personal. con la più grande naturalezza di questo mondo. devo parlarti di una cosa urgente. — Ei bine. Adjectivul. § 65. îmi pare rău. Intre timp îşi mînca porţia de cireşe spălîndu-le grijuliu într-un pahar cu apă. il secondo te lo posso fare volentieri. gradele de comparaţie. — Parlami pure. — Dimmi ciò che desideri. spune. — Spune-mi ceea ce doreşti. Pe cea dintîi. dar nu pot. mi dispiace ma non posso. Verbul. Vezi cap. il biologo ha preso il bicchiere nel quale aveva lavato le ciliege ed ha ingoiato l'acqua sporca t u t t a d'un fiato. cea de-a doua dorinţă ţi-o împlinesc bucuros. poziţia formelor neaccentuate § 88. — Ecco. 131. modul imperativ. — Te rog să-mi împlineşti două dorinţe şi eu îţi voi fi recunoscător.Intanto. §118. Il primo. Vezi cap. — Spune. s-a apucat să-1 certe zdravăn demonstrîndu-i — într-o lungă pledoarie ştiinţifică — că putea ca împreună cu cireşile să înghită o mare cantitate de microbi infecţioşi. Îndată ce-a terminat lecţia de igienă. Cea de-a doua dorinţă este de a nu spune ni­ mănui aceasta. — Prima dorinţă pe care te rog să mi-o împlineşti este aceea de a-mi împrumuta o sută de lei. URGENT — Ascultă. Vezi cap. biologul a luat paharul în care spălase cireşile şi a înghiţit dintr-o suflare toată apa murdară. aflîndu-se la prînz cu un prieten cate mîncase cireşile fără a le spăla. — Devi farmi due grandi piaceri ed io te ne sarò grato. cu cea mai mare naturaleţe din lume. Il primo piacere che ti chiedo è di prestarmi cento lei. O ZĂPĂCEALĂ PROVERBIALĂ Un biolog celebru. COSA U R G E N T E — Ascolta. 284 .

nu se poate să__se condamne la moarte !" Vezi cap. Vezi cap. articolul nehotărît. . un condannato a morte avesse presentato domanda di grazia al re. care a pus următoarea rezoluţie: „Să se ierte nu se poate.STORIELLA DI UNA VIRGOLA C'era una volta un re arguto e bonario che aveva un ministro di giustizia assai burbero e severo. Se povesteşte că odată. § 89. combinaţii de pronume atone. un condam­ nat la moarte a făcut regelui cerere de graţiere. impossibile condannarlo" 1 E così il prigioniero ebbe salva la vita. să se condamne la moarte" ! Regele a restituit-o ministrului mutînd pur şi simplu virgula: „Să se ierte. Pronumele personal. Cererea a fost înaintată către ministrul Graţierii şi Justiţiei. il quale però vi appose: questa postilla: „Grazia impossibile. Si narra che una volta. condannarlo!" Il re gliela rimandò spostando semplicemente la virgola: „Grazia. La domanda fu inoltrata dal ministro di Grazia e Giustizia. Articolul. § 22. ISTORIOARĂ D E S P R E O VIRGULĂ A fost odată un rege isteţ şi cumsecade. care avea un ministru de justiţie foarte morocănos şi sever.

Un poeta del Settecento. II. 125. gli accenti al posto giusto" (Gianni Rodari) mutandola in comò — transformîndu-1 în scrin. ma ci fu chi si lamentò di tale omissione come di una irrispettosa negligenza. Ancora due secoli dopo si litigava tra letterati a proposito di quell'h. § 22 Vezi cap. scrisse un carme giocoso che intitolò „Il pianto dell'h". Poi giaché quell'h non si sentiva nella pronuncia. detto fatto — zis şi făcut . huomo. horribile. Articolul. Il poeta Lodovico Ariosto sentenziò con tono tra il severo e lo scherzoso: „Chi leva la h all'huomo non si conosce uomo e chi la leva all'honore non è degno di onore".DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA UN ACCENTO DISTRATTO Una volta un accento per distrazione cascò sulla città di Como mutandola in comò. humile ece. passato remoto Conj. III § 127 Vezi cap. i cittadini comaschi — locuitorii oraşului Como . al posto giusto — la locul potrivit. şi cominciò a tralasciarla nella grafia . dove tra l'altro si legge: 286 . Noţiuni de fonetică şi ortografie. honesto. accentul § 1 1 . figuratevi — închipuiţi-vă. Pier Jacopo Martelli. poveretti: detto fatto si trovarono rinchiusi nei cassetti. I § 123. LE DISGRAZIE DELL'h Una volta Vh si metteva all'inizio di tutti i vocaboli che l'avevano nella corrispondente voce latina da cui erano derivati: honore. Per fortuna uno scolaro rilesse il componimento e liberò i prigionieri cancellando l'accento Ora ai giardini pubblici han dedicato un busto „A colui che sa mettere. Conj. Verbul. articol nehotărît. Figuratevi i cittadini comaschi. Vezi cap. Conj.

Al momento attuale. Vezi cap. a tralasciarla nella grafia — să o omită (litera h) în scris . Gli diede la vitamina G ed il cuore guarì. § 8B3. ma ci fu chi — dar existară unii caro . mentre giammai non sanno scordarsene parlando ?" 1 L'allusione è volta a quei letterati toscani che volevano abolita del tutto l'fa iniziale. Noţiuni de fonetică şi ortografie. gli diede — îi dădu.„Ma ohe ha fatto quest'acca sì inerme e sì innocente alle fauci dell'Arno. niente paura: ho qui pronta per lei una bella cura". LA F E B B R E Un povero quore aveva la febbre „Q" (malattia tra le più rare). un carme giocoso— o poezie glumeaţă. l'h. su su. la Toscana. LA FAMIGLIA PUNTO E VIRGOLA C'era una volta un punto e c'era anche una virgola: erano tanto amici. dove nella parlata dialettale si sente così forte. nella corrispondente voce latina — în cuvîntul latinesc corespunzător . ho qui pronta per lei — am aici gata pentru dumneata. grupuri de litere. Si sposarono e furono felici. hanno. (Andrea Cavalli Dell1 Ara) le disgrazie dell'h — nenorocirile literii h. consoanele: q. hai. § 10. ha. Noţiuni de fonetică şi ortografie. mantiene saldamente la sua posizione in quelle quattro voci del verbo avere: ho. Vezi cap. §156A. Di notte e di giorno andavano intorno Sempre a bracetto. dov'abita sovente. „Che coppia modello 1 „Dar ce a făcut acest „haş" atît de lipsit de apărare şi-atît de nevi­ novat/la gurile rîului Arno. niente paura — hai. Consoanele: h. Prepoziţia. che dagli scritti altrui voglion cacciarla in bando. unde adesea se-ntîlneşte/încît din scrierile altora vor să-1 declare alungat/în timp ce niciodată nu-1 pot omite din propria vorbire?" 287 . curaj. (Gianni Rodari) quore (cuore) — inimă . scacciata su t u t t a la linea. nici o teamă. proprio in quella regione. chi leva — cel care ia . § 8B2. Andò da un dottore a farsi visitare: „E' grave? Mi consiglia di fare testamento? „Q" Che dirò alla famiglia?" „Su su. Vezi cap.

pazienza. ne farò senza — răbdare.. a inchinarsi non è lesta . § 127. Vorrei. c'è sempre un se — există întotdeauna un dacă.la gente diceva — che vera meraviglia la famiglia Punto-e-virgola"... C'è sempre un se: chissà perché questa sciocca congiunzione ce l'ha tanto con me". conj... III. Fraza." „Vorrei vorrei. Vorrei.] con me — are ceva cu mine. vorrei.. dite che è giù di moda? — spuneţi că nu mai este la modă?. volerei sulla luna in cerca di fortuna E voi ci verreste? Sarebbe carino. che usi parole sguaiate — ca să folosească cuvinte urite." „. ne farò senza. che ve he pare? — ce părere aveţi?. Mangerei dei pasticini se ne avessi..u n e grăbită să se supună. volerei se potessi. suonerei il pianoforte a coda. No. Vezi cap. dondolarsi sulla falce facendo uno spuntino .. § 127. 288 . § 125. Condiţionalul. conj. direi. Verbul. l'imperfetto. che ve ne pare? O forse potrei fermarmi a Lisbona . I.. II." Che maniere raffinate ha il modo condizionale... (Gianni Rodari) mereu c'era una volta — a fost odată.. principalele verbe neregulate.. Al loro passaggio in segno di omaggio perfino le maiuscole: diventavano minuscole: e se qualcuna. braccetto — erau alăturea... farei. andavano intorno sempre a. a inchinarsi non è lesta la matita del maestro le taglia la testa. dondolarsi sulla falcejfacendo uno spuntino — să te legeni pe cornul lunii noi/luînd o gustare.. ce l'ha [. SOSPIRI „. Vezi cap. § 214. meglio. ipotetic).. Dite che è giù di moda? Pazienza. I./n-o voi face . „Suonerei se sapessi. § 125 conj. Del resto non so suonare" . se condiţional (per. non so suonare — nu ştiu să cînt (la pian) .. III.. Mai che usi parole sguaiate non alza la voce per niente. § 123.. (Gianni Rqdari). Verbul. e seduto in poltrona sospira gentilmente: Me ne andrei nell'Arizona. § 123. § 131 . conj. II. Vezi cap. poi. conj. Sapete che farei ? Ascolterei un disco. conj.

si sa. imbrigherei — le-aş da bătaie de cap . per la sua intransigenza in fatto di purità di lingua. che t u t t ' i cristiani imbrigherei se fossi imperatore. si dice che egli esclamasse: — Credete a me. A Napoli allora dominava il Borbone. sarei allor giocondo. toglierei le donne giovani e leggiadre. lo manderei nel profondo. CONSECUTIO TEMPORUM Basilio Puoti. 289 . Si raccontano di lui storielle graziose ma probabilmente non vere. Un'altra volta. fuggirei da lui. sai che farei? a tutti mozzerei il capo a tondo. molti malumori e molto malcontento tra i buoni napoletani. andò a bussare all'uscio di casa sua nel bel mezzo della notte. fu un brav'uomo e un benemeritato della sua patria. e c'erano. Meriterebbe pertanto la riconoscenza di tutti gli italiani. domanda chi è che picchia a quelle ore incongrue e che cosa mai si vuole da lui. andrei da mio padre. lo tempesterei: se fossi acqua. una scuola gratuita. Se condiţional (perioadul ipotetic). Invece. perché da noi non è ancora ben conosciuto l'uso esato dei participi. lo manderei nel profondo — aş trimite-o în abisuri . mozzerei il capo a tondo — (pe toţi) i-aş scurta de cap. io l'annegherei — aş îneca-o . §214. com'io sono e fui. Se fossi Morte. letterato napoletano. Se fossi Cecco. e vecchie e laide lascerei altrui.SE FOSSI FUOCO (Versiune modernizată) Se fossi fuoco. Il povero Basilio si sveglia. arderei il mondo . lo tempesterei — aş ţine-o numai în furtuni . Una volta che alcuni suoi amici si lamentavano col Puoti dei tempi torbidi e duri. per amor della quale aprì nella sua città. se fossi Dio. io l'annegherei. se fossi papa. è diventato quasi il prototipo dei pedanti. Vezi cap. un amico. se fossi vento. (Cecco Angiolieri). a sue spese. si affaccia mezzo assonnato alla finestra. le cose non vanno bene a Napoli. per fargli uno scherzo. se fossi vita. similmente farei con mia madre.

a sue spese — pe cheltuiala sa. L'infranzione alla regola della correlazione dei tempi gli coceva più assai che l'aver dovuto interrompere il sonno. gli coceva più assai che — îl ardea mai mult decît. § 201. prepoziţii articulate. un benemeritato — un om demn de laudă. § 20. dopo essersi fatto riconoscere. Articolul. (Fernando Palazzi) Consecutio temporum (lat.fuori di se — ieşit din fire. molti malumori e molto malcontento — multe su­ părări şi multă nemulţumire . Vinfranzione alla regola — abaterea de la regulă.) — Corespondenţa timpurilor.. fuori di sé — „che tu ti alzassi! che tu ti alzassi" devi dire. si affaccia mezzo assonnato —se arată pe jumătate ador­ mit. Vezi cap.— Vorrei che t u ti alzi — grida l'amico. ': . — Sciagurato ! — esclama il Puoti. Verbul. corespondenţa timpurilor la modul conjunctiv. Vezi cap. ore incongrue— ore nepotrivite . dominava il Borbone — stăpînea familia (franceză) a Bourbonilor .

§ 154. con le sue splendide sculture. Cominciamo da Perugia. si stende tra la bellissima piazza. PERUGIA (fragment) Tuffiamoci nell'Umbria. ed una specie di dol­ cezza morale come sciolta nell'aria. Ma come sempre ebbe occasione di far sfoggio d'erudizione: „Venite. la dotta parolina tanto durò — cuvinţelul savant dură atît de mult.. A.c. e una terrazza che domina una vasta parte dell' Umbria. — disse a un sergente. Adverbul. per un rapido giro. di far sfoggio d'erudizione — să facă paradă de erudiţie . preci­ pitevolissimevolmente — în foarte mare grabă . precipitevolissimevolmente" Per quell 'avverbio classico e sacente I pompieri non trovano più niente: la dotta parolina tanto durò che t u t t a la casetta si brucciò. La sua via principale. quell'avverbio classico e saccente — acel adverb clasic şi preţios . Vezi cap. Vezi cap. derivare. corso Vannucci. fu nei guai — dădu de necazuri .. 291 . (Noi donne ) troppa erudizione — prea multă erudiţie .] Perugia è la maggiore città dell'Umbria e ne è anche il prototipo. in mezzo alla quale sorge la Fontana Maggiore. Gradele de comparaţie ale adverbelor. [. dotto assai — foarte învăţat .D A L L A L E T T U R A ALLA TROPPA GRAMMATICA ERUDIZIONE Un uomo dotto assai un brutto giorno fu nei guai: la sua casetta s'incendiò e ai pompieri telefonò. §182. Structura morfologică a cuvîntului. in cui davvero si respirano la grazia. la gentilezza.

