MICĂ GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

,.

HARITINA GHERMAN • RODICA SÂRBU

MICA GRAMATICĂ A LIMBII ITALIENE

(D
EDITURA ŞTIINŢIFICĂ ŞI ENCICLOPEDICĂ
BUCUREŞTI, 1986

Contri buţiii autorilor : RODICA SÂRBU Noţiuni de fonetică şi ortografie, Articolul, Sub­ stantivul, Adjectivul, Numeralul, Interjecţia, Structura morfologică a cuvîntului H ARITI NA GHERMAN: Pronumele, Verbul, Adverbul, Prepoziţia, Con­ juncţia, Noţiuni de sintaxă, Vorbirea directă şi indirectă, Limba italiană ieri şi azi

Coperta

de: DUMITRU VERDEŞ

PREFAŢĂ

Prezentul volum încearcă într-o formulă succintă să răspundă celor ce doresc să-şi fundamenteze sau să-şi sistematizeze cunoştinţele de limbă italiană, fiind în egală măsură şi un ghid adresat tuturor celor ce doresc să descifreze tainele unei limbi romanice atît de apropiate de limba română. Lucrarea este structurată pe următoarele capitole: Noţiuni de fonetică şi ortografie, necesare spre a-1 îndruma pe cititor în pronunţarea şi scrierea corectă. De asemenea, pentru dobîndirea unei pronunţii co­ recte, s-a considerat necesar ca pe întreg parcursul lucrării accentul tonic al anumitor cuvinte să fie marcat de un punct plasat sub silaba accentuată (favola). Capitolul intitulat Morfologia, organizat in maniera morfosintactică tradiţională, prezintă toate categoriile gramaticale sus­ ţinute de exemplificări integral traduse în limba română. Noţiunile de sintaxă sînt expuse în mod schematic urmărindu-se în mod deosebit diferenţele evidente dintre cele două limbi. Exemplele din acest capitol sînt de asemenea traduse. Pentru a se da o orientare generală asupra originii şi evoluţiei limbii italiene a fost introdus capitelul Limba ita­ liană ieri şi azi, care intenţionează să prezinte pe scurt anumite aspecte ale limbii italiene contemporane. Ultimul capitol. Texte in sprijinul gramaticii, oferă posibilitatea de a regăsi într-o lectură plăcută — por­ nind de la anecdote şi terminând cu textele unor autori consacraţi — unele aplicaţii aie noţiunilor de gramatică cuprinse în prima parte a volumului. în acest scop dispunerea textelor a fost făcută într-o or­ dine gradată a dificultăţilor, eonsiderîndu-se necesar ca primele dintre acestea să fie traduse integral, pe cîtă vreme celelalte să fie însoţite de traduceri şi explicaţii parţiale. Fiecare text reprezintă ilustrarea con­ cretă a unor fenomene gramaticale ce au fost puse în valoare prin sublinieri speciale şi trimiteri directe la capitolul de teorie din prima parte a lucrării. Cartea de faţă nu are pretenţia de a fi tratat exhaustiv faptele de limbă, ci s-a orientat mai curînd spre aspecte contrastive şi spre cele cu caracter practic, scopul acesteia fiind acela de a asigura o consultare nu numai rapidă dar şi eficientă. Conştiente de faptul că expunerea teoretică a gramaticii fără exer­ ciţii de memorizare şi de repetare spre a se dobîndi deprinderi şi auto5

matisme este insuficientă, autoarele şi-au propus să pună Ia dispoziţia publicului şi un viitor volum de exerciţii aplicative, volum care a fost intitulat Utilissimo şi care, se speră, va apărea cit mai curine! posibil. In fine, volumul acesta reprezintă o încununare a îndelungatei-co­ laborări profesionale precum şi a prieteniei ce leagă încă de pe vremea studenţiei pe cele două autoare. AUTOARELE

Formele articolului nehotărit Articolul partitiv Folosirea şi omiterea articolului partitiv Folosirea şi omiterea articolului . . Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv Alte situaţii de folosire a articolului hotărît Alte cazuri în care articolul se omite SUBSTANTIVUL Genul substantivelor Genul substantivelor după terminaţie Genul substantivelor după înţeles 7 .SUMAR Prefaţă NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE Vocalele Diftongii. hiatul. triftongii Consoanele Litere de origine străina Grupuri de litere Accentul Eliziunea şi apostroful Apocoparea sau trunchierea Adăugarea unor sunete Abrevierile Despărţirea cuvintelor în silabe 5 13 13 14 15 17 18 19 20 21 22 22 24 25 25 25 25 27 27 28 28 30 30 31 31 34 34 35 37 37 37 41 : MORFOLOGIE ARTICOLUL Articolul hotărlt Formele articolului hotărît . Prepoziţiile articulate Formele prepoziţiilor articulate Articolul nehotărit '. .

substantivelor F o r m a r e a femininului substantivelor Numărul substantivelor P l u r a l u l substantivelor masculine P l u r a l u l substantivelor feminine S u b s t a n t i v e invariabile S u b s t a n t i v e cu mai m u l t e forme Substantive cu două forme la singular S u b s t a n t i v e cu două forme la plural S u b s t a n t i v e cu forme duble la singular şi plural S u b s t a n t i v e defective S u b s t a n t i v e cu forme speciale de plural P l u r a l u l substantivelor compuse Declinarea substantivelor ADJECTIVUL P a r t i c u l a r i t ă ţ i ale pluralului adjectivelor Poziţia adjectivelor Acordul adjectivelor F o r m e ale adjectivelor bello şi quello F o r m e ale adjectivelor buono. Adjective cu superlative neregulate Adjective lipsite de unele grade de comparaţie NUMERALUL Numerale cardinale şi ordinale Observaţii asupra numeralelor cardinale Observaţii a s u p r a numeralelor ordinale Folosirea numeralelor cardinale şi ordinale Alte numerale PRONUMELE Pronumele personale Formele pronumelor personale la n o m i n a t i v (cazul subiectului) Folosirea pronumelor personale la n o m i n a t i v Pronumele personale în funcţie de complement Formele accentuate ale pronumelor Pron urnele reflexive Formele neaccentuate ale pronumelor Poziţia formelor neaccentuate (atone) Combinaţii de pronume n e a c c e n t u a t e Particulele pronominale ne. . .Observaţii asupra genului. ci. . vi 4 45 45 49 49 52 54 55 55 56 58 60 62 62 65 71 72 74 75 76 77 78 73 79 79 81 83 83 84 86 87 87 89 90 91 94 97 97 98 98 99 100 10! 102 103 105 106 . grande Complementui adjectivelor Gradele adjectivelor G r a d u l pozitiv Gradul comparativ G r a d u l superlativ Adjective cu forme speciale de comparativ şi superlativ Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ .

a Acordul participiului perfect Verbele neregulate Observaţii a s u p r a conjugării verbelor neregulate Principalele verbe neregulate Conjugarea Conjugarea la diateza reflexivă la diateza pasivă Verbele auxiliare de m o d a l i t a t e Folosirea impersonală a verbelor personale Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ Folosirea modului condiţional Folosirea modului conjunctiv Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv Folosirea modului gerunziu Folosirea modului participiu ADVERBUL Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele Adverbele de mod de timp de loc de cantitate de afirmaţie de negaţie . . Criterii morfologice Modurile şi timpurile cerbului Verbele auxiliare Folosirea auxiliarelor Conjugarea Conjugarea la diateza activă Conjugarea I Conjugarea a I i . Criterii sintactice B . 198 198 199 200 201 202 202 Si impersonal şi si pasiv Tabloul prenumelor şi adjectivelor posesive Pronumele şi adjectivele demonstrative Pronumele şi adjectivele de identitate Pronumele relative Pronumele şi adjectivele interogative Adjectivele exclamative Pronumele şi adjectivele nehotărite Alte adjective şi pronume nehotărite VERBUL A. .a Conjugarea a I l I .Pronumele Promane de politeţe şi adjective posesive 109 110 112 112 114 117 119 122 123 123 128 130 130 131 131 135 140 143 143 143 146 153 158 160 160 160 175 180 185 186 186 186 188 I89 191 191 196 197 .

: : : : : : : . Conjuncţiile coordonatoare B . Prepoziţii proprii B... : : :. Prepoziţii improprii CONJUNCŢIA A.Locul adverbelor in propoziţie . 203 203 206 206 209 212: 212 213 213 214 214214 215 215 215 216 216 216 217 218 220 — . F r a z a prin s u b o r d o n a r e timpurilor Concordanţa timpurilor l a m o d u l indicativ Concordanţa timpurilor la m o d u l conjunctiv Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative condizionale ) Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale Propoziţii t e m p o r a l e Propoziţii cauzale Propoziţii finale ••i : Î . indirecte (se non 254 256 256 257 258 10 . Conjuncţiile sufoordonatoare Conjuncţii explicative (declarative) Conjuncţii temporale Conjuncţii cauzale Conjuncţii modale Conjuncţii finale Conjuncţii concesive Conjuncţii consecutive Conjuncţii condiţionale Conjuncţii de excepţie Conjuncţii interogative indirecte Conjuncţii dubitative INTERJECŢIA STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI Derivarea Gradarea Compunerea Schimbarea valorii gramaticale NOŢIUNI D E SINTAXĂ PĂRŢILE PROPOZIŢIEI Subiectul Predicatul N u m e l e predicativ Acordul predicatului cu subiectul Atributul Apoziţia Complementul Propoziţii subordonate explicite şi implicite FRAZA A. F r a z a prin Concordanţa coordonare B . Gradele de comparaţie ale adverbelor PREPOZIŢIA A. 222 233 233 234 237 238 238 239 239 240 241 241 242 244 245 245 246 248 249 251 ..

PROSATORI 258 259 259 259 260 260 261 262 264 268 268 270 272 279 279 286 291 306 .Propoziţii consecutive Propoziţii concesive Propoziţii comparative Propoziţii circumstanţiale de loc Propoziţii modale Propoziţii relative Propoziţii condiţionale Se condiţional (periodul ipotetic) VORBIREA DIRECTĂ ŞI INDIRECTĂ LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică Aspecte ale limbii italiene contemporane Stiluri funcţionale TEXTE EV SPKIJDrtTL GRAMATICII BARZELLETTE DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA DALLA LETTURA ALLA GRAMMATICA POETI.

I .

attènto — atent. Pronunţată separat fiecare literă este precedată de articolul hotărît feminin la (care înlocuieşte substantivul la lettera — litera) ca în exemplele: Ia ci. o (o). terma- le . i. e (ci).lbi. n (enne). persóna — persoană. la i greca. u (a).NOŢIUNI DE FONETICĂ ŞI ORTOGRAFIE (NOZIONI DI FONETICA ED ORTOGRAFIA) §1 Alfabetul limbii italiene cuprinde 26 de litere dintre care 21 de origine latină şi 5 (j. h (acca). j (i lunga). di. vocalele au urmă­ toarea pronunţie: A. u. gi. i. e (e). g (gì). u. x (ics). In scrierea curentă sunetul închis sau deschis nu se marchează grafic. vittòria — victorie. în mod convenţional însă gramaticile şi dicţionarele notează sunetul închis cu accent ascuţit (') iar cel deschis cu accent grav (s) cu scopul de-a indica: 1) pronunţia corectă a cuvîntului ca în exem­ plele: mése — lună. cu^ura — cultură. e şi o pot avea în silabă accentuată o pronunţie închisă sau deschisă. x. în funcţie de accentul silabei sau de grupul vocalic din care fac parte. §3 B. dolóre — durere. enne. z (zeta). a. y (i greca). u au întotdeauna sunete unice şi se pronunţă la fel ca în limba română: figura — figură. o . y) adoptate din alte limbi pentru tran­ scrierea cuvintelor de origine străină. v (vu sau ci). t (ti). a. amica — prietenă. b (bi). k. yogur — iaurt— i greca. w (doppia vii sau ci). w. e. e. f (effe). i (i). o . d (di). s (esse). fratèllo — frate. ti. Citirea cuvintelor pe litere se face astfel: libro — carte — ellej i. u. la vu. m (emme). la enne. erre. p (pi). erre. professoréssa — profesoară. 1 (elle). q (qu). k (kappa). quaderno — caiet — qu. o. Ordinea aşezării literelor în alfabet şi denumirea lor convenţională în limba italiană este următoarea: a (a). r (erre). erre. Vocalele §2 Limba italiană are 5 vocale: a. o.

iu. glio. c. Cînd două vocale întilnindu-se se pronunţă separat. iu: piato — farfurie. o (vocale tari). ciò. già (gie. qui. Se va pronunţa deci: esercizio — exerciţiu. Vocalele unui diftong aparţin aceleiaşi silabe deci în scris nu se pot separa (vezi § 16). fiore — floare. fiume — rîu : ua. gliu). ue.metro — termometru . piaţă. exer­ ciţiu. còlto — cules ròsa — trandafir Vocalele e şi o în silabă neaccentuată au întotdeauna sunet închis. * omonime — cuvinte identice ca formă dar diferite ca sens: fiera-fiarâ. egli — el. emblemă. vocalele i şi u nu alcătuiesc cu vocalele ală­ turate diftongi. triftongii § 4 A. Diftongii. sciu). causa — cauză . C. /t'ero-mîndră. uo: puntuale — punctual. Diftongii sînt grupuri formate din două vocale alăturate care se pronunţă cu o singură emisiune de voce. deoarece în aceste grupuri ele rămîn simple semne grafice care indică o pronunţie specifică consoanelor: q. acestea formează un hiat. se. io. 14 . scio. eu: farei — aş face. moina — răsfăţ. ciu). hiatul. ai. gl. e. cu două emisiuni de voce. oi: coi — voi. Diftongul rezultă din combinaţia vocalelor i şi u (vocale slabe) cu a. erba — iarbă. quo). Cei mai frecvenţi diftongi sînt: ia. fieratîrg. fuori — afară . eia (eie. NOTĂ: în grupurile qua (que. neutro — neutru . Vocala e la începutul unui cuvînt nu se diftonghează: se pro­ nunţă ca e iniţial în limba română din cuvintele: erou. guerra — război. glia. chiudo — închid. au: zaino — rucsac. § 5 B. fieno — fin. scia (scie. Vocalele hiatului fac parte întotdeauna din două silabe diverse. ei. 2) pronunţia corectă a unor omonime* la care sunetul închis sau deschis al respectivelor vocale este singurul indiciu pentru sensul diferit al acestora: è (e închis) pèsca — pescuit légge — lege é — şi vènti — douăzeci ó (o închis) vòlto — faţă fóro — gaură cólto — cult rósa — roasă fògge è (e deschis) pèsca — piersică — citeşte è — este vènti — vînturi ò (o deschis) vòlto — întors fòro — for. gio. ie. g. (glie. giù).

a-e-re-o — avion. a. gloria — glorie etc. po-e-ta ~ poet. sau pot fi duble: mamma — mamă. NOTĂ: Triftongul iuo tinde în limba modernă să fie înlocuit de diftongul io: giuoco — gioco — joc. albergo — hotel . b. letto — pat. c şi g urmate de vocalele a. m. f. Consoanele § 7 în limba italiană consoanele pot fi simple: tema — temă. b) cînd vocalele slabe (i. 3. c şi g urmate de vocalele e si i între care se intercalează un h •amiche — prietene. d) în mod excepţional în cuvinte ca li-n-to — lăută. o sau de alte consoane: cuore — inimă. o ) în grupuri ca ea. r. clima — climă. <dopo — după. A. figliuolo — figliolo — fiu. gusto — gust. raccontare — a po­ vesti (vezi § 8). 4. § 8 B. v bambino — copil. . Triftongii sînt grupuri formate din trei vocale alăturate •care se pronunţă cu o singură emisiune de voce şi. § 6 C. ragne — riduri. ci-a — stradă. c şi g urmate de vocalele e şi i: cesto — coş. c) cînd cuvintele se formează cu prefixele ri şi re: ri-a-ve-re — a avea din nou. 2). critico — critic. stanco — obosit. camera — cameră. re-a-gi-re — a reacţiona. oe: te-a-tro — teatru. pi-o-lo — ţă­ ruş. u) sînt accentuate şi se află lingă alte vocale: pa-u-ra — frică. t. ae. cuoi — boi.altei vocale. magro — slab. ghioKo — lacom . fmestra — fereastră.Hiatul se formează: a) Cînd se întâlnesc două vocale tari (a. <vezi § 8. Triftongii se formează din vocalele slabe t şi « care se alătură .aparţinînd aceleiaşi silabe. uoi. programma — program. iai: guai! — vai !. po-e-si-a — poezie. 15 . miei — ai mei. coda — coadă. 1. p. iei. d. Consoanele duble (le doppie) care sînt o caracteristică a limbii italiene iar pronunţia lor corectă cere o durată prelungită a sunetului respectiv: oggi — azi. e. Cei mai frecvenţi triftongi sînt: uai.go/a — gît. d-o — unchi. l. cucina — bucă­ tărie. «o. n. nu se despart în scris. gara — întrecere. 2. Pronunţarea următoarelor consoane este diferită faţă de limba română. Pronunţarea următoarelor consoane este identică cu cea din limba română: 1. gelo — ger. mangiai — mîncai. chiace — cheie. gigante — uriaş .

In grupurile che-chi. f. questo — acesta. pronunţate accua şi aceuistare cu insistenţă asupra consoanei c. cinque — cinci.) hangar — hangar (pronunţat ungar). cue. qui-. d) dublă intervocalica: cu respectiva prelungire a _ sunetului: essere =. In cuvintele în care q este precedat de e pronunţia sunetului se prelungeşte ca la consoanele duble. pronunţia lor în italiană este unitară: accento — accent se pronunţă acento prelungindu-se consoana e fără însă a fi repetată ca în limba română . Non capisco un 'acca — Nu înţeleg nimic.) . faţă de anno — a n . liquido — lichid. spre deosebire de limba română în care fiecare consoana se pronunţă repetat. hai — tu ai. b) între consoană şi vocală: pensare — a gìndi. acquistare — a cumpăra. faţă de a — la . 3. consi• glio — sfat. hanno — ei au. faţă de ai (prepoziţie articulată mase. S (esse) are pronunţii diferite în funcţie de poziţia sa în cuvînt.cui: quadro — tablou. sasso — piatră. şi se pronunţă cua. hitleriano — hitlerist (pronunţat itleriano. 16 . sporco — murdar. suono — sunet . sono — sìnt. Lipsa valorii fonice a dat acestei consonante sensul de „nimic" în expresii de tipul: Non vale un 'acca — Nu valorează nimic. — Se pronunţă ca în limba română (surd) cînd este: a) iniţială urmată de o vocală: secolo — secol. 4. pi. aggettivo — adjectiv se pronunţă agetivo cu prelungirea respectivelor consoane duble. faţă de o — sau . p. vai! (pronunţat — de). professore — profesor. e) urmată de consoanele e. t: scolaro — şcolar.Respectarea consoanelor duble în pronunţare şi scriere este obliga­ torie deoarece adesea ele marchează sensul diferit al unor cuvinte: penna — peniţă pena — pedeapsă beila — frumoasă bela — behăie carro — car caro — drag rossa — (de culoare) roşie rosa — trandafir NOTĂ: în cazul dublării consoanelor c şi g înainte de vocalele e şi i. care ar putea fi confundate cu alte părţi de vorbire pronunţate identic : ho — eu am. studio — învăţătură. b) la unele persoane în conjugarea verbului „avere" la indicativ prezent. c) în poziţie iniţială a unor cuvinte împrumutate din alte limbi: hotel — hotel (pronunţat otel). ha — el are. 2. deh ! — iertare.a fi. fără alte modificări: acqua — apă. ghe-ghi — pronunţia consoanei h este aceeaşi ca şi în limba română (vezi § 8. II (acea) nu se pronunţă fiind un simplu semn grafic: a) în unele interjecţii: ahi — vai ! (pronunţat — aii). squadra — echipă. ahimè / — aoleu ! (pronunţat aimè). q. Sicilia — Sicilia. 2). Q (cu) este întotdeauna urmată de u şi o altă vocală în diftong: qua-. sforzo — efort. persino — pînă şi . que-.

tristezza — t r i s ­ teţe. g. m.ehilogram (pronunţat chilogramo) ... dama — dans. y se folosesc pentru scrierea unor cuvinte împrumutate din alte limbi. b) dz: zero — zero. n. Wagner — „ sau cu sunetul specific limbii străine de origine : wisky — wisky (din engleză. svenire — a leşina. l. Mar ionio — . prezzo — preţ. r. Pentru o pronunţare cît mai corectă se recomandă şi consultarea-: unui dicţionar de specialitate. Risorgimene Pentru s intervocalic indicaţiile se referă la limba literară deoarece* în vorbirea comună pronunţia acestei consoane nu are un caracter unitar pe întreg teritoriul Italiei. kg. k. ex-direttore — fost director. super.Marea Ionică. pronunţat uischi). X (ies) se pronunţă cs\ saxofono — saxofon. s se pronunţă surd. Risorgimento — ist. pronunţat giudo) . —. 5. W (doppia vu) se pronunţă fie v-. w. zolla — brazdă. K (cappa) se pronunţă ca un c românesc în cuvinte ca: klaxon — claxon. zio — unchi .wolframio — wolfram. milanese — milanez. risuonare — a răsuna. d. pronunţat gez). pronunţat uichend) .— Consoana s se pronunţă ca z românesc (sonor) cînd este: a) simplă intervocalica: riposo — odihnă (pronunţat ripozo). jabò — jabou (din franceză. ca în limba română: stasera — astă seară. organizzare — a organiza. deşi în poziţie intervocalica. kolkhos — colhoz sau ca grupul de litere che: kepi — chipiu (pronunţat chepi). v: snel­ lo — zvelt (pronunţat znelo). 17 . Litere de origine străină § 9 Literele de origine străină: j . bisbigliare — a susura. usare — a folosi. judo — (din japoneză. Aceste litere pot fi pronunţate fie ca în limba de origine a cuvîntujui care le conţin. b) urmată de consoanele b. x. extra — extra. kaki — culoarea kaki (pronunţat cachi) şi respectiv ca grupul de litere che în abreviaţiile : km. Z (zeta) indiferent de poziţia sa în cuvînt sau de faptul că este simplă sau dublă are două pronunţii: a) ca ţ românesc: lezione — lec­ ţie (pronunţat leţione). week-end (din engleză. fie printr-un sunet adaptat la pronunţia limbii italiene. junior — junior sau prin sunetul specific limbii străine: jaz:— jaz (din engleză. J (i lunga) se poate pronunţa ca vocala i în cuvinte ca: iugo­ slavia. neexistînd o regulă care să delimiteze strict cele două feluri de pronunţare ale consoanei z. girasole — floarea-soarelui. pronun­ ţat jabò). — chilometru (pronunţat chilometro). dar se întîlnesc şi în unele nume proprii italiene ca: Jacopo — Iacob. NOTĂ: în unele cuvinte compuse sau formate cu prefixe. azzurro — albastru.

ghe-ghi. în ce priveşte grupurile de două litere: ce-ci. scimmia — mai­ muţă. glucosio — glu­ coza. ele se pronunţă exact ca în limba română (vezi § 7 . fascismo — fascism. lasciare — a lăsa. Excepţie. scia-^-şa): sciopero — grevă. ascensione — ascensiune.Grupuri de litere § 10 Alături de regulile de pronunţie deja enunţate. ganglio ~ ganglion. sciu—+şu. ingegnere — inginer. compagno — tovarăş. scie—+şe. ge-gi sau de trei litere che-chi. cînd vocala i din grupul sci + vocală se pronunţă ca atare: sciare — a schia. glicerina — glicerina. sciupare — a deteriora. sogniamo — noi visăm. Excepţie. Tot ca în limba română se pronunţă grupul consonantic gl cînd nu este urmat de i: inglese — englez. GLI — de asemenea fără sunet corespunzător în limba română se pronunţă ca un l muiat (aproximativ Ili) în cuvinte ca: figlio — fiu. Wagner. Atunci cînd grupul sci este urmat de o vocală. 3). glicine — glicină. cînd gli se pronunţă ca în limba română: negligente — neglijent. în unele cuvinte grupul gn poate fi urmat de i fără să modifice pronunţia: ogni — fiecare. gloria — glorie. piscina — bazin. a părăsi. SCE — se pronunţă se: pesce — peşte. SCI — se pronunţă şi atunci cînd este urmat de consoană: scin­ tilla — scînteie. i ramine doar un semn grafic şi se pronunţă ş + vocala care urmează (scio—>şo. Grupurile de litere amintite nu se dublează niciodată şi se pro­ nunţă foarte puternic. nascita — naştere. fie din trei litere (trigrammi) care se pronunţă printr-un sunet specific limbii italiene. Excepţii. 18 . scena — scenă. scendere — a coborî. scienza — ştiinţă. A. geroglifico — hieroglific. o particula­ ritate a limbii italiene o constituie existenţa unor giupuri grafice for­ mate fie din clouă litere (digrammi). consiglio — sfat. sbaglio — greşeală. com­ pagnia — tovărăşie. cînd gn se pronunţă ca în română: wagneriano — wag­ nerian. GN — fără sunet corespunzător în limba română-se pronunţă ca un n muiat urmat de i (aproximativ nni) în cuvinte ca: sogno — vis. ruscel­ lo — rîu.

ciò — aceasta. 2. Accentul grafic. Accentul tonic. affinché — spre a. s-a convenit ca în lucrarea de faţă să se marcheze vocala accentuată a acestora printr-un punct aşezat dedesubtul ei. facendomelo — făcîndu-mi-1. partì — plecă. b) pe unele cuvinte monosilabice terminate în diftong: giù — jos. pietà — milă. 4 — ultima silabă (parole tronche). El poate fi de două feluri: 1. sillaba — silabă. 19 .piane". Pentru a veni în sprijinul unei pronunţii corecte a cuvintelor „sdrucciole" şi „bisdrucciole". dando­ gliela — dîndu-i-o.. gioventù — tineret. felicità — fericire. se notează în mod obligatoriu în următoarele situaţii : a) pe cuvintele cu accentul pe ultima silabă (parole tronche): verità — adevăr. Accentul grafic.Accentul § 11 Pronunţarea corectă a cuvintelor din limba italiană este indicată de accentul tonic sau grafic. situaţie în care accentul se notează grafic: città — oraş. virtù — virtute. e). ventitré — douăzeci şi trei. potrà — va putea. natura — na­ tură. In cuvintele italieneşti poziţia accentului tonic poate fi pe: 1 — penultima silabă (parole piane): bambino — copil. può — el poate. 3 — înainte de antepenultima silabă (parole bisdrucciole) : abitano — ei locuiesc. mai — niciodată. B. Semnul prin care se notează vocala accentuată. lavoro — muncă. pentru că. accent ascuţit)' care marchează vocalele finale precum şi sunetul închis al vocalelor e şi o: perchè — pentru ce. qua — aici. 2 — antepenultima silabă (parole sdrucciole): medico — medic. viceré — vicerege. una dintre acestea se pronunţă cu mai multă intensitate. onestà — cinste. cortile — curte. NOTĂ: Majoritatea cuvintelor din limba italiană au accentul pe penultima silabă fiind cuvinte . ca să. imitile — inutil. apostrofo — apostrof. tocmai pentru a nu se confunda cu accentul grafic. desiderano — ei doresc. accent grav x care marchează vocalele finale precum şi sunetul deschis al vocalelor e şi o (vezi § 3): caffè — cafea. A.. In orice cuvînt format din mai multe silabe. catte­ dra — catedră. tavola — masă . dintr-un cuvînt se numeşte accent grafic. El nu se notează in scris decît în cazuri speciale (vezi § 11. trovò — el găsi. Excepţii: nu au accent grafic qui — aici. lui — el. ascuţit sau grav. Accentul care marchează această pronunţare se numeşte accent tonic. Aceasta se numeşte silaba tonică iar vocala ei este vocala tonică: favola — fabulă. tribù — trib. già — deja. più — mai.

— va vorbi. A. quello. dove è — dov'è u n d e este. parlò — el vorbi . parlerà. Yaceea incontrata — o întîlnise. 3) cu adjectivele bello. dell'eròa — a ierbii. de la (prepoziţie) d) pe persoana I şi a IlI-a a verbelor la indicativ-viitor. la (v. 89) : Vho guardato — l-am Pi ivit. 20 . la. § 22): l'alunno — şcolarul. all'ospite — musafirului. quello uomo—quell'uomo—acel om. glielo. fem. ammestate — o vară. § 87 . — dacă si — se (pron. mangiò — el mîncă . santo: belYappartamento — apartament frumos. în locul vocalei suprimate se pune apostroful: lo aereo — l'aereo — avionul. per­ soana a IlI-a a verbelor regulate la indicativ-perfectul simplu: par­ lerò — voi vorbi. § 18) şi prepoziţiile formate cu acestea {v. § 62). questo. 96). Eliziunea este obligatorie în următoarele situaţii: 1) cu articolele Io. glieYho detto — i-am spus-o. gran^ anima — suflet mare. reflexiv) di — de (prepoziţie) la — articol hot. quesf albero—pomul acesta. § 61 . una amica — un^mica—o prietenă.c) pe unele cuvinte monosilabice omonime pentru a marca deo­ sebirea de sens: è — este tè — ceai sé — pe sine si — da di — zi là — acolo ne — nici dà — el dă e — şi te — pe tine se. gliela (v. SanV An­ tonio — Sfîntul Anton. Varte — arta. § 20) precum şi cu articolul una (v. sing. quelYipotesi — acea ipoteză. e) pe unele cuvinte plurisilabice al căror accent diferit este sin­ gurul indiciu al diferenţei de sens: àncora — ancoră sùbito — imediat compito — temă capitano — căpitan nettare — a curati ancora — mea subito — suferit compito — împlinit capitano — se întîmplă nettare — nectar Eliziunea şi apostroful § 12 Eliziunea este căderea vocalei finale neaccentuate a unui cuvînt urmat de alt cuvînt care începe tot cu o vocală. ne — despre (din) aceasta da — la. 2) cu pronumele /o. grande (v. (v.

Excepţii: d'ora in poi — de acum înainte. B. quale è — care este. nella Italia — în Italia. ale. d'altra parte — pe de altă parte. Spre deosebire de eliziune apocoparea nu se notează cu apostrof. în faţa altui cuvînt: cane che abbaia. 3. di' — diei —spune. anello d'ar­ gento — inel de argint. b) prin căderea vocalei sau silabei finale cuvîntul să se termine într-una din consoanele: l. 5) cu prepoziţia di: la carta d'Italia — harta Italiei. Exct 'pţii in care ape coparea este mar 3ată de apos trof : un po' — un poeo . Apocoparea sau trunchierea § 13 Apocoparea. La sfîrşitul rîndului în cazul despărţirii în silabe (v. 2) prepoziţia da pentru a nu fi confundată cu di: libro da acquis­ tare — carte de cumpărat. Apocoparea nu este obligatorie dar se poate face în următoarele condiţii: a) cuvîntul să fie format din mai multe silabe iar ultima să nu fie accentuată . amor patrio — dragoste de patrie. d'accordo — de acord. 93): C'era urm volta — A fost odată. degli occhi — ai ochilor. grande cosa — gran cosa — mare lucru.ai. § 19): le ore — orele. gli şi respectivele prepoziţii articulate (v. . C'incontriamo alle sette — Să ne întîlnim la ora şapte. r: bel parco — parc frumos. quello ragazzo — quel ragazzo — acel băiat.f ă . cari che abbaia — cline care latră. § 90.21 . de' — dei -. în limbajul presei se observă uneori tendinţa de a nu respecta acest feno­ men.d u -te. Adesea eliziunea depinde de stilul personal al vorbitorului.fai . este suprimarea vocalei sau a unei silabe finale neaccentuate a unui cuvînt. gran libro — carte mare. § 16) : lo orologio — ceasul. signore Ferrari — signor Ferrari — domnul Ferrari. esser felice — a fi fericit.4) cu particulele pronominale şi adverbiale (v. Nu se recomandă eliziunea după: 1) articolele le. va' — vai -. cu' — casa — casa. m.pu i n . precum şi unele imperative : da' — dai — dă. gli italiani —italienii. cosa da imparare — lucru de învăţat. n. fa'. dalle ami­ che — de la prietene. ca fenomen caracteristic limbii italiene.

adăugarea unor sunete de legătură (accrescimento — adăugare) la sfîrşitul sau începutul unui cuvînt. — Ingegnere — inginer Rag. A.ra — Signora — doamnă (doamnei) Sig. Adăugarea unor sunete § 14 Fenomen opus apocopării prin care se suprimă sunete şi silabe. ps.mo — Illustrissimo — mult prea stimate S. piccolo gnomo — spiriduş mic. gn. Cuvintelor care încep cu s . precum şi prepoziţia a — la. Orice cuvînt prescurtat este urmat în mod obligatoriu de punct fără a fi necesar ca următ-orul cuvînt să înceapă cu literă mare. o — sau. Cele mai obişnuite abrevieri sînt: A. — Onorevole — Stimate Gent. X. Cind conjuncţiile e — şi.mo — Affezionatissimo — Prea devotatul 22 . Abrevierile § 15 Abrevierile sînt prescurtările unor cuvinte la care se recurge adesea în limba italiană contemporană. per iscritto — în scris.V. sig. intervine uneori pentru obţinerea unei pronunţii cît mai melodioase. ed allora — şi atunci. quello yogurt — acel iaurt. grande zaino — rucsac mare. — Dottore — doctor (titlul ştiinţific) Prof. sau Dr. pn. in lspagna — în Spania. sînt urmate de un cuvînt care începe cu o vocală. — Ragioniere — contabil On. B. cado ad aspettare — merg să aştept. y: belìo specchio — oglindă frumoasă. — Avvocato — avocat Ing. acestora li se adaugă un d final : tu ed io — tu şi eu. — Egregio Signore — stimate domn Sig. — Professore — profesor Avv.f consoană şi sînt precedate de cuvinte care se termină în n sau r — li se adaugă un i iniţial : in iscuola — în şcoală. per xscherzo — din glumă.e) apocoparea să nu fie făcută în faţa unor cuvinte care încep cu s urmat de consoană (s impur).mo — gentilissimo — prea amabile 111. Termenii epistolari de adresare: Egr.na — Signorina — domnişoară Dott. — Signoria Vostra — Domnia Voastră Aîî. un cane oi un gat­ to — un cîine sau o pisică. z.

— pagina — — pagina. — ag­ gettivo — adjectiv. Abrevieri care indică termeni editoriali: pag. — figura — figura. f. — maschile — masculin. — prossimo passato — trecutul apropiat e. — chilogramo — chilogram Km. c a . — femminile — feminin. E. — era nostra — era noastră a e.n. — volume — volum. cong. — articolo — articol. — corrente mese — luna curentă p. avv. PCR — Partito Comunista Romeno — Partidul Comunist Român PCI — Partito Comunista Italiano — Partidul Comunist Italian ONU — Organizzazione /V'azioni Unite — Organizaţia Naţiunilor Unite CGE — Compagnia Generale di Elletricità — Compania Generală de Electricitate CIO — Comitato Internazionale Olimpico — Comitetul Olimpic In­ ternaţional FIAT —Fabbrica Italiana Automobili Torino — Fabrica Italiană de Maşini.s. — capitolo — capitol. un partid etc. — ante era nostra — înainte de era noastră M. voi. ind. esempio — exemplu.n. ecc. art. — prossimo venturo — viitorul apropiat p. p. Sigle Siglele sînt abrevierile rezultate din iniţialele mai multor cuvinte care indică o instituţie. es. N. — numero — număr D. — manoscritto — manuscris. — vedi sopra — vezi sus. Termenii gramaticali uzuali: m. — Medio Evo — Evul Mediu Kg'. — congiunzione — conjuncţie.es. pass. cap. — imperfetto — imperfect. — eccetera — şi aşa mai de­ parte. — avverbio — adverb. — participio passato — participiu trecut. congiuntivo — conjunctiv. un organism internaţional.s. agg. Torino CGIL — Confederazione Generale Italiana del Lavoro — Confederaţia Generală Italiană a Muncii RAI — Radio Audizioni Italiane — Radiodifuziunea Italiană 23 . — per esempio — de exemplu. m.B.B. — tonnellata — tonă No. — nota bene — — observă ! fig. — indicativo — indicativ.E. part. Abrevieri care indică noţiuni de timp şi cantitate.p. un organ central. o asociaţie. — chilometro — kilometru tomi. imp. C. sau imperativa — imperativ.y. — corrente anno — anul curent (în curs) c m . v.

h) vocalele unui hiat se despart în silabe diferite: e-ro-e — erou. im-pa-ra-re — a învăţa. a-scol-ta-re — a asculta. f) diftongii şi triftongii nu se pot despărţi. con-so-n&n-te — consoană. o singură silabă cu vocala următoare : di-sţia-ce-re — neplăcere. d) grupul s -f. com-pa-gna — tovarăşă. folosirea articolului şi a prepoziţiei articulate fără eliziune (allo albergo — la hotel. abateri de la regulile amin­ tite. ma-gro — slab . ca şi-n limba română. c) consoanele 1. Y&t-mo-sfe-ra — atmosfera. &1-CU-TÌO — v r e u n . ae-qna — apă. cum ar fi: apostrof la sfîrşit de rînd. se observă uneori. se ţine seama de următoarele re­ guli : a) fiecare consoană formează o silabă cu vocala următoare: sa-lu-te— sănătate. Se reco­ mandă evitarea acestor greşeli. g) de asemeni nu se pot despărţi formînd o silabă unică grupurile consonantice: gn. deci des­ părţirea se face astfel: del-Va\4i-c-vo — al elevului. po-e-ta — poet. at-ira-ver-so — prin. nel-Fe-ser-ci-to — in armată. m. inclusiv grupul consonantic cq al-li-e-co — elev. i) apostroful nu poate ramine izolat la sfîrşitul rîndului. di-a-fa-no — diafan . e) dublele aparţin unor silabe diverse. r urmate de o altă consoană formează o silabă cu vocala precedentă: car-ne — carne. miei — ai mei. sce. a -ros-si-re — a roşi. mai ales cînd aceasta se impune la sfîrşit de rînd. b) orice consoană urmată de 1 sau de r formează o silabă cu vo­ cala care urmează : eru-de-le — crud.). spre deose­ bire de limba română. buoi — boi . gli. . ei aparţin aceleiaşi silabe: uo-mo — om. ru-scd-lo — rîu . mai ales îu presa contemporană. mi-ni-stro — ministru. In ce priveşte despărţirea în silabe la capătul rîndului. a-tle-ta ~ atlet. fi-g\ia — fiică. x. pun-tua-le — punctual. sci: joe-see — peşte .consoană nu se desparte ci formează. n. pa-ro-la — cuvînt.Despărţirea cuvintelor în silabe § 16 Pentru a despărţi corect cuvintele în silabe.

Vandare — mersul etc. în care poziţia articolului este -enclitică. le case — case/e.MORFOLOGIE (MORFOLOGIA) ARTICOLUL L'ARTICOLO § 17 Articolul este categoria gramaticală care nu apare niciodată singură ci însoţeşte un substantiv sau un echivalent al acestuia. După funcţia sa gramaticală articolul este hotărlt (articolo determi­ nativo). Articolul se acordă întotdeauna în gen şi număr cu categoria gra­ maticală pe care o determină. deierrninîndu-i genul şi numărul: il lavoro — munca. ARTICOLUL HOTARÎT Formele articolului hotărît § 18 Genul Singular IL Masculin LO L' LA Feminin L' LE Plural I GLI 25 . l'esempio — exemplul. nehotărit (articolo indeterminativo) şi partitiv (articolo partitivo). il perché — cauza. Spre deosebire de limba română. în limba italiană articolul este proclitic şi apare ca un cuvînt independent: la camera — camera. Vutile — utilul. gli uomini — oa­ menii. el fiind alipit substantivului.

Articolele Io şi gli se folosesc înaintea substantivelor mascu­ line singular şi plural care încep cu: s impur *. gli spazi — spaţiile. i piatti — farfuriile . lo zoccolo — sabotili (încălţămintea) . spavento spaimă. la ricerca — cercetarea. NOTĂ: Articolele Io şi la în faţa substantivelor masculine şi feminine la singular seapostrofează. gli iutifici — fabricile de iută. 26 . i urmat de vocală: lo spazio — spaţiul. il piatto — farfuria. gli ingegneri — inginerii. gli scultori — sculptorii . gn. le vie — stră­ zile . gn. l'onda — valul. gli gnocchi — găluştele. gli psicologi -. E.. pronume) : lo scolaro — şcolarul. lo xilofono — xi­ lofonul. D. pn. gli esami — examenele. gli italiani — italienii . gli gnomi — spiri duşii. gli zii — unchii . sgorbio — pată de cearnelă. gli zoccoli — saboţii . lo psicologo — psihologul. x. pn. l'università — universitatea^ le università — universităţile. y. adjec­ tiv. lo pneitmococco— pneumococul. lo iutificio — fabrica de iută. Articolele 1' şi gli se folosesc înaintea substantivelor masculine singular şi plural care încep cu vocală: l'albergo — hotelul. z. gli yogurt — iaur­ turile . Eliziunea nu se recomandă însă la plural chiar dacă vocalele care se întîlnesc sînt identice (v. § 12): Vitaliano — italianul. l'esame — exa­ menul. dar il tuo amico . gli xilofoni — xilofoanele. Articolele 1' şi le se folosesc înaintea substantivelor femininesingular şi plural care încep cu vocală: l'azione — acţiunea. la scienza — ştiinţa. le erbe — ierburile. ii Yestito — rochia.psihologii. lo zio — unchiul . i urmat de vocală): il libro — cartea. gli alberghi — hotelurile . il quartiere — cartierul. le onde — valurile. l'erba — iarbă. dar il piccolo scolara — micul şcolar . Articolele ii şi i se folosesc în faţa substantivelor de genul mas­ culin la singular şi respectiv plural care încep cu o consoană (exceptînd s impur *. lo iugoslavo — iugoslavul. i vestiti — rochiile. A.. le scienze — ştiinţele .. dar i migliori ingegneri — cei mai buni ingineri. B. i libri — cărţile . le azioni — ac­ ţiunile. i quartieri — cartierele . x. Vinglese — englezul. lo scultore — sculp­ torul. lo yogurt — iaurtul. gli inglesi — englezii . le ricerche — cercetările. Articolele la şi le se folosesc în faţa substantivelor femininesingular şi plural care încep cu o consoană: la \ia — strada. lo gnomo — spiriduşul. lo gnocco — găluşca. glipneumococchi— pneumococii . z. gli iugoslavi — iugoslavii . * S impur este ş urmat de consoană: studente — student. ps. y. verb.§ 19 Folosirea uneia sau alteia dintre formele articolului depinde întotdeauna de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (substantiv. l'amico — prietenul. C. ps.

davanti al­ l'entrata del palazzo — în faţa intrării blocului. su. negli ospedali dai inalati — în spitale la bolnavi.relieful ţărilor vecine. si parla sul contributo della letteratura — se vorbeşte despre contribuţia literaturii. coli' anima — cu sufletul. adică în funcţie de iniţiala cuvîntului pe care-1 precedă (v. fiind categoria gramaticală cea mai frecvent întâlnită în frază. Principalele prepoziţii care se unesc cu articolele hotărîte la sin­ gular şi plural sînt di. § 19): il colore della tovaglia — culoarea feţei de masă. ii del al dai nel sul pi. in. la della alla dalla nella sulla pi­ le delle alle dalle nelle sulle r dell' all' dall' nell' sul!' di a da in su Prepoziţiile articulate se folosesc după aceleaşi reguli ca şi arti­ colul hotărît. Ea se formează din unirea articolului hotărît al unui substantiv precedat de o prepoziţie. coi sînt forme frecvent întîlnite: col tempo — cu timpul. coi ragazzi — cu băieţii. Prepoziţia con se poate uni şi ea cu articolul hotărît: col. Io dello allo dallo nello sullo Pi­ gli degli agli dagli negli sugli masculin feminin sing. colla. 27 . a i i ristoranti = ai ristoranti — la restaurante . le scoperte degli scienziati — descoperirile oamenilor de ştiinţă. fem inin sing.Prepoziţiile articulate § 20 Prepoziţia articulată este o caracteristică a limbii italiene. Tendinţa limbii contemporane este însă de a folosi prepoziţia con separat de articol. da -j.l'aeroporto = dall'aeroporto — (de) la aeroport. a. Formele prepoziţiilor articulate § 21 Articol masculin Prepoziţie sing. i dei ai dai nei sui sing. il rilievo dei paesi vicini ~. nel centro della città — în centrul oraşului. visita allo zoo — vizită la grădina zoologică. da. cu aceasta: di -f la cucina = della cucina — (a) bucătă­ riei : despre bucătărie .

Formele articolului nehotărît § 23 Genul Masculin Singular un uno una un' Plural dei degli delle Feminin § 24 Criteriul de alegere a formei corecte a articolului nehotărît este identic cu cel al întrebuinţării articolului hotărît: prima literă a cuvîntului pe care-1 precedă. da le. dalle. A. singular. Articolul nehotărît uno se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. un documento — un act. 28 . un esercito — o armată. allo. articolul nehotărît (l'articolo indeterminativo) îl indică doar din mulţimea substantivelor de acelaşi fel. ps. un piccolo strumento — un instrument mic. pn. a\ co' în loc de nei. a Io. fie în forme apostrofate: ne'. un noto artista — un artist cunoscut. uu grande scrittore — un mare scriitor. care încep cu o consoană (în afară de s impur.Prepoziţia per nu se articulează. NOTĂ: în textele literare vechi prepoziţiile articulate apar fie în forme separate: de la. care încep cu s impur. Ca poziţie articolul nehotărît este proclitic ca şi în limba română. Articolul nehotărît un se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine. i + vocală) sau cu o vocala: un caffè — o cafea. z gn. iar forme ca pel pentru per ii sau pei pentru per i sînt foarte vechi. y. fără a-1 determina. gn. coi. ARTICOLUL NEHOTĂRÎT § 22 Spre deosebire de articolul hotărît care determină cu precizie un substantiv. un beli''appartamento — un apartament frumos. x. pn. în loc de della. de'. z. dei. ps. B. singular. un aereo — un avion. ai.

Pentru pluralul articolului nehotărît feminin există forma delle folosită pentru toate substantivele (sau adjectivele) : delle donne — (nişte) femei. care încep cu o vocală: uri ape — o albină. delle operaie — (nişte) muncitoare. uno yacht — un iaht. un' assemblea — o adunare. dei compagni — (nişte) to­ varăşi. degli eleganti stivali — (nişte) cizme elegante.X. gn. un ghiozdan . z.vocală: nno spazio — un spaţiu. NOTĂ: Se va acorda o atenţie deosebită ortografiei corecte a articolului nehotărît singular care precedă substantive care încep cu o vocală: — masculinul un nu se va scrie niciodată cu apostrof deoarece este format prin apocoparea (v. Forma feminină a articolului nehotărît una se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine la singular care încep cu o -consoană: una contrada — un ţinut. Substituirea este recomandată mai ales cînd 23 . una strana notizia — o veste ciudată. ps. degli xilofoni — (nişte) xilofoane. uno iugoslavo — un iugoslav. pn. dei braci figli — (nişte) copii cuminţi. y. un autista — un şofer. Pentru substantivele cu aceeaşi formă pentru ambele genuri. uno pneum ococco — un pneumococ. y. §. de la forma una: uno impressione — un' impressione — o impresie. uno psichiatra — un psihiatru. i 4. una bella storia — o poveste frumoasă. degli psicanalisti — (nişte) psihanalişti. x. alcune — unele (v. un'eroica lotta — o luptă eroică. i -f vocală) : dei limoni — (nişte) lămîi. § 13) formei uno: uno Aneddoto = un Aneddoto — o anecdotă. §36). delle buone amiche — (nişte) prietene bune. s impur. Forma degli se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau ad­ jectivelor) masculine care încep cu vocală. uno xilofonista — un xilofonist. — femininul un va fi întotdeauna însoţit de apostrof întrucît este format prin eliziune. prezenţa sau absenţa apostrofului este singura marcă a genului: un insegnante — un profesor. uno smisurato odio — o ură nemăsurată. x. y. degli gnocchi — (nişte) găluşte. Formele de plural ale prepoziţiei articulate di pot fi înlocuite uneori cu adjectivele nehotărîte alcuni — unii. 1. pn. 2. degli yak — (nişte) iaci. se foloseşte prepoziţia di combinată cu articolul hotărît cerut de genul şi iniţiala substantivului (sau adjectivului) respectiv. singular. D. 107): Ho ammirato dei paesaggi — Ho ammirato alcuni paesaggi — Am admirat nişte (unele) privelişti. uno gnaulìo — un mieunat. 3. uno zaino — un rucsac.vocală: degli album — (nişte) albume. un 'insegnante — o profesoară. Forma un' a articolului nehotărît se întrebuinţează înaintea substantivelor (sau adjectivelor) feminine. i -f. ps. Pentru pluralul articolului nehotărît neexistînd forme proprii. un* autista — o şoferită (v. C. uri antica for­ tezza — o cetate veche. Forma dei se foloseşte înaintea substantivelor (sau adjectivelor) masculine care încep cu consoană (în afară de s impur. gn. degli iutifici — (nişte) fabrici de iută. z. degli zingari — (nişte) ţigani. una squadra — o echipă.

C. citeva. Pluralul articolului nehotărît tinde să dispară în limba modernă.dei. della. Sensul acestei categorii gramaticale este redat în limba română prin: nişte. B. Ho comperato mele e pere — Am cumpărat mere şi pere. Pentru a conferi o valoare nedeterminată unui plural nu se foloseşte nici articolul: Ho comperato una mela ed una pera. avea nişte pene albastre. Sublinierea unui contrast: Siete per noi degli amici e non dei nemici — Sînteţi pentru noi (nişte) prieteni şi nu (nişte) duşmani. ARTICOLIJL PARTITIV § 25 Articolul partitiv indică o parte dintr-un întreg sau o canti­ tate nedefinită şi se exprimă în limba italiană prin prepoziţia di + arti­ colul hotărît.— Te caută nişte prietene . dell'. Folosirea şi omiterea articolului partitiv § 26 I. Determinarea unui substantiv la nominativ cu funcţie de subiect: Ti cercano delle amiche. — Am cumpărat-un măr şi o pară. o cantitate oarecare: Mangio del pane — Manine puţina pîine. La singular un substantiv precedat de un articol partitiv are cu totul alt sens decît un substantiv precedat de articolul nehotărît: Voglio bere del vino — Vreau să beau nişte (puţin) vin. 30 . La plural sensul şi formele articolului partitiv se confundă cu cele ale articolului nehotărît : (del. dar Ho bevuto' un vino buono — Am băut un vin bun. delle) ambele indicînd o cantitate nedefinită: Compra dei dolci — Cumpără (nişte) prăjituri . Per raggiungere V'ideale ci vuole dello sforzo — Pentru a-ţi atinge idealul este nevoie de efort: Ho visto dei film italiani — Am văzut cîteva filme italiene. degli. Ho scelto dei fiori rossi — Am ales nişte flori roşii. puţin. Articolul partitiv se foloseşte pentru: A.substantivul este precedat şi de o altă prepoziţie: Ho parlato co» degli studenti. Determinarea unui substantiv în acuzativ cu funcţie de comple­ ment direct: Scrivo degli esercizi — Scriu nişte exerciţii. dello. Ho parlato con alcuni studenti — Am vorbit cu nişte studenţi. clţiva. L'uccello aveva delle penne azzurre — Pasărea.

Folosirea şi omiterea articolului § 27 Folosirea şi omiterea articolului hotărît în limba italiană are multe reguli comune cu cele ale limbii române cînd. B. în propoziţii negative construite mai ales cu né: Non avete uè amici. Folosirea şi omiterea articolului cu nume proprii A. -Ţinînd cont de această deosebire. nici bani. în cazul in care substantivele sînt precedate de: molto. più. Există însă şi frecvente cazuri de neconcordanţă în folosirea şi omiterea articolului. Regulile au un caracter orientativ. essere in cucina — a fi în bucătărie. Articolul partitiv se omite: A. C. spre exemplu. amintim unele reguli de folosire şi omitere ale articolului specifice limbii italiene. substantivul este articulat sau nearticulat în ambele limbi: nell' aula del­ l'Università — în aula Universităţii. substantivul articulat în italiană este nearticulat în română: Salgo dal tram -— Cobor din tramvai . il romanzo della Vigano — romanul scriitoarei Vigano. Lo faccio per alcuni amici — O fac pentru cîţiva prieteni : In ufficio ci sono più persone — în birou sînt mai multe persoane. cînd în română spre deosebire de italiană. Vado dal medico — Merg la doctor. 31 . substan­ tivul _este articulat: m aereo — cu avionul. Cu substantive precedate de altă prepoziţie: Si è unito a dei cattivi amici — Se va spune Si è unito a cattivi amici — S-a unit cu nişte prieteni răi. uneori forme fixe care nu pot fi încadrate în reguli generale. troppo. Nume proprii de persoană § 28 Se foloseşte articolul cu numele de familie (il cognome) care » indica: 1. grupîndu-le din motive didactice. personalităţi ale culturii italiene: Le novelle del Boccaccio — nu­ velele lui Boccaccio . sau invers. (l'estate — vara. abbastanza. pe lingă acestea pot apărea alte cazuri. II dizionario c'è sullo scaffale — Dicţionarul este pe raft. Prepoziţiile articulate se comportă după aceleaşi reguli ale folosirii şi omiterii articolelor. meno. andare a teatro — a merge la teatru. per alcuno: Lui raccontò molte vicende — îmi povesti multe întîmplări . după categoria substantivelor pe care le însoţesc. ne soldi — Nu aveţi nici prieteni.II.

Arriva donna Lucia — Soseşte donna Lucia. nume mitologice: La nascita di Venere — Naşterea lui Venus. Ho un Foscolo in pelle — Ani un volum de Foscolo legat în piele. Michelangelo Merisi fu soprannominato il Caravaggio — Michelangelo Merisi a fost poreclit Caravaggio. La prodezza di Stefano il Grande — Vitejia lui Ştefan cel Mare (în română articol adjectival) . 32 . Incontrò fra Cristoforo — îl întîlni pe călugărul Cristo­ foro . numele unei întregi familii. Diomede ed Ulisse idearono il cavallo troiano — Diomede şi Ulisse plănuiră calul troian. papa sau adjectivul santo: Parlatemi di don Giovanni — Vorbiţi-mi de don Giovanni.Iată-1 pe Carlo al meu ! A cele Ì feminine în limbaj familiar: Ci viene anche la Monica ? — Vine acolo şi Monica? b). il dramma di Shakespeare — Drama lui Shakespeare. — persoane obişnuite. sau pron .) Ecco il mio Carlo! . Mazzini. frate (fra ) . numele folosite cu sens metonimie: Il Modigliani che ho comprato— Ta­ bloul lui Modigliani pe care l-am cumpărat. Excepţii: Prenumele masculine însoţite de un determinativ (adj. 4. supranumele . Cînd numele se referă la bărbaţi se articulează foarte rar: E1 slato (il) Rossi a dirglielo — A fost Rossi cel care i-a spus-o. Garibaldi. Se foloseşte articolul şi cu denumirile unor opere de artă importante : La Traviata di Verdi — Traviata de Verdi: Il Mosè di Michelangelo c'è a Roma — Moise a lui Michelangelo se află la Roma: Ugo Foscolo è fautore dei Sepolcri — Ugo Foscolo este autorul Mormintelor: Ho ascoltato i Capricci di Niccolò Paganini — Am ascultat Capriciile lui Niccolò Paganini. 2. 3. Il monumento di papa Urbano Vili è in San Pietro — Monumentul papei Urbano al VHI-lea se află în (catedrala) Sfîntul Petru . Nu se foloseşte articolul cu: a) prenume (il nome): Il figlio di Paolo — fiul lui Paul. e. Botticelli şi numele unor personalităţi culturale străine: Mi piace tanto Mozart — îmi place mult Mozart. în aoest caz articolul marchează genul : Recita la Vincenzi — Interpre­ tează actriţa Vincenzi. In acest caz articolul se pune la plural: il governo dei Medici — Cîrmuirea familiei Mediei: Ci saranno anche gli Alberti — Va fi acolo şi familia Alberti. Parlo con Luisa — Vorbesc cu Luiza. 5. prenume precedate de substantivele : donna. numele unor domnitori.Excepţii: Verdi. don. mai ales cînd numele se referă Ia femei.

d) prenume însoţite de nume: L'incontro di Dante Alighieri con Beatrice Portinari — întîlnirea lui Dante Alighieri cu Beatrice Portinari. oceane. la Moldavia. regiuni. B. în Belgia. b) sînt precedate de prepoziţia in (nu şi de alte prepoziţii) cu condiţia ca numele geografice să fie feminine şi să nu aibă alţi deter­ minanţi : Recarsi in Francia. il Trasimeno. L'Aquila è il capoluogo degli Abruzzi — Oraşul Aquila este capitala regiunii Abruzzi. Nume proprii geografice § 29 Se articulează numele proprii geografice care indică: 1. NOTĂ: I Numele de oraşe şi insule mici se articulează cînd sînt însoţite de un determi­ nant: la soleggiata Capri — însorita insulă Capri. il Mediterraneo: il Mar Nero. la Soma antica — vechea Romă. 4. mări. state: l'Africa. VAia. I Carpazi. lacuri: l'Atlantico. la Spezia: Hai visi­ tato il Cairo? —Ai vizitat oraşul Cairo?. 33 . (Haga).Excepţii: Numele mitologice însoţite de un determinativ: La bella Venere (frumoasa Venus) . il Madagascar. Cipro. Le Alpi. il Caraiman. l'Europa. rîuri. continente. Il furbo Ulisse (şiretul Ulisse). i mo­ nasteri di Moldavia — mănăstirile Moldovei. Excepţii: il Cairo. Tornare da Bucarest — A se întoarce de la Bucureşti. în America. Excepţii: Numele geografice amintite omit articolul cînd: a) arată o specificare: Le città d'Italia — oraşele Italiei. nel Belgio — A locui în Lazio. Excepţie : Rîul Arno : Val d'Arno — Valea rîului Arno. la Sicilia. il Danubio. munţi. dar Abitare nel Lazio. deoarece numele geografice sînt masculine. Gli Appennini. 2. b) insule mici: Capri. Nu se articulează numele proprii geografice care indică: a) oraşe: Andare a Venezia — A merge la Venezia. Le Baleari. Malta: A Capri si può ammirare la Grotta Azzurra — La Capri se poate admira Peştera Albastră. insule mari: il Lazio. lanţuri muntoase: il Monviso. VAquila. in Americo — A se duce în Franţa. 3. l'Italia. la Romania.

nostro. suo. In acest caz locul articolului este între substantiv şi adjectiv. sorellastra . vostra sorella — sora voastră. tutto il tempo .nepotul lor. la mia giovane moglie .tiu vitreg. il loro padretatăl lor.scumpa t a l o r a . U n g a adjectivul posesiv: la tua cara sorella . verişoară. orice adjectiv posesiv care precedă un substantiv: il mio doveredatoria mea. cognato. tuo. A i t e situaţii de folosire a a r t i c o l u l u i hotărît § 31 în afara cazurilor arătate articolul hotărît însoţeşte de obicei: A.amîndouă mimile. il loro nipote . il nostro zione . la vostra vicenda .fraţii me!. suocera . ambedue le mani .f r a t e vitreg. cognata . entrambi i lati . tuo fra­ tello — fratele tău. matrigna .tinara mea soţie. Se vor articula numele de rudenie precedate de adjectivul posesia atunci cînd respectivele nume sînt: mQTr .Folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie precedate de adjectivul posesiv § 30 Nu se articulează următoarele substantive care indică grade de rudenie cînd sînt la singular şi precedate de adjectivele posesive (v § 94): mio. . patrigno . § \)+). cugina .văr.ambele parti. . figliastrafiică vitregă. entrambi. i suoi zii — unchii săi .cumnat. genero gnere . suocero. il nostro par­ talo Giovanni . . nuora .întâmplarea voastră (v. vostra figliastra sua la vostra figliastra . le vostre madri . Excepţii: . c u m n a t ă .socru.Mamma. adjectivele: ambedue. . soacră. nonna. babbo. tatăl Folosirea articolului ramine facultativă pentru următoarele nume de rudenie: cugino. tuo marito — soţul tău.fnca voastră vitrega. fratella­ stro .sora vitrega. Se va spune deci: suo genero sau il suo genero . vostro nipote — nepotul vostru. nonno: il suo babbo său. etc. suo padre — tatăl său.sora lor. 34 . . nostro figlio — fiul nostra. tutto.mamele voastre. b) precedate de adjectivul posesiv loro: la loro sorella .unchiul nostra (cel mare) .fratele nostru Giovanni. mia moglie — soţia mea. „„^tina d) forme diminutive sau augmentative: la mia nipotina .tot timpul. vostro (exceptînd loro): mia madre — marna mea. c) însoţite de un alt determinant (adjectiv sau substantiv) j j e .t a t ă Vitreg -figliastro .nora. la mia nonna — bunica mea. .gine­ rele său.nepoţica mea . il suo fratello minore. nostra zia — mătuşa noastră. B. fratele său mai mic. P lp a) la plural: i miei fratelli .mamă vitregă .

F. Alte cazuri în care articolul se omite §32 Alături de regulile arătate articolul se mai omite în următoa­ rele situaţii: 1. § 186) . I. exprimarea orelor şi a datei: Sono le otto — Este ora opt. 2. Ogni attimo è prezioso — Fiecare clipă este preţioasă. — El este medic. Agire eon coraggio — A acţiona cu curaj. dar în cazul unui alt determinant: Agire con il coraggio dell'onesto — A acţiona cu curajul celui cinstit. 35 . Cînd substantivul este precedat de: a) un adjectiv demonstrativ: Non dire questa bugia — Nu spune această minciună. e) . substantive cărora li se conferă o valoare distributivă: Lucia viene il sabato — Lucia vine in fiecare sîmbătă. în italiană se folosesc adesea substan­ tive eu articolul hotărît chiar fără alţi determinanţi: Scrivo l'indirizzo sulla busta — Scriu adresa pe plic. substantive al căror sens diferit este marcat doar de articol: da capo — de la început. II. anumite expresii: parlare sul serio — a vorbi serios. essere sui trenta — a avea 30 de ani. ii 12 maggio — ziua de 12 mai . — El este un medic bun . § 78. la dodicesima domanda — a douăsprezecea întrebare (v. sau o valoare demon­ strativă: entro il mese — în cursul acestei luni. il perché — cauza (v. 11 23 Agosto del 1944 — Ziua de 23 August a anului 1944. il fare — acţiunea. Cînd substantivul are valoare de: a) nume predicativ. fără alt determinant: Sbagliare senza voglia— A greşi fără voie. numeralul ordinal: il primo giorno di scuola — prima zi de şcoală. D. b) un adjectiv nehotărît: Ciascun uomo lavora — Fiecare om mun­ ceşte . superlativul relativ: il più bello — cel mai frumos. orice parte de vorbire care se substantivează: l'andare—mersul. E. NOTĂ: Spre deosebire de limba română. dar în prezenţa unui alt determinant se va spune: Egli è un medico buono. le più oneste— cele mai cinstite (v. Mangio la frutta — Manine fructe. G. Quella rivista era italiana —. b) complement de mod.C. occorre del tempo — trebuie timp.Acea revistă era itali­ enească. § 68). dai capo — din cap . acesta neavînd un alt determinant : Egli è medico.

raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt. Ingresso — Intrare .. d) de vocativ: Forza ragazzi! — Curaj copii!. sentire. cînd are şi alt determinant . 6. vestito di seta — rochie de mătase. oraş maritim. rete da pesca — plasă de pescuit. amici cari — Socoteală deasă e frăţie aleasă . calitatea: uomo di cuore duro — om tare de inimă. este aşezat în lagună. Uscita — Ieşire. în unele expresii formate cu verbele avere. Regulile si cazurile enunţate nu pot deveni reguli rigide. mănuşile. dar se va spune: al mare — la mare. de capitole — Storia della letteratura romena — Istoria literaturii romàne . fiţi amabilă. pălăria şi plecă. prendere. allo stop. Cînd substantivul are funcţia de: a) apoziţie: Venezia. 3. în unele proverbe: Patti chiari. Prese sciarpa. 7. 5. este aşezat în lagună. culege furtună. sia gentile. scopul: sala da pranzo — sufragerie. dar cu alt determinant: Venezia. Signora. sentir pietà — a avea milă. . Chi semina vento. città maritima. în titluri de cărţi. b) atribut care indică materia: copertina di plastica — invelitoare de plastic . è sita nella laguna — Veneţia. — Doamnă. all' alt — la stop. Automobile Club Italiano — Clubul automobilistic italian .. 4. dare. Alături de acestea pot să apară şi alte situaţii. far capolino — a se ivi. dalla nonna — la bunica .guanti. la grande città maritima — Venezia marele oraş maritim.c) complement de loc: In montagna — la munte. Sintesi di chimica organica — Sinteză de chimie organică . Epilogo — Epilog . In enumerări: giorno e notte — zi şi noapte. dar vestito della miglior seta — rochie din cea mai bună mătase... ele au caracter orientativ şi de cele mai multe ori se bazează pe forme fixe specifice limbii italiene. in cima — în vîrf . fare. provare: aver paura — a-ţi fi frică. provar ribrezzo — a-ţi fi scîrbă. cappello e se ne andò — îşi luă şalul. Pe tăbliţe indicatoare: Piazza Esedra — Piaţa Esedra. 8.

ii clima — clima. la malattia — boala. Terminaţii specifice genului masculin: -o: V albero — pomul. ii lavoro — munca. la moto — motocicleta. lafratellanza — înfrăţirea . il gatto — pisica. Il quadro rappresentava il ritratto del nonno — Tabloul reprezenta portretul bunicului. Io scherzo — gluma. Lucia. acţiuni: la fuga — fuga. la radio — radioul. il tele­ gramma — telegrama. ii pilota — pilotul. 54). la biro — pixul. evenimente: il compleanno — ziua de naştere. Varcobaleno — curcubeul etc. la pecora — oaia.SUBSTANTIVUL IL NOME § 33 Substantivul este categoria gramaticală care denumeşte obiecte: la tavola — masa. il Capo­ danno— Anul Nou. Vottimismo — optimismul. ii sistema — sistemul. GENUL SUBSTANTIVELOR Genul substantivului după terminaţie § 3 4 A. il despota — 37 . — fiul. -ma. Excepţii: Substantive care deşi se termină în -o sint de genul feminin: la mano — mina. Genul poate fi stabilit fie după terminaţia. la saggezza — înţelepciunea. -ta: ii problema — problema. la quercia — stejarul . il sasso — piatra. în italiană substantivul are două genuri: masculin şi feminin. la foto — fotografia. fenomene ale naturii: la pioggia — ploaia. plante: il garofano — garoafa. Giovanni. ii tempo — timpul. stări fizice şi psihice: la bellezza — frumuseţea. Spre deosebire de limba română. poate fi substituită de pronume (vezi § 81) şi este flexibilă. la dinamo — dinamul. Il treno con cui partì il mio cugino Carlo era già sul terzo binario — Trenul cu care plecă vărul meu Carlo era deja pe linia a treia . il freddo — frigul. în care substantivul are trei genuri (masculin. Substantivul este o parte de vorbire principală care poate fi înso­ ţită de determinanţi ca articolul sau adjectivul (vezi § 17. la sarta — croitoreasa. fiinţe: il figlio. feminin şi neutru). fie după sensul substantivului. relaţii între subiecte: Vamicizia — prietenia.

il camion — camionul.. Il fienile era pieno zeppo — Fînarul era plin ochi. Excepţii: Sînt femmine substantivele: la capitale — capitala. II poema del poeta era un ve.ro programma letterario per i suoi seguaci — Poemul poetului era un adevărat program literar pentru urmaşii săi . il cognac — coniacul: Il tram ed il filobus sono mezzi di trasporto molto 38 . la morale — morala. Excepţii. lo stivale — cizma: Al numero 30 del viale c'era un ospedale — La numă­ rul 30 de pe bulevard era un spital . il lapis — creionul. il dolore — durerea. Il colore di quel fiore destava lo stupore di chi lo guardava — Culoarea acelei flori trezea uimirea celui care o privea.despotul . — rana. Vonore — onoarea. il vapore — aburul . la cambiale — poliţa . il canile — cuşca chnelui . -ale: Vanimale — animalul. ii capitale — capitalul. il nocchiere — cìrmaciul . -ile: il sedile — scaunul. il ditale — degetarul. Substantive de genul feminin : la matita — creionul. il segnale — semnalul. Quel brontolone mi mise il bastone tra le ruote — Morocănosul acela îmi puse beţe-n roate. II cameriere ci portò i caffè — Ospătarul ne aduse cafelele. Con il fucile in mano. Il suo favore diventò col tempo vero terrore — Favoarea sa deveni cu timpul adevărată teroare. la spi­ rale — spirala. Il suo padrone era un incorreggibile dormiglione — Stăpînul său era un somnoros incorigibil . Il nuovo locale del tribunale era moder­ nissimo — Noul local al tribunalului era foarte modem. il campanile — clopotniţa. l'album — albumul. lo sport — sportul. la finale — l'inala. ii pedale — pedala. Excepţie: la canzone — cântecul. La frattura della gamba fu un vero dramma per r atleta — Fractura piciorului a fost o adevărată dramă pentru atlet. -ere: il doganiere — vameşul. -ore: il calore — căldura. ia ferita. Il portiere della squadra alzò il bicchiere di Murano — Portarul echipei ridică paharul din cristal de Murano . -consoană: Vautobus — autobusul. il vigile attraversò il cortile — Cu puşca în mînă. gardianul traversă curtea . il gas — gazul. -one: il mattone — cărămida..il sapone — săpunul. lo scaffale — raftul. il bastione — bastionul .

il nonnulla — fleacul. la ragione — motivul. il medaglione — medalionul. ii duca — ducele. ii boia — călăul. judecata. il monarca — suveranul. la regione — regiunea. durata serii. Vomissione — omiterea. -aggine. Ci confessò sinceramente la sua opinione sulla riunione — Ne mărturisi sincer părerea sa despre reuniune. la via — strada. la ver­ tigine — ameţeala. -ione. Excepţii: Substantive masculine în -ione: il rione — raionul il bastione — bastionul. -i. ii papa — papa. l'avarizia — zgîrcenia. la serata — serata. la sintesi — sinteza. la diagnosi — diagnosticul. -uggine: la sfacciataggine — neobrăzarea. la donna — femeia. Renata era la figlia della mia maestra — Renata era fiica învăţătoarei mele . Pestasi — extazul. la crisi — criza. la lettura — lectura. la questione — chestiunea. la metamorfosi — metamorfoza. la ruggine — rugina: La sua testardaggine è la prova della stupidaggine — încăpăţînarea sa este dovada prostiei. Substantive masculine în -a: il collega — colegul. la schioppettata— împuşcătura: E' andata a zonzo per tutta la mattinata — A hoinărit toată dimineaţa . la gomitata — lovitura cu cotul. La cima della montagna era tutta di pietra — Vîrful muntelui era în întregime de piatră . Vallenaitiee — antrenoarea: L'autrice del­ l'„Edera" è la scrittrice Grazia Deledda — Autoarea romanului „Iedera" este scriitoarea Grazia Deledda . la televisione — televi­ ziunea. Gli si riempì /'anima di gioia — I se umplu sufletul de bucurie. La direttrice dell'editrice è anch'essa un ottima scrittrice — Directoarea editurii este şi ea o foarte bună scriitoare. Excepţii. 39 . l'educatrice — educatoarea.comodi — Tramvaiul şi troleibuzul sînt mijloace de transport foarte comode . La tesi di laurea era una valorosa analisi della lirica pascoliana — Teza de diplomă era o valoroasă analiză a liricii lui Pascoli. la /elione — lecţia: L'azione era una magnifica dimostrazione per la pace — Acţiunea era o măreaţă demonstraţie pentru pace . l'enfasi — emfaza. Era un film pubblicitario che presentava una partita di tennis — Era un film publicitar care prezenta o partidă de tenis. -igine. la lavatrice — maşina de spălat rufe. il padiglione — pavilionul. -trice : la pittrice — pictoriţa. la oasi — oaza: La Sua ipotesi è sbagliata — Ipoteza dumneavoastră este greşită . Terminaţii specifice genului feminin : -a : la terra — pămîntul. -ata: la pedata — lovitură de picior. B. Gli gettò negli occhi una manata di polvere — îi aruncă în ochi o mînă de praf. il vaglia — mandatul. l'aranciata — oranjada.

copista. la sete — setea. la merce — marfa. Le vivande sono saporite quando ci si mettono molti ingredienti — Mîncărurile sînt gustoase cînd se pun în ele multe ingre­ diente. il/la sindacalista — sindicalistul. la madre — mama. Pentru acest caz se recomandă verificarea genului cu dicţionarul italian-român. C. -cida: l'omicida — ucigaşul. l'utente — abo­ natul. la carne — carnea. şoferiţa. lo scultore — sculptorul. ii tramvai — tramvaiul. lo ente — instituţia. -ista: il/la pianista — pianistul. 1'omertà (f. dai Perussi— Marţea viitoare sîntem invitaţi la o cafea la familia Perussi . -ente: il/la mittente — expeditorul. expeditoarea. 4. -e: il paese — ţara. la schiavitù —sclavia. 13) ii bambù — bambusul. il/la cojoista — copistul.) — cîrdăşia. şi mase.) : Il presente dell'indicativo è il più usato tempo — Prezentul indicativ este cel mai folosit timp . l'arte — arta: Il fiume Po sorge dal monte Monviso — Rìul Pad izvorăşte din muntele Monviso . Il martedì prossimo siamo invitati ad u n calìe. il paltò — paltonul. Există terminaţii nespecifice care pot indica atît genul masculin şi cit şi genul feminin. 40 . la citth — oraşul. il/la matricida — ucigaş. il latte — laptele. l'autista — şoferul. ucigaşă de mamă: Il fratricida fu condannato a dieci anni di ergastolo — Ucigaşul (de frate) a fost condamnat la 10 ani de ocnă . 69).Excepţii: Substantive masculine în -i: ii di — ziua. abonata. sindicalista: il/la comunista — comunistul. ucigaşa. la sorgente — izvo­ rul. la patente — certificatul. — ultima vocală accentuată (parole tronche. la gioventù — tineretul. ii mare — marea. „La rete" è un nome di genere femminile — „Plasa" e u n substantiv de gen feminin . ii giovedi — joia. La suicida era affetta da una crisi depressiva — Sinucigaşa suferise o criză depresivă. il padre — tatăl. fiinţa . la pecchia inserviente —bătrîna îngrijitoare (vezi § 3 6 . vezi § 11. Introduse la chiave nella serratura — Introduse cheia în broască. Terminaţii comune ambelor genuri il brindisi — toastul. comunista: II turista e la turista erano dell''Italia — Turistul şi turista erau din Italia. il/la parente — ruda (f em. permisul. il caucciù — cauciucul. L'onestà e la bontà sono le maggiori virtù di questa donna— Cinstea şi bunătatea sînt cele mai de seamă virtuţi ale acestei femei. 2?' un piacere ammirare il mobile din stile fiorentino — E o plăcere să admiri mobila în stil florentin . Pentru aceste substantive genul este marcat doar de articol şi acor­ dul determinanţilor: il vecchio inserviente — bătrînul îngrijitor. pianista.

Grupînd substantive cu acelaşi înţeles se constată adesea că au şi acelaşi gen gramatical. în general. 41 . Vittorio: Il nonno era sorretto dal suo nipote Carlo — Bunicul era sprijinit d e nepotul său Carlo.. il sabato — sîmbăta: Il giovedì prossimo partiremo in campagna — Joia următoare vom pleca la ţ a r ă . — ziua lui. ii medico — medicul. Acordul determinanţilor acestor substan­ tive se face la feminin: La nostra. este singura zi a săptămînii de gen feminin. : l'aprile scorso — aprilie trecut. il fanciullo — copilul. NOTĂ: Pentru substantivele care indică lunile anului şi zilele săptămînii articolul hotărît se foloseşte numai cînd acestea sînt însoţite de alţi determinanţi: Abbiamo lunedì lezione d'italiano — Avem luni lecţia de italiană. . împărţirea de faţă are sens orien­ tativ pentru stabilirea genului substantivelor după înţeles şi prezintă multe excepţii. Quel bambino dall'udito perfetto diventò il grande violinista e compositore Niccolò Paganini — Acel copil cu auzul perfect deveni marele violonist şi compozitor Niccolò Paganini. — luna lui . la sentinella — sen­ tinela. la guida — ghidul.Genul substantivelor după înţeles § 35 Genul substantivelor poate fi stabilit. Ci avevano invitati per lo scorso mercoledì — Ne invitaseră pentru mier­ curea trecută. L'assemblea generale avrà luogo nel mezzo del febbraio — Adu­ narea generală va avea loc la mijlocul lui februarie. il cavallo — calul. . la reduta — recrutul. lo scolaro — şcolarul. . . Excepţii: Substantive feminine care denumesc persoane de sex masculin: la spia — spionul. guida a Firenze fu un professore di storia dellarte — Ghidul nostru la Florenţa a fost un profesor de istoria artei. — zilele săptămînii.. A. . — lunile anului deoarece se subînţelege substantivul masculin ii mese di. il freddo dicembre — frigurosul decembrie. Sînt de gen masculin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex masculin: il padre — tatăl.. il lunedì — lunea. dar: II primo lunedì dell'ottobre faremo il lavoro scritto: Prima luni din octombrie vom da lucrare scrisă. Marco. subinţelegîndu-se il giorno di.: îl venerdì — vinerea. Excepţie: La domenica — duminica. şi după înţelesul acestora. il fiorito maggio — înfloritul mai : Nel caldo agosto saremo già al mare — In calda lună august vom fi deja la mare .

è situata non molto lontana dal di Garda e dall'Iseo — Brescia. Vovest — vestul. assunto una patina scura — Bronzul statuii căpătase o patină închisă: Anelli d'oro. Dal Mediterraneo per lo stretto dì Gibilterra si giunge nell'Atlantico — Din Marea Mediterană prin strîmtoarea Gibraltar se ajunge în Oceanul Atlantic. lo Ionio — Marea Ionică. il Volga — Volga. Excepţii. Il Danubio sfocia per tre bracci nel Mar Nero — Dunărea se varsă prin trei braţe în Marea Neagră . il Trasimeno — lacul Trasimeno. oceane: il Como — lacul Como. — lacuri. r • : . le Medo. il Tirreno — Marea Tireniană. Valbicocco — caisul. [ — puncte cardinale: ii nord — nordul. | Excepţii: la quercia.. riuri. la Neva — Neva. La Senna — Sena. è situata nel cuore degli Abruzzi — Sulmona.— arbori. — munţi. la Sava — Sava. antica città. il salice — salcia. la palma — palmierul. lo Stromboli — Vulcanul Stromboli. il gelso — dudul: Filari di alti pioppi fiancheggiavano la strada — Şiruri de plopi înalţi străjuiau drumul . il ciliegio — cireşul. — metale: il ferro — fierul. patria del poeta Ovidio. spilloni di platino riempivano lavetrina della gioielleria — Inele de aur. le Bolomiti — munţii Dolomiti.i nie — munţii Medonici. La terribile eruzione del Vesuvio del 79 ha distrutto Pompei ed Ercolano — Groaznica erupţie a Vezuviului din anul 79 a distrus oraşele Pompei şi Herculanum. il Po — Padul. 42 . l'Adriatico — Marea Adriatica. străvechi oraş. il mezzogiorno — miazăzi. broşe de platină umpleau vitrina bijuteriei. l'alluminio — aluminiul : Il bronzo della statua aveva. este situat nu prea departe de lacul di Garda şi lacul Iseo . patria poetului Ovidiu. la Bora — Dora. le Cevenne — munţii Ceveni. le Ande — munţii Anzi. il rame — arama. la vite — l viţa de vie. il Monte Bianco — Mont Blanc.. braccialetti d'argento. il cipresso —chiparosul. il Reno — Rinul. il pero — părul. gli Appennini — munţii Apenini. il Pacifico — Oceanul Pacific. este aşezată în centrul munţilor Abruzzi . Nel fruttetto tra meli e susini c'erano* alcuni cotogni — In livadă printre meri şi pruni erau cîţiva gutui. l'oriente — orientul: La Sicilia c'è nel sud dell'Italia — Sicilia se află în sudul Italiei . mări. il Tamigi — Tamisa. Excepţii: Le Alpi — munţii Alpi. i Pirenei — munţii Pirinei. Brescia. il piombo — plumbul. la Loira — Loara. — stejarul. i Carpazi — munţii Carpati: Sulmona. lo zinco — zincul. lanţuri muntoase: il Monviso — muntele Monviso.. Il settentrione è la più sviluppala parte d'Italia — Nordul este cea mai dezvoltată parte a Italiei. pomi fructiferi: l'abete — bradul. ia Brava — Drava. brăţări de argint.

il Paraguai — Paraguaiuì. il dattero— curmala. era invece la sarta — Credeam că era sora mea. VUngheria — Ungaria. zmeurul . il mezzosoprano — mezzo -soprana. delle pere. la ciliegia — cireaşă: La noce di cocco è il grosso fratto di una pianta tropicale — Nuca de cocos este fructul mare a unei plante tropi-cale. Excepţii: Substantive masculine care indică persoane de sex feminin: ii soprano — soprana. il Portogallo—Por­ tugalia. la nocciola — aluna. Italia şi Grecia sînt cele trei pe­ ninsule care înaintează în Marea Mediterană. l'uliva — măslina. la Francia — Franţa. il Nepal — Nepalul. Acordul determinanţilor acestor substantive I se face la masculin: Aida era interpretata da un soprano romeno ! mentre Amneris da un mezzosoprano italiano — Aida era interpretată ! de o soprană româncă iar Amneris de o mezzo-soprană italiană. Excepţii : il fico — smochina. il contralto— contraltìsta. coacăzul.B. Vananasso—ananasul. Maria. il Canada — Canada. Stefania: Dubbilo che si tratti di mia figlia — Mă îndoiesc că este vorba de fiica mea . la Cecoslovacchia —Ceho­ slovacia. il Congo — Congo. l'Egitto — Egiptul. VInghilterra — Anglia. il limone —lămîia. la leonessa — leoaica. l'uva — strugurii. Vamica — prietena. delle arance. lo Za'mbese—:Zambezi. • il mirtillo — afina. la Svizzera — Elveţia: VArgentina — Argentina. Credevo che fosse mia sorella. dar şi smochinul . Sînt de genul feminin substantivele care denumesc: — fiinţe de sex feminin: la madre — mama. toate în bucăţele. Excepţii: Il Belgio — Belgia. 43 . il ribes — coacăza. VAustralia — Australia. a fost însă croitoreasa. la pesca — piersica. afinul . la Cina —China: Il grande impero romano si estese in tutta l'Europa occupando perfino il nord dell'Africa — Marele imperiu roman se întinse în toată Europa ocupînd chiar şi nordul Africii . il Brasile — Brazilia. la gallina — găina. la poetessa — poeta. lămîiul : il lampone — zmeura. pere. — fructe: la mela — mărul. la Romania — România. ia suocera — soacra. il Perù — Peru. il Cile — Chile. La Spagna. il Giappone— Japonia. portocale. tutte a pezzetti — Puse in salata de fructe vişine. l'albicocca — caisa. la fanciulla — copila. la nutrice — doica. — continente. la susina—pruna. Mise nella macedonia delle viscide. l'Italia [e la Grecia sono le tre penisole che avanzano nel Mediterraneo — Spania. La zia di sua moglie si chiamava Sandra — Mătuşa soţiei sale se numea Sandra. ţări: VAmerica — America.