Pronumele. storia. Illusi dalle apparenze ci perdiamo a seguire con gli occhi e con la fan­ tasia. la quale par proprio una barca di salvataggio. 292 . pronumele relativ. letteratura e arte italiana. e di etniscologia. che ritornano sui banchi . e spesso persone anziane. pensiero. le isole che ne emergono qua e là con gli alberi e i caseggiati. non tutti provenienti dalle discipline umanistiche. fatto di gente che si ferma a Perugia a lungo.. ma anche avvocati. un velo cosmo­ polita — o atmosfera cosmopolită. come da una pianura allagala. che si mescola alla vita cittadina e così filtra nel costume. § 71.Chi passeggia in corso A^annucci è colpito dalla frequenza con cui ode parlare una lingua straniera o l'italiano con accento esotico. Vezi cap. di antichità italiche. quella barca comune su cui arranca un vigile urbano in tenuta estiva. tuffiamoci — să pătrundem. corsi di lingua. Per un momento siamo tratti a considerare lo spettacolo che dà Venezia come qualche cosa d'immensamente provvisorio e bellissimo. tutto concorre a favorire l'inganno. con Siena. viaggiatori inconsueti — călători neobişnuiţi. § 98. Ma vi è un cosmopolitismo intimo.) — unic în felul său . ingegneri.] Molti sono ancora studenti al loro paese d'origine. ha sede in un bel palazzo barocco. I più appartengono alla schiera di viaggiatori inconsueti che un tempo si chiamavano innamorati dell'arte. il flagello che ha colpito questa città.. invadendo t u t t e le sue vie e viuzze. i suoi negozi e le sue cantine. esteti. parecchi già professori. in t u t t a la sua estensione. medici. [. E ' d u n q u e un cosmopolitismo sui generis. VENEZIA (fragment) Si ha l'impressione di trovarsi in una città che abbia sofferto una inondazione. geografia. se non erro — dacă nu greşesc: studenti esteri — studenţi străini. e perciò anche familiare. Un velo cosmopolita è portato a Perugia dai molti turisti. ci ricorda che siamo. essendo la prima. Vi sono passati giovani di quasi 80 nazioni. per numero di turisti dopo le città maggiori. che partecipa alla vita de! celo medio. sull'angolo di un palazzo del Canal Grande. Tiene. adj. a burgheziei . Vezi cap. del ceto medio — a categorici de mijloc. sciolta nell'aria — răspîndită în jur. e così. Adjectivul. (Guido Pioverle). che corrono bellamente sulla laguna. filtra nel costume— şi astfel intră în obişnuinţă. Quando vi andai la frequentavano i rappresentanti di 41 nazioni. se non erro. Fondata per diffondere la conoscenza dell'Italia tra gli studenti esteri. seppellendola per metà nelle acque. cu forme speciale de comparativ şi superlativ. Ma una gondola che spunta ad un tratto. che deriva dall'Università per stranieri. pellegrini della bellezza. generia (lat. a Venezia. sui. lungo il Canal Grande. I pali tei telegrafo.

[. umide e fredde d'inverno. aveva per noi un senso di archeologia e di eldorado insieme: per parteciparvi occorreva che fossimo rasati e avessimo in dosso i vestiti migliori. Posto al limite del centro della città. i pali del telegrafo che corrono— stìlpii de telegraf care se înşiră : le isole che ne emergono — insulele care se ivesc (din lagună) . Si stava agli angoli delle vie. in rissa. là dove comincia la via Aretina. 1 tavoli dove mangia­ vamo avevano spacchi verticali di cui ci accorgevamo soltanto le rare volte che scrivevamo una lettera. Dagli altri quartieri popolari ci divideva un sentimento impreciso eppur vivo. le prime case borghesi e i villini. La strada. con la trina alla spalliera e i mattoni rossi di cinabrese. ci riunivano per subito dividerci di nuovo.] La nostra vita erano le strade e le piazze del Quartiere. capolavoro di una razza ingegnosa e paziente. le fotografie incastrate ai vetri della credenza.[. (Vincenzo Cardarelli).. genul subst. fiorentini di antica razza. io credo. di rivalità ed emulazione . bensì opera dell'uomo. coi suoi orti e la sua strada ferrata. Firenze. curate dalle nostre mamme che avevano i capelli grigi e uno scialle buttato sulle spalle. feminine. per ragioni difensive — din motive de apărare. §34.. di verdura fritta. una cosa inaudita e mai vista — un lucru nemaiauzit şi nemaivăzut. ciompi da se stessi traditi. sotto la Volta ove fu trafitto Corso Donati. e ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo. seppellendola per metà — îngropînd-o pe jumătate . Nella stanza da pranzo che noi chiamavamo il salotto.Quello che ammiriamo non è il prodotto d'un cataclisma. pluralul substmasculine. fatto ignaro ormai. di„antico pelo" dicevamo scherzando. „popolo minuto" sempre. după terminaţie. Sulle antiche vestigia si illumi­ nava la rosticcerìa il cui banco spandeva attorno odore di polpette di patate. pluralul subst.] Là era trascorsa l'adolescenza. che cos­ truì una città in mezzo all'acqua. La città era al di là di questa nostra repubblica. per essersi innamorata di quest'idea. c'era un divano.. le nostre case. di coniglio arrostito. beninteso.. Vezi cap. Le case erano buie. una sveglia. tutto concorre a favorire l'inganno — totul favorizează crearea iluziei . §39. § 40. il Quartiere si estendeva fino alle prime case della periferia. per ragioni difensive. l'Arno 293 . IL QUARTIERE (fragment) Noi eravano contenti del nostro Quartiere. Substantivul. Ma pulite ed in ordine. per fare una cosa inaudita e mai vista: Venezia. Quartiere di Santa Croce. ma soprattutto.

d'estate e le partite di calcio alla domenica, la tappa del Giro d'Italia. (Vasco Pratolini).
spacchi verticali— crăpături verticale; con la trina alla spallina — cu dantelă pe tăblie ; incastrate ai vetri della credenza — montate pe geamul bufetului ; fiorentini di „antico pelo" — fiorentini get-beget; ove fu trafitto — unde a fost înjunghiat; ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo, „popolo minuto" sempre, fatto ignaro ormai, ciompi da se slessi traditi — şi stăteau acolo fără să gîndească la toate astea, aceiaşi „oameni sărmani", fapt dat uitării de-acum, dărăcitori de lînă trădaţi de ei înşişi ; ii cui banco spandeva attorno — a cărei tejghea răspîndea în jur ; occorreva che fossimo rasati — trebuia să fim bărbieriţi ; in rissa — cu încăierare. Vezi cap. Adjectivul, pluralul adj. mase, § 55; pluralul adj. fem., § 56. Vezi cap. Părţile propoziţiei, propoziţiile subordonate explicite si implicite, §195.

PIAZZA

NAVONA

Dalle due alle quattro del pomerìggio, d'estate, lo straniero che passi per piazza Navona, una piazza di Roma che si sovrappone poi nel ricordo a qualunque altra piazza italiana, viene preso da stupore e infine da una specie di estasi. Scure e calde moli architettoniche, statue e stemmi, acque scroscianti, acque zampillanti, un disegno di circo atto a sostenere un pubblico grande quanto vario: tutto ciò per qualche vecchietto all'ombra e per poche dozzine di mocciosi che si rincorrono strillando. In quelle ore c'è una enorme sproprozione tra il lavoro compiuto dai secoli e l'uso che il popolo romano fa di quella piazza. L'attività del popolo romano è ridotta, nella augusta cornice, qua a una mano rugosa che minaccia una testa rapata e là a un piede che muove l'acqua di una vasca. (Corrado Alvaro).
scure e calde moli architettoniche — clădiri impresionante într-o caldă arhitectură de culoare închisă, un pubblico grande quanto vario — un public pe cit de numeros pe atît de variat. Vezi cap. Verbul, modul participiu, §123; 131.

UNA VIA DI MILANO Anzitutto, via Torino fornisce quanto è necessario alla tavola: non solo cibi ma anche stoviglie. Pare specializzata in piatti, bicchieri bottiglie, posate, saliere. Roba lucida, di effetto, moderna. I suoi vetri e i suoi cristalli fanno allegria. Tanto più che lì vicino si vedono colline di salami, di prosciutti, di formaggi, di fiaschi. 294

E ' la via dei piatti pronti, via Torino: polli arrosto, polli in gelatina, tacchino al forno, faraona al forno, piccioni allo spiedo, pesci accomodati sotto la maionese, insalata russa. Anche la via della cacciagione. Certo il mezzogiorno vi dura due o tre ore. Poi via Torino veste la gente. Specialmente gli uomini e i bambini (confezioni, confezioni) ; niente affatto escluse però le donne, alle quali anzi vengono offerte qui molte pellicce, stoffe e abiti a prezzi in genere buoni, non essendo via Torino una via cara. Molti depositi e molti uffici. Tante ragazze che abitano in periferia, qui respirano per sette od otto ore al giorno l'aria del Duomo e si considerano un po' milanesi del centro. La sera lasciano non sempre volentieri via Torino, mentre i bottegai rinchiudono con leggeri e lucidi cancelli di metallo i loro digeribili o fragili tesori. Questa non è più via da fragorose saracinesche. (Emilio Radius). faraona al forno — bibilică la cuptor; piccioni allo spiedo — porumbei la frigare; via da fragorose saracinesche — strada cu obloane huruitoare. Vezi cap. Partile propoziţiei, acordul predicatului cu subiectul, §191. ALBERGO La stanza era spaziosa, con due ietti, la finestra ampia dava su di una loggia adorna di un rampicante con fiori violacei e il mare sotto­ stante si incupiva come l'acciaio rivelando tutti i suoi fremiti. Tutto il personale di servizio parlava quattro lingue, le posate erano d'argento, i bicchieri di cristallo, i tappeti spessi e soffici, quadri antichi abbastanza buoni erano dappertutto, terrazze fiorite si susseguivano sul panorama abbagliante, a ogni passo qualcuno faceva un inchino, ma non era l'albergo di mio gusto. Ho sempre preferito i piccoli alberghi dove il padrone guarda i clienti col sospetto che se ne vadano senza pagare il conto. Mi senti­ vo sperduto nell'immensità dei saloni, nei lunghi corridoi, nella spaziosa stanza matrimoniale. (Giovanni Comisso). si incupiva come l'acciaio — se întuneca dobîndind culoarea oţelului. Vezi cap. Părţile propoziţiei, atributul, §192. UNA CASA DOPO IL BOMBARDAMENTO Nell'aprile del 1944 una scintillante squadriglia di bombardieri americani percorse il limpido cielo primaverile del Veneto e venne a sradicare dalle fondamenta la mia città. Quando andai a vedere quello che era avvenuto della mia casa, vi trovai solo un cumulo di rovine. 295

Mi arrampicai su quelle rovine e tra il pietrame e le travi scorsi, affio­ rante, la cassa dove erano stati imballati i bicchierini di cristallo, frugai dentro e, tra gli altri bicchieri infranti, i sei bicchierini erano un'altra volta intatti. Li presi, ne feci un pacco e li portai trionfante a mia madre perché le testimoniassero che nulla era accaduto di grave. In seguito le dissi t u t t o : che la casa era stata distrutta e che tutto quello che si possedeva era andato in briciole con essa. Potei solo ricuperare intatte alcune tavole del pavimento del tinello e con quelle feci fare da un fa­ legname di campagna un armadietto a vetri dove i sei bicchierini rifecero bella mostra come un tempo. (Giovanni Comisso)
squadriglia di bombardieri — escadrilă de bombardiere ; affiorante — ieşită la supra­ faţă ; era andato in briciole — s-a făcut zob ; feci fare — am dat la făcut. Vezi cap. Verbul, il passato remoto, § 123, § 125, § 131. Vezi cap. Pronumele, particulele pronominale ne, ci, vi, § 90.

CASE MODERNE (fragment) Case moderne di cemento armato dove traverso i muri e i pavimenti ogni rumore passa indisturbato, io non condanno i vostri inconvenienti. Tutt'altro ! Io sono un tipo indelicato, e le sonorità dei vostri ambienti mi soddisfa nel modo più completo, case moderne senza alcun segreto. Del resto non è bello poter dire: „Adesso al pianterreno stanno a cena ora il pupo del quinto va a dormire ... t o h ! l'avvocato mette la catena... il portiere comincia a starnutire ... Io scapolo del sesto si dimena l'inquilino di sotto sbuccia un frutto ... case moderne in cui si sente t u t t o ? C'è chi si scaglia contro l'architetto, chi se la prende con il costruttore ma non l'han fatto mica per progetto ! 298

L'epoca nostra è quella del rumore e ognun le mancherebbe di rispetto se costruisse col silenziatore, se vi facesse taciturne assai case moderne senza pace mai... (Luciano Folgore)
dove traverso i muri — în care prin pereţi ; tutfaltro — dimpotrivă ; l'avvocato mette la catena — advocatul pune lanţul (la uşă) ; lo scapolo del sesto si dimena — burlacul de la etajul VI se foieşte ; c'è chi si scaglia — sìnt unii care critică ; chi se la prende — alţii care se ceartă; e ognun le mancherebbe di rispetto — şi nimeni nu le-ar respecta. Vezi cap. Verbul, indicativ, presente, conj. I, § 123, conj. II., § 125, conj. III, §127; §131. Vezi cap. Fraza, se condiţional (per. ipotetic), § 214.

SALA DA PRANZO Dall'uscio, dirimpetto, appariva la camera da pranzo, piena di sole, con la gran tavola tutta bianca del mensale di bucato, col luccichio dei bicchieri, con le posate in simmetrìa, co' mucchi di piatti nell'angolo, suiìa credenza. Attraverso alla porta un gran mazzo di fiori si vedeva a metà sopra un ricamo di carta, accanto alla grande zuppiera delle occasioni solenni. Dalla costa bislunga, ove s'ammonticchiavano le ostriche del Fusas'O, i nicchi e i datteri ancora vivi, si partiva un odore forte di mare. (Salvatore Di. Giacomo)
mensale di bucato — faţă de masă proaspăt spălată; dalla cesta bislunga — din coşul oval ; » nicchi e i datteri — cochiliile şi moluştele. Veri cap. Articolul, prepoziţia articulată, § 20. Vezi cap. Prepoziţia, §156 A.

CUGINA Nella penombra seduta sulla panca di legno ed ampia del focolare Pasqualina, con le mani sotto il grembiule, recitava il Rosario. Non si udiva che il pissi-pissi delle labbra sibilanti la preghiera. La cucina tutta affumicata, con la larga tavola di legno verde-bruno, con la madia oscura, con le sedie a spalliera dipinta, senza un punto luminoso, s'immer­ geva nella notte. H fuoco semispento covava sotto la eenere. Intanto Pasqualina aveva acceso una di quelle lucerne di ottone a tre becchi, col lucignolo di bambagia che bagna nell'olio tenendo in
297

alto, sospesi con catenine d'ottone lo spegnitoio, le forbici da smoccolare e l'attizzatoio. (Matilde Serao ) .
con la madia oscura — cu covata de culoare închisă; lucerne di ottone a tre becchi — opaiţ de alamă cu trei ciocuri; lucignolo di bambagia — fitil din bumbac (netors) lo spegnitoio — stingător de luminări ; le forbici da smoccolare — foarfecă de tăiat mucuri. Vezi cap. Substantivul, genul substantivului după terminaţie, § 34.

COLAZIONE Discese, apparecchiò ... La colazione annaffiata da un claretto gelato fu saporita e abbondante: una frittata che pareva un sole, una bistecca grande come una bandiera. Quella buona vecchietta in piedi, le mani sui fianchi, ci guardava mangiare sodisfatta del nostro appetito, se non dalle nostre chiacchiere che lasciavano i cibi raffreddare sui piatti; ma ella vigilava, e spesso con una cocca della salvietta che aveva nella destra ne scacciava una mosca, con l'aria d'ammonirci che badassimo alle cose serie e lasciassimo egiziani, ateniesi ed etruschi nelle loro vecchie tombe a far polvere. Dopo il caffè, Rodin sì versò un altro bicchiere di vino ... (Ugo Ojetti )
annaffiata da un claretto gelalo — stropită cu un vin alb rece ; le mani sui fianchi — cu mîinile în şold ; una cocca della salvietta — un colţ al şervetului ; a far polvere — să putrezească, să devină pulbere. Vezi cap. Verbul, modul conjunctiv — imperfetto, § 123.

IL GUSTO — Questo latte non ha nessun gusto. La moglie indulgente gli dice: — E' il solito, l'ho bevuto anch'io, buonissimo. — Buonissimo il tuo. Ma in questo mio ci avrete versato dell' acqua. Non sa di nulla. E durante il pranzo continua a brontolare. Minestra questa ? E che servizio ! Da mezz'ora non sì vede il cameriere. Oh, ecco il pollo. Povero pollo! Cartapesta! E il sale, neanche il sale mettono più in tavola! — Il signore ha chiamato ? — Sì, perché vorrei sapere da quale fabbrica di calcestruzzo vi servite per portare in tavola di questi polli arrosto.
298

Naturalmente, l'insalata non è fresca, l'olio è rancido, la frutta non ha sapore. Ah, la vita quale obbrobrio ! (Arnaldo Fraccaroli) non sa di nulla — nu are nici un gust, cartapesta — mucava ; fabbrica di calcestruzzo — fabrică de beton : quale obbrobrio — ce ruşine. Vezi cap. Adjectivul, gradele de comparaţie, § 65. Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului, compunere § 185. IL TEMPO Dice al fanciul la rondine: — Ho freddo, io me ne vo; al ritornar de' zeffiri anch'io ritornerò. Dice la foglia all'albero: — Fa freddo ; io me ne vo ; quando verran le rondini amico, tornerò. E dice il tempo agli \iomini: — Ho fretta, io me ne vo; gli uccelli, i fior ritornano io mai non tornerò. (E. Berni) ho freddo — mi-e frig ; fa freddo — e frig ; ho fretta — mă grăbesc. Vezi cap. Verbul, principalele verbe neregulate, §131. L'AUTOGRAFO DI G I U S E P P E VERDI Una volta il treno su cui viaggiava Giuseppe Verdi rimase fer­ mo per qualche tempo nella stazione di una piccola città. Il capo­ stazione, un fervente ammiratore di Verdi, non volle lasciarsi sfuggire la magnifica occasione per scambiare qualche parola col grande mu­ sicista e per ottenere possibilmente un suo autografo. Verdi però non era tanto facilmente avvicinabile, e il suo ammiratore dovette ricorrere ad un espediente per raggiungere il suo scopo. Aprì la porta del vagone e chiese il biglietto. Verdi lo consegnò e il capostazione, dopo averlo controllato, cominciò un discorso inerente al suo servizio. — Questo vagone è piuttosto sporco. Non vi dà fastidio ? — Non ne ho trovato uno migliore in tutto il treno. — Tuttavia voi non avreste dovuto mettere i piedi sul sedile. Non è de persona educata. 299

E da quel giorno ripetè spesso una così magistrale esecuzione.— Mi prendete forse per un maleducato ? — Sì. Vezi cap. confessò il suo benriuscito inganno — mărturisi păcăleala sa reuşită . eseguendo un pezzo con tutto il trasporto dell'ispirazione. non vi da fastidio — nu vă su­ pără . IL VIOLINISTA CHE SUONA CON UNA CORDA SOLA Niccolò Paganini era un famosissimo violinista che incantava tutti i suoi ammiratori. e domandò perché a Parigi le vetture costavano così caro. una dopo l'altra. particulele pronominale ne. questo è troppo ! Datemi il libro dei reclami. Paganini doveva dare un concerto. incantava i suoi ammiratori — îşi vrăjea admiratorii . Naturalmente Paganini si meravigliò di tale prezzo. fermò una carrozza e domandò al vetturino quanto costava quella corsa. ed essendo in ritardo. — Venti franchi — fu la riposta. combinaţii de forme neaccentuate ale pronumelui. (Genio e lavoro — Antologia ) . Pronumele. gli si ruppero. Un giorno. Salì in carrozza e. pretendendo gli altri diciotto. chiedendone perdono — cerînd iertare pentru asta. Paganini non disse nulla. § 90. arrivato a destinazione. senza alterare la bellezza di quella musica. eseguendo un pezzo con tutto il trasporto] del- 300 . chiedendone perdono. § 89 . lasciarsi sfuggire la magnifica occasione — să lase să-i scape minunata ocazie . Una sera. suona con una corda sola — cìnta (la vioară) pe o singură coardă. che lo aveva ricunosciuto — se Lei guadagna quattro mila franchi per suonare con una sola corda. Allora il funzionario confessò il suo benriuscito inganno. (M. Bormioli. tre corde del violino. — Caro signore — rispose il vetturino. tanto che la fama si sparse rapidamente e Paganini fu „il violinista che suona con una corda sola". Pellegr inetti). ed egli si ridusse a suonare sull'unica che gli era rimasta. con un sorriso glielo concesse volentieri. Il capostazione fu presto di ritorno col suo album di autografi. sul quale Verdi scrisse il reclamo. per raggiungere il suo scopo — pentru a-şi atinge scopul . quest'ultimo protestò. può anche pagarmi venti franchi per andare al concerto. e il musicista. poziţia formelor neaccentuate. § 88 . e ricominciò con la questione dei quattro mila franchi e della corda sola. ci. non è da persona educata — nu se cuvine pentru un om educat . A. — Ah. — E va bene — rispose allora il violinista — gli altri diciotto franchi te li darò quando saprai portarmi in carrozza con una ruota sola. a Parigi. senza perdere una nota. vi. guardò la tariffa e dette al vetturino due franchi . glielo concesse volentieri — i-o acordă bucuros. G.

non brillava in componimento — nu strălucea la compunere. il viso pallido incornicialo dai lunghi capelli cupi. Con quel dei il bambino mostrava di rendersi conto che non tutti i letti sono fatti di ferro. (Raffaello Biordi). abito nero. il sortilegio del violino. Numeralul. è annerito come egli era. le code della giacca fino a terra. smisuratamente dal violino e dall'archetto. è piuttosto l'ombra. sembravano allora sin­ tomi di aridità mentale — păreau atunci semnele unei sărăcii mintale. Vezi cap. doveva scrivere che cosa si fa col ferro. § 60. pronume şi adjective nehotărîte. Quelle qualità che dovevano diventare pregi della sua prosa scientifica — l'andar diritto alla meta senza divagare. §107 §108. come colpito e bruciato dalla fiamma d'un genio infernale. acordul adjectivelor.si ruppero — i se mpseră. Ma la maestra non fu soddisfatta e la signora Fermi se ne im­ pensierì. la semplicità dello stile. egli scrisse solo: „Col ferro si fanno dei letti". Una volta. le braccia allungate smi­ suratamente dal violino e dall'archetto — braţele alungite peste măsură de vioară şi de arcuş . Uno strumento del Guarnieri usò Paganini. La frase era chiara e precisa. cu vestă neagră. uno della sua stessa arte — unul din aceeaşi breaslă cu el. LA RISPOSTA DI ENRICO FERMI A scuola Enrico Eermi non brillava in componimento. § 76. Pronumele. 1 VIOLINI DI CREMONA (fragment) Guarnieri del Gesù. allievo di Stradivari. numeralul cardinal. lavorò parte della sua vita in prigione dove era stato rinchiuso per aver ucciso uno della sua stessa arte. Vezi cap. il suo pezzo slrabriliante — minunata sa bucată. in seconda elementare. (Corrado Alvaro). Vedo apparire Paganini. l'evitare ogni parola non strettamente necessaria — sembravano allora sintomi di aridità mentale. e poiché ogni mattina nel recarsi a scuola passava davanti a un negozio dall'insegna: „Fabbrica di letti in ferro". Paganini ha le braccia allungate. attraverso il suo strumento: abito nero e corpetto nero. tanto che la faìna si sparse — astfel încît i se răspîndi faima. corpetto nero — cu haină neagră.Vispirazione — interpretine! o bucată cu tot elanul inspiraţiei. intona il suo pezzo stra­ biliante sulla corda del sol. Lo strumento di Paganini. che appartiene al municipio di Genova. Adjectivul. come colpito e bruciato dalla fiamma di un genio infernale — precum cuprins şi ars de flacăra unui geniu infernal . Vezi cap. e nelle faide nascoste forse uno di quei violini tascabili. gli. nel recarsi 301 .