Le vigne della Dobrugia sono rinomate — Viile Dobrogei sînt renumite. connette lo studio della chimica a quello della biologia — Biochimia. la Transilvania — Transilvania: Milano è il capoluogo della Lombardia — Milano este capitala Lombardiei . la Firenze trecentesca. la filologia — filologia. L'Elba è sopracchiamata Visola degli ippocampi — Elba este supranumită insula căluţilor de mare . l'antico Deh — stră­ vechiul Delos. 44 . il Veneto — regiunea Veneto. Bologna" — Am vizitat oraşul industrial Torino şi „erudita Bologna" . la storia — istoria. Vanatomia — anatomia. ştiinţă inter­ disciplinare. il Lazio — regiunea Laţiu. Pietroburgo — Petersburg. la Corsica — Corsica. la matematica — mate­ matica. la sudica Palermo— sudicul Palermo . — oraşe: la soleggiata Napoli — însoritul Napoli . în ce priveşte folosirea articolului cu aceste substantive a se vedea § 29. uneşte studiul chimiei cu cel al biologiei . il Trieste — Triestul.— regiuni: la Liguria — Liguria. discipline: la filosofia — filozofia. scienza interdisciplinaria. la Moldavia — Moldova. il celebre Lesbo — celebra Lesbos. | Excepţii: Il Piemonte — Piemontul. La Sardegna è Visola natia di Antonio Gramsci — Sardinia este insula natală a lui Antonio Gramsci. acord să se pună în evidenţă genul gramatical. La bella Capri — Frumoasa insula Capri . Excepţii: Il Madagascar — Madagascarul. la Calabria — Calabria. — ştiinţe. — Florenţa secolului al XlV-lea . la famosa Pisa — renumita Pisă . — insule: la Sicilia — Sicilia. Velettrotecnica — electrotehnica: La biochimica. la Malta — Malta . la nuova e moderna Bucarest—Noul şi modernul Bucu­ reşti . La scienza applicata che mira a riprodurre le operazioni del cervello umano in complessi mecca* Denumirile de oraşe şi insule au fost însoţite de determinanţi pentru ca prin. il Trentino AltoAdige — regiunea Trentino Alto Adige. il marmoreo Paro — Păros cea de marmură. la psicologia — psiho­ logia. la botanica — botanica. la Toscana — Toscana. Conosci i monumenti della Boma barocca? — Cunoşti monumentele din Roma barocă ? Excepţii: il Cairo — Cairo. il nordico Oslo * — nordicul Oslo. La culla della civiltà e cultura italiana rimane per sempre la Toscana — Leagănul civilizaţiei şi culturii italiene ramine pentru totdeauna Toscana. Abbiamo visitato la Torino industriale e la „dotta.

fie la formarea substantivelor feminine prin diferite procedee. la mosca femmina — musca (femelă). pentru a le distinge genul. morfologia şi sintaxa sînt părţi ale gramaticii. 2. la morfologia e la sintassi sono parti della grammatica — Fonetica. Exemplele care urmează oferă cîteva modele. Din aceeaşi categorie fac parte şi unele substantive care denu­ mesc animale şi au o singură formă pentru ambele genuri (în italiană se numesc nomi promiscui) care nu indică genul biologic respectiv. — Au fost odată un vrăjitor şi o vrăjitoare . La fonetica. § 37 In limba italiană. la consorte — consoarta. în acest caz articolul. ii corvo — corbul. la mamma — mama. Cerano una volta un mago ed una strega . Questo noto cantante romeno — Acest cunoscut cîntăreţ român . vor indica genul : il consorte — consortul. la pecora — oaia. ii farmacista — farmacistul. Aces­ tora. il montone — berbecul. 3. Il suo nipote Mario — Nepotul său Mario . In quella famiglia c'erano cinque bambini: tre maschi e due femmine — In acea familie existau cinci copii: trei băieţi şi două fete . se recurge fie la substantive care au forme total diferite pentru cele două genuri. cu caracter pur orientativ.nici o electtronici è la cibernetica — Ştiinţa aplicată care urmăreşte să reproducă operaţiile creierului omenesc în complexe mecanice sau elec­ tronice este cibernetica.li se asociază substantivele maschio — mascul. c)... il genero — ginerele. sau alţi determinanţi ai substantivului. de felul în care se poate forma femininul substantivelor. l'autista — şoferul sau şoferiţa. Există o categorie de substantive care au forme identice pentru ambele genuri.. Genurile unor substantive se identifică uşor prin formele total diferite ale substantivelor pentru cele două genuri: îl babbo—tata. la farmacista — farmacista . femmina — femelă: la mosca maschio — musca (mascul). 45 ..pentru selectarea şi folosirea corectă a genului substantivului. la nuora — nora. il leopardo — leopardul. lo scarafaggio — gîndacul. - Observaţii asupra genului substantivelor § 3(5 1. (vezi § 37. Formarea femininului substantivelor . La bella cantante italiana — Frumoasa cîntăreaţă italiană (vezi § 27). Excepţie: il diritto — dreptul. La sua nipote Irina — Nepoata sa Irina .

il pittore — pictorul. B. la pittrice — pictoriţa: Il direttore della scuola era anche un ottimo educatore — Direc­ torul şcolii era şi un foarte bun educator. II giovane* che vedi è il solo erede della famiglia — Tînărul pe care-I vezi este singurul 46 . -o. la dottoressa — doctor (titlul ştiinţific). L'eroina del rac­ conto era Giuseppina — Eroina povestirii era Giusepina. lo scrittore — scriitorul. Citeva dintre substantivele terminate la masculin in -o. Giovanna — Ioana. la signora — doamna. procedeele prin care se obţin substantivele feminine sînt : înlocuirea terminaţiei masculine a substantivului cu un sufix specific genului feminin sau înlocuirea articolului respectiv. Unele substantive terminate la masculin în -tore formează femini­ nul cu sufixul -trice. la padrona — stăpîna . il nipote — nepotul. Din această categorie fac parte: 1. Vavvocato — avocatul. formează femininul•-cu sufixul -essa. il signore — dom­ nul. Anumite substantive terminate la masculin în -e. Unele substantive au formă invariabilă pentru ambele genuri. la regina — regina: L'eroe del racconto era Giuseppe —Eroul povestirii era Giuseppe. l'attore — actorul. ii duca — ducele. Nell'ufficio della podestaressa entrarono [una medichessa ed una poetessa — In biroul primăriţei intrară o doctoriţă şi o poetă. -e formează femininul cu sufixul -ina: il gallo — cocoşul. -i. la studentessa — studenta. formează femininul în -a. le nipoti — nepoatele . pi. — muncitoarea . -e. la dogaressa — soţia dogelui. la duchessa — ducesa: Nell'ufficio del podestà entrarono un medico ed un poeta — In biroul primarului intrară un medio şi un poet. Substantivele terminate în -e. doctoriţa. La direttrice della scuola eraanche un'ottima educatrice — Directoarea şcolii era şi o foarte bună educatoare. il padrone — stăpînul. la leo «essa — leoaica : ii doge — dogele. i nipoti — nepoţii. Carlo — Carla.. Renata è la figlia della mia maestra— Renata este fiica învăţătoarei mele. NOTĂ: Femininul substantivului il difensore — apărătorul este la diîenditrice — apărătoarea iar al substantivului il possessore — posesorul este la posseditriee — posesoarea. A. Renato è il figlio del mio maestro — Renato este fiul învăţătorului meu . Giovanni — Ion. la bambina — fetiţa. Vavvocatessa — avo­ cata. V attrice — actriţa. la nipote — nepoata. în general. lo zar — ţarul. l'operaia. la zarina — ţarina. il re — regele. il dottore — doctorul.Deoarece ele nu constituie reguli rigide se recomandă verificarea cu dic­ ţionarul a formelor de feminin nou create. care au genul marcat numai de articol atît la singular cît şi la plural: sg. la gallimi — găina . -a. lo studente — studentul. il bambino — copilul. la scrittrice — scriitoarea. il leone —leul. Voperaio — muncitorul. Unele substantive terminate la masculin în -o.

Quella farmacista è anche una nota atleta — Acea farmacistă este şi o cunoscută atletă . la pianista. la vacca — vaca . (vezi § 36) a u numai o singură formă fie feminină: la scimmia — maimuţa. la nuora — nora. au forme lexicale total diferite pentru cele două genuri: il babbo — tatăl. Unele substantive caro indică nume de animale. la pecora — oaia. la volpe femmina — vulpea. sau il maschio della lucertola — sopirla mascul. Substantivele terminale în: -a. la volpe — 'vulpea. că şi în limba română. fie masculină: il topo — şoarecele. la suicida — sinucigaşa . Sul filo di telegrafo cinguettava una rondine maschio — Pe firul de telegraf ciripea un rîndunel. il luccio — ştiuca. Upianista — pianistul. Il loro fratello è il marito di Luciana — Fratele lor •este soţul Lucianei . le patriote — patrioatele . pentru evitarea confuziei se adaugă respectivelor substantive cuvintele: maschio — mascul şi femmina — femelă: la volpe maschio — vulpoiul. i suicidi — sinucigaşii. il serpente maschio — şarpele. Venere era la dea della bellezza — Venus era zeiţa frumuseţii. Unele substantive au formă identică dar înţeles complet diferit la cele două genuri: 47 . Sul filo di telegrafo cinguettava •una rondine — Pe firul de telegraf ciripea o rândunică . è anche un noto atleta — Acel farmacist este şi un cunoscut atlet. le suicide — sinucigaşele .suicida — sinucigaşul. la rondine — rîndunica. il serpente fem­ mina — şerpoaica. il maschio — bărbatul. corespunde genului natural. La capra era al pascolo—Capra era la păşune. Unele substantive. care indică nume de animale.sono i soli eredi della famiglia — Tinerii pe care-i vezi sînt singurii artoştenitori ai familiei . C. păsări. — patriotul. la mamma — m a m a . -cida care au marcat genul la singular de articol.moştenitor al familiei . 2. -ista. D. il montone — berbecul. il bue — boul. i pianisti — pianiştii. la patriota — patriota. la femmina — femeia. Quei farmacisti sono anche noti atleti — Acei farmacişti sînt şi atleţi cunoscuţi . I giovani che vedi . Quel farmacista. Quelle farmaciste sono anche note atlete —Acele farmaciste sînt şi atlete cunoscute. întrucît nu întotdeauna genul gramatical al substantivului. Apollo era il dio della bellezza — Apollo era zeul frumuseţii . il genero — ginerele. la femmina del luccio — ştiuca femelă . — pianista . i patrioti — patrioţii. La giocane che vedi è la sola erede della famiglia — Tînăra pe care o vezi este singura moştenitoare a familiei. La loro sorella è la moglie di Luciano — Sora lui este soţia lui Luciano . iar la plural de articol şi terminaţiile specifice genurilor respective: ii patriota. Substantive cu înţeles diferit la masculin şi feminin § 38 1. Le giovani che vedi sono le sole eredi della famiglia— Tinerele pe care le vezi sînt singurele moştenitoare ale familiei. îl tordo — sturzul. le pianiste—pianistele: ii . 11 becco era al pascolo — Ţapul era la păşune .

ciocul il modo — felul.escala il lappo -.plăcinta moda.dopul il porto —. specifice genului şi sens complet diferit. modul • il collo — gitul Feminin busta. Sebbene affetto da una grave malattia. haină il baleno -— fulgerul il razzo — racheta il manico — minerul il pizzo — dantela. .Masculin il il il il il il fine — scopul fronte — frontul radio — radium (chim.barba il costo — costui il pianto . Masculin il busto -. Il tribuno salì sulla tribuna per fare un discorso — Tribunul se urcă la tribună pentru 48 . Alte substantive au terminaţii diferite.bustul il mento -. 2. — plicul menta. Non faceva più nessun moto — Nu mai făcea nici o mişcare . Il suo strumento è sopracchiamato „la trombetta dorata1' — Instrumentul său este supranumit „trompeta de aur" .portul il tasso — bursucul. La morale della favola era: „Tra il dire ed il fare c'è di mezzo il mare" — Morala fabulei era: „între a spune şi a face este o diferenţă mare". il suo morale era elevato — Deşi lovit de o boală gravă.lovitura lo scalo -.) vaglia — mandatul poştal boa — şarpele boa camerata — camaradul la la la la la la Feminin fine — sfìrsitul fronte — fruntea radio — radioul vaglia — bravura boa — geamandura camerata — dormitorul comun Exemple: Nini Rosso è un noto trombetta — Nini Rosso este un cunoscut trompetist . La sua moto correva con 80 km/ora — Motocicleta sa fugea cu 80 km/oră . lipiciul la la la la la la la la la la la la la la Ia la Exemple: In un baraccone del circo si poteva vedere un mostro in mostra—într-o baracă a circului se putea vedea un monstru la expoziţie . — moda colla — cleiul. Eventualele confuzii pot fi cauzate de rădăcina comună a cuvîntului.plìnsul il colpo —.rasa manica — mînecă pizza —. nicovala il panno •— ţesătură. moralul său era ridicat .uşa tassa — taxa panna — smîntînă balena — balena razza —.etapa porta —.menta — costa — coasta pianta — pianta colpa — vina scala — scara tappa -.

il raggio — 49 . gli architetti ed i poeti manifestavano per la pace — Toţi sculptorii. Pluralul substantivelor masculine § 39 Semnul distinctiv al pluralului substantivelor variabile mascu­ line. .. in -o vezi § 34) . ca şi-n limba română. -ista.a ţine o cuvîntare . e poeta — Michelangelo a fost pictor. Il red­ dito ricavato dal suo mestiere è notevole — Venitul obţinut din meseria sa e însemnat. gli studi — studiile . i poeti — poeţii . il poeta. -a. in fretta. există două numere: singular şi plural. pi. — poetul. il dramma. Tutti gli scultori.i : il popolo — poporul. il coniglio — iepurele. — sg. aceasta fiind un indiciu pentru stabilirea desinenţei substantivului la plural. arhitect şi poet . arhitecţii şi poeţii manifestau pentru pace. sculptor. / redditi ricavati dai loro mestieri sono notevoli — Veni­ turile obţinute din meseriile lor sînt însemnate . il violinista — violonistul. în for­ marea pluralului. -i: il viaggio — călătoria. de ultima silabă sau de accentul substantivului. il vizio — viciul. i violinisti — violoniştii . Uneori este necesar să se ţină seama. Gli spettatori hanno applaudito gli attori per la recita dei poemi cavallereschi — Spectatorii au aplaudat. i conigli — iepurii. NUMĂRUL SUBSTANTIVELOR In limba italiană. ii ponte — podul. i compagni . il fiume — rîul. actorii pentru interpretarea poemelor cavalereşti . -o. pi. Trecerea unui substantiv de la un număr la altul se face prin schimbarea desinenţei. il poema nella recita di un noto attore — Spectatorul asculta poemul în interpretarea unui cunoscut actor . il telegramma — Regizorul citi în grabă telegrama . lo spazio — spaţiul. I registi lessero. i communisti — comuniştii . Chi non ha testa e fantasia non capirà i sensi di questo testo. architetto. i vizi — viciile . i pittori. (pentru alte substantive. Il regista lesse. pictorii. Michel­ angelo fu pittore. i ponti — podurile . Lo spettatore ascoltava. il problema — pro­ blema. i problemi etc. ii communista — comunistul. i viaggi — călătoriile . i signori . Io studio — studiul. -io (cu i neaccentuat). In acest scop substantivele sînt grupate în funcţie de desinenţa singularului. după cum urmează: — sg. i telegrammi — Regizorii citiră în grabă telegramele . i fiumi — rîurile . gli spazi — spaţiile. il signora — domnul. -e. in fretta. i drammi — dramele . — drama. independent de terminaţia singularului este -i: il compagno —tova­ răşul. scultore. — Cine n-are cap şi imaginaţie nu va înţelege sensurile acestui text. i popoli — po­ poarele .

// fuoco si spegneva lentamente — Focul se stingea încetişor. il palco — loja. vezi § 11. il calpestìo — sgomotul de paşi — i calpestìi — sgomotele paşilor . Il grande storico romeno N. igiochi — jocurile. il leggìo — pupitrul. -co. pi. il cuoco — bucătarul. Votilo — uitarea — gli oblìi — uitările . -io (cu i accentuat). gli equivoci — echivocurile. i medici — medicii. pi. il solco — brazda. Iorga cunoştea bine Italia . il greco — grecul. -co. Il solo desiderio di Radu era di ottenere il premio — Singura dorinţă a iui Radu era să obţină premiul . Ascoltammo il mormorio dell'acqua — Ascultam murmurul apei . i fichi — smochinii. estrada. il nemico — duşmanul. —sg. il fico— smochinul. — sg. Senti lo gnaulìo del gatto ? — Auzi miorlăitul pisicii ? Gli gnaulìi dei gatti risuonavano nella notte — Miorlăiturile pisicilor răsunau în noapte. il banco — banca. / loro desideri erano di ottenere tutti i premi della gara — Dorinţele lor erau să obţină toate premiile întrecerii . L'austriaco era un noto fisico — Austria­ cul era un cunoscut fizician . i greci — grecii . gli zii — unchii. i palchi — lojile . -ii: lo zìo — unchiul. i solchi — brazdele . Le fiamme dei fuochi illuminavano tutto intorno — Flăcările focurilor luminau totul in jur. i cuochi — bucătarii . -chi: il gioco — jocul.raza. Il Congresso ha riunito i sindaci meridionali ed i politici lombardi — Con­ gresul a reunit primarii din sud şi politicienii din Lombardia . —sg. Gli storici del '48 furono anche scrittori — Istoricii revoluţiei de la 1848 au fost şi scriitori. il pendìo — povîrniş. il trucco — fardul. i raggi — razele: II segretario entrò nell'ufficio — Secretarul intră în birou . I segretari entrarono negli uffici — Secretarii intrară în birou . Il fruscio delle foglie lo spaventava— Foşnetul frunzelor îl îngrozea — / ffuscii delle foglie agitate dal vento lo spaventavano — Foşnetele frunzelor agitate de vìnt il înspăimântau . i nemici — duşmanii . -ci cind substantivele au accentul pe antepenultima silabă (parole sdrucciole. Il sindaco della città — Primarul oraşului. i leggìi — pupitrele . Excepţii: l'amico — prietenul: gli amici —prietenii. Vequivoco— echivocul. Il padre ricoprì di baci i suoi figli — Tatăl îşi acoperi băieţii cu sărutări. Vubriaco — beţivul. il vigliacco — laşul. ii turco — turcul. Gli affreschi di Giotto di Assisi — Frescele lui Giotto de la Assisi. i trucchi — fardurile: . 2): il medico — medicul. i banchi •— băncile . i portici — porticurile. Gli austriaci erano rinomati fisici — Aus­ triecii erau fizicieni renumiţi . Il padre diede un bacio al figlio — Tatăl dădu o sărutare copilului. il porco — porcul. i porci — porcii. Iorga conosceva bene VItalia — Marele istorie român N. Ascoltavamo i mormorii delle acque — Ascultam murmurele apelor. Un affresco impressionante ricopriva tutta la parete — O frescă impresionantă acoperă tot peretele . i vigliacchi — laşii . pi. il portico — porticul. 50 . i pendii — povârnişurile . i turchi — turcii . — gli ubriachi — beţivii .

gli stornarli stomachi — stomacurile il traffico — traficul. picul (cit se poate lua cu două degete). pi. picurile. gli asparagi — sparanghelul (pi. ii dialogo — dialogul. Erano dei maghi questi amici miei — Erau nişte vrăjitori aceşti prieteni ai mei. gli psicologi — psihologii. circulaţia. Gli speleologi hanno scoperto una grotta naturale — Speologii au descoperit o peşteră naturală. gli incarichi — însărcinările. i gerghi — jargoanele. i trafficiItraffichi — circulaţiile Vintonaco — tencuiala. -glii: il luogo — locul. Nella sala operatoria c'erano riuniti lutti i chirurgi/chirurghi — In sala de operaţie erau adunaţi toţi chirurgii. i rammarichi — regretele . i cataloghi — cataloagele . pi. Vago — acul. V'archeologo italiano collaborò con il filologo ro­ meno — Arheologul italian a colaborat cu filologul român . -go. il pizzico — înţepătura. -gi şi respectiv în -chi. i luoghi — locurile. Lo studio era elaborato dagli archeologi e dai filologi romeni — Studiul era elaborat de arheologi şi filologi romàni. gli spaghi — sforile. -go. lo spago — sfoara. 51 . gli strascichi — tîrîrile . i sarcofagi!sarcofaghi — sarcofagurile Exemple: Il chirurgo era rinomato per i suoi interventi — Chirurgul era vestit pentru operaţiile sale. il prologo — prologul. gli esofagi/esofaghi — esofagurile il sarcofago — sarcofagul .): il geologo — geologul. l'antrop of ago — antropofagul. il valico — pasul. Il mio amico era un vero mago — Prietenul meu era un adevărat vrăjitor. atribuţia. L'albergo era situato accanto ad un lago — Hotelul era situai lingă un lac . i dialoghi — dialogurile. gli epiloghi — epilogurile . trecătoarea. V'asparago — sparanghelul. V'epilogo — epilogul. i geologi — geologii. atribuţiile. -gi: cînd substantivele au accentul pe antepenultima silabă: lo psicologo — psihologul. Lo speleologo studia l'origine delle grotte — Speologul studiază originea peşterilor. il gergo — jargonul. i monologhi — monologurile . i valichi — trecătorile: il rammarico — regretul. gli aghi — acele . dintre care una este mas frecvent folosită: lo stornano — stomacul. gli intonaci!intonachi — tencuielile il farmaco — doctoria . NOTĂ: Pentru o serie de substantive masculine terminate la singular în -co. i farmacijfarmachi — doctoriile l'esofago — esofagul . Lungo i laghi si ergevano i moderni alberghi — De-a lungul lacurilor se înălţau modernele hoteluri . E' un fungo velenoso — Este o ciupercă otrăvitoare . Excepţii: il catalogo — catalogul. gli antrop ofagi — antropofagii.Excepţii: il carico — încărcătura.: trena. Dai funghi commesti­ bili si prepara il delizioso risotto ai funghi — Din ciupercile comestibile se prepară deliciosul pilaf de ciuperci. lo strascico — tivirea. -go. -giti. — sg. Vincarico — însărcinarea. i carichi — încărcăturile. — sg. il monologo —monologul. coexistă două forme de plural în: -ci. i pizzichi — înţepăturile. i prologhi — prologurile.

52 . Vautista — şoferiţa. le cuoche — bucătăresele . Aveva una mano da pianista — Avea o mînă de pianistă. -e: la rosa — trandafirul. la riga — linia. la strega — vră­ jitoarea. 41). i belgi — belgienii. La donna si presela borsa senza dir parola — Femeia îşi luă poşeta fără să zică un cuvînt . Le recenti piogge furono bene­ fiche per l'agricoltura — Ultimele ploi au fost binefăcătoare pentru •agricultură.— sg. l'artista — artista. le poe­ tesse — poetele . la poetessa — poeta. le pance — bur­ ţile . le rose — trandafirii . Le turiste salirono in macchina — Turistele se urcară în maşină. Le onde urtavano le rocce delle sponde del mare ~ Valurile loveau •stîncile de pe ţărmul mării . la mancia — bacşişul. le artiste — artistele . pi. la auto — maşina . Le borse erano in plastica — Poşetele erau de material plastic. -ca. la cuoca — bucătăreasa. i patriarchi — patriarhii. pi. La turista guardava la vetrina — Turista privea vitrina. -glii: il collega — colegul. le amiche — prie­ tenele . le autiste — şoferiţele . pi. le isole — insulele . le frange — ciucurii . -ga . la foto — fotografia. le sorelle — surorile . il patriarca — patri­ arhul. le foto — fotografiile . rîndurile . le righe — liniile. -eia. rînd. -che. le mance — bacşişurile . Sulle cime affiorava la roccia granitica — Pe vîrfurile munţilor ieşea la suprafaţă roca de gra­ nit . -ce. — sg. — sg. — monarhul. le mani — mîinile . i monarchi — monarhii . la fanciulla — copila. le auto — maşinile. Pluralul substantivelor feminine § 40 — sg. Le parole della donne non si sentivano più — Cuvintele femeilor nu se mai auzeau . le paghe — plăţile . -già . la paga — plata. le anime — sufletele . la frangia — ciucurele. il monarca. -gè. Excepţie: il belga — belgianul. /'oca — gîsea. — sg. Vanima — sufletul. -o. Avevano mani da pianiste — Aveau mîini de pianiste. Sul lago si vedevano le barche a vela — Pe lac se vedeau bărcile cu pînză. la sorella — sora. le oche — gîştele . Visola — insida. le fanciulle — copilele . -i sau invariabile: la mano — mîna. la pancia — burta. le lance — lăncile. i colleghi — colegii . pi. (vezi § 3 4 . -a . -ghe: Vamica — prietena. -chi. -ca. Strisce sabbiose ricoprivano le spiagge — Dungi nisipoase acopereau plajele . cînd vocala i din desinenţa singularului mu este accentuată: la lancia — lancea. NOTĂ: Pentru alte categorii de substantive terminate în -a. le sfreghe — vrăjitoarele . Cadeva una pioggia fitto-fitta — Cădea o ploaie foarte deasă. La spiaggia pareva una lunga striscia di sabbia — Plaja părea o lungă dîră de nisip . -ga. pi. a se vedea § 34. La barca galleggiava leggermente — Barca plutea uşor.

— sg. l'efficacia — eficacita­ tea. le audacie — îndrăznelile . le crisi — crizele. Aceste substantive păstrează la plural vocala i pentru evitarea unor forme care ar putea să le confunde cu : il camice — ha­ latul. Aveva una veste da camera a fiori — Avea un halat de casă cu flori . le automobili — automobilele . le ciliegeIciliegie — cireşile . le nostalgie — dorurile . audace — îndrăzneţ. Excepţii: la moglie — soţia. la rondine — rîndunica. le fronti — frunţile: La parte di Aida fu interpre­ tata brillantemente — Rolul Aidei a fost interpretat în mod strălucit.Excepţii.niincc\denunc\c provavano la loro colpa — Denunţurile dovedeau vina lor. pi. l'antitesi — antiteza. invariabil: la specie — specia. -i: la luce — lumina. -e. — cireaşă. le antitesi — antitezele. Le nuove antologie sono ottime — Noile antologii sînt foarte bune . le le effigi — efigiile. la magia — vrăjitoria. la crisi — criza. l'automobile -— automobilul. le camicie — cămăşile . le specie — speciile. le serie — seriile. A quest'ora tutte le farmacie sono chiuse — La această oră toate farmaciile sînt închise. Substantivul la superficie are pluralul le superfici dar şi le super­ ficie: La superficie complessiva dell'appartamento è di 80 m2 — Suprafaţa totală a apartamentului este de 80 m 2 . la fronte — fruntea. -ie. le ferocie — ferocităţile. le bugie — minciunile. le efficacie — eficacităţile . efficace — eficient. NOTĂ: Pentru multe substantive feminine terminate la singular în -eia. le luci — luminile. le provineejprovineie — provinciile . gie: la valigia — valiza. la ciliegia. La sua denuncia era fondata— Denunţul său era întemeiat. -eie. pi. Le de. le magie — vrăjitoriile . Indossavano sempre' vesti eleganti — Întotdeauna se îmbrăcau cu haine elegate. La camicia. -i. la serie — seria. -già pluralul se poate forma atît cu desinenţele -ce. mogli— soţiile. -eia. -ge cit şi cu desinenţele -eie. 53 . -vocală accentuată. -già . la ferocia. — cămaşa. antologia liricii italiene . la provincia — provincia. la nostalgia — dorul. la nipote — nepoata. Nell'angolo della strada c'è una farmacia — în colţul străzii se află o farmacie . le nipoti — nepoatele . Ho acquistato l'antologia della lirica italiana — Am cumpărat. le città — oraşele (vezi § 41). V auda­ cia — îndrăzneala. — ferocitatea. la città — oraşul. le valige/valigie — valizele. — sg. feroce — feroce. -gie etnd vocala i din desinenţa singularului este accentuată: la bugia — minciuna. le rondini — rîndunelele . pi. — sg. Calcoliamo le superficif superficie di questi triangoli — Să calculăm suprafeţele acestor tri­ unghiuri. l'effigie — efigia . Tutti gli attori conoscevano ottimamente le loro parti — Toţi actorii îşi cunoşteau foarte bine rolurile .

Rămîn de asemenea invariabile la plural următoarele categorii de substantive : 54 . i gas —. dublurile . Le diagnosi non sono -errate — Diagnosticurile nu sìnt greşite. il (-'Ciglia — mandatul (poştal). il gas — gazul. Ecco Valbum di famigliai -— Iată albumul de familie!. dublura. i boia — că­ lăii .4): la citta — oraşul. \i università bucarestina ha otto facoltà. gli stop — stopurile. il brindisi — i brindisi — toastul — toasturile: La diag­ nosi non è errata. le città — oraşele . — vocala finală accentuată (parole tronche. Aparţin acestei serii substantivele care se termină în: -i : la tesi — le tesi — teza — tezele . -ie: la specie — le specie — specia — speciile. il filobus — troleibuzul. Alle università di Iossy e Bucarest si studia Vitaliano — La universităţile din Iaşi şi Bucureşti se studiază limba italiană. A tutti i cinema del quartiere girano film italiani — La toate cinematografele din cartier rulează filme italieneşti. -consoană: Io sport — sportul. gli sport — sporturile . i sosia — sosiile. — Universitatea bucureşteană are opt facultăţi .gazele: Il mio goli grigio ha maniche lunghe — Puloverul meu gri are mineci lungi . il falò — făclia. lo stop— stopul. mai ales substantive masculine: il boia — călăul. xm!attiviik utile — o activitate utilă. Numărul acestor substantive este marcat de articol şi de desinenţele la plural ale deter­ minanţilor săi. Tutti i goli erano di lana pura — Toate puloverele erau din lină p u r ă . A ceca una serie di carie dentarie — Avea o serie de carii dentare. molte attività utili — multe activităţi utile. — Diagnosticul nu este greşit . il sosia — sosia. il caffè — cafeaua. i vaglia — mandatele: Il cinema era pieno zeppo — Cinematograful era arhiplin. i caffè — cafelele. la progenie — le progenie — progenitura— progeniturile: Il mal di denti era dovuto ad una carie — Durerea de dinţi se datora unei carii . Vanalisi — le analisi — ana­ liza — analizele . Riempì gli album di cartoline di Milano — Umplu albumele cu ilustrate de la Milano. lo yacht — iahtul. vezi § 11. gli yacht — iahturile . la barbarie — le bar­ barie — cruzimea — cruzimile. -a.Substantive invariabile § 41 Exista o categorie de substantive invariabile a căror formă ìa singular nu se modifică atunci cînd indică pluralul. i filobus — trolei­ buzele . i falò — făcliile.

ii si — nota si. La moto si fermò accanto all'auto — Motocicleta se opri lîngă maşină. sinonime. Substantive cu mai multe forme § 42 în această serie sînt incluse substantive cu 2 forme. (verb + substantiv plural) : ilji lustrascarpe — lustragiul/lus­ tragiii . i re — regii . — substantivele prescurtate de origine străină: la foto — fotografia — le foto — fotografiile . (verb -f adverb): ieji posapiano — persoană înceată/persoane încete (vezi § 48). cu sens identic. — numele de familie care la plural indică membrii unei familii: gli Sforza — Membrii familiei Sforza .— substantivele monosilabice: il re— regele. le dinamo — dinamurile . L'antico nome del do era ut — Vechiul nume al notei do era ut . il tè — ceaiul. II lungo braccio della gru solleva grossi carichi — Braţul lung al macaralei ridică mari greutăţi . La piazza della Signoria rimane il testimone della gloria dei Medici — Piaţa Senioriei ramine martorul gloriei familiei Medici. i Visconti — familia Visconti . Si devono riaccordare tutti i do di questo piano­ forte — Trebuie să se acordeze din nou toate dourile acestui pian. „I Malavoglia" è un noto romanzo del Verga — „Familia Malavoglia" este un cunoscut roman a lui Verga . i si — notele si . i tè — ceaiurile . fie la singular fie la plural. le radio — aparatele de radio: Dov'è il cinema Tivoli? — Unde este cinematograful Tivoli? Grandi cartelloni presentavano i film dei cinema napolitani — Afişe mari prezentau fil­ mele cinematografilor din Napoli . Le auto e le moto correvano lunga la strada — Maşinile şi motocicletele goneau de-a lungul şoselei. la radio — aparatul de radio. ambele de acelaşi gen şi sens şi o singură formă la plural terminată în -i. sau cu sens diferit care constituie particularităţi ale capitolului referitor la formarea pluralului substantivelor. la dinamo — dinamul. Substantive cu două forme la singular § 43 Aparţin acestei categorii substantivele care au la singular două forme terminate în -e şi în -o. — substantivele compuse (verb + verb) : ilji saliscendi — clanţa/ clanţele . fie la ambele numere. 55 . Nel cantiere e erano tre gru — Pe şantier se aflau trei macarale . ii di — ziua — i di — zilele .

ciarliero — palavragiul lo scudiere. au venit de la Padova. nocchiero — vîslaşul. scudiero — scutierul Exemple : : Plural i cavalieri — cavalerii i forestieri — străinii i nocchieri — vi si asii gli arcieri — arcaşii gli sparvieri — soimn i ciarlieri — palavragiii gli scudieri -. şanţului (fig.) Feminin le anell'd — buclele (fig. Singular ÌV anello — inelul ţii braccio — bra­ ţul il membro — membrul l'osso — osul il labbro — buza Plural Masculin gli anelli — inelele i bracci — braţele de scaun. forestiero — străinul (de loc) il nocchiere.scutierii Era per noi un forestiere/forestiero — Era pentru noi un străin (de partea locului) . arderò — arcaşul lo sparviere.Singular il cavaliere. Celor două forme de plural le corespund sen­ suri diferite. O categorie de substantive masculine terminate la singu­ lar în -o au la plural două forme: una masculină terminată în -i şi una feminină terminată în -a.) le braccia. — braţele omului le membrst — membrele corpului le ossa — oasele (în to­ talitate) le labbra. Il nocchiere/noechiero era un eavaliere/cavaliero inglese — Vîslaşul era u n cavaler englez. cîrmaciul Varciere. sparviero — şoimul il ciarliere. — buzele omului 56 . I nocchieri greci guidavano abilmente le navi dei cava­ lieri francesi — Vîslaşii greci conduceau cu îndemînare navele cavale­ rilor francezi. de rîu i membri — membrii gli ossi — oasele i labbri — marginile rănii. Loro non sono fiorentini ina forestieri. uneori sensuri figurate sau colective. ci son venuti da Padova — Ei nu sînt fiorentini ci străini. Substantive cu două forme la plural § 44 1. cavaliero — cavalerul il forestiere.

baza il muro — zidul il filo — firul il lenzuolo — cear­ şaful il grido — stri­ gătul Vurlo — urletul il carro — carul i diti — degetele ca măsură (fig. (fig-) i cervelli — inteligentele (fig. 57 . urzeala. Le tue affermazioni sono prive di fonda­ menti — Afirmaţiile tale sînt nefundamentate . marginile pline de ierburi ale drumului . L'intonaco dei muri era screpolato — Tencuiala pereţilor era scorojită .) i cigli — marginile . La tempesta ruppe i fili del nostro impianto telefonico — Furtuna a rupt firele instalaţiei noastre de tele­ fon . L'edificio ha fondamenta solide — Clădirea are temelii solide. oraşului le fila — firele. gli erbosi cigli della strada — Privi. Le fila della congiura furono scoperte in tempo — Urzeala complo­ tului a fost descoperită la timp . Guardò. aggrottando le ciglia. Le urla della folla erano inter­ rotte ogni tanto dagli urli dei lupi — Ţipetele mulţimiii erau întrerupte din cînd în cînd de urletele lupilor.) i corni — instrumente (muz. Portava degli anelli su tutte le dita — Purta inele pe toate degetele.) i fondamenti — bazele (fig-) i muri — zidurile le mura — zidurile ce­ tăţii. Avvicinò le sue labbra secche ai labbri del bicchiere — Îşi apropie buzele uscate de marginile paharului. Gli esercizi imponevano a tutti i membri della squadra un movimento ritmico delle membra — Exerciţiile impuneau tuturor membrilor echipei o mişcare ritmică a mîinilor şi picioarelor .• il dito — degetul il ciglio — geana il cervello — cre­ ierul il corno — cornul il fondamento — fundamentul. încruntîndu-se.) i lenzuoli — cearşafurile le lenzuola — garnitura de pat (luate separat) i gridi — strigătele de le grida — strigătele omului animale gli urli — urletele de le urla — urletele omu­ lui animale le corra — conţinutul i carri — carele carelor le dita — degetele miinii le ciglia—genele ochiu­ lui le cervella — creierul de om sau animal le corna — coarnele de animale le fondamenta — te­ meliile clădirii Exemple : Si stese le braccia sui bracci della poltrona — îşi întinse braţele pe braţele fotoliului . Da lontano şi scorgevano le mura della città medievale — De departe se zăreau zidurile oraşului medieval . i fili — firele (concret) complotul (fig.

Aveva i gomiti sporchi — Avea coatele murdare .2. Al sentir la notizia gli si piegarono le ginocchia — Auzind vestea i se muiară picioarele . Substantive cu forme duble la singular şi plural § 45 Unele substantive au cîte două forme. cinture. sta sempre alle mie calcagna — Giuseppe mă supără. / scindali avevano una larga scollatura ai calcagni — Sandalele aveau un decolteu mare la calche . geamantane . O altă categorie de substantive masculine terminate în -o la singular au două forme la plural terminate in -i şi respectiv în -a d e genuri diferite dar cu acelaşi sens. zgomotul Plural i gomiti — coa­ tele i calcagni — călcîiele i ginocchi — ge­ nunchii i fusi — fusele i cuoi — pieile gli stridi — ţipe­ tele i Expresii alcătuite cu pluralul 1 feminin j ragionar con le gomita — a gìndi cu picioarele stare alle calcagna di uno — a se ţine scai de cineva sentirsi piegar le ginocchia — a simţi că ţi se moaie pi­ cioarele il gatto fa le fusa — pisical toarce tirar le cuoia — a muri andare alle strida — a se lua după ce se spune Exemple : Le 24 suddivisioni convenzionali del globo terrestre che determinano le ore vengono chiamate fusi orari — Cele 24 de subîmpărţiri convenţio­ nale ale globului pămîntesc care determină orele sînt numite fuse orare . De reţinut că pluralul feminin în -à apare adesea în expresii. ragiona sempre con le gomita — Nu te încrede în acest tînăr. valigie — Prelucrau pieile de capră transformîndu-le apoi în poşete. Non fidarti di questo giovane. Lavoravano i cuoi di caprino trasfor­ mandoli poi in borse. cordoane. Singular il gomito — cotul il calcagno — cal­ cimi il ginocchio — ge­ nunchiul il fuso — fusul il cuoio — pielea lo strido — ţipă­ tul. E1 una persona di fiducia ed in più ha le cuoia dure — Este o persoana de încredere şi în plus rezistă la greutăţi. Indietro alla stufa il gatto fa le fusa — După sobă pisica toarce. se ţine scai de mine . Fac parte din această categorie: 58 . Giuseppe mi da fastidio. atît pentru singular cit şi pentru plural. gîndeşte totdeauna cu picioarele . Il freddo gli aveva rattrappito i ginocchi — Frigul îi înţepenise genunchii .

co­ răbii (fig. rodul la frutta — fructe de masă. Porta di legno i pochi 59 L arancia è un frutto sugoso — Portocala este un fruct •Questi sono i frutti della vostra fatica — Acestea sînt rezultatele voastre . de genuri dife­ rite. aie căror sensuri variază în funcţie de gen şi număr: Singular masculin şi feminin il frutto — fructul. cu terminaţii diferite.a) Substantive ale căror forme sînt de acelaşi gen sau uneori de genuri diferite. dar identice ca sens: Singular la slro fu /strofe — strofa Val&jale — aripa Vanna/arme — arma V or ecchiojV orecchia — urechea Plural le strofe/strofi — strofele le cUe/ali — aripile le arme/armi — armele gli orecchi. le orecchie — urechile i Exemple : Il vecchietto era duro d'orecchio — Bătrînelul era tare de urechi . Navigavano con . Per non disturbare gli altri gli parlò all'orecchia — Pentru a nu deranja pe ceilalţi ii vorbi la ureche: Il chiasso lo fece tapparsi gli orecchi — Zgo­ motul il făcu să-şi astupe urechile . ca materie la legna — lemnul de ars il gesto — gestul ia gesta — fapta eroică Exemple 1 Plural masculin şi feminin i frutti — rezultatele. roadele le frutta — fructele de masă i legni — părţile lemnoase . în totalitate il legno — lemnul.) le legna — lemnele de foc i gesti — gesturile. masă ! . mimica le gesta — faptele eroice : zemos. Drizzò le orecchie ver sentire tutto — Ciuli urechile ca să audă t o t u l : Abbiamo visitato l'ala sinistra della galleria Uffizi — Am vizitat aripa stingă a galeriei Uffizi . b) Substantive cu două forme de singular şi plural. Il noce è un albero forte — Nucul este un pom cu lemnul t a r e . Tutta la frutta è raccolta — S-au cules toate fructele in tavola le frutta ! — Adu fructele la. un batter d'ali — A sosit într-o clipă. oboselii . /?' arrivato in.

il mercurio — mercurul. Il ferro va battuto quando è caldo — Bate fierul pînă-i cald. La „Pietà" di Michelangelo è scolpita in marmo di Carrara — „Pietà" de Michelangelo este sculptată în marmură de Carrara . Substantive defective § 46 Sînt considerate defective substantivele care se folosesc n u ­ mai cu forma de singular sau numai cu forma de plural. Varsenico — arsenicul. la sapienza — înţelepciunea. il brio — verva. la paura — teama. Vidrogeno — hidrogenul: Il rame è un metallo rossastro e malleabile — Arama este un metal roşiatic şi maleabil . la superbia — îngîmfarea. 60 .legni rimasti — Navigavi cu puţinele corăbii rămase . il ferro — fierul. il fogliame — frunzişul. însufleţirea. la segale — secara: Il granturco veniva coltivato in America alVincirca 2000 anni prima della nostra era — Porumbul era cultivat în America aproximativ cu 2000 de ani înaintea erei noastre . cereale: il grano — grîul. il pepe — piperul. Aggiungiamo alcune legna al fuoco — Să adăugăm câteva lemne pe foc . il sudiciume — murdăria. Valluminio — aluminiul. diverse substanţe: il latte — laptele. il bronzo— bronzul. Vavena — ovăzul. Per pre­ parare la birra ci vuole l'orzo — Pentru a prepara berea este nevoie de orz. il riso — orezul. 5. Non fare gesti sgarbati — Nu fă gesturi nepoliticoase . Noţiuni abstracte: la bontà — bunătatea. la mansuetudine — blindeţea. elemente chimice: Poro — aurul. 2. 4. 3. Vuopo — nevoia. la sete — setea. Dolce come il miele. la mostarda — muştarul. la vendemmia — culesul viei.. il miele — mierea. amarocome il fiele — Dulce ca mierea. substantive colective: la prole — urmaşii. ii rame — arama. porcării: Tutti i sentieri del bosco erano nascosti sotto il fogliame — Toate cărările pădurii erau ascunse sub frunziş. Non é tutt'oro quel che riluce — Nu tot c& străluceşte e aur . La pazienza è segno della sapienza — Răbdarea este semnul înţelepciunii. il sangue — sìngele. il sale — sarea: Uno degli alimenti più completi è il latte — Unul dintrecele mai complete alimente este laptele. la pazienza — răbdarea. Omero parla delle gesta di Ilector ed Achile — Homer vorbeşte despre faptele de vitejie ale lui Hector şi Achile. A. Vargento — argin­ tul. la plebe — norodul. Vorzo — orzul. la pietà — mila: Aveva una fame da lupo — Avea o foame de lup . Se întrebuinţează la singular substantivele care indică: 1. il fiele — fierea. Con i tuoi modi sfacciati mi fai venire la mostarda al naso — Cu felul tău obraznic mă scoţi din sărite. minerale. il pietrame — pietrişul. Parla sempre con brio — Vorbeşte întotdeauna cu însufleţire . amar ca fierea . la fame — foamea. la rappresaglia — represaliile.. metale. Ha fattoun gesto di saluto — A făcut un gest de salut .

răsfăţul. i costumi — moravurile . B. naţiunile. le esequie — fu­ neraliile. Rigoverna presto le stoviglie! — Spală repede vasele ! Gli spinaci sono molto nutrienti — Spanacul este foarte hrănitor . Ie dimissioni — demisia. Si celebrarono le nozze proprio al Capodanno — îşi sărbătoriră căsătoria chiar de Anul Nou . il ferro — fierul. substantive unice: — il sole — soarele. le ferie — vacanţa. i bronchi — bronhiile. le moine — mof­ turile. le busse — ciocăniturile. 61 . l'oro — aurul. gli ori — bijuteriile . Queste ferie le trascorreremo al mare — Acest concediu îl vom petrece la m a r e : E"1 disonesto. le vettovaglie — proviziile. Se folosesc numai la plural substantivele care indică: a) noţiunea de plural: i dintorni — împrejurimile. le rigaglie — măruntaiele (de păsări) : Ha le sembianze di sua madre — Are trăsăturile mamei sale . ii costume — obiceiul. îţi va da banii la calendele gre­ ceşti-(niciodată). Non fare tante moine! — Nu te răsfăţa atît ! NOTĂ: Unele dintre substantivele amintite pot fi consemnate de dicţionare cu forma de singular: la moina. luna şi celelalte planete i se rotesc în jur. l'argento — . i maccheroni — maca­ roanele. — în mod excepţional pentru unele din substantivele amintite se poate forma şi pluralul dar cu sens diferit faţă de singular: la gente. Sono di moda i calzoni che ricoprano le caviglie — Se poartă pantalonii care să acopere gleznele. i pantaloni — pantalonii. le manette — cătuşele. le mutande — chiloţii. gli argenti — argintăria. Questa donna ha una lingua che taglia come le îorbici — Femeia aceasta are o limba ascuţită . metalul. Vuniverso — universul. le sartie — frînghiile. le sembianze— trăsăturile chipului. i posteri — urmaşii: Fuori tutto era avvolto in tenebre fitte — Afară totul era învăluit de întunericul dens . le calende— calendele. lanţuri . la dimissione. concediul. le redini — hăţurile. la luna — luna. In vorbirea curentă însă ele nu sînt folosite decît la plural. Vequatore — ecuatorul: Nella Divina Commedia la Terra sta immobile al centro dell'universo ed il sole. c) obiecte formale din două sau mai multe părţi: le forbici. gli spiccioli — mărunţişul. la luna e gli altri pianeti le girano intorno — in Divina Comedie Pământul stă nemişcat în centrul universului iar soarele.6. le nozze — căsătoria.argintul. le stoviglie — vesela. metalul. gli spaghetti — spaghetele. i ferri — fiare. metalul. Si levò gli occhiali per metterseli nella tasca — îşi scoase ochelarii ca să şi-i pună în buzunar. le genti — popoarele. — lumea. le fatezze. mutrele. le tenaglie — cleştele: I peli delle unghie si tagliano con le forbici dalle punte ricurve — Pieliţele unghiilor se taie cu foarfe­ cele cu vîrfurile curbe. lo spaghetto. gli occhiali — ochelarii. le cesoie — foarfecele. ti ritornerà i soldi alle calende greche — Este necinstit. i calzoni. NOTĂ: — Acordul determinanţilor acestor substantive se face întotdeauna la singular. le tenebre — întunericul. b) substantive defective propriu-zise: le annali — analele. gli spinaci — spanacul.

bărbatul. le centinaia. Pluralul substantivelor compuse § 48 Substantivele compuse sînt formate prin unirea a două părţi de vorbire de acelaşi fel sau două părţi de vorbire diferite : caposquadra — şef de echipă. le uova — ouăle. Il tribunale è il tempio della giustizia — Tribunalul este templul dreptăţii . il migliaio — aproximativ o mie. Substantivul masculin il dio — zeul. Erano degli uomini di poche parole — Erau nişte oameni tăcuţi . are la plural formă mascu­ lină gli echi — ecourile: La notizia ebbe una vasta eco —Vestea a avut un larg ecou . eşti de-acuma un b ă r b a t . L'Olimpo era la sede degli dei — Olimpul era lăcaşul zeilor. Quanti paia di occhiali hai cambiato finora ? — Gite perechi de ochelari ai schimbat pînă acuma ? . Gli echi della rivoluzione giunsero fino a noi — Ecourile revoluţiei au ajuns pînă la noi.. b) Substantive masculine terminate la singular în -o care la plu­ ral îşi modifică genul devenind feminine şi se termină în -a. il buc — boul. il tempio — templul. Vuovo — oul. Centinaia e migliaia di uomini si avviavano allo stadio— Sute şi mii de oameni se îndrep­ tau către stadion. gli uomini — oamenii . dar care* odată cu schimbarea numărului înregistrează modificări în rădăcină: l'uomo — omul. il centinaio — aproximativ o sută. Sbatti le uova per far la frittata — Bate ouăle ca să faci omleta. il miglio — mila (unitate de măsură). şi squadra — 62 . il riso — rîsul. le migliaia — miile (pentru centinaio şi migliai» vezi § 80): Mi faccia vedere quel paio di guanti — Arătaţi-mi acea pe­ reche de mănuşi . le miglia — mi­ lele. „Mettere il carro innanzi ai buoi" — A face la început. Non sei più un ragazzo ormai sei un uomo — Nu mai eşti un copil. odată cu trecerea la plural îşi schimbă rădăcina dar şi articolul: gli dei — zeii: Ilephaisto è considerato il dio del fuoco — Hephaistos este considerat zeul focului. c) Substantivul feminin la eco — ecoul. — sutele. ceea ce ar trebui făcut la urmă. Această modificare aminteşte de genul neutru din limba latină: il paio — pe­ rechea. I templi romani erano circondali da colonne — Templele romane erau înconjurate de coloane. le risa — rìsetele. este format din substantivul capo — şef. II bue è un utilissimo animale da lavoro — Boul este un animal de muncă foarte folositor. le paia — perechile.Substantive cu forme speciale de plural § 47 Dintre substantivele care prezintă particularităţi în ce pri­ veşte formarea pluralului fac parte: a) Substantive cu terminaţie regulată pentru plural în -i. // guscio di questo uovo è rotto — Coaja acestui ou este spartă . i buoi — boii. i templi — templele.

după cum urmează: 1. arcobaleno — curcubeu. este format din verbul asciugare — a wsca. mezzogiorno — amiază. belvedere — belvedere. Un antipasto squisito — un aperitiv excelent . La tastiera del pianoforte — Claviatura pianului . porcospini arrotolati « palla — arici ghemuiţi ca mingea : La Ferrovia Romena — Galea Ferată Română. a şterge. şi substantivul mano — mină. 63 . le mezzetinte — culorile şterse. Excepţii: la mezzaluna — semiluna. i sottopassaggi bucarestini — Pasa­ jele subterane bucureştene . il bassorilievo romano — basorelieful roman. d) adjectiv -f. Prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element. banconota da 100 lire — bancnotă de 100 lire. terremoti — cu­ tremure . belvederi — terase . i francobolli sanmarinesi — timbrele din . banconote da 1000 lire — bancnote de 1000 lire . il francobollo «valoroso — timbrul valoros. cassapanche — laviţe . sot­ tosuolo — subsol.substantiv: biancospino — păducel. terremoto — cutremur. dopopranzi — după mese . Un soprannome idoneo — O poreclă potri­ vită. gentiluomini — gentilomi . e) adverb. sovrastruttura — suprastructură. cassapanca — laviţă. dopopranzo — după masă. ragna­ tela — pînză de păianjen. i pescespada — peştii spadă. madreperla — scoică. gentiluomo — gen­ tilom. cavolfiore — conopidă. soprabiti — pardesie. porcospino arrotolato a pedici — arici ghemuit ca mingea. Degli antipasti squisiti — Nişte aperitive excelente . il pescespada — peştele spadă. Excepţii: il pescecane — rechinul. sidef. le mezzelune — semilunile. soprabito — pardesiu. biancospini — păducei . i bassorilievi romani — basoreliefurile romane. Pluralul acestor substantive se formează prin schimbarea termina­ ţiei unuia dintre cele două elemente componente. madreperle — scoici . asciugamano — prosop.San Marino. Il sottopassaggio delV Università — Pasajul subteran de la Universitate. cavolfiori — conopide . Dei soprannomi idonei — Porecle potrivite. arcobaleni — curcubee . sottosuoli— subsoluri . b) adjectiv -f. i pescicani — rechimi. ragnatele — pinze de păianjen.echipă. mezzogiorni — amiezi . sovrastrutture — suprastructuri . I pianoforti da concerto — Pianele de concert. verb: sordomuto — surdomut. Le Ferrovie Romene — Căile Ferate Romàne.adjectiv. malfat­ tori — răufăcători . din această categorie fac parte substantivele compuse din: a) substantiv-\-substantiv : manoscritto — manuscris —manoscritti — manuscrise . terasă. prepoziţie + substantiv: malfattore — răufăcător. sordomuti — surdomuţi . | la mezzatinta — culoare ştearsă.

I gratta­ cieli giapponesi — Zgìrie-norii din Japonia. vizele . La terracotta smaltata — Ceramica smălţuită. gli attaccapanni — cuierele. Il capoclasse 64 . Vattaccapanni — cuierul. capisquadra — şefi de echipă . gli stuzzicadenti — scobitorile. Un delicato bucaneve — Un ghiocel delicat . Excepţie: Il palcoscenico — scena. i lustrascarpe — lustragiii . Tutti i saliscendi dorati — Toate clanţele aurite. scendiletto — carpetă. Molti paracadute colorati — Multe paraşute colorate . i palcoscenici — scenele. capistazione — şefi de gară . Gli altiforni dell'officina ~ Furnalele uzinei. casseforti — case de bani . acvaforte (stampă). Substantive compuse care rămîn invariabile formate din: a) verb -j. pellerossa — indian (din America de Nord). i lasciapassare — biletele-permisele. capifami­ glia — copi de familie . il portasapone — savoniera. b) verb + verb. gli accendisigari — brichetele . 3. fabbriferrai — fierari . II visto del pas­ saporto — Viza de pe paşaport . il lasciapassare — permisul de liberă trecere. Un mazzo di bucaneve — Un buchet de ghiocei. L'altoforno dell''officina — Furnalul uzinei . Un saliscendi nuovo — O clanţă nouă . 2. acquaforte — acid azotic. i fuggifuggi — pani­ che. capo­ banda — şef de orchestră. il benestare — bunăstarea. il lustrascarpe — lustragiul. i benestare — bunăstărìle. § 49 4. viza. Vaccen­ disigari — bricheta. capisezione — şefi de secţie. b) substantivele formate cu capo — şef: (vezi § 48). pellirosse — indieni .e) verb + substantiv la singular: spazzacamino — homar. Le terrecotte invetriate di Luca della Robbia — Obiectele de ceramică vitri­ ficată ale lui Luca della Robbia. caposezione — şef de secţie. i portasapone — savonierele . capiparte — şefi de partid. il portamonette — portmoneul. acqueforti — stampe înacvaforte . parafulmini — paratrăznete . cassaforte — casa de bani. Il rilascio di passaporti — Eliberarea paşapoartelor . participiu: fabbroferraio — fierarul. Si getta con il paracadute — Se aruncă cu paraşuta . Portachiavi di pelle — Portchei din piele. capoparte — şef de partid. prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente componente ale substantivelor formate din: a) substantiv + adjectiv. Substantivele compuse cu capo formează pluralul în mo­ duri diverse: a) prin schimbarea terminaţiei primului element: caposquadra — şef de echipă. capofamiglia — cap de familie. adverb: il fuggifuggi — panica. capostazione — şef de gară. / nuovi portachiavi — Portcheile noi . scendiletti — carpete .substantiv la plural: lo stuzzicadenti — scobitoarea. capibanda — şefi de orchestră . spazza­ camini — homari . para­ fulmine — paratrăznet. Il moderno grattacielo — Modernul zgîrie-nori . i portamonette — portinomele .

d) pentru unele substantive din această categorie coexistă două forme de plural: una la care se schimbă terminaţia ambelor părţi com­ ponente şi alta în care se modifică cel de-al doilea element: il capoco­ mico — directorul de trupă. capotecnico — şef de serviciu tehnic. le capoclasse — şefele de clasă. Intrudi pe lingă regulile date cu privire la formarea pluralului substantivelor compuse. Un capolavoro artistico — O capodoperă de artă . caposti­ piti — strămoşi . — declinarea fiind analitică. capoversi — alineate . capitecnici — şefi de serviciu tehnic. capostipite — strămoş. capogiri — ameţeli . i capocuochi/capicuochi — bucă. capoverso — alineat. Firenze è il capoluogo della Toscana — Florenţa este capitala provinciei Toscana. capofila. sau la articol şi prepoziţii articulate. pot apărea şi alte cazuri sau excepţii se recomandă consultarea dicţionarului. articulate sau nearticulate (vezi § 20 şi § 157—163). il capotreno — şeful de tren. Mario è capolista — Mario este cap de listă:. In multe gramatici italiene declinarea substantivului nu constituie un capitol separat. i capocomici/capicomici — directorii de trupă . problema fiind tratată în cadrul capitolelor privitoare la prepoziţii. il capocuoco — bucătarul şef. e) prin schimbarea terminaţiei ambelor elemente: caposaldo — premiză.della X classe — Şeful clasei a X-a . capotavola. tarii şefi . caposquadra. se referă la persoane de sex feminin primesc articolul feminin şi rămîn la plural invariabile: la capoclasse — şefa de clasă. Ho visitato numerosi eapoluoghi/eapiluoghi dell'Ita­ lia — Am vizitat numeroase capitale de provincie din Italia. I capolavori dèlia letteratura — Capodoperele literaturii. diferitele cazuri se formează cu aju­ torul prepoziţiilor. Considerînd totuşi că pentru vorbitorul român de limbă italiană sînt necesare cîteva lămuriri cu privire la declinarea substantivului facem următoarele precizări: — în limba italiană substantivele nu au desinenţe specifice pentru fiecare caz. fapt pentru care aspectul în sine al substantivului nu se modifică de-a lungul declinării . i capotreni/capitreni — şefii de tren . NOTĂ: Atunci cînd substantivele: capolista.. Tutti i capiclasse al direttore ! — Toţi şefii de clasă la director ! b) prin schimbarea terminaţiei celui de al doilea element: capo­ giro — ameţeală. capo­ tecnico etc. ii capomastro — maistrul şef. i capomastrilcapimastri — maiştrii ' şefi . Loro sono i capilista — Ei slnt primii pe listă. DECLINAREA SUBSTANTIVELOR § 50 în limba italiană exprimarea unui substantiv la diferitele cazuri ale declinării prezintă aspecte deosebite faţă de limba română. . capisaldi — premize.

Deoarece ablativul din limba italiană nu are în limba română u n caz corespunzător.— prepoziţiile care marchează cazurile în modelele ce urmează sînt indicate prin analogie cu cazurile corespunzătoare din limba română. con. însoţit de o interjecţie sau de un alt determinant. funcţie care rezultă din poziţia substantivului faţă de verb şi faţă de subiect. Chiese a tutti di star tranquilli — Ceru tuturor să stea liniştiţi. în limba italiană cazul vocativ nu are nici o marcă specifică. Această deose­ bire este evidentă în traducerile unor exemple în care cazurile nu sînt identice în cele două limbi. Il caffè c'è nel bricco — Cafeaua este în ibric. Sub­ stantivul în nominativ este însoţit numai de articol: îi letto e le pol­ trone sono comodissimi — Patul şi fotoliile sînt foarte comode . ragazzino. Acuzativul este cazul complementului direct. Din acest motiv cazurile din limba italiană nu corespund întotdeauna cu respectivele cazuri din limba română. a palla — Să ne jucăm pe plajă. Carlo foloseşte microfonul . î n afara acestor prepoziţii mai există şi altele care exprimă raporturi sintactice. Vocativul exprimă o chemare adresată cuiva . Non ho incontralo Lucia — Nu am întîlnit-o pe Lucia. care în afară de cazurile genitiv şi dativ mai pot exprima şi alte relaţii: Le leggi devono essere conosciute dai cittadini — Legile trebuie să fie cunoscute de cetăţeni . § 157) : Le scarpe sono di Maria — Pantofii sînt ai Măriei . articulate sau nearticulate. Substantivul în acuzativ poate fi însoţit sau nu de articol: Per sentirsi meglio Carlo usa il microfono — Pentru a se auzi mai bine. luaţi loc! Ehi. traducerea substantivelor se face la alte cazuri 66 . în italiană se exprimă cu ajutorul prepoziţiei di articulată sau nearticulată (vezi § 20. Se exprimă în limba italiană prin prepoziţiile: da. si accomodi! — Doamnă. poate ocupa orice loc în propoziţie fiind. băietele. Nominativul este cazul subiectului şi al numelui predicativ. el poate apărea singur. ca şi-n limba română. in. despărţit de restul propo­ ziţiei prin virgulă: Signora. sau prin prepo­ ziţiile di şi a. § 51 Genitivul este cazul atributului şi exprimă în general ideea de posesie. su. cu mingea. § 52 Dativul este cazul complementului indirect avînd ca termen regent un verb. unde mergi ? § 53 Ablativul sau prepoziţionalul este cazul complementelor cir­ cumstanţiale sau complementului de agent (vezi § 156 A). Il fol­ clore è un tesoro per la cultura nazionale — Folclorul este o comoară pentru cultura naţională. dove cai? — Ei. Giochiamo sulla spiaggia. per. în italiană el se formează cu ajutorul prepoziţiei a articulată sau nearticulată (vezi § 20. Compro fiori per ii com­ pleanno di Marco — Cumpăr flori pentru ziua de naştere a lui Marco. § 158): Raccontò al nipotino „La Cenerentola^ — îi povesti nepoţelului Cenuşăreasa. La sorpresa dei genitori mi ha fatto piacere — Surpriza părinţilor mi-a făcut plăcere.

La stanza del bambino è piena di giocattoli — Camera copilului e plină de jucării: I giocattoli dei bambini sono meccanici — Jucăriile copiilor sînt mecanice.copiilor i bambini — copiii bambini! — 3opii ! dai bambini — de la copii însoţite N. stai buono! — Copilul meu. ai bambino — copilului Ac. Il bambino ha cinque anni — Copilul are cinei ani . bambini ! — Linişte. Exemple N. Bambino mio. dal bambino — de la copil Exemple : Plural i bambini — copiii dei bambini — (al) copiilor . I bambini ridono allegri — Copiii rid veseli. copii ! Abl. Abl.(acuzativ. bambino! — copiluie ! AM. 1). il bambino — copilul Y. Do al bambino un dolce — Dau copilului o prăjitură. I). G. V. Modele de declinare a u n o r s u b s t a n t i v e de articolul h o t ă r î t Masculin Singular ii bambino — copilul N. Ci rechiamo dai bambini per portar loro dei dolci — Ne ducem la copii ca să le ducem prăjituri. etc. Singular Io zio — unchiul dello zio — (al) unchiului allo zio — unchiului lo zio — unchiul zio! — unchiule ! dallo zio — de la unchi : Plural gli zii — unchii degli zii — (al) unchilor agii zii — unchilor gli zii — unchii zii! — unchilor! dagli zii — de ia unchi N. Il figlio dello zio è medico — Băiatul unchiului este medic . dativ. D. fii cuminte ! Silenzio. Ae. — Le-a povestit copiilor un basm. Ae. G. Perché hai sgridato il bam­ bino ? — De ce l-ai certat pe copil. / nostri zii abitano in campagna — Unchii noştri locuiesc la ţară. del bambino — (al) copilului 1). Ho incontrato lo zio ieri — L-am întilnit 67 . Lo zio è in biblioteca ~ Unchiul este în bibliotecă . Ac. Ho parlato allo zio di te — l-am vorbit unchiului de tine . Ba raccontato ai bambini una fiaba. Ricevo un bacio dal bambino —Primesc o sărutare de la copil. V. G. ai bambini -. G.) care pot fi explicate prin regimul cazual al pre­ poziţiilor din gramatica limbii române. Chiedo agli zìi le riviste — Le cer unchilor revistele. I consigli degli zii furono utili — Sfaturile unchilor au fost folositoare.? Aveva visto i bambini nel cortile — Vă­ zuse copiii în curte.

Ragazza. V. V. -. la ragazza — fata V.. pe o carte con un libro — cu o carte in un libro — într-o carte • 68 Feminin una rivista — o revistă di una rivista — a unei reviste a una rivista — unei reviste una rivista — o revistă da una rivista — de la. dintr-o revistă su una rivista — despre. Abl. (ì. Ho saputo la notizia dalla ragazza — Am aflat vestea de la fata . Offro alle ragazze le rose — Ofer fetelor trandafirii. fii cuminte ! Ehi. Feminin Singular N. dintr-o carte su un libro. della ragazza — (a) fetei D. ce faceti ? Abl. nu fiţi îngrijo­ raţi. azi eşti invi­ tatul nostru. stai buona! — Fato. Questo pomeriggio incontriamo tutte le ragazze — In dupăamiaza asta întâlnim toate fetele. / ricami sono lavorati dalle ragazze — Broderiile sînt lucrate de fete. D. Ac. un libro — o carte Abl. Ho ricevuto dallo zio una telefonata — Am primit de la unchiul un telefon . a un libro —unei cărţi Ac. ragazze. Zii miei. non vi preoccupate — Unchii mei. Disse alla ragazza la ve­ rità — îi spuse fetei adevărul . alla ragazza — fetei Ac. fetelor. da un libro — de la. Appena son tornato dagli zii di Ploieşti — Abia m-am întors de la unchii din Ploieşti. cosa fale? — Hei. La ragazza impara Vitaliano — Fata învaţă italiana. dalla ragazza — de la fată Plural le ragazze — fetele delle ragazze — (al) fetelor alle ragazze — fetelor le ragazze — fetele ragazze ! — fetelor ! dalle ragazze — de la fete Exemple : N. Ho visto la ragazza allo spettacolo — Am văzut-o pe fată la spectacol . ragazza ! — fato ! Abl. di un libro -. / vestiti delle ragazze erano eleganti — Rochiile fetelor erau elegante.al unei cărţi I). Modele de declinare a unor substantive însoţite de articolul nehotărît Masculin N. Le ra­ gazze sono studentesse — Fetele sînt studente. Gli occhi della ra­ gazza sono celesti — Ochii fetei sînt albaştri . pe o re­ vistă con una rivista — cu o revistă in una rivista — într-o revistă .ieri pe unchiul . oggi sei il nostro invitato — Unchiule. un libro — o carte G. la ragazza — fata G. Zio.despre. Ho visto al teatro i loro zii — l-am văzut la teatru pe unchii lor.

Da un libro s'impara molto — Dintr-o carte se învaţă mult . L'articolo ce in una r h ista di sport — Articolul se află într-o revistă de sport.Exemple : >T. Ac. G. Carla e Guido sono i miei amici — Carla şi Guido sìnt prietenii mei. Vedo Caria e Guido ogni giorno — îi văd pe Carla şi pe Guido în fiecare zi. Ilo chiesto a Carla. a Guido — lui Guido Ac. Le pagine di una rivista di moda attirano sempre le donne. G. Abl. ai. Ac. da Guido — de la Guido con Guido — cu Guido per Guido — pentru Guido N. ai. Ilo imprestato da Carla un giallo — 69 . Ilo pagato un libro centi lei — Am plătit douăzeci de lei pe o carte. Modele de declinare a unor n u m e proprii Masculin Guido di Guido — (al. Abl. La citazione è da una rivista economica — Citatul este dintr-o revistă economică. ale) Cariei a Carla — Cariei Carla — pe Carla Carla! da Carla — de la Caria con Carla — cu Carla per Carla — pentru Carla Exemple : X. La lettura di un libro è una preoccupazione amena — Lectura unei cărţi este o ocupaţie plăcută. D. Guido! Abl. vieni qua! — Caria. N. (}. Devo ad una rivista letteraria la scelta della mia professione — li datorez unei reviste literare alegerea profesiei mele. Guido ! Abl. ed a Guido di venire in tempo — Le-am cerut Cariei şi lui Guido să vină la timp. — Paginile unei reviste de modă atrag totdeauna femeile. Si parlava su un libro apparso di recente — Se vorbea despre o carte recent apărută : Era con un libro in mano — Era cu o carte în mînă . Ac. Era una rivista stampata in Italia — Era o revistă tipărită în Italia. a. vino aici ! Spicciatir Guido ! Grăbeşte-te. Caria. Ad un libro interessante de­ dichi volentieri tutta una notte — Unei cărţi interesante îi dedici bucuros o noapte întreagă. ale) lui Guido D. Ho scoperto la poezia in un libro italiano — Am descoperit poezia într-o carte italienească. Guido — pe Guido V. Un libro è sempre come un amico — 0 carte este întotdeauna ca un prieten. I). Feminin Carla di Carla — (al a. 1 dischi sono di Carla ma te riviste sono di Guido — Discurile sìnt ale Cariei dar revistele sìnt ale lui Guido. Y. I). Ho comprato una rivista — Am cumpărat o revistă. G.

NOTĂ: în exemplele date. Parlo con Guido e «on Carla — Vorbesc cu Guido şi cu Carla. îl vor păstra folosind în declinare şi prepoziţii articulate după modelul oricărui substantiv comun (vezi § 20). Numele geografice cel mai adesea însoţite de articol.Am împrumutat de la Caria un roman poliţist. Compriamo caramelle per Carla e per Guido dei libri — Să cumpărăm pentru Carla caramele şi pentru Guido cărţi. . prenumele masculine şi feminine nu au fost articulate. în exprimarea corectă a cazurilor unor nume •proprii se are în vedere regula folosirii şi omiterii articolului cu nume proprii de per­ soană (vezi § 27). La lettera arrivata è da Guido — Scrisoarea venită este de la Guido . Uneori însă ele apar însoţite de articol.

I plural -0 Exemple onesto — cinstit. în funcţie de context. interogative si sînt tratate la capitolul respectiv (vezi § 94—108). onesti — cinstiţi onesta — cinstită. fem. comuniste — comuniste forte — puternic. le lezioni lunghe — lecţiile lungi . demon­ strative. Adjectivele se împart în: adjective calificative (aggettivi qualifica­ tivi) adică propriu-zise şi adjective determinative (aggettivi determina­ tivi) care. Yuomo cortese — omul politicos. oneste — cinstite comunista — comunist. gli uomini cortesi — oamenii politicoşi. Genul mase. egală. fem.ADJECTIVUL L'AGGETTIVO §. puternică forti — puternici. Numărul sing. Adjectivul calificativ. egali. egale 71 I -i -e -a II mase. -a -i -e III IV -e -i invariabil (vezi §58) . După felul în care îşi modifică desinenţa. puternice pari — egal. comunisti — comunişti comunista — comunistă. nehotărîte. fem. mase. mase. în acest acord deosebim următoarele categorii de adjective calificative: Categoria adj. 54 Adjectivul este categoria gramaticală care determină însu­ şirile substantivului pe care-I însoţeşte îndeplinind funcţia de atribut sau nume predicativ. ca parte de vorbire flexibilă. fem. se acordă cu substantivul pe care-1 determină şi fiind subordonat acestuia împru­ mută de la substantiv genul şi numărul: la lezione lunga — lecţia lungă. pot deveni pronume posesive.

-io (cu i accentuat). dimentichi — uituci. pi. analoga — analoagă. strada larga — şosea lată. Pluralul adjectivelor feminine sg. marcì — putrezi. -ii: restìo — încăpăţînat. vestito largo — rochie largă. 40). batteriofagi — consumatori de bacterii. poema cavalleresco — poem cavaleresc. maniaco — maniac. greci — greci. equivoco — echivoc. -glie: antica — antică. poemi cavallereschi — poeme cavalereşti . -gio (cu i neaccentuat). medico cardiologo — medic cardiolog. -Iago. sg. ricchi — bogaţi . poema ele­ gìaco — poem elegiac. cani randagi — clini vagabonzi. -chi. ghi: ricco — bogat. vocala i este marcată întotdeauna de accentul grafic. intrinseci — intrinseci . restii — încă­ păţînaţi . 72 . lungo — lung. -ca. -io. marmi lisci — marmuri ne­ t e d e . -gi: etruscologo — etruscolog. sg. POCI rawche — voci răguşite. § 55 A. analoghe — ânaloage. luogo natio — loc natal. vestiti /arghi — rochii largi. grigio — cenuşiu. -ico. univoci — univoci. ambienti boscherecci — medii de pădure.-che. nordici — nordici . strade larghe — şosele late. pi. dimentico — uituc. batteriofago — consumator de bacterii. sg. carico — încărcat.-ga. cane randagio — cline vagabond. univoco — univoc. — co. -i: serio — serios. etruscologi — etruscologi. seri — serioşi . antichi — antici . § 56 B. grigi — cenuşii . poemi elegìaci — poeme elegiace. incidenti tragici — acci­ dente tragice . incidente tragico — accident tragic. intrinseco — intrinsec. carichi — încărcaţi. marmo liscio — marmură netedă. equivoci — echivoci . antiche — antice. ambiente boschereccio — mediu de pădure.Particularităţi ale pluralului adjectivelor Pluralul adjectivelor se formează în general după aceleaşi reguli ca şi pluralul substantivelor (vezi § 39. popoli antropofagi — popoare antropofage. medici cardiologi — medici cardiologi . -ci: nordico — nordic. voce rauca — voce răguşită. Pluralul adjectivelor masculine sg. luoghi natii — locuri natale. -iaco (iaeo cu i accentuat) . sg. marcio — putred. popolo antropofago —popor antropofag. Pentru a nu se crea confuzii in formarea pluralului substantivelor terminate în -io. Excepţii: antico — antic. In schema care urmează atragem atenţia asupra unor cazuri particulare de formare a pluralului adjec­ tivelor. lunghi — lungi . nemici — duşmani . Excepţii: greco — grec. -logo. pi. -go. pi. nemico — duşman. pi. maniaci — maniaci . pi. -ciò.

— cîmpie întinsă . rococò — rococo . -ce. indagine anatomopatologica — cercetare anatomo-patologică. ie: seria — serioasă. ia (cu i accentuat) . verde oliva — măsliniu .. ci­ fra impari — cifră impară. egregm — stimată. singular şi plural: numero jmpari — număr impar. etc. bordò — vişiniu . pi. natia. ra­ gazze restìa — fete încăpăţînate. + adj. -gie: Adjectivele cu această terminaţie la singular se împart în pri­ vinţa formării pluralului în două categorii: a) adjective cu ambele forme la plural: sudicia — murdară.) se formează prin modificarea terminaţiei celui de al doilea termen: lotta daco-romana — luptă daco-romană. § 54) valabilă pentru masculin şi feminin. grige şi grigie — cenuşii . lotte daco-romane — lupte daco-romane . 73 . b) adjective urmate de substantive: rosso fiamma — roşu aprins. esperimento fisico-chimico — experienţă fizico-chimică. 3. Cele care indică culori şi sînt exprimate prin : a) substantive adjectivizate: viola — violet . dispari — impar. -ia. pi. lilla: — liliachiu . scambio italo-romeno — schimb italo-român. Cele compuse mai ales din locuţiuni adverbiale (v. numeri impari — numere impare. scambi italo-romeni — schimburi italo-române . Sînt considerate forme invariabile următoarele categorii de adjec­ tive : î. urmat de alt substantiv care spe­ cifică respectiva culoare: color sabbia — (de) culoarea nisipului. c) substantivul color — culoare. pianure ampie — cîmpii întinse . -eie. color mffelatte — (de) culoarea cafelei cu lapte . fradicia — putredă. vocală accentuată. sagge — înţelepte . pari — par.mierii . indagini anato mo-patologiche — cercetări anatomo-patologice . perbene — cumsecade. ragazza restìa ~ fată încăpăţînată. esperimenti fisico-chimici — experienţe fizico-chimice. egal . su­ dice şi sudicie — murdare . Cele terminate în -i. ade -j.adj. grigia — cenuşie. araneionc — portocaliu . dabbene — cumsecade . -gè. nade — natale . pianura ampia. § 58 D. color miele — (de) culoarea . fradicie — putrede . §146): dappoco — de nimic . -eia. snoh — — snob : 2. inegal . lerce — murdare . consoană. — natală. § 57 C. color limone — de culoarea lămîii. -già (cu i neaccentuat) .sg. grigio ferro — gri ca fierul . serie — serioa­ se . Adjective invariabile Adjectivele invariabile aparţin celei de-a patra categorii de adjec­ tive (v. saggia — înţe­ leaptă. cifre impari — cifre impare. sg. b) adjective al căror plural se formează numai cu una dintre cele două terminaţii: /ercia — murdară. -ie. egregie — stimate. Pluralul adjectivelor compuse Pluralul adjectivelor exprimate prin doi termeni (adj.

un bel paesaggio — o privelişte frumoasă . una pioggia fredda — o ploaie rece .. Poziţia adjectivelor § 59 Adjectivele pot preceda sau urma substantivul. un forte e diligente uomo — un bărbat puternic şi harnic . Precizările cu privire la locul adjectivului sînt următoarele: A. permanentă: la bianca neve — zăpada albă . poziţia lor nefiind limitată de reguli gramaticale rigide ci impusă mai degrabă d& nuanţa stilistică a vorbitorului. d) cînd este urmat de un complement : ragazzo sveglio di mente — copil cu mintea ageră . /'astuto Ulisse — vicleanul Ulisse. una certa risposta — un răspuns oare­ care. una nuova soluzione — o nouă soluţie. Plinio il Vecchio — Pliniu cel Bătrîn . 2. una mano calda — o mînă caldă .d) adjective care indică culoarea urmate de adjectivele chiaro — des­ chis. Filippo il Bello — Filip cel Frumos . scuro — închis. un uomo povero — un om sărac . Adjectivul este aşezat după substantiv: a) în apelative: Stefano il Grande — Ştefan cel Mare. una casa crollata — o casă prăbuşită . una risposta certa — un răspuns sigur. 74 . neînsoţit. NOTĂ: Există o categorie de adjective caro îşi modifică sensul în funcţie de poziţia lor faţă de substantive: un povero uomo — un biet om. Adjectivul precedă substantivul cînd: 1. Indică o calitate obişnuită. piangere a calde lacrime — a plìnge cu disperare. un vero amico — un prieten adevărat. cupo — închis: verde cupo — verde-închis . blu scuro — albastru-închis. di cattivo gusto — de prost gust . una dolce bevanda rinfrescante — o dulce băutură răcoritoare. b) cînd se subliniază cu pregnanţă calitatea substantivului: un naso aquilino — un nas acvilin . el poate sta înaintea sau în urma lor. o altă soluţie. un'ospite accogliente — o gazdă primitoare . uno sguardo penetrante — o privire pătrunzătoare . rosso chiaro — roşu-deschis . 3. lavoro utile alla società — muncă folositoare so­ cietăţii . Are funcţie de epitet: ii celebre museo — celebrul muzeu. C. uno studente solo — un student singur. ad alta voce — cu voce tare . sau între adjective: una persona sana e allegra — o persoană sănătoasă şi veselă . la rinomata cantante — renumita cîntăreaţă . una soluzione nuova — o soluţie nouă. politica favorevole alle trattative — politică favorabilă trata­ tivelor. Cînd substantivul este însoţit de mai multe adjective. Aparţine unei expresii: a buon mercato — ieftin . un solo studente —nu­ mai un singur student. B. c) cînd este exprimat printr-un participiu .

adjectivul se acordă întotdeauna cu substantivul pe care-1 determină adoptînd genul şi numărul acestuia: un giorno tranquillo — o zi liniştită. una notte tranquilla — o noapte liniştită. ragazze e ragazzi ubbidienti — fete şi băieţi ascultători . Cînd substantivele sînt de genuri diferite acordul poate fi făcut : a) la masculin plural ca în limba română: una madre ed un padre esigenti — o mamă şi un t a t ă exigenţi . Luisa e Marco sono bravi — Luiza şi Marco sînt cu­ minţi. Lucia e Maria sono brave — Lucia şi Maria sînt cuminţi . 75 . c) prin acordul adjectivului cu substantivul cel mai apropiat: un mazzo di garofani e rose profumate — un buchet de garoafe şi trandafiri parfumaţi . la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: un film ed uno spettacolo interessanti: 2.Acordul adjectivelor § 60 Indiferent de poziţia şi funcţia sa în propoziţie. b) prin repetiţia adjectivului care se acordă cu fiecare substantiv în parte pentru a nu se crea confuzii: uno zio buono ed una zia buona — un unchi bun şi o mătuşă bună . Aldo € Cario sono bravi — Aldo şi Carlo sînt cuminţi . un rumore assordante — un zgomot •asurzitor. c) la genul masculin numărul plural dacă substantivele sînt de genuri diferite: Le vie ed i mercati erano affollati — Străzile şi pieţele •erau aglomerate. delle cartoline colorate — nişte ilustrate colorate. 3. pensieri sinceri e risposte sincere — gînduri sincere şi răspunsuri sincere . acordul se face tot după criteriile menţionate anterior : 1. Cînd adjectivul are funcţia de nume predicativ şi lămureşte sub­ stantivul prin verbul auxiliar essere — a fi (vezi § 119). dei rumori assordanti — nişte zgomote asurzitoare. acordul său se face astfel: a) la masculin plural dacă substantivele sînt masculine: I mercati ed i viali erano affollati — Pieţele şi bulevardele erau aglomerate . Problema acordului adjectivului cere o deosebită atenţie în cazul în care un singur adjectiv determină mai multe substantive la numărul singular sau plural. francobolli e buste italiane — timbre şi plicuri italieneşti. la feminin-plural dacă substantivele sînt feminine: una camicia ed una gonna azzurre. b) la feminin plural dacă substantivele sînt feminine: Le vie e le strade erano affollate — Străzile şi şoselele erau aglomerate . Cînd adjectivul are funcţia de atribut şi lămureşte calităţile sub­ stantivului în mod direct. una car­ tolina colorata — o ilustrată colorată.