Che cosa dovrei entrare a fare ? — Ma non abita qui.a scuola — cînd se ducea la şcoală. Adverbul. di. care constituie o replică ironică. Taior. Prepoziţa. sovente e guari rifate il ponte coi vostri denari. — Sì. persuasi di commuo­ vere e impressionare il loro sovrano. a ducelui Ferdinand. sovent» e guari — primul vers este o înşiruire de adverbe. adv. un negozio dall'insegna — o prăvălie cu firma. Vezi cap. — gridò il signor Veneranda — se vuole che apra il portone. Vezi cap. butti pure la chiave. Vezi cap. Ad una finestra del terzo piano si affacciò un signore. dicono che — se spune că. — Allora le butto la chiave. é chiuso — rispose il signor Veneranda. adverbele de timp. rifate il ponte coi vostri denari — refaceţi podul cu banii voştri. § 148. quindi. gridando per farsi sentire. Il Granduca lesse la supplica e poi rispose: Talor. — Ma lei non deve entrare ? — Io no. (Gramatica e vita). 302 . §157 IL PONTE Dicono che gli abitanti di un paesello toscano chiesero al Granduca Ferdinando la ricostruzione di un ponte crollato per la piena del fiume. § 25. de loc § 149. SIGNOR VENERANDA Il signor Veneranda si fermò davanti al portone di una casa. una supplica piena di parole ricercale e strane — o plîngere plină de cuvinte preţioase şi ciudate . la signora Fermi se ne impen­ sierì — doamna Fermi rămase îngrijorată din această cauză. che coraunciava a non capire. articolul partitiv. — E il portone è chiuso ? — gridò di nuovo il signore affacciato. — Va bene. Articolul. qualora. sono senza chiave — rispose il signor Veneranda. printre care şi conjuncţia qualora. un ponte crollato per la piena di un fiume — un pod pră­ buşit din cauza revărsării rîului . lei ? — chiese il signore affacciato. — Per aprire il portone — rispose il signore affacciato. qualora. Fecero una supplica piena di parole ricercate e strane. — E ' senza chiave ? — chiese il signore. — Sì. guardò le finestre buie e spente e fischiò più volte come se volesse chiamare qualcuno. — Per fare che cosa ? — chiese il signor Veneranda. mostrava di rendersi conto — dovedea că îşi dă seama. fără legătură între ele şi lipsite de un înţeles logic. quindi. la stilul preţios în care era redactată jalba locuitorilor din Tosca­ na.

affacciandosi a una finestra del primo piano. perché vuole la chiave ? — Se lei vuole che io apra il portone. sempre gridando. si può sapere che cosa avete da gridare? Qui non si può dormire ! — urlò un signore. — Perché abita in questa casa — disse il signor Veneranda. devo abitare in questa casa. — L'ha detto quello del terzo piano che quelli che abitano in questa casa fischiano ! Be'. Si affretta verso l'ufficio per arrivarci in tempo. § 125.. Perché dovrei fischiare ? — chiese il signore affacciato al primo piano. — E allora. . sì ! — rispose il signore affacciato. — Perché. LA MOGLIE P R E V I D E N T E ED IL MARITO DISTRATTO Quando il solerte ragioniere questa mattina ha lasciato la casa per recarsi alla stazione a prendere il treno per la grande metropoli indu­ striale e commerciale. se vuole. io non ho ancora capito — pina la urmă tot n-am înţeles . 131. quando un ragazzo sorpassandolo gli dice: „Si ricordi la lettera!" 303 per fare che cosa ? — Ce să fac cu ea? . poi non vuole che apra il portone. Il signor Veneranda salutò con un cenno del capo e si avviò per la sua strada. non dementicarla in tasca. 127. — Insomma. 127. Vezi cap. gridò il signor Veneranda.— Io no. Verbul. 125. „Bada bene che è una lettera importante. io non ho ancora capito. 131. 123. 131. brontolando che quel palazzo doveva certamente essere una specie di manicomio. può anche fischiare. Lei fischia ? — Io ? Io no . Io credevo che lei abitasse qui: ho sentito che fischiava. Il portone non posso mica aprirlo con la pipa. Insomma. dovrò pure aprirlo con la chiave. — Io sono senza chiave — gridò il signor Veneranda. (da Carlo Manzoni) ce treabă am ? . 127. a ogni modo non m'interessa. §123. — Lo domandi a quello del terzo piano che cosa vuole — disse il signor Veneranda. le pare? — Io non voglio aprire il portone — gridò il signore affacciato.. modul gerunziu. 123. che cosa dovrei entrare a fare ?— la ce să intru. tutti quelli che abitano in questa casa fischiano ? — chiese il signor Veneranda. modul infinitiv. — Io non ho capito: prima vuol buttarmi la chiave per aprire il portone. una specie di manicomio — un soi de balamuc. 125. come hai fatto l'ultima volta". Ma il ragioniere si è dimenticato di imbucarla appena sceso dal treno alla stazione di Milano. — Se sono senza chiave. poi dice che se io fischio. modul participiu. la moglie l'ha pregato di imbucarle una lettera.

altezza: metri 48. si ricordi la lettera — amintiţi-vă de scrisoare .50. imbucarle una lettera — să-i pună la cutie o scrisoare. IL COLOSSEO L'anfiteatro Flavio o Colosseo è il più grandioso edificio dell'impero romano. ţinte battaglie navali — bătălii navale simulate. larghezza: metri 156. L'uso di mascherarsi durante il carnevale è molto antico. folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie. perché un ragazzo mi ha ricordato di farlo !" — „Posso toglierle allora questo biglietto attacato al Suo soprabito ?" — dice il portiere gentilmente. § 87. il portiere gli fa: „Signore Stringhetti si è ricordato di imbucare la lettera ?" — Ma come fa tanta gente a sapere che dovevo imbucare una lettera per mia moglie? In ogni modo.000 spettatori. Le dirò che l'ho imbucata. (da Didattica). Vezi cap. § 8 8 . Vezi cap Articolul. Sul biglietto c'era scritto: „Ricordi per favore a mio marito che egli deve imbucare una lettera". dove si combattevano finte battaglie navali. formele neaccentuate. 304 . pronumele de politeţe. giunse a contenere fino a 90. § 76. IL CARNEVALE La voce proviene dal latino cameni levare e significa il periodo che precede il magro di Pasqua. sorpassandolo — depăşindu-1. (Enzo Amorini) la moglie previdente — soţia prevăzătoare. Pronumele. ma si diffuse in Italia soltanto durante il Rinascimento. § 30. Numeralul.Subito allora al ragioniere tornano in mente le parole di sua moglie e imbuca la lettera alla prima cassetta postale. le sue misure sono: circonferenza: metri 527. posso toglierle — pot să vă iau. il solerte ragioniere — harnicul contabil. L'immensa mole fu innalzata in otto anni (dal 72 all'80 era nostra) con il concorso di valenti operai specializzati. valenti operai — muncitori capabili. Vezi cap. Talvolta l'arena veniva trasformata in un lago artificiale. l'immensa mole — imensa construcţie. §91. lunghezza: metri 188. numeralul cardinal. poziţia formelor neaccentuate. ha appena varcato il portone dell'edificio. Strada facendo un signore anziano lo interpella: „Si è ricordato di impostare la lettera per Sua moglie?" Ora incomincia a notare qualche cosa di strano : come può la gente sapere della lettera? Giunto poi in ufficio. strada facendo — pe drum .

o addirittura infelici in alcuni casi. § 131 . comprende anche la „colonna rumori" (pensate a un film di guerra senza la „colonna rumori". Quelli stranieri perché la „colonna parlata" originale è sostituita con una „colonna parlata" in italiano . nel 1700. Vezi cap. feminine §40. . il carnevale dominava ogni altra attività. § 41. venne poi vietata dal governo. § 136. dosandole opportuna­ mente — dozîndu-le atît cît trebuie.. a Firenze e a Venezia. I dialoghi definitivi vengono registrati sulla colonna sonora soltanto a riprese ultimate. oltre a quella parlata. soltanto a riprese ultimate — numai la terminarea filmărilor. quelli italiani perché le voci inadatte. anche in tempi non carnevaleschi. Oggi la tradizione del carnevale si va sempre più restringendo in Italia. Il doppiaggio consiste nel dare voce alle immagini. invariabile. IL LINGUAGGIO DELL'IMMAGINE Quando il film è montato si passa al doppiaggio. che restavano impunite. (da Voli) carnem levare — a se priva de came. testimoniata da molti quadri del tempo. della maggior parte degli attori sono sostituite da quelle più armoniose dei doppiatori. principalele verbe neregulate. L'abitudine. per molte settimane. Proprio a Venezia la passione per travestimenti crebbe a tal punto che. dette „morettine". venne poi vietata— a fost apoi interzisă.In questo periodo. . cioè la colonna dei dialoghi. conjugarea la diateza pasivă. sia quelli italiani. § 39. consiste appunto nel mescolare dosandole opportunamente le tre diverse colonne sonore. la popolazione usava coprirsi il volto con le mascherine nere. formarea pluralului substantivelor masculine. sarebbe come un cantante senza voce) e la „colonna musicale". Vezi cap. (Enzo Natta). l'abitudine — obiceiul. il magro di Pasqua — postul Pastella. mescolare). Verbul. A questo punto le tre colonne separate vengono fuse in una unica colonna. perché spesso la maschera serviva a coprire anche azioni disoneste. Substantivul. Ma la colonna sonora. Quest'operazione detta missaggio (dall'inglese to mix. In Italia i film sono sempre doppiati sia quelli stranieri.

IN RITARDO (fragment) E l'acqua cade sulla morta estate.POETI. (Enrico Pea) Mimmo mimmo — licenţă poetică. § 182 Ac. ove a me piace — pe unde-mi place. Părţile propoziţiei. Vezi cap. MIMMO MIMMO HA CENTO SPOSE Mimmo mimmo ha cento spose. Mimmo mimmo ha cento schiavi per vegliare le sue spose. Vezi cap. e l'acqua scroscia sulle morte foglie. §192. Vanno a sera a dormire dietro ai monti le nuvolette stanche. Structura jnorfologică a cuvîntului. Dorme e sogna le sue rose. PROSATORI TAVOLETTA ALLA MIA BAMBINA Tu sei la nuvoletta. io sono il vento ti porto ove a me piace . qua e là ti porto per il firmamento e non ti do mai pace. §158. derivare.'prepoziţia a. §194. Vezi cap. su le rose — sulle rose (licenţă poetică). Mimmo ha chiuso con le chiavi il cancello de' giardini perché rubano le rose i signori suoi vicini. Tu nel tuo lettieciuolo i sonni hai pronti sotto le coltri bianche. ( Umberto Saba ) . Mimmo dorme su le rose su le rose dei cuscini. per il firmamento — pe bolta cerească. Mimmo mimmo ha cento schiavi. sotto l •coltri bianche — sub albele inventori. complementul. 306 . Mimmo mimmo ha tre giardini. atributul. dorme e sogna i suoi giardini. Prepoziţia.

a'l meriggio — al meriggio. IN TRENO Guardo gli alberi spogli. ne'l sole — nel sole. ed è già notte oscura. si sente il rumor de la spola e d'una culla a'1 ritmo di lenta canzone . V acqua scroscia — apa răpăie. e il tuono muglia. a tinte invernali. adăugarea unor sunete. coordonatoare e. e il vento urla più forte. E l'anno è morto. sugli armenti . poi voci fresche di bimbi. il treno in fuga volge nella corsa folle qualche animale giovane e galline versicolari. (Gabriele d'Annunzio) ne'l dolce — nel dolce. Vezi eap. (Giovanni Pascoli) in ritardo — tìrziu . Adjectivul. IN VILLA (fragment) Ridono tutte in fila le linde casette ne'l dolce sole ottobrino. come tante comari vestite de'l novo bucato a festa. eonj. inclinato su l'omero il capo bianco ne'l sole. e intorno le ventate gettano l'acqua alle inverdite soglie. 167 A Vezi cap. su l'omero — sull'omero. de la — della. § 14. Conjuncţia. che lasciai da poco. ed anche il giorno muore. e quello ch'era non sarà mai più. Galline van razzolando intorno . la campagna deserta. poi brevi silenzi. Noţiuni de fonetică şi ortografie. poziţia adjectivelor. Vezi cap. a'1— al. qual bianca. Il bel vecchietto russa. e l'acqua fruscia. Su le tegole brune riposano enormi zucche gialle e verdastre^ sembianti a de'crani spelati e sbadiglian da qualche fessura uno stupido riso a'1 meriggio. su le — sulle (licenţă poetică). Seduto su un uscio un vecchietto sonnecchia pipando. 307 . risa di donne. Mette la sera come un roseo fuoco • sulle casette. Io guardo la placida scena e dipingo. §59. de'l novo bucato — (haine) proaspăt spălate . il tuono muglia — tunetul vuieşte . (licenţă poetică) . quale colore di rose. e un gatto nero gli dorme tra' piedi. A te penso che ti allontani. le dentate gettano l'acqua alle inverdite soglie — palele de vîflt aruncă apa pe pragurile înverzite.e tutto è chiuso.