76 . color miele — perdea de culoarea mierii . tappeto color miele — co­ vor de culoarea mierii . rococò — stilul rococo . cracate. formele sale fiind pentru masculin singular şi plural bello-belli: amico bello — prieten frumos. z. Forme ale adjectivelor bello şi quello § 61 Cînd adjectivele bello — frumos şi quello — acela sînt aşe­ zate în faţa substantivului aspectul lor se modifică în funcţie de ini­ ţiala substantivului pe care-1 preced.NOTA: Dam cîteva exemple de felul în care pot fi folosite. belle/quelle gite— fru­ moase/acele excursii . beretlo rosso fiamma — bască roşu aprins . tende e tappeti color miele — perdele şi covoare de culoarea mierii. begli/quegli yacht — frumoase/acele iahturi. în acest context adjectivele invariabile (vezi § 58) : un uomo dabbene — un om cumsecade . rosso fiamma — cravată roşu aprins. beli'/queir — begli/quegli preced substantivele care încep cu vocală: bell'/quell' almanacco — frumos/acel almanah . z. tenda. Alegerea şi folosirea diferitor forme ale acestor adjective se fac după aceleaşi reguli ca ale articolelor hotărîte: (vezi § 19): Forme ale masculinului singular şi plural: bello/quello — begli/quegli preced sub­ stantivele care încep cu s impur. zingaro bello — ţigan frumos. begli/quegli zufoli — frumoase/acele flaute . belle/quelle cugine — frumoase/acele verişoare . una donna dabbene — o femeie cumsecade . viaggio bello — călătorie frumoasă. cravata e berciti rosso fiamma — eravate şi băşti roşu aprins. Forme ale femininului singular şi plural: bella/quella — bellejquelle preced substantivele care încept cu consoană: bella/quella cugina — frumoasă/acea verişoară. gn. belo/quelle idee — frumoase/acele idei. gn. x. bel­ le/quelle immagini— frumoase/acele imagini: bell/quell' idea— frumoasă/* acea idee. un uom. pn. x. bel/quel — bei/quei preced substantivele care încep cu consoană (exceptînd s impur. bello/quello zufolo — frumos/acel flaut. begli/quegli strumenti — frumoasei/a­ cele instrumente . acesta nu suferă nicio modificare. y: bello/quello stru­ mento — frumos/acel instrument.ro­ chii rococo . bell'/quell' ideale — frumos/acel ideal. l'arte rococò — arta rococo. amici belii — prie­ teni frumoşi . ps. vestiti rococò . begli/quegli ideali — frumoase/acele idealuri . bello/quello yacht — frumos/acel iaht. bella/quella gita — frumoasă/acea excursie. begli/quegli almanacchi — frumoase/acele almanahu­ ri . bel/quel paesaggio — fru­ moasă/acea privelişte. bei/quei paesaggi — frumoase/acele privelişti . y) : bel/quel quadro — frumos/acel tablou. Cînd poziţia adjectivului bello este în urma substantivului. pn. bei/quei quadri — frumoase/acele tablouri .o ed una donna dabbene — un bărbat şi o femeie cumse* cade . zingari belli — ţigani frumoşi . ps. bell'jquelV — bellejquelle preced substantivele care tncep cu vocală: bell'/quell' immagine — frumoasă/acea imagine. viaggi belli — călătorii frumoase . lo siile.

ps. studenti buoni — studenţi buni. scrittura bella—scris frumos. grande psica­ nalista — mare psihanalist. buon albergo — hotel bun. x. x. gn. Forme ale adjectivelor buono. grande § 62 Adjectivul buono — bun cînd precedă substantivul prezintă numai la singular modificări urmînd modelul articolului nehotărît (vezi § 22). buon giornale —ziar bun. scrisuri frumoase. Adjectivul grande poate avea următoarele aspecte cînd precedă substantivul: gran. Forma buona precedă substantivele feminine care încep cu con­ soană: buona maestra — învăţătoare bună.formele pentru feminin singular şi plural sînt bella-belle: amica bella— prietenă frumoasă. amiche belle — prietene frumoase. pn. imon1 intenzione — intenţie bună. Formele pluralului nu suferă modificări poziţionale: buoni — buni şi buone — bune: buoni studenti. buono psicologo — psiholog bun. y: buono spettacolo — spectacol bun. amiche buone — prietene bune. buono xilofonista — xilofonist bun. scritture belle. x. Tendinţa limbii contemporane este de a nu elida vocala a la femi­ nin singular: buona edizione — ediţie bună. 77 . gran signori — domni mari . buon spazio — spaţiu bun. y) şi substantivele feminine singular şi plural care încep cu consoană: gran freddo — frig mare. ps. ps. z. deci nu se va folosi apostroful în faţa substantivelor care încep cu vocală . Forma buon precedă substantivele masculine care încep cu vocală şi consoană (exceptând s impur. grand' uomini — oameni mari . buona stanza — cameră bună. buon viaggio — călătorie plăcută. grande gnocco — găluşcă mare . NOTĂ: a) Forma de masculin buon este obţinută prin apocopare nu prin eliziune. ps. gn. pn. z. pn. buon'anima — suflet bun. gn. y: grande spazio — spaţiu mare. pn. y): buon aluno — şcolar bun. grand1 formă obţinută prin eliziune care precedă substantivele masculine şi feminine la singular şi plural care încep cu vocală: grand'uomo — om mare. gran case — case mari . grande precedă substantivele masculine singular care încep cu s impur. z. gran cosa — mare lucru . Forma buorì formată prin eliziunea vocalei a precedă substantivele care încep cu vocală: buon'aria — aer bun. Forma buono precedă substantivele masculine care încep cu s impur. buona commedia — comedie bună. x. gn. grand'erba — iarbă mare — grand' erbe — ierburi mari . buona amicizia — prietenie bună. formă obţinută prin apocopare care precedă sub­ stantivele masculine singular şi plural care încep cu consoană (exceptînd s impur. z. b) în limba contemporană există tendinţa folosirii formei buon şi în faţa sub­ stantivelor care încep cu s impur: buon scolaro — elev bun. buone amiche.

contrario a me — potrivnic mie. cel mai adesea acestea fiind: di. capace di capire — capabil să înţelegagă. duro d'orecchio — tare de ureche. a. grandi imprese — acţiuni mari.grandi precedă toate substantivele masculine şi feminine la plural: grandi artisti — artişti mari. Complementul adjectivelor § 63 Adjectivele calificative au.substantive. un sens al lor propriu. privo di possibilità — lipsit de posibilităţi. contento del risultato — mulţumit de rezultat. da -(vezi § 156. b) adjective cu prepoziţia a (-). utile per noi — folositor pentru noi. printr-un verb la infinitiv: asset­ tato di sapere — doritor să ştie . difficile a capire — greu de înţeles. idoneo al lavoro — potrivit pentru muncă. pieno di acqua — plin de apă. preoccupato di fare — preocupat să facă. verbe la infinitiv) : abbondante di errori — plin de greşeli. Unele adjective însă. esame facile — examen uşor. In exemplele: uomo mite — om blînd. grandi. independent. A). gradevole stlVudito — plăcut la auz. verbe la infi­ nitiv): atto a ideare — apt (capabil) să conceapă. în funcţie de prepoziţia care le leagă: a) adjective cu prepoziţia di (-f. Dăm în continuare cîteva exemple dintre cele mai uzuale adjec­ tive care se construiesc cu complemente. pentru a avea un înţeles deplin. fedele alla moglie — credincios soţiei. convinto di sapere — convins să ştie7 degno di lode — demn de laudă. analogo a quello — analog cu acela. indifferente a te — indiferent ţie. pianiste — pianiste mari. dannoso alla salute — dăunător sănătăţii. in. adjectivele mite şi facile prin sensul lor deplin lămuresc substantivele pe care le determină. desideroso di pace — do­ ritor de pace. indif­ ferente con i suoi — indiferent cu ai săi . pre78 . pronume. nocivo allo sviluppo — nociv dezvoltării. utile in questa situazione —' folositoare în această situaţie. inquieto di sapere — neliniştit să afle.substantive. § 64 Legătura dintre adjectiv şi complement este făcută de o prepoziţie. grato ai genitori — recunoscător părinţilor. pronume. grandi scultori — sculptori mari. utile all'ajoparecchio — util aparatului. ricco di idee — bogat în idei. Acelaşi adjectiv poate fi legat de complement prin prepoziţii diferite: indifferente a quanto accade — indiferent la ceea ce se întîmplă. estra­ neo a questa cosa — străin de acest lucru. în general. conforme alla legge — conform legii. lieto di rivedere — bucuros să revadă. printr-un pronume : legato a ine — legat de mine. cer ca acesta să fie specificat de un complement exprimat printr-un substantiv: pieno di profumo — plin de parfum. disposto a pagare — dispus să plătească. sicuro di sé — sigur de sine .

cointeres­ sato nello scambio . Comparativul de superioritate (Il comparativo di maggioranza) se formează cu adverbul più — mai. Gradul comparativ § 67 Prin confruntare gradul comparativ poate stabili trei reporturi între însuşirile şi obiectele pe care le compară: de superioritate. care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. bravo in matematica — bun la matematică. GRADELE ADJECTIVELOR § 65 Adjectivele exprimă însuşiri ale unor obiecte sau fiinţe. e) adjective cu prepoziţia per ( + substantive. sau conjuncţia che — decît. în limba italiană... şi superlativ (superlativo). libero da preoccupazioni — liber de preocupări. situate 79 . ca şi în'limba română. mai mult. zoppo da un piede — şchiop de un picior . Gradul pozitiv § 86 Gradul pozitiv este identic cu forma de bază a adjectivului : Pao­ lo è un ragazzo cortese — Paul este un băiat politicos . comparativ (comparativo).. A. ca. Formele pe care le ia adjectivul pentru a exprima gradele diferite ale unor însuşiri se numesc grade de comparaţie. Ticino a me — apropiat de mine .. pronume): contento per il risultato — mulţumit de rezultat.sente ai corsi — prezent la cursuri. ca. există trei grade de com­ paraţie: pozitiv (positivo). pronume): alieno da quanto facciamo — străin de ceea ce facem. Unul si acelaşi obiect poate fi caracterizat prin mai multe însuşiri exprimate î n măsuri diferite. uguale agli altri — egal cu ceilalţi. A Marginea si lavora la ceramica nera di antica tradizione dacica — La Marginea se lucrează ceramica neagră de veche tradiţie dacă.substantive): abbondante in parole — bogat în cuvinte . diverso per indole — diferit ca fire. esperto in chimica — •expert în chimie . d) adjective cu prepoziţia in (-(.. de infe­ rioritate şi de egalitate. iar mai multe obiecte pot avea aceeaşi însuşire dar în •diverse grade de intensitate. e) adjective cu prepoziţia da ( + substantive. — cointeresat în schimbul . Această diversitate se stabileşte prin com­ paraţia însuşirilor şi a obiectelor. appassionato per la pittura — pasionat de pictură.

pronume) care au aceeaşi însuşire (exprimată prin adjectiv): Borna è più grande di Pisa —Roma este mai mare decît Pisa. E" meglio andare a piedi che in auto — Este mai bine să mergi pe jos decît cu maşina. Parlare è meno difficile. Nessuno fu mai più allegro e più contento di quel giovane. di quel che (non). che (non). NOTĂ: în formarea gradului comparativ de superioritate şi inferioritate se vor folosi: 1. C. sau conjuncţia che — decît. che agire — Să vorbeşti este mai puţin grea decît să acţionezi. lì miele è tanto dolce quanto nutriente — Mierea este tot atît * Punctele ţin locul adjectivului.. d) două complemente circumstanţiale de timp. B. infinitiv: E' più onesto riconoscere la colpa che negarla— Este mai cinstit să recunoşti vina decît s-o negi. ** în această situaţie non nu are sens negativ ci doar întăreşte comparaţia.. II film era meno attraente che lungo — Filmul era mai puţin atrăgător decît l u n g . eppure lui era meno felice degli altri — Nimeni n-a fost vreodată mai vesel şi mai mulţumit decît acel tînăr şi totuşi el era mai puţin fericit decît ceilalţi. între care se intercalează adjectivul: Il mio amico è così simpatico come il tuo — Prietenul meu este tot atît de simpatic ca al t ă u .* di eînd comparaţia se face între două obiecte. loc. pe cît de . La tua borsa era. quanto — tot atît de. Comparativul de egalitate (Il comparativo di uguaglianza) se formează cu adverbele cosi .înaintea celui de al doilea element al comparaţiei: Carlo è più studioso di Fabio — Carlo este mai studios decît Fabio . mod etc.lm. ca.. : Ieri faceva meno freddo che oggi — Ieri era mai puţin frig decît azi. ca. în cazul în care cel de-al doilea element al comparaţiei este o propoziţie: // compara­ tivo è più difficile di come (non) credevo — Comparativul este mai greu decît credeam . come. Il quadro di Picasso fu meno ammirato di quanto (non) m'aspettassi — Tabloul lui Picasso a fost mai puţin admirat decît mă aşteptam . e) două verbe la. b) două substantive precedate de prepoziţii simple sau articulate: Si vedono cose più interessanti al museo che al cinema — Sevăd lucruri mai interesante la muzeu decît la cinema. 2.. la fel de.. tanto . piu. di quanto (non). piùjmeno . fiinţe (expri­ mate prin substantive. Il cugino Paolo è meno giovane di me — Vărul Paolo este mai puţin tînăr decît mine . care precedă adjectivul şi prepoziţia di — decît. Întrebuinţarea lui nefiind absolut obligatorie. di come (non**) cu sensul decît. Il mondo subacqueo è più ricco di quel che sapevamo noi finora — Lumea subacvatică este mai bogată decît ştiam noi pînă acum.che cînd comparaţia se face între: a) două adjective: Il suo volto è più simpatico che bello — Chipul său este mai mult simpatie decît frumos . Comparativul de inferioritate (Il comparativo de minoranza) se formează cu adverbul meno — mai puţin. 3..... più elegante della sua — Poşeta ta era mai elegantă decît a ei . care introduc cel de-al doilea termen al comparaţiei: La moto è meno comoda della macchina — Motocicleta este mai puţin comodă decît maşina ..eno . 80 . Il latte è più nutriente che saporoso — Laptele este mai (mult) hrănitor decît gustos. ca.

i meno — cei mai puţini .. Il francese è tanto tacile quanto Vitaliano — Limba franceză este la fel de uşoară ca limba italiana. In situaţia în care există un alt termen de comparaţie al superla­ tivului relativ. al pari di — la fel de. la meno — cea mai puţin. fiinţe cu aceeaşi însuşire: Lucia è modesta al pari di te — Lucia este la fel de modestă ca'tine . cînd se compară două obiecte. utile — * Predicatul precedat de un superlativ relativ stă întotdeauna la modul conjunctiv. 81 . B. 2. non meno di/che — nu mai puţin ca/decît: La biro non è meno utile della penna stilografica — Pixul nu este mai puţin util ca stiloul. 2. le più — cele mai:: „La Primavera1' è la più rinomata tela che abbia dipinto Botticelli * — „Primăvara" este cea mai renumită pinza pe care a pictat-o Botticelli. le meno — cele mai puţin: Questa è la meno valorosa delle sue poesie — Aceasta este cea mai puţin valoroasă dintre poeziile sale . non più di /che . La più cara a Leonardo di tutte le sue opere fu la Gioconda — Cea mai dragă lui Leonardo dintre toate operele sale i-a fost Gioconda.de dulce pe cit de hrănitoare . Gradul superlativ absolut (Il superlativo assoluto) exprimă însuşirea la un grad fără termen de comparaţie. — nu mai mult ca/decît. 1 — 2). la più — cea mai. i più — cei mai . Gradul superlativ § 68 Gradul superlativ exprimă însuşirea la cel mai înalt grad fiind ca şi în limba română: superlativ relativ (superlativo relativo) si superlativ absolut (superlativo assoluto). întrebuinţarea prepoziţiei di şi a con juncţiei che se face conform explicaţiilor de la respectivul paragraf (vezi § 67. întrucît acest ultim mod de exprimare al egalităţii se reduce la o negare a a om punitivului de superioritate sau inferioritate. acesta va fi introdus de prepoziţia di sau fra: Era il più audace di lutti — Era cel mai îndrăzneţ dintre toţi : Vittorio non era il più alto fra isuoi coetanei — Victor nu era ce! mai înalt printre cei de-o vîrstă cu el. Gli esercizi grammaticali sono piacevoli non più che necessari — Exerciţiile de gramatică sînt tot atît de plăcute pe cit de necesare. Superlativul relativ ele superioritate (11 superlativo relativo di maggioranza) se formează cu adverbul più precedat de articolul hotărît:: il più — cel mai. NOTĂ: Comparativul de egalitate mai poate fi exprimat prin: 1. El se exprimă prin: a) sufixul -issimo adăugat la masculinul plural al adjectivului: bello — frumos — belii — frumoşi — bellissimo — foarte frumos. egal de.. 1. Superlativul relativ de inferioritate (Il superlativo relativo di" minoranza) se exprimă prin adverbul meno precedat de articolul hotărît: il meno — cel mai puţin. Gradul superlativ relativ exprimă două raporturi: de superiori­ tate şi de inferioritate. A..

invernale — de iarnă. immenso — imens. pazzo da legare — nebun de legat.82 . Unele adjective care exprimă materia. cibernetico — -cibernetic. Un paese arciricco — O ţară foarte bo­ gată. chimico — chimic. •campionissimo — campionul campionilor . 2. iper. Nu toate adjectivele pot forma superlativul absolut cu aceste prefixe. mensile — lunar. b) Prefixele arci-. Un bambino ipersensibile — Un copil hipersensibil. calitatea. triangolare — triunghiular. ateo — ateu. bucarestino — -din Bucureşti. ubbriaco fradicio. estivo — de vară. c) adverbele molto — foarte. terribilmente — grozav de. se­ rale — seral. Invernai. ubbriaco fradicio — beat turtă . Un comportamento estremamente strano — O comportare extrem de ciudată . 1 suoi amici erano gentilissimi — Prietenii săi erau foarte amabili. sopra-. NOTĂ: în limba modernă există tendinţa de a forma superlative absolute cu ajutorul sufixului -issimo din unele substantive: augurissimi — cele mai bune urări. •eterno — etern. la fel se pot forma superlative chiar din locuţiuni adverbiale: d'accordissimo — în tru totul de acord. oltremodo — peste măsură de. termeni -ştiinţifici: marmoreo — de marmură. straor­ dinariamente — extraordinar de. tanto felice— foarte fericit . l'ultimo — ultimul. transilvana — ardelean. egiziano — egiptean. : Un vestito -ultramoderno — O haină ultramodernă. fisico — fizic (de fizică). tanto — foarte. Faceva fuori buio pesto mentre Gino. măsuri de timp. utili — utili — utilissimo — foarte util . Exclud comparativul şi superlativul: 1. 3. assai — foarte. Una voce oltremodo melodiosa — O voce peste măsură de melodioasă . Adjectivele care indică deja o valoare superlativă: infinito — infinit.etc. •spagnolo — spaniol. innamorato cotto — îndrăgostit lulea . smisurato — nemăsurat. foarte de acord. amicissimo — prieten extraordinar de fcun . il primo — primul. socialista — socialist etc. . beat turtă. Unele adjective care indică naţionalităţi sau orientări: romeno — român. stanco morto — mort de obosit . Şi totuşi. în limbajul uzual se poat auzi: £" più romeno di tutti noi — Este mai a-omân decît noi toţi. divino — divin. immortale — nemuritor. estremamente — extrem de. Una gonna troppo corta — O fustă prea scurtă .. buio pesto — întuneric :beznă. îi declara Cariei că este îndrăgostit lulea de ea. care pre­ ced adjectivul: molto contento — foarte mulţumit. napoletano — din Napoli. ultra-. settimanale — săptămînal. L'aula era luminosissima — Sala era foarte luminoasă. NOTĂ: Nu toate adjectivele calificative admit trecerea prin gradele de comparaţie •deoarece exprimă prin ele însele o însuşire unică.util. troppo — prea. dichiarava <a Carla di essere innamorato cotto di lei — Afară era întuneric beznă în timp ce Gino. d) expresii de tipul: pieno zeppo — plin ochi. aureo — aurit. stra-.

jos — ottimo pessimo massimo minimo supremo. minore — mai mic etc. Aceste forme moştenite din latină exprima numai comparativul?. una obişnuită care derivă de la pozitivul adjec­ tivului şi una neregulată derivată de la forma corespunzătoare din limba latină a adjectivului.Adjective c u forme speciale de comparativ şi superlativ § 70 Există o categorie de adjective care la comparativ şi super­ lativ au două forme. de superioritate: migliore — mai b u n . Comparativul formelor speciale 1. sommo infimo intimo più esterno mai exterior esteriore __ _ estremo Observaţii asupra formelor speciale (latine) de comparativ şi superlativ I. exterior Comparativ de superioritate Superlativ Formă regulata Formă latină Formă regulată Formă latină più buono mai bun più mai più mai più mai più mai più mai jos più mai cattivo rău grande mare piccolo mie alto înalt basso scund. 83- . maggiore — mai mare. jos interno intern. interno interior migliore peggiore maggiore minore superiore inferiore interiore buonissimo foarte bun cattivissimo foarte rău grandissimo foarte mare piccolissimo foarte mic altissimo foarte înalt bassissimo foarte scund. interior esterno extern. Redăm în paralel cele două forme de comparativ şi superlativ: Pozitiv buono bun cattivo rău grande mare piccolo mic alto înalt basso scund. § 71 A.

celebre — celebru. etc. Superlativul relativ poate fi exprimat prin comparativul formei latine precedat de articolul hotărît: Il mio miglior amico — Cel mai bun prieten al meu . poesia futurista. 1. nu poate fi exprimat prin Un ragazzo minimo . Unele forme de superlativ absolut provenite din latină au forme •corespunzătoare în limba română: ottimo — optim. dar nu se poate spune Una stanza massima. interiore. IM sua pazienza era massima — Răbdarea lui era foarte mare. . Conosco il suo travaglio interiore — Ştiu chinul său sufletesc (interior) . în schimb respectivul su­ perlativ poate exprima sensuri ca: Le massime possibilità — Cele mai mari posibilităţi . Superlativele speciale: ottimo. 3. è inferiore a quella impegnata — Poezia futurista este inferioară celei angajate. Era di pessimo gusto — Era de foarte prost gust. 3. pessimo. -dar II suo massimo desiderio era di conoscere l'italiano — Cea mai mare dorinţă a sa era să ştie italiana . Se poate spune în schimb : Un diffetto minimo — Un cusur foarte mic . intimo — intim: Lo stato romeno -offre ottime condizioni di studio — Statul român oferă condiţiuni optime •de învăţătură. infimo. La sua. estremo pot avea sensul de superlativ absolut dar cînd sînt precedate de articolul hotărît au sensul de superlativ relativ: Un ottimo •avvocato — Un foarte bun avocat. dar II pessimo dei suoi figli è Carlo — Cel mai rău dintre copiii săi este Carlo. 84 . La scoperta era di massimo vedore per Veconomia nazio­ nale — Descoperirea era de maximă valoare pentru economia naţională. el rămînînd subînţeles: Abito al piano inferiore — Locu­ iesc la un etaj inferior (mai jos) . în latină celeber. -Această independenţă de sens permite ca să lipsească al doilea termen al comparaţiei. 4. massimo. Cele două forme de comparativ şi superlativ nu sînt absolut identice ca sens. inferiore. Adjective cu superlative neregulate § 72 Există în limba italiană o categorie de adjective al căror superlativ absolut se formează de la forma latină a pozitivului: acre — acru. Mi pare peggiore questa decisione — Mi se pare mai rea (proastă) această hotărîre. infimo — infim. La. în latină acer.supremo. Formele speciale de comparativ au un înţeles oarecum deplin.2. 2. maggior sorella — Sora sa cea mai mare. Nei minimi particolari — In cele mai mici amănunte. minimo — minim. Un ragazzo piccolissimo — Un băiat foarte mic. Se spune: Una stanza grandissima — O cameră foarte mare. Comparativele superiore. de aceea nu se pot substitui reciproc întotdeauna. II. mìnimo. Ottenere massimi esiti — A obţine rezultate maxime <(foarte bune). B. dar L'ottimo studente •— Cel mai bun student . Superlativul formelor speciale. massimo — maxim. esteriore sìnt urinate de prepoziţia a în exprimarea comparaţiei: Marco è superiore a tutti — Marco este superior tuturor .

-a. Pozitiv maledico benefico magnifico munifico benevolo — clevetitor — binefăcător — măreţ — generos — binevoitor Superlativ ma/eaYcentissimo 6e/?e/icentissimo mag nifi contissimo munificentissimo benevolentissimo — foarte — foarte — foarte — foarte — foarte clevetitor binefăcător măreţ generos binevoitor Exemple: . 85 . adică cele terminate în -dico. salubrissimo — foarte sănătos. -a. • -fico. acru — mizer. sărăcăcios — sănătos — celebru Superlativ acerrimo — foarte acru integerrimo — foarte integru asperrimo — foarte aspru miserrimo — foarte mizer saluberrimo — foarte sănătos celeberrimo — foarte celebru Exemple: L'uva era acerrima — Strugurii erau foarte acri. e — după modelul latin: Pozitiv acre integro aspro misero salubre celebre — acru — integru — aspru. întins formează superlativul absolut de la tema latină: amplissimo — foarte vast: La pianura era amplis­ sima— Cîmpia era foarte întinsă. Excepţie: Ampio — vast. -volo formează superlativul absolut cu sufixul entissimo. / raggi del sole sono benefieentissimi per la salute — Razele soarelui sînt foarte binefăcătoare pentru sănătate.. -i. La stanza soleggiata era saluberrima — Camera însorită era foarte sănătoasă. i. -e. Giosuè Carducci è stato un poeta celeberrimo — Giosuè Carducci a fost un poet foarte cunoscut (celebru). -e: miserissimo — foarte mizer.£' stato sempre benevolentissimo con me — A fost întotdeauna foarte binevoitor cu mine. -a. NOTĂ: Unele forme ale acestor superlative sînt mai puţin folosite. -i.Unele dintre aceste adjective au superlativul absolut în -errimo.. iar în limba mo­ dernă există tendinţa de a forma superlativul cu sufixul -issimo. § 73 0 altă categorie de adjective..

2. care vine mai întii. unele dintre aceste adjective admit chiar formarea comparativului şi superlativului lor: Il parente più prossimo — Ruda cea «mai apropiată . Vanno pros­ simo — anul următor . ceea ce le conferă valoarea de pozitiv . gloria postuma — glorie postumă. Adjective lipsite de unele grade de comparaţie § 74 O categorie de adjective sînt lipsite de pozitiv dar păstrează din limba latină unele forme de comparativ sau superlativ . rare vine după. Originea acestor adjective se află în prepoziţii latino (vezi § 71) de la care :s-au format gradele respective: dupo — după (latină—post) — posteriore — posterior. davanti — înainte (latină — ante) — anteriore — anterior. Sono i primissimi fiori — Sînt cele dintîi flori . după moarte .III. il giorno anteriore — ziua anterioară . Le ultimissime posibìHtà — Abolut ultimele posibilităţi. Pozitiv Comparativ posteriore — posterior — 1 anteriore — anterior — ulteriore — ulterior — — (vicino— (più vicino — mai apropiat) apropiat) Superlativ postremo ~ cel mai din urmă — ultimo — cel din urmă postumo — postum prossimo — cel mai apro­ piat primo — cel dinţii 1 NOTĂ: 1. 3. Datorită acestei valori de pozitiv. le zampe posteriori — labele din spate. Multe din aceste comparative şi superlative au un sens independent. .

Din punct de vedere morfologic. cinquantenne — în vîrstă de 50 de ani. numeralul este o categorie a adjectivului. care exprimă numărul.NUMERALUL IL NUMERALE § 75 în gramatica limbii italiene. NUMERALE CARDINALE ŞI ORDINALE § 76 Redăm mai jos tabloul principalelor ordinale: Cifre arabe 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Numeralul cardinal uno. una due tre quattro cinque sei sette otto nove dieci undici dodici Numere romane I II III IV V VI VII Vili IX X XI XII numerale cardinale şi Numeralul ordinal (il) primo (il) secondo (il) terzo (il) quarto (il) quinto (il) sesto (il) settimo (!') ottavo (il) nono (il) decimo (1') undicesimo. ambedue — amîndoi (folosite fără articol). sau o determinare cantitativă. quindicinale — chen­ zinal. il ventennio — perioada de 20 de ani. il decimoprimo (il) dodicesimo. uneori se poate comporta ca pronume: entrambi — amìndoi. il decimosecondo 87 . la terzina — terzina. la 15 zile . ordinea numerică. se poate comporta ca un adjectiv: settimanale — săptămînal. numeralul se poate comporta ca un substantiv: il duetto — duetul.

Semnele mai mici aşezate la stìnga celor mai mai = indică o scădere.X) + IV = 94: MCMLXXVIII = M . ventesimo ottavo (il) trentesimo (il) quarantesimo (il) cinquantesimo (il) sessantesimo (il) settantesimo (l')ottantesimo (il) novantesimo (il) centesimo (il) centesimo primo (il) duecentesimo (il) cinquecentesimo (il) millesimo (il) duemilesimo (il) milionesimo c NOTĂ: Numeralele ordinale se comportă ca adjectivele calificative de categoria I il primo.r = 1 000 00( =88 . \. D = 500. Linia deasupra unei cifre indică înmulţirea cu o mie : L = 50 000 .C) + L + XX + V + III = 1978. (vezi şi § 54). il decimo­ settimo (il) diciottesimo. M = 1 000. il decimoquarto (il) quindicesimo. i primi. il decimono­ no (il) ventesimo (il) ventunesimo. il decimoterzo (il) quattordicesimo. •Semnele de bază ale numerelor romane sînt: 1 = 1 . ventesimo secondo (il) ventottesimo. il decimoottavo (il) diciannovesimo. ventesimo primo (il) ventiduesimo. il decimo quinto (il) sedicesimo.(M .V = 5: X = 10.Cifre arabe 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 28 30 40 50 60 70 80 90 100 101 200 500 1000 2000 1000000 Numeralul cardinal tredici quattordici quindici sedici diciasette diciotto diciannove venti ventuno ventidue ventotto trenta quaranta cinquanta sessanta settanta ottanta novanta cento centouno duecento cinquecento mille duemila un milione Numere romane XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XXI XXII XXVIII XXX XL L LX LXX LXXX XC CI CC D M MM M* Numeralul ordinal (il) tredicesimo. il decimosesto (il) diciassettesimo. le primii etc. L = 50 C = 100. cele aşezate la dreapta o adunare: XCIV = (C . la prima.

uno studente — un student. are pluralul mila precedat întotdeauna de un numerai cardinal : duemila — 2000 . mUleotto — 1008. qn. d) Numeralul cento — o sută. Cînd cento exprimă o cantitate mai mare de o sută este precedat de un alt numeral cardinal : Duecento sigarette — 200 de ţigări . Sedici folte glielo detto — I-am spus-o de 16 ori. Numeralele 17. Tutti i diciotto libri furono stampati a Milano — Toate cele 18 cărţi au fost tipărite la Milano. un ora — o ora. Aveva dicianove an/it — Avea 19 ani.a -f unităţile respective: diciassette — 17. Cento libri e duecento riviste — O sută de cărţi şi două sute de reviste . Cento novelle — 100 de nuvele . b) Numeralele compuse cu uno şi otto pierd vocala finală: ventuno — 21. Le novantun sedie circon­ davano la tavola — Cele 91 de scaune înconjurau masa. z. La rivoluzione del quarantotto ebbe una grande eco nella letteratura romena — Revoluţia din '48 avu un mare ecou în literatura română. spre deosebire de limba română. c) Numeralele cardinale sînt invariabile: Cinque uomini e cinque 4onne — Cinci bărbaţi şi cinci femei . Ottantun giorni — 81 de zile. e) Numeralul mille — o mie. Cento giorni— 100 de zile. Al convegno assistettero ottocento •operai — La adunare au asistat 800 de muncitori. Excepţii. este invariabil: Cento anni — 100 de ani.Observaţii asupra numeralelor cardinale * § 77 a) Numeralele de la 11 la 16 inclusiv. se compun din forme modificate ale unităţilor respective şi numărul 10 exprimat prin-dici: dodici — 12. x. Păstrează vocala finală numeralele compuse cu miile — o mie: milleuno — 1001. Cento matite — 100 de creioane. s Compuşii lui uno sînt însoţiţi de un substantiv la plural: C'eranot quarantini libri — Se aflau acolo 41 de cărţi. quindici — 15 . pn. y) indiferent de genul substan­ tivului (vezi § 2 2 ) : Trentun persone — 31 de persoane. Numeralele compuse cu uno pot fi trunchiate în faţa unei consoane (care să nu fie: s impur. / / dizionario ha settecento pagine — Dicţionarul are şapte sute de pagini. jn amico — un prieten. Sessantun villaggi — 61 de sate . Le quattro­ cento pagine — Cele 400 de pagini. Excepţ 'e: Numeralul uno — unu. La comitiva contava trentotto persone -— Grupul (de turişti) număra 38 de persoane. are la feminin forma una — una ' compoi •tîndu-se ca articolul nehotăi ît (vezi 22). ventotto — 28 . una spiega:'ione — o explicaţie. Il Teatro alla Scala di Milano 89 . ps. 18. 19 se exprimă invers prin -dici-}.

II mazzo aveva einquantatré garofani rossi — Buchetul avea 53 do garoafe roşii. numeralele cardinale în limba. la nona — a noua etc. avînd pluralul milioni şi respectiv miliardi: Tre m i ­ lioni di uomini hanno partecipato alla marcia della pace — Trei milioane de oameni au participat la marşul păcii.ha oltre tremila posti — Scala din Milano are peste 3000 de locuri. Il continente era abitato da dieci miliardi diì uomini — Continentul era locuit de 10 miliarde de oameni." h) Numeralul tre în numerale compuse cu acesta este marcat întot­ deauna de accentul grafic: Ventitré — 23. In schimb. Ho comprato una milletrecentodieci— Am cumpărat (o maşină) Dacia 1310 . Allo* sciopero presero parte quattromila lavoratori torinesi — La grevă au luatparte 4000 de lucrători din Torino. i se suprimă vocala finală şi i se adaugă sufixul -esimo: dodicii) — ii 90 . numeralele milione şi miliardo cìnd nu sìnt urmate de alte numerale se leagă de substantivul pe care-1 precedă prin prepoziţia di: La pianura aveva due milioni di ettari di grano ~ Cîmpia avea două milioane hectare de grîu . Trecento numeri aveva quella via — Acea stradă avea 300 denumere . Observaţii asupra numeralelor ordinale § 78 a) De la 1 la 10 numeralul ordinal se exprimă cu forme deri­ vate din latină: il secondo — al doilea. / popoli non permettono più: che miliardi e miliardi di dollari siano stanziati per la corsa alVinarmo — Popoarele nu mai permit ca miliarde şi miliarde de dolari să fie alocaţi. il quinto — al cincelea. Vanno millenovecentosessantaeinque segnò felicemente la storia del popolo romeno — Anul 1965 a marcat în mod fericit istoria poporului român. uneori şi numeralele compuse cu mille se scriu separat: „Le mille ed una nottea — „O mie şi una de nopţi. Vottava —a opta. Incepînd cu 11 numeralul ordinal se formează din cel cardinal căruia. Excepţii: Se scriu separat numeralele milione şi miliardo: Cinque J milioni e mezzo — Cinci milioane şi j u m ă t a t e . pentru cursa înarmării. Il medico lo fece dire più volte trentatré — Doctorul îl puse să spună de mai multe ori 33 . Spre deosebire de limba română. f) Numeralele milione — milion şi miliardo — miliard se comportă ca substantivele. italiană nu se leagă de substantivul pe care-1 preced prin prepoziţia di: NelVaula si sono riuniti quaranta studenti — în sală s-au întrunii 40 de studenţi . Ci vogliono venticinque giorni fino alla destinazione — Sìnt necesare 25 de zile pînă la destinaţie. Tre miliardi lire — [ Trei miliarde de lire . g) Numeralele compuse se scriu de obicei într-un singur cuvînt: millesettecentoventidue — 1722 .

venti — il ventesimo — al douăzecilea. E1 la centesima volta che te lo ripeto — Este a suta oară de cînd ţi-o repet . la nona se notează IX sau 9° . Faremo una ripassata il quindicesimo giorno — In a cincisprezecea zi vom face o recapitulare. della tragedia —A doua repetiţie a tragediei . Se păstrează vocala finală a numeralului cardinal cînd I acesta este. Aceste ultime forme sînt însă mai puţin folosite. e t c . Excepţie. cu compuşii săi il penultimo — penultimul. I. il ventiduesimo sau il ventesimo secondo — al douăzeci şi doilea. il diciannovesimo sau il decimonono — al nouăsprezecelea. Numeralele cardinale se folosesc în: A. parte della simfonia — A patra parte a simfoniei. Ambele se acordă în gen şi număr cu substantivul: I nostri ultimi ricordi — Cele «din urmă amintiri ale noastre . «hiar substituindu-se acestuia cînd din context rezultă sensul substan­ tivului : Frequenta la decima — Este într-a X-a (clasă) . . Matematică pentru operaţii aritmetice ca: — adunarea — Vaddizione: Cinque più sette fa (fanno ) dodici — 5 -j+ 7 = 12. La mia auto 4>a bene in terza — Maşina mea merge bine într-a treia (viteză). L'ultima parola del primo verso — Ultimul cuvînt din primul vers. compus cu trei: ventitreesimo — al douăzeci şi treilea. | trentatreesimo — al treizeci şi treilea. il terzultimo — antepenultimul. e) Sìnt considerate numerale ordinale il primo — primul şi l'ultimo — riltimul. b) Numeralul ordinal poate fi notat cu cifre romane sau cu cifre arabe cu exponentul o şi respectiv a pentru indicarea genului: il dodi­ cesimo se notează XII sau 12° . 91 ordinale .«dodicesimo — al doisprezecelea. La quarta. d) Numeralul ordinal fiind considerat adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul pe care-1'determină: Il terzo capitolo del romanzoAi treilea capitol al romanului . deoarece indică ordinea într-o enumerare. f) Numeralele ordinale pot fi folosite adesea cu valoare de substantiv. La seconda prova. Folosirea numeralelor cardinale şi § 79. Le sue prime ricerche — Primele sale «cercetări . il diciaset­ tesimo se notează XVII sau 17°. Viaggio sempre in seconda — Călătoresc totdeauna într-a doua (clasă) . De la 11 la 99 există posibilitatea ca numeralul ordinal să se formeze prin exprimarea fiecărei părţi componente printr-un numeral ordinal: îl tredicesimo sau il decimoterzo — al treisprezecelea. Stava nel quinto banco — Stătea în banca a cincea. c) Numeralul ordinal este precedat de articol şi urmat de substantiv: II settimo giorno della' settimana — A şaptea zi a săptămînii.

Far due passi — A se plimba puţin . Elevare Tenti al quadrato — A ridica 20 la pătrat . Non valere quattro sòldi — A. anul) : Il ventuno febbraio millenovecentosette — 21 februarie 1907 . Cento per­ cento — Sută la sută. il 1° gennaio. — a ridica un număr la o putere: Elevare un numero alla potenza gei — A ridica un număr la puterea a şasea. di 12 — Extragerea rădăcinii pătrate din 12 . Pentru precizarea timpului numeralele pot fi însoţite de adverbele: dopo — după.12 = 3 . fra — peste. Exprimarea orei include şi folosirea substantivelor: mezzo — jumă­ t a t e : Sono le otto e mezzo — Este opt şi j u m ă t a t e . Farsi di mille colori — A schimba feţe-feţe . quarto — sfert : Erano le tre meno un quarto — Era ora trei fără un sfert . 11 fix. Prima zi a lunii se notează cu cifra 1 cu exponentul o care indică terminaţia or­ dinalului : Bucarest. / corsi scolastici incominciano il quindici settembre — Cursurile şcolare încep la 15 septembrie . Ritor­ nerà il ventotto agosto — Se va reîntoarce la 28 august. Pentru prima zi a lunii se foloseşte numeralul ordinal: Il primo marzo — întîi martie . t r e . due passi — A locui în preajm ă . Exprimarea orei: Sono le cinque del pomeriggio — Este ora 5 după masă .1 5 . 1986 — Bucureşti. B. Farsi in mille — A se face luntre şi punte . Expresii in alcătuirea cărora intră numeralul cardinal Far quattro chiacchiere — A flecari .2 0 : 5 = 4. nu valora doi bani. Il primo dicembre — tritìi decembrie. Trovare cento scuse — A găsi mii de scuze. la 1 ianuarie 1986. — exprimarea procentului: Sei per cento — şase la sută . amiaza: Al mezzoggiorno sarò da te — La ora 12 voi fi la tine . 92 .— scăderea — la sottrazione: Quindici meno dodici fa (fanno} . — împărţirea — la elivisione: venti diviso (per ) cinque fa quattro' . Mille grazie — Mii de mulţumiri . — extragerea rădăcinii pătrate: L'estrazione della radice quadrata. Portare il cappello sulle ventitré — A purta pălăria pe-o ureche. miezul nopţii : Il direttissimo parte a mezza­ notte — Acceleratul pleacă la ora 24. Il film andrà in onda tra le otto e le dieci — Filmul va fi pre­ zentat între opt şi zece. luna. — înmulţirea — la molteplicazione: Tre per sei fa diciotto — 3 X X 6 = 18 . Abitare a. prima sau fa — înainte cu.. Indicarea datei (ziua.. Ci incontreremo alle undici in punto — Ne vom întîlni la.. — Neanche per un milione — Cu nici un preţ . după: Tre anni dopo— După trei ani. C. Spaccare un capello in quattro — A despica firul în patru . Fra due mesi — Peste două luni (vezi şi § 148).. mezzanotte — orele 24. Otto giorni prima (îa) —Acum opt zile. mezzogiornoora 12 din zi. D. acum .

a treia .il .il .-1900 1901.il -. Tre quinti — Trei cincimi . sesta fila — Rîndul al şaselea. — regi. D. Aceasta se face numai începînd cu secolul al XIILlea în felul următor: 1201--1300 1301. în acest caz. dar în ultima vreme se preferă exprimarea acestora prin numeralele cardinale: Sessantatré virgola sette — 63.-1400 1401.II.il tredicesimo secolo quattordicesimo secolo quindicesimo secolo sedicesimo secolo diciasettesimo secolo diciottesimo secolo dicianovesimo secolo ventesimo secolo — il Duecento — il Trecento — il Quattrocento — il Cinquecento — il Seicento — il Settecento — l'Ottocento — il Novecento.-1500 1501. papi cu acelaşi nume: Napoleone terzo — Napoleon al III-lea. Un ventesimo — A douăzecea parte . domnitori. Fracţiile zecimale pot fi exprimate astfel: Sei e quaranta cente­ simi — 6 şi 40 de sutimi. în timp ce numărătorul se exprimă prin numeralul cardinal: Un terzo — O treime .-1700 1701. Uneori. Numeralul ordinal se foloseşte în: A.-1800 1801. numeralul se poate citi ca şi cel cardinal: Luigi XIV — Luigi quattordici — Ludovic al XIV-lea. anul 1 000 rămînînd subînţeles. Dante Alighieri è vissuto a •cavallo del tredicesimo e quattordicesimo secolo — Dante Alighieri a t r ă i t între secolele X I I I şi XIV.il . Luigi quin­ dicesimo — Ludovic al XV-lea-: Paolo sesto — Paul al VI-lea. Indicarea ordinei unor personalităţi. Mezzo chilo— Jumătate de kilogram: Due mezzi litri — Două jumătăţi de litru. este substantiv ramine invariabil: Sono le quattro e mezzo — Este ora 4 şi jumătate.il . Exprimarea fracţiilor ordinare al căror numitor se exprimă printr-un numeral ordinal substantivizat. ca şi în limba franceză.-2000 -. la genul masculin. Indicarea secolelor care în italiană se exprimă prin numeralul •ordinal însoţit de substantivul secolo: Il quindicesimo secolo — Se­ colul al XV-lea . Cu referire la cultura italiană secolele mai pot fi exprimate prin numeralele cardinale care indică sutele de ani. La rivoluzione francese del dicianovesimo secolo — Re­ voluţia franceză din secolul al XIX-lea.il . Pentru jumătate se foloseşte mezzo: în cazul cînd mezzo — jumă­ tate.7. 93 . Un centesimo — O sutime. Una mezz'ora — O jumătate de oră.il -. Există însă tendinţa înlocuirii numeralului ordinal cu cel cardinal: Camera diciotto — Camera 18. B. Indicarea unor numerotări. " C.-1600 1601. inscripţii: Classe terza — Clasa. Cînd mezzo este adjectiv se acordă în gen şi număr cu substantivul: Mezza bottiglia — Jumătate de sticlă.

celelalte fiind adesea. b) Numerale colective care indică un număr considerat în tota­ litatea sa şt se exprimă prin adjective numerale: ambedue. quadruplo — cvadruplu — depatru ori mai mult. quadruplice — cvadruplu. cuplu. Avere il suo quarto (fora di celebrità — A avea un succes spontan şi trecător. sau de adjectiv: Ho guadagnatodoppio stipendio — Am cîştigat un salariu dubiu. Uneori aceste numerale colective pot fi înlocuite de grupul tutti (tutte) e due — amîndoi. entrambi (-e). întreit. exprimate prin numeralul respectiv însoţit de volte tanto: quattro voltetanto (rjuadniplo ) — de patru ori mai mult. format din p a t r u . trentina — vreo treizeci . Avere il sesto senso — A fi înzestrat. Rimettere in sesto — A pune în ordine. triplo — triplu. îndoit. decina — vreo zece. Non vale un centesimo — Nu valorează nimic .E. quintu­ plice — compus din. Numerale multiplicative sînt şi duplice — dublu. ALTE NUMERALE § 80 în acest capitol sînt incluse unele substantive şi adjective care indică cantităţi numerice şi fiind derivate din numeralul ordinal sau cardinal pot fi considerate numerale derivate. amîndouă (vezi § 108). La Triplice Aleanza — Tripla Alianţă. centuplo — de o sută de ori mai mult. de două ori mai mult. V'erano entrambe le sorelle — Erau acolo amîndouă surorile. Dintre multiplica­ tive mimai doppio şi triplo se folosesc frecvent. coppia — pereche. ambo — toate cu acelaşi sens: amìndoi. Expresii în alcătuirea cărora intră numeralul ordinal. Di seconda ma­ no — De calitate inferioară. de trei ori mai mult. dozzina — duzină. triplice — triplu... Essere al settimo cielo — A fi fericit. Partire in quarta — A întreprinde ceva cu îndrăzneală. centinaio — vreo sută. amîndouă şi urmate în­ totdeauna de articol în grupuri nominale: Ambedue gli studenti — Amin­ doi studenţii . După sensul pe care-! indică numeralele derivate se împart în: a) Numerale multiplicative care indică de cîte ori este mărită o cantitate în raport cu altă cantitate: doppio — dublu. plural centinaia — sute 94 . ventina — vreo douăzeci. — dieci volte tante (decuplo ) — de zece ori mai mult. Sens colectiv au şi substantivele: paio — pereche. Passare un brui­ to quarto d'ora — A trece printr-un moment greu . Numera­ lele multiplicative pot avea valoare de substantiv: Ha preso il doppio di me — A luat dublu faţă de mine. cinci părţi: Far domanda in quadruplice copia — A face cerere în patru exemplare.

quadriennio — perioadă de patru ani. ottonario — vers de 8 silabe: L'ottava di Lodovico Ariosto è un modello dell'arte poetica — Octava (strofa de 8 versuri) a lui Lodovico Ariosto este un model de artă poetică. Una coppia di attori celebri nel mondo del cinema — O pereche celebră in lumea cinematografului. Fu un cen­ tennio di grande progresso economico — A fost o perioadă de 100 de ani d e mare progres economic. toate acestea se leagă de substantivul la care se referă prin prepoziţia di: Un paio di guanti — O pereche de mănuşi . quarta — cvartă: Il quintetto di corde fu applaudito strepitosamente — Cvintetul de coarde a fost aplaudat furtunos. migliaio — vreo mie. terzogenito — al treilea născut. quartetto — cvartet. decennio — pe­ rioadă de 10 ani. instrumente sau intervale: duetto — duet. Perioade de zile şi luni: settimana — săptămînă . plural migliaia — mii de. quintogenito — a! cin­ cilea născut: Carlo era l'ultimogenito dei Rossi — Carlo era ultimul născut •al familiei Rossi. 5. Substantive care indică ordinea naşterii fraţilor: primogenito — primul născut. triennio — pe­ rioadă de 3 ani. trentina di chilometri — Parcursese vreo 30 de kilometri . strofă de 3 versuri: quar­ tina — catren. La quinta è un intervallo di cinque note della scala diatonica — Cvinta este o pauză muzicală de cinci tonuri şi două semitonuri. trentenne — «de 30 de ani. settuagenario — septuagenar. 95 . strofă de 4 versuri . ventennio — perioadă de 20 de ani.d e . iar tatăl său era octogenar. sestina — sextină. quinquennio — perioadă de 5 ani. Adjective care indică virsta: dodicenne — de 12 ani. L'ultimo piano quinquennale — Ultimul plan •cincinal. ottantenne — de 80 de ani. nonagenario — nonagenar: Era cinquantenne e suo padre era ottua­ genario — Avea 50 de ani. termeni muzicali care indică numărul de voci. perioade de ani: biennio — perioadă de 2 ani. Una ventina (li pastelli — Vreo 20 de creioane colorate. quindicina — 15 'zile : trimestre — trimestru . 2. strofă de 6 versuri. quinario — vers de 5 silabe. De la aceste substantive derivă -adjectivele corespunzătoare: settimanale — săptămînal. trio — trio. 3. terza — terţă. bilunar. Aveva percorso una. termeni de metrică: terzina — terţină. semestrale — semestrial: Oggi abbiamo fato air italiano il lavoro trimestrale — Azi am dat la italiană lucrarea trimestrială. cinquantennio — perioadă de 50 de ani. 4. Vogliamo un millennio di pace ! — Vrem o mie de ani pace ! De la aceste substantive s-au format şi adjectivele corespunză­ toare: biennale — la doi ani. triennale — la trei ani: La biennale di Venezia presenta lavori d'arte moderna — Bienala veneziana prezintă lucrări de artă modernă. 6. 11 primo semestre dell'anno universitario — Primul semestru al anului universitar. quindicinale — la 15 zile. Lo accolsero •con migliaia dì fiori — îl primiră cu mii de fiori. e) Din numerale derivă şi unele substantive care indică: 1.

7. Fatemi vedere i lavori uno alla volta — Arătaţi-mi lucrările unul cîte unul . Numeralul distributiv care indică gruparea numerică a obiec­ telor se exprimă în italiană prin numerale cardinale şi prepoziţii (vezi § 156 A) : uno ad uno — unul cîte unul . C). . tre virgola quindici — trei virgulă cincisprezece (vezi § 80. quattro e venticinque centesimi — patru si 25 de sutimi . Numerale fracţionare care indică fracţii ordinare şi zecimale: due quinti — două cincimi . tre alla volta — cîte trei . uno per volta — cîte unul. 8. Mettetevi in fila a due a due — Aşezaţi-vă la rînd doi cîte doi.

PRONUMELE IL PRONOME § 81 Este o parte de vorbire flexibilă cu funcţii gramaticale com­ plexe . De cele mai multe ori pronumele în­ locuieşte substantivul (deci este un substitut al substantivului) sau unele propoziţii. si). Formele pronumelui personal sînt: a) în nominativ indicînd cazul subiectului (avînd deci funcţie de subiect) . noi/ce/ci). b) în cazul acuzativ. fie că-1 precedă (pronume proclitic) fie că-1 urmează (pronume enclitic) . sau dativ. Pronumele nu aduc o nouă informaţie. se împart în: 1) forme neaccentuate — forme atone. che). De obicei. demonstrative — dimostrativi (questo. Dar pronumele nu denumeşte un obiect . PRONUMELE PERSONALE § 82 Din punct de vedere semantic. Pronumele de persoana I şi a Ii-a (personal. pronumele sînt: personale — personali (io/me/mi. ci indică pe vorbitor la persoana I şi pe ascultător la persoana a Ii-a. se caracterizează prin capacitatea de a se referi la un obiect denumit anterior prin nume cu determinanţii săi. reflexive — riflessivi (mi. această referire se face cu ajutorul acordului. quello). suo). tuo. relative — re­ lativi (il quale. care nu posedă accent fo­ netic şi se sprijină pe verb. 97 . pronumele are un conţinut mai abstract decît substantivul. nehotărîte'— indefiniti (uno/nessuno/ogni/ognuno). posesive — possessivi (mio. sau prepoziţional indicînd cazul complementului. posesiv) nu substituie un substantiv.— avînd funcţie de complement direct sau indirect. Formele cu funcţie de complement. ti. el se referă la un substantiv sau la o propoziţie menţionată anterior. 2) forme accentuate — forme toniche care sînt accentuate fonetic. ci preiau o informaţie existentă deja în contextul anterior. la rîndul lor. După sensul şi funcţia pe care o îndeplinesc.

Egli se foloseşte pentru persoane . I pers. constituie subiectul inclus în terminaţia verbului: Vado subito — Mă duc imediat. II — — mase. B. essi — esse. lui — lei. persoana a Ill-a realizează opoziţia de gen. III fem. şi b) forme atone care însă sînt incluse în forma verbului . esso — essa. La nominativ există: a) forme tonice care posedă accent fonetic şi exprimă insistenţa vorbitorului asupra subiectului: Io vado subito — Eu mă duc imediat. quanto — cît: Non siete tutti come lui — Nu sînteţi toţi ca el. locul acestora a fost luat de lui şi lei. sînt pronume în cazul acuzativ (au funcţie de complement direct). Pronumele personal de persoana I şi a II-a Realizează opoziţia numai de număr şi de persoana: io — noi. loro se folosesc în mod obligatoriu în cazul no­ minativ în următoarele situaţii: — după'come — ca. lei. io tu egli. Siete spiritosi quanto loro — Sînteţi tot atît de spirituali ca şi ei. In afara formelor de mai sus.»Ki singular plural pers. Hai scritto quanto lei — Ai scris cît ea. loro care. lucruri şi animale. Pronumele egli şi ella se folosesc mai puţin în limba actuală . pronumele de persoana a IlI-a au anumite norme de folosire: A. Pronumele lui. lei. de fapt. esso (lui) ella. iar essa pentru per­ soane. ella este folosit pentru persoane. esso se folos este pentru ani­ male şi lucruri . essa (lei) noi voi essi (loro) esse (loro) pers. Folosirea prenumelor personale la nominativ § 83 Dacă pronumele de persoana I şi a II-a nu creează dificul­ tăţi în folosirea lor în propoziţii. se mai folosesc frecvent formele lui. dar care au fost „împrumutate" şi pentru cazul nominativ.Formale pronamslor parsonalela nominativ (cazul subiectului) . tu — voi. deci folosindu-se cu valoare de subiect în anumite împrejurări. număr şi persoană: egli — ella. 98 .

-e — însumi/însămi eto. Se foloseşte me. Pronumele personale în funcţie de complement § 84 Ca şi în cazul subiectului. quanto — cît : E1 alta come te — Este înaltă ca tine . lei. Neanche loro hanno risolto il problema — Nici ei n-au rezolvat problema . Ca şi în limba română. Toate formele pronominale prezentate pot fi întărite cu aju­ torul determinativului stesso. salvo — cu excepţia. eccetto — exceptînd: Anche lei canta bene — Şi ea cìnta bine. Pure lei è una brava scolara — Şi ea este o bună şcolăriţă . Loro stesse — Ele însele. neanche — nici. mai puţin el . pronumele cu funcţie de subiect pot lipsi. C.) (D. -i.compuse — genul: Ripren­ diamo (se subînţelege noi) i nostri colloqui — Să reluăm discuţiile . Beato lui — Ferice de el. D. loro în următoarele situaţii: — după anche — şi. Sono partiti tutti. pure — şi. Se preferă în vorbirea de astăzi folosirea formelor lui. pronumele aflate în cazurile oblice (cu funcţie de complemente directe sau indirecte) pot fi tonice şi atone: Io Io Io Io vedo te — Eu te văd pe tine parlo a te — Eu îţi vorbesc ţie ii vedo — Eu te văd ti parlo — Eu îţi vorbesc — formă » — formă > —• formă —• formă tonică tonică atonă atonă (A. Beati loro — Ferice de ei. tocmai voiam să-ţi spun. povero mei — O. -a. Noi stessi — Noi înşine .) 99 .) (D. — în expresiile exclamative de tipul : Beato tel — Ferice de tine !. Lui stesso — El însuşi . Ha mangiato quanto me — A mîncat cît mine. pronumele de persoana I şi a Ii-a singular io. Stavo (se subînţelge io) per dirti — Eram pe punctul de a-ţi spune. subiectul fiind inclus în forma verbelor care desemnează prin termi­ naţie persoana. meno — mai puţin. nemme­ no — nici.) (A. fără. în afară de ei trei. neppure — nici. bietul de mine ! E. care se acordă în gen şi număr cu pronumele respectiv: Io stessa — Eu însămi. Oh. te. tranne — în afară de. Sono venuti tutti meno lui — Au venit toţi. te: — după come —ca. Urmînd mo delul formelor persoanei a IlI-a. tranne loro tre — Au plecat cu toţii. el este acela care o spune. numărul şi — la timpurile . tu pot fi înlocuite — în anumite cazuri — de formele în acuzativ me. La­ sciatemi (se subînţelege voi) cantare — Lăsaţi-mă să cînt .— cînd subiectul se află după verb (din motive stilistice) Lo ha detto lei — Ea a spus-o . E1 lui che lo dice — El spune asta. — în expresiile exclamative de tipul: Povera lei — Biata de ea.

tra. da. in. B — de complement indirect in dativ: în acea s t ă situaţie forma tonică este însoţită de prepoziţia a: Offrì a lei un m azzolin di fiori — Ii oferi ei un bucheţel de flori. da. su etc. con. in. non lui — Maria m-a văzut pe mine. su di. noi Complement indi­ rect în dativ sg. con. NOTĂ: . — Am ajuns înaintea lor . su di. tra. pers. tra. su sé pers. con._ . da. te in. loro in. lui in. C'è un litigio tra luì e lei. — Vin 1 a tine . 100 . Sono partiti da noi — Au plecat de la noi — (funcţie de complement). a noi sg. în această situaţie for ma tonică nu este însoţită de prepoziţii: Maria ha visto me. Ho par­ lato con lui. noi in. su lei di sé. — Am vorbit cu el . me pi. su me Alte complemente pi. Vengo da te. di. da. tra. con. I Sg. Voi avete parlato — Voi aţi vorbit — (funcţie de subiect). tra. Volevano proprio te — Te vroiau chiar pe tine. su in sé. tra sé. voi in. nu pe el . da. da. a me pi. tra. con. E' venuto con voi — A venit cu voi . tra. III lui lei loro a lui a lei a loro pronume personal reflexiv sé sé a sé a sé Formele accentuate (tonice) ale pronumelor se folo sesc avînd următoa­ rele funcţii: A — de complement direct. con. în care situaţie forma tonică este pre­ cedată de prepoziţii ca: di. Formele noi şi voi sînt identice pentru funcţia de subiect şi pentru cea de com­ plement: Noi non abbiamo fatto niente — Noi nu am făcut nimic. da. — Este un litigiu între el şi ea. su di. II te voi a te a voi di.: Sia mo giunti prima di loro.Formele accentuate ale prenumelor 85 Complement direct pers. di. con. C — de alte complemente.

Nu sînt însoţite de prepoziţii. te. — Mama te laudă pe tine. lei. Pentru persoanele I şi a II-a sînt folosite formele me. Schimbarea poziţiei indică insistenţa făcută asupra pronumelui. întrucît în limba ita­ liană. Io conosco te — Eu te cunosc pe tine. Parlavamo di te — Vorbeam de t i n e . de obicei acestea se află după verb. ci. După prepoziţiile tra. £" a te che lo alico. -e: Ho parlato a lei stessa — l-am vorbit chiar ei. Formele tonice lui. — Ţie ţi -o spun. -i. noi. A se compara: La mamma loda te. — Mă văd pe mine în oglindă. Toate formele tonice pot fi întărite cu ajutorul lui stesso. ti. — Pe tine te laudă mama. La mamma te loda. nu la animale sau la obiecte. Te loda la mamma. -a. — Mama pe tine te laudă. Vengo con voi — Vin cu voi. loro se pot folosi şi în funcţie de subiect în anumite cazuri. spre deosebire de limba română. Formele tonice au o poziţie relativ liberă în propoziţie . la persoana a III-a plural se foloseşte numai loro (nu sé) : Parlavano fra loro — vorbeau între ei (dar: ciascuno pensava tra sé — fiecare se gîndea în sinea lui . sau Si guarda nello specchio. Lo dico a te.a . — Ţie ţi-o spun (nu altuia). Io chiamo lui — Eu îl chem pe el. Confruntaţi: Io conosco Maria — Eu o cunosc pe Maria. După prepoziţii pot apărea numai formele tonice: Gianna ha dato a lui un quadro — Ioana i-a dat lui un tablou. PROSIMELE REFLEXIVE § 86 Pronumele reflexiv propriu-zis este sé (formă tonică) — si (formă atonă) pentru persoana a I l l . pensavano tra sé — se gîndeau în sinea lor). — Ţi-o spun ţie. Toate formele tonice cu funcţie de complement se referă numai la persoane. 101 . aşa cum am văzut la § 83 B. vi).Formele tonice în funcţie de complement direct stau întotdeauna în cazul acuzativ. Guarda sé nello specchio — Se priveşte — pe sine — în oglindă. acuzativul nu este caz prepo­ ziţional. Vedo me nello specchio. La plural forma sé poate fi înlocuită de loro : Essi parlavano di sé (di loro ) . sau Mi vedo nello specchio. voi (sau for­ mele atone. mi. fra atunci cînd acestea indică reciprocitate. A te lo dico.

Ci offrì del pane — Ne-a oferit pîine. | pi. sau Ho detto a voi la verità. sgpers. Li conosco da molto — îi cunosc demult. III f. Lo conosco da molto — Il cunosc demult. 102 . sau Conosco loro da molto . De observat că atunci cînd se este întărit de stesso. II mi ti m. sau Vedo lei tutte le sere. I pers. dealtfel. ci vi li le mi ti m. -a. sau Offro a lui una rosa . gli f. sau Conosco lui da molto . sau Rivedrò voi con piacere. -i. Formele neaccentuate ale pronumelor § 87 Complement direct în acuzativ Complement indirect în dativ sg.Pronumele reflexive tonice se pot întări cu slesso. pronume per­ sonal re­ flexiv la si 1 pi. sau Abbiamo lodato te. devenind se stesso. Le vedo tutte le sere — Le văd în fiecare seară. La vedo tutte le sere — O văd în fiecare seară. sau Offrì a noi del pane. toate formele tonice). dispare accentul grafic de la sé. le si ci vi loro loro Exemple de complemente directe în acuzativ Ti abbiamo lodato — Te-am lăudat. Vi rivedrò con piacere — Vă voi revedea cu plăcere. Exemple de complemente indirecte în dativ Vi ho detto la verità — V-am spus adevărul. Io pers. -e: Parla di se stessa — Vorbeşte despre sine însăşi. Pronumele reflexive tonice se referă numai la persoane (ca. Gli offro una rosa — îi ofer (lui) un trandafir. sau Vedo loro tutte le sere.

Formele atone se mai numesc. Signora. vi au o singură formă pentru dativ şi acuzativ. echivalînd cu tale atunci cînd se referă la un substantiv sau la un adjectiv numit anterior: Mi pareva strano. sg. la animale şi la lucruri. conjunctiv. Pronumele reflexive mi. condiţional şi imperativ (numai la pers. 2. 6. Formele Io (m. loro nu se referă decît la per­ soane. (§129). sg. sau Offro a lei una Offro loro un fiore — Le ofer (lor) o floare. li (m. le. — Marina mă observă. questa — acesta. şi pi. Se observă în acest caz că ambele forme elidate devin V. fem. ci. Marina gli parlò con calma — Marina îi vorbi cu calm. l'ho spaventata — Am speriat-o. a IlI-a sg. sg. Lei gli disse di venire presto — Ea îi spuse să vină repede. Lo mai este folosit în formă invariabilă.). Formele neaccentuate mai sus indicate se referă la persoane. Formele de acuzativ la pers. NOTĂ: 1. la (f. La persoana a IlI-a pronumele atone ale complementului direct sînt di­ ferenţiate de cele ale complementului indirect în dativ şi marchează în special opo­ ziţia de gen (mase. 103 .) se folosesc pentru a exprima complementul direct. Io mi lavo le mani — Eu îmi spăl mîinile. aceasta şi ciò — acest fapt. (a lei f. si metta la giacca se ha freddo — Doamnă. ma vedo che non lo è — Mi se părea ciudat. Poziţia formelor neaccentuate (atone) § 88 Poziţia formelor neaccentuate este fixă: a) Imediat înaintea verbului (proclitice) la: indicativ. iar opoziţia de gen rezultă din acordul participiului cu complementul direct care precedă verbul (vezi capitolul despre acor­ dul participiului perfect. la se elidează înaintea formelor verbale care încep cu o vocală: este obligatorie elidarea înaintea formelor auxiliarului avere: Vho spaventato — L-am speriat. fiore. le (f. Lo dico a tutti — O spun (aceasta) tuturor. aceasta: Non lo so — Nu ştiu (acest fapt. în timp ce formele accentuate lui. Marina mi scrive — Marina îmi scrie. Această formă nu este însă recomandată de gramatici. sg. 5. Non mi piace questo romanzo — Nu-mi place acest roman. I şi a Ii-a se traduc în română tot prin cazurile dativ sau acuzativ în funcţie de context: Gianni ti saluta — Ionică te salută .) la singular şi în unele cazuri la plural.): Io ti dicola ferità— Eu îţi spun adevărul. Formele atone se folosesc întotdeauna fără prepoziţie. si. La plural există o singură formă. pi. Gianni ti paria — Ionică Ui vorbeşte . în timp ce în română acestea sînt forme diferenţiate: Io mi lavo — Eu mă spăl. dar eu nu cred aceasta 8. P'orma Io poate dobîndi — în context — o valoare neutră atunci cînd se referă la o întreagă propoziţie şi înlocuieşte pronumele demonstrative questo. pi.). ti. ma io non lo credo — Tu insişti. Marina mi osserva. Io. loro (formă accentuată) care se foloseşte şi în poziţia neaccentuată. Formele gli (a lui m. 4. dar văd că nu este (astfel). a IlI-a sg.^. i. ) se folosesc pentru exprimarea complemen­ tului indirect în dativ. le particelle pronominali. lei.Le offro una rosa — Ii ofer (ei) u n t r a n d a f i r . 3. aceasta) . Tu insisti. sau Offro a loro un NOTĂ: rosa.). Formele atone în dativ şi acuzativ de la pers. 7. puneţi-vă jacheta dacă vă este frig. în italiană.

II sg. pentru că nu vin. cu excepţia lui loro se scrie într-un singur cuvînt: După verbe la infinitiv: Posso parlarvi — Pot să vă vorbesc. noi ringraziammo — Pentru că ne-a fost sugerată acea idee. la ho aspettata. Dimmi cosa vuoi — Spune-mi ce vrei. Puoi parlarci — Poţi să ne vorbeşti . Dicci cos1 è successo — Spune-ne ce s-a întîmplat. Essendoci suggerita quell'idea. di'. consoana iniţială a pronumelui aton se dublează (face excepţie gli): Dammi il tuo libro — Dă-mi cartea t a . — l-am aşteptat.în presă se observă tendinţa ca la sfîrşit de rînd să nu se mai facă eliziunea lo ho aspettalo. Non voglio condurla. care este formată din non 4. Cantami questa canzone — Gîntă-mi acest cîntec. Cînd verbul este la infinitiv perfect. dire. forma atonă se uneşte cu auxiliarul respectiv: Avendolo sentito. ale verbelor dare. sta\ fa'. Non posso soffrirlo — Nu pot să-1 • sufăr . Voglio par­ larle — Vreau să-i vorbesc (ei). II pi. După verbe la imperativ (pers. Parlale con calma — Vorveşte-i calm . Forma de imperativ negativ la persoana a II-a singular. salutata — Am plecat fără să o salut . va'. m-a consolat. datemi il piacere di andar via — Faceţi-mi plă­ cerea de a pleca . m-am oprit . Cînd verbul se află la gerunziu perfect. mi fermai — Pentru că l-am auzit. mi consolò — Văzîndu-mă plîngînd. După formele monosilabice de imperativ pers.) pierd pe -re: Non posso tradurlo — Nu pot să-1 traduc . b) Imediat după anumite forme verbale (enclitice) . Vuole parlarmi — Vrea să-mi vorbească . Voglio parlarti — Vreau să-ţi vorbesc . şi I. Forma de dativ plural loro face excepţie de la regula de mai sus. Starami vicino — Stai lîngă mine . fare. forma atonă se alipeşte la auxiliarul verbului: Sono andato via senza averla. fie înaintea acestuia: Non aspettarmi perché non vengo sau Non mi aspettare perché non vengo — Nu mă aştepta. II sg. 2. porre — a pune. Loro nu se află niciodată înainte.): Diteci la verità — Spuneţi-ne adevărul . noi am mulţumit. Dagli il tuo quaderno — Dă-i caietul tău. Voglio parlargli — Vreau să-i vorbesc (lui) . 104 . dar: Digli che non posso venire — Spune-i că nu pot veni . După verbe la gerunziu: Vedendomi piangere. am aşteptat-o. Atunci cînd este urmat de o formă atonă infinitivul pierde vocala finală -e: vedere: Non posso vederti — Nu pot să te văd. Facci questo piacere — Fă-ne această plăcere . ci după verb : Io dico loro di star zitti — Eu le spun (lor) să tacă. Si separarono salutandosi calorosa­ mente — S-au despărţit salutîndu-se cu căldură. Verbele care se termină la infinitiv în -rre (tradurre — a traduce. stare. — Nu vreau s-o conduc. condurre — a con­ duce.verb la infinitiv prezent se poate afla fie după infi­ nitiv. Portalo con te — Ia-1 cu tine . Questi libri possono esservi utili — Aceste cărţi pot să vă fie utile. andare care sìnt: da'.

le. ti. i-o ofer. ale pronumelui personal mi. Ecco Gina: le offro i fiori: glieli offro — Iat-o pe Gina: îi ofer fio­ rile . Eccoci — Iată-ne . ve: me lo dice — mi-o spune te lo dice — ţi-o spune se lo dice — şi-o spune ce lo dice — ne-o spune ve Io dice — v-o spune me li compra — mi le cumpără te li compra — ţi le cumpără se li compra — şi le cumpără ce li compra — ni le cumpără ve li compra — vi le cumpără me la offre — mi-o oferă te la offre — ţi-o oferă se la offre — şi-o oferă ce la offre — ne-o oferă ve la offre — v-o oferă me le porta — mi le aduce te le porta — ţi le aduce se le porta — şi le aduce ce le porta — ni le aduce ve le porta — vi le aduce Formele de la pers. le. i le povestesc. Ecco Gina: le offro la biro: gliela offro — Iat-o pe Gina: îi ofer pixul . gli. i-1 ofer. Io. ne. Pronumele loro. i le ofer. ce. se. Eccolo — Iată-1 . i-o ofer. Eccovi — Iată-vă . După ecco: Eccomi — Iată-mă . ci. gliele. te. Eccola — Iat-o . li. deşi urmează întotdeauna după verb. nu se ali­ peşte acestuia. sono venuto — Pentru că s-a ivit ocazia. Ecco Marin: gli offro la biro: gliela offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer pixul . gliela. Ecco Marin: gli offro i fiori: glieli offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer florile . 105 . si. Acestea sînt forme care se întîlnesc mai rar. Eccoti — Iată-te . Eccoli — Iată-i . ne. în dativ. devenind: glielo. li. ci. gli şi le devin glie. în acuzativ. la. le. si. vi se pot uni cu formele neaccentuate. Combinaţii de pronume neaccentuate § 89 Formele neaccentuate. glielo offro — Iat-o pe Gina: îi ofer floarea. glieli. îi ofer floarea . In această combinaţie formele dativului mi. am venit. Eccole — Iată-le. ti. Ecco Gina: le racconto le storie: gliele racconto — Iat-o pe Gina: îi povestesc întîmplările . Cantai loro una canzonetta — Le-am cîntat o canţonetă. ci se scrie separat: DV loro di star zitti— Spune-le să tacă . la. formă unică: glie — se uneşte cu lo.După verbe la participiul perfect sau prezent (în construcţii parti cipiale) : Presentatasi Voccasione. i-1 ofer. Ecco Gina: le offro il fiore. a Ill-a sg. Ecco Marin: gli offro il fiore: glielo offro — Iată-1 pe Marin . i le ofer. gliene. vi devin me.

Non gliela dire — Nu i-o spune.) . Posso ricordarglielo — Pot să i-o amintesc . aceeaşi poziţie ca şi formele simple: atunci cînd sînt enclitice aceste forme se unesc cu verbul scriindu-se într-un singur cuvînt : Voglio ricordartelo — Vreau să ţi-o amintesc . La manderà loro — Le-o va trimite (lor) . darsela a gambe: Se la diede a gambe levate — O luă la sănătoasa. faţă de verb. cazurile de folosire ale acestor particule: A. Li mostrerò loro — Le voi arăta (lor) . Le offrirai loro — Le vei oferi (lor) . Iţi arăt eu ţie! smetterla: Smettila di chiacchierare! — încetează cu flecăritul ! avercela con uno: — Con chi ce Vhai? — Pe cine eşti s u p ă r a t ? . Sto per legger­ glielo — Sînt pe punctul de a i-o citi. Dicendo loro — Spunîndu-le lor. indeterminat. lo. vi.) . Ce l'hanno con me? — Sînt supăraţi pe mine ? pagarla grossa: — La pago grossa — Plătesc cu vîrf şi îndesat. causa — cauză . vi le voi arăta (dvs. gliene offro — Iată-1 pe Marin: îi ofer nişte fotografii . i le ofer. invariabile. gliene parlo. Formele le. vincerla: — Chi la dura la vince — Cine insistă cîştigă. gli parlo di questo fatto: gliene parlo — Iată-1 pe Marin : îi vorbesc despre acest fapt. Cantamela — Cîntă-mi-o . Combinaţiile de pronume atone au. — Iat-o pe Gina: îi vorbesc despre această faptă. i le ofer. îi vorbesc (despre aceasta). Ecco Marin.Ecco Gina: le parlo di questo fatto. pot înlocui anu­ mite sintagme cu diferite roluri în propoziţie. Prezentăm cîteva din locuţiunile mai frecvente: svignarsela: Tentò di svignarsela — încercă s-o şteargă (pe ne­ simţite). Loro nefiind formă atonă îşi menţine locul după verb şi nu se alipeşte niciodată la la. vi­ ta — viaţă . Ecco Marin: gli offro delle foto. 106 . pena — chin. vi § 90 Caracteristic pentru limba italiană este faptul că un număr de trei particule atone şi anume: ne. saperla lunga: La sai lunga tu! — Ştii multe t u ! farla: Te la faccio vedere io! — Ţi-arăt eu!. ci. vi-o va trimite (dvs. Particula pronominală ne se foloseşte: 1) Cînd ne reprezintă complementul indirect introdus cu prepoziţia di. îi vorbesc (despre aceasta). P a r t i c u l e l e p r o n o m i n a l e ne. Volen­ domelo offrire — Voind să mi-1 ofere . la ataşate anumitor verbe.) . Iată. avînd un înţeles mai mult sau mai puţin neutru. ci. difficoltà — dificultate . Non dargliela — Nu i-o d a . le. li. ne: Lo dirò loro — Le-o voi spune (lor) . vi-o voi spune (dvs. pe rînd. se referă în multe situaţii la un substantiv subînţeles ca: faccenda — treabă. supărare etc. Ecco Gina: le offro delle foto: gliene offro—Iat-o pe Gina: îi ofer nişte fotografii. în acest caz ne include şi prepoziţia care introduce complementul . cosa — lucru. lite — ceartă .

se ne vanno — s e duc. qualcuno e t c : Che belle rose. gli. * » » ci + ne — ce ne: vi -f. due terzi etc. plecăm . pleacă. gli + ne — gliene. In toate cele trei cazuri ne nu se traduce în română. dammene qualcuna!— Ce trandafiri frumoşi ! Dă-mi cîţiva. delle. dei. . din. 4) Cînd ne substituie complementul indirect introdus cu prepoziţia da: Il film è stato interessante e io ne ho imparato molto —{ho imparato molto dal film) — A fost un film interesant şi eu am învăţat mult (din el). se ne. 5) Particula pronominală ne intră în combinaţie cu formele mi. din acest punct de vedere deosebim trei cazuri : a) di face parte din articolul partitiv care însoţeşte numele: del. 2) Cînd se substituie di + grup nominal în care di conferă sens partitiv grupului nominal . — Vrei cafea? Nu. certi. delV. un centinaio. si. un po\ un sacco. taluni. vi precum urmează. degli: Comprai delle fragole e ne mangiai — Axa. te ne vai— te duci . ce ne. indicînd îndepărtarea sau desprinderea dintr-un loc.nu se traduce în limba română: Dove saranno i tre sportivi? Non ne abbiamo ricevuto ancora notizie — Unde-or fi cei trei sportivi ? încă n-am primit veşti de la (despre) ei. Prepoziţia da corespunde în aceste cazuri prepoziţiilor de. ci. un mucchio. b) secvenţa di -f. plecaţi . ci. — Serenella este bună. le. •cumpărat căpşuni şi am mîncat (din acestea). della. ve ne. •andarsene — a pleca (dintr-un loc. (Nu se face traducerea în română nici în acest caz).ne —• se ne. 3) Cînd ne substituie atributul genitival introdus de prepoziţia di: Camminava mangiando delle ciliege e ne buttava i noccioli per la stra­ da — Mergea mîncînd cireşe şi arunca sîmburii (lor. te ne. ve ne andate — vă duceţi. > » Mi parla di queste poesie — me ne parla — îmi vorbeşte despre aceste poezii — îmi vorbeşte (despre ele).ne —• ve ne. toţi o vorbesc de bine. ti + > + ne — te ne: si -f. azi am băut vreo zece (cafele). Le comprerò qualche libro — gliene comprerò — îi voi cumpăra cîteva cărţi — îi voi cumpăra (din -acestea). din acel loc): Andandosene prese congedo da tutti — Plecînd (de acolo) şi-a luat rămas bun de la toţi. dello. devenind : mi + ne — me ne. ce ne andiamo—ne ducem. se ne va — se duce . Serenella è buona: tutti ne parlano iene. a se duce de acolo): me ne vado —mă duc . le + ne —• gliene. acestora) pe stradă. oggi ne ho bevuto una decina. de pe: Se ne parti sconsolato — A plecat dezolat (de acolo.grup nominal apare după cuvinte cu sens canti­ tativ de tipul : una parte. ti. vi care •devin: me ne. c) secvenţa di + grup nominal apare după pronume indefinite ca : alcuni. : Vuoi del caffè ? No. ti. Acest complement poate avea valoare de adverb de loc. 6) Ne se combină şi cu pronumele reflexive mi. de la.

le şi particula pronominală ne: Metto la matita sul banco — Ce la metto. — nu mă duc. io mi ci trovo io mi vi trovo — eu mă aflu acolo etc. în genere ci arată apropierea. în timp ce vi se foloseşte mai mult din motive de eufonie: Vado al parco spesso — Mă duc adesea în parc . imperativ (pers. Poziţia acestora diferă în funcţie de persoană. vi care devin: ce ne. Pensi ai miei quaderni di appunti? — Te gîndeşti la caietele mele de notiţe?. un lucru. non ci riesco — Nu. ci are funcţie de particulă adverbială. şi pi. ve ne: Metto dei libri sul banco — Pun cărţi pe bancă.substantiv cu funcţia de adverb de loc. dar nu o fiinţă. după cum urmează: 1) Particula pronominală ci (mai rar vi) înlocuieşte un grup format din prepoziţia a. condiţional. nu stau bine (la matematică) . la. atunci cînd sînt singure. 2) Atunci cînd ci înlocuieşte un grup format din a -f. li. Ce ne metto — Pun cărţi. B. Ci metto dei libri — Pun (pe aceasta) cărţi. lo. che non 108 . NOTĂ: Grupul a + substantiv poate fi înlocuit de ci numai atunci cînd substantivul indică un obiect. 4) Particulele adverbiale ci. tu ti ci trovi sau tu vi ti trovi egli ci si trova egli vi si trova noi vi ci troviamo voi vi ci trovate essi ci si trovano sau essi vi si trovano 5) Particulele pronominale şi adverbiale. in. iar vi depărtarea. au aceeaşi poziţie faţă de verb ca a tuturor formelor atone: a) Stau înaintea verbului la: indicativ. Metto delle ciliege sul tavolo — Ce ne metto. Ci vado spesso — Mă duc adesea (în acel loc) . grupul poate fi înlocuit numai prin formele tonice ale pronumelui personal: Penso a mia madre — Mă gîndesc la mama. dar de cele mai multe ori se foloseşte ci. — Pun creionul pe bancă — li pun . Penso a lei — Mă gîndesc la ea. în acel loc). Non ci vado. » > > Metto i temperini nella tasca —* Ce li metto. Ci rifletto ! (sulle tue parole ) — Mă gîndesc (la cuvintele tale) . su + un substantiv (care nu trebuie să fie în dativ) : Rifletti sulle mie parole ! — Gîndeşte-te la cuvintele mele ! . — Pun bricegele în buzunar — le pun . La persoana I plural apare numai particula vi (spre a se evita întîlnirea particulei ci cu reflexivul ci). Vi sono molti alberi — Sînt mulţi copaci (acolo. 3) Particula ci (sau. Particulele ci şi vi îndeplinesc (ca şi ne) o funcţie precisă în propoziţie. mă gîndesc (la ele). In nici o situaţie ci (sau vi) nu se traduce în română.7) Ne se mai combină cu particulele adverbiale ci. ci penso — Da. conjunctiv. — Pun nişte * * cireşe pe masă — Le pun.) . vi) transformată în ce (sau ve) precedă formele atone în acuzativ. Atunci cînd substantivul se referă la fiinţe. mai rar. vi se pot combina cu verbele reflexive pronominale sau cu pronumele reflexive fără să sufere vreo modificare. a IlI-a sg. Riesci bene in mate­ matica ? — Stai bine la matematică ? No. Sì.

leggono male — Dvs. copii. a Ii-a sg. sau dvs. Lei. şi familiar. de ce aţi venit la mine ? Cînd formele atone în acuzativ precedă un verb la un timp compus. La plural se folosesc formele Li pentru masculin şi Le pentru femi­ nin. Lei. Lei non è stanca? Dvs. vacci — du-te (acolo) . verbele se folosesc la pers. signorina.). nu sînteţi foarte vesele.ci vada — să nu se ducă . — Dvs. ci­ tiţi rău. prieteni). domnule. domnilor. fără să vreau.. loro: Parlavamo proprio di Lei in questo momento — Vor­ beam tocmai de dvs. — Dvs. signore — Eu v-am văzut. domnule . Lei. imperativ (pers. signorina. citiţi cu atenţie . In cazurile oblice se folosesc formele corespunzătoare pronumelor personale lei. sînteţi vesele. legge molto bene— Dvs. mată. în acest moment ... participiul perfect se acordă cu genul real: Io L'ho veduto. — Mă adresez cu respect dumneavoastră. şi pi. signorina. PRONUMELE DE POLITEŢE § 91 Atunci cînd ne adresăm unui interlocutor se foloseşte persoana a doua (singular şi plural). Mi rivolgo rispettosamente a Lei. Lei. domnule. Voi se foloseşte în limbajul comercial. dumneavoastră pentru sg. ci­ tiţi foarte bine. atunci cînd pronumele este complement 109 .. şi în seara asta ? . nu sînteţi obosită ? Loro sono allegre — Dvs. făcîndu-se acordul adjectivelor sau participiilor verbale conjugate cu auxiliarul essere în funcţie de genul real: Lei. signore. Io JJho incontrata. sau pi. andateci — duceţi-vă . artistic şi în birouri. domnişoară..) . non ci vadano — să nu vă duceţi (dvs.. b) Stau după verb la: gerunziu. Lei è stanco . non ci vada — să nu vă duceţi (dvs.): Andandoci. infinitiv. non è attenta. a IlI-a sg. Voi sembrate una brava ragazza — Mata pari a fi o fată bună. domni­ şoară. se traduce prin dumneata. Desidero tanto rivedere Loro — Doresc atît de mult să vă revăd (pe Dvs. sînteţi obosit. domnişoară. perché è venuto da me? —Dvs. non voglio andarci. Loro. Loro se folosesc în vorbirea directă. signore. eccoci — iată-ne. Se traduc în română printr-o singură formă. Lei se foloseşte atît pentru un interlocutor masculin cît şi feminin. Pluralul pronumelor Ella. în funcţie de genul real. non andarci — nu te duce . ducîndu-mă. an­ diamoci — să mergem . non ci andrei — nu m-aş duce . signori. — nu vreau să mă duc .: Lei. nu sînteţi atentă. Lei este Loro. Ella (cu majusculă) sînt pronume de politeţe atît pentru masculin cît şi pentru feminin. Loro non sono molto allegre — Dvs. senza volerlo — Eu v-am întîlnit. Tu se foloseşte atunci cînd ne adresăm unor persoane apropiate (rude. şi I. abreviat dv. E''venuta con Lei anche stasera ? A venit cu Dvs. a Ii-a pi. sta leggendo attentamente — Dv. Nu este foarte frecvent: Voi siete un uomo coraggioso — Dumneata eşti un om curajos . Cînd aceste pronume au funcţia de subiect.).

acesta avînd unica formă Loro. protocolară. Acest si nu are înţeles de sine stătător şi nu poate să apară independent. în toate funcţiile pe care acestea le pot avea — subiect. La Loro famiglia è molto unita — Familia Dvs. — La joc se cîştigă şi se pierde. Sua. Există astăzi însă tendinţa. spuneţi că o cunoaşteţi bine. doar în vorbirea oficială. Dar şi în această situaţie pronumele Lei ia din ce în ce mai mult locul lui Ella. Uno canta — Unul cìnta — Si canta — Se cìnta. Ella este o formă care se foloseşte rar. complement direct sau în dativ. Signorine. prin analogie cu si reflexiv. din ce în ce mai răspindită. se construieşte întotdeauna cu auxiliarul essere. Sue şi Loro Non mi piacciono le Sue parole — Nu-mi plac cuvintele Dvs. Loro le corespund adjectivele posesive Suo. Nel gioco si vince e si perde. Vorrei dirLe che accetto la Sua proposta. Suoi. Suo figlio è molto intelligente — Doamnă. io parlo Loro con rispetto. Si impersonal. Si i m p e r s o n a l şi si p a s i v § 92 în afară de si pronume reflexiv. se observă că toate pronumele de politeţe. eu vă vorbesc cu respect. — Aş vrea să vă spun că accept propunerea dvs. eu vă vorbesc sincer . fiul Dvs. Prenumelor Lei.direct: Io Li conosco da tanti anni— Eu vă cunosc de atîţia ani. Uno ha fatto — Unul a făcut — Si è fatto — S-a făcut. în timp ce si reflexiv îşi păstrează forma: Ci si lava — Ne spa­ llo . de a scrie aceste pronume cu minusculă în toate situaţiile: La cucina del ristorante che lei dice di conoscere bene — Bucătăria restaurantului pe care Dvs. — Domnişoarelor. Uno ha parlato — Unul a vorbit — Si è parlato — S-a vorbit . Signora. iar transformarea impersonală nu se poate aplica decît in cazul în care verbul cere în mod normal un subiect animat: Uno balla — Unul dan­ sează — Si balla — Se dansează . io parlo Loro francamente. si impersonal se transfor­ mă în ci. Pentru pronumele care are funcţie de complement indirect in dativ nu există deosebire de gen. în italiană există încă alte două forme de si însă cu valori deosebite: A. e foarte unită. Dacă si impersonal intră în combinaţie cu forme reflexive aparente exprimate prin si (la persoana a IlI-a singular). este foarte inteligent . Si impersonal rezultat al transformării impersonale a unei propropoziţii cu subiect general şi nedefinit: Uno dice — Unul spune — Si dice — Se spune. Signori. Transformarea se aplică numai unei propoziţii care are verbul la persoana a IlI-a singular şi constă în înlocuirea subiectului nedefinit cu si. chiar cînd acestea se află în poziţie enclitioă şi se unesc cu verbul : Posso offrirli® un caffè ? — Pot să vă ofer o cafea ? . indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb . — Domnilor. Si impersonal nu indică nici genul nici numărul. In ce priveşte ortografia. Io Le conosco da molto — Eu vă cunosc de mult. . forme tonice sau atone — se scriu cu majusculă.