è il tuo giorno ! 398 .să cadă bruma: e si si tirino — să-şi tragă. a quest'ora scende la sera nel giardino antico della tua casa. e si si tirino i. Ed appena la dura vita a tanti mali regge. (Umberto Saba) mette la sera — (poetic) — coboară seara.. Ma tu muti conforme la tua legge. fiumi sulla bocca il lenzuolo di ghiaccio ricamato.Straziato è il mio cuore come sente che più non vive nel tuo petto. Prima che lungo i colmi fossi brini. galline versicolari — găini pestriţe . Vezi cap. pronume şi adjective posesive. (Corrado Govoni) prima che. Pronumele. e il mio rimpianto è vano. col cane dondolante della luna — cu unduioasa seceră a luni Vezi cap. franano insieme ai greggi gli Appennini: col cane dondolante della luna e il mantello di nebbia del pastore verso prati ignorati dalla neve. •• brini — mai înainte ca . Conjuncţia. Tace ogni altra angoscia per questa. LA SIGNORINA FELICITA OVVERO LA FELICITÀ (fragment) Signorina Felicita. § 95. E Ivrea rivedo e la cerulea Dora e quel dolce paese che non dico Signorina Felicita. AUTUNNO PADANO Anche il vento ingiallisce con le stoppie quando le piogge sporche sono con lui un solo lungo gemere che inganna coi falò sulle colline il passo degli uccelli migratori. Nel mio cuore amico scende il ricordo. a tan mali regge — ţine piept atîtor suferinţe.. §167 A. E ti rivedo ancora. franano — se prăvălesc.

vo' riaprire il cembalo e sonare.A quest'ora che fai? l'osti il caffè: e il buon aroma si diffonde intorno ! O cuci i lini e canti e pensi a me. §189. Mentre. (Gabriele d'Annunzio) co' riaprire il cembalo — vreau să redeschid clavecinul . anche un poco triste . §204 . Sorridiamo. all' avvocato che non fa ritorno ? E l'avvocato è qui: che pensa a te. questa. sonerò qualche vecchia aria di danza. qualche corda. propoziţii temporale. ma con una grazia che sia vaga e negletta alquanto. Quanto ha dormito. Fraza. tosti il caffè — prăjeşti cafeaua. §197. più tardi. fioco. le lunghe dita ceree de Fava — degetele lungi ca de ceară ale bunicii . Vezi cap. propoziţii circumstanţiale de loc. quando vorrai. assai nobile. (Guido Gozzano) Ivrea — orăşel aflat la nord de Torino . A casa. leggera come vien l'acqua al cavo de la mano. CONSOLAZIONE (fragment) Sogniamo. subiectul. Vezi cap. poi che'è tempo di sognare. in una cuna — într-un leagăn. coordonarea. e il suono sarà velato. quasi venisse da quell' altra stanza. verso sera. Păr ile propoziţiei. allora. Tutto sarà come al tempo lontano. §210. Poi per te sola io vo' comporre un canto che ti raccolga come in una cuna . E' la nostra primavera. qualche corda ancora manca. E l'ebano ricorda le lunghe dita ceree de l'ava. (m'odi tu?) qualche cosa come un fiato debole di viole un po'passate. sopra un antico metro. cerulea Dora — Dora cea azurie (rîu ce trece? prin oraş) . 309 . e a te verrà. il cembalo ! Mancava. assai vecchia. L'anima sarà semplice com'era. che fra le tende scolorate vagherà qualche odore delicato.

uve dorate e tralci alle brune culture. l'hai negli occhi e nel sangue ma t u non senti. Il dolore Come l'acqua di un lago trepida e ti circonda. ' Sono cerchi sull'acqua. predicatul. il lagno delle greggi sul sentiero di monte Contro la luce colma e cadente del cielo. al lamento d'agnello dei fanciulli. Vivi Come vive una pietra. verbul auxiliar avere. Verbul. . verbele auxiliare : verbul auxiliar essere. oscillavano lievi al triste vento. il lume che discende fra pergole di viti. Quando sembri destarti sei soltanto dolore. § 119 . fra i morti abbandonati nelle piazze sull'erba dura di ghiaccio. § 120. Come la terra dura E ti vestono sogni movimenti singulti che tu ignori. MI SORPRENDE IL DOLORE Mi sorprende il dolore di questi pomeriggi avviati al tramonto. all'urlo nero della madre che andava incontro al figlio Crocifisso sul palo del telegrafo ? Alle fronde dei salici.ALLE FRONDE DEI SALICI E come potevamo noi cantare con il piede straniero sopra il cuore. 310 Mi rapisce la nube di polvere e di sole sopra le siepi accese. § 190 SEI LA TERRA E LA MORTE Sei la terra e la morte La tua stagione è il buio e il silenzio. aache le nostre cetre erano appese. per voto. (Salvatore Quasimodo ) per voto — prin jurămînt. (Cesare Pavese) movimenti singulti — mişcări suspinate z Vezi cap. Tu li lasci svanire Sei la terra e la morte. Părţile propoziţiei. Vezi cap. . Non vive cosa che più di te sta remota dall'alba.

§213. pronumele personal în funcţie de complement. AL P R I N C I P E Se torna il sole. bisogna avere molto tempo: ore e ore di solitudine sono il solo modo perché si dormi qualcosa. il lume — lumina. disperata. dove s'apre nei solchi il buio. appartiene ad un altro . ai poveri loglit il pant — săracilor le ia ptnea. al tramonto della gioventù. (Antonio Rinaldi) le siepi accese — hăţişul învăpăiat. fra pergole di piti — printre bolţile de viţă. visione. se discende la sera. evanescenti labbri — mar­ gini ce treptat pier. particulele pronominale ne. Pronumele. che è forza. per dare stile al caos. se la notte ha un sapore di notti future. Vezi cap. Fraza. una distanza ci divide. Pronumele. ai poeti la pace. che ai poveri toglie il pane. Vezi cap.. (Eugenio Montale) Cigola la carrucola del pozzo — scîrţîie scripetele puţului. se un pomeriggio di pioggia sembra tornare da tempi troppo amati e mai avuti del tutto. Trema un ricordo nel profondo secchio nel puro cerchio un'immagine ride. 311 . Accosto il volto a evanescenti labbri: si deforma il passato. si. vizio. Vezi cap. propoziţii condiţionale.. CIGOLA LA CARRUCOLA DEL POZZO Cigola la carrucola del pozzo. Ma per colpa anche di questo nostro mondo umano. né di goderne né di soffrirne : non sento più.. libertà. io non sono più felice.ai campi arati. § 89. t u t t a la vita . si fa vecchio. canta sola una voce al cielo. davanti a me. ci § 90. Io tempo ormai ne ho poco: per colpa della morte che viene avanti. Per essere poeti. ti ridona all'altro fondo. abbandono.. (Pier Paolo Pasolini) che i-iene acanti — care înaintează. l'acqua sale alla luce e vi si fonde. Ah che già stride la ruota.

E non si è mai saputo — né sì potrà mai sapere bene. le mani.]. observaţii asupra conjugării reflexive. Vezi cap. tre o quattro letterati molto seri si riuniscono in commissione intorno a un tavolino per inventare qualche parola. Quella persona per un po' di tempo deride l'amico (o la moglie. donne? Mah! Entro in casa dopo la mezzanotte e la trovo che fruga nei cassettoni. Al primo goal. nella sua applicazione modernissima. per fare come gii altri intorno. §133. della ruota. E ognuno sentendola la afferrava e la propagava. — in cea mai recentă întrebuinţare a sa. è diventato tifoso — a devenit microbist. deride l'amico — îşi bate j oc de prieten . batte le roani anche lui. E' diventato tifoso. Quando. fianco all'amido se aşează alături de prieten . Quando l'ha detta non pensava di creare. §12. si mette a. TIFO (fragment) Non si è mai saputo — ne si potrà mai sapere — chi è stato il primo inventore. e se n'è servito.— şi-a însuşit-o imediat . in questo ardore di purificazione linguistica che ci ha preso da qualche anno. il figlio. Non s'è accorto che chi la sentiva da lui se l'è subito appropriata. tutti senza rendersene conto [. il socio d'affari) che fanno del tifo.Vezi cap. andare a una partita — să meargă la un meci . se l'è subito appropriata. Una volta si lascia convincere ad andare a una partita . ha creato un'immagine. anche prima dell'alba. comincia a guardare con condiscendenza — începe să pri­ vească cu îngăduinţă . la sento camminare leggera nella stanza o parlare S12 . Ogni tanto. Il tifo nasce in una persona sempre allo stesso modo. Se mi sveglio. § 11 .. sebbene la • tosa sia molto più recente — chi per primo ha inventato la parola „tifo" nella sua applicazione modernissima. l'ultimo a cessare. § 132. Verbul. Per me si tratta della donna più misteriosa del mondo.. non s'è accorto — nu şi-a dat seama. compera il biglietto con aria di superiorità. tifos. Al secondo goal e il primo a battere. LA MAMMA La mamma ! Dicono che sia buona. è diventata una parola viva. eliziunea si apostro­ ful. che è entrata nella circolazione. (Massimo Bontempelli ) tifo — microb. Certamente quell'ignoto che per primo ha detto „tifo". se n'è servito — s-a servit de acesta . accentul. Quello là certo non l'ha trovata a tavolino. Sarà. conjugarea la diateza reflexivă. Notimi de fonetică si ortografie. si mette a fianco all'amico e comincia a guardare con condiscendenza.

come adesso. inoltre. prima di chiuderla. questo agire nascosto. al risveglio. Come iì mezzorado. Partiva non appena cadeva un po'di neve la sera del sabato [.]. quando ? Insomma. le camicie.. i fazzoletti. Di giorno sta ore ed ore in mezzo a cumuli di calze. Come. Una sera entra in casa Fred. era andare a guardare se il mezzorado era venuto bene. diceva sempre che però c'era una brutta neve. A volte. mase. Substantivul.. . §40. § 185. fa inoltre. trovo le maglie.: e non si trovava in vendita. Fa. te supără . fruga nei cassettoni — scotoceşte prin sertare.. Arrivo. dicono che sia — se spune că ar fi . IL MEZZORÀDO Mio padre s'alzava sempre alle quattro del mattino. della magia — în afarà de asta face şi vrăjitorie . La sua prima preoccupazione. Il mezzorado era delicatissimo e 313 . il fratello maggiore. — Lidia ! il mezzorado non è „venuto" 1 — tuonava per iì corridoio. l'unico a praticarli. „Ho messo le maglie. Invidia? (Cesare Zavattini).. era sempre o troppo acquosa o troppo secca. la valigia. mogia mogia — foarte abătută. per lui. Vezi cap. Lo yogurt in quegli anni non era ancora di moda. formarea pi. beviamo una bottiglia di Bordeaux". Il papà dice allora: „Ragazzi. Lei. E mìo padre era forse. compunerea cuvintelor. subst. esageriamo. Quei due hanno sempre qualche cosa da dirsi all'insaputa degli altri famigliari. formarea pluralului subst. Mio padre era nel prendere lo yogurt come in molte altre cose. poniamo. A quel tempo non erano ancora di moda gli sport invernali. le camicie . Tornando la domenica sera.. dentro una zuppiera. sarà — o fi . Structura morfologică a cuvîntului. non era „venuto" affatto e si doveva buttar via: non era che un'acquerugiola verde con qualche blocco solido di un bianco marmoreo.. Quest' altra è grossa. proprio. a Torino. che lui aveva imparato a fare. fem. Il mezzorado era in cucina. indispettisce — aceste treburi ascunse.. un pioniere. nelle latterie o nei bar. e mi pare che abbia le lagrime agli occhi. Vezi cap. i buchi ce li fa lei per restare pomeriggi interi vicino alla finestra. da certi pastori. in Sardegna. contento: „Ho trovato il posto in Colonia". § 39. questo agire nascosto a lungo andare. cu vremea.. La neve. apro. Era semplicemente yogurt.. i fazzoletti le camicie .sottovoce col mio fratellino. all'insaputa degli altri famigliari — fără ştirea celorlalţi din familie. e una grossa ciambella. Chi le rompe tante calze? Non. i fazzoletti. coperto da un piatto e ravvolto in un vecchio scialle. si mette in un angolo mogia mogia. e vedo le maglie. della magia: Prepara. a lungo andare indispettisce. invece." Guardo. che non era mai come doveva essere: e gli sembrava sempre o troppo acquoso o troppo denso. Il mezzorado era latte acido.

e chi voleva imparare qualche cosa doveva essere ricco per andare in città a studiare. oggi qua domani là — azi ici mîine colo. di libri ne aveva qualcuno il prete — cît despre cărţi. — Anche oggi non è „venuto" . Costui andava a piedi da paese a paese. che era ancora mezzo addormentata. Per pochi giorni diventava una persona di famiglia . §41. IL MAESTRO Un tempo in Calabria esistevano poche scuole. era sempre p troppo acquosa o troppo secca — era întotdeauna sau prea apoasă sau prea tare. o tra gli alberi in fiore. Vezi cap. lasciasse filtrare un po' d'aria — să fi lăsat să intre niţel aer. a piedi dp. o tra i campi del grano maturo. di cui nessuno più ricorda il nome. rovistando nel sacco da montagna. attraverso la neve e i fiumi. fosse un po' scostato — să fi fost niţel îndepărtat. § 108. Quando andavamo in villeggiatura. con una bisaccia al collo. ravvolto in un vecchio scialle— înfăşurat într-un şal vechi. e lasciasse-filtrare un po' d'aria. che era una tazzina di mezzorado bene incartata. con una bisaccia al collo — cu o desagă de gìt : casolari sperduti — căsuţe de ţară rătăcite. e gli rispondeva dal letto con parole sconnesse. era venuto bene — se prinsese (închegase) bine . — Dov'è la madre ? Avete preso la madre ':' — chiedeva mio padre in treno. Vezi cap. e soltanto nelle città. substantive invariabile. mangiava e dormiva oggi qua e domani là senza casa sua e senza figiuoli suoi. dovevamo ricordarci di portar via „la madre del mezzorado" — trebuia să ţinem minte să luăm cu noi „plămada chefirului" . Di libri ne aveva qualcuno il prete. Si fermava nei casolari sperduti per le campagne e nelle tane dei pastori sui monti. Substantivul. (Natalia Ginzburg) il mezzorado — chefir. e bisognava ricrearla dal nulla. paese a paese — pe jos din sat în sat . un'acquerugiola — o apă chioară . In uno dei nostri paesi visse un pover'uomo. tutta colpa della tua Natalina ! — tuonava mio padre dal corridoio a mia madre. 314 . Pronumele. Vezi cap. § 186.bastava niente a far sì che non riuscisse: bastava che lo scialle che lo» ravviluppava fosse un po' scostato. col lievito di birra. non era venuto affatto — nu se prinsese deloc . e legata con uno spago. — Non c'è! qui non c'è! — gridava: e a volte la madre era stata davvero dimenticata. d'inverno e d'estate. bastava niente a far sì che non riuscisse — ajungea o nimica toată ca sâ-1 facă sâ nu reuşească . Insegnava al vecchio a fare la sua firma. dovevamo ricordarci di port a r via „la madre del mezzorado". con parale sconnesse —cu cuvinte fără legătură. lapte prins . ricrearla dal nulla — s-o facă iarăşi din nimic. a fare la sua firma — să se iscălească. alte pronume şî adjective nehotărîte. §107. schimbarea valorii gramaticale. Poi ripartiva con la sua bisaccia e il libro. pronume şi adjective nehotărîte. al giovane le lettere dell'alfabeto. ma che tutti chiamavano il Maestro. avea cîte una preotul. Structura morfologică a cuvântului. (Corrado Alvaro). Tutti lo aspettavano perché insegnava a leggere.