înaintea lui si (reflexiv) sau se ne. § 90. si. In această poziţie si impersonal nu suferă nici o modificare. forma de masculin plural la participiu: Uno è partito — Si è partiti — S-a plecat . 2. Uno vi ha detto una bugia — Cineva v-a spus o minciună — Vi si è detto una bugia — Vi s-a spus o minciună. Si pasiv se foloseşte atunci cînd în propoziţia care trebuie să fie transformată în propoziţie impersonală există un complement direct — diferit de subiect: Uno vede ii mare — Si vede ii mare — Se vede marea. Uno se ne va — Ci se ne va — Se pleacă. Uno gli spiega la lezione — Cineva îi explică lec­ ţia — Gli si spiega la lezione — I se explică lecţia . în contextul lui si impersonal. Atît si impersonal cît şi si pasiv pot ocupa două poziţii în funcţie de structura grupului verbal din propoziţia căreia i se aplică transformarea: adică poziţia lui si depinde de formele atone de care este precedat verbul. Verbele care se construiesc cu essere impun. si impersonal devine ci: Uno si smarrisce — Ci si smarrisce — Te rătăceşti / t e pierzi. Uno mi dice — Cineva îmi spune — Mi si dice — Mi se spune (dativ) . cînd complementul direct (devenit subiect) este la persoana a treia (singular sau plural) şi este exprimat printr-un substantiv: Si vede la casa — Se vede casa . Uno ci offre una somma ingente — Cineva ne oferă o sumă mare — Ci si offre una somma ingente — Ni se oferă o sumă m a r e . In acest caz: a) complementul direct devine subiect gramatical. s-a observat. Ci se ne va — Se pleacă. Uno ti paria — Cineva îţi vorbeşte — Ti si paria — Ţi se vorbeşte (dativ) . B. Si impersonal este precedat de orice altă formă pronominală atonă sau de orice combinaţie de forme atone (cu excepţia celor indicate la punctul 1). Uno si è pentito — Ci si è pentiti — S-a regretat . Uno te la dà — Cineva ţi-o dă — Te la si dà — Ţi se dă ' 111 .4) se află înaintea ver­ bului precedat la rîndul său de ne. Înaintea lui ne. Acest sens de pasiv este şi mai evident. se ne.l ă m . dativ + acuzativ Uno me lo dice — Cineva mi-o spune — Me lo si dice — Mi se spune (aceasta) . Uno si è accorto — Ci si è accorti — S-a băgat de seamă. c) forma si este numită si pasiv. Ci si accorge — Ne dăm seama /îţi dai seama. acuzativ -f.dativ Uno lo sgrida — Cineva îl ceartă — Lo si sgrida — Este certat (acuza­ tiv) . 1. Uno la mangia — Cineva o mănîncă — La si mangia — Este mîncată (acuzativ) . si impersonal devine se : Uno ne crede — Se ne crede — Se crede . Si vedono le colline — Se văd dealurile. Si şi varianta poziţională ci (v. b) se impune acordul verbului (care devine reflexiv-pasiv) . Uno ne parla — Se ne paria — Se vorbeşte .

După cum rezultă. aceasta. Si biasimano (sono biasimati) gli errori e si lodano (sono lodate) le azioni gloriose — Sînt condamnate greşelile şi sînt lăudate acţiunile glorioase . Uno ce la offre — Cineva ne-o» oferă — Ce la si offre — Ni se oferă (acest lucru. Uno ve lo porta — Cineva v-o aduce — Ve lo diporta — Vi se aduce (aceasta. Certe medicine si agitano (vengono agitate ) prima di prenderle — Anumite medicamente se agită mai înainte de a le folosi. înlocuieşte substantivul care a fost exprimat anterior. ci. Adjectivul este însoţit î n t o t d e a u n a de un substan­ tiv la care se referă. dar acesta e al meu. Uno ci trova da lavorare — Cineva găseşte de lucru — Ci si trova da lavorare — Se găseşte de lucru . aceasta) . — Acesta este scopul meu. acest lucru. Affittasi camere ammo­ biliate — De închiriat camere mobilate. Acquistasi villetta con giardino — Se cumpără (de cumpărat) vilişoară cu grădină . aceasta) . fiind sinonime cu ciò . Questo è il tuo quaderno..(acest lucru. PRONUME ŞI ADJECTIVE POSESIVE § 94 Din punct de vedere formal pronumele posesiv este identic cu adjectivul posesiv. Questo è il mio scopo. Uno glielo spiega — Cineva îi explică aceasta — Glielo si spiega — I se explică (aceasta) . Si pasiv poate să a p a r ă în poziţie enclitică în unele formulări de tipul: Cercasi macchina da cucire — Se caută maşină de cusut . fie le urmea­ ză (ca în punctul 2).. Combinaţiile lui si cu alte forme pronominale atone nu apar niciodată în poziţie enclitică. la pot avea valoare neutră cu înţeles demonstrativ. Feminin Pi- mio tuo suo nostro vostro loro 112 miei tuoi suoi nostri vostri loro mia tua sua nostra vostra loro mie tue sue nostre vostre loro . ma questo è mio — Acesta este caietul tău. sg. Pronumele substituie.. Tabloul pronumelor şi adjectivelor posesive § 95 Masculin sgpi. acest lucru) NOTĂ Formele neaccentuate lo. § 93 Exemple de construcţii cu si pasiv: Improvvisamente si videro (furono viste) alcune stelle — Dintr-odată s-au văzut cîteva stele. si impersonal (sau pasiv) n u desparte celelalte combinaţii de forme atone. fie le precedă (ca în punctul 1). Uno vi canta — Cineva cìnta — Vi si canta — Se cìnta.

Queste sono le mie amiche. Intre adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate: — adjective calificative: Marin è il mio caro compagno — Marin este colegul meu drag. ai. însoţit întotdeauna de ar­ ticol hotărît. quello. atunci cind substantivul se află la singular. ale altuia. Cînd substantivul este la singular. Quella sua amica — Acea prietenă a ei.A. prietena aceea a ei. Non è giusta la tua decisione — Nu-i justă hotărîrea ta . Sono le idee altrui sau Sono le altrui idee — Sînt ideilealtuia. -a. şi de questo. -a — fiecare. Este un adjectiv posesiv indefinit şi invariabil. a. una. — toate acestea împreună: / m i e i primi tre cari compagni verrannostasera — Primii mei trei dragi tovarăşi vor veni în astă seară. Le stesse tue parole — Aceleaşi cuvinte ale tale. posesivul poate fi precedat de articolele nehotărîte: un. Adjectivele posesive se află întotdeauna între articol şi substan­ tivul la care se referă: Marin è il mio compagno di banco — Marin este colegul meu de bancă . propriile lui cuvinte. sau ogni — fiecare. di lei pentru a se evita confuzii: Ho visto il nonno e la nonna. — numerale ordinale: Il mio secondo caro figlio è venuto da me — Cel de-al doilea drag băiat al meu a venit la mine. Sono le sue stesse parole — Sînt chiar cuvintele lui. Articolul hotărît poate fi înlocuit de: ciascuno. Una tua bugia cambiò tutto — O minciună de-a ta a schimbat totul. între adjectivul posesiv şi substantiv pot fi intercalate — pentru a întări sensul de posesie — adjectivele proprio şi stesso. -i. Uneori stesso îşi poate schimba poziţia: cînd precedă posesivul. — numerale cardinale: / miei tre cari colleghi sono andati via — Cei trei dragi colegi ai mei au plecat. fho visto con i miei propri occhi — Te-am văzut cu propriii mei ochi. Poate fi situat înainte sau după substantiv: Questo è il lavoro altrui — Asta-i munca altuia . Posesivul loro are o singură formă. Un mio conoscente — Un cunoscut al meu . Locul lui suo. indiferent de genul şi numărul' obiectului posedat: Questo è affar loro — Asta-i treaba lor. se traduce prin „acelaşi" : Indossava lo stesso vestito — Purta aceeaşi rochie . Il loro canto' si sentiva lontano — Cîntecul lor se auzea pînă departe. -e. sua poate fi luat de formele: di lui. Mai este considerat adjectiv posesiv altrui — al. — Acestea sînt prietenele mele.. -e indiferent de numărul la care se află substantivul : Ciascuno mio amico — Fiecare prieten al meu . Non voglio l'altrui lavoro — Nu vreau munca altuia . la sua salute non è buona — 113 . -i. -a. între articolul nehotărît şi adjectivul posesiv mai poate fi introdus adjectivul nehotărît certo Una certa sua confidente — O oarecare con­ fidentă a sa.

după cum urmează: A. Dar la sua salute se poate referi atît la il nonno cît şi la la nonna. bunul tău. ai tăi. isprăvi" e t c : Questa è una delle solite sue — Asta-i una din isprăvile sale obişnuite. ceea ce îmi aparţine . PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DEMONSTRATIVE § 96 Pronumele demonstrative substituie un substantiv referindmse la apropierea sau depărtarea faţă de vorbitor. pronumele posesive au dobîndit un sens special atunci cînd sînt folosite fără antecedent — după cum urmează: Il mio — Averea. hon la tua — Guma mea s-a pierdut. Pagherai del tuo ? — Vei plăti din banii tăi. — demonstrative care se referă numai la persoane (pronume): costui. în unele situaţii. specificînd apropierea sau depăr­ tarea faţă de vorbitori. familia. i miei. quegli. — demonstrative care se referă la fiinţe şi la obiecte (pronume şi adjective): questo. pot înlocui substantive ca: „fapte. ai săi presupun substantivele: rudele. questi. delle tue — de-ale tale. I miei stanno bene — Ai mei sînt sănătoşi. bunul său. ceea ce iţi aparţine. Demonstrativele nu prezintă diferenţieri de per­ soană. în timp ce adjectivele de­ mon strative determină un substantiv. din avutul tău ? Expresia dalla mia (subînţelegîndu-se dalla mia parte) se traduce prin „de partea mea" : Vi avrò dalla mia ? Veţi fi de partea mea ? Expresiile delle mie — de-ale mele. i tuoi. ceea ce îi aparţine. IU . delle sue — de-ale sale. întrucît figurează numai la persoana a treia. Sînt acelea care indică atît posesorul unui obiect cît şi obiectul posedat . quello. Il suo — Averea. ele indică în acelaşi timp persoana şi numărul posesorului (unul sau mai mulţi) marcînd totodată acordul în gen şi număr cu obiectul posedat. După locul şi funcţia lor în frază se pot subîmpărţi. B. Formele de masculin pi. spre a se evita confuzia se poate spune: La di lui salute non è buona — Sănătatea lui nu este bună sau La di lei salute non è buona — Sănătatea ei nu este bună. Il — tuo Averea. partizanii etc. nu a ta. colui. Pronumele posesive sînt formate cu ajutorul articolului liotărît: La mia gomma è andata perduta. B. bunul meu.I-am văzut pe bunicul şi pe bunica. codesto. născociri. sănătatea sa nu este bună.: Tanti cari saluti ai tuoi — Cele mai dragi salutări alor tăi . i suoi — ai mei. Pronumele posesive.

quello là — acela (ăla) de acolo (colo). -i. Codesto. -i. quello. quei fiori. NOTĂ: Questo poate fi întărit de qui sau qua. quei cani. -a. practic. Abbiamo ricevuto il tele­ gramma stasera alle otto — Am primit telegrama astă-seară la ora opt. quello scolaro. Torneranno ancora quelle belle serate — Se vor mai întoarce acele seri frumoase.A. iar quello îl indică pe primul: Ho fatto il componimento e ho studiato la lezione: quello era abbastanza facile. -a. Stanotte — Azi-noapte. quegli amici (vezi §61). se reduce la cele două forme questo. Quello urmează normele adjectivului bello atunci cînd este însoţit de un substantiv: quel cane. quegli scolari. questa Vho trovata piuttosto difficile — Am făcut compunerea şi am învă­ ţat lecţia: aceea era destul de uşoară. Stasera — Astă-seară. Questa notte ho fatto un bel sogno — în noaptea asta. -a. quell'arco. -i. 115 . Codesto poate fi întărit prin costì sau costà. quegli zoccoli. Fiecărui tip de demonstrativ îi corespunde un adverb: questo qui. NOTĂ: Codesto (cu varianta cotesto) se foloseşte rar. Forma feminină questa se prescurtează devenind sta in cuvintele compuse: Stamattina — Azi-dimineaţă . sistemul pronumelor demonstrative. folosite atît pe lîngă persoane cît şi pe lingă obiecte. Stamani — Azi -dimineaţă. atît faţă de vorbitor cît şi faţă de ascultător: Quel bosco è molto grande — Pădurea aceea e foarte mare . codesto costà — acesta de aici. quel foglio. Quello. questo qua — acesta (ăsta) de aci: codesto costì. -e exprimă depărtarea în timp şi în spaţiu. Quello e întărit de lì sau là. Demonstrativele care se referă şi la fiinţe şi la obiecte pot fi atît pronume cît şi adjective: variază în funcţie de gen şi număr şi prezintă următoarele forme: masculin Singular ! Plural feminin masculin questi — aceştia codesti — aceştia quelli — aceia feminin queste — acestea codesta — acestea quelle — acelea questo — acesta codesto — acesta quello — acela questa — aceasta codesta — aceasta quella — aceea Questo. asta însă mi s-a părut cam grea. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de cel care ascultă: Portami codesto quaderno — Adu-mi acest caiet. quello lì. am avut un vis frumos. Cînd se referă la persoane sau lucruri menţionate anterior questo indică ultimul element menţionat. -e exprimă apropierea în spaţiu şi în timp faţă de vor­ bitor : Prendi questo gesso — Ia creta asta . azi-noapte. quello zucchero.

altro. sint Plural Feminin costoro — acestea coloro — acelea numai La plural dispare opoziţia de gen: costoro — ăştia. codesto. Ambedue queste macchine — Amîndouă aceste maşini. Demonstrativele care se referă numai pronume. quello. fie adjective şi se referă atît la fiinţe cît şi la obiecte. Demonstrativele questi — acesta şi quegli — acela sînt pronume care se referă numai la persoane şi se folosesc doar pentru genul masculin singular. l'altro — celălalt. au formele următoare: Singular Masculin costui — acesta colui — acela questi — acesta quegli — acela Feminin costei — aceasta colei — aceea Masculin costoro — aceştia coloro — aceia la persoane. cardinale şi ordinale) în afară de tutto şi ambedue: Questi cugini miei — Aceşti veri ai mei . pot fi înlocuite prin pronumele relativ chi : Colei che non vuol parlare — Chi non vuol parlare — Cine nu vrea să vorbească.Atunci cînd ne referim la un obiect din două (sau la o mulţime de obiecte) 'questo are un corespondent opozant. Quella sau_ amica — Prietena aceea a ei . colei. Questo. Queste tre parole — Aceste trei cuvinte: Tutta questa roba — Toate aceste lucruri. precedat de articolul hotărît . coloro nu mai au nuanţă peiorativă atunci cînd sînt urmate de pronumele relativ che: Colui che grida — Acela care strigă . Colui. è l'altro — Nu asta e tabloul. quello sînt fie pronume. Non è questo il quadro. Limba contemporană tinde să le înlocuiască prin questo. quegli greco — Demostene şi Cicerone au fost doi mari oratori: acesta a fost roman. Coloro che vi scrivono — Aceia care vă scriu. Colei che sta ballando — Aceea care dansează . astea. folosindu-se atît la masculin cît şi la feminin: Non voglio avere a che fare con costoro — Nu vreau să am de-a face cu ăştia (astea). B. Pot îndeplini numai funcţia de subiect în nominativ: Demo­ stene e Cicerone furono due grandi oratori : questi fu romano. posesive. 116 . coloro — ăia. e celălalt. Valtra — cealaltă. Adjectivele demonstrative nu sint niciodată însoţite de articol Demonstrativele stau înaintea • substantivelor şi a tuturor determi­ nanţilor acestuia (adjective calificative. Formele colui che etc. Quel primo motivo — Acel prim motiv. alea. Costui şi colui au o nuanţă uşor peiorativă.

ceea ce. Mi ha detto questo sau Mi ha detto ciò sau Me Vha detto — Mi-a spus aceasta. ciò — acest lucru. Formele de masculin singular questo. Spre a indica forma neutră.. Chi ti ha fatto questo ? — Cine ţi-a făcut asta ? Quello -f che = ceea ce : Quello che stai dicendo è assurdo — Ceea ce spui e absurd. Non sapeva questo. ne. aceasta. Mi ha parlato di questo sau Mi ha parlato di ciò sau Me ne ha parlato — Mi-a vorbit. pot fi înlocuite de pronumele personale neaccen­ tuate lo. aceasta. C. după care urmează un nume de localitate setraduce prin: provincia. Aveva pensato a questo sau Aveva pensato a ciò sau Ci aveva pensato — S-a gìndit la (treaba) asta. Non ti dico quello che è successo ! — Nu-ţi spun ce-a. Ciò poate fi urmat de pronumele relativ che: Ciò che mi dici è una bugia — Ceea ce îmi spui e o minciună. ci: Non vedeva questo sau Non ci vedeva — Nu vedea aceasta.acela.) care este invariabil: are numai forma de. (acest lucru. urmat ! Expresia in quel di. quello. n-o ştia. quello. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE DE IDENTITATE § 97 Pronumele şi adjectivele de identitate au următoarele forme: Masculin Singular stesso medesimo Plural stessi medesimi Singular stessa medesima Feminin Plural stesse medesime 117 . quello mai pot fi folosite şi în sens neutru cu înţelesul de: acest lucru (fapt). mi-a spus-o.. masculin singular şi valoare numai de pronume: Ciò non mi va — Asta nu-mi convine. teritoriul. sau Non sapeva ciòsau Non lo sapeva — Nu ştia aceasta. la asta ? — Nu m-am gìndit . ceea ce: Nondire questo ! — Nu spune (să nu spui) asta ! Non è per quello ! — Nu-i pentru asta (aia) . grec. se foloseşte mai frecvent ciò — aceasta. quegli sînt forme care se folosesc mai mult în limbajul literar: în limba modernă tendinţa este de a fi înlocuite de questo. acel fapt etc.: In quel di Perugia— In zona Perugiei. Hai pensato a ciò? — Non ci ho pensato! — Te-ai gìndit. Formele questo şi ciò cînd exprimă non-insistenţa. deci cînd au valoare neaccentuată. Questi.. Demonstrativele neutre slnt : questo. zona. mi-a spus despre aceasta ..

. -a.. adjective de întărire: stesso. La sua casa — La medesima sua casa — Aceeaşi casă a sa. -a. in italiană se acordă numai în gen şi număr. La medesima bugia — Aceeaşi minciună . Gli stessi orologi — Aceleaşi ceasuri . io parto lo stesso — Chiar dacă nu 118 .. -i. Le medesime •bugie — Aceleaşi minciuni. medesimo. Adjectivele de întărire mai pot sta între un adjectiv posesiv şi un substantiv întărind sensul adjectivului: Questa è la tua stessa decisione — Aceasta e propria ta hotărîre. .. Adjectivele de întărire stesso şi medesimo stau întotdeauna după pronumele personale. -e. adjective şi pronume demonstrative de identitate: stesso. -e — însumi. Con se medesimo — Cu sine însuşi. . Il suo adetto — Lo stesso suo adetto — Acelaşi adjunct al său . Cînd substantivul este precedat de un posesiv. -i. -i. -i. -a. Dacă în limba română aceste forme se acordă în gen. — acelaşi. după substantivele cu articol hotărît sau determinate de adjective demonstrative.. io stesso — eu însumi tu stesso — tu însuţi egli stesso — el însuşi noi stessi — noi înşine voi stessi — voi înşivă loro stessi — ei înşişi Exemple : io stessa — eu însămi tu stessa — tu însăţi ella stessa — ea însăşi noi stesse — noi însene voi stesse — voi însevă loro stesse — ele însele. B. . -e— însumi. -a. .. număr şi persoană. demonstrativul (precedat la rîndul său de articol) le va preceda pe amîndouă: La tua cugina —• La stessa tua cugina — Aceeaşi verişoară a t a . A... Lo stesso poate avea şi funcţie adverbială. Dacă în acelaşi context stesso este plasat după substantiv. în acest caz se traduce prin: oricum. tot: Anche se non vuoi. înseşi Gianni stesso me Vha detto — Gianni însuşi mi-a spus-o . NOTĂ: Medesimo se foloseşte mai rar în limbajul actual .. Adjectivele şi pronumele demonstrative de identitate stesso — acelaşi şi medesimo — acelaşi se află întotdeauna plasate între articol şi substantiv : Lo stesso orologio — Acelaşi ceas . -chiar opera mea. B. -e — acelaşi. Voi •stesse Vavete scritto — Voi însevă l-aţi scris.. îl întîlnim cu precădere în textele mai vechi: Il giorno medesimo — în aceeaşi zi. după numele proprii. atunci întăreşte sensul substantivului : La mia opera stessa — însăşi opera mea.Acestea pot fi: A. medesimo.

Fa lo stesso — Tot aia e (e acelasi lucru) . 119 .cu care din care întru cît fiecare din acestea prezintă aspecte deosebite. cui (pentru cazurile oblice) Il quale . quanti. Anche a me è successo lo stesso — Şi eu am păţit la fel.vrei. cine ştie ce : Non capivano gran che di quello che si stava dicendo — Nu înţe­ legeau mare lucru din ceea ce se spunea. le quali — care Chi — cine Quanto. Poate avea funcţii sintactice diferite în subordonată: Che în cazul nominativ şi acuzativ: Le rose che sono nel parco hanno un profumo soave (N) — Trandafirii care sînt în parc au un parfum suav • Le rose che hai visto sono profumate (A) — Trandafirii pe care i-ai văzut sînt parfumaţi. spre deosebire de limba română. Che poate fi substantivat în expresia gran che — mare lucru. corespunzător demonstrativului ciò. quello che — acela care. cìte O n d e . quante — cît. în italiană. cită. nu se face nici o dis­ tincţie între che folosit la nominativ sau la acuzativ. Questa che vedi ora — Asta pe care-o vezi acum . Che mai poate fi precedat şi de un demonstrativ sau de un pronume de identitate: questo che — acesta care. eu tot plec. citi. i-am spus acelaşi lucru . vor fi tra­ tate pe rînd: CHE § 99 Este pronume invariabil. Lo stesso che ieri mi diede una biro — Acelaşi care ieri mi-a dat un pix. lo stesso che — acelaşi care: Quello che piange — Acela care plînge. fapt: Gli dissi lo stesso — l-am spus la fel. şi se traduce prin acelaşi lucru. i quali. la quale. quanta. PRONUMELE RELATIVE 98 Pronumele relative au următoarele forme: Che — care . întrucît limba ita­ liană nu are o caracteristică a acuzativului. Lo stesso poate căpăta un sens neutru. deci se foloseşte pentru ambele numere şi genuri.

Lo scolaro dal cui padre avevo ricevuto i francobolli — Şcolarul de la al cărui t a t ă am primit timbrele. la cui madre èpittirice. substantivul care reprezintă obiectul posedat poate fi: la cazul nominativ: La ragazza. de/cu/în/pentru care: / / libro di cui ti ho parlato — Cartea de care ţi-am vorbit . IL QUALE. aşa cum s-a văzut mai sus. dativ: Il giovane al cui padre ho offerto un libro — Tînărul tatălui căruia i-am oferit o carte. I QUALI. § 101). (v. Lo scolaro con il cui padre ho parlato — Şcolarul cu al cărui t a t ă am vorbit . al. Le stanze in cui viviamo noi dispongono di grandi finestre — Camerele în care locuim noi dispun de ferestre mari . va pleca astăzi . a. ai ale cărui etc. Toate exemplele de mai sus pot fi înlo­ cuite prin formele del quale. Se traduc în limba română prin care. sau la alte cazuri prepoziţionale: Lo scolaro del cui padre ti ho parlato — Şcolarul despre al cărui t a t ă ţi-am vorbit . Il signore a cui ho parlato Il signore cui ho parlato Domnul căruia i-am vorbit. . La cazurile prepoziţionale cui este precedat de prepoziţia cores­ punzătoare cazului şi este situat imediat după substantivul din regenta la care se referă: 77 film di cui mi hai parlato non mi è piaciuto — Filmul despre care mi-ai vorbit nu mi-a plăcut . Gli amici con cui ha fatto la gita — Prietenii cu care a făcut excursia. LA QUALE. se foloseşte pronumele relativ invariabil în număr şi gen cui precedat de prepoziţii. con. dai quali. Il progetto a cui accennavo — Proiectul la care mă refeream . Le idee per cui combattiamo sono nobili — Ideile pentru care luptăm sînt nobile. LE QUALI § 101 Sînt pronume relative care se acordă în gen şi număr cu substantivul.CUI § 100 Pentru cazurile prepoziţionale. Această formă nu are niciodată valoare de subiect sau de complement direct. nella quale. Le idee per cui combattiamo — Ideile pentru care luptăm. partirà oggi — Fata a cărei mamă este pictoriţă. Dar cui mai poate intra în construcţii specifice cu ajutorul prepoziţiilor di. la cazul acuzativ : La ragazza il cui padre ho conosciuto bene— Fata pe al cărei t a t ă l-am cunoscut bine. La rîndul său. etc. inclusiv pentru genitiv şi dativ. La dativ forma a cui (folosită cu precădere în limba actuală) poate fi înlocuită de cui fără prepoziţie (folosită mai rar). Se traduce prin căruia. per etc. Formele pentru nomi120 . in. Aceste forme îl pot înlocui pe che. In această situaţie cui este întotdeauna precedat de articolul hotărît şi urmat de substantivul care reprezintă obiectul posedat. La casa in cui abitate — Casa în care locuiţi .

quella che. la borsa della quale è stata perduta — Iat-o pe doamna a cărei poşetă s-a pierdut. Chi non è contento se ne vada — Cine mi e mulţumit să plece. è mio fratello — Copilul care este lingă tine. La feminin se foloseşte rar. Chi due lepri caccia. colei che. QUANTA. Ho detto quanto basta — Am spus cît trebuie (tot ceea ce trebuie). este invariabil. poate echivala cu formele com­ puse colui che. este întotdeauna plasat după substantivul care reprezintă obiectul posedat: Ecco la signora. quello che. -i. Chi è saggio tace — Cine e înţelept tace. CHI § 102 Chi — cine. La plural. deoarece constituie un rezultat al fuziunii dintre demonstrativul quello. sono i miei fratelli — Copiii al căror joc îl priveşti sînt fraţii mei. tutte quelle che — toate acelea care sau de tanti quanti — 121 . Le fanciulle alle quali ri­ volgi la parola. colui il quale. Poate fi deci înlocuit de tutto quello che. -a. sono le mie sorelle — Copilele cărora te adresezi sînt su­ rorile mele. Pentru cazurile genitiv. quanti (quante ) poate fi substituit de tutti quelli che — toţi aceia care. -e. cu sens nedefinit: chi (uno che) non lavora non mangia — Cine (unul care) nu munceşte nu mănîncă .nativ sînt identice : il (la ) quale — singular . nel quale. In proverbe chi are de asemeni sens nedefinit: Chi semina vento raccoglie tempesta — Cine seamănă vînt culege f u r t u n ă . QUANTI. al quale. dativ şi prepoziţional se folosesc formele del quale. Chi mai poate echivala cu forma compusă uno che. per il quale etc. con il quale. -e şi pronumele relativ che (sau il quale). dal quale. In acest caz dobîndeşte un sens neutru . QUANTO. i (le ) quali — plural : II fanciullo. sul quale. colei la quale şi poate fi înlocuit de aceste forme: Chi (quellojcoluijcolei che) mi saprà rispondere avrà un bel voto — Cine (acela/aceea care) va şti să-mi răspundă va primi o notă b u n ă . tutto ciò che. Vuna non piglia e Valtra lascia — Cine fuge d u p ă doi iepuri nu prinde niciunul. este fratele meu. precedat de determinantul tutto. QUANTE § 103 Este un pronume demonstrativ-relativ. -i. -a. : / fanciulli dei quali tu contempli il gioco. il quale è vicino a te. se traduce prin tot ceea ce: Hai capito quanto ho detto ? — Ai înţeles tot ceea ce ţi-am spus ? . Atunci cînd il quale se află la genitiv.

Ca pronume se poate referi la persoane.. Che poate fi şi adjectiv interogativ însoţind substantivele masculine şi feminine la singular şi plural: Che poesia Le piace di più? — Ce poezie vă place mai mult ? .. / mali onde era afflitto — Suferinţele de care era atins . Quale se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri. Che scarpe vuoi per te? — Ce pantofi vrei pentru tine? QUALE— care.atîţia cîţi. con cui in funcţie de context. da cui. ond'ionutrivo il core — De acele suspine cu care inima-mi hrăneam . invariabil. Prezioso metallo onde si fanno .. Era studente (era italiano ) — Era student (era italian). — Metal preţios din care se fac . poate fi pronume sau adjectiv interogativ. quale se acordă în număr—*(pl. dar are un sens se­ lectiv (cu alte cuvinte indică un obiect din mai multe): Quali furono 122 . Furono promossi tanti quanti si presentarono agli esami — Au fost promovaţi toţi (cei) care s-au prezentat la examene. PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE INTEROGATIVE § 105 Formele acestora sînt: chi ? che ? quale ? quanto ? CHI ? — cine? este numai pronume şi se referă numai la persoane. Spre deosebire de forme­ le anterioare. se referă numai la obiecte sau animale. cînd înlocuieşte substantive — nume predicative: Lui che era? — El ce era ? .. este invariabil: Chi ha rotto la bottiglia? — Cine a spart sticla?.) quali cu substantivul pe care îl substituie (în funcţia de pronume) sau pe lîngă care se află (în funcţia de adjectiv). ONDE § 104 Se foloseşte foarte puţin în limbajul actual: este înlocuit de formele di cui. Di chi è questa biro? — Al cui este acest p i x ? A chi devo Vonore? — Cui datorez onoarea? CHE? — care? ce?. poate fi adjectiv şi pronume. de aceea exem­ plele de mai jos sînt luate din texte mai vechi: Di quei sospiri. tante quante — aţîtea cîte: Sono in malafede quanti (tutti quelli che) sostengono ciò — Sìnt de rea credinţă toţi (aceia) care susţin a s t a .

Quanto Le debbo? — Cît vă datorez ? ADJECTIVELE EXCLAMATIVE § 106 Precedă întotdeauna substantivul. Sînt numai pronume: uno. eterogenă. -A. Che idea ! — Ce idee ! Quanto — cît: Quanta gente! — Cîtă lume! ce de l u m e ! . niente. Quant'è bello! •de frumos ! Quanta poate fi — Cît e — Cît e PRONUMELE ŞI ADJECTIVELE NEHOTĂRÎTE § 107 Categoria pronumelor şi a adjectivelor nehotărîte este. poate fi pronume sau adjectiv . cineva: Ho visto uno che piangeva — Am văzut pe unul (pe cineva) care plîngea. qualcosa UNO. Forme: Che — ce . una. certuno. qualcuno. -I. ognuno. nulla. cît costă?. Una j)oate avea uneori înţeles de „ispravă.. UNA — unul. A. poveste. Caracteristica comună a acestora este faptul că nu dau indicaţii precise asupra obiectului: Molti soldati mori­ rono nella guerra — Mulţi soldaţi au murit în război . Parlò una. Mi potete dire di quale compositore si tratta ? — Imi puteţi spune despre ce compozitor e vorba? QUANTO. Atunci cînd precedă un substantiv uno. Se referă atît la fiinţe cît şi la lucruri indicînd cantitatea: Quante scolare suoneranno la fisarmonica? — Cîte eleve vor cìnta la acordeon?: Quanto è. Com'è bravo! •de bun! de talentat. glumă. o oarecare Giannina. chestiune" ! 123 ^ . quanto viene? — Cît face. de capabil! de cuminte!. Qualcuno ha detto ciò — Cineva a spus asta. fantasia ! — Cîtă fantezie ! Quale — ce: Quale disgrazia! — Ce nenorocire! Che (care este adjectiv şi precedă numai substantive) înlocuit prin adverbele relative: come. quanto. Giannina — A vorbit una.. ca şi în limba română. se acordă în gen şi număr cu substantivul pe lîngă care se află sau pe care îl substituie..£ tuoi primi libri? — Gare au fost primele tale cărţi ? . chiunque chichessia. -E — cît. Quale di coi mi dà una mano? — Care dintre voi mă a j u t ă ? . «ma au valoare de articol nehotărît sau de adjectiv numeral.

Questa è una delle sue — Asta-i o ispravă de-a lui. Uno, de obicei arti­ culat cu articol hotărit, se foloseşte în corelaţie cu altro (articulat): Mentre l'uno leggeva, l'altro mangiava — în timp ce unul citea, celă­ lalt mînca. La plural corelaţia: gli uni... gli altri, le une... le altre im­ pune prezenţa articolului în mod obligatoriu: Sono andata a vedere gli animali: gli uni giacevano per terra, gli altri mi guardavano — M-am dus să văd animalele: unele stăteau pe jos, altele mă priveau. QUALCUNO, — A — cineva; pronume ce se referă la persoane: Qualcuna di voi dovrà preparare gli spaghetti — Cineva (una) dintre voi, va trebui să prepare spaghetele. In unele expresii qualcuno poate dobîndi înţelesul de persoană marcantă, „cineva": Voglio diventare qualcuno — Vreau să ajung „cineva". OGNUNO, —A — fiecare; se referă numai la persoane: nu are formă de plural : Ciò vale per ognuno di noi — Asta-i valabil pentru fiecare dintre noi. CERTUNO, -A, -I, -E-, unul, una, unii, unele: se foloseşte mai rar şi aproape exclusiv la mase. pi.; se referă numai la persoane: A certuni va sempre bene — Unora le merge mereu bine. CHIUNQUE — oricine, oricare; este invariabil; se referă numai la persoane: Chiunque di noi è pronto a giudicare — Oricare dintre noi este pregătit să judece. Chiunque poate avea şi valoare relativă, introducînd o propoziţie subordonată: Venga chiunque voglia — Să vină cine vrea. CHICCHESSIA — oricine ; e sinonim cu chiunque, dar se foloseşte mai puţin decît acesta; nu are şi valoare relativă: Non posso dirlo a chicchessia — N-o pot spune oricui. N I E N T E — nimic; este pronume nehotărît negativ şi invariabil; se referă numai la obiecte. Cînd niente se află după verb, construcţia trebuie să fie: non (sau né) -f- verb -f- niente Non ho detto niente di male — N-am spus nimic rău ; Non mangia né beve niente — Nu mănîncă şi nu bea nimic. Cînd niente se află înaintea verbului dispare negaţia: niente (sau né) + verb Niente mi va in questo affare ~ Nu-mi merge nimic în afacerea (treaba) asta ; Niente mangia né beve - Nu mănîncă şi nici nu bea nimic. — In anumite propoziţii interogative niente capătă sens pozitiv, cu înţelesul de qualcosa — ceva ; în această situaţie nu mai apare non înainte de verb: Hai bisogno di niente? — Ai nevoie de ceva? Expresia 124

niente affatto are valoare de adverb de negaţie şi se traduce prin „ab­ solut deloc" : Hai paura ? — Niente affatto — Ţi-e teamă ? Absolut deloc. Niente mai poate fi întrebuinţat cu funcţia de substantiv şi în acest caz se traduce prin „neant, nimic": Non vale un bel niente — Nu valorează nimic (Nu face doi bani); II niente — Neantul. NULLA — nimic ; pronume nehotărît negativ, invariabil, sinonim cu niente şi se comportă la fel cu acesta: non (sau ne) -j- verb -f- nulla Non dirai nulla fino alla mia partenza — Nu vei spune nimic pînă la plecarea mea; Non si muove né si sente nulla — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. nulla (sau né) -f- verb Nulla mi piace in questa stanza — Nimic nu-mi place în camera asta ; Nulla si muove né si sente — Nu se mişcă şi nici nu se aude nimic. QUALCOSA — ceva: mai prezintă şi varianta qualche cosa: E1 successo qualcosa? — S-a întîmplat ceva?; Qualche cosa è stato fatto— Ceva s-a făcut. B. Pronume şi adjective nehotărite: alcuno, altro, certoci, ascuno ALCUNO, -A, -I, -E — cineva, vreun, cîţiva, cîteva ; nu este precedat de articol. Cînd are valoare de pronume se foloseşte numai pentru per­ soane, mai ales la pi. : Alcuni di voi la pensano male — Unii dintre voi gîndesc urît. Cînd are valoare de adjectiv se referă la fiinţe şi la lucruri. La sg. se comportă ca articolul nehotărît un, uno, una, uri: Alcun cane — Vreun cîine ; Alcuno scolaro — Vreun şcolar etc. Ue remarcat că forma de singular este puţin folosită: se preferă — în locul acesteia— adjectivul nehotărît qualche — vreun, cîţiva, cîteva: Alcuna radio-* qualche radio — Cîteva radiouri. La pi. forma alcuni, alcune este mai frecventă: Sono venuti alcuni miei alunni — Au venit cîţiva elevi de-ai mei. Dar şi în acest caz, formele respective pot fi substituite prin qualche urmat de substantivul la singular: E1 venuto qualche mio alun­ no — Au venit cîţiva elevi de-ai mei (vezi § 108). ALTRO, -A, -I, -E — altul, alta, alţii, altele ; se referă atît la fiinţe cit şi la lucruri. La singular este precedat de articolul nehotărît ; la plural, articolul dispare: Un 'altra volta ti dirò tutto — Altă dată am să-ţi spun tot ; Preferisci altre melodie? — Preferi alte melodii ? A se reţine expresia tra Valtro — printre altele. 125

CERTO, -A, -I, -E se traduce diferit în funcţie de poziţia din context: cînd se află după substantiv are valoare de adjectiv califi­ cativ şi se traduce prin: sigur, precis: Questa è una notizia certa — Aceas­ t a este o ştire sigură. Aflat înaintea substantivului se traduce prin oarecare, anumit. Certe notizie dicono così — Anumite ştiri spun aşa. CIASCUNO, -A, -I, -E — fiecare ; acoperă sfera adjectivului ogni şi a pronumelui ognuno: prezintă variante poziţionale ca şi alcuno r Ciascun' allieva — Fiecare elevă ; Ciascuno scrittore — Fiecare scriitor. Se acordă în gen cu substantivul pe care îl precedă numai la singular., în cazul unor substantive la pi: se foloseşte adjectivul singolo — fie­ care, luat în parte, luat separat. Hanno analizzato le singole leggi — Au analizat fiecare lege, toate legile una cite una. Singolo poate fi folosit şi la sg.: // singolo caso non è grave — Cazul în sine, cazul izolat nu este grav. C. Pronume şi adjective de cantitate Forme : poco molto alquanto tanto troppo parecchio altrettanto

în categoria pronumelor şi adjectivelor nehotărâte o grupă aparte este aceea care se referă la o cantitate nedeterminată.' POCO, POCA, POCHI, POCHE - puţin, puţină, puţini, puţine: Ho comprato pochi libri perché ho fatto anche altre spese — Am cumpărat puţine cărţi pentru că am făcut şi alte cumpărături. Poco are grade de comparaţie: comparativul este meno — mai puţin: Io ho meno tempo di lui — Eu am mai puţin timp decît el ; superlativul este numai absolut: pochissimo, -a, -i, -e — foarte puţin, foarte puţină, foarte puţini, foarte puţine: Ho messo pochissimo sale nella minestra — Am pus foarte pu­ ţină sare în supă. Cînd este precedat de un şi urmat de di — puţin, niţel, poco poate fi redus la forma po' : Dammi un po' di zucchero — Dă-mi puţin zahăr. ALQUANTO, -A, -I, -E — cîtva, cîţiva, cîteva, niţel, puţin, oa­ recare ; cu valoare de adjectiv: Ho visto alquante donne — Am văzut cîteva femei; cu valoare de pronume nehotărit, alquanto indică „puţin, o cantitate mică" şi este însoţit de prepoziţia di care introduce sub­ stantivul la care se referă: Ci vuole alquanto di pazienza — Este nevoie de puţintică răbdare ; cu valoare de adverb are înţeles de „destul de mult, întrucîtva, oarecum": Ho viaggiato alquanto — Am călătorit ceva (destul de mult) ; E' alquanto felice — Este oarecum fericit. PARECCHIO, PARECCHIA, PARECCHI, PARECCHIE - cîtva, cîţiva, mai mult, mai multă, mai mulţi, mai multe: Cerano parecchie ragazze — Erau mai multe fete ; Cera parecchia gente — Era mai multă lume. Nu primeşte niciodată articol ; la masculin singular are sens 126

neutru şi se traduce prin „ceva, mai mult : Non avrai tutto, ma pa­ recchio — Nu vei avea totul, dar destul (de mult). La plural parecchio are înţelesul de „oameni, persoane": Parecchi sostengono ciò — Mulţi {oameni) susţin asta. Ca adverb are înţeles de „destul de mult, (cam) mult, cîtva" (ca şi „alquanto"): Ha viaggiato parecchio — A călătorit mult (destul de mult). MOLTO, -A, -I, -E—mult, multă, mulţi, multe; se comportă la fel ca poco : Hai disegnato molto — Ai desenat mult ; Era venuta molta .gente — Venise multă lume. Comparativul lui molto este più — mai mult, mai multă: Ho mangiato più di te— Am mîncat mai mult decît tine. Superlativul absolut este moltissimo, -a, -i, -e — foarte mult, foarte multă, foarte mulţi, foarte multe: Moltissimi sono stati malcontenti — Foarte multi au fost nemulţumiţi. TANTO, -A, -I, -E —atît, atîta, atîţi, atitea, atît de mult: Ce ianto spazio — Este atîta spaţiu. Cînd este substantivat, primeşte articolul nehotărît devenind un tanto şi se traduce prin „o anumită cantitate, atît": Gli pagava un tanto al giorno — îi plătea o anumită sumă pe zi, îi dădea atît pe zi. ALTRETTANTO, -A, -I, -E — tot alît, tot atîta, tot atîţia, tot .atîtea, la fel. Se foloseşte numai după ce în prealabil a fost indicat un numeral, un pronume sau un adjectiv indicînd cantitatea: Ci furono sette bambini e altrettante bambine — Au fost şapte băieţaşi şi tot atîtea fetiţe ; Ti sei comportato bene, io farò altrettanto (valoare de adverb) — Te-ai comportat bine, eu am să fac la fel. TROPPO, -A, -I, -E '— prea mult, prea multă, prea mulţi, prea multe. Ca adjectiv precedă substantivul: Ce troppo pane — Este prea multă pîine. Ca pronume nu are determinanţi: Ho bevuto poco latte ma tu troppo — Eu am băut puţin lapte, dar t u ai băut prea mult. Troppo poate fi substantivat: la singular căpătînd înţeles de „cantitate mare": Il troppo stroppia — Ce-i prea mult strică, iar la plural înţelesul de­ venind „foarte mulţi oameni": Troppi credono ancora in queste cose — Prea mulţi mai cred încă în aceste lucruri. Ca adverb se traduce prin „prea mult, excesiv": La mamma ha lavorato troppo — Mama a muncit prea mult. NOTĂ: Unele dintre aceste adjective apar neînsoţite de substantiv, întrucît acestea din urmă se subînţeleg. Uneori pot avea şi funcţia de adverb nehotărît sau pot fi substantivate : — adjectiv: Poca/molta/tanta/parecchia gente — Pufină/multă/atîta/fmai) multă lume. — pronume: Pochi/molti vennero ad ascoltarlo — Puţini/mulţi au venit sâ-1 asculte. — adverb: E' arrivata da poco/molto — A venit de puţină vreme/de mult ; Hai mangiato parecchio — Ai mîncat cam mult. — substantiv: Questo è il poco che ho saputo — Acesta este puţinulpe care l-am aflat; Il troppo guasta — Ce-i prea mult nu-i sănătos.: 127

ALTE ADJECTIVE ŞI PRONUME NEHOTĂRÎTE § 108 TUTTO, -A, -I, -E — tot, toată, toţi, toate. Ca adjectiv are o comportare diferită faţă de celelalte adjective nehotărîte şi anume: tutto -f- nume. propriu — tot, întreg: Lo conosce tutta Bucarest — Il cu­ noaşte tot Bucureştiul ; tutto + articol hotărit -f- substantiv comun — tot, toată, întreg: Tutto il mondo — Toată lumea; Tutta la notte — Toată noaptea ; Lo amavano tutti gli abbonati — îl iubeau toţi abonaţii. La singular tutto, -a poate preceda adjective calificative dîndu-ie acestora valoare de superlativ: Sono tutto contento di essere venuto — Sînt foarte mulţumit că am venit. La plural tutto se poate construi cu numerale cardinale legate prin conjuncţia e: Sono andati via tutti e tre — Au plecat toţi trei. Cu valoare de pronume nebotărît se traduce prin „orice, în întregime": Sei capace di tutto — Eşti în stare de orice; Hai sbagliato del tutto — Ai greşit cu totul. NESSUNO, -A — nici un, nici o, nimeni; adjectiv şi pronume negativ. Ca adjectiv nessuno precedă substantivul şi prezintă aceleaşi schimbări în funcţie de iniţiala substantivului ca şi articolul nehotărît un, uno, una, uri1 : Nessun oggetto — Nici un obiect ; Nessuno zio — Nici un unchi ; Nessun bambino — Nici un copil ; Nessuna gioia — Nici o bucurie ; Nessun'idea — Nici o idee. Cînd nessuno (ca şi niente sau nulla) precedă un verb, la început de frază, nu se mai foloseşte negaţia non. Cînd însă nessuno (niente, né, nulla) este situat după verb, atunci verbul este precedat de negaţia non; a se compara: Nessuno è venuto — Nimeni n-a venit cu Non è venuto nessuno — Nu a venit nimeni ; Niente mi piace — Nimic nu-mi place cu Non mi piace niente — Nu-mi place nimic ; Nulla è avvenuto — Nimic nu s-a întîmplat cu Non è avvenuto nulla — Nu s-a întîmplat nimic. Ca pronume nessuno, -a se referă numai la persoane ; poate fi urmat de substantivul la care se referă, introdus de prepoziţia di: Nessuno dei miei amici ha affermato ciò — Nici unul din prietenii mei n-a afirmat asta. NOTĂ: în anumite propoziţii interogative nessuno poate dobîndi sensul pozitiv de alcuno — vreun, sau de qualcuno — cineva: Vuoi nessun libro? — Vrei vreo carte?; Dimmi se ha telefonato nessuno — Spune-mi dacă a telefonat cineva. Sint numai adjective nehotărîte: qualche qualsiasi qualunque ogni

QUALCHE — vreunul, cîţiva, cîteva ; invariabil ; foarte frecvent în limba contemporană; este întotdeauna urmat de substantiv la sin­ gular, cu toate că înţelesul este de plural : Ho comprato qualche libro — Am 128

cumpărat citeva cărţi ; Abbiamo visitato qualche negozio — Am vizitat cîteva magazine. Qualche nu este niciodată însoţit de articol. Poate fi însoţit de un adjectiv calificativ: Ho visto qualche bel film — Am văzut cîteva (nişte) filme frumoase, sau de un adjectiv posesiv: Qualche mio ammiratore mi ha portato dei fiori — Nişte ţciţiva) admiratori de-ai mei mi-au adus flori.
NOTĂ : Construcţia gualche + substantiv sg. poate fi înlocuită de adjectivul nehotărît alcuni (alcune): Ho visto alcuni bei film; Alcuni miei ammiratori mi hanno portato dei fiori.

QUALUNQUE — orice, oricare, oarecare; este invariabil; precedă întotdeauna substantivul; nu primeşte articol: Qualunque tua proposta sarà accettata — Orice propunere a ta va fi acceptată ; Qualunque cosa dicesse, non accetterò — Orice ar spune, nu voi accepta. Aflat după substantiv, qualunque capătă sens peiorativ ; i n această situaţie, sub­ stantivul, la rîndul lui, este precedat de articolul nehotărît: E'1 un'opera qualunque — Este o operă oarecare ; Era un uomo qualunque — Era un om oarecare. QUALSIASI — orice, oricare, oarecare ; este invariabil şi sinonim cu qualunque: Devi partecipare qualsiasi cosa fosse — Trebuie să parti­ cipi orice ar fi ; Puoi essere sostituito con qualsiasi altro membro del cir­ colo — Poţi fi înlocuit cu oricare alt membru al cercului. OGNI — fiecare; invariabil, precedă numai un substantiv la sin­ gular; refuză orice articol: Ogni uomo — Fiecare om: Viene ogni gior­ no — Vine în fiecare zi ; Si fa Viniezione ogni otto ore — Se face injecţia la fiecare opt ore.

.).) . esser necessario — a fi necesar (è necessario che. fulminare — a fulgera . tuonare — a tuna . ba­ stare — a fi suficient.. Verbe aparent impersonale ca: accadere — a se întîmpla (accade che..).. gen.. a se întîmpla (capitò. sembrare — a părea (sembra che..). grandinare — a cădea grindina.) . parere — a părea (pare di.. 130 . avvenire — a se întîmpla (avviene che.)... după criterii morfologice — în conjugări. C R I T E R I I SINTACTICE In funcţie de relaţia verb-subiect (verb + substantiv sau pronume In nominativ) deosebim două clase de verbe: a) verbe personale care intră în asemenea relaţie: vedere (a vedea). congra­ tularsi (a felicita) .. diateză şi. sognare (a visa).). persoană. fioccare — a cădea fulgi de nea.. după cri­ terii sintactice — în funcţie de relaţiile pe care le realizează în propo­ ziţie . farsi notte — a se înnopta.. verbe impersonale propriu-zise: piovere — a ploua... sau expresii verbale apa­ rent impersonale ca: esser certo — a fi sigur: è certo che ..... calităţi văzute ca procese.. număr.) . Din această clasă fac parte : 1. esser proba­ bile — a fi probabil (è probabile che.). Din punct de vedere semantic verbul exprimă acţiuni. b) verbe impersonale care nu pot intra în asemenea relaţie cu un substantiv sau pronume în nominativ. In unele cazuri. sau expresii impersonale ca: far fresco — a fi răcoare ... esser facile — a fi uşor (non fu facile a. A. Toate aceste verbe şi expresii verbale impersonale se construiesc: — cu infinitivul: Non fu facile farlo scrivere — Nu a fost uşor să-1 faci să scrie . nevicare — a ninge . 2. timp. succedere — a se în­ tîmpla (è successo che. Verbele se pot clasifica: A. B. capitare — a se nimeri.VERBUL IL VERBO § 109 Are drept caracteristică majoră flexiunea realizată prin ca­ tegoriile gramaticale de mod.. stări. a ajunge (bastava.).

deoarece.CONJUNCTIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Timpuri compuse Passato — Perfect * Paradigmă — toate formele posibile pe care le poate avea un cuvînt. B. INDICATIVO . persoană. A nu se confunda verbele impersonale (cele care nu pot avea subiect) cu verbele personale. £ " certo che stasera verranno con noi al cinema — E veni cu noi la cinema. Majoritatea acestor verbe însă pot avea ca subiect şi un substantiv cu care se acordă în număr: Accadono avvenimenti strani — Se petrec avenimente ciudate. în cazul nostru un verb. nevica — ninge. Gramaticile italiene considera aceste verbe ca fiind impersonale. cu subiect general (vezi folosirea impersonală a ver­ belor personale). gerunziul şi participiu] sînt nepersonale.INDICATIV Timpuri simple Presente — P r e z e n t Imperfetto Passato — Imperfect remoto — Perfect simplu jj Timpuri eompuse Passato prossimo — Perfect com­ pus Trapassato prossimo — Mai m u l t ca perfect Trapassato remoto — Mai m u l t ca perfect anterior (fără corespon­ d e n t în l i m b a r o m â n ă ) Futuro anteriore — Viitor a n t e r i o r Futuro — Viitor CONGIUNTIVO . în funcţie de capacitatea verbelor de a forma singure predicatul unei propo­ ziţii există două categorii: verbe predicative şi verbe nepredicative. în cursul flexionării: mod. timp. condiţionalul.conjunctivul: £ " probabile che io non possa p r o b a b i l ca eu să n u p o t să m ă î n t o r c curînd. sînt folosite întotdeauna la pers. i m p e r a t i v u l sînt personale şi t r e i : infinitivul. d i n t r e care p a t r u : indicativul.— cu conjuncţia tornare presto — E s t e — cu indicativul: sigur că diseară vor NOTĂ: che -f. folosite impersonal. număr. conjunctivul.: albeggia — se face ziuă. 131 . avînd ca subiect un infinitiv sau o propoziţie. a IlI-a sg. î n s c h e m a de f a ţ ă sînt p r e z e n t a t e d e n u m i r i l e m o d u r i l o r şi t i m p u r i l o r din l i m b a i t a l i a n ă şi t r a d u c e r e a r o m â n e a s c ă . CRITERII MORFOLOGICE MODURILE ŞI TIMPURILE VERBULUI § 110 î n p a r a d i g m a * verbelor italiene există ş a p t e m o d u r i .

PARTICIPIU Timp simplu Presente — Prezent (fără corespondent în limba română) Timp simplu Passato — Perfect Cele trei conjugări diferă la infinitiv prin desinenţele — are (conj. § 111 La modul indicativ trebuie subliniate următoarele aspecte: a) Pentru timpurile simple nu se constată deosebiri de valori faţă de limba română.CONDIŢIONAL Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect IMPERATIVO . De obicei se traduce prin perfectul compus. a IlI-a).INFINITIV Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect GERUNDIO . fiind de fapt timpul specific naraţiunii: Eminescu nacque nel 1850 — Eminescu s-a născut în 1850. dar timpurile şi valoarea lor nu coincid întotdeauna. -ire: vol-are — a zbura. sorrid-ere — a surîde. Modurile şi timpurile verbale regulate se formează de la rădăcina infinitivului obţinută prin înlăturarea desinenţelor -are. dorm-irc — a dormi. în italiană. a 11-a) . o acţiune încheiată în trecut. -ere. Modurile personale din limba italiană sînt aceleaşi ca în română. fără legătura eu prezentul. — ire (conj. 132 . Nu corespunde decît rareori perfectului simplu din română. —ere (conj.IMPERATIV Timp simplu Presente — Prezent INFINITO .Imperfetto — Imperfect (fără corespondent în limba română) Trapassato — Mai mult ca perfect (fără corespondent în limba ro­ mână) CONDIZIONALE .GERUNZIU Timp simplu Presente — Prezent Timp compus Passato — Perfect (fără corespon­ dent în limba română) PARTICIPIO . decît pentru il passato remoto — perfectul simplu — care indică. . I) .

trapassato).. Il futuro anteriore — viitorul anterior. în limba română traducerea se face prin viitor sau prezent indicativ. imperfetto) şi două timpuri compuse (passato. se formează cu ajutorul auxiliarului la perfectul simplu -f.il b) Timpurile compuse se formează după cum urmează: II passato prossimo — perfectul compus. în funcţie de context. § 113 Modul conjunctiv are. Cele două timpuri simple indică simultaneitatea acţiunii din subordonată cu cea a verbului regent. Condiţionalul perfect se formează cu ajutorul prezentului con­ diţional al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat.. că . prenderebbe la parola — A afirmat. se formează cu ajutorul verbelor auxiliare essere sau avere conjugat la indicativ prezent -f.. timpurile compuse indică anterioritatea subordonatei faţă de regentă. prin perfectul compus: Quando fu partito ce ne tornammo a casa — După ce a plecat ne-am întors acasă.. Selectarea timpului (dintre cele patru) se face potrivit corespondenţei 133 u . Il trapassato prossimo — mai mult ca perfectul. ho cantato — am cîntat (eu) . patru timpuri: două timpuri simple (presente. se formează cu ajutorul imperfectului indicativ al auxiliarului + participiul perfect al verbului de conjugat : A vevo mangiato male allora — Mîncasem prost atunci. NOTĂ: Il trapassato remoto nu are corespondent în română . acesta se traduce fie prin mai mult ca perfect. se formează cu ajutorul auxiliarului la viitor + participiul perfect al verbului de conjugat: Telefonami dopo che avrai parlato con lui — Telefonează-mi după ce vei fi vorbit cu el. i! § 112 Modul condiţional are. în limba contemporană se foloseşte cu precădere condiţionalul perfect: Ha affermato categoricamente che alla riunione avrebbe preso la parola — A afirmat categorie că la şedinţă va lua cuvîntul . în propoziţiile principale. Il trapassato remoto — mai mult ca perfectul anterior. spre deosebire de limba română. va lua (o să ia) cu­ vîntul.. în subordonate însă — spre deosebire de română — modul condiţional apare şi pentru a indica viitorul în trecut (o acţiune posterioară în subordonată în urma unei acţiuni trecute din regentă). Siamo usciti con lui — (Noi) am ieşit cu el etc. Participiul perfect al verbelor care se conjugă cu essere se acordă în număr şi gen cu subiectul: Sono uscito con lui — Am ieşit cu el (eu). che ...parti­ cipiul perfect al verbului de conjugat. se poate folosi (foarte rar) şi condiţionalul prezent: Ha affermato. abbiamo cantato — am cîntat (noi) etc. aceleaşi valori ea şi în limba română. Cînd se conjugă cu avere verbele au participiul perfect invariabil. fie.participiul perfect al verbului de conjugat: Avesti cantato bene quella sera — Cìntaseli (ai cîntat) bine în acea seară..

§ 117 Modul supin lipseşte în limba italiană. sentito — auzit. Se traduce în română atît prin gerunziu (formele de gerundio şi gerundio passato) — dacă acest mod apare în română în propoziţii temporale sau cauzale — cit şi printr-un timp trecut al indicativului: Essendo arri­ vato tardi. şi se traduce printr-unul din timpurile trecute ale indicativului precedat de o conjuncţie. trapassato) se traduc în română în funcţie de context : prin prezent indicativ. Timpurile compuse ale conjunctivului se formează astfel: passato —• prezentul conjunctiv al auxiliarului -f. simţit. il mangiare — mîncatul. passato — perfect — timp compus.predicat. voit.timpurilor (acel sistem de reguli prin care timpul din subordonată se stabileşte în funcţie de timpul şi modul din propoziţia regentă: vezi § 201). — O scrisoare conţinînd (care conţine) ştiri bune Participiul perfect corespunde modului participiu din limba română: cantato — cîntat. trapassato —*• imperfectul conjunctiv al auxiliarului + partici­ piul perfect al verbului de conjugat. Gli specialisti com­ ponenti la comissione — Specialiştii care alcătuiesc comisia . ambele fiind simple. prezent condiţional sau printr-unul din timpurile trecute ale indicativului. il leggere — ci­ t i t u l . sintagma verbală poate fi alcătuită din: verb auxiliar + verb de conjugatformînd 134 . voluto — vrut. § 114 Modul infinitiv are două timpuri ca şi în română : presente — prezent — timp simplu . Infinitivul poate dobîndi valoare de substantiv dacă este precedat de articolul hotărît : il volere — voinţa . Participiul prezent se poate traduce uneori printr-un gerunziu: Una lettera contenente buone. passato. Cele trei timpuri treoute ale conjunctivului (imperfetto. guar­ dava il giornale — Aşteptînd (pe cînd aştepta) tramvaiul. se foloseşte în construcţii participiale şi se traduce în română prin cel care + indicativ prezent. § 116 Modul participiu are două timpuri: presente — prezent — şi passato — perfect. il conoscere — cunoaşterea. / rappre­ sentanti le scuole — Gei care reprezintă şcolile (Reprezentanţii şcolilor). Acesta din urma apare numai în propoziţii subordonate. dovetti andare direttamente a casa — Ajungînd (pentru că am ajuns) tîrziu. Aspettando il tram. Este de remarcat faptul că normele concordanţei timpurilor din italiană nu se potrivesc decît foarte rar cu cele din română. Folosirea infinitivului este foarte deosebită în cele două limbi (vezi capitolul: Folosirea infinitivului). § 115 Modul gerunziu are de asemeni două timpuri: presente— pre­ zent — (asemănător gerunziului din română) şi passato — perfect — timp compus. fără corespondent în română.participiul perfect al verbului de conjugat . NOTĂ: De reţinut următoarele noţiuni: 1. Sintagmă verbală sau grup verbal = grup de cuvinte care formează o unitate ce nu poate fi analizată în termenii caracteristici ai propoziţiei subiect -f. Participiul prezent — nu are corespondent în română. temporale sau cauzale. se uita în ziar. notizie. a trebuit să merg direct acasă .

b) diateza pasivă = formele care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical nu este agentul efectiv al conţinutului verbului ci numai „suferă" acţiu­ nea: Maria è chiamata da Angela — Maria este chemată de Angela. Deosebim: a) diateza activă — formele verbale care se folosesc atunci cînd subiectul gramatical este agentul efectiv al conţinutului verbului.-a — eu am fost tu sei stato. Avrà parlato — Va (o) fi vorbit. Renato parlerà domani — Renato va vorbi mîine . 2. adică „face" acţiunea: Maria ehiama Angela — Maria o cheamă pe An­ gela. La mela è mangiata dalla bambina — Mărul este mîncat de fetiţă. (la conjugarea pasivă toate timpurile sînt compuse). VERBELE AUXILIARE § 118 Noţiunea de auxiliar înseamnă ajutător. Sabina spolvera — Sabina şterge praful . Qui si v e n d e i pane — Aici se vinde pîine. c) diateza reflexivă = repre­ zintă acele forme verbale care conţin un pronume neaccentuat (aton) la aceeaşi persoană cu subiectul (fie în poziţie enclitică. / prezzi aumentarono — Preţurile au crescut. I ragazzi si sono tirati i sassi — Băieţii şi-au aruncat pietre. Renato e Franco si sono picchiati — Renato şi Franco s-au bătut . 3.timpurile compuse: Ha gridato — A strigat. Siete partiti — Aţi plecat.-é — noi am fost 135 . Verb tranzitiv = este verbul a cărui acţiune se răsfrînge direct asupra unui obiect. adică poate fi construit cu ajutorul unui complement direct: La bambina mangia la mela — Fetiţa mănîncă mărul. Diateză = acea categorie gramaticală a verbului care exprimă raportul dintre subiect şi acţiunea verbului. Verb intranzitiv =este verbul care nu poate fi construit cu ajutorul unui complement direct pentru că acţiunea acestuia nu se exercită în mod nemijlocit asupra unui obiect (adică nu admite în construcţia lui un complement direct) : La bambina viene in fretta — Fetiţa vine în grabă .-a — tu ai fost egli è stato — el a fost ella è stata — ea a fost noi siamo stati. 4. timpurile com­ puse de la diateza reflexivă folosesc în exclusivitate auxijiarul essere: Io mi lavai — Eu mă spalai. V E R B U L A U X I L I A R ESSERE § 119 INDICATIVO PRESENTE io SOÌÌO — eu sînt tu sei — t u eşti egli è — el este ella è — ea este noi siamo — noi sìntem A FI PASSATO PROSSIMO io sono stato. fie în poziţie proclitică) . sînt auxiliare verbele essere — a fi şi acere — a avea atunci cînd acestea sînt unite cu participiul perfect al altor verbe spre a se forma timpurile compuse din conjugarea activă şi cea pasivă . Lei si lava la faccia — Ea îşi spală faţa.

-e — voi fuseserăţi essi furono stati — ei fuseseră esse furono state — ele fuseseră FUTURO ANTERIOARE io sarò stato.-a — tu vei fi fost egli (ella) sarà s t a t o l a — el (ea) va fi fost noi saremo stati.-a — tu fuseşi egli fu stato — el fusese ella fu stata — ea fusese noi fummo stati.-e — voi aţi fost essi sono stati — ei au fost esse sono state — ele au fost TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato.voi siete — voi siateti essi sono — ei sînt esse sono — eie sìnt voi siete stati.-e — noi fu­ seserăm voi eravate stati.-a — (ca) eu să IMPERFETTO io ero — eu eram t u eri — tu erai egli(ella) era — el (ea) era noi eravamo — noi eram voi eravate — voi eraţi essi (esse) erano — ei (ele) erau PASSATO REMOTO io fui — eu fui (fusei) tu fosti — tu fusi (fuseşi) egli (ella) fu — el (ea) fu (fuse) noi fummo — noi furăm (fuserăm) voi foste — voi furăţi (fuserăţi) essi (esse) furono — ei (ale) fură (fuseră) FUTURO io sarò — eu voi fi (o să fiu) t u sarai — tu vei fi (o să fii) egli (ella) sarà — el (ea) va fi (o să fie) noi saremo — noi vom fi (o să fim) voi sarete — voi veţi fi (o să fiţi) essi(esse) saranno — ei(ele) vor fi (o să fie) PRESENTE (che)* io sia — (ca) eu să fiu CONGIUNTIVO fi fost * în locul conjuncţiilor che sau se pot figura şi alte conjuncţii care cer construc­ ţia cu modul conjunctiv.-a — tu fuseseşi egli era stato — el fusese ella era stata — ea fusese noi eravamo stati.-a — eu fusesem tu eri stato.-e — noi fusese­ răm voi foste stati.-e — ei (ele) vor fi fost PASSATO (che) io sia stato.-a — eu fusesem tu fosti stato. 136 .-e — voi veţi fi fost essi (esse) saranno stati.-e — voi fuseserăţi essi erano stati — ei fuseseră 2sse erano state — ele fuseseră TRAPASSATO REMOTO io fui stato.-e — noi vom fi fost voi sarete stati.-a — eu voi fi fost tu sarai stato.

-a — (dacă) el( ea) ar fi fost (se) noi fossimo stati.I 1 (che) tu sia — (ca) tu să fii (che)egli (ella) sia — ca el (ea) să fie (che) noi siamo — (ca) noi să fim (che) voi siate — (ca) voi să fiţi (che) essi (esse) siano — (ca) ei (ele) să fie (che) tu sia stato.-e — (ca) voi să fi fost (che) essi (esse) siano stati.-a — eu aş fi fost tu saresti stato.-a — (ca) el (ea) să fi fost (che) noi siamo stati.-e — (ca) noi să fi fost (che) voi siate stati.-e — (dacă) noi am fi fost (se) voi foste stati.-e — ei (eie) ar fi fost IMPERATIVO sii (tu) — fii (tu) sia (lui) — (să) fie (el) siamo (noi) — (să) fim (noi) siate (voi) — fiţi (voi) siano (loro— (să) fie ei(ele) 137 .-a — (ca) tu să fi fost (che) egli (ella) sia stato.-e — (dacă) ei (ele) ar fi fost IMPERFETTO (se)* io fossi — (dacă) eu aş fi (se) tu fossi — (dacă) tu ai fi (se) (ea) (se) am (se) egli (ella) fosse — (dacă) el ar fi noi fossimo — (dacă) noi fi voi foste — (dacă) voi aţi fi (se) essi (esse) fossero — (dacă) ei (ele) ar fi CONDIZIONALE PRESENTE io sarei — eu aş fi /' tu saresti — tu ai fi egli (ella) sarebbe — el (ea)ar fi noi saremmo — noi am fi voi sareste — voi aţi fi essi (esse) sarebbero — ei(ele) ar fi PASSATO io sarei stato.-a — (dacă) eu aş fi fost (se) tu fossi stato.-e — voi aţi fi fost essi (esse) sarebbero stati.-e — (ca) ei (ele) să fi fost TRAPASSATO (se) io fossi stato.-a — tu ai fi fost egli (ella) sarebbe stato.-a — (dacă) tu ai fi fost (se) egli (ella) fosse stato.-e — (dacă) voi aţi fi fost (se) essi (esse) fossero stati.-e — noi am fi fost voi sareste stati.-a — el (ea) ar fi fost noi saremmo stati.

INFINITO { Presente: essere — a fi Passato.A AVEA § 120 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io ho — eu am t u hai — tu ai egli (ella) ha — el (ea) are noi abbiamo — noi avem voi avete — voi aveţi essi (esse) hanno — ei (ele) au IMPERFETTO io ho avuto — eu am avut t u hai avuto — tu ai avut egli (ella) ha avuto — el(ea) a avut noi abbiamo avuto — noi am avut voi avete avuto — voi aţi avut essi (esse) hanno avuto — ei (eie) au avut TRAPASSATO PROSSIMO io avevo — eu aveam t u avevi — tu aveai egli (ella) aveva — el (ea) avea noi avevamo — noi aveam voi avevate — voi aveaţi essi (esse) avevano — ei (eie) aveau PASSATO REMOTO io avevo avuto — eu avusesem tu avevi avuto — tu avuseseşi egli (ella) aveva avuto — el (ea) avusese noi avevamo avuto — noi avuse­ serăm voi avevate avuto — voi avuseseraţi essi (esse) avevano avuto — ei (eie) avuseseră TRAPASSATO REMOTO io ebbi — eu avui (avusei) t u avesti — t u avuşi (avuse şi) egli (ella) ebbe — el (ea) avu (avuse) noi avemmo — noi avurăm (avuserăm) 138 io ebbi avuto — eu avusesem tu avesti avuto — tu avuseşi egli (ella) ebbe avuto — el (ea) avusese noi avemmo avuto — noi avu­ seserăm .-i.-e — a fi fost PARTICIPIO f Presente: ente (folosit doar ca substantiv) \ Passato: stato.-i.-e — fost f Presente: essendo — fiind \ Passato: essendo stato — fiind GERUNDIO VERBUL AUXILIAR AVERE . essere stato.-a.-a.

voi aveste — voi avurăţi (avuserăţi) -i) essi (esse) ebbero — ei (ele) avură (avuseră) FUTURO io avrò — eu voi avea (o să am) t u acrai — tu vei avea (o să ai) «gli (ella) avrà — el (ea) va avea (o să aibă) noi avremo — noi vom avea (o să avem) voi avrete — voi veţi avea {o să aveţi) essi (esse) avranno — ei (ele) vor avea (o să aibă) voi aveste avuto — voi avuseserăţi essi (esse) ebbero avuto — ei (eie) avuseseră FUTURO ANTERIORE io avrò avuto — eu voi fi avut t u avrai avuto — tu vei fi avut egli (ella) avrà avuto — el (ea) va fi avut noi avremo avuto — noi vom fi avut voi avrete avuto — voi veţi fi avut essi (esse) avranno avuto — ei (ele) vor fi avut CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io abbia — (ca) eu să am (che) tu abbia — (ca) tu să ai .) (che) egli (ella) abbia — (ca) el (ea) să aibă (che) noi abbiamo — (ca) noi să avem (che) voi abbiate — (ca) voi să aveţi (che) essi (esse) abbiano — (ca) ei (ele) să aibă PASSATO (che) io abbia avuto — (ca) eu să fi avut (che) tu abbia avuto — (ca) tu să fi avut (che) egli (ella) abbia avuto — (ca) el (ea) să fi avut (che) noi abbiamo avuto — (ca) noi să fi avut (che) voi abbiate avuto — (ca) voi să fi avut (che) essi (esse) abbiano avuto — (ca) ei (ele) să fi avut TRAPASSATO (se) io avessi avuto — (dacă) eu aş fi avut (se) tu avessi avuto — (dacă) tu ai fi avut (se) egli (ella) avesse avuto — (dacă) el (ea) ar fi avut (se) noi avessimo avuto — (dacă) noi am fi avut (se) voi aveste avuto — (dacă) voi aţi fi avut (se) essi (esse) avessero avuto — (dacă) ei (ele) ar fi avut IMPERFETTO (se) io avessi — (dacă) eu aş aveai (se) tu avessi — (dacă) tu ai avea (se) egli (ella) avesse — (dacă) el (ea) ar avea (se) noi avessimo — (dacă) noi am avea (se) voi aveste — (dacă) voi aţi avea (se) essi (esse) avessero — (dacă) ei (ele) ar avea 139 .

d) verbele 140 . Dante era nato nel 1265 — Dante se născuse în 1265 .CONDIZIONALE PRESENTE PASSATO io avrei — eu aş avea tu avresti — tu ai avea egli (ella) avrebbe — el (ea) ar avea noi avremmo — noi am avea voi avreste — voi aţi avea essi (esse) avrebbero — ei (eie) ar avea io avrei avuto — eu aş fi avut tu avresti avuto — tu ai fi avut egli(ella) avrebbe avuto — el (ea) ar fi avut noi avremmo avuto — noi am fi avut voi avreste avuto — voi aţi fi avut essi (esse) avrebbero avuto — ei (eie) ar fi avut IMPERATIVO abbi (tu) — ai (tu) abbia (lui) — aibă (el) abbiamo (noi) — avem (noi) abbiate (voi) — aveţi (voi) abbiano (loro) — aibă (ei) INFINITO PARTICIPIO { i | f GERUNDIO \ Presente: avere — a avea Passato: avere avuto — a fi avut Presente: avente — care are Passato: avuto — avut Presente: avendo — avìnd Passato: avendo avuto — avìnd Folosirea auxiliarelor § 121 A. uscire — a ieşi. Se conjugă cu essere: verbele intranzitive care arată o acţiune terminată : nascere — a se naşte . camminare — a merge: Hai pianto tanto. perché? Ai plîns mult. piangere — a plînge. de ce? B. arrivare — a sosi . b) unele verbe intranzitive care arată acţiu­ nea în desfăşurare: gridare — a striga. Se conjugă cu essere : a) toate verbele reflexive: Mi sono lavata — M-am spălat. morire — a muri . c) ver­ bele passive: La bambina è stata ferita — Fetiţa a fost rănită. dormire — a dormi. C. venire — a veni . Se conjugă cu avere: a) verbele tranzitive: Avete parlato poco — Aţi vorbit puţin . Si è camminato male — S-a mers rău . b) verbele precedate de si impersonal: Si è mangiato molto — S-a mîncat mult . / turisti sono arrivati tardi — Turiştii au sosit tîrziu.

Ha vissuto una vita serena — A trăit (a dus) o viaţă senină. Ha cominciato a lavare i panni — A început să spele rufele . diminuire (a micşora). La temperatura è diminuita — Temperatura a scăzut . Ho finito la lettura del libro — Am terminat lectura cărţii. entrare (a intra). E' guarito dal vizio del fumo — S-a vindecat de viciul fumatului . si. verbe ce arată momentul acţiunii. Verbele de mişcare cer auxiliarul după cum urmează: a) a. ci. ti. crescere (a creşte). Saranno tornati insieme — S-or fi întors împreună. tornare. c) Anumite verbe ca finire. cît şi intranzitive (cu auxiliarul essere): La legna è arsa nella stufa — Lemnele au ars în sobă . vi. vivere (a trăi) pot fi atît tranzitive (şi în acest caz auxiliarul cerut. în funcţie de anumite condiţii. scappare. acestea. sau privită din perspectiva încheierii ei. guarire (a se însănă­ toşi). în formarea timpurilor compuse. cînd sînt intranzitive. b) Alte perechi de verbe care pot fi atît tranzitive cît şi intranzitive sînt: ammalare (a îmbolnăvi). Sei arrivato con V accelerato ? — Ai sosit cu personalul?. entrare. D. Tutti hanno continuato gli studi — Toţi au continuat studiile . Hanno finito il disegno ~ Au terminat desenul . partire (a pleca).ndare. E. uscire. nascere: Sono partiti in fretta — Au plecat în grabă. Cu auxiliarele essere sau avere. si. annoiare (a plictisi) . E' vissuto poco — A trăit puţin. Mi sono svegliato di soprassalto — M-am trezit brusc. de aceea se recomandă consultarea dicţionarului. La mamma ha guarito il cane — Mama a vindecat cîinele . E' continuato a piovere — A continuat să plouă. II bambino si è addormentato di colpo — Copilul a adormit dintr-odată . este avere): Il solleone ha arso la cam­ pagna — Arşiţa a ars ţarina . si sono ammalati diinfluenza — S-au îmbolnăvit de gripă . cominciare. Perché 141 . La lezione è cominciata puntuale — Lecţia a început la timp. salire (a urca). Pentru aceste verbe intranzitive nu există stabilită o regulă în privinţa folosirii auxiliarului . indicînd o acţiune împlinită. svegliare (a trezi). venire. arrivare. partire. fo­ losesc auxiliarul essere cînd sînt intranzitive: E' finito di nevicare — A încetat să ningă. se conjugă cu auxiliarul essere Siamo andati al cinema — Am fost la cinema. addormentare (a adormi). uscire (a ieşi). / rumori ci hanno svegliato — Zgomotele ne-au trezit . Anumite criterii de selectare a auxiliarului se impun totuşi: a) O serie de verbe ca: ardere (a arde). tornare (a se întoarce) scappare (a fugi). formează timpurile compuse şi verbele intranzitive. constituind aşa-zisele verbe reflexive aparente: Il dolore lo ha ammalato — Durerea 1-a îmbolnăvit . se mai disting şi prin formele reflexive mi. şi auxiliarul avere cînd verbul este tranzitiv. venire (a veni).intranzitive care arată o acţiune Împlinită sau în perspectiva încheierii ei: arrivare (a sosi). Quella conferenza ha addormentato l'uditorio — Acea conferinţă a adormit auditoriul . în afară de faptul că folosesc auxiliarul essere. urmat de un complement sau o propo­ ziţie completivă: Ho finito di fare il disegno — Am terminat de făcut desenul . continuare. andare (a merge).

reţinem că verbul este intranzitiv în ambele situaţii: Non ho mai volato — N-am. auxiliarul cerut este essere. proprie. Ha detto che sarebbero venuti sabato — A spus că vor veni sîmbătă . piangere (a plinge). errare sìnt verbe care indică o acţiune în sine. se conjugă cu avere. Ho passeggiato un to' lungo il mare — M-am plimbat puţin pe ţărmul mării. G. pran­ zare (a prinzi) etc. Ho errato e mi. Abbiamo girato tutta la Romania — Am străbătut întreaga Romanie . Ho errato per la città — Am colindat (m-am plimbat) prin oraş. Expresiile Ha fatto caldo oggi — A fost cald azi. saltare (care sìnt tot verbe de mişcare) dacă implică acţiunea în sine. È ' saltato giù dal letto — A sărit jos din pat. zburat niciodată. pento — Am greşit şi mă căiesc. assistere. (a asista). La rondine è volata sul muro — Rîndunica a zburat pe zid. F. fără a implica terminarea ei . cînd nu este auxiliar are sensul de a poseda: Ti do tutto quello che ho — Iţi dau tot ce am (posed) . La stanza ha 16 metri quadrati — Camera are 16 metri pătraţi. girare. Verbul avere. viaggiare. respirare (a respira). Carla h a sei anni — Carla are şase ani . 142 . Verbele essere şi avere au atît valoare de auxiliare cit şi valoare. correre. de acea se conjugă cu auxiliarul avere: Aveva camminato per delle ore — Mersese ore întregi . c) Verbele volare. Andrei ha corso oggi nella squadra nazionale — Andrei a alergat azi în echipa naţională. H. Maria aveva saltato tutta la sera — Maria sărise toată seara. Alla commemorazione hanno partecipato molti — La comemorare au participat mulţi etc. Sei entrata di corsa — Ai intrat în goană . ballare. NOTĂ: Verbele care se conjugă — la timpurile compuse — cu auxiliarul essere se acordă în gen şi număr cu subiectul . Siete corsi a vedere Vincidente? — Aţi alergat ca să vedeţi accidentul ? . miagolare (a mieuna). passeggiare. Gianni è arrivato ieri — Ion a sosit ieri. Gianna è arrivata oggi — Ioana a sosit azi .siete partiti? — De ce aţi plecat?. Perché siete scappati ? — De ce aţi fugit ? b) camminare. Verbele care indică anumite fenomene atmosferice se conjuga atît cu avere cit şi cu essere fără ca înţelesul să sufere vreo modificare: Ha nevicato dar şi E ' nevicato — A nins. Siamo già usciti — Am ieşit deja. dacă acţiunea se face prin prisma încheierii ei. Non aveva viaggiato molto in vita sua — Nu călătorise mult în viaţa sa . se conjugă cu auxiliarul avere: Non hai dormito stanotte ? — Nu ai dormit azi-noapte ? . parlare (a vorbi). O serie de verbe intranzitive ce arată o acţiune de durată: dor­ mire (a dormi). Non sono tornati ancora — Nu s-au întors încă . Ha tuonato -» E"1 tuonato — A t u n a t . — în casa aceea sìnt (există) multe tablouri de valoare. Avevano ballato assai — Dansaseră destul . se conjugă cu avere. Ha fatto freddo — A fost frig etc. partecipare (a participa). Ha piovuto —• E1 piovuto — A plouat . Verbul essere precedat de particula ci sau vi are sensul de a exista: In quella casa ci sono molti quadri valorosi.

NOTĂ în modelele de conjugări prezentate mai jos nu mai sînt menţionate formele •de feminin. Conjugarea a IlI-a cuprinde verbe terminate în -ire: colpire — a lovi. aprire — a deschide. Conjugarea I La prima §123 PRESENTE coniugazione AMARE . auxiliarul cu ajutorul căruia se formează timpurile compuse este selectat de verb. în italiană. In decursul conjugării. reflexivă. mangiare — a mlnca. leggere — a citi. pasivă. Cele trei conjugări se mai pot grupa în funcţie de diateză: activă. finire — a termina. apare un singur auxiliar.CONJUGAREA CONJUGAREA LA DIATEZA ACTIVĂ § 122 In funcţie de desinenţa infinitivului prezent verbele se gru­ pează în trei conjugări: Conjugarea I cuprinde verbe terminate în -are: cantare — a cìnta.A IUBI INDICATIVO PASSATO PROSSIMO io amo — eu iubesc tu ami — tu iubeşti egli ama — el iubeşte noi amiamo — noi iubim voi amate — voi iubiţi essi amano — ei iubesc io ho amato — eu am iubit tu hai amato — tu ai iubit egli ha amato — el a iubit noi abbiamo amato — noi am iubit voi avete amato — voi aţi iubit essi hanno amato — ei au iubit TRAPASSTO PROSSIMO io avevo amato — eu iubisem t u avevi amato — tu iubiseşi egli aveva amato — el iubise noi avevamo amato — noi iu­ biserăm voi avevate amato — voi iubise­ răţi essi avşvano amato — ei iubiseră 143 IMPERFETTO io sanavo — eu iubeam t u amavi — tu iubeai egli amava — el iubea noi amavamo — noi iubeam voi amavate — voi iubeaţi essi amavano — ei iubeau . la tim­ purile compuse. Conjugarea a Ii-a cuprinde verbe terminate în -ere: cedere — a vedea. studiare — a învăţa. rispondere — a răspunde.

PASSATO REMOTO io amai — eu iubii tu sanasti — tu iubişi egli amò — el iubi noi amammo — noi iubirăm voi amaste — voi iubirăţi essi amaro no — ei iubiră FUTURO io amerò — eu voi iubi (o să iubesc) tu amerai — tu vei iubi (o să iubeşti) egli amerà — el va iubi (o să iubească) noi ameremo — noi vom iubi (o să iubim) voi amerete — voi veţi iubi (o să iubiţi) essi ameranno — ei vor iubi (o să iubească) TRAPASSATO REMOTO io ebbi amato — eu iubisem tu avesti amato — tu iubiseşi egli ebbe amato — el iubise noi avemmo amato — noi iubi­ serăm voi aveste amato — voi iubiserăţi essi ebbero amato — ei iubiseră FUTURO ANTERIORE io avrò amato — eu voi fi iubit tu avrai amato — tu vei fi iubit egli avrà amato — el va fi iubit noi avremo amato — noi vom fi iubit voi avrete amato — voi veţi fi iubit essi avranno amato — ei vor fi iubit CONGIUNTIVO PASSATO PRESENTE (che) io abbia amato — (ca) eu să (che) io ami — (ca) eu să iubesc fi iubit (che) t u abbia amato — (ca) t u (che) t u ami — (ca) t u să iubeşti să fi iubit (che) egli abbia amato — (ca) el (che) egli ami — (ca) el să să fi iubit iubească (che) noi abbiamo amato — (ca) (che) noi amiamo — (ca) noi să noi să fi iubit iubim (che) voi abbiate amato — (ca) (che) voi amiate — (ca) voi să voi să fi iubit iubiţi (che) essi abbiano amato — (ca) (che) essi amino — (ca) ei să ei să fi iubit iubească TRAPASSATO IMPERFETTO (se) io avessi amato — (dacă) eu (se) io amassi — (dacă) eu aş iubi aş fi iubit (se) t u avessi amato — (dacă) t u (se) t u amassi — (dacă) t u ai fi iubit ai iubi (se) egli avesse amato — (dacă) (se) egli amasse — (dacă) el el ar fi iubit ar iubi 144 .

(se) noi amassimo — (daca) noi am iubi (se) voi amaste — (dacă) voi aţi iubi (se) essi amassero — (dacă) ei ar iubi (se) noi avessimo amato — (dacă) noi am fi iubit (se) voi aveste amato — (dacă) voi aţi fi iubit (se) essi avessero amato — (dacă) ei ar fi iubit CONDIZIONALE PRESENTE io amerei — eu aş iubi tu ameresti — tu ai iubi egli amerebbe — el ar iubi noi ameremmo — noi am iubi voi amereste — voi aţi iubi essi amerebbero — ei ar iubi PASSATO io avrei amato — eu aş fi iubit tu avresti amato — tu ai fi iubit egli avrebbe amato — el ar fi iubit noi avremmo amato — noi am fi iubit voi avreste amato — voi aţi fi iubit essi avrebbero amato — ei ar fi iubit IMPERATIVO ama (tu) — iubeşte (tu) ami (lui) — iubească (el) amiamo (noi) — iubim (noi) amate (voi) — iubiţi (voi) amino (loro) — iubească (ei) INFINITO PRESENTE amare — a iubi PASSATO avere amato GERUNDIO a fi iubit PRESENTE amando — iubind PASSATO avendo amato a iubit) PARTICIPIO iubind (pentru că PRESENTE amante — care iubeşte. iubitori PASSATO amato — iubit amata — iubită amati — iubiţi amate — iubitè 145 . iubitor amanti — care iubesc.

a studia: (io studio). noi cerchiamo. a şterge: (io asciugo).înaintea vocalelor i. Cînd rădăcina verbală se termină în -gn. noi sonnec­ chiamo. noi mangiamo. D. tu sogni. noi asciugMamo. e: cercare — a căuta: (io cerco). io asciugherei. tu cerchi. tu cerc/ieresti etc. t u cominci. tu consigleresti. tu asciugherai. tu invii. conjugarea se efectuează în mod normal: sognare — a visa: io sogno. noi sogniamo. tu studi. noi consigliamo. egli studierebbe. -gare primesc un -h. t u mangi. -gi. io cercherò. egli sogna. acesta se men­ tine înaintea desinenţei -i de la persoana a Ii-a singular (indicativ pre­ zent) şi la formele de singular (conjunctiv prezent) şi pers. essi sognano . a IlI-a plural (a conjunctivului prezent) : inviare — a trimite: (io invio). tu asciugheresti etc. C. tu mangerai. asciugare — a usca. t u cercherai. egli mangerebbe. voi sognate. noi lasciamo. noi studiamo. che voi inviate.din rădăcină cade înaintea desinenţei -e sau -i: cominciare a începe: (io comincio). io consiglierei. -idin rădăcină dispare în faţa desinenţelor care încep cu i: consigliare — a sfătui: (io consiglio). che egli sonnecchi.A SE TEME io temo — eu mă tem t u temi — tu te temi 146 LEGGERE . (che) io consig/i. §125 Conjugarea a II-a Le seconda coniugazione INDICATIVO PRESENTE TEMERE . Cînd rădăcina verbului se termină în -ci. B. tu consigli. tu lasci. dar: che noi inviamo.A CITI leggo — citesc leggi — citeşti . tu asciuga. che io sogni. Verbele care au la infinitiv terminaţia -care. noi cominciamo. tu sonnecc/ieraì. egli comincerebbe. io studierò. io asciugherò. t u lascerai. sonnecchiare — a moţăi: (io sonnecchio). egli lascerebbe. io sonneccherei. che tu studi. Cînd rădăcina verbală se termina în -i accentuat. atunci -i. che io invìi. studiare — a învăţa. tu sonnecchi. che noi sogniamo.Observaţii : § 124 A. Cînd rădăcina verbală se termină în -gli sau -i neacentuat. -sci. che essi inviino. tu comincerai. E. lasciare — a lăsa: (io lascio). mangiare — a mìnca: (io mangio).

egli noi voi essi teme — el se teme temiamo — noi ne temem temete — voi vă temeţi temono — ei se tem legge — citeşte leggiamo — citim leggete — citiţi leggono — citesc PASSATO PROSSIMO io ho temuto — eu m-am temut ho letto — am citit tu hai temuto — tu te-ai temut hai letto — ai citit egli ha temuto — el s-a temut ha letto — a citit noi abbiamo temuto — noi ne-am abbiamo letto — am citit temut voi avete temuto — voi v-aţi temut avete letto — aţi citit essi hanno temuto — ei s-au temut hanno letto — au citit IMPERFETTO io temevo — eu mă temeam leggero — citeam tu temevi — tu te temeai leggeri — citeai egli temera — el se temea leggera — citea noi temevamo — noi ne temeam leggevamo citeam voi temevate — voi vă temeaţi leggevate — citeaţi essi temerario — ei se temeau leggevano — citeau TRAPASSATO PROSSIMO io avevo temuto — eu mă temusem avevo letto — citisem tu avevi temuto — tu te temuseşi avevi letto — citiseşi egli aveva temuto — el se temuse aveva letto — citise noi avevamo temuto — noi ne avevamo letto — citiserăm temuserăm voi avevate temuto — voi vă te­ citiserăţi avevate letto muserăţi essi avevano temuto — ei se avevano letto citiseră temuseră PASSATO REMOTO io temei (etti ) — eu mă temui lessi — citii leggesti — citişi tu temesti — t u t e temuşi lesse — citi egli temè (ette) — el se temu leggemmo — citirăm noi tememmo — noi ne temurăm leggeste — citirăţi voi temeste — voi vă temurăţi essi temerono (ettero ) — ei se temură lessero — citiră TRAPASSATO REMOTO io ebbi temuto — eu mă temusem ebbi letto — citisem tu avesti temuto tu te temuseşi avesti letto —citiseşi ebbe letto — citise egli ebbe temuto el se temuse 147 .

(che) voi temiate — (ca) voi să vă leggiate — să citiţi temeţi (che) essi temano — (ca) ei să se leggano — să citească teamă 148 .noi avemmo temuto — noi ne temuserăm voi aveste temuto — voi vă temuseraţi essi ebbero temuto — ei se temuseră io temerò — eu mă voi teme (o să mă tem) tu temerai — tu te vei teme (o să te temi) •egli temerà — el se va teme (o să se teamă) noi temeremo — noi ne vom teme (o să ne temem) voi temerete — voi vă veţi teme (o să vă temeţi) •essi temeranno — ei se vor teme (o să se teamă) avemmo letto — citiserăm aveste letto — citiserăţi ebbero letto — citiseră FUTURO leggerò — voi citi (o să citesc) leggerai — vei citi (o să citeşti) leggerà — va citi (o să citească) leggeremo — vom citi (o să citim) leggerete — veţi citi (o să citiţi) leggeranno — vor citi (o să ci­ tească) FUTURO ANTERIORE io avrò temuto — eu mă voi fi avrò letto — voi fi citit temut tu avrai temuto — tu te vei fi avrai letto — vei fi citit temut «gli avrà temuto — el se va fi temut avrà letto — va fi citit noi avremo temuto — noi ne vom avremo letto — vom fi citit fi temut voi avrete temuto — voi vă veţi avrete letto — veţi fi citit fi temut essi avranno temuto — ei se vor avranno letto — vor fi citit fi temut CONGIUNTIVO Presente (che) io tema — (ca) eu să mă tem legga — (ca) eu să citesc (che) tu tema — (ca) tu să te temi leggo — să citeşti (che) egli tema — (ca) el să se teamă legga — să citească (che) noi temiamo — (ca) noi să leggiamo — să citim ne temem.

IMPERFETTO (se) io temessi — (dacă) m-aş teme leggessi — (dacă) eu aş citi (se) tu temessi — (dacă) tu te-ai leggessi — (dacă) tu ai citi teme (se) egli temesse — (dacă) el s-ar leggesse — (dacă) el ar citi teme (se) noi temessimo — (dacă) noi leggessimo — (dacă) noi am citi ne-am teme (se) voi temeste — (dacă) voi v-aţi leggeste — (dacă) voi aţi citi teme (se) essi temessero — (dacă) ei s-ar leggessero — (dacă) ei ar citi teme PASSATO abbia letto — (ca) eu să fi citit (che) io abbia temuto — (ca) eu să mă fi temut (che) tu abbia temuto — (ca) abbia letto — (ca) tu să fi citit tu să te fi temut abbia letto — (ca) el să fi citit (che) egli abbia temuto — (ca) el (să se fi temut (che) noi abbiamo temuto — (ca) abbiamo letto — (ca) noi să fi noi să ne fi temut citit (che) voi abbiate temuto — (ca) abbiate letto — (ca) voi să fi citit voi să vă fi temut (che) essi abbiano temuto — (ca) abbiano letto — (ea) ei să fi citit ei să se fi temut TRAPASSATO avessi letto — (dacă) aş fi citit (se) io avessi temuto — (dacă) eu m-aş fi temut (se) tu avessi temuto — (dacă) avessi letto — (dacă) ai fi citit tu te-ai fi temut avesse letto — (dacă) ar fi citit (se) egli avesse temuto — (dacă) el s-ar fi temut avessimo letto — (dacă) am fi citit (se) noi avessimo temuto — (dacă noi ne-am fi temut aveste lotto — (dacă) aţi fi citit (se) voi aveste temuto — (dacă) voi v-aţi fi temut avessero letto — (dacă) ar fi citit. (se) essi avessero temuto — (dacă) ei s-ar fi temut COXDIZIONALE PRESENTE leggerei — aş citi io temerei — eu m-aş teme leggeresti — ai citi tu temeresti — tu te-ai teme 14» .

TLOÌ «gli temerebbe — el s-ar teme temeremmo — noi ne-am teme voi temereste — voi v-aţi teme essi temerebbero — ei s-ar teme leggerebbe — ar citi leggeremmo — am citi leggereste — aţi citi leggerebbero — ar citi PASSATO io avrei temuto — eu m-aşi fi avrei letto — aş fi citit temut tu avresti temuto — tu te-ai fi avresti letto — ai fi citit temut «gli avrebbe temuto — el s-ar avrebbe letto — ar fi citit 'fi temut noi avremmo temuto — noi avremmo letto — am fi citit ne-am fi temut voi avreste temuto — voi v-aţi avreste letto — aţi fi citit fi temut «ssi avrebbero temuto — ei s-ar avrebbero letto — ar fi citit fi temut IMPERATIVO temi (tu) — teme-te tema (lui) — să se teamă temiamo (noi) — să ne temem temete (voi) — temeţi-vă temano (loro) — să să teamă leggi (tu) — citeşte legga (lui) — să citească leggiamo (noi) — să citim leggete (voi) — citiţi leggano (loro) — să citească INFINITO temere — a se teme PRESENTE leggere — a citi PASSATO aver temuto — a se fi temut aver letto — a fi citìt GERUNDIO PRESENTE leggendo — citind PASSATO avendo letto — citind temendo — temìndu-se avendo temuto — temìndu-se 150 .

voi vincete. -se şi este urmată de -e. egli muove. pascerebbero etc. noi vinciamo. spargere — a presăra: io spargo. -i. respectiv se: vindere — a în­ vinge. atunci sunetul nu suferă nici o al­ terare: vinco. che io spargessi . t u vinceresti etc. voi movete (accent mutat). -ci. -sce se rostesc. de exemplu: muovere — a mişca. temător tementi — care se tem. a hrăni. che io sparga . * giacere —• giaciuto — zăcut . essi spargono . egli sparge. -g. noi spargiamo. tu muovi. tu pasci. essi. cei doi diftongi se reduc la simpla vocală o sau e. Anumite verbe conţin în rădăcină un diftong mobil ce apare în decursul conjugării în silabă deschisă (silabă ce se termină în vocală) accentuată: este vorba de uo şi ie. che io vinca . pascere — pa­ > * sciuto — păscut. egli vince. 151 . voi spargete. Aparţin acestei categorii verbele care la infinitivul pre­ zent se termină în -ere avînd accentul pe penultima silabă (temere ) sau pe antepenultima silabă (ricevere). voi pa­ scete. tacere — taciuto — tăcut . spargo. nuocere — nociuto —• dăunat . che io pasca . se. iată cum se conjugă respectivele verbe: vincere — a învinge: io vinco. mescere — me­ > > sciuto — turnat (în pahar) . noi pasciamo. vinca. dacă rădăcinile c. sparga. B. spargere — a împrăştia. -gi: grupurile -sci. şi. che io muova etc. pascono . pascere — a hrăni : io pasco. io muovo. -ge-. essi vincono . Atunci cînd accentul cade pe desi­ nenţă sau dacă silaba respectivă este închisă. egli pasce. tu sparai. g sînt urmate de vocalele -a. tu vinci. -o. a presăra. che io pascessi . pasca. pascere. che io vincessi . spargere. noi moviamo (accent mutat). temători temuto temuta temuti temute — temut — temută — temuţi — temute leggente — care citeşte leggenti — care citesc letto — citit letta — citită letti — cititi lette — citite PASSATO Observaţii : § 126 A. pronunţia este ca şi în română: -ce. pasco.PARTICIPIO PRESENTE temente — care se teme. b) în cazul verbelor vincere. io vincerei. spargerebbe etc e) Formele regulate ale participiului perfect -uto primesc un -iîntre rădăcină şi desinenţă ca la verbele: piacere — piaciuto — plăcut. pascere — a paşte. aşa cum am văzut. essi muovono . a) Cînd rădăcina verbală se termină în -c.

voi sedete (accent mutat). solere. tu tieni. -è. credei). noi sediamo (accent mutat). Ver­ bele tari se află de asemeni înregistrate în lista verbelor neregulate (vezi lista verbelor neregulate). potere. Aceste verbe cu diftong mobil se află în lista verbelor neregulate (a se vedea si verbele cuocere. nuocere. consideră această categorie ca fiind verbe neregulate. che egli sieda etc. C. voi tenete (accent mutat) essi tengono (silabă închisă) . apparso. -ettero care se folosesc mai mult în limba modernă. egli stede. tu siedi. Toate verbele conjugării a doua care formează perfectul simplu în mod normal. essi siedono.a . la § 131). che egli tenga (silabă închisă). an­ dare: vado — andato. Verbele tari (forti) sînt acelea care au accentul pe rădăcină: scrissi. verbe slabe (deboli) acelea care au la perfectul simplu (passato remoto) şi la participiul perfect accentul pe desinenţă (temei. volere. letto. -erono cu -etti. -ette. apparsi lessi: scritto. pînă şi cele mai moderne. tot neregulate sînt verbele care îşi schimbă rădăcina în decursul conjugării: leggere: lessi — letto . Sînt regulate verbele care îşi păstrează aceeaşi rădăcină la toate formele conjugării. -ette. venire: venni — venuto. Sînt considerate de gramaticile italiene. dolere. potei (în loc 152 . vincere: vinsi-vinto. Aproape toate verbele slabe prezintă deci o conjugare regulată: verbele tari prezintă neregularităţi de forme pe parcursul conjugării a Ii-a şi a I I I . Verbele slabe (regulate) ale conjugării a Ii-a pot înlocui la formele de passato remoto desinenţele -ei. NOTĂ: Deşi gramaticile italiene. tenere — a ţine: io tengo (silabă închisă). egli tiene. pot avea cele două forme.sedere — a şedea: io siedo. noi teniamo (accent mutat). iar formele în -etti. se poate constata că desinenţele sînt regulate: difendere correre corsi difesi corse difese corsero difesero conoscere cadere caddi conobbi cadde conobbe conobbero caddero în alternanţă cu desinenţele corresti difendesti defendemmo corremmo difendeste correste cadesti conoscesti cademmo conoscemmo cadeste conosceste scegliere esprimere scelsi espressi scelse espresse scelsero espressero tacere rompere ruppi tacqui tacque ruppe tacquero ruppero celorlalte persoane: esprimesti scegliesti scegliemmo esprimemmo sceglieste esprimeste rompesti tacesti rompemmo tacemmo rompeste taceste dire dissi disse dissero sparire sparvi sparve sparvero dicesti dicemmo diceste sparisti sparimmo spariste D. -ettero se evită atunci cînd tema verbală se termină în -t: riflct-tei (de preferat lui riflettetti).

de potetti). Verbele dire, fare, porre, trarre sînt verbe neregulate de conjugarea a doua, provenienţa lor din latină indicînd contragerea di» rădăcină: dicere, facere, ponere, traggere.

§127

Conjugarea a IlI-a La terza coniugazione
INDICATIVO PRESENTE

SERVIRE - a servi io servo — eu servesc t u servi — tu serveşti •egli serve — el serveşte noi serviamo — noi servim voi servite — voi serviţi •essi servono — ei servesc io ho servito — eu am servit tu hai servito — tu ai servit egli ha servito — el a servit noi abbiamo servito — noi am servit voi avete servito — voi aţi servit essi hanno servito — ei au servit

FINIRE — a termina (incoativ) finisco — termin finisci.— termini finisce — termină finiamo — terminăm finite — terminati finiscono — termină
PASSATO PROSSIMO

ho finito — am terminat hai finito — ai terminat ha finito — a terminat abbiamo finito — am terminat avete finito - ati terminat hanno finito au terminat

IMPERFETTO

•io servico — eu serveam tu servici — tu serveai egli servica — el servea noi servivamo — noi serveam voi servivate — voi serveaţi essi servicelo — ei serveau
TRAPASSATO

fin ivo terminam finiri — terminaţi finim — terminau finivamo — terminam finivate — terminaţi finieaizo — terminau PROSSIMO

io avevo servito — au servisem t u avevi servito — tu serviseşi egli aveva servito — el servise noi avevamo servito —noi serviserăm

avevo finito — terminasem avevi finito — terminaseşi aveva finito — terminase avevamo finito — terminaserăm

153

voi avevate servito — voi ser­ viserăţi essi avevano servito — ei ser­ viseră

avevate finito — terminaserăţi avevano finito — terminaseră

PASSATO REMOTO finii — terminai io servii — eu servii finisti — terminaşi t u servisti — tu servişi finì — termină egli servì — el servi finimmo — terminarăm noi servimmo — noi servirăm finiste — terminarăţi voi serviste — voi servirăţi finirono — terminară essi servirono — ei serviră TRAPASSATO REMOTO io ebbi servito — eu servisem t u avesti servito — tu serviseşi egli ebbe servito — el servise noi avemmo servito — noi serviserăm voi aveste servito — voi servi­ serăţi essi ebbero servito — ei serviseră ebbi finito — terminasem avesti finito — terminaseşi ebbe finito — terminase avemmo finito — terminaserăm aveste finito — terminaserăţi ebbero finito — terminaseră

FUTURO io servirò — eu voi servi (o sa servesc) t u servirai — tu vei servi (o să serveşti) egli servirà — el va servi (o să servească) noi serviremo — noi vom servi (o să servim) voi servirete — voi veţi servi (o să serviţi) essi serviranno — ei vor servi (o să servească) finirò — voi termina (o sa termin) finirci — vei termina (o să ter­ mini) finirà — va termina (o să termine) finimmo — vom termina (o să ter­ minăm) finirete — veţi termina (o să ter­ minati) finiranno — vor termina (o să ter­ mine)

FUTURO ANTERIORE io avrò servito — eu voi fi servit tu avrai servito — tu ve fi servit v egli avrà servito — el va fi servit 154 avrò finito — voi fi terminat avrai finito — vei fi terminat avrà finito — va fi terminat

noi avremo servito — noi vom fi servit voi avrete servito — voi veţi fi servit essi avranno servito — ei vor fi servit

avremo finito — vom fi terminat avrete finito — veţi fi terminat avranno finito — vor fi terminat

CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io serva — (ca) eu să ser­ Unisca — (ca) să termin vesc (che) tu serva — (ca) tu să finisca — (ca) să termini serveşti (che) egli serva — (ca) el să finisca — (ca) să termine servească (che) noi serviamo — (ca) noi să finiamo — (ca) să terminăm servim finiate — (ca) să terminaţi (che) voi serviate. — (ca) voi să serviţi finiscano — (ca) să termine (che) essi servano — (ca) ei să servească IMPERFETTO (se) io s e r v i m — (dacă) eu aş finissi — (dacă) aş termina servi finissi — (dacă) ai termina {se) tu servissi — (dacă) tu ai servi finisse — (dacă) ar termina {se) egli servisse — (dacă) el ar servi f'missimmo — (dacă) am termina (se) noi servissimo — (dacă) noi am servi finiste — (dacă) aţi termina (se) voi serviste — (dacă) voi aţi servi finissero — (dacă) ar termina (se) essi servissero — (dacă) ei a r servi PASSATO (che) io abbia servito — (ca) eu abbia finito — (ca) eu să fi să fi servit minat (che) tu abbia servito — (ca) t u abbia finito — (ca) tu să fi să fi servit minat (che) egli abbia servito — (ca) el abbia finito — (ca) el să fi să fi servit minat (che) noi abbiamo servito — (ca) abbiamo finito — (ca) noi să fi minat noi să fi servit ter­ ter­ ter­ ter­

155

(che) să fi (che) sa fi

voi abbiate servito — (ca) voi servit essi abbiano servito —(ca) ei servit

abbiate finito — (oa) voi să terminat abbiano finito — (ca) ei să fi ter­ minat terterterterterter-

TRAPASSATO (se) io avessi servito — (dacă) eu avessi finito — (dacă) aş fi aş fi servit minat (se) t u avessi servito— (dacă) tu avessi finito — (dacă) ai fi ai fi servit minat (se) egli avesse servito — (dacă)el avesse finito — (dacă) ar fi ar fi servit minat (se) noi avessimo servito — (dacă) avessimo finito — (dacă) am fi noi am fi servit minat (se) voi aveste servito — (dacă) aveste finito — (dacă) aţi fi voi aţi fi servit minat (se) essi avessero servito — (dacă) avessero finito — (dacă) ar fi ei ar fi servit minat CONDIZIONALE PRESENTE finirei aş termina io servirei — eu aş servi finiresti — ai termina tu serviresti — tu ai servi finirebbe — ar termina egli servirebbe — el ar servi Uniremmo — am termina noi serviremmo — noi am servi finireste — aţi termina voi servireste — voi aţi servi finirebbero — ar termina essi servirebbero — ei ar servi

PASSATO io avrei servito — eu aş fi servit avrei finito aş fi terminat tu avresti servito — tu ai fi servit avresti finito — ai fi terminat avrebbe finito — ar fi terminat egli avrebbe servito — el ar fi servit noi avremmo servito — noi am fi avremmo finito — am fi terminat servit voi avreste servito — voi aţi fi avreste finito — aţi fi terminat servit avrebbero finito — ar fi terminat essi avrebbero" servito — ei ar fi servit
IMPERATIVO

servi (tu) — serveşte serva (lui) — să servească 156

finisci (tu) — termină finisca (lui) — să termine

serviatno (noi) — să servim servite, (voi) — serviţi servano (loro) — să servească INFINITO servire — a servi aver servito — a fi servit

finiamo (noi) — să terminăm finite (voi) — terminati finiscano (loro) — să termine

PRESENTE finire — a termina PASSATO aver finito — a fi terminat GERUNDIO

servendo — servind avendo servito — servind

PRESENTE finendo — terminine! PASSATO avendo finito — terminìnd PARTICIPIO PRESENTE finente — care termină finenti — care termină PASSATO finito finita finiti finite — terminat — terminată — terminaţi — terminate

servente serventi

care serveşte care servesc

servito — servit servita — servita serviti — serviţi servite — servite Observaţii'

§ 128 A. Multe verbe din această conjugare primesc între rădăcină şi desinenţă grupul -isc — la indicativ, conjunctiv şi imperativ, per­ soanele I şi a Ill-a singular şi a I l l - a plural; (a se vedea verbul finire). Aceste verbe se numesc incoative. Sînt incoative verbe ca: ammonire. — a avertiza, agire — a acţiona, bandire — a face cunoscut, condire — a condimenta, custodire — a păzi, finire — a termina, punire — a pedepsi, capire — a înţelege, riverire — a respecta, fiorire — a înflori, pulire — a curati, nitrire — a necheza: (pulisco, pulisci, pulisce, puliscono; che io pulisca, pulisca lui, puliscano loro). B. Se conjugă normal verbe ca: aprire — a deschide, fuggire — a fugi, offrire — a oferi, servire — a servi, sentire — a auzi, divertire, — a distra, dormire — a dormi, partire — a pleca, vestire — a îmbrăca. 157

C. Cîteva verbe prezintă ambele forme de conjugare, însă cu deo­ sebire de sens între o conjugare şi cealaltă: io parto — eu plec, io partisco — eu împart. D. Participiul prezent are de obicei desinenţa -ente: fuggente — care fuge, partente — care pleacă, seguente — următor, uscente — care iese ; uneori însă aceasta este -{ente: nutriente — hrănitor, paziente — răbdător, ubbidiente — ascultător, inserviente — îngrijitor, esordiente — începător. E. Verbele care conţin diftong mobil în rădăcină (vezi: venire) urmează regulile prezentate la § 126 B, precum şi în lista verbelor nere­ gulate.

Acordul participiului perfect
§ 1291.a Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul essere impun acordul participiului perfect în număr şi gen cu subiectul: / ragazzi sono giunti — Băieţii au ajuns ; Le ragazze sono giunte — Fetele au ajuns. 1 b. Dacă complementul direct este situat după verb, participiul se poate acorda fie cu subiectul fie cu complementul direct : lo mi sono comprato queste scarpe sau Io mi sono comprate queste scarpe — Eu mi-am cumpărat aceşti pantofi. 2 a. Verbele care se conjugă la timpurile compuse cu auxiliarul avere nu impun acordul participiului perfect cu complementul direct: Abbiamo incontrato i nostri amici — l-am întîlnit pe prietenii noştri : Non ho visto quelle ragazze — Nu le-am văzut pe fetele acelea. 2 b. Dacă complementul direct precedă verbul avere atunci se face acordul în gen şi număr cu respectivul complement: Li abbiamo incontrati — l-am întîlnit ; Non le ho viste — Nu le-am văzut. 2 c. Cînd complementul direct care precedă verbul este exprimat prin pronumele relativ che acordul participiului cu complementul este facultativ: Gli spettacoli che ho visto (sau ho visti) furono bellissimi — Spectacolele pe care le-am văzut au fost foarte frumoase. 3. în cadrul diatezei pasive, participiul perfect al verbului se acordă în gen şi număr cu subiectul gramatical: La frutta è venduta dal fruttivendolo — Fructele sînt vîndute de vînzătorul de fructe ; Questi vestiti vanno stirati — Aceste rochii trebuie să fie călcate: Il caffè sarà bevuto subito — Cafeaua va fi băută imediat. 4. Cînd are funcţie de adjectiv, participiul perfect se acordă cu substantivul la care se referă: libro chiuso — carte închisă, libri chiusi — cărţi închise ; porta aperta — uşă deschisă, porte aperte — uşi deschise. 158

(nu —• subiectul > . 4. 5. Noi abbiamo nascosto i vestiti — Noi am ascuns rochiile. / vestiti li ha nascosti lei / lui — Rochiile le-a ascuns ea/el. Verbul (intranzitiv) se conÎntotdeauna participiul perjugă cu auxiliarul avere. 3. Le fiamme hanno divampato — Flăcările au izbucnit. Complementul direct se Participiul perfect la singular află înaintea verbului (tranzitiv) — > sau Se acordă cu complementul Exemple : I vestiti che ho nascosto / / vestiti che ho nascosti — Rochiile pe care (eu) le-am ascuns. / vestiti che abbiamo nascosto / / vestiti che abbiamo nascosti — Rochiile pe care (noi) le-am ascuns. Le fiamme sono divampate — Flăcările s-au dezlănţuit. Complementul direct se află după verb (tranzitiv) i întotdeauna participiul perfect la singular Exemple : Io ho nascosto i vestiti — Eu am ascuns rochiile. Complementul direct se Participiul perfect află înaintea verbului (tranzitiv) — cu complementul * şi este însoţit de pronume perso­ nal neaccentuat se acordă Exemple: I vestiti li ho nascosti io — Rochiile le-am ascuns eu. Verbul (intranzitiv) se conParticipiul perfect se acordă cu jugă cu auxiliarul essere.. are complement direct) Exemple: La sveglia è suonata — Ceasul deşteptător a sunat. 2.Schema Dacă acordului participiului > _^ Se perfect impune i 1. 159 . (nu — fect la masculin singular > are complement direct) Exemple: La sveglia ha suonato — Ceasul deşteptător a sunat.

stare — a sta. b) la conjugarea a doua se disting: 1. rem: mi accinsi. accendesti. lessi. pass: acceso. offrire — a oferi. Le squadre si sono incontrate — Echipele s-au întilnit. Auxiliar: essere. * Prezenta listă cuprin .e numai timpurile neregulate şi auxiliarul cu care se conjugă respectivele verbe ca timpurile compuse. part. sculsi. si accinsero . potrò. Auxiliar: essere. Acestea sînt nume­ roase şi în marea majoritate aparţin conjugării a doua şi a treia: a) la conjugarea întii sînt doar trei verbe neregulate: andare — a se duce. scolpire — a sculpta. accese. e) la conjugarea a treia o serie de verbe ca: aprire — a deschide. si accinse. potrei. accendere — a aprinde. 160 . accen­ demmo. Verbul este la diateza paParticipiul perfect se acordă cu sivă . vi accingeste. pass. accendeste. letto . Principalele verbe neregulate * §131 accadere — a se întîmpla. ci accingemmo. 2. dare. paradigma conjugării model sînt verbe neregulate. posso. lessero . verbe care au forme neregulate la mai multe timpuri sau moduri: potere — a putea. rem: accesi. ti ac­ cingesti. — a da (verbul fare — a face este considerat ca făcînd parte din conjugarea a doua) . Auxiliar: avere. (poetic). sparii şi o formă tare: apersi. scolpii. sparire — a dispărea. Celelalte timpuri se conjugă normal. (vezi cadere). pass: accinto. prezintă două forme la passato remoto: o formă slabă: aprii. accingersi — a se apuca de. sparvi. verbe a căror neregularitate se limitează doar la passato remoto şi la participio passato: leggere — a citi . Uomini e donne furono feriti — Bărbaţi şi femei au fost răniţi. / bambini si sono svegliati — Copiii s-au trezit. lesse. a începe . part.6. pass. offrii. mai mult sau mai puţin. accesero. 7. Verbul este pronominal — > Participiul perfect se acordă cu subiectul Exemple: Il gatto si è grattato — Pisicul s-a scărpinat. (nu are complement direct) — subiectul + Exemple: Le casse saranno scaricate — Lăzile vor fi descărcate. offersi. VERBELE NEREGULATE Observaţii asupra conjugării verbelor neregulate § 130 Toate verbele care nu respectă.

pass. appare (apparisce). apparire — a apărea . appaiano . cong. appaiano (appariscano) . . pres: apparente . . acclu­ desti. si addicano . part. afflisse. rem: afflissi.: si addicesse. Se folosesc numai formele următoare: irul. vi accorgeste. a satisface. rem: annettei (annessi). andrete. Auxiliar avere (cînd e tranzitiv) . Auxiliar: avere. annettere — a anexa . annetteste. a întîmpina (vezi cogliere). accludeste. Auxiliar: avere. imperativo: appari. apparisti. andremmo. appaia. (vezi correre). affliggesti. andiamo. part. afflissero. allusero. (vezi empiere). a m m e t t e r e — a admite (vezi mettere). appaiamo (appariamo). pres: andrei. appaia (apparisca). essere (cînd e intranzitiv). Auxiliar: avere. vadano. vada. a se duce . Auxiliar: essere. si addicessero. vanno . rem: allusi. andiate. annettemmo. andiamo. accluse. Auxiliar: avere. vada. annette (annesse). andrebbe. andrà. a observa . rem: apparvi (apparii/apparsi). alludesti. accorgersi — a-şi da seama . pass. a face aluzie la . pass. andare — a merge. accogliere — a primi. imperf. part. cong. ind. affliggeste. apparvero (apparirono/apparsero) .accludere — a anexa (un act la o scrisoare) pass. accludemmo. si accorse. si addicevano . part. andranno . appariamo. vadano. a creşte . appariste. a se potrivi. andrebbero . appari (apparisci). pass. part. preş: si addica. pass: apparso. cong. a se consacra. pres: appaio (apparisco). andiamo. alludeste. acclusero . Auxiliar: essere. alluse. andreste. Auxiliar: essere. j addirsi — a se dedica. si addicono. futuro: andrò.: si addiceva. pres: appaia (apparisca).. aggiungere — a adăuga . rem: mi accorsi. andate. imperativo: vai (va'). condiz. apparite. vai. part. pass: accluso. apparite. andate. Auxiliar: essere. rem: acclusi. adempiere sau adempire — a îndeplini. (vezi crescere). annettesti. ti accorgesti. appariate. andresti. apparimmo. pres: vada. ind. vada. pass: accortosi. Auxiliar: avere. pass: afflitto. accrescere — a mări . appaia (apparisca). va. andremo. appaiono (appari­ scono) . pass. alludemmo. a îndurera . Auxiliar: avere. ci accorgemmo. pres: vado (vo). pass: alluso. appariamo. accorrere — a alerga spre. pass: annesso. annetterono (annessero): part. ind. (vezi giungere) Auxiliar : avere. a se mări . Auxiliar: avere. cong. affliggere — a întrista. preş: si addice. si accorsero . apparve (apparì/ apparse). alludere — a se referi. affliggemmo. andrai. imperf..

appesero . applaude (applaudisce). ci arrendemmo. assolveste. rem: assalii (assalsi). assunse. Auxiliar: avere. ti arrendesti. Auxiliar: avere. rem: assitei (assistetti). Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. assistè (assistette). part. arrendersi — a se preda . a aştepta . Auxiliar: avere. pass.appartenere — a aparţine. assalimmo. a ierta . cong. pass: arso. assalga (assalisca). assorbano (assorbiscano) . ardesti. (vezi tendere). pass. ind. apristi. pass: ardito. a agăţa. a ataca. assumemmo. applau­ dono (applaudiscono) . Auxiliar: avere. assorbiamo. assale (assalisce). assaliamo. ind. cong. rem: assolsi (assolvei/ assolvetti). apriste. assaliste. ind. applaudiamo. a primi . a absolvi. assumeste. assumesti. aprimmo. pres: mi arresi. appendeste. ardisce. part. Auxiliar: avere. arsero. assistere — a asista . Auxiliar: avere. part. pres: assalgo (assalisco). applaudiate. assorbire — a absorbi. pass. assorbe (assorbisce). ardiamo. assunsero . part. assisterono (assistettero) . assisteste. ind. pres: assorba (assorbisca). Auxiliar: avere. assolsero (assolverono / assolvettero) . applaudite. assorbono (assorbiscono) . si arrese. applaudiamo. pass. pass: appeso. applaudire — a aplauda . pass. applaudano (applaudiscano). part. Auxiliar: avere (cìnd e tranzitiv). assolse (assolvè/assolvette). assalgono (assaliscono) . 162 . pres: aplaudo (applaudisco). pass: assunto. pres: assorbo (assorbisco). applaudi (aplaudisci). assalgano (assaliscano) . pass: assolto. assolvemmo. assistemmo. cong. part. assalite. pres: ardisco. assorbì. vi arrendeste. imperativo: applaudi (applaudisci). ardiscono. applauda (applaudisca). assaliamo. part. assali (assalisci). ardite. aprire — a deschide .part. appendemmo. rem: aprii (apersi). attendere — a observa (cu atenţie) . ind. part pass: assalito. appendere — a atîrna. assalirono (assolsero) . assalì (assalse). applaudite. essere (cìnd e intranzitiv). assumerò — a accepta. pass: arreso. pass. assorbiamo. assorbite. rem: appesi. ardemmo. part. rem: assunsi. rem: arsi. ardeste. aprì (aperse). pass: assistito. applaudiamo. applauda (applaudisca). arse. assolvesti. Auxiliar: essere (cìnd e intranzitiv). a cuteza. assorba (assorbisca). avere (cìnd e tranzitiv). assaliate. ardere — a arde . appendesti appese. ardisci. pass. si arresero . pres: assalga (assalisca). pass: aperto. assorba (assorbisca). aprirono (apersero). applauda (applaudisca). pres: applauda (applaudisca). assorbiate. assalisti. ardire — a îndrăzni. Auxiliar: avere. assalire — a asalta. pass: assorbito/ assorto. assistesti. appla­ udano (applaudiscano) . (vezi tenere). assolvere — a achita. assalga (assalisca).

compisti. cinse. caddero. coglierai. cóhdiz. compaiano (compariscano) . comparvero (comparirono/comparsero) . berrà. (vezi pianger e). cogliereste. cadesti. berremmo. pass. cinsero. rem: attinsi. compaiono (compariscono) . pres: compaio (comparisco). cadranno. part. bevesti. cadremo. chiudeste. compari (comparisci). coglieremo. a încuia . Auxiliar: essere. compaia (comparisca). (vezi muovere). Auxiliar: avere. a regreta. pass. Auxiliar: essere. coglierà. cadrà. coglieranno . berresti. pas. chiudesti. pres: colgo. cadrebbe. cederono (cedettero/ cessero) . attingeste. part. pass: colto. avvenire — a se întîmpla. pres: cadrei. chiu­ se. compiono (compiscono) . cadreste. ind. cadeste. rem: colsi. a înconjura . colga. Auxiliar: avere. cong. rem comparvi (comparii/ comparsi). beveste. a extrage . comparire — a apărea. Auxiliar: essere. pass: ceduto. condiz. chiedere — a întreba. pres: compaia (comparisca). cadrete. (vezi venire). compariste. compite. coglieresti. bevve (beve / bevette). rem: chiusi. cogliate. coglie. colga. Auxiliar: avere. cogliere — a culege . pres: coglierei. chiudere — a închide . colgano . cede (cedette/cesse). cedemmo. pass. pass: comparso. cong. part. cadresti. compimmo. pass: caduto. chiedeste.attingere — a atinge . e edere — a ceda. a face impresie bună . a scoate. pass. chiedemmo. B 163 . pres: compio (compisco). berrebbe. comparve (comparì/comparse). cedeste. Auxiliar: avere. bere — a bea. attinse. ind. eadere — a cădea . coglierete. compariate. cadrai. pass: cinto. Auxiliar: avere. pres: colga. part. rem: bevvi (bevei/bevetti). cadremmo. co­ gliete. bevemmo. cogliemmo. rem: compii. part. compie (compisce). bevvero (beverono / bevettero) . comparimmo. cingemmo. cadde. chiesero. rem: cedei (cedetti/cessi). berranno . coglierebbe. rem: caddi. pres: cogliente. (vezi mettere). part. berremo. pres: berrei. compariamo. attin­ gesti. berrai. berreste. condiz. colsero . pass. chiudemmo. pass. Auxiliar: avere. cogli. essere (dacă este reflexiv). chiusero. Auxiliar: avere (cînd e tranzitiv). pass: bevuto. compaia (comparisca). compariamo comparite. pass: attinto. cadrebbero. pass: chiesto. coglierebbero . cogliesti. cingeste. attinsero. coglieste. comparisti. coglieremmo. berrebbero. chiese. ce­ desti. Auxiliar: avere. pass. compi (compisci). cogliamo. compare (comparisce). avvolgere — a înfăşură. colse. compiangere — a deplînge. Auxiliar: avere. futuro: coglierò. (vezi volgere). rem: chiesi. cingesti. cogliamo. commuovere — a emoţiona. futuro: berrò. ind. rem cinsi. pass: chiuso. a renunţa. Auxiliar: avere. part. a cere . part. futuro: cadrò. pass. compì. commettere — a comite. pass'. compiere sau compire — a îndeplini. colgono . attingemmo. Auxiliar : avere. cademmo. a împlini . compiamo. part. part. cingere — a încinge . chiedesti. berrete.

coprire — a acoperi. rem: compressi. Auxiliar: avere. copri. concesse. pass. Auxiliar: essere. consistemmo. a admite . conduciamo. pres: copro. confondere — a" confunda. pres: compia (compisca). concepiamo. condiz. part. copre. compiano (compiscano) . comprimeste. coprite. coprimmo. concepire — a concepe . pass : corretto. pass: compresso. compia (compisca). coprirono (coprsero) . pass. compressero. correggere — a corecta . cong. Auxiliar: acere (dacă e tranzitiv). copriamo. conoscesti. rem : conobbi. rem: concessi. pass: consistito. conducono. Auxiliar : avere. pass: conosciuto. gerundio: compiendo . condurre — a conduce. corressero . pass. conducemmo. conosceste. correggemmo. ind. a şti . condussero. a călăuzi. compisse­ ro (compiessero) . pass: coperto. co­ nobbe. concludemmo. ind. pass: concesso. compiste (compieste). (vezi dire). compite. rem: conclusi. concepisci. concedeste. conclusero. (vezi prendere). compirono . consistesti. compissi (compiessi). condusse. (vezi porre). con­ durrebbero. 164 . condu­ cesti. part. essere (dacă e intranzitiv). rem: consistei (consistetti). contraddire — a contrazice. part. a cuprinde. concludeste. part. condurremmo. compissimo (compiessimo). part. pass: concepito/concetto. Auxiliar : avere. conoscemmo. corresse. coprono . consistè (consistette). (vezi fondere). Auxiliar: avere. part. part. concluse. part. comporre — a compune. concepite. concessero . pass. "compisse (compiesse). Auxiliar: avere. imperativo: compi (compisci). con­ duce. concedere — a acorda. pass: concluso. conduci. condurresti.compiste. a conclude. rem: condussi. correggeste. Auxiliar: avere. consisteste. concepiscono . compiano (compiscano) . concludere — a termina. condurrebbe. ind. correggesti. 'pres: conduco. a conţine. consisterono (consistettero). concepi­ sce. convincere — a convinge. consistere — a consta. Auxiliar: avere. conclu­ desti. Auxiliar: avere. rem: coprii (copersi). concedesti. part. Auxiliar: avere. a presa . conoscere — a cunoaşte. compresse. rem: corressi. cong. pass. conduceste. condurreste. copriste. compiate. compia (compisca). Auxiliar: avere. imperf: compissi (compiessi). pass. pass: condotto. Auxiliar: avere. comprimere — a comprima. pres: concepisco. compiamo. coprì (coperse). com­ primesti. conducete. compia (compisca). pres: condurrei. pass: compiuto sau compito. concedemmo. compiamo. copristi. part. conobbero. comprimemmo. (vezi vincere). Auxiliar : avere. Auxiliar: avere. comprendere — a înţelege. pass. pass.

a găti . decidesti. cuciamo. cocemmo. direste. cucite. pres: darei. direbbe. Auxiliar: avere. cuocete (cocete). davo. . condiz. pres: do. part. decideste. diremo. difendere — a apăra . daremo. costruisce. dessero . ind. date. dipingeste. imperativo: da' (dai). imperf: dicevo. rem: diedi • (detti). delusero. deste. danno . diremmo. euoeiano. (vezi fondere). rem: dipinsi. Auxiliar: avere. (cocevo) etc. cuocia. dessi. ind. dici. rem: cossi. cocesti. desti. dicevano . rem: difesi. cossero . diceste. part. essere (dacă e intranzitiv). a parcurge. pres: cuocio. dire — a spune. pass. dicemmo. diate. pass: dipinto. disse. difendesti. dà. cociamo. rem: dissi. diffondere — a răspîndi. costruiamo. rem: crebbi. direte. pres: cucia. cuocere — a coace . cuoci. cong. dipingere — a picta . deludem­ mo. cuocia. deludere — a dezamăgi . difesero. imperf: dessi. pass: cotto sau cuociuto. daresti. crescere — a creste. dicano . dicevamo. pass. pass. diamo. costruire — a construi. cong. costruiste. pres: dia. dicono . costruiscono . correste. dicevi. cociate. part. dia. costruisci. deluse. Auxiliar: avere. cuoeiamo. dica. (cociamo). pass. diceva. davi. dicesti. deludeste. futuro: cuocerò (cocerò) etc. pass: costruito sau costrutto. dipingesti. Auxiliar: avere. dicessimo. . pass. pres: cocente. Auxiliar: avere. dipin­ gemmo. cuciano . pass: difeso. cuciate.correre — a alerga. imperf: dicessi. Auxiliar: evere (dacă e tranzitiv).' diranno . deludesti. Auxiliar: avere. dipinse. a clădi . (vezi scrivere). cucia. pass: cucito. davate. daranno . darà. dia. ind. difendeste. direbbero . cuoce. dicessi. pass: cresciuto. Auxiliar: avere. pass: dato. part. pass. cosse. diceste. daremmo. cong. dirai. decisero. cucire — a coase. pass. part. pass: deluso. cong. cuci. pass. a se mări . difese. corresti. . davano . demmo. part. diamo. ind. cong. date. avere (dacă e intranzitiv). corremmo. crescesti. cresceste. part. a zice . pres: ciocia. difendem­ mo. cuociono . dissero . dirà. desse. Auxiliar: essere (cînd este tranzitiv). Auxiliar avere. corse. preş: cucio. . diciamo. pres: dico. cuciamo. dessimo. costruì (costrusse). imperf. diedero (dettero). a străbate. diciamo diciate. dite. davamo. essere (cînd scopul acţiunii este exprimat sau subînţeles). darebbero . crebbe. cong. decidemmo. decise. Auxiliar: avere. diano . corsero. dicesse. pres: dica. costruite. costruisti. pass. pass: deciso. pass. costruirono (costrussero) . ind. rem: corsi. darebbe. diamo. diresti. dia. dai. rem: decisi. darete. a curge. darai. diede (dette). pass: corso. dareste. futuro: dirò. Auxiliar: avere (cînd exprimă acţiunea în sine). cuce. dicevate. part. deste. rem: delusi. coceste. dare — a da. preş: costruisco. decidere — a hotărî . dicessero . rem: costruii (costrussi). part. a oferi . costruimmo. dica. imperf: cuocevo. cond. pres: direi. crescemmo. crebbero. fature: darò. cucia. part. part. descrivere — a descrie. ' cuciono . diano . dice. dipinsero. dava.

rem: distinsi. (fig. dicano . rem: discussi. si dolessero . ti dolessi. distruggemmo. Auxiliare: essere. distinguere — a distinge . si dolse. dovrai. dirigere — a conduce. pass: dovuto. emersero . distinsero. Auxiliar : avere. ti dorresti. Auxiliar: avere. dividere — a împărţi. distruggere — a distruge . si dorrebbero. cong. part. dolendo (dolendosi). futuro: mi dorrò. part. pass. rem: distrussi. a regreta . ind. emergesti. distinguesti. diciamo. (vezi piacere). divisero: part. elidesti. dispiacere — a displăcea. si dolsero.devi. elideste. Auxiliar: avere. ci dolemmo. distingueste. preş: dicente. ti dorrai. si dorrà. part. gerundio: dicendo. dovesti. pass: eliso. rem. emerse. vi doliate (dogliate). distrussero. Auxiliar: essere. pass: dissolto/dissoluto (rar). ci dorremmo. distruggesti. empite. imperf: mi dolessi. dovranno. devano (debbano). si dolgano . dovrete. -elise. pass. elisero . discussero. si dorranno . empisti (empie16» . cong. pres: deva (debba). rem: mi dolsi. pres: devo (debbo). Auxiliar: avere. Auxiliar: avere. empi. emergere — a ieşi/(a pluti) la suprafaţă. Auxiliar: avere. pass. futuro dovrò. dissolvere — a dizolva. part. doverono (dovettero). Auxiliar: avere. pass diviso. essere. elidere — a elida . Auxiliare : avere. dovresti. vi dolete. Auxiliar: avere. pass: diretto. ind. pass. si dolgono . pres: empio. emergeste. rem: elisi. ind. rem: diressi. part. discusse. part. pass. devono (debbono). diresse. dovè (dovette). dirigeste. dissolse (dissolvè/dissolvette). dirigesti. imperativo: duoliti. pres: dolente (dolentesi) . press dovrei. elidemmo. cong. dovrebbe. pass. dogliamoci (doliamoci). rem: empii (empiei). si dolesse. part. part. discutesti. rem: dovei (dovetti). passi emerso. dovreste. empiere sau empire — a umple . pass: distrutto.) a se ivi. si dorrebbe. dovere — a trebui. si duole. ti dolesti. dobbiamo. distinguemmo.i emersi. pass: d e t t o . dovemmo. dovremmo. pass: distinto. dissolvemmo. dividesti. condiz. a dirija . discuteste. diressero. vi doleste. empiamo. ci dorremo. part. di­ vise. part. deva (debba). pass: doluto (dolutosi). si dolga. pres: mi dolgo. pass. emergemmo. ci doliamo (dogliamo). distinse. deva (debba). pass. dovremo. condiz. vi dorrete. doletevi. ti dolga. pass discusso. dividemmo. ci dolessimo. si dolga. vi dorreste. dobbiate. pres: mi dorrei. dovrà. a regreta. distrusse. part. discutemmo. ti duoli. pass. pass. doveste. dite. dolere (dolersi) — a durea . dissocerò (dissolverono/dissolvettero) . pass. part. avere. deve. dovreb­ bero . dobbiamo. dissolveste. discutere — a discuta . ci doliamo (dogliamo). empie. rem: dissolsi (dissolvei/dissolvetti. dovete. a despărţi.imperativo: di'. distruggeste.) dissolvesti. divideste. dirigemmo. vi doleste. rem: divisi.. si dolgano . Auxiliar: essere. dica. pres: mi dolga. empiono .

pass: esploso. pass. espresse. pres. imperf: empissi. giacciamo (giaciamo). part. giaci. imperf: facessi. gerundio: empiendo. Auxiliar: avere. futuro: farò. esigemmo. part. pass: funto (rar). rem: funsi. pass rem: esplosi. a istovi . fondeste. esegua (eseguisca). giacque. Auxiliar: avere. empisse. ind. esaurisco. esigeste. facevate. farà. empì (empiè). pass: fatto. Auxiliar: avere. funsero . part. pre$: giaccia. pass. facciamo. pres: facente. empissimo. Auxiliar: avere. imperativo: fa' (fai). fingemmo. facesse. pass. facciate. giacciamo 167. eseguono (eseguiscono) . esprimesti. esigere — a cere. facciano. finto. fa. faccia. faccia. ind.r a epuiza. rem: finsi. empissero . fuse. empireste. condiz. giacesti. a turna In forme (bronz etc. fletteste. Auxiliare : avere. pres: empirei. esigè (esigette). faremmo. esplosero . eseguano (eseguiscano). esauriamo. esaurisci. (vezi porre). ind. cong. condiz. empiate. esigesti. pass: esaurito (esausto). fun­ gesti. giacciono . empiranno: cong. a pretinde . Auxiliar: avere. giace. faranno. fungemmo. pass: empito (empiuto). part. faremo. a se preface . part. espressero. finsero. pass : fuso. rem: giacqui. fareste. esprimmemo. esegue (eseguisce). essere.) a declina. pass. faceva. empia. imperf: facevo. pass: esatto. facemmo. gerundio: facendo. facciano . facesti. fondemmo. flettesti. esegua (eseguisca). esplodere — a exploda. faccia. empiano . part. empiremo. fece. faresti. esplodesti. Auxiliare: avere sau essere. esporre — a expune. giacquero . esprimere — a exprima. rem: esigei (esigetti). part. ind. pass. (gram. fletterono (flessero) . faceste. Auxiliar : avere. fondesti. fingesti. esegui (eseguisci). pres: eseguo (eseguisco). eseguiamo. Auxiliar: avere. a conjuga .) . part. empiamo. pvss. facciamo. fanno. empimmo. esaurite. empissi. fingeste. fusero . esauriscono . empiremmo. pres: esegua (eseguisca). fungeste. . Auxiliar: avere. empiste. facessimo. flettere — a îndoi . fingere — a închipui. facessi. empiste. empirete. pres: empia. giaceste. eseguiate. facevano . pres: faccio (fo). eseguire — a executa . finse. esaurisce. esigerono (esigettero) . esplodemmo. rem: feci. facciamo. pass: flesso. empirà. empirono (empierono) . pass: espresso. giacemmo. facevi. empirai. cong. funse. cong. giaccia. futuro: empirò. empirebbero . part. esaurire . farebbe. fare — a face. flettemmo. cong. fondere — a topi. pres: farei. fecero. giacete. a imagina . (flessi). esplodeste. giaccia. fate. eseguiamo. empia. fai. Auxi­ liar: avere. facevamo. empiresti. empirebbe. pres: faccia. rem: flettei. part. cong. facessero .sti). pass. flette (flesse). faceste. rem: fusi. rem: espressi. esplose. fate. fungere — a îndeplini o funcţie (provizoriu) . giacere — a zăcea . pass. pass. farete. Auxiliar: avere. farai. esprimeste. farebbero. eseguite. part. pres: giaccio.

pass: morso. futuro: morirò (morrò). (vezi tendere). Auxiliar: avere. giungeste. Auxiliar: avere. inghiottiamo. munseo. moriamo. part. inghiotti (inghiottisci). condiz. intervenire — a interveni. Auxiliar: avere. rem: nacqui. part. mungemmo mungeste. giungemmo. rem: morii. pass. lesse. godreste. part. giungere — a ajunge . part. invadesti. pres: godrei godresti. godrebbe. godrai. congpres: muoia. morirete (morrete). godrebbero. pass: insistito. moriamo. mungesti. nacquero. part. rem: lessi. pass. rem: giunsi. Auxiliar: avere. morsero. interrompere — a întrerupe. inghiotta (inghiottisca). giungesti. moriranno (morranno) . gerundio: morendo. avere. inghiottite. imperativo: inghiotti (inghiottisci). giunse. in­ sistè (insistette). giacciamo (giaciamo). inghiottono (inghiottiscono) . moveste. part. pres: inghiotto (inghiottisco). pass: goduto. muoia. Auxiliar: avere. mordere — a muşca . pres: morente. muoiono . insistemmo. Auxiliar: avere. a năvăli . mettesti. Auxiliare: essere. part. part. (vezi tenere). leggemmo. muore. . morire — a muri . pass: giunto. mettemmo. part.-invadeste. Auxiliar: essere. nacque. Auxiliar: avere. rem: morsi. giacciate (giaciate). part. leggere — a citi . Auxiliar: essere. part. morirono . muoia. invademmo. misero. godrete. giunsero. inghiotta (inghiottisca). insistere — a insista. part. muoiano . pass: munto. mordem­ mo. inghiottite. inghiottire•— a înghiţi . inghiotte (inghiottisce). rem: mossi. (vezi condurre). metteste. introdurre — a introduce. inai. imperativo: giaci. leggesti. (vezi venire). godranno . morirai (morrai). morse. pass: letto. nascem­ mo. morì. movemmo. Auxiliar: avere. invadere — a invada. movesti. mosse. mungere—a mulge: pass. godrà. Auxiliar: avere. pass: messo. mise. cong. rem: misi. muovere — a mişca . (vezi rompere). pass. pass. pres: muoio. giacete. a pricepe. pass: giaciuto. insisterono (insistettero) . moriste. giaccia. pass. lessero. pass: invaso. pass. inghiottano: (inghiottiscano). moriate. invase. morimmo. mantenere — a menţine. godremo. mettere — a pune . rem: insistei (insistetti). Auxiliar: avere. inghiottiate. pass. giacciano . rem: invasi. inghiottano (inghiottiscano). Auxiliar: essere. mordeste. pass. giacciano . mossero. Auxiliar: avere. munse. Auxiliar: avere. pass: nato. pass: morto. morite. pass: mosso. godremmo. muori. mordesti. pass. nasceste. leg­ geste. 168 . futuro: godrò. Auxiliar: essere. rem: munsi. godere — a se bucura de. ind. a păstra.(giaciamo). part. invasero. nascere — a naşte . pres: inghiotta (inghiottisca). intendere — a înţelege. nascesti. inghiottiamo. moristi. inghiottiamo. Auxiliar: avere. morirà (morrà) moriremo (morremo). inghiotta (inghiotisca). insisteste. insistesti.

parremmo. piaccia. piacquero . Auxiliar: essere. (vezi correre). presi noccio (nuoccio). offendere — a jigni . piacete. rem: ofrii (offersi). paresti. partisci. pass: persuaso. nocessero . imperf: nocevo. perse (perdette/perde). Auxiliar: avere. nocesse. par­ vero . parere — a părea . noceste. futuro: nocerò. nocemmo. perdeste. parresti. partiamo. rem: offesi. piaccia. persuasero. persuademmo. pari. pass:nociuto (nuociuto). partono. piacciano. pass. pa­ iono . Auxiliar: essere. part. nocevate. pres: nocerei. noceste. persuadeste. nocerebbe.nascondere — a ascunde . occorrere — a trebui. piacciano . nocevi. offendemmo. pass. gerundio: nocendo (nuocendo). imperativo: nuoci. part. gerundio: parendo. part. part. nascondesti. condiz. piaccia. nascosto. piacque. offrimmo. part. condiz. piacere — a plăcea . persuadere — a convinge . part. offesero . pres: parto. nociamo. noceranno . persuase. paresse. piacete. nuoce. pass. perdesti. pass: piaciuto. piacesti. (vezi porre). pass. nuocciano . pass. paressimo. imperf: paressi. nocque. part. pass. nuoci. pass. parvente. Auxiliar: essere. pres: nocente . noceva. parreste. piacciate (piaciate). Auxiliar: essere. pass. parrai. nocessimo. Auxiliar: avere. nocete (nuocete). nociamo. paia. part. rem: persi (perdetti/perdei). pres: nuoccia. partire — I — cu sensul de a pleca se conjugă astfel la ind. cong. rem: piacqui. pass: offerto. paressi. nocereste. parti. pass. paiate. nascose. persero (perdettero/perderono) . nocevano . nocessi. piace. offristi. pres: paio. perdemmo. paressero . pass: offeso. nocevamo. nuociate. futuro: parrò. cong. pass. parrà. paiamo. piaci. a păgubi . partite. pres: piaccia. nuocciano . pres: partisco. rem: parvi (parsi). partisce. parrete. pres. noceremmo. piacciamo (piaciamo). nascosero. nocerai. nocete. paiamo.. imperativo: piaci. parremo. noceresti. Auxiliar: avere. pare. persuadesti. piacemmo. ind. piacciono . piaceste. perdere — a pierde . noceremo. nocciono (nuocciono) . pass: parso. part.: perso (perduto). partiscono. Auxiliar: avere. cong. pres: parrei. opporre — a opune. nascondemmo. offendeste. ottenere — a obţine. parranno . Auxiliar: avere. paiano . nuocere — a dăuna. 169 . paia. Auxiliar: avere. nocquero . parrebbero . Auxiliar: avere. Auxiliar: essere. partiamo. offendesti. nuoccia nuociamo. part. imperf: nocessi. ind. pareste. parve. Auxiliar: avere. cong. nocerete. rem: nascosi. rem: persuasi. partite. nascondeste. ind. nuoccia. II — cu sensul de a imparti se conjugă astfel la ind. (nuociamo). cong. offese. parte. offrì (offerse). pres: offrente (offerente) . paremmo. ofrirono (offersero) . (vezi tenere). rem: nocqui. nuoccia. parete. piacciamo. offrire — a oferi . piacciamo. pareste. pres: piaccio. nocesti. parrebbe. noeerebbero . (piaciamo). offriste. part. pres: paia. nocerà.

provvederete. produsse. ind. rem: potei. pongano. part. ponemmo. produci. pretesero . porrete. potremo. potevate. porgemmo. puoi. rem: posi. a presa. prememmo. pass: prodotto. possiamo. potrà. prese. pass.pass. potremmo. potrebbe. potemmo. prendeste. ponete. prevenire — a preveni. condiz. producono. part. procedere — 1. potrai. posero . (vezi venire).piangere — a plînge . imperf: potevo. presunsero (presumerono/presumettero) . potesti. pass. pose. porsero . rem: pretesi. rem: piansi. pres: produco. Auxiliar: avere. pass: porto. potresti. pass: proceduto. ind. possa. ponga. pass: preso. cong. ind. piangemmo. possiate. pretendeste. ponete. pass. part. pass: presunto. porgesti. part. rem: presi. imperativo: poni. a umbla . (vezi venire). potranno . pass: pianto. pres: produrrei. porreste. Auxiliar: avere. pomate. premeste. porrà. provve170 . poni. pote­ vano . produceste. part. produciamo. prendere — a lua . porremmo. possano . Auxi­ liar: avere. procedemmo. part. pone. produrrete. poneste. porse. rem: premei (premetti). futuro: porro. premerono (premettero) . presumeste. futuro: produrrò. Auxiliare: avere (cu sensul de a proceda). Auxiliar: avere. procedesti. Fac excepţie: futuro: prov­ vedere. pretendemmo. pres: possa. potrete. producete. pres: ponga. presumesti. pretese. pres: pongo. piangeste. potevamo. (vezi vedere). pass. ponga. presunse (presumè/presumette). porre — a aşeza. porgere — a prezenta. pretendere — a pretinde . a merge. potere — a putea . Auxiliar: avere. porrebbe. a crede . premere — a apăsa. Auxiliar: essere sau avere. provvedere — a procura. poterono . produrrebbero . porrebebro . presumere — a presupune. poniamo. pass: premuto. rem: produssi. produrre — a produce . presumemmo. presero. provvederai. produrresti prrodurebbe. premè (premette). pass: potuto. pres: ponente. Auxiliar: avere. porresti. pongono . producesti. condiz. pres: potrei. pass. provvederemo. essere (cu sensul de a merge. potè. pianse. a proceda . piansero. a întinde. piangesti. cong. procedeste. può. poniamo. produrrà produrremo. a oferi. Auxiliar: avere. (vezi vedere). poteva. pass. pres: posso. possiamo. potevi. porranno . poteste. porremo. potrebbero . condiz. futuro: potrò. part. produrremmo. produrranno . rem: porsi. pongano . a da. produssero . part. provenire — a proveni. Auxiliar: avere. pass. pass. pres: potente . procedettero . part. Auxiliar: essere. pretendesti. Auxiliar: avere. produrrai. pass. possono . part. poniamo. possa. pre­ mesti. prendemmo. porrai. pass: preteso. 2. a umbla). Auxiliar: avere. potete. prevedere — a prevedea. provvedere. a pune. ponga. ponesti. pass: posto. producemmo. part. rem: presunsi (presumei/ presumetti). procedette. part. rem: procedetti. produrreste. prendesti. pres: porrei. produce. potreste. porgeste.

rase. risolvè (risolvette/risolse). rimasero . redimere — a răscumpăra. redigere — a redacta . futuro: ridurrò. pass. a strìnge. Auxiliar: avere. risolvesti. (renderono/ rendettero). pungemmo. pass: resistito. pass. rimanga. redigesti. part. rimanesti. ridemmo. ridurresti. pres: riduco. risero. rispondeste. rimanga. pres: rimanga. rimarrai. Auxiliar: avere. risolvemmo. pungeste. ridesti. rimane. rimanete. reggeste. rem: resi (rendei/rendetti). imperativo: rimani. pass. Auxiliar: acera. rimaniamo. pass: retto. risolvere — a rezolva. pass: reso. pass: risposto. rimanete. reg­ gemmo. Auxiliar: avere. pass. provvederesti. rademmo. provvedereste. rimaneste. Auxiliar. a reda . cong. 171 ( . radere — a rade . rem: redassi. rimarrete. rimangono . pres: ridurrei. redasse.: avere. Auxiliar : acere. pass. rimarremmo . a împunge . ind. pass: raso. rendemmo. ridussero . pres: provvederci. part. pass. rem: ridussi. resisteste. pass. rimarrà. risolverono (risolvettero/risolsero) . part.deranno . pres: rimanente. raserò . rendere — a restitui. raccogliere — a aduna. rimangano . redigeste. redimesti. redimemmo. pass: provvisto. rem: risposi. redassero. Auxiliar: essere. pres: rimango. part. resisterono (resistettero) . (vezi asstimere). Auxiliare: avere. ridere — a^ rìde . Auxiliar: avere. ind. pungesti. provvederebbe. rispondere — a răspunde. pass. rimarrebbero . essere (dacă este reflexiv). ridurremmo. pass: rimasto. riso. resistemmo. pass. (vezi cogliere). rem: risolvei (risolvetti/risolsi). riduceste. part. rem: rasi. rimani. ridurranno . resìstè (resistette). ridurrai. pass: punto. punsero. provvederebbero . pres: rimarrei. ridurre — a restrìnge. rimarranno . Auxiliar: avere. part. rem: risi. riducemmo. rem: rimasi. redensero . riassumere — a rezuma. Auxiliar: avere. rese (rendè/rendette). part. futuro: rimarrò. rimanemmo. rispondesti. pass: redatto. riducete. risolveste. pass. rimaniamo. rimanere — a ramine . riduci. ridurrebbero . part. riduciamo. reggesti. punse. pungere — a înţepa. rimarresti. Auxiliar: avere. provvederemmo. part. redense. Auxiliar: avere. radesti. rimaniate. redimeste. condiz. rimarrebbe. rem: redensi. ressero. a reduce la. rimanga. ridurrete. rimarremo. radeste. riducono . rispondemmo. rimase. pass. part. resse. redigemmo. rendeste. condiz. pass: risoluto sau risolto. pass. Auxiliar: avere. pass: ridotto. riduce. rem: punsi. resero . rimaniamo. ridurreste. Auxiliar: essere sau avere. rispose. pass. resistere — a rezista. pass: redento. resistesti. ridurremo. rem: resistei (resistetti). riducesti. rimarreste. part. risposero. rem: ressi. part. part. ridurrà. a susţine. reggere — a ţine. a elibera. ridurrebbe. rise. rideste. ren­ desti. rimangano . part. condiz. ridusse.

solessero. pres. sciolgono. salite. rem: sorsi. scegli. sapranno . part. pass. pass: rotto. sappia. scendesti. sapeste. Auxiliar : avere. salite. scegliemmo. rem: sciolsi. sapeste. sole­ vate. salire — a urea. sceglierà. soffrirono (soffersero). sceglierebbero . a se înălţa. saliamo. solevi. sceglieva. Auxiliar: essere. pres: salga. saprai. sapresti. sogliano (solgano): cong. scelga. soffrì (sof­ ferse). soffristi. scio­ glie. sciogli. scegliere — a alege. part. scesero. solete. ind. sappiamo. scegliessimo. sai. pass: sofferto. sappia. (vezi tenere). sceglieremo. sceglievano. solesse. scioglierai. rompeste. futuro: saprò. sogliate. scioglierete. sceglievate. scegliamo. Auxiliar: avere. sciolga. suole. scioglieste. sceglieste. sapevano . scegliessi scegliesse. sorsero. soleva. scelse. cong. ind. part. soffriste. imperf: solevo. salga. cong. rem: soffrii (soffersi). scelga. sorgeste. part. saprà. pass: sciolto. sanno . part. imperativo: sappi. sogliamo. Auxiliar: avere. saprebbe. scegliate. impe­ rativo: sali. cong. sorse. Auxiliar: avere. sappiate. sceglie. sceglieste. sapremmo. imperf: sceglievo. acere. sceglievi. scegliessero. sorridere — a surîde: (vezi ridere). 172 . scelgono . futuro: sceglierò. sapeva. Auxiliar: avere. solevamo. sappiamo. pass: scelto. gerundio: solendo. a sparge . sceglieranno. part. pass. Auxiliar: acere. sapemmo. sapreste. soglia (solga). sorgemmo. sciogliemmo. sappia. sapessi.rompere — a rupe . scegliereste. pres: sapiente. sciogliere — a desface. sceglieremmo. part. condiz. sceglierete. pass. imperf: sapessi. pass. saprete. imperativ» : scegli. a afla. Auxiliare: essere. sapesti. sappiano. suoli. rem: seppi. scelgano. pres: sciolga. solessimo. sappiate. sceglierai. pres: so. sale. pres: scegliente. pass: sorto. pres: saprei. seppe. scegliesti. scese. indie. condiz. soffrimmo. saliamo. sogliono . sapessimo. scioglierà. pres: soglia (solga). solevano. sciolgano. part. sciogliamo. pres: scelga. scegliamo. scelsero. soleste. scegliamo. part. imperf: sapevo. pass: saputo. saliamo. ind. sceadere — a coborî. salga. pass. ruppero. imperf: scegliessi. futuro: scioglierò. scioglieranno. scegliete. sceglie­ rebbe. sapete. ind. scendeste. salgano. pres: salgo. rompemmo. pass. rompesti. Auxiliar: essere. Auxiliar: avere. cong. rem: scesi. pass: sceso. imperf: solessi. sciogliete. a dezlega. salgono. scioglieremo. ruppi. sapessero. so­ gliamo. sapevamo. sceglievamo. scelga. sapremo. salgano. pres: sciolgo. sciolsero. sappiano . salga. seppero. rem. soffrire — a suferi. Pentru cele­ lalte timpuri se foloseşte conjugarea lui essere solito. sappiamo. cong. sapere — a şti. a sui. ruppe. sali. saliate. sapesse. scegliete. soglia (solga). sciogliate. rem: scelsi. sorgere — a se ridica. solere — a (se) obişnui. pres: sceglierei. cong. scelgano . sciolse. sa. sostenere — a susţine. sapevi. sciogliamo. saprebbero. pres: scelgo. sciolga. sorgesti. cong. sciogliesti. sapevate. pass. solessi. sceglieresti. avere. pres: sciogliente. scendemmo. part. pres: soglio (solgo).

pass: spento. togliamo. togliessero. ten­ demmo. toglieste. spegneste. pass. taciamo. succedere — a succeda. stringeste. spegnere — a stinge. terrà. Auxiliar: essere. tengano. cong. spese. sta. pass: spinto. succedesti. pass. pass. part. tenete. spendesti. Auxiliar: avere. spegniamo. tacete. spegne. irnperf: togliessi. taceste. tenga. spingere — a împinge. spingeste. spinse. a trage. spengano. gerundio: stando. part. stanno. stare — a s t a . stette. tolse. tolgano. taccia. tacciano. part. ternate. spegnete. irnperf: stavo. spegneva. condiz. toglieremmo. tengono. tenesse.sparire — a dispărea. tennero. pass. cong. pass. sparisti. ind. tiene. teneste. spingesti. spegnesti. tolgono. imperativo : tieni. togliesti. steste. spengono . stringesti. pres: terrei. pass. teneste. rem: sparii. stava. togliete. terresti. stia. spegniate. toglie. staremmo. futuro: terrò. stareste. pass: taciuto. togliemmo. starebbero. ind. tolga. pass: stato. pass: teso. pres: tolga. stringere — a strìnge. stessi. irnperf: tenessi. Auxiliar: essere. spegnevano . pass: speso. togli. stia. Auxiliar: essere. state. cong. futuro : starò. pass. spenga. taccia. pres: tengo. starai. pass. stiamo. pres: tenga. pass: stretto. rem: tolsi. spensero. cong. Auxiliar: avere. stesse. Auxiliar: avere. tenga. stringemmo. pres: sto. tacque. succedeste. togliessi. pres: spenga. stavano. tenne. imperativo: sta' (stai). tesero. stessimo. pres: tolgo. tacemmo. ind. part. spesero. terrete. tacere — a tăcea . cong. spegneremo. pres: spengo. tolsero. succedemmo. rem: tesi. starà. strinse. stiamo. successero (succederono/succedettero) . tenere — a ţine. spegnevi. ind. terrai. spinsero: part. togliessimo. toglieresti. pass. tenete. stiamo. spegniamo. terrebbero . part. sparisce. rem: strinsi. taciamo. teniamo. stessero. part. pres: taccia. stesti. stettero . staranno. tenemmo. irnperf: spegnevo. cong: stessi. tacciano. stia. teniamo. spendere — a cheltui. tendesti. rem: tacqui. taci. terreste. toglieste. stiate. rem: tenni. pres: taccio. stemmo. staremo. tenessero. spendeste. spegni. taciamo. to173 . futuro: spegnerò. stavate. spegneranno . a urma. rem: spensi. stavamo. spegnerete. tegliate. spariscono. tieni. rem: stetti. stavi. Auxiliar: avere. spingemmo. (succede/succedette). stiano. sparia­ mo sparite. taccio­ no . preş: sparisco. spense. pres: toglierei (poetic torrei). steste. tacete. togliesse. imperativo: taci. terremmo. spegnevate. taccia. togliere — a lua. staresti. spegnerà. spegnemmo. stiano. togliamo. ind. toglierebbe. spegnerai. tenga. spariste sparirono. condiz. Auxiliar: avere. sparimmo. irnperf. spegnevamo. tengano . spendemmo. starete. rem: spesi. condiz. starebbe. part. tacesti. pass. strinsero. state. sparì. successe. rem: spinsi. Auxiliar: avere. part. tace. Auxiliar: essere. tenessimo. sparisci. stai. tendeste. pass: sparito. tenessi. taciate. ind. cong. tenesti. terremo. part. pass: successo (succeduto). pass. tolga. tendere — a întinde. rem: successi (succedei/succedetti). spenga. pres: starei. pass: tenuto. cong. tacquero . teniamo. tese. terrebbe. pres: stia. terranno.

pass: visto (veduto). oda. pass. vedete. veniste. imperf: traevo. udirono. vennero. trarrete. trasse. pres: valga. tradurrebbe.. pass: t r a t t o . ina. varrete. vedano. imperf: udivo. preş: togliente. part. trassero. usciamo. pres: valente.gliereste. part. traducete. valete. part. traete. vedrai. varremo. futuro: varrò. ind. vedranno . traessi. tradurre — a traduce. futuro: udirò (udrò). varremmo. pass. ind. varrà. Auxiliar : essere. cong. rem: venni. tragga. udissimo. varrai. odano. imperativo: vali. udite. vedemmo. venite. vediamo. ind. udireste. pres: varrei. traiamo. valere — a valora. vide. pres: vengo. ode. traggano. varreste. pres: vedrei. imperf: udissi. condiz. udirebbe. imperativo: vedi. pres: udirei. udì. toglierebbero . varresti. udiate. udisse. vedesti. udivamo. traeva. pres: trarrei. pres: tragga. oda. udiamo. tragga. tolga. part. veda. trae. tradu­ ciamo. pres: odo. pres: veda. part. traducesti. valete. videro . viene. trarresti. tolgano. rem: trassi. pass. udimmo. tradusse. traevano. trarrà. togliamo. traduceste. udiranno (udranno). ind. udiste. tradurrai. oda. udissero . venne. part. trai. valgano. condiz. traeste. vengono. imperativo: odi. udiste. udiva. udivate. varranno. traiamo. pass: uscito. imperf: traessi. usciamo. vedremo. veda. Auxiliar: avere. vedete. trarremmo. pres: tradurrei. valga. tradurreste. pass: tolto. pass. udivano . pres: esco. uscite. condiz. cong. togliete. udite. rem: vidi. udissi. traduce.vedeste. pres: oda. esca. vedi. vedrete. trarremo. tradussero. valiamo. vediate. vedremmo. vedere — a vedea. usciate. traeste. udivi. 174 . cong. Auxiliar : essere. valse. rem: valsi. pass: valso. tradurrete. udisti. escono. udiremmo. pass: udito. imperativo: togli (familiar to'). udirai (udrai). venire — a veni. traducono. rem: udii. veniamo. trarre — a trage. pres: traduco. venimmo. odano. part. uscire — a ieşi. pres: valgo. valgano. futuro: trarrò. part. pres: traente. futuro: vedrò. cong. pass. udiremo (udremo). Auxiliar: avere. imperativo: trai. vedano. veda. traiamo. vali. futuro: tradurrò. valemmo. trarrai. tragga. tradurrebbero . udirebbero. vede. condiz. traessero. valga. valiamo. ge­ rundio: traendo. ind. pres: traggo. traiate. cong. traesse. odi. vedrebbe. rem: tradussi. udirà (udrà). pres: vedo (veggo). udiresti. traessimo. vedono (veggono). odono. varrebbero. traete. condiz. valiate. venisti. vedreste. vieni. tra­ durrà. ind. cong. traggano. udirete (udrete). trarrebbero. traggono. trarreste. traevamo. traevate. valiamo. cong. traevi. tradurremmo. valga. Auxiliar: avere. vedrà. valeste. varrebbe. vedresti. esca. valgono. udire — a auzi. trarranno. part. Auxiliar: avere. esci. vale. part. tradurresti. traducemmo. Auxiliar: avere. pass: tradotto. escano. esce. valesti. gerundio: togliendo. tradurremo. pres: esca. trarrebbe. tradurranno. pass. udiamo. a preţui. traduci. vediamo. traemmo. vedrebbero . val­ sero. vediamo. traesti. udiamo.

vogliate. part. vorremo. Auxiliar: essere sau avere. vogliano.futuro: verrò. vogliamo. veniamo. condiz. volere — a voi. rem: vissi. voleste. futuro: vivrò. vorrebbero. Auxiliar: avere. vivrebbe. venga. vogliono. part. vorrete. rem: volli. vogliano. verremo. pass. voglia. vollero. volsero. -a — tu te-ai oprit egli si è fermato — el s-a oprit ella si è fermata — ea s-a oprit noi ci siamo fermati. verreste. vuoi. verremmo. a îndrepta. venga. condiz. vogliamo. rem: volsi. vogliate. verrà. vivemmo. pres: vorrei. pres: voglia. part. verrebbe. cong. CONJUGAREA LA DIATEZA REFLEXIVĂ FERMARSI . volemmo. -e — noi ne-am oprit voi vi siete fermati. condiz. part. vorrà. voranno . a vrea. vivesti. pres: veniente. venite. vuole. venga. volgemmo. viveste. veniamo. pass: vissuto. volle. volgesti. vivrete. pass: venuto. -e — voi v-aţi oprit essi si sono fermati — ei s-au oprit esse si sono f e r m a t e — e l e s-au oprit 175 . ind. vorreste. Auxiliar: essere. serrai. part. verrete. verranno. vivere — a t r ă i . visse. vivremo. vorremmo. cong. vivrà. vorresti. vibrebbero . vivrai. veniate. Auxiliare : avere essere. volgeste. pres: verrei. pass: voluto. pass. pres: vivrei. vengano.A SE OPRI § 132 INDICATIVO PRESENTE PASSATO PROSSIMO io mi fermo — eu mă opresc tu ti fermi — tu te opreşti egli si ferma — el se opreşte noi ci fermiamo — noi ne oprim voi vi fermate — voi vă opriţi essi si fermano — ei se opresc io mi sono fermato. vivreste. vorrebbe. vengano. verresti. pres: volente. pass: volto. vivranno. vorrai. part. vissero. imperativo: vogli. pres: voglio. vivresti. voglia. volse. pass. voglia. vogliamo. futuro: vorrò. volesti. volgere — a întoarce spre. verrebbero . volete. -a — eu m-am oprit tu ti sei fermato. vivremmo. imperativo : vieni. pres: venga.

-e —voi voi vi fermavate — voi vă opreaţi vă opriserăţi essi si erano fermati—ei se opriseră essi si fermavano — ei se opreau esse si erano fermate — eie se opri­ seră PASSATO REMOTO io mi fermai — eu mă oprii tu ti fermasti — tu te oprişi egli si fermò — el se opri noi ci fermammo — noi ne oprirăm voi vi fermaste — voi vă oprirăţi essi si fermarono — ei se opriră TRAPASSATO REMOTO io mi fui fermato.TRAPASSATO PROSSIMO io mi ero fermato. -a — eu mă oprisem tu ti fosti fermato. -a — eu mă voi fi oprit tu ti sarai fermato. -e — noi ne opriserăm voi vi eravate fermati. -a — tu te opriseşi egli si fu fermato — el se oprise ella si fu fermata — ea se oprise noi ci fummo fermati. -e — voi vă opriserăţi essi si furono fermati — ei se opri­ seră esse si furono fermate — eie se opriseră FUTURO ANTERIORE io mi sarò fermato. -e — noi ne vom fi oprit IMPERFETTO FUTURO io mi fermerò — eu mă voi opri tu ti fermerai — tu te vei opri egli si fermerà — el se va opri noi ci fermeremo — noi ne vom opri 176 . -a — t u te opri­ tu ti îermavi ~ tu te opreai seşi egli si era fermato — el se oprise egli si fermava — el se oprea ella si era fermata — ea se oprise noi ci fermavamo — noi ne opream noi ci eravamo fermati. -e — noi ne opriserăm voi vi foste fermati. -a — eu mă io mi fermavo — eu mă opream oprisem t u ti eri fermato. -a — tu te vei fi oprit egli si sarà fermato — el se va fi oprit ella si sarà fermata — ea se va fi oprit noi ci saremo fermati.

-a — eu m-aş oprit ti saresti fermato. -e — voi vă veţi fi oprit essi si saranno fermati — ei se vor fi oprit esse si saranno fermate—eie se vor fi oprit CONGIUNTIVO PRESENTE (che) io mi fermi — (ca) eu să mă opresc (che) tu ti fermi — (ca) tu să te opreşti (che) egli si fermi — (ca) el să se oprească (che) noi ci fermiamo — (ca) noi să ne oprim (che) voi vi fermiate — (ca) voi să vă opriţi (che) essi si fermino — (ca) ei să se oprească IMPERFETTO (se) io mi fermassi — (dacă) eu m-aş opri (se) t u ti fermassi — (dacă) tu te-ai opri (se) egli si fermasse — (dacă) el s-ar opri (se) noi ci fermassimo — (dacă) noi ne-am opri (se) voi vi fermaste — (dacă) voi v-aţi opri (se) essi si fermassero — (dacă) ei s-ar opri PASSATO (che) io mi sia fermato — (ca) eu să mă fi oprit (che) tu ti sia fermato — (ca) tu să te fi oprit (che) egli si sia fermato — (ca) el să se fi oprit (che) noi ci siamo fermati— (ca) noi să ne fi oprit (che) voi vi siate fermati — (ca) voi să vă fi oprit (che) essi si siano fermati — (ca) ei să se fi oprit TRAPASSATO (se) io mi fossi fermato — (dacă) eu m-aş fi oprit (se) t u ti fossi fermato — (dacă) tu te-ai fi oprit (se) egli si fosse fermato — (dacă) el s-ar fi oprit (se) noi ci fossimo fermati — (dacă) noi ne-am fi oprit (se) voi vi foste fermati — (dacă) voi v-aţi fi oprit (se) essi si fossero fermati — (dacă) ei s-ar fi oprit CONDIZIONALE PRESENTE o mi fermerei ~ eu m-aş opri tu ti fermeresti — tu te-ai opri PASSATO io fi tu fi mi sarei fermato. -a — tu te-ai oprit 177 .voi vi fermerete voi vă veţi opri opri essi si fermeranno — ei se vor essi opri voi vi sarete fermati.

fermarci) PASSATO essersi fermato — a se fi oprit (esserwi fermato. fermarci. fermandoci. esserti fermato. -e — voi v-aţi fi oprit essi si sarebbero fermati — ei s-ar fi oprit esse si sarebbero fermate — eie s-ar fi oprit IMPERATIVO fermati — opreste-te si fermi — să (se) oprească fermiamoci — să (ne) oprim fermateci — opriţi-vă si fermino — să (se) oprească INFINITO PRESENTE fermarsi — a se opri (fermarmi. essersi fer­ mati. fermatici. essendoci fermati. . esserci fermati. . -a .) 178 . fermandoci.egli si fermerebbe — el s-ar opri noi ci fermeremmo — noi ne-am opri voi ci fermereste — voi v-aţi opri essi si fermerebbero — ei s-ar opri egli si sarebbe fermato — el s-ar fi oprit ella si sarebbe fermata — ea s-ar fi oprit noi ci saremmo fermati. fermatoci. essendoci fermato. -e — noi ne-am fi oprit voi vi sareste fermati. -e . essendoci fermati. -e) GERUNDIO • PASSATO essendosi fermato. -a . esserci fermati. fermarti. -e) PRESENTE fermandosi — oprindu-se (fermandomi. -a — oprindu-se (essendomi fermato. fermatici etc. -e . -a .e . -a. fermandoci) PARTICIPIO PRESENTE PASSATO f ermantesi — care se opreşte fermatosi — oprindu-se fermantisi — care se oprese fermatasi fermatisi fermatesi (fermatomi.

bagnatisi. La mia sorellina gioca col gattino — Surioara mea se joacă cu pisicuţa. godere — a se bucura de: / Malavoglia godevano buona riputazione — Familia Malavoglia se bucura de reputaţie b u n ă . disimparare — a se dezobişnui. guarire —ase vindeca: Tu sei guarita presto — Tu te-ai vindecat repede. Hanno litigato — S-au certat. Quando è avvenuto ?— Cînd s-a întîmplat ? guardare — a se uita. si. mi bagnai .u n reflexiv § 134 O serie de verbe care în -italiană nu sînt reflexive. ca în exemplele de mai jos: giocare — a se juca . bagnateci (cu excepţia persoanei a I I I sg. şi la modurile nepersonale: bagnarsi. 179 . si.• Observaţii: § 133 Caracteristicile conjugării la diateza reflexivă sînt: a) toate verbele sînt însoţite în cursul conjugării de particulele pronominale atone: mi. La bambina piagnucolava senza dir nulla — Fetiţa se smiorcăia fără să spună nimic. bagnandosi. cît şi în poziţie enclitică: non fermarti. pensare — a se gìndi . ti. Cosa suecede ? —Ce se întîmplă ?. şi plural). Ama godere la vita — li place să se bucure de viaţă. fingere — a se preface: Fingeva di non conoscerlo — Se prefăcea că nu-1 cunoaşte. traslocare — a se m u t a : / nostri amici hanno traslocato ieri — Prie­ tenii noştri s-au mutat ieri. passeggiare — a se plimba: Passeggiarono fino all'alba — Se plim­ bară pînă în zori. non vi bagnate — nu vă udaţi. a se dezvăţa . Avevano disimparato a nuotare — Se dezobişnuiseră să înoate. non bagnateci. immaginare — a-şi închipui: Immaginavo che sarebbe stato diffi­ cile — îmi închipuiam că va fi greu. e) la imperativul negativ particulele pronominale se pot afla atît în poziţie proclitică: non ti fermare — nu te opri. litigare — a se certa . tornare (ritornare) — a se (re)ìntoarce: Ritornerà presto a casa — Se va întoarce curînd acasă. avvenire — a se ìntìmpla . Penso di mandarle una lettera — Mă gîndesc să-i trimit o scrisoare. vi. sînt enclitice şi se alipesc verbului numai la impe­ rativ: bagnati. b) particulele pronominale atone sînt în general proclitice:' mi bagno. ci. Guardalo ! Uită-te la el ! piagnucolare — a se smiorcăi . se traduc in limba română printr-un reflexiv. succedere. a privi: Lo guardava e non diceva nulla — Se urta la el şi nu spunea nimic . V e r b e c a r e se t r a d u c în l i m b a r o m â n ă p r i n t r .