Priva d'occhi la conchiglia non avvertirebbe mai in tempo l'avvicinarsi del tentacolo. il catenaccio.. L'acqua è così limpida. § 182.Vezi cap. conj. invece. avrà trenta. verdi.. la sua mucillaggine grigia. nel fondo vicino all'apice vi e il piccolo granchio-sentinella. FONDI MARINI Ho preso abitudine di tuffarmi e resistere a lungo sott'acqua. l'imperfetto. ma concede al più debole la difesa. Stanno incuneate nel fondo . allarmata. si rinserra in tempo entro la sua difesa.] Bisogna tagliare il potente muscolo di chiusura. dentro vi troveremo il granchio -sentinella — înăuntru vom găsi racul -paznic .conj. e così può affondarvi la bocca e cibarsi avido della mucillagine dolciastra. mi perdo lungo il fondo. vede il nemico e subito fugge verso l'interno. protendendo un tentacolo lo incunea tra le valve — întinzînd un tentacul îl înfige între valve . tra il rosso laccato e la madreperla — între roşu lăcuit şi sidef . Verbul. A. §186. lunghe a volte come un braccio . appese ad un esile gambo bianco — agăţate de un peduncul subţire alb . 315 . rapida si richiude.c.] è grandissima. Questo granchiolino è un alleato della conchiglia. Scopro nel fondo certe grandi conchiglie. abitudine di tuffarmi — obiceiul de-a mă scufunda. § 123. ma il granchiolino che con essa vive. Vezi cap. tutta incrostata di altre piccole conchilie — partea bombată a valvelor sale este în întregime acoperită cu alte cochilii mici. segnati di rosso — pătaţi cu roşu .. vive nella sua bava e in compenso sta di sentinella sull'apertura delle sue valve. ha le valve aperte. nera e bianca appare tra il rosso laccato e la madreperla. principalele verbe neregulate. trattenendomi alle foreste di erbe nelle quali fuggono a nascondersi piccoli pesci azzurrini segnati di rosso . [.. non avertirebbe mai in tempo — n-ar observa niciodată la timp . la groppa delle sue valve è. la groppa delle sue valve è t u t t a incrostata di altre piccole conchiglie d'altre specie e coperta d'erbe come muschio e di certe piccole foglie tonde. la vecchia conchiglia è squartata. Mi faccio curiosissimo. così attraente e la luce azzurra.[. le valve cominciano a cedere. appese ad un esile gambo bianco. bisogna fare forza per sradicarle — trebuie să depui efort ca să le smulgi .. bisogna fare forza per sradicarle . che. folosirea modului infinitiv.] Dentro vi troveremo il granchio-sentinella. Una conchiglia mezza nascosta tra le erbe. quando essa le dischiude. § 125. ho ancora qualche attimo di forza per strapparla e rissalire con essa alla superficie: [. III.. oonj. schimbarea valorii gramaticale. la afferro. solleticando il corpo alla conchiglia che. II. La natura crea dunque due elementi opposti. solleticando — gîdilînd . Verbul. la afferro — o prind cu putere ... ma appena avvicino la mano. derivare. quaranta anni . I.. gliela organizza con scaltrezza — i-o organizează cu isteţime. lo incunea tra le valve per impedire si racchiudano.. § 143 Vezi cap.. §131. celeste bianca e verde.. Structura morfologică a cuvintelor. Il nemico della conchiglia è il polipo che protendendo un tentacolo. anzi gliela organizza con scaltrezza. Certe volte non vorrei più ritornare a galla. (Giovanni Comisso ) . bianco per la sua vita di clausura. § 127.

316 . prima di mangiare danzò freneticamente intorno per qualche secondo . [. Ma non si lasciò mai prendere in mano senza rivoltarsi e cercare subito di scappare.1 PASSEROTTI Vorrei fare qualcosa per farti sorridere almeno. Conquistava t u t t e le cime esistenti nella cella e quindi si assideva per qualche minuto ad assaporarne la sublime pace. Ciò che mi piaceva in questo passero è che non voleva esser toccato. gradul superlativ. § 67. se avesse le ali intere volerebbe sul ginocchio . di una domesticità nauseante — de o familiaritate respingătoare.] L'attuale passero invece e di una domesticità nauseante. con le ali spiegate e beccava la mano con grande energia. § 182 A. non corre. L'attuale è modestissime. poi va sulla scarpa.. Il curioso è che la sua relativa famigliarità non fu graduale. Devi dunque sapere che ho un passerotto e che ne ho avuto un altro che è morto. viene sulla scarpa e si mette nella piega dei calzoni . ma senza permettere troppe confidenze. non la prendeva se non quando io ero lontano.. divenne subito padrone della cella — deveni repede stăpînul încăperii . Salire sul tappo di una bottiglietta di tamarindo era il suo perpetuo assillo: e perciò una volta cadde in un recipiente pieno di rifiuti della caffettiera e fu lì lì per affogare. Vezi cap. non si staccò più. ma non è vivace. Adjectivul. (Antonio Gramsci). Si rivoltava ferocemente. vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo — vrea să i se dea în cioc chiar da­ că mănîncă singur foarte bine. Ed ecco la storia dei miei passerini.. c schimbarea valorii gramaticale. rientrando dal passeggio — reîntorcîndu-mâ de la plimbare. perpetuo assillo— obsesia permanentă. Era molto fiero e di una grande vivacità. Ti racconterò la storia dei miei passerotti. nel senso che da allora mi stava sempre vicino . i passerotti — puii de vrabie. la danza fu ripetuta sempre per le mosche numerose. bottiglietta di tamarindo — sticluţa cu sirop de tamarin. Per adesso è abbastanza sano. Si era addomesticato. § 68. mi trovai il passero vicino . gradul comparativ. Un attimo. rientrando dal passeggio. si è preso già alcune pedate — a încasat deja cîteva lovituri de picior. di animo servile e senza iniziativa. Structura morfologică a cuvintelor. vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo . derivare. II primo passerotto era molto più simpatico dell'attuale. Si muoveva per là cella ma sempre nell'estremo opposto a me. di animo servile — slugarnic din l'ire. freme. fu li lì per affogare — fu cît p-aci să se înece . ma improvvisa. nella scatoletta erano cinque o sei mosche . §186. si vede che vuol farlo perché si allunga. Il primo divenne subito padrone della cella.. Per attirarlo gli offrivo una mosca in una scatoletta di fiammiferi . sta sempre vicino e si è già preso alcune pedate. Vezi cap. Una volta invece di una. per assaporarne la sublime pace — pentru a se bucura de sublima linişte (a celulei) . credo avvelenato da qualche insetto. ma senza permettere troppe confidenze — dar fără a permite prea multă apropiere .

c'è tempo perché si formino nuove famiglie. è vero.] soltanto allora fu possibile sapere con precisione numero e identità degli uccisi. di schianto — dintr-odată . nascano bambini e incomincino anche a parlare. ma tutto il centro della città fosse semi­ nato di morti. il passo strascicato di quell' altro e i suoi capelli. Eppure ventidue mesi sono lunghi e possono succedere molte cose .. di persone delle quali oltre ai nomi. \ r entidue mesi erano passati senza portare niente di nuovo e lui era rimasto fermo ad aspettare. Vezi cap. cento. si conoscevano troppo bene infiniti particolari del fisico e del morale (il volto di questo e il modo che aveva. conjugarea la diateza reflexivă. pietà. Non erano che undici. la malignità.] per i figli e così via [. Vezi cap. ad abbandonarsi ai pronostici — dînd crezare prezicerilor. alle modeste esistenze di ognuno — perché la loro fine non sembrasse di primo acchito un evento spaventoso.. venti. perchè 317 . le piccole manie. Erano undici [.. ingrigiti anzitempo. cresciute insieme e insieme tron­ cate. Verbul. come se la vita dovesse avere per lui una speciale indulgenza. di strizzare gli occhi celesti dietro alle piccole lenti — de-a face (un semn) cu ochii albaştri din spatele lentilelor mici . i vezzi. Numeralul. di strizzare gli occhi celesti dietro le piccole lenti. si conoscevano troppo cene infiniti particolari — se cunoşteau prea bine nenumărate amănunte. la prodigalità. numeralul cardinal. magari.. in città.. Orrore. ridendo. il volto di questo e il modo che aveva — figura acestuia şi felul de-a fi . di schianto. cinquanta..UNA NOTTE DEL '43 Le vittime della rappresaglia erano dieci. la maniera di salutare d'un altro ancora agitando il braccio e gridando di lontano: „Salute!". paura folle: c'era questo nell'impressione che S'annun­ cio dei nomi dei fucilati destò in ogni casa. l'avarizia. che non solo corso Roma. IL DESERTO DEI TARTARI Quasi due anni dopo Giovanni Drogo dormiva una notte nella sua camera della Fortezza. § 76. l'amore per la moglie [. di una efferatezza quasi irreale. Ci volle dell'altro tempo [. di contarli e riconoscerli.]: undici vite di cui si sapeva tutto o quasi tutto. di primo acchito — la prima vedere. ma si trattava di persone troppo note.] E ci fu appena il tempo in realtà. troppo intrecciate le loro esistenze modeste alle modeste esistenze di ognuno — prea strîns unite vieţile lor modeste cu modestele existente ale fiecăruia.. ingrigiti anzitempo — încărunţit înainte de vreme .. § 132.. il passo strascicato di queW altro — mersul tîrşit al celuilalt . Ad abbandonarsi ai pronostici più disperati sembrava davvero in prin­ cipio. la passione perii gioco. (Giorgio Bassani).. lungo il marciapiede: troppo legate ad ognuno per mille legami erano le undici vittime dell'eccidio — troppo intrecciate le loro esistenze modeste.

rimane ancora tempo perchè il morto sia sepolto e dimenticato. Per la loro natura esse apparivano logiche pertinenze del palazzo. coronata da un baldacchino di marmo. ma su Drogo passava invano . riprenda più dal fondo. trascinava in basso polvere e frammenti di pietra. consumi lentamente il corpo.. per attirare l'attenzione dei fantasmi. vedeva la facciata di un palazzo ricchissimo illuminato dalla luna. Il fiume del tempo passava sopra la Fortezza. e il palazzo intero dormisse. lungo le cancellate del cimitero. si ritiri per breve parvenza di guarigione. si prepari (e intanto l'uomo continua a vivere spensierato). E l'attenzione di Drogo bambino era t u t t a attratta verso un'altra finestra. La stessa giornata. ma il fatto che non badassero affatto a Drogo. girare per ore scoprendo sempre nuovi tesori. dietro. fece Drogo due o tre volte. Tra la finestra a cui era affacciato e il meraviglioso palazzo — un intervallo di una ventina di metri — avevano intanto cominciato a fluttuare fragili parvenze. che si trascinavano dietro strascichi di velo. perchè una bella donna invecchi e nessuno più la desideri. entrando attraverso i vetri. con le identiche cose. un vaso e alcune statuette di avorio. perchè una malattia. . timidamente. dì quel sonno assoluto e provocante che conoscono le dimore della gente ricca e felice. Anche quella notte sarebbe stata uguale a t u t t e le altre se Drog© non avesse fatto un sogno. mai viste nel mondo reale. batteva su u n tavolo dove c'erano un tappeto.una grande casa sorga dove prima c'era soltanto prato. si era ripetuta centinaia di volte senza fare un passo innanzi. Esse ondeggiavano nell'aria in lenti vortici.anche delle più lvnghe. inconsapevole. L'esistenza di Drogo invece si era come fermata.. Anche le fate dunque rifuggivano dai bambini comuni per badare soltanto alla gente fortunata che non le stava neppure a guardare ma dormiva indifferente sotto baldacchini di seta? — P s t . noH era ancora riuscite» ad agganciarlo nella sua fuga. limava gli scalini e le catene. La luna. Egli era tornato bambino e si trovava di notte al davanzale della finestra. pst . ben sapendo però in cuor suo che sarebbe stato inutile. perchè il figlio sia di nuovo capace di ridere e alla sera conduca le ragazze nei viali. sfiorando insistentemente la sottile finestra. Nel sogno la presenza di simili creature. non stupiva Giovanni.. Nessuno di quelli infatti parve sentire. 318 . Al di là di una profonda rientranza della casa. il primo di una interminabile serie. screpolava le mura. mai avvicinandosi alla sua casa lo mortificava. nessuno si accostò sia pure di un metro al suo davanzale. Che gioia — pensò Drogo — poter vivere in quei saloni. simili a fate forse. . pieni di cose preziose. E questi pochi oggetti visibili facevano immaginare che nel buio. succhiando le ultime speranze. si aprissero le intimità di un vasto salone. rilucenti alla luna.