-ă tu sei lodato. imbattersi (in) — a da (de): Mi sono imbattuto in te — Am dat de tine.A FI LĂUDAT § 136 l INDICATIVO PRESENTE* PASSATO PROSSIMO io sono lodato. scordarsi — a uita: Non ti scordar di me — Nu mă uita. V e r b e reflexive în i t a l i a n ă c a r e se t r a d u c în r o m â n ă p r i n t r . dimenticarsi — a uita: Si era dimenticatoci chiudere la porta — A uitat să închidă uşa. m-am întîlnit cu tine (întimplător).. felicitarsi (con) — a felicita (pe): Mi felicito con te per il successo — Te felicit pentru succes... e stato lodato — el a fost lăudat * Au fost trecute formele de feminin numai la timpul prezent al modului indicativ.. congratularsi (con ) — a felicita (pe) : Mi congratulo con te — Te felicit. — Se apropie de el şi îi spuse . 180 . assopirsi — a aţipi : — Mi sono assopito un momento — Am aţipit un moment. a se da mai aproape: Gli venne vicino e gli disse . -a — tu eşti lăudat.u n nereflexiv § 135 Există o serie de verbe reflexive în limba italiană care nu sînt reflexive şi în română: iată cîteva exemple: addormentarsi — a adormi: Si è presto addormentato — A adormit repede. condolersi (con) — a prezenta condoleanţe: Si condolse con lui — I-a prezentat condoleanţe. -a — eu sînt lăudat.venire vicino — a se apropia. CONJUGAREA LA DIATEZA PASIVA ESSERE LODATO . -ă egli è lodato — el este lăudat io sono stato lodato — eu am fost lăudat tu sei stato lodato — tu ai fost lăudat egli.

el fusese lăudat noi fummo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi foste stati lodati — voi fuseserăţi laudati essi furono stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi FUTURO ANTERIORE io sarò stato lodato — eu voi fi fost lăudat tu sarai stato lodato — tu vei fi fost lăudat egli sarà stato lodato — el va fi fost lăudat ' 181 . -e — voi sînteţi laudati. -e — noi sîntem lăudaţi. -te voi siete lodati. -te essi sono lodati — ei sînt lăudaţi esse sono lodale — ele sînt lăudate IMPERFETTO io ero lodato — eu eram lăudat tu eri lodato — tu erai lăudat egli era lodato — el era lăudat noi eravamo lodati — noi eram lăudaţi voi eravate lodati — voi eraţi lăudaţi essi erano lodati — ei erau lăudaţi PASSATO REMOTO io fui lodato — fui lăudat t u fosti lodato — fusi lăudat egli fu lodato — fu lăudat noi fummo lodati — furăm lăudaţi voi foste lodati — furăţi lăudaţi essi furono lodati — fură lăudaţi FUTURO io sarò lodato •— voi fi lăudat tu sarai lodato —.ella è lodata — ea este lăudată noi siamo lodati. TRAPASSATO REMOTO io fui stato lodato — eu fusesem lăudat tu fosti stato lodato — t u fuseseşi lăudat egli fu stato lodato —.vei fi lăudat egli sarà lodato — va fi lăudat noi siamo stati lodati — noi am fost lăudaţi voi siete stati lodati — voi aţi fost lăudaţi essi sono stati lodati — ei au fost lăudaţi TRAPASSATO PROSSIMO io ero stato lodato — eu fusesem lăudat t u eri stato lodato — tu fuseseşi lăudat egli era stato lodato — el fusese lăudat noi eravamo stati lodati — noi fu­ seserăm lăudaţi voi eravate stati lodati — voi fuseserăţi lăudaţi essi erano stati lodati — ei fuse­ seră lăudaţi .

noi saremo lodati — vom fi lăudaţi voi sarete lodati — veţi fi lăudaţi essi saranno lodali — vor fi lăudaţi noi saremo stati lodati — noi vom fi fost lăudaţi voi sarete stati lodati — voi veţi fi fost lăudaţi essi saranno stati lodati — ei vor fi fost laudati CONGIUNTIVO PRESENTI] (che) io sia lodato — (ca) eu să fiu lăudat (che) t u sia lodato — (ca) t u să fii lăudat (che) egli sia lodato ~ (ca) el să fie lăudat (che) noi siamo lodati — (ca) noi să fim lăudaţi (che) voi siate lodali — (ca) voi să fiţi lăudaţi (che) essi siano lodati — (ca) ei să fie lăudaţi PASSATO (che) io sia stato lodato — (ca) eu să fi fost lăudat (che) t u sia stato lodato — (ca) t u să fi fost lăudat (che) egli sia stato lodato — (ca) el să fi fost lăudat (che) noi siamo stati lodati — (ca) noi să fi fost lăudaţi (che) voi siate stati lodati — (ca) voi să fi fost lăudaţi (che) essi siano stati lodati — (ca) ei să fi fost lăudaţi TRAPASSATO (se) io fossi stato lodato — (dacă) eu aş fi fost lăudat (se) t u fossi stato lodato — (dacă) t u ai fi fost lăudat (se) egli fosse stato lodato — (dacă) el ar fi fost lăudat (se) noi fossimo stati lodati — (dacă) noi am fi fost lăudaţi (se) voi foste stati lodati — (dacă) voi aţi fi fost lăudaţi (se) essi fossero stati lodati — (dacă)ei ar fi fost lăudaţi IMPERFETTO (se) io fossi lodato — (dacă) eu aş fi lăudat (se) t u fossi lodato — (dacă) tu ai fi lăudat (se) egli fosse lodato — (dacă) el ar fi lăudat (se) noi fossimo lodati — (dacă) noi am fi lăudaţi (se) voi foste lodati — (dacă) voi aţi fi lăudaţi (se) essi fossero lodati — (dacă) ei ar fi laudati CONDIZIONALE PRESENTE io sarei lodato eu aş fi lăudat PASSATO tu saresti lodato — tu ai fi lăudat io sarei stato lodato — eu aş fi fost lăudat tu saresti stato lodato — tu ai fi fost lăudat 182 .

Pot trece. Participiul perfect este variabil în număr şi gen: Noi siamo lodate — Noi sîntem lăudate . Conjugarea pasivă corespunde în între­ gime aceleia a verbului essere + participiul perfect al verbului de conju­ gat.egli sarebbe lodato — el ar fi v lăudat ' noi saremmo lodati — noi am fi lăudaţi TOÌ sareste lodati — voi aţi fi laudati essi sarebbero lodati — ei ar fi laudati egli sarebbe stato lodato — el ar fi fost lăudat noi saremmo stati lodati — noi am fi fost laudati voi sareste stati lodati — voi aţi fi fost lăudaţi essi sarebbero stati lodati — ei ar fi fost laudati IMPERATITI) sii lodato (tu) — fii lăudat sia lodato (lui) — fie lăudat siamo lodati (noi) — să fim lăudaţi siate lodati (voi) — fiţi lăudaţi siano lodati (loro) — fie lăudaţi INFINITO PRESENTE essere lodato — a fi lăudat PASSATO essere stato lăudat GERUNDIO PRESENTE essendo lodato fiind lăudat PASSATO essendo stato lăudat lodato fiind lodato a fi fost PARTICIPIO PRESENTE (lipseşte) Observaţii: § 137 Propoziţiile cu verbe la diateza pasivă sînt rezultatul apli­ cării transformării pasive la o propoziţie cu un verb activ. 183 PASSATO stato lodato lăudat . Mia cugina è stata promossa — Verişoara mea a a fost promovată. de la diateza activă la diateza pasivă numai verbele active tranzitive (predicative sau nepredicative).

184 infinitivul verbului essere -\. Verb tranzitiv 3. Vapertura della mostra era aspet­ tata da tutti — Deschiderea expo­ ziţiei era aşteptată de toţi. Să se compare exemplele: Strane storie erano raccontate Ciudate întîmplări erau povestite Strane storie venivano raccontate Si raccontavano strane storie Se povesteau (erau povestite) ciudate întîmplări Multe scrisori au fost expediate Molte lettere furono spedite Molte lettere vennero spedile S-au expediat (au fost expediate) multe Si spedirono molte lettere scrisori. / bicchieri furono riempiti dal padrone -di casa — / bicchieri vennero riempiti dal padrone di casa — Paharele au fost umplute de (către) gazdă. La lettera è scritta da Maria Scrisoarea este scrisă de Maria. Complement de agent 2. Subiect De reţinut că prepoziţia da introduce complementul de agent. se poate spune în aceeaşi măsură: Le valigie erano controllate dal finanziere — Le valigie venivano controllate dal finan­ ziere — Valizele erau controlate de vameş . potere. în acest caz se foloseşte pronumele reflexiv si la persoana a treia singular sau plural. c) Diateza pasivă mai poate fi exprimată prin construcţii alcătuite cu ajutorul verbelor volere. NOTĂ: a) în locul auxiliarului essere poate fi folosit ca auxiliar al diatezei pasive verbul venire. Astfel. Io bevo il caffé — Eu beau cafeaua. Diateza pasivă 1. dovere (aşa-numitele verbe semiauxiliare) .î n transformarea propoziţiei din activă în pasivă se produc urmă­ toarele schimbări: Propoziţie la: Diateza activă 1. Exemple: Maria Maria scrive la lettera scrie scrisoarea. în acest caz regula de formare a construcţiei este următoarea: Verb semiauxiliar verbului de conjugat. Verbul essere-\-participiul per­ fect al verbului de conjugat 3. Complement direct. b) Verbele tranzitive mai pot dobîndi valoare pasivă fără ajutorul verbelor essere sau venire. Quelle canzoni furono tutte dimenticate — Acele cîntece au fost toate uitate. Tutti aspettavano Vapertura della mostra — Toţi aşteptau deschi­ derea expoziţiei.participiul perfect al . Exprimarea acestui complement nu este obligatorie: Sono stati venduti molti quadri — Au fost vîndute multe tablouri . numai la timpurile simple. Subiect 2. Il caffé è bevuto da me — Cafeaua este băută de mine.

Verbele potere. La borsa è andata perduta — Geanta s-a pierdut. Dacă infinitivul este un verb la diateza reflexivă. fie înaintea acestuia: Voglio ve185 . Nunzio potrebbe spedire il pacco per via aerea — Nunzio ar putea să expedieze pachetul par avion. Non ho voluto offenderti — Nu am vrut să te jignesc . se construiesc cu ajutorul unui alt verb la infinitiv. volere. cu Quella partita a scacchi voleva essere vinta da Franco — Franco voia să cîştige acea partidă de şah . Verbele auxiliare de modalitate § 138 O serie de verbe ca: dovere — a trebui. 2) Verbul modal se consideră o singură unitate cu infinitivul. auxilia­ rele cu care se conjugă verbele aflate la infinitiv: Non ho potuto scrivere — (scrivere se conjugă cu avere ) — Nu am putut să scriu . Se numesc de modalitate pentru că arată caracterul necesar. cu / biglietti possono essere comprati da voi dall'agen­ zia turistica — Biletele pot fi cumpărate de voi de la agenţia de turism. I libri sono andati perduti — Cărţile s-au pierdut. Verbul andare arată în unele situaţii oportunitatea. intenţional al îndeplinirii acţiunii verbului următor: — Non posso venire — Nu pot să vin . sapere — a şti (cînd este sinonim cu potere). Le promesse andranno mantenute — Le promesse dovranno essere mantenute — Promisiunile vor trebui respectate. cu: II pacco potrebbe essere spedito da Nunzio per via aerea — Pachetul ar putea să fie expediat de Nunzio par avion . solere — a obişnui. deci se con­ struieşte cu auxiliarul avere: Non ho saputo resistere alla tentazione — N-am ştiut să rezist ispitei. Devi ascoltare i tuoi — Trebuie să-i asculţi pe ai tăi .. verbul modal poate avea o dublă construcţie: 1) Verbul modal este considerat ca un verb independent . Voi potete comprare i biglietti dall'agenzia turistica — Voi puteţi cumpăra biletele de la agenţia de turism. Non sono potuta venire — (venire se conjugă cu essere) — Nu am putut veni. iar particula reflexivă se adaugă infinitivului: Non ho voluto rassegnarmi — N-am vrut să mă resemnez.A se compara: Franco voleva vincere quella parlila a scacchi — Franco voia să cîştige acea partidă de şah. Formele pronominale sau adverbiale atone care determină verbul la infinitiv se pot afla fie după verb. şi pi. Verbul sapere se comportă ca un verb independent. la timpurile compuse. dovere folosesc. Dar în construcţii la diateza reflexivă urmea­ ză regula dublei construcţii : Ho saputo ritirarmi in tempo —*• Mi son saputo ritirare in tempo — Am ştiut să mă retrag la timp. d) Verbul andare poate dobîndi sens de auxiliar pasiv numai la persoana a treia sg. posibil. In acest caz construcţia este: Non mi son potuto rassegnare — Nu m-am putut resemna. Perché non hai saputo difenderti? — De ce nu ai ştiut să te aperi? Solevamo passeggiare ogni sera — Obişnuiam să ne plimbăm în fiecare seară. în acest caz auxiliarul este avere. volere — a vrea. potere — a putea. necesitatea acţiunii verbului şi în acest caz poate fi înlocuit cu sintagma dover essere: Il medico va richiamato di nuovo — / / medico deve essere richiamato di nuovo — Medicul trebuie (să fie) chemat din nou .

Avresti dovuto dirglielo — Glielo * avresti dovuto dire — Ar fi trebuit să i-o spui . Egli può averla veduta — El poate s-o fi văzut. si è detto — s-a spus.derlo — lo voglio cedere — Vreau să-1 văd . Uno ha * scritto -s. Folosirea impersonală a verbelor personale § 139 în afară de verbele impersonale propriu-zise (vezi § 109 A) toate verbele personale al căror subiect este uman general şi indefinit se pot transforma în verbe impersonale: Uno (qualcuno) ride—Unul (cineva) rìde — Si ride — Se rìde. potere urmate de un infinitiv perfect nu apar niciodată la un timp compus. Si pasiv poate apărea în poziţie enclitică în expresii de tipul: Ven­ desi bicicletta — Se vinde. concrete. Tu non puoi aver dimen­ ticato tutto — Tu nu poţi (nu se poate) să fi uitat tot. Transformarea este valabilă pentru > o propoziţie ce are verbul la pers. Cercasi interprete— Se caută interpret . Verbele dovere şi potere atunci cînd sînt urmate de un verb la infi­ nitiv perfect arată că acţiunea verbului este posibilă şi probabilă: Essi devono essere partiti — Ei trebuie să fi plecat . expri­ mate la un timp trecut. Folosirea modurilor personale Folosirea modului indicativ § 140 Modul indicativ indică fapte. indiferent de auxiliarul cerut în mod normal de verb : Uno ba camminato — Si è camminato — S-a mers . 186 .a sg. în propoziţiile principale indicativul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca si în limba română. B). şi constă în înlocuirea subiec­ tului indefinit prin si: sì dice — se spune. (vezi şi § 92. Si impersonal. prezent sau viitor. prin analogie cu si reflexiv. se construieşte întot­ deauna cu auxiliarul essere. Uno ha mangiato i panini — Si sono mangiati i panini — S-au mîncat sandviciurile. si è camminato — s-a mers. în propoziţiile subordonate. Ha saputo informarti —>• Ti ha saputo informare — A ştiut să te informeze. de vînzare bicicletă. se foloseşte indica­ tivul în următoarele cazuri. acţiuni reale. Affittasi appartamento — De închiriat apartament. Non posso scrivergli —+ Non » gli posso scrivere — Nu-i pot scrie. si è mangiato — s-a mîncat.Si è scritto — S-a scris . a I l I . si vende— se vinde etc. si crede — se crede. Formele pronominale sau adverbiale atone care determină infini­ tivul sînt a t a ş a t e — î n poziţie enclitică — la auxiliarul infinitivului: Tu devi avermelo detto — Tu trebuie să mi-o fi spus . Verbele dovere.

A. In propoziţiile circumstanţiale temporale se foloseşte indica­ t i m i : Glielo dirò non appena lo vedrò — Am să-i spun îndată ce am té-1 rad. Si accorse che era giunto troppo tardi — îşi dădu seama că ajunsese prea tîrziu. sapere — a afla. rendersi conto — a-şi da seama. sau o constatare: vedere — a vedea. giurare — a jura. în expresii care indică certitudinea. în propoziţiile circumstanţiale de loc se foloseşte atît modul indi­ cativ: Ritornerò là dove avevo avuto buona accoglienza — Am să mă întorc acolo unde fusesem bine primit. accorgersi — a băga de seamă. avvenire. 3. în propoziţiile circumstanţiale consecutive este folosit modul indicativ: La pentola era così calda che ti scottava le mani — Oala era atît de fierbinte încît îţi ardea mîinile. b) conjunctivul atunci cînd cauza este prezentată ca fiind ireală: Dobbia­ mo mangiare non perché sia tardi. si narra -— se povesteşte. dire — a zice. se ştie. è vero — este adevărat. sentire — a auzi. în propoziţiile circumstanţiale cauzale se foloseşte: a) indica­ tivul atunci cînd cauza este prezentată drept reală! Dobbiamo mangiare perché è già. se foloseşte modul indicativ: Avenne che una sera gli capitò in casa un gatto — S-a întîmplat că într-o seară i-a picat în casă o pisică: E ' vero che sono riuscito a vincere la gara di canzonette — E adevărat că am reuşit să ciştig con­ cursul de canţonete. în propoziţia subordonată se foloseşte: a) indica­ i tivul dacă propoziţia principală indică certitudine: Quando un triangolo ha tre lati uguali si dice che questo triangolo è equilatero — Gînd un triunghi are trei laturi egale se spune că acest triunghi este echilateral . succedere — a se întîmpla. ma perchè abbiamo fame — Trebuie să mîncăm nu pentru că ar fi tîrziu ci pentru că ne este foame. b) conjunctivul dacă principala indică incertitudine: S dice che Maria abbia sbagliato ai calcoli — Se spune că Maria a greşit la calcule. cît şi modul conjunctiv: Trovo amici dovunque io vada — Găsesc prieteni oriunde m-aş duce. considerare — a considera. avvertire — a avertiza. B. ascoltare — a asculta. comunicare — a comunica. în propoziţiile completive directe dacă acestea depind de verbe care exprimă o afirmaţie de tipul: affermare — a afirma. è noto — este cunoscut. 187 . G. Gînd predicatul principalei este însă de tipul si dice — se spune. assicurare — a asigura. udire — a auzi. sostenere — a susţine. în propoziţiile circumstanţiale întîlnim următoarele situaţii: 1. în propoziţii subiective cînd acestea conţin în principală unul din verbele: accadere. constatare — a constata: Ti assicuro che gli occhiali furono rotti da mio fratello — Te asigur că ochelarii au fost sparţi de fratele meu. tardi — Trebuie să mîncăm pentru că este deja tîrziu . guardare — a privi. 2. 4. sau expresii verbale ca: è certo — este sigur.

in caso di emergenza. în caz de urgenţă. Il sole è tanto brillante quanto lo era mille anni fa — Soarele este tot atît de strălucitor cît era şi acum o mie de ani. în propoziţiile completive indirecte după verbe ca: accorgersi — a-şi da seama. nesiguranţă. în propoziţiile subordonate condiţionalul se foloseşte în următoarele cazuri: A. lamentarsi — a se plinge.5. b) dacă ipoteza este ireală se poate folosi doar imperfectul indicativ: Se me lo chiedevi. posibilitate. nu se foloseşte niciodată pentru exprimarea unei readităţi sigure. dubitare — a se îndoi. în propoziţiile relative introduse de pronumele relative che — care. Condiţionalul este un mod folosit spre a indica e acţiune care nu ştim dacă se va desfăşura sau nu. se foloseşte modul condiţional dacă: a) subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului din regentă: Dubito che tu. 6. te lo potevo offrire — Daca mi-1 cereai. NOTĂ: Pentru alte situaţii a se consulta şi periodul ipotetic (§214). ii fia quale — care. NOTĂ A se vedea şi construcţiile similare cu conjunctivul (209. a avea dubii. insistere — a insista. î n propoziţiile principale condiţionalul se foloseşte în aceleaşi cazuri ca în română. Non so se sarebbe meglio restare a casa o andare al cinema — Nu ştiu dacă ar fi mai bine să rămîn acasă sau să merg la cinema. întrucît depinde de o condiţie. ijle quali — care: Questo è un libro che vorrei leggere — Aceasta este o carte pe care aş vrea să o citesc. Non vedo perché dovrebbe partire — Nu văd de ce ar trebui să plece . 211) Folosirea modului condiţional § 141. dorinţă. î n propoziţiile circumstanţiale condiţionale este întrebuinţat: a) modul indicativ dacă ipoteza este considerată ca fiind reală: Se tu verrai con noi ti faremo una sorpresa — Dacă t u vei veni cu noi. în propoziţiile modale şi comparative se folosesc construcţii cu ajutorul modului indicativ: Il viaggio fu più lungo di quanto (non) pensavo — Călătoria a fost mai lungă decît mă gîndeam . non vengo più con te — Dacă plîngi nu mai vin cu t i n e . ţi-1 puteam oferi. ai face ceea ce trebuie . îţi vom face o surpriză . In propoziţiile completive directe în aceleaşi cazuri ca în română: So che non gli piacerebbe — Ştiu că nu i-ar plăcea. deci se foloseşte mimai spre a exprima îndoială. b) subiectul din regentă exprimă o certitudine sau o aserţiune: Maria si accorge che andrebbe con piacere al mare — Maria îşi dă seama că s-ar duce cu plăcere la mare. B. faresti quello che si deve — Mă îndoiesc că tu. Se piangi. 188 .* C.

nessuno lo crederà — La ceea ce o să spună. nel momento in cui — în momentul în care. şi locuţiunile: per il fatto che — pentru faptul că. NOTĂ: 1. dorită. Poate fi folosit atît în propoziţii principale. siccome — întrucît. cît şi în subordonate (cu precădere). giacché — fiindcă. presupusă. este introdus modul condiţional: La madre venne quando meno ^'avrebbero voluto — Mama a venit cînd ei ar fi dorit-o cel mai puţin . 189 . pentru că aş putea să-mi asum alte obligaţii . perché potrei assumere altri impegni — Anunţă-mă din timp. man mano che—pe măsură ce. c) în circumstanţialele cauzale introduse de conjuncţiile: perché — pentru că. tutte le colte che—ori de cîte ori dal momento che — din moment ce. dato che — dat fiind că. aşa cum se întîmplă în limba română (a se vedea şi periodul ipotetic § 214). în propoziţiile subordonate.D. dopo che — după ce. dai momente che. d) în circumstanţialele de mod introduse de adverbul come: Hai fatto tutto. dat fiind că. întrucît. come avrei voluto fare io — Ai făcut totul cum aş fi v r u t să fac eu. 3. Folosirea modului conjunctiv § 142 Conjunctivul este un mod care se întrebuinţează spre a expri­ ma o acţiune posibilă. 2. b) în circumstanţialele de loc introduse de adverbul dove: In quella li­ te non sapevano dove sarebbero giunti — In cearta aceea nu ştiau pînă unde vor ajunge. în anumite situaţii condiţionalul din subordonată poate fi înlocuit de un timp al modului indicativ: Vieni quando puoi — Vino cînd poţi. mentre — în timp ce. e) în circumstanţialele limitative introduse de: secondo che — după ceea ce. în limba română condiţionalul perfect din subordonată se traduce prin viitor în construcţiile de tipul celor indicate anterior. modul condiţional poate avea înţeles de viitor. In propoziţiile circumstanţiale modul condiţional este folosit în următoarele situaţii: a) în circumstanţialele de timp după conjuncţiile sau locuţiunile: quando — cînd. per quello che — în ceea ce. poiché — întrucît. a quello che — la ceea ce. potrivit modelului: Regentă Subordonată Un timp trecut la indicativ + Condiţional perfect Exemple : Mi disse che sarebbe venuto in macchina — Mi-a spus că o să vină cu maşina. 4. probabilă sau nesigură. visto che — dat fiind că: Avvertimi in tempo. deoarece. Mi hai promesso che non avresti fatto tardi — Mi-ai promis că nu vei întîrzia. Modul condiţional nu se foloseşte în propoziţii condiţionale. a quanto — după cît : A quello che direbbe. nimeni n-o să-1 creadă.

Bisognerà che si deeida una buona volta — Va trebui să se hotărască o d a t ă . In propoziţiile subiective cerute de verbe ca: occorrere — a fi necesar. 190 . După conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale : a) temporale : prima che — mai înainte ca . In propoziţiile completive directe după verbe ca: volere— a vroi. Credo che basti per oggi — Cred că-i de ajuns pentru astăzi . illudersi — a-şi închipui. essere probabile — a fi probabil. In propoziţiile subordonate. ordin. preferire — a prefera.chefaccia ? — Ce vrei (tu) să fac (eu) ? . dubitare — a se îndoi etc. necesitate. dacă verbul regent exprimă incertitudine. unico. Insistoche ve ne andiate subito — Insist să plecaţi imediat . nessuno sau de adjective la superlativ relativ Questo è il più stupido film che io abbia visto — Acesta este cel mai prost film pe care l-am văzut . ultimo. Si lamentava che non tutti gli prestassero attenzione — Se plîngea că nu toţi îi dădeau atenţie. idea ? Să se fi răzgîndit ? . Se foloseşte în următoarele situaţii: A. avanti che — mai înain­ t e c a . b) concesive : benché/sebbenelquantunque — deşi . C. lamentarsi — a se plînge. essere male — a fi rău. bisognare — a trebui. D. devi andartene — Fie că-ţi place.In propoziţiile principale se foloseşte în construcţii de tipul: Magari facesse più fresco — Măcar de-ar fi mai răcoare .. essere meglio — a fi mai bine. conjunctivul apare în cazul că acţiunea subordonatei este incertă sau numai posibilă. essere peccato — a fi păcat. dacă subiectul comple­ tivei nu este identic cu subiectul verbului regent şi dacă verbul principal exprimă: incertitudine. Quella era l'unica cosa che si potesse fare. essere possibile — a fi posibil. Volete che io venga con voi— Vreţi ca eu să vin cu voi . sperare — a spera. Ti piaccia o no. fie că nu. Sarebbe meglio che gli parli io stesso — Ar fi mai bine să-i vorbesc eu însumi. ancorché — deşi . essere bene — a fi bine. B. se p o a t e . î n propoziţiile relative restrictive dacă propoziţia respectivă in­ dică un substantiv determinat de adjective ca: primo. sapere— a şti (cu înţelesul de essere consapevole — a fi conştient sau avere conoscenza — a avea cu­ noştinţă). anche se — chiar dacă . o nuanţă de apreciere subiectivă: E ' possibile chi grandini — Este posibil să cadă grindină. In propoziţiile completive indirecte cerute de verbe ca: accor­ gersi — a-şi da seama. finché — pînă cînd: Vi aiuto finché si possa — Vă ajut pînă cînd. Temo che sia troppo tardi — Mă tem că-i prea tîrziu. t e a m ă : Dubito che tu abbia fatto questo dolce — Mă îndoiesc că ai făcut prăjitura aceasta . suporre — a presupune etc. trebuie să pleci. credere — a crede. solo. essere difficile — a fi greu etc. dacă subiectul completivei nu este identic cu subiectul verbului regent: Cosa vuoi. nonostante che — în ciuda faptului că . dorinţă. — Acela era singurul lucru ce se putea face: Non c'è nessuno che mi possa aiutare? — Nu-i nimeni care să mă poată ajuta? E. insistere — a insista. Che abbia cambiato.

malgrado che — deşi, în ciuda faptului că: Benché lo desiderassi non potei andare al film — Deşi doream, nu m-am putut duce la film ; e) modale: come se — ca şi cum; quasi che — aproape, ca şi c u m ; senza •che — fără ca: Sono venuto senza che loro lo sapessaro — Am venit fără ca ei s-o ştie ; d) consecutive : injdi modo che — astfel ca ; di maniera che — în aşa fel încît: La mamma sistema i capelli di maniera che non si veda la ciocca bianca — Mama îşi aranjează părul în aşa fel încît să nu i se vadă şuviţa albă; e) finale: affinché/acciocché/perché/onde — pentru ca: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea spre a-ţi aminti de mine ; f ) condiţionale : nel caso che — în caz că ; qualora — •dacă ; a meno che — numai dacă ; salvo che — afară de cazul cînd ; purché cu condiţia ca: Arriverò in tempo, salvo che non succeda qualcosa — Voi ajunge la timp, numai să nu se întîmple ceva ; Veniamo da voi purché non nevichi — Venim la voi dacă nu ninge (cu condiţia să nu ningă) ;
NOTĂ» Conjuncţia condiţională se impune (în afara cazurilor prezentate la folosirea indicativului) o construcţie cu modul conjunctiv în funcţie de simultaneitatea, ante­ rioritatea sau posterioritatea acţiunii (a se vedea capitolul intitulat periodul ipotetic).

g) comparative: più di quanto — mai mult decît; meno di quanto— mai puţin decît: Agata studia più oggi di quanto abbia studiato la settimana scorsa — Agata învaţă mai mult astăzi decît a învăţat săptămîna trecută.

Folosirea modurilor nepersonale Folosirea modului infinitiv
§ 143 în afara verbelor modale care se construiesc cu infinitivul, foarte multe alte verbe cer construcţia cu infinitivul. Am putea împărţi construcţiile cu infinitivul după cum urmează: I. construcţii verb - j -j- verb la infinitiv, cele două verbe avînd subiect unic II. construcţii •verb + verb la infinitiv, cele două verbe avlnd subiecte diferite.

I. Construcţii verb + verb la infinitiv, cele două verbe avtnd subiect unic :
Din această categorie fac parte: A. Verbe ca: desiderare — a dori, preferire — a prefera, amare — a iubi ; a-i face plăcere, gradire — a accepta, favorire — a binevoi, ardire — a cuteza, osare — a îndrăzni, sapere — a şti (cu înţelesul essere capace — a fi în stare), dovere — a trebui, potere — a putea, solere — a «©bişnui -f infinitivul (fără prepoziţie) cu condiţia ca subiectul din su191

:

bordonată să fie identic cu subiectul verbului din regentă: Preferisco mangiare alle due — Prefer să manine la două ; Cosa vuoi fare ? — Ce vrei să faci ? ; Favorisca venire con noi — Binevoiţi a veni cu noi ; Non ardisco riparare la stilografica — Nu cutez să repar stiloul ; Io desidero scrivere ai miei — Eu doresc să scriu alor mei ; Non oso venire con voi — Nu îndrăznesc să vin cu voi ; Non so sbrigarmi in questa faccenda — Nu sînt în stare să mă descurc în această treabă. De reţinut că unele dintre verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei nu este identic cu subiectul propriu al ver­ bului din regentă : Preferisco (io ) che egli mangi alle tre — Prefer ca el să mănînce la ora trei ; Desidererei (io ) che Marina facesse subito la spesa — Aş dori ca Marina să se ducă imediat după cumpărături. B. Verbele care indică momentul acţiunii verbului următor introduc construcţii cu prepoziţiile a sau di Verb + a + infinitiv citească forţă. să bom­ din nou

continuare: Continuò a leggere il giornale — A continuat să ziarul. iniziare: Iniziai a soffiare con forza — Începui să suflu cu seguitare: Seguitava a borbottare contro di noi — Continua bane împotriva noastră. riprendere: Ho ripreso a cucire il vestito — M-am apucat să cos la rochie. Verb + di + infinitiv

cessare: Cessa di mangiare oral — încetează cu mìncatul acumi smettere: Smise di guardarlo in faccia — încetă de a-1 mai privi în aţă. finire: Finisci di urlare — Termină cu urlatul. terminare: Terminammo in due ore di far pulizia — Am terminat în două ore să facem curăţenie. NOTĂ: Auxiliarul verbului regent este întotdeauna avere. Verbele din această categorie nu pot fi urmate de alte verbe la infinitivul perfect. C. Verbele tranzitive. In funcţie de prepoziţia cu care sînt introduse, infinitivul apare în construcţii ca: Verb -f- a -f192 infinitiv

imparare: Imparammo difficilmente a cucinare — Am învăţat cu greu să gătim. provare: Provai a dirgli la ferità — Am încercat să-i spun adevărul. Verb -f- di + infinitiv cercare: Non cercare di scappare — Nu încerca să fugi. credere: Credo di averle detto tutto — Cred că i-am spus totul. dimenticare: Hai dimenticato di metter sale — Ai uitat să pui sare. ricordare — Bicordo di averti offerto un nastro magnetico — Imi amintesc că ţi-am dat o bandă de magnetofon. sperare: Spero di tornare presto — Sper să mă întorc curînd.
NOTĂ: 1. Unele din verbele de mai sus admit şi construcţia cu conjunctivul, numai atunci cînd subiectul subordonatei este diferit de subiectul propriu al verbului din regentă: Credo che egli abbia detto tutto — Cred că el a spus totul; Speravano che tornassimo presto — Sperau să ne întoarcem repede; dar şi: Credo che io l'abbia visto — Cred că eu l-am văzut, unde cele două subiecte sînt identice. 2. Pronumele atone ce determină infinitivul sînt întotdeauna enclitice la res­ pectivul infinitiv: Rifiuto di dirti bugie — Refuz să-ţi spun minciuni; Spero di aeergli fatto un servizio — Sper că i-am făcut un serviciu. 3. Verbele amare, desiderare, gradire, preferire, precum şi verbele intranzitive ardire, osare se pot construi cu un infinitiv însoţit sau nu de prepoziţie: Desidero di parlarti io — Doresc să-ţi vorbesc eu ; Io desidero parlarti — Eu doresc să-ţi vorbesc ; Amo di star solo — îmi place să stau singur; Amo passeggiare — îmi place să mă plimb. D. Verbele intranzitive. I n funcţie de prepoziţia cu care se i n t r o d u c , infinitivul a p a r e în construcţii c a :

Verb + a -f- infinitiv esitare: ţisito a proporgli ciò — Ezit să-i propun aceasta. tardare: Non tardò a rispondermi — N-a întîrziat să-mi răspundă. riuscire: Non riesco a riparare il fornello a gas — Nu reuşesc să repar aragazul. Verb -+: di + infinitiv pensare: Penso di offrirti un dolce — Mă gîndesc să-ţi ofer o pră­ jitură. accorgersi: Si accorge di non capire il perché -r- îşi dă seama că nu înţelege cauza. 193

vergognarsi: H i vergogno di avere p e r d u t o il tuo quaderno di appunti Mi-e ruşine că ţ i - a m p i e r d u t caietul d e n o t i ţ e . NOTĂ

1. Unele verbe intranzitive construite cu prepoziţiile di, a + infinitivul admit transformarea în subordonată, construcţia devenind: die + indicativ sau conjunctiv

Mi accorgo di sbagliare — Mi accorgo che sbaglio — îmi dau seama că greşesc; Mi accorgo di aver sbagliato — Mi accorgo che ho sbagliai:) — îmi dau seama că am greşit ; Dubito di averlo visto — Dubito che l'abbia visto - Ma îndoiesc că l-am văzut. 2. Formele pronominale şi adverbiale atone care determină infinitivul sînt enclitice ataşîndu-se numai infinitivului ; Nori riesco a muoverla, — Nu reuşesc s-o mişc; Mi vergogno di averti mentito — Mi-e ruşine că te-am minţit. Fac excepţie verbele andare, stare şi venire la timpurile simple, poziţia formelor pronominale atone putînd fi sau proclitică sau enclitică. Stava a, sentirmi — Mi stava a sentire — Mă asculta; Vieni a dirmelo in faccia — Vienimelo a dire in faccia — Vino să mi-o spui în faţă; Vado a vederlo — Lo vado a vedere — Mă duc să-1 văd. I I . Construcţii verb -f- verb la infinitiv, subiecte î n a c e a s t ă categorie diferite cele doua verbe avlnd

deosebim:

A. Construcţii în care infinitivul nu este i n t r o d u s de p r e p o z i ţ i e : B. Construcţii în care infinitivul este i n t r o d u s de o prepoziţie. A. Din a c e a s t ă p r i m ă g r u p ă fac p a r t e : a) verbele vedere, — a vedea, sentire — a simţi, udire — a auzi, ascoltare — a asculta, guardare —a privi -ţ- infinitiv. De cele m a i m u l t o ori subiectul din s u b o r d o n a t ă nu este i d e n t i c cu subiectul verbului din r e g e n t ă : Hai visto venire le raggazze oggi? — Le-ai v ă z u t p e fete v e n i n d a s t ă z i ? ; Non h o udito c h i a m a r e nessuno — N-am a u z i t p e nimeni chem î n d . Să se observe că subiectul infinitivului se află i n cazul a c u z a t i v : v e r b u l se t r a d u c e , în r o m â n ă , p r i n g e r u n z i u : Sento s u o n a r e il pianoforte — A u d p i a n u l cîntînd. Subiectul infinitivului p o a t e fi înlocuit p r i n t r - u n p r o n u m e a t o n care p r e c e d ă verbul r e g e n t : L a vedo piangere — O v ă d p l î n g î n d , sau care u r i n e a z ă v e r b u l u i r e g e n t : Vedendola, piangere — Văzînd-o plîngînd. Dacă subiectul v e r b u l u i din s u b o r d o n a t ă este indefinit, el se o m i t e în i t a l i a n ă . î n r o m â n ă , în a c e a s t ă s i t u a ţ i e , gerunziul este înso­ ţ i t de p r o n u m e l e indefinit -se: Ho sentito dire che... — A m a u z i t spun î n d u - s e că ... NOTĂ în mod asemănător verbelor vedere, sentire, udire etc. se comportă adverbul ecco: Ecco arrivare Eia— lat-o venind pe Eia -> Eccola arrivare— Iat-o venind; Ecco Eia che arriva — Iat-o pe Eia care vine -• Ecco che arriva Eia — Iată că vine Eia. 194

b) Verbele fare, lasciare -f- infinitiv. In această situaţie deosebim: subiectul care se referă la infinitiv se poate afla: 1) fie în cazul acuzativ, dacă verbul la infinitiv nu este însoţit de un complement direct: Io faceio scrivere Paolo — Eu îl pun pe Paolo să scrie ; Io lascio dire Monica — Eu o las pe Monica să zică (vorbească), 2) fie în cazul dativ, dacă verbul de la infinitiv este însoţit de un complement direct : Io faccio a Paolo scrivere la lettera — Eu îl pun pe Paolo să scrie scrisoarea ; Lasciò a Monica dire tutto quello che voleva — O lăsă pe Monica să zică tot ceea ce voia. NOTĂ 4) A se reţine că în limba română traducerea este unitară pentru ambele ca­ zuri: îl pun sâ ... (acuzativ, dativ), o las (lăsă) să ... (acuzativ, dativ). 2) Subiectul infinitivului poate fi absent: Fece scrivere una lettera — Puse să se scrie o scrisoare ; Lasciò dire tutte le bugie — Lăsă să se spună toate minciunile. 3) Atît subiectul cit şi obiectul infinitivului pot fi înlocuite prin pronume atone conexate verbului lasciare sau fare; exemple în cazul acuzativ: Io Io lascio vedere — Eu îl las să vadă ; Io la lascio vedere — Eu o las sâ vadă ; Io lo faccio bere — Eu îl pun să bea; Io la faccio fiere — Eu o pun să bea, şi exemple în cazul dativ ; Io glielo lascio vedere — Eu i-1 las să vadă ; Io gliela lascio vedere — Eu i-o las să vadă ; Io glielo faccio mangiare — Eu pun să-1 mănînce ; Io gliela faccio mangiare — Eu pun să o mănînce. în cazurile de mai sus, verbul fare nu are înţeles de produrre — a produce, ci este sinonim cu: obbligare (uno a far qualcosa — a obliga pe cineva să facă ceva), determinare (uno a far qualcosa — a determina pe cineva să facă ceva) ; verbul lasciare nu are înţeles de abbandonare — a lăsa, a abandona, ci mai curînd este sino­ nim cu permettere, non impedire (a uno di far qualcosa — a permite, a nu împiedica de a se face ceva). B. în această categorie se includ construcţiile verb -j- prepoziţie + verb la infinitiv din care deosebim: Verb -f- a + infinitiv

aiutare: Aiuto mio fratello a scrivere — Il ajut pe fratele meu să scrie. decidere: Decidesti ad aiutarla — Te-ai hotărît s-o ajuţi. mandare: Timando a comprare il pane — Te trimit să cumperi pîine. mettere: Mettilo a lavorare — Pune-1 să muncească, pune-1 la treabă. dare: Ti do ad intendere — îţi dau de înţeles. insegnare: Vi insegno a scrivere correttamente — Vă învăţ să scrieţi corect. Verb -f di -f infinitiv

consigliare: Vi consiglio di attraversare solo sulle strisce — Vă sfă­ tuiesc să traversaţi numai pe zebră. 195

pregare: La prego di non fumare qui — Vă rog să n u f u m a ţ i aici. augurare: Auguro a Eva di riuscire agli esami — Ii urez Evei s ă r e u ş e a s c ă la e x a m e n e . dire: Gli disse di non dare più in prestito la stilografica — I-a zis să n u m a i î m p r u m u t e stiloul. telefonare: Gli telefonai di partire subito — li telefonai să plece imediat. vietare: Ci ha vietato di far rumore— Ne-a interzis să facem zgomot. NOTĂ 1) Formele atone care determină infinitivul se leagă numai de infinitiv: Dico a Gilda di scrivermi — îmi spun Gildei să-mi scrie. 2) Subiectul infinitivului (în dativ sau acuzativ) poate fi exprimat şi printr-un pronume aton conexat primului verb: Vi ho pregati di scrivere — V-am rugat sâ scrieţi. 3) Verbele care se construiesc cu prepoziţie + infinitiv cu subiect diferit, acceptă transformarea într-o propoziţie cu verbul la conjunctiv (prepoziţia dispărînd) : Prego Grazia di giungere presto ~* Prego Grazia che giunga presto — O rog să Grazia să ajungă repede ; Chiedo a Bruno di scrivere -» Chiedo a Bruno che scrira — îi cer lui Bruno să scrie. 4) Nu se poate face transformarea atunci cînd cele două subiecte sînt identice primul verb fiind reflexiv: Io mi auguro di cucinare bene gli spaghetti — îmi doresc să gătesc bine spaghetele.

Folosirea modului

gerunziu

Propoziţiile introduse de gerunziu pot fi: § 144 a) Propoziţii temporale: Camminando, pensavo alle sue parole — Mergînd (pe cînd mergem) mă gîndeam la cuvintele sale. b) Propoziţii cauzale: 1) este folosit gerunziul prezent pentru o acţiune simultană cu principala: Volendo vederla, le feci una telefonata — Vrlnd s-o văd (pentru că vroiam s-o văd) i-am dat un telefon ; 2) este întrebuinţat gerunziul perfect pentru o acţiune anterioară principalei: Essendo partiti troppo tardi, giunsero dopo la mezzanotte — Pentru că plecaseră prea tîrziu, au ajuns după miezul nopţii. c) Propoziţii concesive: In acest caz construcţia este: pure (anche) -f- gerunziu prezent sau perfect: Pur conoscendolo, non credevo che potesse bere tanto — Chiar cunoscîndu-1 (deşi îl cunoşteam) nu credeam că poate să bea a t î t ; Anche avendolo saputo non te lo avrei detto — Chiar dacă aş fi ştiut aceasta (aş fi ştiut-o), nu ţi-aş fi spus (spus-o). d) Propoziţii modale: Le parlava agitando le mani — îi vorbea dînd din mîini: Mi guardava sorridendo — Mă privea surîzînd. 196

. părinţii l-au dus la spital.. . — Îngrijoraţi de sănătatea copilului ..Folosirea modului participiu § 145 Toate construcţiile participiale provin din verbul essere la gerunziu -f. i genitori lo portarono all''ospedale — Fiind îngrijoraţi (întrucît erau îngrijoraţi) de sănătatea copilului. Diventato ingegnere si accinse a studiare filosofia —Devenind {după ce a devenit) inginer s-a apucat să studieze filozofia.participiul perfect al verbului de conjugat şi capătă Înţeles cauzal sau temporal : Essendo preoccupati per la salute del figlio.. Uneori gerunziul poate lipsi: Preoccupati per la salute del figlio ..

cu plăcere : Ha lavorato volentieri per tutta la giornata — A muncit cu plăcere toată ziua. più tardi — mai tîrziu. de timp. adverbele pot fi simple şi locuţiuni adverbiale . peggio — mai rău : Chi comincia male finisce peggio — Cine începe rău sfîrşeşte şi mai r ă u . subito — imediat : Vieni subito — Vino imediat. chiar. în afară de aceasta: Il mare era in burrasca e inoltre la bar ca faceva acqua — Marea era furtu­ noasă şi în afară de aceasta barca lua apă . Unele adverbe au grade de comparaţie: molto lontano — foarte departe. de cantitate.Mergi ciudat de încet. sau alt adverb: Cammini stranamente piano — . volentieri — bucuros. de negaţie. din punct de vedere semantic acestea se clasifică în adverbe de mod. de afirmaţie. mai importante. anche — şi. pe deasupra. inoltre — în plus. urmînd ca locuţiunile adverbiale să fie prezentate la fiecare grup de adverbe în parte: bene — bine: Non avete studiato bene il verbo — Nu aţi învăţat bine verbul. assai vicino — foarte aproape. sempre — mereu : Leggeva sempre di notte — Citea în­ totdeauna noaptea. ADVERBELE DE MOD § 147 Principala caracteristică a acestor adverbe este faptul că sînt o „clasă deschisă" în sensul posibilităţii acestora de a se forma 198 .ADVERBUL L'AVVERBIO § 146 Este una dintre părţile invariabile de vorbire. meno presto — mai puţin repede. de loc. magari dovessi restare qui tutta la notte — Ara să-1 aştept chiar de va trebui să rămîn aici toată noaptea . Iată doar cîteva dintre adverbele simple. de asemenea: Venite anche voi? Veniţi şi voi ? . meglio — mai bine: Elsa si sente meglio — Elsa se simte mai bine . La donna era straordi­ nariamente triste — Femeia era extraordinar de tristă. măcar: Lo aspetterò. male— rău: Hai fatto male — Ai făcut rău . Din punct de vedere formal. così — aşa: Perché fai così? De ce faci a ş a ? . insieme — îm­ preună: Sono usciti insieme? — Au ieşit împreună? A. în sensul că poate modifica sau determina mai bine un verb: Manovrava delicatamente i comandi — Mînuia comenzile în mod delicat . più probabilmente — mai probabil. magari — cel puţin. Numele acestei părţi de vorbire indică o relaţie cu verbul.

nuovamente — din nou etc. meno attentamente — (în mod) mai puţin atent. chiaro — clar. tastoni — orbeşte. farai ciò che ti dico io — Vrînd-nevrînd ai să feci ce-o să-ţi spun e u . carponi sau carpone — de-a buşilea. di solito — de obicei: Di solito* io non mangio la aera — De obicei eu nu manine seara . domani — mîine. basso — jos. repede. <celere — celermente — iute. c) unele adverbe de mod se obţin folosind neschimbată forma mascu­ lină a adjectivelor: alto — sus. Strillava S più non posso — Striga cît îl ţinea gura. Adjectivele terminate în -le şi -re pierd pe -e final în prezenţa sufixului -mente: facile — facilmente — uşor. Să se reţină şi următoarele construcţii: volente o nolente —vrînd-nevrînd: Volente o nolente. IM rondine volava basso — Rîndunica zbura jos . ADVERBELE DE TIMP . presto — curìnd.vesel. in generale — în general : In generale.din oricare adjectiv calificativ: facile — facilmente — uşor. pre­ sto — repede: Vieni presto da noi — Vino repede la noi. tosto — repede/iute. ieri — ieri. certo — sigur. după cum urmează: a) un prim grup se obţine prin adăugarea sufixului — mente la forma feminină a adjectivelor: sinceramente — sincer. giusto — just. sicuro. tardi — tîrziu. chiaramente — clar. allegro — al­ legramente -. ginocchioni — în ge­ nunchi . oggi (oggi giorno ) — astăzi. a lungo —îndelung: Risero a lungo — Au rîs îndelung. (a) cavalcioni — călare: Avanzava carponi — înainta de-a buşilea . De reţinut formarea specială a ad­ verbelor din adjectivele: benevolo — benevolmente — binevoitor. ' Locuţiuni adverbiale de mod mai importante: di nuovo — din nou? £" venuto di nuovo — A venit din non. Ho parlato chiaro — Am vorbit clar. da lontano — de departe: Gli si sentiva il motore da lontano — I se auzea motorul de departe. a più non posso — pina mi mai poti. leggero — leggermente — uşor. Valtroieri — alaltăieri. b) un alt grup de adverbe se formează cu aju­ torul sufixului -oni sau -one: bocconi — pe brìnci. di recente — recent r Sono ritornati di recente — S-au întors de curìnd . prima — mai înainte.§ 1-18 Cele mai frecvente adverbe de timp sînt: ora/adesso — acum subito — îndată/imediat. Numeroase adverbe de mod se formează prin derivare. dopodomani! 19» . caro — scump. dopo] poi — după/apoi. non mi piace quello che fai — In general nu-mi place ceea ce faci. pari — parimente — egal. grade de comparaţie: più originalmente •— (în mod) mai original. Practic sufixul -mente poate fi adăugat aproape tuturor adjectivelor: Te lo dirò francamente — Am să ţi-o spun deschis . forte — tare. pe di­ buite. ca şi adjec­ tivele. precum şi a capacităţii lor de a forma. piano — încet.

aici alături. dentro — înăuntru . stasera — a s t ă . altrove — în altă parte. donde — de unde. stamattina — a z i . aproape. mai — n i c i o d a t ă . înapoi . costì — aici .posdomani — poimîine. la noi. fuori — afară . dovunque — oriunde . dietro — în spate. mensilmente — l u n a r . colà — acolo . lontano — departe . su — sus. qua — aici . din tntimplare: Chi mai l'avrebbe detto? Cine oare ar fi spus-o?.verb (fără altă negaţie) \ Mai e poi mai il bugiardo sarà creduto — Niciodată. 2) Cînd se foloseşte (exclusiv) în propoziţiile condiţionale. Dimmi se hai mai visto tale bellezza? Spune-mi dacă ai mai văzut vreodată o asemenea frumuseţe? 3) Giammai este forma de întărire a lui mai negativ: Non li dimenticherò giammai — N-am să te uit (absolut) niciodată. mai are sens afirmativ: se traduce prin: vreodată. sotto — sub. dappertutto — peste tot . jos. sus. quassù — aici sus .d i m i n e a ţ ă . într-o zi. sempre — î n t o t ­ d e a u n a .verb -+. Locuţiuni adverbiale de timp mai frecvente: di buon'ora — dis-de-dimineaţă: Si alzò di buon'ora — Se sculă cu noaptea-n cap . vicino — aproape . là — acolo. odinioară: C'era una Tolta — A fost odată . da dove. d'ora in poi — de acum înainte: D'ora in poi dovrai ascoltare me!— De acum înainte va trebui să mă asculţi pe mine! ADVERBELE DE LOC § 149 Cele mai importante adverbe de loc sînt : qui.n o a p t e . spesso — adesea. nottetempo — în timpul nopţii : La frutta fresca si trasporta notte tempo — Fructele proaspete se transportă în timpul nopţii. laprima volta — prima oară: Non è la prima volta che te lo dico — Nu-i pentru prima oară că ţi-o spun. Gliei' ho già detto — l-am şi spus-o . fie prin fost: E'gih arrivata — A sosit deja. interogative.mai | Non vogliono studiare mai — Nu vor să înveţe niciodată. quando — cînd. aiurea: Mettilo daranti a 200 . mai -\. Nessuno l'avrebbe mai detto — Nimeni n-ar fi spus-o vreodată. poco fa — cu puţin (timp) în urmă: E'uscito poco fa — A ieşit de puţină vreme. giù — jos. quivi — acolo . oare. şi. absolut niciodată nu va fi crezut mincinosul.s e a r ă . un giorno — într-o zi: Venne. 4) Già se traduce: fie prin deja. Sei mai stata a Oradea? Ai fost vreodată la Oradea? . lassù — acolo sus . un giorno. una volta — odată. Saranno da noi stasera — V o r fi la noi în seara a s t a . sopra — deasupra. stanotte — a z i . dubi­ tative. prietenul tatălui meu. costà — aici. da noi l'amico di mio padre — A venit. quaggiù — aici jos . NOTĂ 1) Adverbul mai cînd are valoare negativă se comportă astfel: negaţie -\. dove — unde . settimanalmente — săpt ă m i n a l : Ho fatto tardi — A m î n t l r z i a t . Via Manzoni già Benincasa — Strada Manzoni fostă Benincasa. davanti — in faţă înainte . dedesubt. lì.

Dintre locuţiunile adverbiale de cantitate mai importante se amintesc: alVincirca — aproximativ. al­ meno — cel puţin . spre a evita stîngăciile de traducere. Traducerea în limba română a acestor particule pronominale nu este obligatorie decît în anumite situaţii. nulla — nimic . parecchio — mult . era în întregime adormit. di sopra — pe (de). Vado lontano — Mă duc departe . Locuţiuni adverbiale de loc: (per) di qua — pe aici: Andiamo per di qua — Să mergem pe aici. più — mai mult . aproape. în acel loc. troppo — prea mult . Ci. foarte mult . al minuto — cu amănuntul . Qua dentro — Aici Înăuntru.Quando sti andato a Craiova? — Ci (vi) sono stato l'anno scorso — Cînd ai fost la Craiova ? — Am fost anul trecut (acolo. tanto — atît . qua se scriu întotdeauna fără accent (veti î 11BJ Particulele atone ci. b) mult. all'ingrosso — a) în mod apro­ ximativ. di più — mai m u l t . aici"-. vi urmate de verbul essere se traduc prin: „aexista a fi": C'era (ci era) fra i due una vecchia inimicizia — Exista între cei doi o veche duşmănie. quando ne uscimmo. hai mangiato molto — Destul. dedesubt: Vedi più sotto — Vezi mai jos.te -— Pune-1 in faţa ta . ne pot căpăta valoare de adverb de loc şi anume : ci. quasi — aproape (mai că) . di meno — mai puţin . NOTĂ Qui. quanto — cît . de tot . din acel loc": La città. 201 . era addor­ mentata — Oraşul. Basta. di sotto — pe (de). affatto — a) cu totul. în general . b) (precedat de negaţie) deloc. deasupra: Le camere sono di sopra —Camerele sînt sus. Passiamo per di sotto — Trecem pe dedesubt . acolo. press'a poco — aproximativ. sufi­ cient . niente. acolo." în afară de valoarea adverbială ci. meno — mai puţin . poco — puţin . în acest loc. Dintre cele mai frecvente amintim: molto — mult. vi cu înţelesul de: „tn acel loc. b) engros. (per) di là — pe acolo: Sono usciti per di là — Au ieşit pe acolo. abbastanza — destul. cînd am ieşit (de acolo). cu ridicata: Mancherò all'incirca un'ora — O să lipsesc cam o oră. assai — a) destul .) Ne cu înţelesul de: „de acolo. nicidecum: a) Era affatto preoccupato — Era foarte îngrijorat. alquanto — ceva. vi. un pic . ai mincat mult. in giro — în jur: Guarda in giro ! — Uită-te în jur ! ADVERBELE DE CANTITATE § 150 Pronumele nehotărite de cantitate pot funcţiona şi ca ad­ verbe de cantitate. NOTĂ Piu este comparativul adverbului molto iar meno este comparativul adverbului poco: Oggi ho letto di più — Azi am citit mai mult. vi. ne mai au şi funcţie pronominală aşa cum am văsuţ la capitolul despre pronume (a se vedea şi § 90). niţel. b) Non sono affatto contenta — Nu sînt deloc mulţumită. Ci şi vi ca adverbe de loc sînt sinonime şi se traduc prin: „aici.

cit şi după acesta: Verrò domani. No înlocuieşte o propoziţie (ca în cazul adverbului de afirmaţie si) : Ridi? — No. Nu este niciodată independent. non — nu. mi sgriderà mio marito — Trebuie să plec. non oggi — Am sa vin mîine. dar Nessun libro ti piace ? — Nici o carte nu-ţi plac'e ? . Devo uscire. nu azi. dar nu prea deşteaptă. aşa şi aşa. Intre non şi verb se pot intercala doar pronume atone: Non ti ho mai visto leggere — Nu te-am văzut niciodată citind. dar Nessuno scriverà — Nimeni n-o să scrie . ADVERBELE DE NEGAŢIE § 152 No. non posso ridere — Rîzi ? — Nu. chiar aşa. sicuro — sigur. ma poco intelligente — De frumoasa e frumoasă. Non è né dolce 202 . pronume sau adjectiv negativ şi nu poate fi precedat de acestea. per l'appunto — tocmai.ADVERBELE DE AFIRMAŢIE § 151 Cele mai folosite adverbe de afirmaţie sînt : si — da . Vieni con me? — No. dacă nu o. proprio — întocmai. Perché sorridi? — Perché sì! — De ce surîzi? lac-aşa! Locuţiuni adverbiale de afirmaţie: senza dubbio — fără îndoială: Venite con noi?— Senza dubbio! — Veniţi cu noi? — Fără-ndoială ! . o întreagă propoziţie: Bella sì. beninteso — bineînţeles: Certo che ho paura! — Sigur că mi-e frică! NOTĂ Si poate determina un substantiv sau un adjectiv înlocuind. già — da. né . certo — desigur. Perché non leggi? — Perché no! — De ce nu citeşti? — lac-aşa!. să mă certe bărbatu-meu. Non precede în­ totdeauna orice alt adverb. nici. appunto—întocmai.. nu pot să rîd . nici. desigur. Se va spune deci: Non scriverà nessuno — Nu va scrie nimeni. né — nici. în acest caz. înlocuieşte uneori pe e non: Non lo 'so. Se poate afla atît înaintea verbului: Non posso dormire — Nu pot să dorm. se no. né voglio saperlo — Nu ştiu şi nici nu vreau să ştiu . exact: Questo è il nuovo direttore? — Per l'appunto! — Acesta este noul director? — întocmai!.. Non ti piace nessun libro ? — Nu-ţi place nici o carte ?. davvero— într-adevăr. Non lo vedi neanche tu ? — Nu-1 vezi nici tu ? dar Neanche tu lo vedi — Nici tu nu-1 vezi ? Né. di certo — cu siguranţă: Verrete domani da noi? — Di certo! — Veţi veni mìine la noi? — Sigur! (Cu siguranţă!)... De reţinut şi următoarele expresii: Ti piace? — Sì e no — îţi place? — Da şi nu. e poi n o ! — Vii cu mine ? Nu şi iar nu ! Non este un adverb negativ aton (este neaccentuat în propoziţie).

evident . Cînd determină un adjectiv sau un alt adverb. mai — niciodată. grade de comparaţie : Comparativul de egalitate se exprimă (ca şi la adjective) cu ajutorul adverbelor corelative: (tanto). ca Ioana. 203 . se află înaintea acestora: Lo sentivo molto difficilmente — îl auzeam foarte greu. nici măcar: Neppure tu mi hai cisto — Nici măcar tu nu m-ai văzut. E1 venuto personalmente — A venit (el) în persoană. GRADELE DE COMPARAŢIE ALE ADVERBELOR § 154 O serie de adverbe pot avea. quanto.. già— deja. evident. Non me lo hai mai detto — Nu mi-ai spus-o niciodată. nemmeno. Cu ajutorul lui né sînt compuse adverbele: neanche. adverbul: a) poate preceda întreaga propoziţie: Purtroppo sei venuto troppo tardi— Din păcate ai venit prea tìrziu . nici măcar: Non lo farei nemmeno per te — N-aş face-o nici măcar pentru tine. stă după acesta: Una donna così così — O femeie aşa şi aşa. Come ti sembra la canzone? — Mica male! — Cum ţi se pare cîntecul? — Nu-i deloc rău: Mi credi? Niente affatto! Mă crezi? — Absolut delocI Locul adverbelor în propoziţie § 153 Cînd determină un verb. atunci cînd verbul se află la un timp compus. b) poate fi situat după propoziţie: Agnese aveva visto tutto. Volentieri le scriverei una lettera — Bucuros i-aş scrie o scrisoare. aveva visto tutto. ca şi adjectivele.Nu ţi-am mai scris . anche — şi. Neanche per idea — Nici gînd . Cînd deter­ mină un substantiv. desigur . văzuse totul.. fie după acesta. come: Tu ridi tanto facilmente quanto Giovanna — Tu rìzi tot atìt de uşor. e) poate fi introdus în structura propoziţiei cu condiţia ca adverbul să fie predeedat şi urmat de virgule: Agnese. sempre — întotdeauna.. Anumite adverbe ca: più — mai. nemmeno — nici. neppure — nici. evidentemente. Non lo dico mica per scherzo — N-o spun deloc în glumă.. (così) . NOTĂ A se reţine şi următoarele expresii: Neppure per sogno — Nici gînd. sînt plasate între auxiliar şi participiu: Non ti ho più scritto --. evidentemente — Agnese văzuse totul.né mnaro — Nu-i nici dulce nici amar. Non mi sento punto bene — Nu mă simt deloc bine . neppure: neanche — nici: Neanche tu lo sai — Nici t u n-o ştii. Poziţia lui normală este însă după verb: Ha risposto subito — A răspuns imediat . nu glumesc deloc. Marina è già partita — Marina a plecat deja. adverbul se poate afla fie înaintea verbului. — Agnese. Cînd determină o propoziţie.

în caz extrem. assai bene — foarte bine (sau destul de bine) . la superlativul absolut. troppo — prea. ottimamente — excelent. meno seriamente — mai puţin serios: Andiamo meno spesso al cinema quest'anno — Mergem mai rar la cinema în acest an. bene devine. ancora — încă) aflate înaintea com­ parativului: molto meglio — mult mai bine. Superlativul absolut se mai poate forma cu ajutorul adverbelor molto — foarte. al più tardi — cel mai tìrziu: Sarò da te alle sette. male — malissimo — foarte rău . Unele adverbe primesc sufixul — issimo direct la gradul pozitiv: bene — be­ nissimo — foarte bine . Puţine adverbe însă se pot întîlni la comparativul de inferioritate. Gînd este folosit singur. molto — mol­ tissimo — foarte mult . troppo tardi — 204 . lent . maximum. assai più tardi — mult mai tìrziu . iar mole devine pessimamente— execrabil. costano di più — Aceşti pantofi. Alte exemple de comparativ (comparaţie între două elemente ale propoziţiei. sau între două propoziţii) : Tu hai cantato meglio di me —. în general. oggi. Comparativul de inferioritate se formează cu ajutorul adverbului meno plasat înaintea adverbului comparat: meno spesso — mai puţin des. spesso —*• più spesso — mai des. ancora più spesso — încă şi mai des . mol­ > to —• più — mai mult . lentamente —len­ tissimamente — foarte încet. bene — bine. poco — pochissimo — foarte puţin : Mi sento malissimo — Mă simt foarte rău. Expresia per lo più se traduce în limba română prin „In general. più este precedat de multe ori de prepoziţia di: Queste scarpe. male — peggio — mai r ă u . ben volentieri — (prea) bucuros . tardi —• più tardi — mai tìrziu. Superlativul relativ se foloseşte foarte rar. assai spesso — foarte des (sau destul de des) . Formele de comparativ pot fi întărite cu ajutorul adverbelor molto (mai rar assai — mult. situate înaintea altui adverb : molto bene — foarte bine . ben più difficilmente — mult mai greu. grandemente — raa^» giormente — in mai mare măsură: Oggi cammini meglio — Astăzi mergi mai bine. de obicei sub formă de perifraze sau expresii : per lo meno — cel puţin .Comparativul de superioritate se formează cu ajutorul adverbului più situat Înaintea adverbului comparat : adagio —> più adagio — mai încet. Ti ho visto in aula più spesso di quanto mi hai visto tu — Te-am văzut în aulă mai des decît m-ai văzut tu. bene — prea. assai — foarte. al più tardi — Voi fi la tine la ora şapte. Din această categorie cîteva adverbe formează comparativul în mod neregulat: bene —* meglio — mai bine. în mod obişnuit": Collabora per lo più con il suo amico — Colaborează în general cu prietenui său. azi. Superlativul absolut se formează. cel mai tirziu.Tu ai clntat mai bine ca mine . tuttfal più — cel mult. poco —* meno — mai puţin . prin adăugarea sufi­ xului -mente la -issima (forma de feminin a superlativului absolut al adjectivelor): raramente — rarissimamente — foarte rar . costă mai mult.

într-o singură propoziţie. mai degrabă : Sei giunto piuttosto tardi — Ai ajuns cam tirziu . piano —* pianino — lncetinel. poco —* pochino — (pochette ) — niţel. Anumite adverbe pot primi sufixe diminutivale sau augmen­ tative: bene — benino — binişor.prea tlrziu. ci Camminava lentissimamente. încetişor. male — maluccio — > » cam rău . * în general adverbele pot doblndi un anumit grad de intensitate atunci cînd sînt însoţite de alte adverbe ca: piuttosto — cam. abba­ stanza — destul de: Hai scritto abbastanza correttamente — Ai scris destul de corect. malaccio — crunt . presto — prestino — repejor . cu sufixul -mente. ni+ ţeluş . sau Camminava estremamente piano. benone — prea bine. mai curînd. Nu se recomandă ca ambele adverbe să fie formate. Nu se va spune Cammi­ nava estremamente lentamente — Mergea extrem de încet. .

Piangere di dolore — A plînge 206 . da. per. secondo — după e t c . su.PREPOZIŢIA LA PREPOSIZIONE § 155 Face parte din seria de părţi de vorbire invariabile care se pot afla plasate fie înaintea unor substantive. 2. con. valoare de conjuncţie: come — ca. sopra — pe etc. C. pronume. valoare de adverb (de aceea se mai numesc şi adverbiale). B. adverbe. ci intră în componenţa unei părţi de propoziţie ca element introductiv al acesteia. alte prepozi­ ţii: riguardo a — cu privire la. în afara prepoziţiilor. di qua da — din­ coace de e t c Aceste locuţiuni prepoziţionale vor fi incluse. Prepoziţia nu are rol sintactic independent şi nu constituie ea însăşi o parte de propoziţie. a unor adjective. Locuţiuni prepoziţionale în a căror componenţă intră. verbe. cum sînt dentro — în. fie după acestea. di tradus prin de: Data di partenza — Data de plec are . semn al partitivului : Compro delle cartoline — Cumpăr (nişte) ilustrate. sau valoare de participiu prezent: durante — în (timpul). marcă a genitivului: II libro di Laura — Car­ tea Laurei . Morir di fame — A muri de foame . per. A. acelea care au în exclusivitate rolul de prepoziţie cum sînt: di. da. con unite cu articolul hotărît formează prepoziţiile articulate (vezi § 20). părţi de vorbire ca: substantive. în ordinea prezentării diferitelor tipuri de prepoziţii. valoare de adjectiv: lungo — de-a lungul. che — ce e t c . mediante — cu (ajutorul). in. . Prepoziţii improprii. in. su. 3. Gramaticile italiene clasifică prepoziţiile astfel: § 156 A. Prepoziţii proprii. a. PREPOZIŢII PROPRII Prepoziţiile di. tra (cu varianta fra). a. în ceea ce priveşte. adverbe e t c . Prezentăm mai jos valorile pe care le pot avea prepoziţiile proprii: § 157 DI poate fi: 1. în context. în capitolele de faţă. acelea care în afară de valoarea de pre­ poziţie propriu-zisă pot avea.

6. Al colmo di. 9. andare a piedi — a merge pe jos . — A fi amen­ dat cu . 5. Ammirato da tutti — Admirat de toţi .. pe la: Montare a cavallo — A se urca pe cai . 4. Locuţiuni prepoziţionale cu di: nel mezzo di — în mijlocul. .. 2. în urma: Cam­ minava silenzioso dietro a lei — Mergea tăcut în urma ei.di -\. a tradus prin cu: Me­ lodia. es­ sere di moda — a fi la modă. din: Torniamo dal 207 . a carattere popolare — Melodie cu caracter popular . Noi abitiamo da Giovanni — Noi locuim la Giovanni. levarejtqgliere di mezzo — a înlătura. assieme a — împreună cu. a tradus prin în: Pittura a olio — Pictură în ulei. parlare ad alta voce — a vorbi (cu voce) tare . Expresii: an­ dare a spasso — a merge la plimbare . per mezzo di — cu ajutorul. a forza di (a causa ăi/per via di) — din cauza. prepoziţia di mai poate introduce nume proprii cu funcţie de apoziţie: il mese di dicembre — luna decembrie.. di primavera — primăvara.verb la infinitiv: Smetti di parlare così— Încetează de a mai vorbi astfel. di notte — noaptea. a buon mercato — ieftin. 6. da tradus prin de la. Camminare a passi lenti — A merge cu paşi domoli . Alle calende greche — La calendele greceşti . a tradus prin pe. Vado al mare — Merg la mare. Si è recato dal medico — S-a dus la medic . 7. poate forma un complement de timp dacă se află alături d e substantive specifice: di giamo — ziua. Barca a motore — Barcă cu motor.. prima di — înainte de. . invece di — în loc de. E' andato via di nascosto — A plecat pe furiş. Locuţiuni prepoziţionale cu a: accanto a — alături de. dietro a — în spatele. vicino a — lîngă. 2. Co­ noscere di vista — A cunoaşte din vedere. rfi tradus prin CK: Essere multato di. 3. Essere assente ai eorsi — A fi absent de la cursuri . Si mangerà alle otto — Se va mìnca la ora opt .de durere .— In culmea . de către: I versi scritti dal Pa­ sco/i — Versurile scrise de Pascoli. marcă a dativului: Si rivolge ai professore — Se adresează profesorului . Mulino a vento — Moară de vìnt .. se traduce prin de. la città di Roma — oraşul Roma.. di qua da — dincoace de. di là da — dincolo de . § 159 DA — 1. § 158 A poate fi: 1. 3. di buona voglia — de bună voie. Noi abitiamo a Ploieşti — Noi locuim la Ploieşti . Di se întîlneşte frecvent în expresii ca: di nascosto — pe ascuns. da + nume propriu de persoană (sau substantive indicînd per­ soane) se traduce prin la: Vado dai nonni — Mă duc la bunici .. di tradus prin ca. 8. 4. decit: E1 più alto di te — E mai înalt ca tine. Ha la lagrime agli occhi — Are lacrimi în ochi. se mai foloseşte în construcţiile verb -\. di buorì ora — dis-de-dimineaţă. 5. a tradus prin la: Penso a te — Mă gîndesc la tine.. a fianco di — alături de. de pe.verb la infi­ nitiv: Sono riuscito a convincerla — Am reuşit s-o conving. se mai foloseşte în construcţiile verb + a -f. di tradus prin din: Uscire di casa — A ieşi din casă. Ornare di quadri—A împodobi cu tablouri . al di là — dincolo. ad ogni modo — în orice caz . de.

Locuţiuni prepoziţionale cu da: lontano da — departe de .. spre. în faptul zilei. Sul tramonto — Cam pe la asfinţit. 5. 6. Vengo da Braşov — Vin de la Braşov . Ficcarsi in testa — A-şi băga în cap. da tradus prin pe: Entrare dalla finestra — A intra pe fereastră .) 3. sau în locuţiuni prepoziţionale: in caso di — în caz de. Sono partiti dalla Francia — Au plecat din Franţa . cam pe la.. Trattato sulla storia della musica — Tratat despre istoria muzicii. su tradus prin pe: Sdraiarsi sull'erba — A se întinde pe iarbă . Dotto in fisica — Savant în fizică. mettere in moto — a pune în mişcare. Ri208 . se tra­ duce prin cu (cu specială referire la mijloacele de transport) . se traduce prin in: Tornare in casa — A se întoarce (intra) în casă .mare — Ne întoarcem de la mare . Sala da pranzo — Sufragerie . Andare in macchina (treno. Francesca da JRImini — Francesca de la (din) Rimini . poate fi întîlnită în următoarele situaţii: 1. § 160 IN: 1. pentru: Compro le mele per mia madre — Cumpăr merele pentru mama . 4. su tradus prin despre: Una conferenza sulla Resistenza italiana — O conferinţă despre Rezistenţa italiană . in occasione di — cu ocazia . 3. da dove — de unde . 4. Cane da caccia — Cline de vînătoare . da tradus prin de (arată scopul. subit . § 162 PER se poate traduce prin: 1. simplă sau articulată. în: Sull'afa — Spre zori . vreo: Una signora sulla quarantina — O doamnă în jur de vreo patruzeci de ani . Stanza da bagno (cameră de) baie . Camminare in due — A merge în doi . su tradus prin cam.) — A merge cu maşina (trenul. din cauza . însoţeşte un adjectiv in construcţii de tipul adjectiv -fin -f. Dipingeva dal modello — Picta după model. se întîlneşte în expresii ca : andare in campagna — a merge la ţară . Si preparò per la partenza (per partire) — Se pregăti de plecare. Un libro per i bambini — O carte pentru copii. in luogo di — în loc de. Lottare per la pace — A lupta pentru pace . Pesava sui cinquanta chili — Cîntărea cam 50 de kg . su în expresiile: parlare sul serio — a vorbi serios .substantiv: Bravo in biologia — Bun la biologie . calitatea) : Macchina da scrivere — Maşină de scris . 7. § 161 Prepoziţia SU. Povero in parole — Sărac în cuvinte . în jur de. bicicletta ecc. 2. Scappare dall'afra parte — A fugi pe partea cea­ laltă . al di qua da — dincoace de . da tradus prin după: Ti riconosco dalla voce — Te recunosc după voce . 2. 4. Sto male per aver mangiato troppo — Mi-e rău pentru că am mîncat prea mult . In sul far del giorno — Spre ziuă. Casa dal tetto rosso — Casa cu acoperişul roşu . 2. su (-f. 5.substantiv care indică timpul) tradus prin cam în. da tradus prin cu: (arată o calitate permanentă) : La ragazza dagli occhi celesti — Fata cu ochii albaştri . bi­ cicleta etc. de: Ha lavorato per denari — A muncit pentru bani . Scultura in marmo — Sculptură în marmoră . decidere su due piedi — a hotărî pe loc. Irene contava sulle dita — Irina număra pe degete . al di là da — dincolo de : La nostra villa si trova al di qua dal fiume — Vila noastră se află dincoace de rîu. andare su tutte le furie — a se înfuria.

Fra qualche settimana — Peste/în cîteva săptămîni. 9. deasupra. Scrisse per mezz'ora — A scris (timp de) o jumătate de oră. In direcţia. § 164 Prepoziţiile FRA. printre: Il più grande fra tutti — Cel mai mare dintre toţi . la: Partire per Costanza — A pleea la Constanţa . 7. Alte cazuri de folosire a prepoziţiei per: per me — despre mine. prin: Uscì per la porta principale — A ieşit pe uşa principală . Non prendermi per stupido — Să nu mă iei drept prost. Strofinarsi con Vasciugamano — A se şterge/a se freca cu prosopul . per lo meno — cel puţin . din partea mea. in: Mettilo sopra il tavolo — Pune-1 pe masă. 5. Tra. uno per uno — unul cîte unul . Conoscersi per corrispondenza — A se cunoaşte prin corespondenţă . Spedire per posta — A expedia prin poştă . Passai per il giardino — Am trecut prin grădină.. fra sînt urmate de prepoziţia di atunci cînd introduc un pronume personal: Non c'è niente tra di noi— Nu este nimic între noi . Tra vita e morte — Intre viaţă şi moarte . Litigano tra di loro. tre per cento — trei la sută . Scrivere con la biro — A scrie eu pixul . PREPOZIŢII IMPROPRII Pintre cele mai cunoscute prepoziţii amintim: § 165 a) SOPRA — pe. asupra. 4. ca. per scherzo — în glumă . cu: Lavorare con cura — A lucra cu grijă . 8. 2. peste. in (temporal): Fra due ore — în/peste două ore. per sentito dire — din auzite . Dividere per cinque — A împărţi la cinci . Abito con i nonni — Locuiesc cu bunicii.ssere in collera con uno — A fi supărat pe cineva . pe. intre. per Io piu — în general. la: Parlare per telefono — A vorbi la telefon . Sai che Vedificazione di questo ponte durerà per tre anni? — Ştii că con­ struirea acestui pod va dura trei ani ? § 163 CON se poate traduce prin: 1. Abita sopra il negozio — Locuieşte deasupra 209 .fiutò per vergogna — A refuzat de ruşine.: moltiplicare per due — a înmulţi cu doi. Ti scambiavo per (un ) poeta — Te luam drept poet . după: Mandò in fretta per ii medico — A trimis în grabă după medic. Il bambino si butta per terra e si muse a urlare — Copilul s-a aruncat pe jos şi a început să urle. dintre. de obicei . Tra nemici — Printre duşmani . Arrabbiarsi con uno — A se supăra pe cineva . acesta se traduce prin gerunziu: Con lo sbagliare s'im­ para — Greşind se învaţă. 6. — Se ceartă între ei. TRA (mai utilizată fiind tra) sînt sino­ nime: se traduc prin: 1. Congratularsi con qualcuno — A felicita pe cineva. prendere per moglie — a lua de soţie . 3. B. Cînd con este urmat de un verb la infinitiv. 2. 3. Indică durata în urma intro­ ducerii unui complement de t i m p : Parlasti per tre quarti oVora — Ai vorbit trei sferturi de oră . Sarò di ritorno per le otto — Am să mă întorc pe la opt . pe: E. drept: Passa per intelligente — Trece drept inteligentă .

e) DENTRO — în..) Ce vei face după aceea? i) CONTRO — împotriva. / gatti sono sopra i tetti — Pisicile sînt pe acoperiş. Tu ti trovavi davanti (adv. cu: Bisogna essere cortesi verso i vecchi — Trebuie să fim politicoşi cu bătrînii (faţă de bătrîni). Sotto di noi— Sub noi. Senza di te non vengo — Fără tine nu vin. Rimanere sotto (adv. către.pronume per­ sonal este tradusă prin fără: Resterò senza di voi— 0 să rămîn fără voi . 2. g) DIETRO — după. în spate. n) DURANTE — în timpul: Hanno litigato durante il lavoro — S-au certat în timpul lucrului. d) ENTRO — in. cu tot (toată): Malgrado la pioggia — în ciuda ploi1k) Locuţiunea GRAZIE A —tradusă prin datorită.) — Eu locuiesc sus. Salire sopra (adv. contra. Non dice nulla davanti a noi — Nu zice nimic în l'ala noastră. lui sotto (adv. — în spatele casei . Guardare dietro (adv. Va' avanti (adv. j) Prepoziţiile sinonime NONOSTANTE.) — A urca deasupra (la un etaj superior). Contro di te — împotriva ta .) — A fi împotriva.c prin: In ciuda.) — A privi ìriapoi.) — T u te aflai în faţă..) — Mergi înainte. Essere eontro (adv. pe sub: Ridere sotto i baffi — A rìde pe sub mus­ tăţi . Mişeii coperchio sopra (adv. se con­ struieşte numai cu pronume sau substantive în dativ: Grazie a lui conosci bene Vitaliano — Datorită lui cunoşti bine italiana. L'avverbio si trova dopo il verbo — Adverbul se află după verb. Dietro al palazzo — în spatele blocului . faţă de.) — Vino înăuntru (literar).) — A pus capacul deasupra . Io abito sopra. Contro il progetto — împotriva proiectului : Contro agli amici — împotriva prietenilor . pina la (temporal) : Partirò entro quattro giorni — Voi pleca pînă in patru zile .) — A ramine jos (dedesubt). Forma senza di 4. spre: Navigare verso ovest — A naviga spre vest. el dedesubt. e) AVANTI — înainte: Mi scrisse avanti di te — Mi-a scris înain­ tea t a . înapoi: Dietro la casa. MALGRADO se tradu. Vieni entro (adv. construcţia nu este însă obligatorie: Corse verso lei sau Corse verso di lei — Alergă spre ea . Cosa farai dopo? (adv. b) SOTTO — sub. 210 . între acesta şi pronume poate apărea prepoziţia di.) — Ne vedem înăuntru . li) D9P0 — după (temporal şi local) : Dopo le vacanze — După va­ canţă . 1) SENZA se traduce prin fără. f) DAVANTI — In faţa.magazinului. graţie. Cînd prepoziţia verso este însoţită de un pronume personal. Ci cediamo dentro (adv. înăuntru: Dentro la camera— în cameră. înaintea: Davanti al giudice — în faţa judecătorului. m) VERSO se traduce prin: 1. Dentro la borsa — în poşetă.