né mai. a covare nel buio il pianto e la desolazione. colla sua caratteristica espressione di distacco e di noia. ritto sul davanzale della finestra. ma per quale ambasciata ! A un lungo viaggio dunque doveva servire la portantina. Non passarono molti istanti che una esile figura. sempre così superbo e arrogante. né la terza notte. come per chiamare qualcuno. Finalmente la portantina si fermò dondolando proprio dinanzi alla finestra e tutti i fantasmi d'un balzo si appollaiarono attorno formando una palpitante corona. che si stendeva dinanzi alle case. quella notte. due mani di donna avrebbero cautamente rinchiuso la finestra lasciata aperta dal fuggitivo e anche t u t t e le altre sarebbero state sprangate. Di colpo Drogo si svuotò di ogni invidia. pure lui bambino. tutti erano protesi ad Angustina. lo avrebbe invitato a giocare insieme coi fantasmi. non più ossequiosi bensì con curiosità avida e quasi maligna. L'ingiustizia feriva il cuore di Drogo. Perché tutto ad Angustina e a lui niente? Pazienza un altro. Drogo guardò le altre finestre per vedere se ei fosse qualcuno che potesse eventualmente parteggiare per lui. apparentemente. la guardava avvicinarsi . Fatta. e non pareva per nulla soddisfatto di quella silenziosa serenata Drogo pensò che il compagno. avanzava per l'aria un piccolo corteo di altri spiriti che trascinavano una portantina. e i suoi occhi fissare la portantina. della loro medesima essenza. e Drogo riconobbe Angustina. e non sarebbe ritornata prima dell'alba e neppure la notte successiva. Vedeva Angustina. oh quanto piccola in confronto della monumentale finestra. assolutamente deserta. a una decina di metri dal suolo. ma non riuscì a scorgere nessuno. Drogo volse gli sguardi a una grande piazza. I saloni del palazzo avrebbero aspettato invano il padroncino. Angustina non parve notare l'amico e neppure quando Giovanni lo chiamò — Angustina ! Angustina! —rivolse gli sguardi a lui. ma proprio Angustina. Ma non fu così. Lo spirito fece un cenno e seguendo la direzione di quel gesto. poiché capì ciò che stava accadendo. di un impressionante pallore. la portantina si sosteneva nell'aria come appesa a fili invisibili. Sopra questa piazza. 319 . Sì. se non altro per cortesia. portava un vestito di velluto con un collo di pizzo bianco. erano venuti da lui i messaggeri delle fate. Abbandonata a se stessa. era evidente che veniva per lui. comparve dietro i vetri.Ma ecco una di quelle magiche creature aggrapparsi al bordo della opposta finestra con una specie di braccio e battere il vetro discretamente. Angustina. la portantina traboccava di veli e pennacchi. Con gesto stanco l'amico invece aprì la finestra e si chinò verso lo spirito appeso al davanzale come se fosse con lui in dimestichezza e volese dirgli una cosa. Angustina.

i raggi della luna ancora illuminavano il tavolo. Là dentro. o alla città in cui era vissuto. in altra stanza disteso sul letto. La finestra era rimasta aperta. e a Drogo sembrò di leggervi una serietà assolutamente eccessiva per così piccolo bambino. al lume tremolante dei ceri. da giardini. con una specie di curiosità divertita e diffidente. Sembrava che esperimentasse per la prima volta un giocattolo a cui non teneva affatto ma che per convenienza non aveva potuto rifiutare. divenne una confusa scia. con nobiltà quasi inumana. Il grappolo di fantasmi si disciolse in un ondeggiamento di veli. forse il capo. accavallando le gambe. le statuette d'avorio. da signore. scavalcò il davanzale (pareva già divenuto lieve come i fantasmi) e si sedette nella portantina. un grande collo di pizzo. Alla fine lo spirito che si era aggrappato per primo al davanzale. avrebbero chiamato la mamma. Così si allontanò nella notte. invece Angustina non aveva paura e confabulava pacatamente cogli spiriti. un episodio qualsiasi. in direzione della luna. come per stabilire certe modalità che era necessario chiarire. profumati. tutto perfettamente d'accordo. poi un minimo ciuffetto di nebbia. il cui volto assomigliava ad Angustina. le parvenze fecero una evoluzione semicircolare nella rientranza delle case. quelli si accavallavano l'uno sull'altro. ma provenivano dall'abisso. poi nulla. Stretti intorno alla finestra simili a un panneggiamento di spuma. L'amico morto volse allora finalmente il capo verso Giovanni. e doveva avere un vestito di velluto. Nel descrivere il semicerchio anche la portantina passò a pochi metri dalla finestra di Drogo che agitando le braccia tentò di gridare: — Angustina! Angustina! — supremo saluto. sempre con la sua aria annoiata. non uno alla piazza sottostante. sulle bianche labbra raggelato un sorriso. già amabili. sarebbe stato stupido meravigliarsene. Non diede uno sguardo al suo palazzo. Gli altri bambini avrebbero pianto. in direzione del corteo. l'ultima occasione per far vedere che lui Angustina non aveva bisogno della pietà dì nessuno. come se Drogo e lui potessero capire molte cose sconosciute ai fantasmi . Angustina. la fatata carrozza mosse dolcemente per partire. Il corteo andò serpeggiando lentamente nei cielo. (Dino Suzzati ) 320 . non erano usciti. o alle altre case. Si compose un corteo. che avevano continuato a dormire. fece un piccolo gesto imperioso. premendo verso il bambino e lui faceva con la testa di sì come per dire: va bene. per sollevarsi quindi nel cielo. Ma il volto di Angustina lentamente si apriva a un sorriso di complicità. sempre più in alto.I fantasmi. Angustina staccò gli sguardi da Drogo e volse il capo dinanzi. pareva dire. fissandolo qualche istante. forse stava disteso un piccolo corpo umano privo di vita. un' estrema voglia di scherzare. innocenti creature. non erano dunque venuti a giocare coi raggi di luna. Traendolo via la portantina. va bene.

Questo è un dubbio che viene. Il Principe si applicò a radere bene quel tratto di pelle difficoltoso fra labbro e 321 . § 107 . e vede. un affamato . nella quiete. un panneg — giamento di spume — un veşmînt drapat din spumă. Non si voltò. Cosa ho combinato? Niente di niente: sono stato con gli amici. quando uno ha le scarpe rotte. sprangate — baricadate. egli sarà più uomo. distinto. zio. eppure egli ride perché l'altro che ride sui suoi giornali e manifesti di giornali. nulla neanche da temere. Vezi cap. Bendicò poggiava il testone pesante sulla sua pantofola. Uno perseguita e uno è perseguitato . folosirea modului conjunctiv. Tutti e due sono uomini.I limava gli scalini e le catene — tocea scările şi lanţurile . egli sarà più uomo — el va fi în mai mare măsură om. nulla più da perdere. le parvenze — apariţiile.. nulla più di fatto e nulla da fare — (nu mai are) nimic făcut deja şi nimic de făcut . fragili parvenze — umbre plăpinde/firave . Non ogni uomo è uomo. fluttuare — a se undui. non più vita sua particolare. i massacri del mondo. nella pioggia. Pronumele. Una notte santa. una portantina — lectică. acqua nelle scarpe rotte. Non come certe conoscenze mie che sono state a divertirsi a Palermo". con un'espressione di timorosa beffa. al di là di se stesso. nulla più di fatto e nulla da fare. §108. è più genere umano il genere umano dei morti di fame. la faccia di un giovanotto un volto magro. in lentit vortici — în lentă învolburare. è malato . pazienza un altro — să fi fost vorba de un altul. dietro la sua. e non più nessuno in particolare che gli occupi il cuore. ma quello soltanto del perseguitato. cosa hai combinato la notte scorsa?" „Buongiorno. allora. CONVERSAZIONE IN SICILIA Ma forse non ogni nomo è uomo. pronumele şi adjectivele nehotărîte. Mentre si radeva la guancia destra. alte adjective şi pronume nehotărîte. una confusa scia — o dîră pierdută. non va con lui che ride ma semmai piange. „Tancredi. mai treacă meargă. e non tutto il genere umano è genere umano. Folosirea modurilor personale. §142. Vezi cap. e genere umano non è tutto il genere umano. i ma semmai piange — ci eventual plînge. Uccidete un uomo . con l'altro che piange. Un uomo ride e un altro uomo piange. e continuò a radersi. E così è più uomo un malato. Aveva preso il caffè ed in veste da camera rossa fiorata di nero si radeva dinanzi allo specchietto. profonda rientranza — firidă adîncă. IL GATTOPARDO (fragmente) La mattina dopo il sole illuminò il Principe rinfrancato. anche quello che ride è stato malato. vide nello specchio. (Elio Vittorini).

il tricolore! Si riempiono la bocca con queste parole. Si preparano grandi cose. Sono venuto a dirti addio. sbudellato come quel disgraziato soldato. ma per quale Re?" Il ragazzo ebbe uno di quei suoi accessi di serietà che lo rendevano impenetrabile e caro. Tancredi. Venne richiamato Bendicò che inseguiva l'amico riempiendo la villa di urla gioiose. zio. „Per il Re. Ritornerò col tricolore"." E si precipitò giù per le scale. Era in tenuta da caccia. il viso lavato. del resto aveva regione lui. gli occhi di sua madre. „Arrivederci a presto. „Ma perché sei vestito così? Cosa c'è? Un ballo in maschera di mattina?" Il ragazzo era diventato serio: il suo volto triangolare assunse una inaspettata espressione virile „Parto. sopra tutto non a Paolo. si strappò l'asciugamani dal collo." Il povero Salina si sentì stringere il cuore. Quello rideva. eppure. zione. Il Principe si sentì offeso: questo qui veramente non sapeva a che punto fermarsi. certo. Vado nelle montagne a Ficuzza: non lo dire a nessuno. „E chi erano queste conoscenze. Il Principe si alzò in fretta. Belle cose. parto fra un'ora. no. Mi sono spiegato?" Abracciò lo zio un po'commosso. i bricconi. La retorica degli amici aveva stinto un po' anche su suo nipote . i suoi stessi occhi lo fissavano ridenti. la rasatura fu completata. Attraverso le strette fessure delle palpebre gli occhi azzurro-torbido. Sono tutti mafiosi e imbroglioni. Un Faleoneri dev'assere con noi. Andare a mettersi con quella gente. E che cosa significa 322 . adesso ! Ma grazie. tu. zio. frugò in un cassetto. aspetta !" Corse dietro il nipote. „Sussidi la rivoluzione. giubba attillata e gambaletti alti. „Tancredi. Dove del resto mi acchiapperebbero subito se vi restassi" Il Principe ebbe una delle sue solite visioni improvvise: una scena crudele di guerriglia. e tanti abbracci alla zia. Un duello con Fraceschiello Dio Guardi. „Un duello?" „Un grande duello. ma non aveva l'animo di rimproverarlo . bisogna che tutto cambi. Credeva di poter permettersi tutto. al posto di blocco di villa Airoldi. quelli ti combinano la repubblica. sorprendersi. schioppetatte nei boschi. alla t u a età ! e in compagnia di un reverendissimo ! I ruderi libertini" ! Era davvero troppo insolente. si può sapere ?" „Tu zione. mentre parlavi col sergente. Il cameriere venne a calzare e vestire il Principe. nella voce nasale vi era un accento che smentiva l'enfasi. „Se non ci siamo anche noi. poteva forse esser lecito. ed il suo Tancredi per terra. „Sei pazzo" figlio mio. La voce leggermente nasale del nipote portava una tale carica di brio giovanile che era impossibile arrabbiarsi . per il Re. a presto . Ti ho visto con questi occhi. zione. gli mise in tasca un rotolino di onze d'oro. E quel suo Paolo che in quel momento stava certo a sorvegliare la digestione di Guiscardo ! Questo era il figlio suo vero. però. Se vogliamo che tutto rimanga come è. ed io non voglio restare a casa." Gli occhi ripresero a sorridere. Si voltò e con l'asciugamani sotto il mento guardò il nipote. gli premette la spalla. Che ragazzo ! Le sciocchezze e nello stesso tempo il diniego delle sciocchezze. „Il tricolore! Bravo.mento.

voglio dormire. l'orologio con catena. e se quando me ne andrò erediterai quattro soldi. quattro ossa incatenate come è lui!" Il passo vigoroso faceva tinnire i vetri dei saloni che attraversava. e poi non sono sciocchezze. che lo aspettava nello studio sul cui divano rosso soleva far la siesta. Le grosse dita delicate componevano le pieghe. come dovremo comportarci con Tancredi quando lo rivedremo. Se tu potrai farti fare i biglietti di visita con Duca di Querceta sopra. Scendendo le scale. Vai a parlare di politica con Guiscardo. questa scimmiottatura dei francesi. il Principe si tolse la redingote e gli stivaletti fece gemere il divano sotto il proprio peso e di addormentò tranquillo. Il giovane aveva raccolto tutto il proprio coraggio e desiderava parlargli." La gelosia personale. Il Principe ne fu tanto indignato che non fece neppure sedere il figlio. papà." Poi si rabbonì e sostituì l'ironia all'ira. sopratutto era sua.. esile. 323 . La casa era serena. Basso." E mentre Paolo raggelato richiudeva la porta... il Principe trovò Paolo.questo segnacolo geometrico. tre giri. Un giro.. lo dovrai a Tancredi ed agli altri come lui. Le chiavi. il primogenito. il denaro se li mise in tasca da sé. capì. queste sono cose che non si fanno. „Rudere libertino ! Scherza pesante quel Tancredi ! Vorrei vederlo alla mia età.] Quando si risvegliò.] Quando risalì. olivastro. appuntavano sulla seta la testina di Medusa con gli occhi di rubino. figlio mio." Tancredi era un grand'uomo: lo aveva sempre pensato [. Operazione difficile durante la quale i pensieri politici era bene venissero sospesi. il duca di Querceta. „Che intendi dire? Cosa c'è di cambiato?" „Ma. spianavano gli sbuffi. sembrava più anziano di lui. cosi brutto in confronto alia nostra bandiera candida con al centro l'oro gigliato dello stemma? E che cosa può far loro sperare quest'accozzaglia di colori stridenti ?" Era il momento di avvolgersi attorno ai collo il monumentale cràvattone di raso nero. [. Si guardò allo specchio: non c'era da dire: era ancora un bell'uomo. il suo cameriere entrò: sul vassoio recava un giornale e un biglietto." Il Principe capì subito e cominciò ad irritarsi. luminosa e ornata . non ti permetto più di parlarmene! Qui comando io solo. v'intenderete bene. „Un gilè pulito. „Se vogliamo che tutto rimanga com'è . „Vai. Erano stati inviati da Palermo da suo cognato. certamente tu non puoi approvare : è andato a unirsi a quei farabutti che tengono la Sicilia in subbuglio .. si erano travestiti in argomentazione politica.. „Volevo chiederti. papà. il risentimento del bigotto contro il cugino spregiudicato. Vai via. Non vedi che questo è macchiato?" Il cameriere si sollevò sulla punta dei piedi per infilare la redingote di panno marrone . due giri. gli porse il fazzoletto con le tre gocce di bergamotto. del tonto contro il ragazzo di spirito. „Meglio far sciocchezze che star tutto il giorno a guardare la cacca dei cavalli ! Tancredi mi è più caro di prima.