. Presso di lei — Lîngă ea . prin mijlocirea. in confor­ mitate cu: Secondo il mio parere ciò non è giusto — După părerea mea asta nu e just. cu excepţia: Vennero tutti salvo lui — Au venit toţi cu excepţia lui. pe lingă: Presso all'università — Lîngă univer­ sitate . datorită: Comprai il quadro mediante un amico — Am cumpărat tabloul printr-un prieten.o) Prepoziţiile sinonime. t) CI RCA — tradus prin: cu privire la: Parlarono inolio circa te cerimonia della nozze — Au vorbit mult cu privire la ceremonia de nuntă. Cîteva sensuri contextuale: Presso gli antichi — La antici. TRANNE. Qui presso (ade. s) PRESSO — Ungă. Abitiamo presso un gentile signore — Locuim la un domn amabil. potrivit cu.) — Aici aproape. în civilizaţia anti­ cilor . ECCETTO. MERCÉ se traduc prin: cu ajutorul. MENO. FUORCHÉ'1 se traduc prin: in afară de. q) Prepoziţia SECONDO se traduce: după. Deseori sînt însoţite şi de prepoziţia a: Dammi il tuo quaderno fino a domani — Dă-mi caietul tău pînă mîine. r) Prepoziţiile sinonime FINO. SINO se traduc prin pina. p) Prepoziţiile sinonime MEDIANTE. SALVO. prin (intermediul ) .

né — nici: Non posso leggere né scrivere — Nu pot să •citesc şi nici să scriu.CONJUNCŢIA LA CONGIUNZIONE § 166 Este o parte neflexibilă de vorbire care stabileşte raportul dintre părţile de vorbire de acelaşi fel dintr-o propoziţie sau dintre propoziţiile unei fraze. perché — de ce. Conjuncţii subordonatoare A. né — nici . nemmeno. oppure — ori. 4. 3. se — dacă . affinché — pentru ca să. nemmeno — nici măcar. că . deoarece . dar nu putem. cu toate că. chiar dacă ştiu că n-o să-mi răspundă. 2. Conjuncţii coordonatoare B. Conjuncţii simple: e — şi . pure: Si è dimenticato pure lui di scrivermi — A uitat şi el să-mi scrie. II. întrucît. neppure — nici (măcar) : Non videro neanche loro Vincidente — N-au văzut nici ei accidentul. anche — şi: Mangeremo anche noi — O să mîncăm şi noi. e. III. : Non glielo dico perché gli dispiacerebbe — Nu i-o spun pentru că nu i-ar conveni. dunque — deci. C O N J U N C Ţ I I L E COORDONATOARE § 167 \. però— însă. perché — pentru că. od — sau : Scrivi o no? — Scrii sau nu ? 7. ossia. ma — dar. 212 . spre a . che — care. neppure — nici (măcar). con tutto ciò. avverrò. •6. După formă distingem: I. eppure — şi totuşi. 5. dimpotrivă: Verremmo •con piacere. purché — numai să. neanche. anzi — ba chiar. ma non fossimo — Am veni cu plăcere. sebbene — deşi. anche se — chiar dacă e t c : Scriverò la lettera a Mircea anche se so che non mi risponderà — O să scriu scrisoarea lui Mircea. cioè — adică etc. giacché — căci . ed — şi: Verranno Sabina e le sue figlie — Vor veni Sabina şi fetele ei. în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în propoziţie sau în frază distingem: A. Conjuncţii compuse: allorché — atunci cînd . o. o — sau . Locuţiuni conjuncţionale: per la qual cosa — pentru «are . non appena che — de îndată ce .

ma — dar: Andremo al cinema ma solo dopo cena — O să mergem la cinema. anzi — dimpotrivă.. quindi.. e. din contră mă distrezi. fie: Sia tu. dar şi: Non solo è coraggioso ma anche serio — Nu numai că era curajos ci şi serios.. 11. cioè — adică. vale a dire — adică: Vi parlerò di Rebreanu cioè di „Ionu.. 9. 18.. cît (pe atît): Era tanto gentile quanto garbato — Pe cit era de amabil pe atît era de politicos. sia tua sorella dovrete rispon­ dere — Fie tu.. adică: Ti regalerò un libro oppure un disco — Am să-ti dăruiesc o carte sau un disc. in realtà — In realitate. vale a dire — adică: II treno arriva alle otto precise. deci despre (romanul) „Ion" B. sau (fie): Faremo il lavoro o vuoi o non vuoi —• Vom face treaba asta fie că vrei fie că nu vrei. né . fie sora ta va trebui să răspundeţi.. quanto — atît (pe cît) . sia . 2.. perciò non viene da te — îi este ruşine. sau mai bine/degrabă : Non mi disturbi. şi: Tutto andrà bene e per me e per te — O să fie totul bine şi pentru mine şi pentru tine.sau.... per­ tanto — deci. 14. conjuncţie. 213 . dunque usciamo con Vombrello — Plouă. come — cum. né — nici. cît. cu che... aşadar: Piove. o . că . sia — fie . 12. 10.. 21. C O N J U N C Ţ I I L E SUBORDONATOARE CONJUNCŢII EXPLICATIVE (DECLARATIVE) § 168 1. ebbene hai ricevuto un bel 4 — Nu ţi-ai făcut tema. 13. însă mama nu vrea. infatti — In adevăr. dar numai după cină.dunque. deci : Non hai fatto il compito. de aceea nu vine la tine. 15. cioè.. ebbene — ei bine. tuttavia — totuşi. eppure. A se consulta ?l capitolul despre propoxiţia relativă §112. non solo . atunci.. 20. Conjuncţia che in­ troduce o propoziţie subordonată subiectivă sau o completivă directă. dar totuşi: Mi piacerebbe suonare il pianoforte però la madre non vuole — Mi-ar plăcea să cînt la pian. 17.e — şi. 22. nici: Non Vho visto né io né mio padre — Nu l-am văzut nici eu... 16. cu toate acestea eu sînt calmă.. tanto . deci ai primit nota patru. Mi risulta che tu mi inganni — Reiese că tu mă păcăleşti . nici tatăl meu.. che — că: E' chiaro che non verrà — E clar că n-o să ină . anzi mi stai divertendo Nu mă deranjezi.. 8. ba chiar. perciò — de aceea: Si vergogna. ma anche — nu numai . — Va voi vorbi despre Rebreanu. vale a dire fra dieci minuti — Tre­ nul soseşte la opt fix. aşadar plecăm cu umbrela. 19. o — sau (fie) . adică peste zece minute... cu toate acestea: Domani ci sarà Vesame eppure io sono calma ~ Mìine va fi examenul. Vedi come è facile sbagliare! — Vezi cit e de uşor să greşeşti ! v NOTĂ A nu se confunda che. pronume relativ. però — însă...

che — întrucît. giac­ ché. i-am spus-o. non te lo direi — Chiar dacă tu mi-ai cere-o. allorquando — atunci cînd. de îndată ce. în mo­ mentul în care: Allorché t'incontrai. dar nu verificate. tosto •che. dovrai prenderti il cappotto — întrucît e frig. poiché. dacă: Lo riconobbi {{uando si tolse gli occhiali — L-am recunoscut cînd şi-a scos ochelarii. avanti che — prima che — înainte ca: Pensaci bene avanti che tu agisca — Gîndeşte-te bine mai înainte de a acţiona. CONJUNCŢII MODALE § 171 1. Dacă e vorba de acţiuni presupuse. deoarece. eu am să scriu scrisoarea.CONJUNCŢII TEMPORALE § 169 1. întrucît: Rimarrai qui dato che è. serie-mi. dat fiind că e deja noapte. va trebui să-ţi iei paltonul. eu nu ţi-aş spune. siccome — întrucît: Siccome fa freddo. pentru că. (non) appena (che) — îndată ce: Non appena lo vidi. come se — ca şi cum: Mi guardò •come se non mi avesse mai visto — M-a privit ca şi cum nu m-ar fi văzut 214 . Non sono partito poiché le strade erano impraticabili — N-am plecat deoa­ rece drumurile erau impracticabile. mentre — in timp ce: Mentre tu studi. siccome — aşa cum. aşa după cum: Scrivi come ti dico io — Scrie aşa cum îţi spun eu. 3. visto che. 2. dato che — dat fiind că. ogni volta che — ori de ette ori: Ogni volta che hai bisogno di me. come. finché: pînă cînd: Ci resto finché tu vieni a prendermi — Rămîn pînă cînd vii t u să mă iei. a început să plouă. că: Ne parleremo subito giacché siete venuti — O să vorbim imediat pentru că tot aţi venit . già notte — O să rămîi aici. CONJUNCŢII CAUZALE § 170 1. 4. 6. subito che. XOTĂ în general. construcţia cere modul conjunctiv. fino a che. după ce trenul plecase. sino a che. 4. perchè — pentru că: Piango perché sto male — PIîng pentru că mi-e rău. 2. glielo dissi — De îndată ce l-am văzut. 10. stavi parlando con uri altra persona — Atunci cînd te-am întîlnit. conjuncţiile temporale se construiesc cu indicativul atunci cînd acţiunea este certă. si mise a piovere — Deìndată ce am ieşit. 7. anche quando — chiar dacă: Anche quando tu me lo chiedessi. tu stăteai de vorbă cu altcineva. allorché. io scriverò la lettera — în timp ce tu înveţi. îndată ce: Tosto che fui uscito. 3. dopo che — după ce: Giungemmo alla stazione dopo che il treno era già partito — Am ajuns la gară. 5. 9. 2. scrivimi — Ori de cìte ori ai nevoie de mine. 8. quando — cînd.

el nu a ezitat să o întreprindă. onde — spre a. per quanto. Te lo dico onde possiate provvedere subito — îţi spun asta ca să puteţi lua măsuri neîntîrziat. ca şi cum. senza che — fără ca: E1 andato via senza che mi salutasse — A plecat fără să mă salute. anche se. quantunque. 3. ca să. pentru a. CONJUNCŢII CONCESIVE § 173 benché. NOTĂ Conjuncţiile come se. CONJUNCŢII CONSECUTIVE § 174 1.. că: Faceva tanto freddo che tutti battevano i denti — Era atìt de frig încît cu toţii clănţăneau din dinţi. cu toate că. 215 . NOTĂ Conjuncţiile consecutive pot fi construite fie cu indicativul.niciodată. de parcă: — Lo difendeva quasi (che) fosse suo fratello — îl apăra de parcă i-ar fi fost frate. sebbene. pentru ca să: Ti offro il libro affinché ti ricordi di me — îţi ofer cartea ca să-ţi aminteşti de mine .. 3. NOTĂ Toate conjuncţiile concesive se construiesc cu conjunctivul. Per quanto fazione fosse pericolosa. affinché. lo aspettai — Cu toate că întîrzia. NOTĂ Toate aceste conjuncţii se construiesc cu conjunctivul. egli non esitò intraprenderla — Deşi acţiunea era periculoasă. eu l-am aşteptat. che — încît. seppure.cu condiţionalul. di modo che — astfel încît: Devi parlare di modo che tutti possano comprenderti — Trebuie să vorbeşti astfel încît toţi să te poată înţelege. încît: Fa tanto caldo che mi piacerebbe prendere un gelato — E atìt de cald încît mi-ar face plăcere să iau o îngheţată.. che — atìt. 2. senza che.. fie cu conjunctivul. tanto . 4. malgrado che. în ciuda faptului că: Sebbene tardasse. CONJUNCŢII FINALE § 172 perché. quasi (che) — aproape. fie.. quasi (che) cer conjunctivul. nonostante che — deşi. acciocché. ancora che.

a meno ehe non si verifichi qualcosa di inaspettato — Nu se mai poate face nimic. CONJUNCŢII INTEROGATIVE INDIRECTE § 177 se — dacă . Se tu conoscessi Vitaliano. qualora — în caz că. perché — de ce . numai dacă (că): Resto con voi purché Nunzio chieda scusa — Rămîn cu voi numai dacă Nunzio îşi cere iertare.CONJUNCŢII CONDIŢIONALE § 175 1. dacă. dacă: Verrò da te a patto ehe non piova — O să vin la tine dacă nu plouă. 3. se — dacă: Se tu te ne vai. eccetto (che) — în afară de. a patto che — cu condiţia ca. 4. caso mai — în caz că: Caso mai io sia stanco. ai înţelege ceea ce spun personajele din film. purché — cu condiţia. numai să nu: Potevi far tutto fuorché mo­ strargli quella notizia — Puteai să faci orice. salvo (che). 5. a condizione che. 214). cît . io devo restare — Dacă tu pleci. n-am să mă duc la ţară. fuorché. CONJUNCŢII DE EXCEPŢIE § 176 1. 2. quando — cînd. NOTĂ Toate aceste conjuncţii (cu excepţia lui se) sau locuţiuni condiţionale se cons­ truiesc cu conjunctivul. dacă: Qualora egli non potesse venire dovrà telefonare — In caz că el nu poate veni. doar dacă: Non si può fare altro. come — cum. va trebui să tele­ foneze. De asemeni apare în propoziţiile interogative şi dubitative la indicativ sau conjunctiv: Dimmi se verrai— Spune-mi dacă ai să vii. capiresti ciò che dicono i personaggi del film — Dacă tu ai Înţelege limba italiană. eu trebuie să rămîn . afară doar dacă nu o să se ivească ceva neaşteptat. fără (afară). nel caso che. Se este conjuncţia specifică propoziţiilor condiţionale şi se construieşte atît cu indicativul cit şi cu conjunctivul (vezi şi § 213. a meno che — afară doar (dacă). (locuţiunea) a meno che — cu excepţia. Non so se sia tornato — Nu ştiu dacă s-a întors. 2. quanto — cît: Ti chiedo perehé non reagisci — Te întreb de ce nu reacţionezi . numai dacă: Sono d'accordo. non andrò più in campagna — în caz că voi fi obosit. afară de cazul că. numai să nu-i fi arătat ştirea aceea. a meno che tu non cambi idea — Sìnt de acord numai dacă nu te răzgîndeşti. tranne (che). Dimmi se mi telefonerai — Spune-mi dacă o să-mi 216 .

Ignoro se sia venuto — Habar n-am dacă a venit . essere incerto — a nu fi sigur) : Sono incerto se... a nu şti. Tu sai quanto mi piacciono i piccioni e le faraone — Tu ştii cit îmi plac porumbeii şi bibilicile . . Desidero sapere quando ritorni — Doresc să ştiu cînd te întorci. CONJUNCŢII DUBITATIVE § 178 se — dacă (însoţit de verbe ca ignorare — a nu avea idee.telefonezi. Non so se abbia recitato ieri sera — Nu ştiu daca a ucat aseară. non sapere — a nu şti.. . a ignora.. — Nu-s sigur dacă .

brr! (frig. ih! (mìni e) . clac!. èia!. Alte inter­ jecţii de acest tip sînt: eh!. scîrbă) . uff!. pss! (linişte). presto! — hai. deh! (dorinţă. fantastico! — fantastic. via! — afară. uffa!. tic-tac! — bătaia ceasului: tu — — tu! — sunetul locomotivei. oh!. Ah. teamă). accidenti! — drace. ohibò (neîncredere). Dintre aceste interjecţii unele se unesc cu pronumele personal me: ahimè!. pe naiba!. pleacă! . imitarea unor sunete din natură — onomatopee — ca voci de animale şi păsări: gnau!. teribil!. ih!. ehm! (ameninţare): puh! puah! (dispreţ. auff! (nerăbdare. zitto! — 218 . bau-bau! — ham — ham! . admiraţia. che male! — Ah. rugăminte). Interjecţii propriu-zise folosite cu o semnificaţie precisă. mah! (îndoială). animo! — curaj !. evviva! — u r a ! . sunete produse de obiecte: din-don! — sunetul clopotului. ohà!. cucù! —cucii!. E a este exprimată prin diferite sunete. meraviglioso! — minunat. sau ecci! f. urrà (entuziasm). ce durere! în care aceeaşi interjecţie exprimă durerea. ohe!. Interjecţii improprii exprimate prin substantive. cuvinte invariabile sau locuţiuni care indică senzaţii. o stare fizică sau afectivă: ahi!. miao! — m i a u ! . Ele pot indica: 1. diferite alte zgomote: pif!. stări afective spontane sau imită diverse sunete.INTERJECŢIA L'INTERIEZIONE § 179 Interjecţia nu este o categorie gramaticală propriu-zisă. patatrac!. ahi! (chemare). forza! — curaj !.hapciu ! (strănutul). Adesea aceeaşi inter­ jecţie poate exprima stări diferite: Ah. clic!. C. magnifico!. Potrivit semnificaţiei şi originii lor interjecţiile se pot grupa în: A. come è bello 1 — Ah. capperi! — nemaipomenit!. repede!. ciuf!. verbe sau adverbe întrebuinţate ocazional ca interjecţii : bravo ! — bravo ! coraggio!. ohi!. ce rău. plictiseală). ohimè! — vai de mine! 2. sensul lor fiind indicat de contextul în care apar. Interjecţii cu sens general care nu au o semnificaţie proprie. uh!. viva! — trăiască. mă­ r e ţ ! . chicchirichì! — cucurigu ! . adjective. cit e de frumos! în care ah exprimă bucuria. ehi! B. ahimè (durere).

guai & te! — vai de tine ! . curaj !. D. in alto i cuori! — capul sus. basta! — gata. aiuto! — ajutor ! . lascialo stare!— lasă-1 în pace!. sta' in gamba! — fii sănătos!. pietà. misericordia ! — indurare!. Dio ci guardi! — Doamne fereşte ! . questa è bella! — asta-i bună ! . Locuţiuni exclamative exprimate prin grupuri de cuvinte sau propoziţii cu valoare exclamativă: mamma mia ! —vai de mine!.taci ! . peccato! — păcat ! . poveri noi! — sărmanii de noi!. ajunge.

în care prefixele s şi in modifică Înţelesul cuvîntului. desinenţe cu valoare de persoană. in-fiorato — înflorat. III sg. şi a IlI-a pi. -o). adică elementul fundamental care indică sensul lexical comun tuturor cuvintelor în a căror alcătuire intră. elementul care se interpune între rădăcină şi desinenţă schimbind sensul cuvlntului: fior-ai-o — cel care vinde flori. sau ale unor forme verbale ale conjugării I-: dimentic-h-i — uiţi. lag-h-i — lacuri. elementul care precedă rădăcina transformînd sensul cuvîntului : s-fioritura — ofilire. elementul variabil fiind numai desinenţa'(-e. fiorato. precum şi ale conjugării a IlI-a pentru ver­ bele incoative (vezi § 128) la care apare infixul se intre vocala caracte­ ristică i şi desinenţă pers. sufixul ai şi desinenţa o. este alcătuit din rădăcina fior. îm­ podobit. timp verbal. infiorato rădăcina este fior. In ultimele două exem­ ple este evidentă modificarea sensului prin sufixele itur şi am. In cuvinte ca fiore. Tema este partea invariabilă (fior. o/a. — infixul (l'infisso). II. fioritura. elementul situat după rădăcină care indică modificările flexionare ale părţilor de vorbire servind la diferen­ ţierea unor sensuri şi forme gramaticale : fior-e/i — floare / flori. -a. desinenţe cu valoare de număr. — sufixul. o/ate. (il suffisso). maestr-o/a. pag-h-iamo — plătim. fior-itur-a — înflorire. desinenţe cu valoare de gen . înflorat). fin-i-sc-o — termin. e/i. cu infixul sau prefixul formează tema cuvîntului. spre exemplu consonanta h în formarea pluralului unor substantive masculine şi feminine: amic-h-e — prietene. fiori. — învăţător /învăţătoare. Rădăcina împreună cu unul sau mai multe sufixe.-i. fioritur. fior-am-e — flori multe (sens colectiv). şi care In limba italiană poate avea o simplă valoare fonetică. — desinenţa (la desinenza). cant-o/ate — clnt/clntaţi. număr. fiorame. — prefixul (il prefisso). 220 . I. elementul care se pune la sfîrşitul rădăcinii incorporîndu-se în aceasta. sfioritura.STRUCTURA MORFOLOGICĂ A CUVÎNTULUI § 180 în analiza structurii morfologice a cuvîntului se pot identifica următoarele elemente: — rădăcina (la radice).

iar sufixul poate indica gradul de «comparaţie: buon-issim-o —foarte b u n . Morfemele au în primul rînd o deosebită valoare gramaticală întruclt servesc la diferenţierea unor forme gramaticale: — la substantive desinenţele pot fi marca genului : alliev-o/a — •elevul/eleva. al numărului : ijle nipoti — nepoţii/ nepoatele. nel libro — în carte (ablativ).Toate elementele morfologice: prefixe. buon-ije — buni/bune. — la pronume desinenţele sînt marca genului şi a numărului: •tu-o/a — al tău/a ta. gradarea. Pe lîngă importanţa gramaticală morfemele au şi valoare lexicală în măsura în care servesc la formarea unor cuvinte noi sau la diferenţie­ rea unor aspecte semantice. — la verbe morfemele au funcţiuni multiple. nehotărîte. infiorato. tu-o-i/tu-e — ai tăi/ale tale. a numărului: fior-e/i — floare/flori. maestra. 221 . cu valoare de sufix. care indică 'Conjugarea I. ca element deter­ minant al genului : iljla turista — turistul/turista . infixe. de identitate. am-a-ss-e — sufix cu valoare temporală şi deopotrivă modală care indică imperfectul conjunctiv am-vr-o — sufix temporal care marchează viitorul am-a-v-ate — desinenţa care indică persoana a doua plural NOTĂ Pentru limba italiană articolul poate fi considerat morfem. vezi § 96—98. relative. Aceeaşi valoare grama­ ticală o au morfemele şi pentru alte categorii de pronume (demonstra­ tive. compunerea şi schimbarea valorii gramaticale. am-a-r-o — sufix temporal marcă a imperfectului. In funcţie de elementele care intră în structura cuvintelor acestea se împart în cuvinte primitive (parole primitive) formate numai din rădăcină şi desinenţă: fiore. al libro — cărţii {dativ). se disting următoarele elemente: am-are — rădăcina am-a-re — vocala caracteristică. amo şi cuvinte derivate ţparole derivate) formate cu ajutorul prefixelor şi sufixelor: fiorame. 107). Prepoziţiile articulate au de asemeni valoare de morfem în măsura în care marchează cazurile substantivelor: del libro — al cărţii (genitiv). desinenţe c u ajutorul cărora se formează cuvinte şi forme flexionare ale cuvintelor. «e numesc morfeme (morfemi). sufixe. Principalele procedee gramaticale prin care în limba italiană se schimbă sensul unor cuvinte sau se formează cuvinte noi sînt : derivarea. în structura verbului» «de exemplu: amare — a iubi. fioritura. — la adjective desinenţele indică genul şi numărul: buon-o/a — bun/bună. buono.

% — din rădăcina giorno — zi. Derivarea cu sufixe § 182 Prezentăm principalele sufixe cu care se formează în limba italiană cuvintele derivate. deviare — a devia. avviamento — orientare i — din rădăcina linea — linie. viandante— drumeţ.DERIVAREA § 181 Derivarea (la derivazione) este procedeu] prin care se formează cuvinte noi cu ajutorul prefixelor şi sufixelor. gelataia — vînzătoare de îngheţată . manato — cantitatea cuprinsă într-o mină. giornalista — gazetar. Prin derivare se alcătuieşte familia de cuvinte. fornaio — brutar. delincare — a schiţa. inserviente — îngrijitor. aggiornato — — la curent. a) sufixe propriu-zise (suffissi propriamente detti) care nu au un înţeles propriu . operaia — muncitoare. contura. derivă: lineare — a linia (verb). -ante. a se informa la zi. Aparţin unei familii toate cuvintele care sînt formate din aceeaşi rădăcină: — din rădăcina via — stradă. în funcţie de tipul sufixelor acestea se îm­ part în: . -aiolo: èoscaiolo — pădurar. manubrio — manivelă.-ario: ortolano — zarzavagiu. -ente: cantante — cîntăreţ. giornaliero — zilier (subst. derivă : manovale — salahor. Sufixe care indică agentul (cel care efectuează o lucrare): -aio. legnaiolo — dulgher. — din rădăcina mano — mină. falsario — falsificator . a/lineare — a alinia. aggiornare — a se lumina de ziuă. manovrare — a manevra. zilnic (adv.). derivă: via/e — bulevard. derivă: giornate — durata unei zile. ammanettare — a pune cătuşele.-igiano. a/lineamento — aliniere .). giornalaio — vînzător de ziare. lineamelo — liniament. b) sufixe provenite din cuvinte de origine latină şi greacă . liniar (adj. mercante — negustor. mittente — expeditor. scrinano — scrib. aspect. A. traviare — a rătăci.). 222 . co­ pist. a aresta. reciclat. mîner. partigiano — partizan. -aia: ceraio — sticlar. a) Sufixe propriu-zise Sufixe substantivale 1. c) sufixe speciale care modifică nuanţa înţelesului de bază al cuvîntului (suffissi alterativi). maneWe — cătuşe. -ano. giornale — ziar. viaggio — călătorie.

-età. perseveranza — perseverenţă. rol. barbiere — bărbier. capitalismo — capitalism. fanciullaggine — puerilitate. 4) Sufixe care indică însuşirea. coscrizione — construire . regista — regizor.(i)tà: serietà — seriozitate. -ezza: bellezza — frumuseţe. umiltà — modestie. -itudine: gratitudine — recunoştinţă. -iera: cassiere — casier. balordaggine — neghiobie . caZore — căldură. simbolismo — simbolism. dolore — durere . -ore: sapore — gust. villanìa —mojicie.-trice : disegnatore — desenator. — şofer. literar etc. (orientare politică) socialista — socialist. ronzìo — zumzăit. -ione. gelos ia — ge­ lozie. ruggito — răcnet . miagolio — mieunat. arpista — artist.-fice : orefice — aurar. tristezza — tristeţe. starea: -aggine: testardaggine — încăpăţînare. -ista: (ocupaţii) — autista. pazienza — răbdare . -ismo: marxismo — marxism. -vendolo: /ruMivendolo — cel ce' vinde fructe. iacaggio — spălare. comunismo — comunism. 2) Sufixe care indică acţiunea. violenza — violenţă. pittrice — pictoriţă . (termeni sportivi) : fondista — fondist. -ito: fruscio — foşnet. -io. -tore. musicista — muzician . e r g e n d o l o — cel •ce vinele zarzavat. socialismo — socialism. frizer. c i c a t r i c e — educatoare . -ìa: avarizia — zgìroenie. ricchezza — bogăţie: ~ -izia. -anza: costanza — statornicie. caduta — cădere. muggito — muget. meşter . /'unzione — funcţiune. vicinanza — apropiere . atitudine — aptitudine. politic. spazzino — măturător. stupidaggine — prostie. -iere. -ino: contadino — ţăran. comunista — comunist . de­ rivazione — derivare. -mento: affollamento — înghesuială. 223 . saggezza — înţelepciune. grosolănie . rugòista — rugbist. curentul filosofic. ceduta — vedere. passività — indiferenţă . starea: -aggio: passaggio — trecere. -zione: ribellione — răscoală. 3) Sufixe care indică orlnduirea. vagabondaggio — vagabondaj . istruzione — instruire. artefice — creator. realismo — realism.— infirmieră. parucchiera — coafeză. accosta­ mento — apropiere. esu­ beranza — exuberanţă. tradimento — trădare. infermiera. : -esimo: feudalesimo — feudalism. fervore — ardoare. direttore — director. biciclista — biciclist . umanesimo — umanism . caligrafie. scrittura — scriere. -enza: partenza — plecare. raniţa — vanitate. ca­ pacitate . mestizia — tristeţe. vincitore — învingător . vetturino — birjar. -xita: lettura — lectură. -ura. bontà — bună­ tate.

-ina: cedrina — vitrină. universitario — universitar. adjectivale apartenenţa: -ano: romano — roman (din Roma). cetăţenia) francese — francez. muraglia — zid de fortificaţie. virtuoso — virtuos . insalatiera — salatieră. testardo — încăpăţînat. natarale — natural. -ato — collonnato — colonadă. napoletano — din Napoli . cocile — vizuină. mattinata — durata unei dimineţi. letterario — literar. ossuto — osos. portoghese — portughez. legname — lemnărie (de construcţie). -ame: fogliame — frunziş. canneto — stufăriş. sudiciume — murdărie. 224 . profitabil. socievole — sociabil. -oso. harababură . codardo — laş. pari­ gino — parizian . -età: frutteto — livadă. saliera — solniţă . -ario: rivoluzionario — revoluţionar. guazzabuglio — amestecătură. mortale — mortal. -urne: putridume — putreziciune.5) Sufixe care indică un sens colectiv: -aglia: boscaglia — desiş. 2) Sufixe care indică însuşirea. porticato — un şir de porticuri. -ardo: oKgiardo — mincinos. ameri­ cano — american. amiche­ vole — prietenos. înclinaţia: -ale: sentimentale — sentimental. bestiame — vite. pineta — pădure de pini . /onorevole — favorabil. pollame — păsări de curte . materiale — material. (apartenenţa): ferroviario — feroviar. durata -iera : zuppiera — supieră. -ile: fienile — fînarie. -evolo. -eto. sabina — salină. popolano — din popor. oliveto — livadă de măslini. ungherese — maghiar. profittevole — util. nuvolaglia — nori mulţi şi deşi. montano — de munte. -evole. bolognese — din Bologna. amoroso — drăgăstos. tradizionale — tradiţional . sindacato — sindicat . benevolo — binevoitor. -uto: garbato — politicos. sterpaglia — mulţime de mărăcini . -ese: (indică naţionalitatea. marin. inalato — bolnav. 6) Sufixe care indică conţinutul. josnic . giornata — durata unei zile. nerume — negreală. capacitatea de cuprindere. porcării. -ino — marino — de mare. ovile — stînă. cucchiaiata — cît conţine o lingură. intruglio — amestec de lichide. canile — cuşeă de cîine . bucarestino — bucureştean. bonario — blînd. -uoso: grazioso — graţios. -uglio: miscuglio — amestec. -ata: manata — cît încape într-o mînă. nm'cata — ninsoarea. -ato. Sufixe 1) Sufixe care indică originea.

irrepetibile — irepetabil . politico — politic. maligno — răutăcios. amabile — po. cofanista — comunist. triennale — trienal. poetico — poetic. 225 . 5) Sufixe care. economico — economic. -ina (cantitate aproximativă) : ventina — circa douăzeci. migliaio — vreo mie . -ivo: festivo — sărbătoaresc. dantesco — dantesc. -orio: illusorio — iluzoriu. -igno: benigno — afectuos. decennio — deceniu. verdastro — verzui. numeralele rezultate prin derivare pot fi considerate ca atare sau pot deveni substantive şi adjective. dodicenne — de doisprezece ani. pazzesco — nebunesc . liticos .3) Sufixe care indică tendinţa: . -ibile: mibile — vizibil. Sufixe ale numeralelor derivate Din punct de vedere morfologic. critico — critic. pagabile — plătibil. 6) Sufixe care indică maniera sau calitatea: -esco: studentesco — studenţesc. benign. declamatorio — declamator. quarantenne — de patruzeci de ani. malignferrigno — asemănător cu fierul . grottesco — grotesc. contraddittorio — contradictoriu. democratico — democratic . -astro: biancastro — alburiu. caZcistico — fotbalistic . -ennio (durata): centennio — perioadă de douăzeci de ani. indică participarea: -ista: socialista — socialist. cartaceo — ca hîrtia. soZubile — solubil. popolaresco — popular. ritmicitatea): oiennale — bienal. -istico : ocaZistieo — oculistic. -enne (vìrsta) : trienne — în vîrstă de trei ani. emfatic. collettivista — colectivist. quinquennale — cincinal . estivo — de vară. sportivo — sportiv. oratorio — oratoric.aceo: eioZaceo — vioriu. -aio (sens colectiv. celebrativo — care celebrează . rosaceo — rozaliu. giallastro — gălbui-închis . -atico: storico — istoric. -ico. cinquan­ tina — circa cincizeci . -ennale (durata. leggibile — lizibil. rinoscentista — renascentist . serie): centinaio — serie de o sută de unităţi. oiennio — perioadă de doi ani . 4) Sufixe care indică posibilitatea sau caracteristica: -abile: navigabile — navigabil. -ubile: raZubile — volubil.

multe dintre ele avînd corespondenţă şi în limba română. velo cernente — rapid . teicoltore — viticultor. fusiforme — fusiform : -fugo. transfuga — transfug . piV.-fuga — (care fuge. 226 . care distruge ciupercile. salumificio — fabrică de mezeluri.m e n t e : (indică modul. italianizzava — a italieniza. attentamente — cu atenţie. -ificare (indică devenirea) : glorificare — a glorifica. teoiîorme — în formă de tub. 7nooiiiîicio — fabrică de mobilă.iparo — vivipar . -forme (indică forma) : filiforme — filiform. maniera): elegantemente — in mod ele­ gant. Alegem cîteva mai frecvent întîlnite. insetticida — insecticid . -îicio (care fabrică) : panificio — fabrică de pîine. Sufixe din limba latină : -cida: (care ucide): omicida — asasin. -paro (care generează) : ov/paro — ovipar. calorifero calorifer. -cultore (care cultivă) agricoltore — agricultor. frutticoitore — pomicultor . transformarea): pubblicizzare — a face public. b) Sufixe p r o v e n i t e din c u v i n t e d e origine l a t i n ă şi g r e a c ă Sufixele provenite din limbile latină şi greacă sînt numeroase. òeadficare — a face fericit. a umili. Sufixe adverbiale . dolcemente — cu blindeţe. eroivoro — ierbivor. oocconi — pe brìnci. -coltore. pe burtă. îndepărtează): callifugo — medicament contra bătăturilor. mulţumit. ignifugo — ignifug. pe dibuite. frigorifero — frigider. suicida — sinucigaş. romanizzare — a romaniza. fiammifero — chibrit . parricida cel ce-şi omoară tatăl. iar cele care comportă modificări semantice sînt cuprinse la capitolul sufixelor speciale. tastoni — pe pi­ păite. -uzzare. fungicida — fungicid. -voro (care mănîncă) : carnivoro — carnivor. de conserve.Sufixe verbale Sufixele verbale sînt foarte puţine. -azzare : (indică repetiţia) : sminuzzare — a fărîmiţa. -oni: (indică modul): ginocchioni — In genunchi. mone­ tizzare — a camufla (prin culoare) . -izzare (indică devenirea. dolcificare — a îndulci . mortificare — a chinui. sghi­ gnazzare — a rìde sgomotos. -fero (care produce. care conţine) : sonnifero — somnifer.

sufixe augmentative şi sufixe peiorative. piccolinoja — micuţ/micuţă. de dispreţ) a co­ municării. Zelino — pătuţ. acustic): te/afono — telefon. afono — afon. Fără a modifica. Precedeul. aparat administrativ. Sufixe diminutivale După înţelesul pe care-1 dau cuvintelor derivate. giovinetta — tinerică. fi­ lologia — filologie. fapt pentru care noile cuvinte formate se numesc în limba italiană: parole alterate. Sufixele diminutivale (suffissi diminutivali) se pot adăuga substan­ tivelor. barometro — barometru. -logia (ştiinţă) : sociologia — sociologie. termometro — termometru. ierocrazia — birocraţie. chilometro — chilo­ metri]. de mărire. de dispreţ. -fobia: (teamă): idrofobia — hidrofobie. casetă. adjectivelor şi indică o micşorare a obiectelo sau a însuşirilor: -ino. telescopio — telescop. arche ologo — arheolog. bellino/a — frumuşel/frumuşică. sufixe de alintare. -ina: ragazzino — băieţel. dulap:) biblioteca — bibliotecă.Sufixe din limba greacă -erazia (putere) : democrazia — democraţie. sufixele speciale se împart în: sufixe diminutivale. tecnocrazia — tehno­ craţie. claustrofobia — claustro­ fobie. de alintare. farmacologia — farmacologie . -scopio (care vede) : microscopio — microscop. stetoscopio — stetoscop . microfono — microfon. etruscologo — etruscolog. ci adaugă aces­ tuia o nouă nuanţă: de micşorare. fii giogo — filolog . vecchietto/a — bătrînel/bătrînică. fonotecă — fonotecă. manina — minuta. foretto — cărticică: rotondetto/a — rotunjor/rotunjoară. filmoteca filmotecă. 227 . carino/a — drăguţ/drăguţă. sufixele speciale alterează sensul iniţial al cuvîntului. -etta: giardinetto — grădiniţă. -etto. discoteca — discotecă. de altfel foarte productiv în italiană. -logo (cel ce studiază): sociologo — sociolog. etnologia — etnologie. ragazzina — fetiţă. -fono (de sunet. are şi valoare sti­ listică deoarece defineşte natura afectivă (de duioşie. lavo­ retto — mică lucrare. iar sufixele speciale suffissi alterativi. c) Sufixe speciale Sînt incluse în această categorie sufixele care nu schimbă sensul fundamental al cuvîntului primitiv la care sînt ataşate. fotofobia — fotofobie . -metro (măsură): cronometro — cronometru. -teca (care conţine. tavolino — măsuţă .

Un număr foarte redus de adverbe pot fi diminutivate : bene — benino — binişor. Sufixele augmentative (suffissi accrescitivi) se adaugă substantivelor şi adjectivelor şi indică o mărire a obiectelor şi însuşirilor: -one. etc. stupidone — prostănac. cavalluccio — căluţ. -uccia: tettuccio — pătuc. -olina: cagnolino — căţeluş. occhiuzzo — ochişor. caMuccio — căldurică. fogliolina— frunzuliţă. -ella: gonnella — fustiţă. palliănccio — gălbejit. adjectivelor şi indică noţiunea de răsfăţ. -uccia indică o uşoară nuanţă depreciativă: vestitocelo — rochiţă sărăcăcioasă. botticella — butoiaş. posticino — locuşor. -erello. grassotelloj& — grăsuţ/ grăsuţă. ponticello — poduleţ. poco — pochinolpochettino — puţintel. ragazzone — fătoi. -uzzo. salone — sală mare. magruzzoja — slăbuţ/slăbuţă. NOTĂ Uneori sufixele -uccio. pazzerello/a — nebunatic/nebunatică. scioccherello/a — prostuţ/ prostuţă. Specifice acestei categorii sînt sufixele: -uccio. pastorello — ciobănaş. botticino — butoiaş. hazliu. 228 — băieţoi. pianticella. -olino. focheréllo — focul eţ. NOTĂ — Adesea se pot ataşa unui substantiv sau adjectiv mai multe sufixe dimi­ nutivale: twr-ett-ino — cărucior.-icino). -(i)cina: libricino—cărţulie. -icella: venticello — vîntuleţ. animaluccio— animal micuţ. NOTĂ Unele substantive feminine formează augmentativul în -oue devenind masculine : la strada — Io stradone — stradă mare. -ona: librone — carte mare (ca dimensiune). boccuccia — guriţă. adagio — adagino — încetişor. viuzza — străduţă. pesciolino — peştişor. Uneori aceste sufixe sînt identice cu cele diminutivale (-ino. ragazzotto grăsan. pigrona — mare leneşă. allegrone — jovial. grandicello/a — mărişor/mărişoară. De la adverbul bene se poate forma augmentativul benone — foarte bine. la stanza — lo stanzone — cameră mare. de dezmierdare. deboluccio/a — slăbuţ/slăbuţă. bastoncino—bastonaş. sempliciotto — naiv (om simplu). — plantă mică. leoncino — leu mie. magrolmoja — slăbuţ/slăbuţă. omone — om voinic. -(i)cino. -creila: atóerello — pomuleţ. Acelaşi sufix se poate adăuga adverbului male — maluccio — cam rău. Emilia — Emilietta.-uzza: labbruzxo — buzişoară. -otto: giovanotto — flăcău. Sufixele de alintare (suffissi vezzeggiativi) —se pot adăuga substan­ tivelor. -ieello. Antonio — Antonino. poverelloja — sărăcuţ/sărăcuţă. Carla — Cadetto. — Se pot diminutiva şi numele proprii: Giuseppe — Giuseppino. fior-eU-ino — floricică etc. grassotto — .-elio. la porta — il portone — poartă de intrare. contadinella — ţărăncuţă .

salmastro — sărat. nici cartella — servietă. fără a fi însă diminutivele sau augmentativele unor substantive primitive. acţiunilor: -astro: poetastro -— poet mediocru. -erellare: giocherellare — a se juca. accozzaglia — adunătură. froMerellare — a merge cu paşi mici şi repezi. a se hlizi.-ottare: òaZòettare — a bîlbîi. -ueola: Zadruncolo — puşlama. -ucehiare : mangiucchiare — a mînca puţin şi în silă. nu este augmentativul substantivului lima — pilă. a dribla. -upola: casupola — cocioabă. Aceste substantive numite false diminutive sau augmen­ tative au un înţeles cu totul deosebit de al cuvîntului din care par a deriva: limone — lămîie. dormicchiare — a dormi iepureşte. -aglia: (mai ales pentru substantive): ragazzaglia — ceată de copii needucaţi.ulo — măgar bottino — pradă botte — butoi paglietta — pălărie de pai paglia — pai 229 . colibă. giallastro — gălbui. poetoiizolo — poet prost. j w / o t t a r e — a şuşoti. -elio. nu este diminutivuì substantivului carta — hîrtie. a scuipa în faţă. NOTĂ Există o categorie de substantive care au terminaţii asemănătoare cu sufixele speciale (-ino. a dormita. adjectivelor şi unui număr foarte restrîns de verbe şi adverbe şi indică dispreţul. cu gust rău. bluastro — albăstrui. -uncolo. -one. rivistucola — revistă proastă. a gînguri. amărui. pigraccio — lenevos. hoţ. Sufixele peiorative (suffissi peggiorativi-dispregiativi) se adaugă substantivelor. ironia sau calitatea depreciată a obiectelor. malaccio (adv. însuşirilor. sparacchiare — a scuipa des. amarognolo — amărui.-cione: bastoncione — baston mare. -ognolo (mai ales pentru adjective) : verdognolo — verde murdar. dolciastro — dulceag. bonacionc — (om) cumsecade. azzurrognolo — albăstrui. -iechiare: /cricchiare — a citi fără chef. parolaccia — cuvînt urît. -accia età). Unele sufixe peiorative sînt specifice verbelor: -acehiare: ridacchiare — a rìde în silă. înjurătură. cattivacelo — înrăit.-accio: rasaccia — casă dărăpănată. -onzolo: (mai ales pentru substantive): mediconzolo — medic prost. Să se observe fenomenul prin comparaţia exemplelor următoare: burrone — prăpastie burro — unt montone — berbec monte — munte cavallone — talaz cavallo — cal magrone — purcel de lapte magro — slab mattone — cărămidă matto — nebun cannone — tun canna — trestie merletto — dantelă merlo — mierloi mulino — moară m. /aggtacchiare — a se eschiva. -accio. -ettare. murdară.) rău mare. -eechiare: — sonnecchiare— a moţăi. stanzaccia — cameră urîtă. verzui.

adjectivului sau verbului şi care modifică sensul iniţial al cuvîntului. posporre — a pune după. Ele se împart în prefixe propriu-zise şi prefixe provenite din limba latină şi greacă. bisnonno — străbunic. ri-: reazione — reacţie. anarchia — anarhie. as-. „trei": amai-. postmilitare — care se face după serviciul militar. trisillabo — din trei silabe . trans-: oltrepassare — a trece dincolo. es-. — prefixe cu sensul de despărţire.-sci-: emigrato —emi­ grat. bilingue — bilingv. premettere — a face să preceadă. eontracoipo — contralovitură . deprimat. ad-. ac-: avvilito— umilit. scaricare — a descărca. rilancio — relansare. aggiungere — a adăuga. ultracorto — ultrascurt. bis-. — prefixe cu sensul de anticipare. bi-.ini-. — prefixe cu sensul „In afară dea: e-. — prefixe care indică scopul. tri-. disunire — a separa. an-. Prefixele propriu-zise pot fi grupate după sensul pe care-1 conferă cuvîntului în: — prefixe care indică o negaţie: a-. — prefixe cu sensul de „după".tacchino — curcan occhiello — butonieră focaccia — plăcintă tacco — toc de încălţăminte occhio — ochì foca — focă B . proconsole — pro­ consul . „înainte de". tra-. di-. opoziţie: de-. ripassata — revizuire. — prefixe cu sensul de „doi". direcţia: a-. in. scioperare — a face grevă . proclamazione — proclamaţie. bissare — a bisa. reinte­ grazione — reintegrare. „ulterior": po-. — prefixe cu sensul de „dincolo". dis-: deportare — a deporta. miscono­ scere — a nu recunoaşte. infelice — nefericit. escavazione — excavaţie. pos-. Derivarea c u prefixe § 183 Prefixele (i prefissi) sînt elemente care se adaugă înaintea rădăcinii substantivului. dispreizo — dispreţ . contraddire — a contrazice. pronome — pronume. „în loc de": antepre-. prefisso— prefix. antifasciste — antifascist. traman230 . ir-.ultra-. accam­ pamento — tabără. accorrere — a alerga către . ab-. contra-:antifurto — anti­ furt. tras-. diffondere — a împrăştia. mis-: afono — afon. „peste": oltre. — prefixe cu sensul de împotrivire: anti-. — prefixe care indică repetiţia: re-. s-. reiterare — a reînnoi. decisione — deviere. preno­ tatone — rezervare. post-: nomerig— gio după-amiază. irragionevole — neraţional. antecedere — a preceda. adattabilità — adaptabilitate. abnorme — anormal. tris-: ambidestro — ambidextru. tripartito — tripartit. espatriare — a se expatria. pro-: anteprima — avanpremieră. impazienza — nerăbdare.

acquare — innacquare — a uda. di-: . ipoteco — hipotensiv. colaborare): venire — convenire — a conveni.(numeros) : multico/ore — multicolor. multi. pro-: (anticipare): vedere ~ provvedere — a. per-: (continuitate): durare — perdurare — a dura. es-: (opoziţie. onni — (tot) : onnipresente — omniprezent. submarin. con-: coetaneo — de aceeaşi vîrstă. transalpino — de dincolo de Alpi . multiforme — multila­ teral . — prefixe cu sensul de „împreuna'': co-. confunda . perimetro — perimetru. con-: (apropiere. periplo — călătorie în jurul lumii. sostare — a poposi. interessare — cointeressare — a cointeresa . scop): portare — apportare — a duce. contra-: (opoziţie): stare — contrastóre — a împiedica. ipo-: subacqueo — subacvatic. seguire — perse­ guire — a urmări . agitare — esagitare — a zgudui . 231 . negaţie): mentire — smentire — a desminţi. fra-: (între): porre — frapporre — a interpune. circondare — a înconjura. sopra-: (suprapunere): mettere — soprammettere — a suprapune. nominare — soprannominare — a porecli . sotto-. sensul contrar): frenare — ăiîrenare — a dezlega. saporire — assaporire — a condimenta . connessione — unire. trasporto — transport. mischiare — frammi­ schiare — a amesteca. Prefixele verbale sînt adesea prepoziţiile care indica următoarele sensuri: a-: (apropiere.(separarea. inunda . circum-. parlare sparlare — a fcìrfi . trarre — estrarre — a extrage. sottotetto — mansadră. in-: (intensifică acţiunea): alzare — inalzare — a ridica. prevedea. mettere — promettere — a promite . ri-: (repetiţie): vedere — rivedere — a revedea. „mai puţin": sub-. — prefixe cu sensul de „înjur": circo-. peri-: eircoscmto — circumscris. onnivoro — omnivor . s-.damento — transmitere. so-. formare — Riformare — a deforma .(zece): decimetro — decimetru. Prefixe provenite din limba latină deci. înălţa. collaborazione — colaborare. . attaccare — contrattaccare — a contraataca . sottufficiale — subofiţer. trasformato — transfor­ mat. decimale — zecimal . cticumnaviggazione — navigaţie în jur. — prefixe cu sensul de „sub". concordare — a pune de acord . produrre — riprodurre — a reproduce. Derivarea verbelor cu ajutorul prefixelor este un procedeu foarte productiv în limba italiană.

demo. geo.(foc): pirotecnia — pirotehnie. lung): maxica/>/>o«o — palton lung.(nou) : neorealismo — neorealism. adept): filosofia — filozofie. isomorfismo — izomorfism . bio. topograf.(popor) : democrazia — democraţie. weologismo — neologism. termocnimica — termochimie.(pămînt): geografia — geografie.semi. psevido. unele dintre acestea întîlnite şi în limba română: mini (mic.(timp) : cronologia — succesiune în timp. pirografia — pirogravură.(fals): pseudonimo'— pseudonim. autoeducazione — autoeducaţie . telescrivente — telex. maxi-jmare. piro­ filo — rezistent la foc * . Prefixe provenite din limba greacă Prefixele provenite din limba greacă sînt foarte numeroase şi sînt comune şi altor limbi. pseudoieMerafo — pseudoliterat. cronotecnica — tehnica normării . biQgrafo — biograf. Redăm mai jos cîteva dintre ele: • . termonucleare — termonuclear. poli. neo. miniteatro — teatru mic. aero. iso. NOTĂ în limba contemporană au apărut noi prefixe. isoscele — isoscel. sensul lor fiind universal. mimcapellone — copil cu pârul lung. neonato — nou-născut. termo. autopullman — autobuz. crono. tele. îil(o). aeroterapia — aeroterapie .(jumătate): semifinale — semifinal. piro. filantropo —filantrop. idr(o). semicerchio — semicerc semi/iina — semilună. aeroposte — poştă aeriană. scurt) : minigonna — fustă scurtă. policrom ia — policromie. pseudoarZisto — pseudoartist.(prin mijloace proprii): automoòiie — automobil. filologia — filologie .(filo. idrico — hidric.(la distanţă) : televisione — televiziune.(numeros): politecnico — politehnic. maxigonna — fustă lungă etc.(căldură): termometeo — termometru. prin influenţa altor limbi străine asupra limbii italiene. idratare — a hidrata. demografia — demografie. geologia — geologie . biosintesi — biosinteză. telescopio — telescop .(viaţă): biosfera — biosferă.(aer) : aeromezzo — mijloc de transport aerian. ăemodossologia — studiul elementelor determinante ale opiniei publice . polivalenza — polivalenţă . care se mişcă singur. geometra — geometru. auto. 232 .(apă) : idrometro — hidrometru. cronometro — cro­ nometru.(egal): isotermico — izotermic.

-issimamente: rapidamente— ?*a/>j'cZissimamente — în mod foarte rapid (vezi § 154). biancomangiare — prăjitură (cu lapte) . dopoguerra — peri­ oadă postbelică. Gradarea se realizează cu ajutorul sufixelor: -issimo : felice — felicissimo — foarte fericit. ultra-: rapido—ultrarapido — ultrarapid. + subst. -f. portacenere — scrumieră . NOTĂ Şi numele proprii pot fi compuse: Annamaria. pentru a alcătui un cuvînt nou.: buonumore — bună dispoziţie.GRADAREA § 184 Gradarea este un procedeu care se aplică numai adjectivelor califi­ cative şi adverbelor de mod care prin gradare exprimă intensităţi diferite ale însuşirilor şi modalităţilor. aparţinînd aceleiaşi sau unor diverse categorii morfologice. iper: sensibile — ipersensibile — hiper­ sensibil. Giancarlo. Substantivele compuse pot fi alcătuite din: subst. Gianmaria.pronume: nontisocr dar dime — nu-mă-uita. sottopassaggio — pasaj subteran.: contrattempo — contratimp. biancospino — păducel . Gradarea se realizează şi cu prefixele: arci. pessimamente — malissimo — foarte rău (vezi §68).: pescecane — rechin.: contento — areicontento — foarte mulţumit.subst. bassorilievo — baso­ relief. extra-. ricco — straricco — foarte bogat. subst. «etc. s t r a . verb -f. adj. faţă de cuvîntul primitiv. verb. Gradarea poate fi realizată şi printr-o varietate lexicală: buonissimo — ottimo — foarte bun. pomo­ doro — tomată . dormiveglia — dormitare . panforte — turtă dulce. girasole — floarea-soarelui.: forte — extraforte — forte puternic. 233 . Rosalba. + subst. + adj: terracotta — ceramică. + verb: saliscendi — clanţă. prepoz. -\. -errimo — celebre — celeberrimo — foarte ce­ lebru . andirivieni — du-te-vino. verb -\. pallacanestro — baschet. -entissimo: benevolo — èeraeeoZentissimo — foarte binevoitor (vezi § 73). COMPUNEREA § 185 Compunerea este procedeul prin care se unesc două sau mai multe cuvinte. oco­ lişuri.verb: belvedere — terasă.subst. adj. capo­ stazione — şef de gară (vezi § 48).: grattacielo — zgîrie-nor.

politico-economico — politico-economìe. blu cobalto — albastru de cobalt. acciocché (a ciò che) — pentru ca. sottoscrivere — a sub­ scrie. glieli.: giammai (già-f. NOTĂ Unele adjective compuse se scriu. 234 . dopoché (dopo 4che) — dupa ce. benemeritare — a bineme­ rita. grigioverde — gri-verde.: indietro (in + dietro) — înapoi. adj. Această mutaţie nu produce schimbări în sensul fundamental al cuvîntului. pot fi alcătuite din: ade. fisico-chimico — fizico-chimic. orice.: davvero (da + vero) — cu adevărat. — oricine. Numerale compuse sînt considerate numerele de la zece în sus: quattordici — paisprezece. verb -f. quassù (qua -j. -j. prepoz.verb: voler dire — a însemna. gliela.. ca să. cu cratimă: italo-romeno — italo-român.mai) — niciodată.: insomma (in -f.somna) — în concluzie.subst. prepoz. SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE § 186 Schimbarea valorii gramaticale este procedeul prin care un cuvînt trece de la o parte de vorbire la alta sau dintr-o clasă lexicogramaticală în alta. — verb: benedire — a binecuvânta.a supraîncarcă. maledire — a blestema. qualsiasi. lassù (là -f.Adjectivele compuse se pot alcătui din diverse părţi de vorbire: adj. Unele forme ale pronumelui nehotărît ca: qualchessia — oricine. a bîrfi . sovraccaricare —. -f subst. Adverbele compuse sînt formate din: adv.: neppure (ne + pure) — nici.-j-adv.: voler bene — a iubi. a îndrăgi. agrodolce — dulce-acrişor. allorché (allora che) — atunci cînd. sînt formate tot prin compunere. verb + adv.adj. chicchessia. -f..adj. prepoz. quaggiù (qua + giù) — aici jos. reduse ca număr. -f.che) deoarece.: conj. verde smeraldo — verde ca smaraldul. Verbele compuse. siccome (così + come) — întrucît. + adv. ambedue — amîndoi.adv. (mai ales pentru culori): grigio ferro — gri fer.. -f verb: sottostare — a sta dedesubt. elettrochimico — electrochimie.su)—acolo sus. prepoz. giacché (già -f. ca în limba română. eppure (e + pure) — totuşi. -j. Conjuncţii compuse: affinché (a fine che) — spre a. : sordomuto — surdomut. centotrenta-cinque— o sută treizeci şi cinci. gliele (gliene) (vezi § 89) precum şi gruparea a două pronume în poziţie encli­ tică faţă de verb: portamela — adu-mi-o (vezi § 88). Pronumele compuse sînt de fapt formele combinate ale pronumelor personale neaccentuate în dativ şi acuzativ: glielo.su) — aici sus. ventotto — douăzeci şi opt. qualsisia — oricare.

la coppia — perechea. Adjective substantivate: il bello — frumosul. il dilettevole — plăcutul. la vista — vederea. — la modul participiu. il male — răul: Il suo domani sarà felice — Viitorul său va fi fericit . Il suo andare era lento — Mersul său era lent. Vutile — utilitatea. V utilitaria —* autoturism ieftin. — la modul gerunziu: la lavanda — îmbăierea. Numeralele pot deveni substantive: una dozzina — o duzină. Tra gli studenti c'era un tale — Printre studenţi se afla şi un oarecare (om). Devin adjective: — unele verbe la participiul trecut: chiamato — chemat. amato — iubit. Facciamo la verifica degli esercizi — Să facem verificarea exerciţiilor . il ritornare — reîntoarcerea. Questo scrivere è illeggibile — Acest scris este indescifrabil. la locanda — hanul . — aparent la modul indicativ prezent: il rilascio — eliberarea. Prin schimbarea valorii morfologice se pot forma şi adjectivele. il pro — argumentul favorabil: Spiegami il perché di questo tuo atteggiamento — Explică-mi cauza atitudinii tale . la modifica — modificarea. il cantante — cîntăreţul. Ho preso alla matematica un dieci — Am luat la matematică un zece . trecut: il fatto — faptul. Non è questo il vero — Nu-i acesta adevărul.Cele mai frecvente schimbări ale valorii gramaticale se produc în direcţia substantivului întrucît foarte multe părţi de vorbire pot căpăta înţeles şi valoare de substantiv. Il bello ed il brutto sono due categorie estetiche — Frumosul şi urîtul sînt două categorii este­ tice . L'abitante di Bucarest si chiama bucarestino — Locuitorul Bucureştiului se numeşte bucureştean . Pessere — fiinţa. il fiorire — înflorirea. un decennio — deceniu . lo scritto — scrierea. prezent: il passante — trecătorul. ii sospiro — suspinul. 235 . Conjuncţiile şi prepoziţiile se pot uneori substantiva: il perché — cauza. Il museu visitato era di storia — Muzeul vizitat era de istorie. respiraţia. In general acestea sînt precedate de articol. I suoi detti mi impensie­ rirono — Vorbele sale mă puseră pe gînduri. il mittente — expeditorul . Verbele substantivate pot fi la: modul infinitiv: il camminare — mersul. il prodotto — pro­ dusul. QuaVè la sorgente di questa notizia ? — Care este sursa acestei veşti ? — la modul participiu. Il suo ritorno avrà luogo stasera — Reîntoarcerea sa va avea loc în seara asta. il co me — modul. La tua offerta non incinteressa — Oferta ta nu mă interesează . motivul. Mi ha preoccupato questa faccenda — M-a preocupat această treabă. ricercato — căutat: Radu è un giovane emancipato — Radu este un tînăn emancipat. Il sonetto ha due quartine e due terzine — Sonetul are două catrene şi două terţine. Adverbe care se pot substantiva: ii bene — binele. Ti diro il come ci son riuscito— îţi voi spune modul in care am reuşit.

Prepoziţiile îşi pot schimba valoarea gramaticală devenind prefixe şi integrîndu-se în noile verbe care se formează: di-: colorare — decolo­ rare — a decolora. Prin acelaşi procedeu se pot forma verbe din: — substantive cu ajutorul unor sufixe şi prefixe: atomo — atomizzare — a atomiza (chim. Pot deveni adverbe de mod unele adjective: sicuro — desigur. schiacciante — zdrobitor .si deve raddolcire con due cucchiaini di zucchero — Cafeaua nu este dulce. ordine — ordinare — a aşeza în ordine. essa fu fertilizzata con concimi chimici — Cîmpia este roditoare. è rincasato verso le cinque — Este acasă de o jumătate de oră. // caffè non è dolce. JE" in casa da mezz'ora. in-: albero — inal­ berare — a arbora etc. — adjective care devin verbe cu ajutorul sufixelor şi prefixelor: forte — fortificare — a întări. potente — puternic. Vado spesso a Braşov — Merg adesea la Braşov.). chiaro — limpede . autoritar. trebuie îndulcită cu două linguriţe de zahăr.— unele verbe la. Il suo stile corrente piaceva a tutti — Stilul său curgător plăcea tuturor .. Toate procedeele amintite au loc în sfera gramaticii dar cu conse­ cinţe directe asupra lexicului şi a posibilităţilor de îmbogăţire şi nuanţare a exprimării în limba italiană. s-a întors (acasă) către cinci . participiul prezent: partecipante — care ia parte. frutto — fruttificare — a fructifica . a comanda. nu vorbi tare. a-: terra — atterarre — a doborî. La pianura è fertile. migliore — migliorare — a îmbunătăţi . magro — dimagrire — a slăbi. telegrafo — telegrafare — a telegrafia. ea a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimice . Il più lucente metallo è l'oro — Cel mai strălucitor metal este aurul. . Parla piano non parlar forte — Vorbeşte încet. sano — risanare — a se însănătoşi . (vezi § 183 B). Il piano fu elaborato in tempo ed abbiamo pianificato il nostro lavoro — Planul a fost elaborat la timp şi ne-am planificat munca . faccia — affacciare — a se arăta. rosso — arrossire — a se înroşi.

a unor conjuncţii subordonatoare. de ex. declinare e t c ) . adjectiv etc. conjugare. b) subordonare a două sau mai multe propoziţii (realizată cu ajutorul unor prepoziţii. sau cu ajutorul conjuncţiilor. . substantiv. indicând care este ra­ portul dintre aceste propoziţii. : Corre allegramente — Aleargă vesel). aceasta fiind formată din cel puţin două cuvinte cu înţeles deplin (subiect şi predicat. complement .NOŢIUNI DE SINTAXĂ (NOZIONI DI SINTASSI) v § 187 Dacă morfologia este partea gramaticii care cuprinde regulile referitoare la forma cuvintelor şi la modificările de formă pe care le iau cuvintele (număr. Propoziţia constituie nucleul. a unor pronume şi adverbe relative. La rîndul său subiectul poate fi format dintr-un grup nominal {articol. : / / bambino biondo — Copilul cel blond) iar predi­ catul poate fi format dintr-un grup verbal (adică verbul — în sintaxă = predicatul verbal — însoţit de complement. Fraza este o unitate sintactică superioară propoziţiei în sensul că este alcătuită din două sau mai multe propoziţii. Sintaxa frazei studiază modul în care se unesc propoziţiile spre a alcătui fraze. aceasta putînd expri­ ma o idee mai complexă decît propoziţia. nehotărîte e t c ) . atribut. sau a locuţiunilor conjuncţionale coordonatoare) . de ex. care în sintaxă devin subiect. de ex. O frază se poate afla în raport de: a) coordonare a două sau mai multe propoziţii (prin juxtapunere. nume predicativ sau alte elemente predicative suplimentare . sintaxa este acea parte a gramaticii care cuprinde reguli privitoare la îmbinarea cuvintelor într-o propoziţie sau într-o frază. unitatea de bază a sintaxei.: Il bambino corre — Copilul aleargă).

P Ă R Ţ I L E PROPOZIŢIEI § 188 Aşa cum s-a arătat mai sus. Chi lo dice? — Cine o spune? — Quale non ti piace? —. Ma è una congiunzione — Ma este o conjuncţie . Nessuno lo ha visto — Nimeni nu 1-a văzut . Questo è giusto — Asta-i drept . atributul (Vattribato ) care face parte din grupul nominal determinînd substantive sau substitute ale substantivelor. NOTĂ Verbul la infinitiv cu funcţie de subiect poate fi introdus de prepoziţia di: Mi rincresce di avergli detto ciò — îmi pare râu că i-am spus asta. Le vom pre­ zenta pe rînd: SUBIECTUL § 189 Ca şi în limba română subiectul poate fi exprimat prin diferite părţi de vorbire. Qui è un avverbio — Qui este un adverb . e) verb la infinitiv: Volere è potere. Poate fi deci constituit din: a) substantiv: L'uomo dormiva — Bărbatul dormea. quindi è dovere volere — Să vrei înseamnă să poţi. b) pronume: Io non vado via — Eu nu plec . părţile principale ale propoziţiei siiit subiectul (il soggetto ) şi predicatul (il predicato ) . Suonano le campane — Trag clopotele. Qualcuno lo saprà — Cineva va fi ştiind . f) orice parte de vorbire substantivizată: Ci è un pronome — Ci este un pronume . atunci cînd determină un verb. Tocca a voi di visitarci — E rîndul vostru sa ne vizitaţi. deci este o datorie să vrei. fie determină întreaga pro­ poziţie. La acestea mai pot fi menţionate. e) numerai: Due sono andati via — Doi au plecat . sau poate fi omis (subiect subînţeles sau inclus). I perché sono molti — Cauzele sînt nume238 . cînd e vorba de complemente circumstanţiale. complementul (il complemento) care face parte fie din grupul verbal. în cazul unei propoziţii dezvoltate. Le tue sono più belle — Ale tale sìnt mai frumoase. E1 umiliante chie­ dere — Este umilitor să ceri. Il blu è più delicato — Albastrul este mai delicat. d) adjectiv substantivizat: I bugiardi sono disprezza­ ti — Mincinoşii sînt dispreţuiţi.Care nu-ţi place ? . fie din grupul adjectival — cînd determină adjective —.

5) verbele essere. parere însoţite de pronume: Non sembra più lui — Nu pare să mai fie el însuşi/Parcă nu mai e el. rimanere —a ramine. 4) verbe tranzitive însoţite de un adjectiv: avere — a avea. credere — a crede. 3) verbe tranzitive la diateza pasivă: essere considerato — a fi considerat. Mio padre 239 . reflexivă sau pasivă: Il cavallo galoppa — Calul galopează. mantenere — a menţine. vedere — a vedea. giudicare — a considera. sembrare — a (se) părea. desiderare — a dori. PREDICATUL § 190 Este partea principală de propoziţie care arată ce este. essere giudicato — a fi judecat/apreciat ecc. scegliere — a alege. Tutti stavano zitti — Toţi tăceau. La rîndul lor verbele copu­ lative pot fi: 1) essere: Mia madre è coraggiosa — Mama mea este curajoasă. stare — a sta (cu înţeles de essere — a fi): Sono diventati grandi — Au devenit (s-au făcut) mari . şi b) predicatul nominal care se exprimă printr-un verb copu­ lativ (nepredicativ) şi un nume predicativ. Gina è la seconda — Gina este a doua. essere stimato — a fi considerat. Le foglie sono portate dal vento — Frunzele sînt purtate de vînt. Se pot distinge două feluri de predicate: a) pre­ dicatul verbal care poate fi exprimat printr-un verb la diateza activă. lasciare — a lăsa. Voi vi divertite — Voi vă distraţi . numeral plasate după verbul copulativ: Lui è l'amico di mio fratello — El e prietenul fratelui meu . essere creduto — a fi crezut. vivere — a trăi. deveni. valutare — a evalua. La dichiaro aperta — O declar deschisă. supporre — a presupune: Ti trovo intelligente — Te consider inteligent . essere detto — a fi spus. nascere — a se naşte. tenere— a ţine. numerale ordinale sau adjective nehotărîte de cantitate (introduse uneori. cum ieste sau ce face subiectul. Se consideră predicate verbale şi cele exprimate prin locuţiuni verbale: // mio piano è andato a monte — Planul meu s-a dus de ripa. divenire—». substantiv -f adjectiv. adjectiv (cu sau fără prepoziţie). restare — a ramine. : Tu non sei giudicato bene — Tu nu eşti bine apreciat. chiamare — a chema. tor­ nare — a se întoarce. sapere — a şti. Non è possibile che tu mi offenda — Nu-i posibil ca t u să mă jigneşti. sembrare. Numele predicativ Poate fi exprimat prin: substantiv. Lo credevo giovane — îl credeam tînăr . 6) verbul essere însoţit de numerale cardinale. E ' s t a t o chiamato dal mio amico — A fost chemat de prietenul meu. 2) verbe intranzitive ca: diventare—a. La riteniamo diligente — O socotim silitoare. g) o întreagă propoziţie: E1 necessario che noi studiamo — Trebuie ca noi să învăţăm. pronume. dichiarare — a declara. fare — a face. de prepoziţia in): Erano in pochi — Erau puţini. essere chiamato — a fi chemat. trovare a găsi/a considera. morire — a muri.roase . essere eletto — a fi ales. deveni. ritenere — a socoti.

r Subiectul este colectiv la 1 Se află la persoana a l l l . Voi e il cane andate via — Voi şi căţelul plecaţi. Sînt două sau mai multe subiecte între care un pronume la persoana a Ii-a : Exemple Tu e Laura andate via — Tu şi cu Laura plecaţi. | singular cu specificarea > — gular sau plural > { componenţilor J Exemple : Un branco di pecore pascolava — O turmă de oi păştea. Se află întotdeauna la persoana a Ii-a plural C. Siamo in due — Sîntem în doi .a s i n D. II motore è a quattro tempi — Motorul e în patru timpi . < subiecte la singular sau > — a I l I . / cani e le galline corrono — Clinii şi găinile fug. > Exemple : Io e Laura andiamo via — Eu şi cu Laura plecăm. normele de acord sînt identice cu cele din limba română. 240 . Noi e il canne andiamo via — Noi şi căţelul plecăm. Quell'affare non era per lui — Aface­ rea aia nu era pentru el . Ti hanno dichia­ rato presidente — Te-au declarat preşedinte. Acordul predicatului cu subiectul se face în număr. In cazul subiectului multiplu. Loro passavano per delle persone importanti — Ei erau consideraţi drept persoane importante . persoană şi uneori în gen. Un branco di pecore pascolavano — O turmă de oi păşteau.fa l'ingegnere — Tatăl meu e inginer . Il cane e le galline corrono — Cîinele şi găinile fug. \ subiecte între care un \ — la persoana I pluial > i pronume la persoana I. Acordul predicatului cu subiectul § 191 Dacă —*• Verbul i Exemple i C Sînt două sau mai multe 1 Se află întotdeauna la persoana A. Anna mi riesce antipatica — Ana îmi este antipatică. C Sînt două sau mai multe \ Se află întotdeauna B.a plural > plural : Il cane e la gallina corrono — Cîinele şi găina fug.

prepoziţional). ATRIBUTUL § 192 în limba italiană este numit atribut adjectivul (calificativ. Comprai ieri un vestito rosso scuro — Am cumpărat ieri o rochie roşu închis . Ori. în română se mai disting: atri­ butul substantival (în genitiv. demonstrativ. sau spre a-i lămuri mai bine înţelesul. în dativ. Toate aceste forme din limba română îşi găsesc corespondenţa în limba italiană într-o serie de complemente ca de exemplu: complemento di specificazione (Il colore del mare è grigio — Culoarea mării este cenuşie). Niente di preciso — Nimic sigur. în limba italiană atributul poate să determine: a) subiectul: Una grossa auto lo colpì — Un automobil mare 1-a lovit . comple­ mento di materia (Ho ricevuto in dono dodici bicchieri di cristallo — Am primit cadou douăsprezece pahare de cristal) etc. spre a-i atribui o calitate. Giunsero in una verde vallata profonda — Au ajuns într-o vale verde şi adîncă.{ Subiectul este colectiv la Ì Se află la persoana a 111-a singular fără specificarea > — singular * componenţilor J Exemple Un gregge pascolava — O turmă păştea. După valoarea părţilor de vorbire. d) orice alt com­ plement: L'auto corre ad alta velocità — Maşina goneşte cu viteză mare . c) complementul direct: Carla guidava una grossa auto — Caria conducea o maşină mare . complemente) care se adaugă unui alt substantiv 241 . eventual de atribute. Ca şi în română. Marco è un giovane alto e biondo — Marco este un tînăr înalt şi blond . Atributul poate fi introdus cu prepoziţia di atunci cînd acesta determină un pronume indefinit sau interogativ: Che cosa c'è di nuovo? Ce mai e nou ? . atributul pro­ nominal. Apoziţia § 193 Gramaticile italiene numesc apoziţie cuvîntul sau sintagma (de cele mai multe ori un substantiv însoţit sau nu de un determinant. era un grosso rastrello — Unealta era o greblă mare . b) numele predicativ: L'arnese. posesiv etc. şi anume atributul adjectival. La loro auto lo colpì — Maşina lor 1-a lovit . Quel libro è mio — Cartea aceea este cartea mea . în limba română această categorie reprezintă numai unul din aspectele ce se află pe lista atributelor. atributul verbal şi atributul adverbial. complemento di termine (Spedisci il pacco alla nonna — Să expediezi pachetul bunicii). numeral. Uno stormo volava — Un stol zbura.) care însoţeşte un substantiv sau un substitut al acestuia.

COMPLEMENTUL § 194 Este o parte secundară a propoziţiei. pronume. penisola — peninsulă. 3. Il mese di febbraio è il più corto dell'anno — Februarie este cea mai scurtă lună a anului.: Il dottor Rossi. Bravo in matematica— Bun la matematică. XOTĂ 1. ti aiuterò — eu. l'amico di Caria — li aşteptăm pe Marino. prietenul Cariei.: Rossi. l'amico di Carla — Fac cafeaua pentru Marino. fie printr-un verb la infinitiv introdus prin prepoziţia 242 . pronume sau verbe la infinitiv introduse de prepoziţiile di. nome — nume. provincia — judeţ. trebuie să păstrezi secretul profesional. in: Avido di denaro — Lacom de bani. apoziţie. da amico. de ex. in. villaggio — sat. va sosi mîine. Non vedo te — Nu te văd pe tine . am să te ajut. III. l'amico di Caria — Am dat cărţile lui. l'amico di Caria. Complementul adverbului se exprimă prin substantive sau pronume introduse cu di. a. Marino. isola — insulă. Deosebim: I. mese — lună sînt urmate de prepo^ ziţia di şi apoi de numele pe care îl determină: La città di Genova — Oraşul Genova. Preparo il caffè per Marino. 2. che: Lui parla Vitaliano meglio di te — El vorbeşte italiana mai bine ca t i n e . ca (în calitate de) prieten. Ricordai soltanto i primi sei — Mi-am adus aminte numai de primii şase. prietenul Cariei. predicat. prietenul Cariei . atunci aceasta este marcată de virgulă. alt complement). L'isola di Sicilia—Insula Sicilia. l'amico di Carla — Pălăria este a lui Marino. Sicuro di sé — Sigur de sine . Apoziţia mai poate fi introdusă prin: da. care determină sau completează sensul altor elemente ale acesteia (subiect. de ex. fie un complement direct: Aspettiamo Marino. arriverà domani — Marino. fie orice alt complement: Ho dato i libri a Marino. il dottore — Rossi. complementul direct care determină un verb tranzitiv şi se află in cazul acuzativ: poate fi înlocuit printr-un pronume in acuzativ şi exprimat fie printr-un substantiv. De obicei apoziţia se alătură substantivului fără nici un semn de punctuaţie. Difficile a capire— Greu de înţeles . II. Substantivele città — oraş. atunci cînd precedă substantivul la care se referă.spre a determina fie subiectul : Marino. doctorul. da. Complementul verbului. Tu. in qualità di medico. Atto al lavoro — Apt pentru muncă . Complementul adjectivului care poate fi exprimat prin substantive. prietenul Cariei. // cappello è di Marino. numeral cu sau fără de­ terminanţi : Scrivo una lettera — Scriu o scrisoare . Il nome di Veronica non mi piace — Numele de Veronica nu-mi place. prietenul Cariei. devi mantenere il segreto professionale — Tu. atri­ but. Din această categorie putem dis­ tinge: A. Dacă însă apoziţia urmează după substantivul la care se referă. Lieto di conoscere— Bucuros de a cunoaşte . come. în calitate de medic. Capisco meno Vinglese che l'italiano — înţeleg mai puţin engleza deeît italiana. qualità di: Io.

estendersi — a se extinde: Mia figlia pesa settanta chili — Fata mea cintereste şaptezeci de kilograme . rivolgersi a.da. spre deosebire de complementul direct. Imparo a battere a macchina — învăţ să bat la maşină : Ti offro da vestire — Iţi ofer de îmbrăcat : Hai trovato da leggere? Ai găsit de citit? NOTĂ Complementul direct exprimat prin substantive sau substitute ale substanti­ vului nu este introdus de un element de relaţia: Sto ascollando la radio — Ascult radioul. fie printr-un adverb re­ lativ sau printr-o construcţie infinitivală etc. : Mi ricordo con piacere di quella serata— îmi amintesc cu plăcere de serata aceea. vivere per — a trăi pentru/ spre. B. c) complementul circumstanţial de mod: Si sentiva più tranquilla — Se simţea mai liniştită. ci întreaga propoziţie. care înso­ ţeşte verbe ca: alzarsi — a se scula. de prepoziţia di. b) complementul indirect cu prepoziţie: lista verbelor care sînt determinate de un complement indirect este lungă. dintre acestea amintim doar: ricordarsi di — a-şi aminti [de. man­ care di — a fi lipsit de. e) comple­ mentul circumstanţial de cauză: Marina tremava dal freddo — Marina 243 . Devi agire con cautela perché è sensibile — Trebuie să acţionezi cu precauţie pentru că e sensi­ bilă: d) complementul circumstanţial de scop: Tutti vi dovete preparare per gli esami — Toţi trebuie să vă pregătiţi pentru examene . sorgere — a răsări. costare — a costa. parlare di — a vorbi de/despre. Abbiamo incontrato desti amici — Am întîlnit nişte prieteni. In această categorie deosebim: a) complementul indirect fără prepoziţie. a se întîlni etc. misurare — a măsura. nemaifiind deci" un element de relaţie (gramaticile italiene îl numesc complemento oggetto partitivo): Mangio del pane — Manine pîine. Dobbiamo combattere contro le esperienze atomiche — Trebuie să luptăm contra experienţelor atomice. acesta dobîndeşte o valoare partitivă sau de articol nehotărît. selectate după criterii semantice: a) complementul circumstanţial de timp: Sarò da te fra tre giorni — Voi fi la tine peste trei zile . C. Dacă substantivul este precedat. pesare — a cîntări. aşa cum e cazul complementului direct sau al celui indirect. Versammo dell'acqua — Am turnat apă. — a se adresa. Iată tipurile de comple­ mente circumstanţiale mai importante. Mi sono alzata alle tre di notte — M-am sculat la trei noaptea . complementul circumstanţial nu determină numai o parte a propoziţiei. complementul indirect. imbattersi in — a da peste. combattere contro — a lupta împotriva. Acesta este exprimat fie printr-un substantiv însoţit (de cele mai multe ori) de o prepoziţie. Ora siamo contenti — Acum sîntem mulţu­ miţi . Si rivolse al suo padrone di casa — Se adresă gazdei sale . b) complementul circumstanţial de loc: — Si incontreranno a Braşov — Se vor întîlni la Braşov. rinunciare a — a renunţa la. vergognarsi di — a se ruşina de. Compro dei fiori — Cumpăr flori. distare — a fi la o depărtare de. sau printr-o construcţie infinitiva!ă: Maddalena voleva scrivere — Magdalena voia să scrie. nu poate fi înlocuit printr-un pronume în cazul acuzativ.

f) complementul circumstanţial concesiv: Nonostante la malattia. imperativ) propoziţia este numită. Vuomo afferò il pane — Deoarece era împins de foame. Giorgio si affacciò alla finestra — La oprirea maşinii (cînd s-a oprit maşina). parti­ cipiu. Al fermarsi dell'auto­ mobile. omul a înşfăcat pîinea -* Poiché era spinto dalla fame. 244 . s-à întors acasă — poate fi transformată într-o propoziţie explicită astfel: Dopo che ebbe consumato tutto il denaro. In general. infinitiv) atunci propoziţia este numită implicită: Dichiara di essere innocente — Declară că este nevinovat . vidi la mia nipotina — La ieşire (pe cînd ieşeam). tornò a casa — După ce a cheltuit toţi banii. tornò a casa — O dată cheltuiţi toţi banii. Giorgio si affacciò alla finestra — Cînd s-a oprit maşina. omnl a înşfăcat pîinea. è venuto al lavoro — Cu toată boala (deşi era bolnav) a venit la lucru . explicită: Dichiara ehe lui è innocente — Declară că el e nevinovat . g) complementul circumstanţial limitativ: A mio parere questo affare non finirà bene — După mine (părerea mea) treaba asta n-o să sfîrşească bine. s-a întors acasă. Giorgio a apărut la fereastră . conjunctiv. condiţional. am văzut-o pe nepoţica mea. De reţinut că propoziţiile subordonate implicite capătă denumi­ rea după conjuncţiile introduse în transformarea propoziţiei explicite: Spinto dalla fame. Propoziţii subordonate explicite şi implicite (Proposizioni subordinate esplicite ed implicite) § 195 Caracteristic limbii italiene este faptul că atunci cînd pre­ dicatul se află la un mod personal (indicativ. adică verbul aflat la un mod nepersonal poate fi trecut la un mod şi la un timp personal introdus de o conjuncţie subordonatoare sau de un pronume relativ. Complementul de agent se deosebeşte de toate celelalte tipùri de complemente în sensul că acesta apare doar în propoziţiile cu verbul la diateza pasivă reprezentînd subiectul logic al acţiunii : Silvana è stata colpita da una pietra — Silvana a fost lovită de o piatră. D. propoziţia implicită va fi tot cauzală. propoziţia implicită Consumato tutto il denaro. De exemplu. Vuomo afferò il pane — împins de foame. Poiché fiind o conjuncţie cauzală. pro­ poziţiile „implicite" pot fi transformate în propoziţii „explicite".Uscendo. Quando l'automobile si fermò. Giorgio a apărut la fereastră . din punct de vedere formal. am văzut-o pe nepoţica mea. Mentre uscivo vidi la mia nipotina — Tocmai cînd ieşeam. Dacă însă predicatul se află la un mod nepersonal (gerunziu.tremura de frig.

vinsi — Am venit. am învins . § 197 A. 3. prin juxta­ punere: Venni. p . dunque prenderemo la slitta — Ninge. coordonată cu cea dintîi 245 . prin coordonare concluzivă: Nevica. prin coordonare adversativă: Volevo studiare ina non trovai il tempo per farlo — Vroiam să învăţ. Spre a vedea raportul în care se află fraza de mai sus putem avea următoarea imagine reprezentată într-o schemă grafică: Propoziţie principală Monica è giunta solo adesso i perché si è svegliata tardi . prin coordonare copulativă: Non so nulla e non voglio saperne — Nu ştiu nimic despre asta şi nici nu vreau să ştiu . deci o să luăm sania. dar n-am găsit timp ca s-o fac . 4. 2.FRAZA (IL PERIODO) § 196 Ca şi în limba română propoziţiile unei fraze se pot afla în raport de coordonare sau de subordonare. pentru că s-a trezit tîrziu şi a pierdut trenul. perché si è svegliata tardi ed ha perso il treno — Monica a ajuîis doar acum. Coordonare i ed ha perso il treno î Subordonată de grad I Alte exemple de ilustrare a raportului Molti si rifugiavano su per i monti— ì Mulţi se refugiau sus în munţi J ~* e vi portavano la loro roba — Ì şi-şi duceau cu ei calabalîcul J ~* Î Subordonată de grad I dintre propoziţii: . Fraza prin coordonare poate fi alcătuită: 1. vidi. Principala Principală. am văzut. într-o frază pot exista: — propoziţia principală — una sau mai multe propoziţii coordonate cu principala — una sau mai multe propoziţii subordonate Exemplu : Monica è giunta solo adesso.

se ci si permetesse —• E clar că noi am face asta. conviene — se cuvine. Fraza prin subordonare este formată dintr-o propoziţie regentă sau principală. si narra — se povesteşte. Occorre avere la conscienza pulita — Trebuie să ai conştiinţa curata .per poterla conservare nel miglior modo — ca să-1 poată păstra cit mai bine e per sottrarla. è chiaro — e clar. trebuie . Sarebbe tempo che ci decidessimo — Ar fi timpul ca să ne hotărîm. e necesar. . è evidente — este evident. Tipurile mai frecvente de propoziţii subor­ donate sînt: 1.. bisogna — trebuie. propoziţia subiectivă formată din verbe impersonale. unul sau mai multe atribute. 2. Subordonată de grad I Subordonată de grad I. si dice — se zice . unul sau mai multe complemente şi una sau mai multe propoziţii subordonate. sembra — pare . etc. Si ritiene di aver avuto torto — Se consideră că n-a avut dreptate. alcătuită la rîndul ei din subiect. predicat.modurile nepersonale precedate sau nu de prepoziţia di: Conviene che io vada a Timişoara — Se cuvine să mă duc la Timişoara . è necessario — e necesar.modul indicativ. ai nemici — şi ca să-1 ferească de duşmanii che stavano per arrivare — care erau pe punctul de a veni Non trascurare quella parte della.E' certo che lui non lo sa — E sigur că el habar n-are . este oportun . E1 chiaro che noi faremmo ciò. lingua— Nu neglija acea parte a limbii che è fuori d'uso — care este ieşită din uz perché certe voci ti possono servire. introduse de conjuncţia che -f. coordonată cu precedenta Subordonată de grad II Principală Subordonată de grad I Subordonată de grad II Subordonată de grad III Subordonată de grad IV § 198 B. propoziţia predi246 . sau din predicate nominale ca: è bene — e bine . Conviene che voi vi comportiate meglio — Se cuvine ca voi să vă comportaţi mai bine . conjunctiv sau condiţional pentru propoziţiile explicite şi de che -\. — pentru că anumite cuvinte îţi pot folosi a dare un vivo effetto ad uno scherzo — să dai un efect colorat (viu) unei anecdote il quale altrimenti riuscirebbe sciapito (De Amicis) care altminteri ar fi lipsită de haz. dacă ni s-ar permite . è difficile — este greu. si crede — se crede. active sau pasive ca: occorre. E1 noto a tutti che hai sbagliato — Este cunoscut tuturor că ai greşit .

impedire — a împiedica etc. 12. riferire — a relata. Mi rivolgo a chiunque voglia darmi retta — Mă adresez oricui vrea să mă asculte (vezi şi § 142 B). stimare — a aprecia . propoziţia circumstanţială cauzală: Lei piangeva perché suo marito l'aveva abbandonata — Ea plîngea pentru că soţul ei o părăsise (vezi şi §205). udire — a auzi .propoziţia circumstanţială de mod (modală): Ho fatto cosi come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus (vezi şi § 211). reputare — a considera. proibire — a interzice : vietare — a interzice. propoziţia circumstanţială temporală: Mentre giocava al tennis. promettere a promite : giurare — a jura . affinché la giustizia trionfasse — Au luptat ca să triumfe dreptatea (vezi şi § 206). Confesso di aver risposto con una bugia — Mărturisesc că am răspuns printr-o minciună : Ha minacciato che si sarebbe vendicato — A ameninţat că se va răzbuna : Giuro di aver detto la verità — Jur că am spus adevărul (vezi şi § 142 A. 5. volere — a voi/a vrea . introduse de conjuncţia che + modul indicativ sau con­ junctiv pentru propoziţiile explicite şi de prepoziţia di (în cea mai mare parte din cazuri) -f.' a nu permite. ritenere — a socoti. L'essenziale è di farlo lavorare — Esenţialul este să-1 pui la treabă. Renato şi-a luxat un braţ (vezi şi § 204). a crede. 11. lui prosegui la corsa — Deşi fusese avertizat despre pericol. dire — a zice. rispóndere — a răspunde . capire — a înţelege . sentire — a auzi . Sosteneva di volermi accompagnare — Susţinea că vrea să mă însoţească . (Vezi şi § 207). vedere — a vedea . 3. propoziţia. credere a crede . propoziţia circumstanţială concesivă: Benché fosse avvertito del pericolo. 7. 6. Vedo che questa casa è ben tenuta — Văd că această casă este bine întreţinută : Credevo che Giuliana non potesse finire in tempo il lavoro — Credeam că Iuliana nu poate să-şi termine treaba la timp . 10. 195). propoziţia atributivă: Ipoteşti è la località dove nacque Eminescu — Ipoteşti este localitatea unde s-a născut Eminescu. sapere — a afla. propoziţia circumstanţială de loc: Dovunque Giu­ seppe vada. a considera. a spune. el şi-a continuat cursa (vezi şi §208). comple­ tivă directă se formează cu ajutorul verbelor narrare — a povesti . 9. propoziţia cir­ cumstanţială consecutivă: Era cosi commossa che non riusciva a dire nulla — Era atìt de emoţionată încît nu reuşea să spună nimic. 8. 4. Esigo che lui chieda perdono — Pretind ca el să-şi ceară iertare. este întotdeauna bine primit (vezi şi § 210). è sempre bene accolto — Oriunde se duce Giuseppe. stabilire — a stabili. giudicare — a judeca. a aprecia . propoziţia 247 . comprendere — a înţelege : ricordare — a-şi aminti .un mod nepersonal pentru propoziţiile implicite: Affermo che questo film è interessante — Afirm că acest film este intere­ sant . affer­ mare — a afirma. desiderare — a dori . 13. ignorare — a nu avea liabar . sospettare — a bănui .calivă: L'avvenire è come me lo faccio io — Viitorul este cum mi-1 fac eu. Renato si è slogato un braccio — In timp ce juca tenis. propoziţia finală: Combatterono. dimenticare — a uita .propoziţia completivă indirectă: Costa proprio quanto ha detto lui — Costă exact cit a spus el . confessare — a mărturisi .

aveva. Non so chi partirà — Nu ştiu cine va pleca . să nu fii ingrijorat(ă)/(nu-mi duce grija). Cînd în regentă verbul este la perfectul compus. avea . Dimmi chi ha parlato — Spune-mi cine a vorbit . Ti chiedevo se saresti andato — Te întrebam dacă te-ai fi dus {vezi şi § 177 . «he (la quale) si lasci commuovere — Tu nu eşti o (astfel de) femeie care (încît) să se emoţioneze. nu ai ajutat-o . 14. n-am să te pedepsesc. Colui il quale dice bugie si dovrebbe vergognare — Acela care spune minciuni ar trebui să-i fie ruşine. ar fi mai sim­ patie. 214). condiţionalul perfect tradueîndu-se în limba română prin viitor: Mi ha detto che sarebbe venuto — Mi-a spus că o să vină. CONCORDANŢA TIMPURILOR § 199 Timpul verbului din subordonată depinde de timpul verbului din propoziţia principală (numita şi regentă) şi de raportul în care subordonata se găseşte faţă de regentă: raport de simultaneitate. Se fosse più gentile. Propoziţii interogative indirecte: Non so ehe cosa pensi di me — Nu ştiu (nu am idee) ce gîndeşti despre mine. relative finale: Ho mandato Lucia che (affinché) ti chieda quando vieni — Am trimis-o pe Lucia care (pentru ca) să te întrebe cînd vii. 213. Desidero sapere che cosa tu abbia fatto — Doresc să ştiu ce ai făcut tu.. Se piovesse prenderei Vombrello — Daca ar ploua aş lua umbrela .. (vezi şi § 202.. sarebbe più simpatico — Dacă ar fi mai amabil. Dubito se sia vero — Mă îndo­ iesc că este adevărat . pentru acţiunea simultana poate fi folosit şi prezentul indicativ: Ho saputo che viene — Am aflat că vine. — Rossini. relative concesive: Tu. propoziţia circumstanţială condiţională: Se dirai la verità. relative consecutive: Tu. 15. 202). pro­ poziţia circumstanţială limitativă: l'er quanto io sappia. acestea se numesc propoziţii relative aparente. de anterioritate sau de posteritate. nessuna decisione è stata ancora presa — După cîte ştiu eu. non l'fiai aiutata — Tu care (deşi) puteai s-o faci. relative condiţionale: Ohi (se uno) la pensa così può andarsene — Cine (dacă cineva) gîndeşte astfel poate să plece. Se non mi vedessi. n-a fost încă luată nici o hotărâre (vezi şi § 141 De). relative temporale: Ho visto gli impiegati ehe (mentre) uscivano dall'ufficio — I-am văzut pe funcţionarii care (pecînd) ieşeau de la birou. care a fost un compozitor celebru.. 17 Propoziţii relative: Rossini. Sono in dubbio se verrò domani o no — Stau la îndoială dacă o să vin mîine sau nu . che (sebbene) lo potevi. che fu un celebre compositore. non ti preoccupare — Dacă nu mă vezi. non ti punirò — Dacă ai sa spui adevărul. Normele concordanţei timpuri248 . NOTĂ Propoziţiile relative au aceeaşi valoare cu cea a altor propoziţii subordonate şi în acest caz. 16. Exprimarea raportului de posteritate faţă de un timp trecut este specifică limbii italiene.circumstanţială comparativă: Ho fatto il lavoro scritto meglio di come «redevo — Am făcut lucrarea scrisă mai bine decît credeam (vezi şi § 209). De exemplu: relative •cauzale: Mi congratulo con voi che (perché) avete vinto — Vă felicit că (pentru că) aţi cîştigat . 175. non sei una (tal) donna.

— che mio figlio verrà domani — că băiatul meu o să vină mîine.lor pe care le prezentăm în schemele următoare au. — a) che mio figlio è arrivato ieri — că băiatul meu a venit ieri. 249 Io dico — Eu zie (sau) Io ho detto — Eu am zis . De exemplu. — e) che mio figlio era arrivato già molto stanco — ca băiatul meu venise deja foarte obosit. — b) che mio figlio arrivò tre giorni fa — că băiatul meu a venit acum 2. un caracter orientativ şi prezintă cazurile cele mai frecvente. sau congiuntivo trapassato pentru acţiunea anterioară celei din regentă (Domandava a tutti come se fossero stati stranieri — îi întreba pe toţi ca şi cum ar fi fost nişte străini). în vederea obţinerii unor efecte stilistice deosebite. Posterioară — Futuro i Presente indicativo sau Passato prossimo ( Exemple : (1. mai cu seamă în literatură. în general. come se — ca şi cum. trei zile. — che mio figlio arriva oggi — că băia­ tul/feciorul meu vine azi. Simultană — Presente indicativo a) Passato prossimo b) Passato remoto e) Trapassato prossimo 3. aproape (că) e t c . Concordanţa timpurilor la modul indicativ I § 200 Dacă în propoziţia principală există Pentru în propoziţia seactiunea cundară se foloseşte | | 1. quasi (che) — mai (că). anche se partissi subito — Nu vei ajunge la ora şase chiar dacă ai (vei) pleca imediat). de multe ori aceste norme sînt încălcate. se ştie că după conjuncţiile anche se — chiar dacă. NOTĂ în limba actuală. este folosit modul conjunctiv astfel: congiuntivo imperfetto dacă acţiunea este simultană cu cea din regentă (Non giungerai alle sei.

— che mio figlio sarrebe arrivato stanco ca (sau) băiatul meu o să vină obosit Io avevo detto — Eu zisesem Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato prossimo (sau) Passato re­ moto (sau) Trapassato prossimo 1. Perfect sau Passato — e) Trap. compus perfect prossimo . Anterioară 3. — Mai mult perfect 3. — Viitor . i —a) Perfect compus — a) Passato pross.Comparaţi Română Italiană 1. sau Presente \ —b) Mai mult ca — b) Passato rem. — che mio figlio arrivava stanco — că băiatul Io ho detto — Eu am meu venea/a venit obosit. Io dissi — Eu zisei 3. zis 2. Simultană 2.Futuro — Viitor II In propoziţia secundară Dacă în propoziţia Pentru acţiunea se foloseşte principala există l Imperfetto sau Passato remoto sau Trapassato prossimo Exemple : l 1. — Prezent Presente Prezent 2. — Imperfetto Imperfect (sau) Perfect compus (sau) Perfect simplu (sau) Mai mult ca perfect Română 1 1 — a) Imperfect sau — b) Perfect compus ca 2. — Trapassato prossimo 2. — che mio figlio era arrivato stanco — că (sau) băiatul meu venise obosit. Posterioară i — Imperfetto — Trapassalo prossimo — Condizionale passato Io diceco — Eu ziceam (sau) 1. — Condizionale passato 250 3. pross.

Simultană 2. Viitor NOTA Propoziţiile secundare sînt completive directe în schemele prezentate mai sus. 3. Futuro ant. 251 . —b) che tu sei già arrivata — că tu ai venit deja. 2. Posterioară i { —a) Presente —b) Futuro —a) Futuro anteriore . b) Pass. III Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia secundară se foloseşte l Futuro i ' 1.NOTĂ Timpul imperfect din secundara indică simultaneitatea cu oricare dintre tim­ purile trecute din propoziţia principală. Futuro Viitor '•{ a) Prezent b) Viitor f a) Viitor anterior \ b) Perfect compus 3. 3.' — che tu arriverai fra due giorni — că tu o să vii peste două zile. Comparaţi Italiană ' a) Presente b) Futuro Română Io dirò — Eu o să spun Futuro 2. pross. —a) che tu sarai stata già arrivata — că t u vei fi venit deja.—b) Passato prossimo — Futuro Exemple : —a) che tu vieni entro la settimana — că tu vii în curs*ul săptămînii —b) che tu verrai entro la settimana — că tu o să vii în cursul săptămînii. Anterioară . 3.

l Congiuntivo imperfetto 1 /!• Română .Futuro Passato prossimo Exemple : che tu abbia torto — că tu n-ai dreptate.Concordanţa timpurilor la modul conjunctiv §201 Dacă în propoziţia Pentru In propoziţia secundară principală există se. —e) che tu avessi avuto torto — că tu nu avuseşi dreptate. Comparaţi Italiana Congiuntivo presente — a) Cong. '—a) che tu abbia avuto torto — că tu n-ai avut dreptate. i Imperfetto sau Passato prossimo sau Passato remoto sau Trapassato prossimo (sau) Condizionale passato 252 i 1. Posterioare .Ind.b) Congiuntivo imperfetto . foloseşte acţiunea ' i i 1. —b) che tu avessi torto — că tu nu aveai dreptate. Simultană 2. trapassato — Futuro II Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia secundară se foloseşte . Simultană . Anterioară . .a) Congiuntivo passato Presente indicativo | 2.che tu avrai torto — că tu n-o să ai dreptate. 2. imperfetto — e) Cong.Presente congiuntivo .e) Congiuntivo trapassato 3. 2. 3. prez. passato — b) Cong. —a) Perfect compus —b) Imperfect —c) Mai mult ca perfect Viitor Io non dico — Eu nu zic (sau) Io non ho detto — Eu n-am zis Presente indicativo (sau) Passato prossimo Prezent Perfect compus 2. Anterioară — Congiuntivo trapassato 3. Posterioară — Condizionale passato .

i 1. b) Mai mult ca perfect 3. Simultană 2. 3. Comparaţi Italiană Imperfetto (sau) Passato pros­ simo (sau) Passato remoto (sau) Trapassato prossimo 1.Exemple Io non dicevo — Eu nu ziceam (sau) Io non ho detto Eu n-am zis (sau) Io non dissi — Eu nu zisei (sau) Io non avevo detto Eu nu zisese 1. Condizionale passato Română Imperfect sau Perfect compus sau Perfect simplu sau Mai mult ca perfect 1. III Dacă in propoziţia principală există Pentru acţiunea în propoziţia se foloseşte secundară i t Futuro sau Futuro anteriore .. Imperfect a) Perfect compus 2. Congiuntivo imperfetto 2. Propoziţiile secundare sînt completive directe. che lui avesse avuto torto — că el nu a avut/ nu avusese dreptate. che lui avrebbe avuto torto — că el nu va avea dreptate/n-o să aibă dreptate. Congiuntivo trapassato 3. che lui avesse torto — că el nu avea dreptate 2. Posterioară i — Congiuntivo presente { a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato — Condizionale presente 253 . Viitor NOTĂ Timpul trecut din propoziţiile principale este numit timp istoric. Anterioară 3.

— se verrà — dacă o să vină 254 . Viitor • a) Perfect Viitor n compus sau ~" ' b) CondiţionaB Viitor \ l perfect anterior (rar) 3. che tu lo faccia — că tu o să faci asta a) che tu lo abbia fatto — cà tu ai făcut asta b) che tu lo avresti fatto — că tu ai fi făcut asta 3. se venga — dacă vine j a) se venisse — dacă a venit 2. Viitor Futuro ' \ Concordanţa timpurilor în propoziţiile interogative indirecte (Se non condizionale) § 202 Dacă în propoziţia principală există Pentru acţiunea i în propoziţia secundară se foloseşte l Presente indicativo (forma negativă) 4- l — Congiuntivo presente / a) Congiuntivo imperfetto | b) Congiuntivo passato l e) Congiuntivo trapassato— Futuro Simultană 2. Anterioară 3.Exemple Temerò mollo — Tare o să mă tem 1. Posterioară Exemple : Non so — Nu stiu 1. Congiuntivo presente f a) Congiuntivo passato b) Condizionale passato Condizionale presente Română 1. \ b) se sia venuto — dacă a venit I e) se fosse venuto — dacă a venit 3. che tu lo faresti — că tu ai să faci asta Comparaţi Italiana 1.

imperf. Dacă In propoziţia principală există Pentru acţiunea In propoziţia se foloseşte secundară i Imperfetto indicativo (negativo) Exemple: i 1. Viitor Ili Pentru Dacă In pro poziţia în propoziţia secundară se fciloseste principală ex istă acţiunea ^. Viitor J imper. se Renato colesse questo — dacă Renato voia aceasta. pass. pass. Simultană 2.. Imperfect indicativ Imperfetto indicativo indicativ 2. Simultană Anterioară l 3. Non sapevo 2.» Comparaţi v Italiana Română Imperfect 1. trapass. se Renato sarebbe venuto — dacă Renato va veni (o să vină). . Presente indicativo (negativo) 3. Indicativ prezent Prezent indicativ forma ne­ gativă) II 2. Gong. Co ]ong. Condiz. Futuro (negativo) • 1. Futuro 2. Română 1. 3. Perfect compus 3. 3. (la for­ a) Perfect compus (negativo) ma nega­ 2. pres. 1. Con. se Renato fosse venuto — dacă Renato a venit/ Nu stiam venise. Cong. Anterioară • 3.Comparati Italiana 1. Posterioară — Congiuntivo imperfetto — Congiuntivo trapassato — Condizionale passato 1. b) Mai mult ca per­ tivă) fect / 3. trapass. Posterioară 'ì — Futiaro — Futiaro anteriore f a) I 'assato prossimo 1 b) Congiuntivo passato 255 i ' .

Construcţia in -f infinitiv — Nel parlargli mi accorsi che stava male — Pe cînd îi vorbeam. Pentru acţiune simultană pot fi folosite următoarele mo­ duri şi construcţii: 1. Aspettai finché arrivò l'ultimo — Am aşteptat pînă ce a venit ultimul. Viitor 2. poate fi folosit atunci cînd o acţiune viitoare este considerată ca fiind posibilă. 4. non appena — îndată ce. se tu sarai ritornato in tempo — dacă tu te vei fi întors la timp se tu sei ritornato in tempo — dacă tu te-ai întors la timp se tu sia ritornato in tempo — dacă tu te-ai ! întors la timp Comparaţi Italiană 1. Futuro Futuro 2. quando — cînd: Non appena tu guarisca partiremo per la montagna — De îndată ce te însănătoşeşti. Io verrò quando tu voglia — Eu am să vin cînd vrei tu .Exemple: Non mi chiederà — N-o să mă Întrebe C 1. Perfect compus . Modul indicativ: Non appena mi ha visto. gli parlava e ogni tanto si fer­ mava. Appena arrivo. am băgat de seamă că se simţea rău. Modul gerunziu — Camminando. Modul conjunctiv se întîlneşte mai rar pentru o acţiune simul­ tană . se Ve data a gambe — îndată ce m-a văzut a rupt-o la fugă . Vieni quando vuoi — Vino cînd vrei . ti faccio una tele­ fonata — îndată ce sosesc. Viitor anterior 3. îţi dau un telefon . după conjuncţiile appenu. — In timp ce mergeau. Aspetterò finché (non) arrivi l'ultimo — Am să aştept pînă ce va veni ultimul. 2. îi vorbea şi uneori se oprea în loc. Futuro anteriore (negativo) a) Passato prossimo b) Congiuntivo passato § 203 Concordanţa timpurilor în propoziţiile circumstanţiale PROPOZIŢII TEMPORALE § 204 A. 256 Viitor (la forma negativă) Română 1. vom pleca la munte . se tu ritornerai in tempo -— dacă tu o să t e întorci la timp 2. 3.

Ce ne siamo andati perché non c'era nessuno — Am plecat pentru că nu era nimeni. Non glieVho detto perché gli sarebbe dispiaciuto — Nu i-am spus-o pentru că s-ar fi supărat. 3. 2. intrudi: Poiché non c'era nessuno. non parlò più — După ce 1-a privit cu atenţie. Pentru acţiune anterioară se pot folosi următoarele moduri şi construcţii : 1. ci sedemmo su una panchina — După ce am mers destul de mult. 2. nu a mai vorbit. si sentirono male — După ce au mìncat ciupercile. Construcţia dopo che -f. Construcţia prima di -f. Construcţia dopo + modul infinitiv perfect: Dopo aver mangiato i funghi. Dopo che lo ebbe guardato bene. Io sto qui finché tu venga— Eu stau aici pînă ce vii tu . s-au simţit rău . Voglio sapere perché l'hai comprato — Vreau să ştiu de ce l-ai cumpărat . Dacă propoziţia cauzală este plasată înaintea propoziţiei principale. Non uscirai finché non te lo dico io — N-ai să ieşi pina cìnd nu-ţi spun eu .infinitiv: Prima di venire. NOTĂ Conjuncţia perché se foloseşte în frazele cauzale numai atunci cînd propoziţia principală se află înaintea propoziţiei cauzale. PROPOZIŢII CAUZALE § 205 1. am plecat. Modul condiţional: Ti prego di ricordarmelo perché potrei dimen­ ticarmene — Te rog sa-mi aduci aminte. Modul indicativ: Io sto qui finché voglio — Eu stau aici pînă cînd (o să) vreau eu . ne-am aşezat pe o bancă. scrivimi o mandami un telegramma — Mai înainte de a veni scrie-mi sau trimite-mi o telegramă. mă odihnesc . Modul conjunctiv: Torno a casa prima che cominci la pioggia — Mă întorc acasă mai înainte de a începe ploaia . 257 . pentru că s-ar putea să uit (de lucrul acesta) . Dopo aver camminato un bel po'. mă duc întotdeauna la culcare. visto che. mi riposo — După ce muncesc.B. C. 3.modul indicativ: Dopo che lavoro. ce ne siamo andati — întrucît nu era nimeni. GlieVho detto perché è cosa che lo riguarda — l-am spus-o pentru că e o chestiune care-I priveşte pe el . 2. Pentru acţiune posterioară întîlnim: 1. Construcţia dopo -f participiul perfect: Dopo mangiato. siccome — deoarece. atunci sînt folosite conjuncţiile poiché. Rimasi lì finché lui venisse — Am rămas acolo pînă ce a venit el. Rimasi li finché Luisa venne — Am rămas acolo pina ce a venit Luiza. vado sempre a dormire — După ce manine. dato che. Modul indicativ: Siamo preoccupati perché non ci scrivi — Sîntem îngrijoraţi pentru că nu ne scrii .

Tanto fece. che mi manca il fiato — Am fugit atita. 4. Modul participiu — Preoccupato per ii silenzio. Construcţia per + infinitiv — Parlava per difendere il proprio interresse — Vorbea spre a-şi apăra propriul interes .infinitiv — Fu condannato all'ergastolo per aver ucciso una donna — A fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că a omorît o femeie . 3. l-aş b a t e . Partita Laura. Essendo partito Renato. 3. Modul condiţional: £" così cattivo che. 4. 5. au plecat ţoti. / bambini furono sgridati per non aver mantenuto la promessa — Copiii au fost certaţi pentru că nu s-au ţinut de promi­ siune. Ha dato le dimissioni perché il suo partito non sia danneggiato — Şi-a dat demisia pentru ca partidul său să nu fie păgubit . Era cosi coraggioso che non avrebbe avuto paura di niente — Era atìt de curajos încît nu i-ar fi fost frică de nimic. au plecat toţi. Si batteva affinché la giustizia trionfasse — Lupta (pentru) ca dreptatea să triumfe. 2. Modul conjunctiv: GlieVho detto perché ci pensasse bene — l-am spus asta ca să se gîndească bine . Construcţia da + infinitiv: Era così brutto da far paura — Era atìt de urît încît te înspăimînta. 258 . Era tanto bella che tutti la ammiravano — Era atìt de frumoasă încît toţi o admirau . Mi preparai per sostenere bene gli esami — M-am pregătit ca să-mi susţin examenele cu succes. gli scrissi subito — Fiind îngrijorat din pricina tăcerii. nu a vrut să iasă (din casă) . 2. Construcţii cu formulele al fine di. Modul conjunctiv (se foloseşte cîn'd consecinţa este posibilă dar nu realizată în mod obligatoriu) : Farò in modo che tutto sia pronto — Voi face astfel încît totul să fie gata . partirono tutti— Deoarece a plecat Laura. quando parla. (familiar) Eì così cattivo da prenderlo a schiaffi — Este atît de rău că-ţi vine să-1 iei la palme. Gli parlerò in maniera che mi capisca — Am să-i vorbesc în aşa fel încît să mă înţeleagă. non volle uscire — întrucît era tîrziu. Modul indicativ: Ho corso tanto. încît abia mai pot respira. par­ tirono tutti — pentru că a plecat Renato.scris îndată. atunci cînd vorbeşte. i-am. PROPOZIŢII CONSECUTIVE § 207 1. Construcţia per -f.3. che lo convinse — A făcut ce a făcut că 1-a convins. PROPOZIŢII FINALE § 206 1. Modul gerunziu — Essendo tardi. allo scopo di + infinitiv : Tramavano al fine di mandare in rovina quella famiglia — Trăgeau sforile ca să ruineze (cu scopul de a ruina) familia aceea. lo picchierei — Este atît de rău încît.

PROPOZIŢII COMPARATIVE § 209 1. Si è comportato peggio di come pensavamo noi — S-a comportat mai rău decît am crezut noi . modul indicativ: Mi fermai al fine dove Ernesto era na­ scosto — Mă oprii pînă la urmă acolo unde se ascunsese Ernest . vei continua să munceşti. ebbero la vittoria — Cu toate că erau inferiori ca număr. Modul conjunctiv: Mi guardava come fossi un fantasma — Mă privea de parcă eram o fantomă. tiene ancora in pugno la situazione — Cu toate că-i sînt toţi împotrivă. Construcţia pur -f. Si è comportato peggio di quanto (come) pensassimo — S-a comportat mai rău decît am crezut noi.PROPOZIŢII CONCESIVE § 208 1. In qualsiasi posto vada Monica. proseguirai il lavoro — Deşi tu eşti obosit. pur avendolo visto ieri — Nu 1-a recunoscut. La mia auto è meno veloce di quanto sia (non sia) Sicura — Maşina mea nu este tot atît de rapidă pe cit este de sigură . Mia sorella è più giovane di quanto lo sono io — Sora mea este mai tînără decît (sînt eu) mine. lo riconobbe subito — Deşi Laura nu 1-a văzut pe Renato de (mai) multi ani. Pur essendo inferiori di numero. 3. PROPOZIŢII CIRCUMSTANŢIALE DE LOC § 210 1. 2. Modul condiţional: Si è comportato peggio di come avremmo pensato — S-a comportat mai rău decît am fi crezut noi. cu toate că îl văzuse ieri. va fi întotdeauna bine primită. Modul conjunctiv: Ti sarò vicino dovunque tu vada — Am să-ţi fiu aproape oriunde te-ai duce.gerunziu: Pur avendo lavorato tanto. Franco fa (così) come gli dico io — Franco face cum îi zic eu . nu mă simt obosit . Non lo ha riconosciuto. Modul conjunctiv: Benché Laura non vedesse Renato da anni. ţine situaţia bine în mînă. Nonostante che tutti gli siano contro. pentru propoziţiile implicite: Non so dove cercare i bambini — Nu ştiu unde să-i caut pe copii. Modul infinitiv. cum n-am mai fost niciodată . 1-a recunoscut imediat . 2. non mi sento stanco — Deşi am lucrat atîta. 259 . 3. au obţinut victoria . 2. Modul indicativ: Sono così (tanto) felice come non ero mai stato — Sînt atît de fericit. Visitai la casa nella quale i miei nonni abitarono per oltre settant'anni — Am vizitat casa în care bunicii mei au locuit timp de peste şaptezeci de ani. Sebbene tu sia stanco. sarà sempre bene accolta — în orice loc se va duce Monica.

2. Per quanto mi riguarda. Modul conjunctiv: Mi guarda come se non mi conoscesse — Mă priveşte ca şi cum nu m-ar cunoaşte . Modul gerunziu: Lucia mi guardava sorridendo — Lucia mă privea surîzînd . Mi portava rancore quasi l'avessi offeso — îmi purta pică ca şi cum l-aş fi jignit . che sa tante cose. Re­ lativele care au o funcţie finală sau consecutivă cer construcţia cu modul conjunctiv . concesive. Exemplele de mai jos ilustrează diferitele valori ale propoziţiilor relative prezentate la toate modurile specifice. Consegnai 260 . Era il tempo in cui si raccoglieva l'uva — Era timpul în care se culegeau strugurii . propoziţiile relative propriu-zise precum şi acelea avînd o funcţie cauzală. Finalmente si può vedere il film del quale si è tanto parlato — în sfîrşit poate fi văzut (putem vedea) filmul despre care s-a vorbit atîta. 2.PROPOZIŢII MODALE § 211 1. non parla — Tocmai el. L'ho incontrato nel bar dove prendo sempre il caffè — L-am întîlnit în barul în care beau întotdeauna cafeaua . 1. fai pure — î n ceea ce mă priveşte. temporală impun construcţia cu modul indicativ. E1 stato trovato un bambino che si era perduto nel bosco — A fost găsit un copil care se pierduse în pădure . eşti liber (să faci aceasta) . dar sînt sigur că o să-1 găsesc. Modul conjunctiv: Prendo un treno il quale (che) arrivi alle sei di mattino — Iau un tren care să ajungă la şase dimineaţa . Non Vko trovato. Abbiamo eseguito Vordine come sta scritto — Am executat ordinul (aşa) cum este scris. ma non dubito che lo troverò — Nu l-am găsit. consecutive. Ti ho offeso senza volerlo — Te-am jignit fără să vreau. Modul indicativ: Ho visto l'amico che tu mi avevi presentato la settimana scorsa — L-am văzut pe prietenul pe care mi l-ai prezentat săptămîna trecută . In funcţie de rolul pe care aceste valori îl au în frază este folosit şi modul cu care acestea se construiesc. Modul indicativ: Ho fatto così come mi hai detto — Am făcut aşa cum mi-ai spus . Construcţia senza + infinitiv: -E" partito senza salutare — A plecat fără să salute . 3. Non vorrei abitare da loro comunque vivessero — N-aş vrea să locuiesc la ei oricum ar trăi . Astfel. Ei partita senza che lo dicesse a nessuno — A plecat fără să spună nimănui. finale. cele comparative sau condiţionale se pot construi atit cu modul conjunctiv cît şi cu modul condiţional conform regulilor de folo­ sire al acestora. PROPOZIŢII RELATIVE § 212 Propoziţiile relative pot fi împărţite în relative propriu-zise şi relative cu valori specifice (cauzale. comparative etc). finale. nu vorbeşte. care ştie atîtea. 4. Studiando si impara — Studiind se învaţă. locală. Beati gli italiani che hanno un clima così mite — Ferice de italieni căci au o climă atît de blinda . condiţionale. Proprio lui.

non lo direi — Chiar de m-ar ruga mama. nu i-aş spune. NOTĂ Aceste conjuncţii pot fi construite şi cu modul indicativ: Anche se è mia sorella. Propoziţiile condiţionale pot fi introduse cu ajutorul anumitor conjuncţii sau locuţiuni conjuncţionale urmate de modul conjunctiv: 1. A meno che — numai să : Sono d'accordo a presentarvi domani la lezione su Dante Alighieri a meno che voi non ripensiate — Sìnt de acord să vă prezint mîine lecţia despre Dante. am să ştiu să-1 fac. numai să vină si ceilalţi. non usciremo di casa — In caz că ninge (a nins). noi non ti aspettiamo /aspetteremo — Dacă t u nu vii la timp noi nu te aşteptăm/n-o să te aşteptăm . noi non la abbiamo aspettata — Dacă ea nu a venit la timp noi n-am aşteptat-o. PROPOZIŢII CONDIŢIONALE § 213 A. telefonami — Dacă e ceva ce nu-i în regulă. am să fac o plimbare . Veduto una volta il modello. seppure — chiar dacă: Seppure (anche se) me Io chiedesse mia madre. ar fi un înger . n-o să ieşim din casă. abbia nevicato). Propoziţiile condiţionale se mai pot alcătui avînd predicatul la modul gerunziu sau la modul participiu perfect: Pensando bene. farò una passeggiata — In caz că nu vine. Non c'era nessuno che potesse resistergli — Nu era nimeni care să-i poată rezista . Chi avesse notizie. Qualora tu non venga a tempo. non usciremo di casa — în caz că ninge. lo saprò rifare — Dacă am văzut o dată modelul.la lettera a suo figlio che gliela portasse — Am predat scrisoarea băia­ tului său ca să i-o ducă . numai să nu vă răzgîndiţi. 261 . Qualora — dacă: Qualora ci sia qualcosa che non va. se anche. NOTĂ Construcţia poate fi realizată şi cu modul indicativ: Nel caso che nevica. Purché — numai să. Qualora lei non sia venuta a tempo. telefonează-mi . non Ie credo — Chiar dacă este sora mea eu tot nu o cred. nu vom ieşi din casă. Chi volesse aiutarmi. 4. sarebbe proprio un angelo — Cine ar vrea să mă ajute. cu condiţia ca: Vengo. 3. este rugat să anunţe . purché vengano gli altri — Vin. è pregato di riferire — Cine ştie ceva. 5. Nel caso che nevichi (nevicasse. Cerco una macchina che abbia la cilindrata grande — Gaut o maşină care să aibă capacitate cilindrică mare. saprai rispondere — Dacă ai să te gîndeşti bine. 77 lavoro è riuscito meglio di quanto sperassi — Treaba a ieşit mai bine decît speram. 2. ai să ştii să răspunzi . Anche se. B. Nel caso che — în caz că: Nel caso che non venga.

si bagnava — Dacă ploua. non parlerò più con te — Dacă plîngi. dacă ai fi avut răbdare . se avessero vinto i nostri — 262 . Se mio marito si decidesse di viaggiare in macchina. construcţia foloseşte modul indicativ atît în regentă cit şi în subordonată: Se vieni oggi. non parlo più con te — Dacă o să plîngi. 2. ar trebui să rămîn eu. Se il treno è già arrivato. este inutil să mai aşteptăm. Se piovesse prenderei un taxi — Dacă ar ploua. aş lua un taxi . Se è piovuto. Fraza ipotetică poate exprima ipoteza ca fiind: 1) reală. è mutile aspettare — Dacă trenul a sosit deja. una principală (sau regentă. NOTĂ Pentru ipoteza reală mai poate fi folosit în regentă şi modul condiţional: Se tu vai via. n-am să mai vorbesc cu tine . şi alta subordonată condiţională (sau —în italiană — prqtasi) introdusă de conjuncţia se — dacă: Se tu volessi — Dacă tu ai vrea (condiţionala) saremmo amici — am fi prieteni (regenta). n-am să mai vorbesc cu tine . ar trebui să rămîn eu . b) Regentă Condizionale passato Subordonată Congiuntivo trapassato Exemple: Saresti riuscito. nu mai vorbesc cu tine . se tu volessi — Am fi prieteni. dovrei rimanere io — Dacă ai pleca tu. 2) posibilă sau ireală. Non mi meraviglierei se vincessero i nostri — Nu m-aş mira dacă ar cîştiga ai noştri . Se venissi da me. Se piangerai. Se piangi. Se piangi. Non mi sarei meravigliato. se tu avessi avuto pazienza — Ai fi reuşit. 1. ti diver­ tiresti — Dacă ai veni la mine. non parlo più con te — Dacă plîngi. Saremmo amici. Cînd ipoteza prezentată este posibilă periodului ipotetic este: Regentă Congiuntivo imperfetto sau ireală construcţia Subordonată Condizionale presente Exemple: Se tu te ne andassi via. Se piangerai non parlerò più con te — Daca o să plîngi. si è bagnato — Dacă a plouat. o găseşti pe Laura acasă.SE CONDIŢIONAL (PERIODUL IPOTETIC) § 214 Este numele sub care este cunoscută fraza formată din două propoziţii. potrebbe portare' il tuo bagaglio — Dacă soţul meu s-ar hotărî să călăto­ rească cu maşina. trovi a casa Laura — Dacă vii astăzi. nu mai vor­ besc cu t i n e . se uda . în primul caz (ipoteza reală). Se pioveva. ar putea să-ţi ducă bagajul . dacă tu ai vrea . s-a u d a t . dovrei rimanere io — Dacă tu pleci. sau — în italiană — apodosi). te-ai distra.

2. Sarei promossa ora. . în fraza condiţională nu se folosesc niciodată timpurile presente şi passato de la modul conjunctiv. dacă m-ai fi cunoscut mai în profunzime. 3. în vorbirea familiară putem întîlni construcţii de tipul: Se venivi da me. (ambele pro­ poziţii la modul indicativ) . iar regenta la modul indicativ). dacă învăţam mai bine . Lo avresti giudicato altrimenti. Mi giudicheresti meglio. andavamo in campagna — Dacă veneai la mine. 1. non avrei potuto scrivere — D a c ă n-ar fi fost l u m i n ă . 4. Se l a luce fosse m a n c a t a . Marco nu plîngea (condiţionala la modul conjunctiv. d a c ă a r fi cîştigat ai n o ş t r i . se mi avessi conosciuta più a fondo — M-ai judeca mai favorabil. se studiavo meglio —Aş fi promovat acum.a ş fi m i r a t . m . n-aş fi p u t u t să scriu . Marco non piangeva — Dacă tată) său l-ar fi bătut. se lo avessi conosciuto meglio — L-ai fi j u d e c a t altfel. A se vedea versurile lui Cecco Angiolieri. Se fossi fuoco-. Marco n u ar fi p l î n s . Marco non avrebbe pianto — D a c ă t a t ă l său l-ar fi b ă t u t . Se suo padre lo avesse picchiato. ne duceam la ţară.a ş fi dus la t e a t r u .Nu m . p. Se suo padre l'avesse picchiato. Se mai pot întîlni construcţiile : «Se venivo con te. 289. d a c ă l-ai fi c u n o s c u t m a i bine . Se avessi a v u t o voglia sarei andata a teatro — Dacă a ş fi a v u t chef. saresti stato contento ? — Dacă veneam cu tine. ai fi fost mulţumit?.

rispondere e t c . rispondere e t c . In amîndouă procedeele comunicarea se' face cu ajutorul unor verbe de declaraţie ca dire — a spune. adverbele de timp suferă modificări: 264 . folosit la unul din timpurile trecute. a zice .V O R B I R E A D I R E C T Ă SI I N D I R E C T Ă § 215 Redarea de către vorbitor a cuvintelor unei anumite persoa­ ne se poate face cu ajutorul a două procedee: a) vorbire directă şi b) vorbire indirectă. De exemplu: Stil direct Il professore disse agli alunni: — Vi prego di fare attenzione: a momenti riceveremo una visita Stil indirect Il professore disse agli alunni di fare attenzione perché a momenti riceveranno una visita In mod obişnuit stilul indirect depinde de un verb de tipul dire. — pronumele personale. annunciare — a anunţa. în trecerea de la stilul direct la stilul indirect se va ţine seama de următoarele mutaţii: — din punct de vedere formal dispar cele două puncte. Modul şi timpul verbelor din propoziţia subordonată va depinde de timpul din regentă. se consideră a fi vorbire indirecta sau stil indirect. exprimat sau subînţeles. b) dacă textul reprodus se află în raport de subordonare faţă de cuvîntul de declaraţie. affermare — a afirma. verbe ce pot fi exprimate sau subînţelese. — se foloseşte frecvent conjuncţia che precedată de verbele de de­ claraţie dire. rispondere — a răspunde. adjectivele posesive şi demonstrative. ghilimelele şi liniuţele de dialog. Deosebirea funda­ mentală dintre cele două moduri de vorbire este determinată de raportul sintactic dintre textul reprodus şi verbul de declaraţie care îl introduce: a) dacă textul reprodus este independent din punct de vedere sintactic — faţă de cuvîntul de declaraţie — spunem că este vorbire directa sau stil direct. dichiarare — a declara .

265 . Disse: Io me ne vado — Spuse: eu plec. tu — eu. tuo — al meu. tu Noi — noi Voi — voi Questo — acesta Costui — ăsta. lei) — el. Chiede se sarà contento — întrea­ bă dacă o fi mulţumit. al tău Nostro. vostro — al nostru. Disse che egli se ne andava — Spuse că el pleacă. Chiese: Noi che facciamo? — întrebă: Noi ce facem? Mi chiese: Oggi o domani vuoi uscire con me? — Mă întrebă: Azi sau renine vrei să ieşi cu mine? Disse che non gli piaceva quel quadro — Zise că nu-i plăcea ta­ bloul acela. ea Loro. acela Suo — al său Loro — al lor Allora — atunci Quel giorno — în ziua aceea Il giorno dopo — a doua zi Il giorno prima — cu o zi mai devreme Lì — acolo Là — acolo Poco prima — cu puţin mai de­ vreme Disse: Non mi piace questo quadro — Zise: Nu-mi place tabloul acesta. essi — ei Essi. ella (lui.Dacă în vorbirea directă se află în l vorbirea indirectă folosi se va Io. — cea mai de seamă mutaţie are loc în compartimentul verbelor: In vorbirea indirectă se va folosi -> tot timpul prezent: Dacă in vorbirea directă se află un timp introdus de un prezent: Egli dice : Sono contento — El spune: Sînt mulţumit Domanda : Eri contento ? — întreabă: Erai mulţumit? Chiede: Sarà contento ? — întreabă: O fi mulţumit? Lui dice che è contento — El spune că e mulţumit. Domanda se era contento — întrea­ bă dacă era mulţumit. acesta Mio. loro — ei Quello — acela Colui — ăla. Chiese che cosa loro facessero ? — întrebă că ei ce făceau ? Mi chiese se quel giorno o il giorno dopo volessi uscire con lui — Mă întrebă dacă în ziua aceea sau a doua zi voiam să ies cu el. al vostru Ora — acum Oggi — astăzi Domani — miine Ieri — ieri Qui — aici Qua — aici Poco fa — (cu puţin) mai devreme Exemple : i Egli.

.. — Bl se angaja per­ sonal să garanteze că . întrebă dacă se gîndiseră l a .. se va gîndî la el.. urmînd ca propoziţiile subordonate să se comporte potrivit regulilor de corespondenţă a timpurilor.penserò a te — Văzînd inelul strălucind . mulţumiţi (Am fost mulţumiţi). dobîndesc funcţia de propo­ ziţie principală. . — Égli si impegnava personalmente nel garantire che. introdus — •> il trapassato prossimo : de unul din timpurile trecute: Chiese: Avevate pensato a . pensare. il futuro semplice. că era mulţumit. domandare etc... il trapassato prossimo... Spuse: De îndată ce vom fi executat. .. . 3..Vindicativo presente. Exerciţiul de a transforma un fragment din vorbire directă în vorbire indi­ rectă este foarte util spre a deprinde folosirea normelor de corelare a timpurilor.. introdus de — ->• V indicativo imperfetto : unul din timpurile trecute: Disse : Sono contento — Spuse: Disse che era contento — Spuse Sînt mulţumit. introdus de unul din timpurile trecute: Dissero: Fummo contenti (Siamo Dissero che erano stati contenti — stati contenti) — Spuseră: Furăm Spuseră că fuseseră mulţumiţi. . ţumită. introdus — • Vindicativa imperfetto : de unul din timpurile trecute : Disse che era contenta — Spuse Disse: Ero contenta — Spuse: Eram mulţumită. Chiese se avevano pensato a — întrebă: Vă gândiserăţi l a . mă voi gin di la tine — Vedendo brillare il gioiello . avrebbe pensato a lui — Văzînd inelul strălucind .. Vedendo brillare il gioiello.. — Mă angajez personal să garantez că . introdus de > il condizionale passato (sau il con­ • giuntivo imperfetto.. Vindicativo imperfetto... 266 -> il congiuntivo trapassato (de cele mai multe ori): Disse che appena avessero eseguito. 2.. . . Spuse: Veti executa imediat. în propoziţiile implicite nu se produce nici un fel de transformare a modului: Mi impegno personalmente nel garantire che .. dacă viitorul unul din timpurile trecute: depinde de un verb la imperativ sau cu valoare de imperativ): Disse che forse sarebbe stata con­ Disse: Forse sarà contenta — tenta — Spuse că poate o fi mul­ Spuse: Poate o fi mulţumită. că era mulţumită. Disse : Eseguirete subito — Disse che eseguissero subito — Spuse să execute imediat.. NOTĂ 1.. il trapassato prossimo: il passato remoto sau il passato prossimo.. Verbele de tipul dire.. — Spuse că de îndată ce vor fi executat... il futuro anteriore introdus de unul din timpurile trecute: Disse: Appena avremo eseguito .

Ogniqualvolta che si fosse guardata la m a n o .o zi u n om îi spuse u n u i prieten care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia lui că trebuia să plece într-o l u n g ă călă­ torie şi îl r u g a să-i dea inelul pe care-1 a v e a în deget şi pe care îl v a p u r t a ca pe o amintire de l a el. avrebbe pensato che non gli aveva voluto dare guett'suiello e così si sarebbe ricordato u g u a l m e n t e . — Non occorre — rispose l ' a v a r o . Ogni q u a l v o l t a mi guarderò l a m a n o . famoso per la s u a avarizia: — Devo partire per u n lungo viaggio: ti prego. poiché guardandosi la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. văzînd bijuteria strălucind la inelarul său. t e vei gîndi că nu am v r u t să-ţi dau acest inel şi în acest m o d t o t o să-ţi aminteşti de mine. — Nu-i nevoie — răspunse zgîrcitul — Privindu-ţi m î n a şi văzînd inelarul gol.o zi u n om îi spuse u n u i prieten al său. che avrebbe portato come suo ricordo. U n giorno u n tale disse a u n amico. vedendo brillare il gioiello al mio anulare. văzînd bijuteria strălucind l a inelarul m e u . che doveva partire per u n lungo viaggio. L ' a v a r o gli rispose che non occorreva.Vorbire directă Vorbire indirectă U n giorno u n tale disse a u n amico. dammi l'anello che hai al dito e che io porterò come tuo ricordo. ì n t r . — Guardandoti la m a n o e vedendo l'anulare spoglio. se v a gîndi l a el. penserò a te. avrebbe pensato a lui. a m să m ă gîndese la tine. deoarece privindu-şi m î n a şi văzînd inelarul gol. . Ori de cîte ori m ă voi u i t a la m î n ă . dă-mi inelul pe care-1 ai în deget şi pe care eu am să-1 p o r t ca pe o amintire de la tine. e lo pregava di dargli l'anello che aveva al dito. Zgîrcitul îi răspunse că nu era nevoie. Ori de cîte ori se v a u i t a la mînă. penserai che non ti ho voluto dare questo anello e così mi ricorderai ugualmente. î n t r . famoso per la s u a avarizia. vedendo brillare il gioiello al suo anulare. se v a gîndi că n u a v r u t să-i dea acel inel şi în acest m o d t o t o să-şi a m i n t e a s c ă de el. care era cunoscut p e n t r u zgîrcenia l u i : — Trebuie s ă plec într-o l u n g ă călă­ torie: te rog.

să devină un privilegiu pentru cei puţini. ci şi pe purtătorii unei civilizaţii superioare. astfel încît limba latină a fost repede acceptată (nu intrăm în amănunte). Gallia. Ca urmare. Il libro d'italiano. Firenze. în secolul al V-lea al erei noastre Roma a fost confruntată. os. s-a prăbuşit. cam în prima parte a primului mileniu de dinaintea erei noastre. Ignazio Baldelli. 268 . Aceştia au continuat în realitate să se folosească de acel „sermo elegans" în timp ce poporul se folosea de o limbă destul de îndepărtată de latina clasică şi care era din ce în ce mai diferenţiată de la o zonă la alta : este vorba de limba latină vul­ gară. la sud de Tibru *. portugheză etc. franceză. Atîta vreme cît a durat imperiul roman. peninsula Iberică. manducare. focus. mangiare.) care la începuturi. într-o limbă com­ plexă şi variată. bocca. Africa septentrională. de care se folosea mica grupare umană.forme pe care le recunoaştem cu uşu­ rinţă în corespondentele italieneşti cavallo. printre alţi factori. limba latină vulgară. spaniolă. La toate acestea a contribuit şi faptul că cea mai mare parte a populaţiilor autohtohe au văzut în romani nu numai pe cuceritori. care între * cfr. care funcţionase perfect şi reuşise să menţină pînă atunci nealterat nivelul lingvistic. Este deci demn de reţinut faptul că limba italiană nu derivă direct din la­ tina clasică ci din cea vorbită în popor. limba clasică păstra cuvinte ca equus. iar teritoriile ocupate de romani — Italia. In decursul cîtorva generaţii Roma cunoaşte o puternică creştere în forţe şi importanţă. limba şi-a schimbat aspectul tocmai pentru că şcoala începea să dispară sau. bucea. edere în timp ce latina populară folosea pentru aceleaşi noţiuni cuvintele caballus. oricum. Organizarea unitară a şcolii şi a administraţiei imperiului. fuoco. şi cu invaziile popoarelor migra­ toare şi apoi doborîtă. ignis. 1971. limba latină a fost scrisă şi vorbită pe toate teritoriile ocupate păstrîndu-şi structura fundamentală chiar şi în perioada creşti­ nismului. Sansoni.LIMBA ITALIANĂ IERI ŞI AZI Scurtă prezentare istorică § 216 Limba italiană este una dintre limbile romanice (alături de română. era vorbită de ţăranii şi ciobanii unui mic teritoriu din preajma Romei. De exemplu. Aceasta se consolidează transformîndu-se dintr-un limbaj relativ sărac. după cum se ştie. Dar. Dacia — au fost romanizate.

apostolo. aşa încît. din pură necesitate. limba vulgară — adică italiana — începe să pătrundă şi în scriere. mar­ tire. Pe de altă parte trebuie să amintim că în perioada de dominaţie a longobarzilor. fie din aceea a populaţiilor invadatoare. De-a lungul secolelor limba latină vulgară a trecut prin numeroase transformări: aşa de pildă s-au pierdut consoanele finale — ca să dăm doar un singur exemplu din fonetică . graffiare. De aici rezultă nu puţine incon­ veniente de ordin practic şi cultural: marea masă a populaţiei nu înţe­ legea semnificaţia unui jurămînt. aria. a unei inventarieri.. fraza se schimbă şi ea. p. ricco. din cea a francilor: guanto. fapt ce a determinat ca Italia să treacă prin momente grele. orgoglio.a.timp a asimilat un important număr de cuvinte preluate fie din limba populaţiilor subjugate de către romani. adică în limba italiană. Baldelli in op. încep să apară în secolele X. unica limbă scrisă. . ogni paese si allontana linguisticamente dal latino e insieme si allontana dai centri vicini. scherzare. spuse întotdeauna în latină etc. diferite contracte. ogni città. populaţie coborîtă din nordul Germaniei. ardire ş. Mutaţiile acestea au fost în număr atît de mare încît în preajma anului 1000 populaţia Italiei vorbea o latină cu totul diferită de adevărata. 269 . fuseseră distruse reţeaua şco­ lară şi cea administrativă. fiecare centru tinde să ducă o viaţă independentă faţă de celelalte regiuni „in un'anarchia e in un disor­ dine che si protraggono a lungo . inventare.m. tappeto. în perioada creştină alte cu­ vinte greceşti pătrund în latină apoi în italiană: chiesa. dar deja este o limbă moartă . Este perioada în care pe teritoriul Italiei cele două limbi coexis­ t ă : cea clasică se foloseşte cu precădere în universităţi. în secolele următoare. filosofia. care nu mai poate să înţeleagă şi cu atît mai puţin să se folosească de latina clasică.d. Deşi latina clasică con­ tinuă să fie. guardia. a unei rugăciuni. clasica limbă latină: se născuse limba italiană. ci de articole şi prepoziţii."* Deci Italia'se confrunta îneă de pe atunci * I. cu greu s-a putut salva în cîteva mănăstiri benedictine. lampada. XI în noua limbă vulgară. în sensul că relaţia dintre diferitele părţi de cuvînt nu mai este indicată de desinenţe. E' questo il momento in cui le differenze dialettali fra regione e regione cominciano a farsi evidenti. Relaţiile comerciale şi administrative dintre diferitele re­ gioni devin din ce în ce mai anevoioase. palla. în special limba greacă. şi cea vorbită de popor. Pentru prima fază se pot da exemple de cuvinte greceşti ce au pătruns în limba latină şi apoi în italiană ca: poesia. Baldelli afirmă că în această perioadă multe oraşe au fost distruse sau părăsite iar ceea ce mai rămînea din marea cultură latină din trecut. guarire. In etapa a doua popoarele migratoare au împrumutat limbii latine cuvinte ca albergo. 361. ce s-au păstrat şi în italiană şi care au fost preluate de la goţi. Profesorul I. în mănăstiri şi ca limbă unică în documentele scrise . formule de jurămînt pentru ca oamenii din popor să poată înţelege conţinutul acestora. cit. din limba longobarzilor se recunosc: guancia.

Fran­ cesco Petrarca şi Giovanni Boccaccio scriindu-şi operele tot în dialect toscan. economic şi administrativ comun. existenţa numeroaselor dialecte pe întreg teritoriul Italiei. poeţii din Umbria franciscane. acesta se va impune literaţilor italieni. într-adevăr. în secolul al XIII-lea s-a manifestat în rîndurile învăţaţilor tendinţa de a ridica propriul dialect la rangul de limbă italiană scrisă (poeţii „şcolii siciliene". şi cum Infernul. în familie. anumite dialecte continuă să fie preponderente în anumite zone. Acest proces de nivelare lingvistică este în plină efervescenţă şi in zilele noastre căci dialectele sint foarte mult în uz. au continuat să existe în paralel şi celelalte dialecte pina la unirea politică a Italiei în 1870. A urmat un lung proces de transformare a dialectului floretin-toscan în limbă naţională italiană şi de îmbogăţire cu elemente din celelalte dialecte ale Peninsulei. cît şi în marile centre urbane. de pildă la Venezia. acestea determină existenţa unui puternic biling­ vism: limba naţională se foloseşte în ocazii oficiale în timp ce dialectul continuă să fie limba familiară şi familială a fiecăruia indiferent de grupul social din care face parte. de asemeni dialec­ tul este prezent în trenurile locale. După unire această situaţie nu avea cum să înceteze. sau din sate înve­ cinate dialectul devine mijloc obişnuit de comunicare. Şi în ciuda faptului că dialectele îşi pierd din ce în ce mai mult numărul de vorbitori. se poate afirma că în Italia de azi limba ce se foloseşte zi de 270 . Purgatoriul şi Paradisul au fost copiate de nenumărate ori şi răspîndite în toată Peninsula. în convorbirile telefonice. Divina Come­ die. sau cei din Bologna) . dar la baza limbii italiene pe care o cunoaştem astăzi se află opera lui Dante Alighieri din Florenţa. anume. Dar întrucît Italia nu poseda un centru politic. De acum încolo vor avea loc dezbateri referitoare la necesitatea creării unei limbi unitare italiene. aspect care continuă să fie caracteristic şi în zilele noastre. dar condiţiile şi evenimentele interne ale Italiei au oferit posibilitatea unor relaţii tot mai strìnse între italienii diferitelor regiuni ale Peninsulei şi ale insulelor Sicilia şi Sardinia. pe de altă parte. în mare. Fenomenul este următorul: în zilele noastre folosirea dialectelor a scăzut mult. unde nu există un trafic rutier intens populaţia se foloseşte de dialect în aproape toate împrejurările . Dante şi-a scris poemul în dialect toscan. Aspecte ale limbii italiene contemporane Se poate afirma ca dintre toate ţările de limbi romanice Italia este ţara care cunoaşte o mare varietate lingvistică.cu un aspect specific al evoluţiei limbii. dialectul toscan a cunoscut o mare răspîndire nu numai în Toscana. sau dacă la locul de muncă se întîlnesc mai multe persoane din acelaşi sat. Apoi alţi doi florentini. atît în rîndurile gneraţiilor tinere (mulţi dintre aceştia nu cunosc deloc propriul lor dialect).

alloggio în Piemont. I. în scris este folosită aproape exclusiv limba italiană. în lexic există tendinţa ca anumite elemente dialectale să se integreze în limba italiană întrînd în vorbirea comună . pestare în zona Romei. La lingua italiana tra norma e scelta. în timp ce marea majoritate a italienilor este în realitate bilingvă. quartino în sud. Şcoala. provine din dialectul milanez. menare în zona Umbritei. dar trebuie subliniat un anumit aspect. nu dialectal: de exemplu. Lombardia. radio-televiziunea au o importantă contribuţie la propăşirea limbii naţionale. 1984. Liviana Editrice. quartiere in Toscana. de pildă. Ciao nu este altceva decît cuvîntul latin sclavus care în secolul al XVIII-lea făcea parte din sintagma schiavo di vostra signoria illustrissima. însă trebuie subliniat faptul că dialectele prevalează doar în limba vorbită. Astăzi există tendinţe de nivelare lingvis­ tică atît în pronunţare cit şi în lexic şi în gramatică. battere in nord . Prezentăm mai jos textul unui cîntec provenit din dialectul triestini La nova Bora E anche el tran de Opcina xe nato disgrazia: vignindo zo per Scorcola 'na casa el ga ribalta Bona de Dio che iera giorno de laver e drentro no ghe iera che'l povero frenador! E come la bora che vien e che va i dixi che'l mondo se ga ribalta. stagnaro 3a Roma. Carlo Goldoni * AA. De notat şi faptul că o minoritate de circa 7% din populaţia Italiei * se exprimă numai în dialect. pentru noţiunea de „apartament" întîlnim mai multe forme: appartamento în centrul italiei. Il panettone ~ cozonac. pentru noţiunea de „tinichigiu" putem avea stagnino în Umbria. 271 .zi în familie şi la locul de muncă este dialectul şi nu limba naţională. Un alt aspect asupra căruia ţinem să atragem atenţia este pătrunderea cuvintelor de obîrşie dialectală în limba italiană literară: este cazul cuvîntului grissino pro­ venit din Piemont dar răspîndit în toată Italia şi nu numai . şi anume faptul că italiana în uz la Palermo este diferită de aceea între­ buinţată la Genova. Padova. Baldelli consideră că de data asta este vorba de un lexic provincial. lattoniere în sud şi trombino la Firenze. pentru verbul „a bate" întîlnim picchiare în zona Toscanei. dar astăzi cuvîntul este cunoscut şi dincolo de graniţele Italiei. Umbria. se folosea în limbajul argotic al soldaţilor din Piemont: astăzi este cunoscută în întreaga Italie cu sensul de a „certa pe cineva". acelaşi lucru se poate spune de cuvîntul pizza provenit din dialectul napolitan sau formula de salut ciao provenită din dialectul veneţian. VV. presa. sintagma dare un cicchetto — „a reproşa".

cuvîntul dia­ lectal veneţian sciao. e sì no fo buffa né capeleta . teatru]. prozatorii sau dramaturgii peninsulari. messer Francesco Petrarca non nacque egli in Fiorentineria (Florenţa)? Canchero. limba italiană este foarte deschisă faţă de cuvintele străine — franceze şi. ce arhaisme putem întîlni. In gramatică se observă anumite diferenţe regionale în ceea ce priveşte construcţiile verbale: în Toscana timpurile passato prossimo şi passato remoto se fo­ losesc în mod normal în funcţie de situaţie. pe cîtă vreme în sud este folosit cu precădere passato remoto. cît de numeroase sînt neologismele şi regio­ nalismele pătrunse în limba literară italiană. iar în româneşte are un corespondent perfect în formula regională de salut servus. în special. presa. Iată pentru care motiv şcoala. Lucrul nu e uşor de realizat. radioul.). Transpunere : Ma ditemi un po'. el glie vene a stare. Dialect din împrejurimile oraşului Padova Mo dime un p u ò ' . . AA. è così! E perché fu malcontento a esserci nato perché avrebbe voluto essere nato nel Pavano (zona din 272 .(A. televiziunea. Stiluri funcţionale § 217 A. Modelele pe care le prezen­ tăm acum însă. dar în special în ultimele două decenii. dacă ţinem seama şi de faptul că după al doilea război mondial.folosea în comediile sale în loc de cuvîntul italian schiavo. Şi exemplele s-ar putea înmulţi. e che morì.. ché'l vorae essere nassu in sul Pavan. iar în nordul Italiei este întrebuinţat aproape în exclusivitate passato prossimo. La lingua tra norma e scelta. cinematograful. Este însă adevărat că în general limba comuna are tendinţa de simplificare şi de alegere a formelor ce ar trebui să fie impuse ca forme unice tocmai spre a contribui la procesul de unificare lingvistică. au menirea de a contribui în mod conştient şi deliberat la propăşirea limbii naţionale italiene. pentru ca cititorul român să-şi poată face o idee de diferenţele ce există — în scris — între limba italiană şi cea a dialectelor. Beoìco il Ruzante în voi. prin căderea consoanei iniţiale a devenit ciao. nu sînt caracteristice limbii naţionale (astfel de modele se află în paginile antologice de la sfîrşitul volumului) ci anumitor dia­ lecte. engleze — în dauna limbii naţionale. e ghe volse essere sotterò. Fiecare exemplu de dialect va fi însoţit de transpunerea lui în limba italiană contemporană. missir Francesco Spetrarca mo no nassélo in Fiorentinaria ? Mo cancar'è ! E perché el fo mal contento a esserghe nassù.VV. şi nu în ultimul rînd literatura. . în cadrul stilului beletristic putem desprinde cu uşurinţă ce cuvinte şi structuri sintactice cu valoare expresivă sint caracteristice unuia sau altuia dintre poeţii.

. Le radio gridavano guerra ai comunisti de non volevano chiudere le fabbriche e domandavano giustizia giustizia sulla terra bruciata dal sole e dalla fame.preajma oraşului Padova). (cfr. .. La lingua tra norma e scelta.. caricavamo la paglia. voi... Transpunere : A piccola età ho portato [carichi] sempre. Ma sulitario e lento Un pianoforte nella notte suona. carresci averne re ggraiie. el sol brusava su la fame dei bracianti.. Le radio zigava guera ai comunisti che no i voleva le fabriche sarae. i domandava giustizia.. Liviana Editrice 1984). a Mmundicchie. senìiem a ru vósk. W . lontanamente. Ma solitario e lento 273 . e là facevamo due viaggi al giorno . Padova. (Romano Pasciuto) Transpunere : Nei campi non c'era una spiga il sole bruciava sulla fame dei braccianti. e ddà facìieme dui viagge a lu iurne. e ci volle essere sotterrato. Dialect veneţian Nei campi no gera più 'na spiga.. caricavamo il grano. carresciàveme la paglie. ci venne a stare. giustizia su la tera brusada dal sol e da la fame. e'a museca se sente pe ll'aria suppirà. Dialect din provincia P o t e n z a A ppiccuele età agge purtate sèmbe. e sì non fu burla né errore. facevamo arare le terre andavo sempre col mulo. faccime ara le tìerre... A A . e ci morì. . luntanamente. Dialect napoîitan Transpunere : Nu pianefforte'e notte sona. a Monticchio. . scìie sèmbe cu u mule. venivamo al bosco. e la musica si sente per l'aria sospirare.

rido Rido nun se sa quanto ! La Scimmia disse: — Sfido! T'arissomijo tanto ! . nella fase industriale classica. applicazione della scienza alle ricerche industriali. rido Rido non si sa quanto ! La Scimmia disse: Sfido! Ti rassomiglio tanto ! poate fi ilustrat prin următoarele de t e o r i e lingvistică Fondamento della comunicazione è il segno. (Salvatore di Giacomo ) Dialect roman Transpunere : scimmia Uomo e la scimmia L'uomo e la L'omo disse a la Scimmia — Sei brutta. — Exemplul unei scheme cu ajutorul căreia s-ar putea elabora un referat cu conţinut ştiinţific. Esempi: televisione. trasporti (specie aerei). non solo visive o segni grafici. come testi. segni come segnali (AA. Nuove tecniche di lavoro . nella fase tecnologica: dalla fatica fisica a quella psichica . educazione polivalente ecc. una realtà che conosciamo bene. Il lavoro preindustriale. importanza del fattore umano nonostante l'automazione. Categoria stilului ştiinţific modele: Text L'uomo disse alla Scimmia — Sei brutta. segni come tracce e sintomi. segni come atteggiamenti e gesti. dispettosa: Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quann'io ti vedo. segni come lettere dell'alfabeto. muore il motivo antico e rende più cupa la via dentro l'oscurità. nella quale siamo immersi. B. segni come impulsi elettrici. Scuola e lavoro 274 . problemi umani del lavoro . logoramento nervoso..VV.more 'o mutivu antico se fa ccbiù cupo 'o vico dint'a D'oscurità. Segni in forme infinite. La lingua tra norma e scelta). beni di consumo ecc. ma segni come luci e suoni.. segni come cose ed eventi e idee. problemi della specializzazione . il controllo delle macchine. come abiti e case. dispettosa Ma come sei ridicola ! Ma quanto sei curiosa ! Quando io ti vedo. Schema: la società tecnologica come estremo sviluppo della rivoluzione industriale: produzione e tecnologia. come parole. malattie professionali. produzione in serie. come sapori e odori. disoccupazione tecnologica. importanti trasfor­ mazioni rese possibili dallo sviluppo tecnologico . riqualificazione. la frantumazione del lavoro.

A. Marchese. 20 aprile 1968 Mario Rossi — Mercerie Piazzale Mazzini 4 13 100 Vercelli Spettabile Ditta Bianchi & C. Milano Vi prego spedirmi. saldo a 30 giorni. licenziato presso codesta Scuola nella sessione estiva dell'anno scolastico 1950—51. a mezzo corriere Santi. 7 40 134 Bologna SCRISOARE COMERCIALĂ (COMANDĂ DE MARFĂ) Vercelli.V. Distinti saluti Mario Rossi (firma) 275 . di rilasciargli il diploma attestante la conseguita licenza di scuola media inferiore. Ringrazia e porge distinti ossequi Giovanni Neri (firma) Giovanni Neri Via Tolomini. Stilul oficial CERERE DE ELIBERARE A UNUI DOCUMENT Bologna. Sartori).Prospettive per un lavoro più umano: l'uomo schiavo del lavoro o il lavoro per l'uomo? (A. chiede alla S. 12 ottobre 1971 Al Preside della Scuola Media „Guido Guinizelli" Via S. 18 40 123 Bologna Il sottoscritto Giovanni Neri. nato a Imola il 2 maggio 1946. Unirete alla merce fattura. Isaia. C. i seguenti articoli: — lo sciarpe lana scozzese Polar — 15 cravatte lana scozzese tipo C — 12 paia calze uomo grige tipo extrafine — lo sottovesti lana bianche donna 3 a misura Vi raccomando la massima sollecitudine. come di consueto.

— Accolga le più affettuose e sincere condoglianze di X. Mulţumiri — Grazie dei bellissimi fiori che ho molto gradito e degli auguri che cordialmente ricambio. Nome. Spero che tu non tradirai i tuoi amici. un po' di baldoria non fa poi del tutto male neppure alle persone serie. In attesa di una conferma. Domicilio del Mittente Alte exemple: Sandra Bianchi Via Roma 66 Torino — Impossibilitato intervenire mando vivissimi auguri — Marco — Tutto bene aspettavi Roma — Mamma — Rimandata partenza lunedi stop disdici appuntamento — Gino Verdi TEXTE OCAZIONALE Căsătorii. Ho telefonato a molti che hanno già dato la loro adesione: a quelli introvabili come te ho dovuto scrivere. 2 ottobre 1971 Caro Beppe. — X.Y. Naşteri — Rallegramenti ed auguri vivissimi — X.MODELE DE CORESPONDENŢĂ PARTICULARĂ Ravenna. Decese — Prendendo viva parte al Suo grande dolore Le invio le mie più sentite condoglianze — X.Y. — Ringrazio vivamente per i gentili auguri ehe ricambio di cuore — 276 . L'ultimo sabato del mese in corso alle ore 21 si riunirà in quella simpatica trattoria del Trebbo la gloriosa 5 a A per una serata di addio. ti saluto a nome di tutti Piero TELEGRAME Destinatario Mario Rossi e indirizzo Roma Marco Polo 34 Testo Arrivo domenica treno ore diciassette Sandra Cognome. anche se il lavoro ti ha già allontanato da noi .Y.Y.

chiuso nel suo grosso scafandro. E in questo spazio. 18 Marzo 1965 Alle 11 di questa mattina. (ENI) — Ma l'energia nucleare può anche essere fonte di benessere e ricchezza: quando alimenta le centrali nucleari dove viene trasformata in energia elettrica. galleggiante. vestito di uno speciale scafandro ermetico. e si è librato nel cosmo. rotante. il tenente colonnello sovietico Alexei Leonov. la gola stretta dall'emozione. (ENI) — Miniera di carbone: L'armatura impedisce alla galleria di crollare mentre i minatori scavano coi martelli pneumatici. [. le spalle cariche di due bombole dell'ossigeno. per la prima volta nella storia. un uomo vertiginosamente solo. Uno squarcio luminoso: lo spazio cosmico. con un getto di una violenza impressionante. Poteva sembrare una sequenza di uno dei tanti film di fantascienza.D.. (ENI) CRONICĂ Un rogo di quattromila polli Quattromila polli sono arsi vivi nell'incendio divampato in un alle­ vamento di Givoletto. dovute probabilmente ad un corto circuito. Poco dopo la televisione sovietica ha trasmesso le immagini di questa fantastica impresa. legato alla nave spaziale „Voskhod I I " da un sottile cavo. L'allevamento appartiene 277 . che farà funzionare le industrie. Clteva exemple din stilul publicistic A PASSEGGIO PER IL CIELO Mosca. L'Unità. (ENI) — Il petrolio. Una macchia scura. affusolata in primo piano: la macchina da presa.. spirito dalla pressione dei gas. ha abbandonato la nave spaziale „Voskhod I I " che lo aveva portato a oltre 400 chilometri dalla Terra. in un terribile strumento di distrazione". Nella foto: la centrale termonucleare di Latina. hanno causato danni per dieci milioni.](Augusto Pancaldi. quasi un cordone ombelicale teso tra la creatura appena nata che compiva i primi passi in un elemento estraneo e il corpo-madre dell'astronave. Le fiamme. sullo sfondo della superficie terrestre in movimento. può schizzare improvviso dal suolo perforato. (ENI) — Un tecnico petrolifero preleva un campione di greggio per determinarne la qualità. 18 III 1965) ALTE FRAZE TIPICEAREPORTAJULUI — Il „fungo" dell'atomica di Hiroshima: una grande conquista della scienza può trasformarsi. nelle mani dell'uomo. e assieme a milioni di telespettatori lo abbiamo visto anche noi.

— noleggi automobilistici. crociere. — biglietteria aerea — marittima — ferroviaria e wagons lits . — viaggi di lavoro e studio . aerei. — turismo scolastico . — polizze assicurative . . I. — cambio valute .T. 25 V i l i 1971). 63 anni. /. — pronotazioni alberghiere in tutto il mondo .a Renato Parri. — pubblicazioni Touring Club italiano . autopullman .. che abita in una cascina vicina ed è aiutato nel lavoro dalla moglie e dalle sorelle Giuseppina e Carmela Daniele. di 24 e 19 anni.. — organizzazione di congressi e convegni . TEXTE PUBLICITARE — Ufficio Centrale viaggi — corrispondente C I T L'agenzia con la più lunga esperienza a Trieste a cui rivolgersi per: — viaggi in gruppo./ (La Stampa. — pratiche passaporti e visti .

vedo che legge benone. disse un tizio all'ottico. ma se se li mette. proprio per questo desidero comprarne un paio. disse il cliente. Văd că vecinul meu nu poate să citească fără ochelari. Questi gli fece provare un certo numero d'occhiali. tocmai de aceea doresc să-mi cumpăr ochelari. spuse un individ către optician. — Nici cu ochelarii aceştia nu pot citi. Vedo che il mio vicino di casa non può leggere senza occhiali. accentul. LA OPTICIAN — Aş avea nevoie de o pereche de ochelari. — Dar aţi învăţat să citiţi ? întrebă opticianul cînd în fine îşi pier­ duse răbdarea. observ că citeşte grozav. — E quando piove? — L'ombrello.TEXTE ÎN SPRIJINUL GRAMATICA BARZELLETTE (ANECDOTE) DALL'OTTICO — Avrei bisogno di un paio d'occhiali. — Ma avete imparato a leggere ? chiese infine impaziente l'ottico. dar nici unul dintre aceştia nu i se potrivea. Fonetică. — No. § 11 QUANDO PIOVE — Pierino. spunea întruna cumpărătorul. Acesta îi dădu să probeze o serie de ochelari. zise clientul. dar dacă şi-i pune. continuava a dire il compratore. — Neanche con questi occhiali posso leggere. cosa vediamo sopra la testa quando fa bel tempo? — Il sole o le stelle. dimmi per favore. Vezi cap. ma nessuno gli andava bene. 279 . — Nu.

127. § 20. Risponde la moglie: — Se domani partirai alla stessa ora. Iată ce a citit profesorul în caietul luì Carluccio : Dictare — „Bărbatul intră în casă în cap. § 18. Ecco cosa ha letto il professore sul quaderno di Carluccio: Dettato — „L'uomo entrò nella casa sulla testa. Ha dettato una frase senza virgole e gli scolari dovevano mettere le virgole secondo il loro parere. o frumoasă pereche de ochelari la reverul hainei. şcolarii trebuind să pună virgulele acolo unde considerau ei că este cazul. Dopo che il professore ha spiegato agli alunni l'importanza delle virgole. Vezi'cap. purta o pălărie gri în picioare. grossi stivali gialli agli occhi. o garoafă roşie". § 123 . 125 . spune-mi te rog. * Il professore dopo aver spiegato agli scolari la lezione sull'estra­ zione dello zucchero dalle barbabietole. il passalo prossimo. domnule profesor ! Vezi cap. După ce profesorul a explicat elevilor importanţa virgulelor. după ce a explicat şcolarilor lecţia despre extragerea zahărului din sfecla de zahăr. Vezi cap. A dictat o frază fără virgule. Verbul. cizme mari galbene la ochi. articolul hotărît. un garofano rosso". pentru ce şi cînd se pun. un bel paio d'occhiali al risvolto della giacca. Articolul. perderai il treno di nuovo ! 280 . a vrut să vadă dacă şcolarii au înţeles bine. a che servono. Partirò domani alla stessa ora. chiede a Gigino: — Sentiamo se hai capito da dove si estrae lo zucchero ? — Dalla zuccheriera.CÎND PLOUĂ — Petrică. Articolul hotărît. îl întrebă pe Gigino: — Să vedem dacă ai înţeles de unde se extrage zahărul ? — Din zaharniţă. ha voluto vedere se gli scolari lo hanno capito bene. — Dar cînd plouă ? — Umbrela. professore ! Profesorul. la ce servesc ele. perché e quando si mettono. ce vedem deasupra capului atunci cînd e vreme frumoasă ? — Soarele sau stelele. portava un cappello grigio ai piedi. prepoziţia articulată. * Dice il marito alla moglie: — Ho perduto il treno.

modul indicativ. egli rispondeva: — Il mio violino non mangia mai fuori di casa. 131. să trebuiască a cìnta vreo piesă spre a le mulţumi gazdelor. a chi gli diceva : „Venga a pranzo da me. 123. ai să pierzi din nou trenul.Spune soţul către soţie: — Am pierdut trenul. nu pot să mai beau vin. el le răspundea: — Vioara mea nu mănîncă niciodată în altă parte decît acasă. — Questo significa che ti ricordi delle 4. 127. §118. 125. quando una cosa mi entra nella testa. ma non dimetichi il violino". quando era invitato a pranzo. A me succede tutt'al contrario. articolul partitiv. dormi meglio? — No. dar ori de cîte ori dorm. AL CONTRARIO — Ogni volta che bevo di sera del vino non posso dormire più durante la notte. ma ogni volta che dormo non posso bere il vino. Verbul. DIN CONTRĂ — De cite ori beau seara vin nu mai pot dormi în timpul nopţii. * — A me succede che. Şi în mod invariabil. — Strano. * A Paganini seccava molto. gradele de comparaţie. l'imperfetto. acelora care îi spuneau „Poftiţi la prînz la noi. §154. — Ciudat. dover suonare qualche pezzo per soddisfare gli ospiti: E invariabilmente. dar nu uitaţi să aduceţi şi vioara".000 lire che ti avevo dato in prestito. il futuro. Verbul. — Cum adică. dormi mai bine? — Nu. — Come mai. §125. Vezi cap. non la dimentico mai. Lui Paganini nu-i făcea nici o plăcere ca atunci cînd era invitat la prînz. Am să plec mîine la aceeaşi oră. § 26 Vezi cap. Articolul. Adverbul. Răspunde soţia:— Dacă ai să pleci mîine la aceeaşi oră. Vezi cap. 281 . Vezi cap. Mie mi se întîmplă exact pe dos.

Eccellente. — E ' a scuola. Guarnieri). — Atunci — spuse cu seriozitate Fucini — trebuie să-i spui profe­ sorului că este foarte silitor dacă la vîrsta asta continuă să se ducă la şcoală. no ! Le quattro mila lire mi sarebbero potute entrare nella tasca. I-a deschis servitorul şi i-a spus că domnul nu era acasă. — Ah. dica ! — Me l'immaginavo. disse che il signore non era in casa. (Adaptare după R. 125. Verbul. domandò il padre. (Adaptare după G. non è vero ? Sa. modul indicativ. più confuso che persuaso. perché un tramonto simile a codesto. si voleva rappresentare un tramonto. Una volta andò a visitare un suo amico professore. — Ha studiato all'estero ? Me l'immaginavo. rispose il domestico. Lo scrittore guardava quei dipinti.— Ah. Il domestico che gli aprì. * Un romanziere fu invitato da un signore che voleva mostrargli i capolavori della figlia. — Ah. — Unde-o fi — întrebă Fucini. — Asta înseamnă că-ţi aminteşti de cele 4. Vezi cap. non nella testa: c'è una gran bella differenza. 282 . A un tratto il padre si fermò davanti a un gran quadro dove. — E allora — osservò serio il Fucini — devi dire al professore che è molto bravo. — E di questo lavoro che ne dice ?. — Mie mi se întîmpiă că atunci cînd îmi intră ceva în cap. il presente. Latrqnicó). a furia di macchie rosse e gialle. Cunoscutul scriitor toscan Renato Fucini (care îşi semna operele cu numele de Neri Tanfucio) dedicase copiilor numeroase şi plăcute pagini. conjugarea la timpurile simple. § 118. — Este la şcoală — i-a răspuns servitorul. Cele patru mii de lire mi-au putut intra în buzunar şi nicidecum în cap: este o mare diferenţă. profesor. se a questa età va sempre a scuola. dilettante di pittura. * Il noto scrittore toscano Renato Fucini (che firmava le sue opere col nome di Neri Tanfucio) aveva dedicato ai ragazzi numerose e diver­ tenti pagine. — Dove sarà — domandò il Fucini. mia figlia ha studiato all'estero. se l'immaginava ? E da che cosa ? Dica. Odată s-a dus în vizită la un prieten de-al său.000 de lire pe care ţi le-am dat cu împrumut. non l'ho visto mai. să nu mai uit niciodată. Verbul. Vezi cap. nu. 123.

Vezi cap. 125. Vezi cap. modul participiu. — Aţi vrea să-mi măriţi această fotografie a fiului meu de pe vre­ mea cînd avea zece ani ? — Desigur. Scriitorul se uita la picturi. deoarece un asemenea asfinţit nu am văzut niciodată. — Şi de lucrarea asta ce spuneţi ?. este posibil cu puţin retuş. (Adaptare după R.Un romancier a fost invitat de un domn care voia. Guarnieri) Vezi cap. Dovrebbe soltanto dirmi come era pettinato Suo figlio quando aveva dieci anni. Ar trebui doar să-mi spuneţi cum era pieptănat băiatul dvs. §118. §123. diletantă în pictură. cînd avea zece ani. nu-i aşa? Ştiţi. întrebă tatăl. modul condiţional. 127. O doamnă se duce la fotograf. è possibile con un po'di ritocco. — A studiat în străinătate? îmi închipuiam. UNA PROVERBIALE DISTRAZIONE Un celebre biologo. să-i arate capo­ doperele fiicei lui. 131 DAL FOTOGRAFO Una signora va dal fotografo. spuneţi ! — îmi închipuiam aceasta. — Oii. La un moment dat tatăl s-a oprit în faţa unui tablou mare care printr-o grămadă de' pete roşii şi galbene. Verbul. § 138. Verbul. vă închipuiaţi ? După ce ? Spuneţi. — Vorrebbe ingradirmi questa foto di mio figlio di quando aveva dieci anni ? — Certamente. fata mea a studiat în străinătate. doamnă ! — Ar fi posibil să-i scoateţi — în poza mărită — pălăria asta cara­ ghioasă pe care o purta? — Desigur. verbele auxiliare de modalitate. che aveva mangiato ciliege senza lavarle si è messo a rimproverarlo aspramente ed a dimostrargli — con un lungo discorso scientifico — che poteva ingoiare insieme alle ciliege un gran numero di microbi infetti. trovandosi a pranzo con un amico. voia să reprezinte un asfinţit. Este excelentă. 283 . Verbul. signora ! — Sarebbe possibile togliergli — nell'ingrandimento — questo buffo cappello che aveva? — Sicuro. mai mult descumpănit decît convins. 131.

— Parlami pure. devo parlarti di una cosa urgente. Verbul. s-a apucat să-1 certe zdravăn demonstrîndu-i — într-o lungă pledoarie ştiinţifică — că putea ca împreună cu cireşile să înghită o mare cantitate de microbi infecţioşi. COSA U R G E N T E — Ascolta. Îndată ce-a terminat lecţia de igienă. cu cea mai mare naturaleţe din lume. spune. Pe cea dintîi. Pronumele personal.Intanto. Il primo piacere che ti chiedo è di prestarmi cento lei. mi dispiace ma non posso. Il primo. biologul a luat paharul în care spălase cireşile şi a înghiţit dintr-o suflare toată apa murdară. — Dimmi ciò che desideri. îmi pare rău. con la più grande naturalezza di questo mondo. modul imperativ. 284 . poziţia formelor neaccentuate § 88. gradele de comparaţie. — Ei bine. il secondo te lo posso fare volentieri. O ZĂPĂCEALĂ PROVERBIALĂ Un biolog celebru. cea de-a doua dorinţă ţi-o împlinesc bucuros. Vezi cap. URGENT — Ascultă. — Devi farmi due grandi piaceri ed io te ne sarò grato. Appena finita la lezione di igiene. il biologo ha preso il bicchiere nel quale aveva lavato le ciliege ed ha ingoiato l'acqua sporca t u t t a d'un fiato. Cea de-a doua dorinţă este de a nu spune ni­ mănui aceasta. Il secondo. 131. aflîndu-se la prînz cu un prieten cate mîncase cireşile fără a le spăla. lavandole con cura in un bicchiere d'acqua. di non dirlo a nessuno. § 65. — Ecco. Adjectivul. §118. dar nu pot. Vezi cap. — Te rog să-mi împlineşti două dorinţe şi eu îţi voi fi recunoscător. Intre timp îşi mînca porţia de cireşe spălîndu-le grijuliu într-un pahar cu apă. trebuie să-ţi spun ceva urgent. — Prima dorinţă pe care te rog să mi-o împlineşti este aceea de a-mi împrumuta o sută de lei. — Spune-mi ceea ce doreşti. mangiava la sua porzione di ciliege. — Spune. Vezi cap.

ISTORIOARĂ D E S P R E O VIRGULĂ A fost odată un rege isteţ şi cumsecade. Pronumele personal. Cererea a fost înaintată către ministrul Graţierii şi Justiţiei. . § 22. Se povesteşte că odată.STORIELLA DI UNA VIRGOLA C'era una volta un re arguto e bonario che aveva un ministro di giustizia assai burbero e severo. condannarlo!" Il re gliela rimandò spostando semplicemente la virgola: „Grazia. Articolul. să se condamne la moarte" ! Regele a restituit-o ministrului mutînd pur şi simplu virgula: „Să se ierte. impossibile condannarlo" 1 E così il prigioniero ebbe salva la vita. care avea un ministru de justiţie foarte morocănos şi sever. articolul nehotărît. La domanda fu inoltrata dal ministro di Grazia e Giustizia. combinaţii de pronume atone. il quale però vi appose: questa postilla: „Grazia impossibile. Vezi cap. Si narra che una volta. un condannato a morte avesse presentato domanda di grazia al re. § 89. un condam­ nat la moarte a făcut regelui cerere de graţiere. care a pus următoarea rezoluţie: „Să se ierte nu se poate. nu se poate să__se condamne la moarte !" Vezi cap.

II. LE DISGRAZIE DELL'h Una volta Vh si metteva all'inizio di tutti i vocaboli che l'avevano nella corrispondente voce latina da cui erano derivati: honore.DALLA GRAMMATICA ALLA LETTURA UN ACCENTO DISTRATTO Una volta un accento per distrazione cascò sulla città di Como mutandola in comò. humile ece. honesto. Il poeta Lodovico Ariosto sentenziò con tono tra il severo e lo scherzoso: „Chi leva la h all'huomo non si conosce uomo e chi la leva all'honore non è degno di onore". Verbul. Conj. accentul § 1 1 . 125. Vezi cap. detto fatto — zis şi făcut . Articolul. articol nehotărît. i cittadini comaschi — locuitorii oraşului Como . Un poeta del Settecento. Figuratevi i cittadini comaschi. Noţiuni de fonetică şi ortografie. poveretti: detto fatto si trovarono rinchiusi nei cassetti. dove tra l'altro si legge: 286 . scrisse un carme giocoso che intitolò „Il pianto dell'h". Ancora due secoli dopo si litigava tra letterati a proposito di quell'h. Poi giaché quell'h non si sentiva nella pronuncia. Conj. figuratevi — închipuiţi-vă. ma ci fu chi si lamentò di tale omissione come di una irrispettosa negligenza. Pier Jacopo Martelli. § 22 Vezi cap. I § 123. al posto giusto — la locul potrivit. passato remoto Conj. gli accenti al posto giusto" (Gianni Rodari) mutandola in comò — transformîndu-1 în scrin. horribile. Per fortuna uno scolaro rilesse il componimento e liberò i prigionieri cancellando l'accento Ora ai giardini pubblici han dedicato un busto „A colui che sa mettere. şi cominciò a tralasciarla nella grafia . huomo. III § 127 Vezi cap.

l'h. § 8B3. unde adesea se-ntîlneşte/încît din scrierile altora vor să-1 declare alungat/în timp ce niciodată nu-1 pot omite din propria vorbire?" 287 . niente paura — hai. hai. Prepoziţia. hanno. Si sposarono e furono felici. Noţiuni de fonetică şi ortografie. curaj. Andò da un dottore a farsi visitare: „E' grave? Mi consiglia di fare testamento? „Q" Che dirò alla famiglia?" „Su su. Vezi cap. mentre giammai non sanno scordarsene parlando ?" 1 L'allusione è volta a quei letterati toscani che volevano abolita del tutto l'fa iniziale. a tralasciarla nella grafia — să o omită (litera h) în scris .„Ma ohe ha fatto quest'acca sì inerme e sì innocente alle fauci dell'Arno. Vezi cap. su su. Di notte e di giorno andavano intorno Sempre a bracetto. LA F E B B R E Un povero quore aveva la febbre „Q" (malattia tra le più rare). dov'abita sovente. Gli diede la vitamina G ed il cuore guarì. nici o teamă. consoanele: q. gli diede — îi dădu. mantiene saldamente la sua posizione in quelle quattro voci del verbo avere: ho. ma ci fu chi — dar existară unii caro . nella corrispondente voce latina — în cuvîntul latinesc corespunzător . niente paura: ho qui pronta per lei una bella cura". ha. Vezi cap. scacciata su t u t t a la linea. un carme giocoso— o poezie glumeaţă. § 8B2. §156A. Consoanele: h. proprio in quella regione. che dagli scritti altrui voglion cacciarla in bando. (Gianni Rodari) quore (cuore) — inimă . dove nella parlata dialettale si sente così forte. grupuri de litere. Al momento attuale. „Che coppia modello 1 „Dar ce a făcut acest „haş" atît de lipsit de apărare şi-atît de nevi­ novat/la gurile rîului Arno. ho