aluzie la contele Camillo Cavour sau la Regele 324 .. in subbuglio — în zarvă." Si rassicurò. il Galantuomo — Gentilomul [ist. Posteriori rapporti hanno chiarito esser la banda disbarcata di circa ottocento. Siamo t u t t i perduti. I più giovani scherzavano ancora fra loro. Ancora un po' stordito dal suo pisolino pomeridiano. e comandata da Garibaldi. simbol geometrie. I Piemontesi sono sbarcati. segnacolo geometrico — semn. . ticăloşi. „Un cornuto. Era quasi l'ora del Rosario. si pettinò. Avrebbe combinato dei guai. fara­ butti — canalii. Sorrise. aventurieri. Francexchiello Dio Guardi — Francescuţu. e adesso tremava. Quel Màlvica! Era stato sempre un coniglio. Ripiegò il biglietto.. Il Signore salvi ancora il nostro amato Re. regele celor Două Sicilii între 1859 — 1861) . in uno stato di prostrazione — într-un hal de deznădejde. mafiosi e imbroglioni — mafioţi şi escroci . di timorosa beffa — de batjocură cucernică. mentre aspettava. fereşte-ne Doamne (Francisc al JI-lea de Burbon. che voleva ad ogni costo prender parte. Mater misericordiae. ecc ." Aprì il giornale. mentre scrivo sono in uno stato di prostrazione senza limiti. Leggi le terribili notizie che sono sul giornale. sui legni inglesi — pe navele englezeşti: quei filibustieri — acei pirati. e c c . se lo credi ti farò riservare qualche posto. il Principe aprì la lettera: „Caro Fabrizio. Non aveva compreso niente. questa volta sì che lo avrebbe ritrovato vuoto: „A proposito. un rotolino di onze — un fişic de monede siciliene . se lo pose in tasca e si mise a ridere forte. si fece rimettere le scarpe e la redingote. Questa sera stessa io con t u t t a la famiglia ci rifugieremo sui legni inglesi. Sedette su un divano e. minacciando i pacifici cittadini e non risparmiando rapine e devastazioni. se tu potrai farti fare — dacă tu vei putea să-ţi faci. Lo imbriglieranno. Si udì da dietro l'uscio la consueta eco della controversia fra i servi e Bendicò. Un raggio di sole carico di pulviscolo illuminava le bertuccie maligne.Màlvica. „Ma se il Galantuomo lo ha fatto venire quaggiù vuol dire che è sicuro di lui. Certo vorrai fare lo stesso . olivastro — măsliniu. Appena quei filibustieri ebbero preso terra evitarono con ogni cura lo scontro delle truppe reali. E lasciava il palazzo in balìa dei servi . bandiera candida — steag alb. ed un servo a cavallo li aveva recapitati poco prima. Tuo Ciccio". „Un atto di pirateria flagrante veniva consumato l ' i l maggio mercè lo sbarco di gente armata alla marina di Marsala. bisogna che Paolo vada a stare a Palermo : case abbandonate. notò come il Vulcano del soffitto rassomigliasse un po' alle litografie di Garibaldi che aveva visto a Torino." (Giuseppe Tornasi di Lampedusa ) Bendicò — numele dinotai Principelui." La famiglia si andava riunendo.. Gliene parlerò a cena. sono case perdute. S'inginocchiò. Un abbraccio.. in questi momenti. Cacciò il giornale in un cassetto. " Il nome di Garibaldi lo turbò un poco. „Salve Regina. ma il salone era ancora vuoto. La seta delle gonne frusciava. dirigendosi per quanto ci viene riferito a Castelvetrano. Quell'avventuriero tutto capelli e barba era un mazziniano puro.

su. Marcovaldo s'era messo subito alla caccia. saltò in. Da allora. Maică a îndurărilor {rugăciune catolică). ed entrò attrata dall'odore zuccherino .no — o să-1 ţină în frîu . lo irnbriglieran.]. un va e vieni che annunciavano la presenza di un intero vespaio dentro al tronco. anche se era di due anni prima. Folosirea si omiterea articolului. derivarea. 325 . appena. fece Rizieri. Il vecchietto cacciò un urlo. con quello del pungiglione.. E al signor Rizieri. camminando per i corsi. Con timore e insieme con speranza. Mater misericordiae — Slavă ţie Regină. Marcovaldo era tutto soddisfatto. ma Marcovaldo non voleva a nessun costo rimandare l'esperimento. potè dire: — Su. — e gli lesse alcuni brani. Lo posò aperto vicino all'albero. della camicia e [.] si scoperse un punto dei lombi dove gli doleva. — e lo leggeva con interesse sempre uguale. Marcovaldo applicò lì la bocca del flacone e[. mai il vecchietto era stato così diritto e marziale. della giacca. Così un giorno ci trovò un articolo sul sistema di guarire dai reumatismi col veleno d'api. sempre propenso all'ottimismo. Così..] l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione nei lombi del signor Rizieri. seguiva con lo sguardo ogni insetto che gli volava attorno. e insisteva per farlo lì stesso sulla loro panchina: non c'era neanche bisogno che il paziente si spogliasse. dicendo : — Vediamo che notizie ci sono.. sulle loro virtù e su quanto poteva costare quella cura. Discussero a lungo sulle api. il signor Rizieri sollevò un lembo del cappotto. băgă ziarul . vide che si cacciava nel cavo d'un albero e che altre vespe uscivano: un brusìo. § 182.Piemontului) . osservando i giri d'una vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle. — No. Aveva un barattolo di vetro in fondo al quale. Marcovaldo fu svelto a tappare il barattolo con un coperchio di carta. lo vide. Structura morfologică a cuvîntului. restavano ancora due diti di marmellata.c. Vezi cap. Presto una vespa gli ronzò intorno.. Il vecchietto era esitante.. 29 B. cacciò il giornale — vîrî. A. — Sarà col mielo. cu nume proprii. — disse Marcovaldo. cu nume geografice. Vezi cap. sfregandosi la parte punta [. dice qui. ora le faccio l'iniezione — mostrandogli il flacone con la vespa infuriata prigioniera. seduto sulla panchina lo svolgeva e dava il pezzo di giornale spiegazzato al signor Rizieri che tendeva la mano impaziente. Marcovaldo tendeva l'orecchio a ogni ronzìo. §28 A . Salve Regina. LA GURA DELLE VESPE Marcovaldo si portava ogni giorno il pranzo in un pacchetto di carta da giornale. — col veleno. piedi e prese a camminare come un soldato che fa il passo di parata..

. altrata dall'odore zuccherino — atrasă de mirosul dulceag. di qua sala d'aspetto.La voce si sparse . facevano prodigi di agilità — erau miracole de sprin­ teneală. de cantitate. si mise a cacciare proprio all'imboccatura del vespaio [.. — su. Non si sentiva più nessun ronzìo. non usciva più nessuna vespa. ora le faccio l'iniezione — haideţi. adv. indietreggiò d'un passo — se dădu înapoi cu un pas. Marcovaldo ora lavorava in serie [. in cui dormiva t u t t a la famiglia .. sollevò un lembo del cappotto — ridică poala paltonului . Sdraiato sulla sua branda all'ospedale.] il barattolo era caduto dentro. non osava reagire — nu îndrăznea să reacţioneze. § 147. fu piena di vespe e i pazienti si sbracciavano nell'inutile tentativo di scacciarle. e i reumatizzati facevano prodigi d'agilità e gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi. la cura di Marcovaldo venne in grande fama — tratamentul lui Marcovaldo deveni foarte cunoscut: per far presto e prenderne di più — pentru a se grăbi şi a prinde mai multe (viespi). de timp.. su. l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione — insecta ţîşni şi înfipse acul . Adverbul. non voleva a nessun costa rimandar l'esperimento — nu voia cu nici un preţ să amîne experienţa. Nella sala d'aspetto la moglie di Marcovaldo introduceva i clienti e riti­ rava gli onorari. propenso all'ottimismo — înclinat spre optimism .. vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle — viespe cu burta mare cu dungi negre şi galbene . un va e vieni — un du-te vino. un punto dei lombi dove gli doleva — un punct al galelor unde îl durea.] Casa sua consisteva d'una sola stanza. adv. adv. la divisero con un paravento improvvisato. di là studio. gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi — membrele înţepe­ nite se desfăceau în mişcări furioase . Vennero i pompieri e poi la Croce Rossa.] Marcovaldo stava dicendo ai suoi pazienti: — Abbiate pazienza. correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento — alergau spre viespar ca să facă aprovizionarea. Vezi cap. adverbele de mod. (Italo Calvino) sul sistema di guarire dai reumatismi — despre metoda de vindecare a reumatismului .. § 148.. de loc> §149.. i pazienti si sbracciavano nell' inutile tentativo di scacciarle — pacienţii îşi agitau mìinìle în încercarea inutilă de-a le alunga. gonfio irriconoscibile dalle punture. con un ronzìo assordante: erano t u t t e le vespe che avanzavano in uno sciame infuriato ! [. la cura di Marcovaldo venne in grande fama [. Ma quel giorno Michelino. I ragazzi anda­ rono [..].] t u t t a la stanza. adesso arrivano le vespe.. prendete i ba­ rattoli e andatemi ad acchiappare più vespe che potete. acum vâ fac injecţia. §150.] — Presto disse Marcovaldo ai suoi tre figli maschi. 326 . Michelino indietreggiò d'un passo quando dal vespaio scoppiò îuori una nuvola nera spessa... Quell'anno i reumatismi serpeggiavano tra la popolazione come i tentacoli d'una piovra . Marcovaldo non osava reagire alle imprecazioni che dalle altre brande della corsìa gli lanciavano i suoi clienti. I bambini prendevano i barattoli vuoti e correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento. per far presto e prenderne di più. la voce şi sparse — vestea se răspîndi . — quando la porta s'apperse e [.

SÉ UNA NOTTE D'INVERNO UN VIAGGIATORE Già nella vetrina della libreria hai individualo la copertina col titolo che cercavi. E così superi la prima cinta dei baluardi e ti piomba addosso la fanteria dei Libri Che Se Tu Avessi Più Vite Da Vivere Certamente Anche Questi Li Leggeresti Volentieri Ma Purtroppo I Giorni Che Hai Da Vivere Sono Quelli Che Sono. Ma tu sai che non devi lasciarti mettere in soggezione. E' Quasi Come Se Li Avessi Letti Anche Tu. dei Libri Che Potresti Domandare A Qualcuno Se Te Li Presta. Seguendo questa traccia visiva ti sei fatto largo nel negozio attraverso il fitto sbarramento dei Libri Che Non Hai Letto che ti guardavano accigliati dai banchi e dagli scaffali cercando d'inti­ midirti. che tra loro s'estendono per ettari ed ettari i Libri Che Puoi Fare A Meno Di Leggere. dei Libri Troppo Cari Che Potresti Aspettare A Comprarli Quando Saranno Rivenduti A Metà Prezzo. Con rapida mossa li scavalchi e ti porti in mezzo alle falangi dei Libri Che Hai Intenzione Di Leggere Ma Prima Ne Dovresti Leggere Degli Altri. Calvino) A se observa modul cu totul original în care autorul se foloseşte de literele . dei Libri Che Tutti Hanno Letto Dunque. i Libri Già Letti Senza Nemmeno Bisogno D'Aprirli In Quanto Appartenenti Alla Cate­ goria Del Già Letto Prima Ancora D'Essere Stato Scritto. (Italo mari. i Libri Fatti Per Altri Usi Che La Lettura. dei Libri Idem Come Sopra Quando Verranno Ristampati Nei Tascabili.

str.05. Grigore Alexandrescu nr. 837 la «fC£M6B*<* întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1913".50. B u n d e t i p a r : 27. 89-97 Bucureşti. Tiparul executat sub comanda nr.] Redactor : DESPINA NICULESCU Tehnoredactor : ANGELA ILOVAN Coli de t i p a r : 20. Republica Socialistă România .1986.

V .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful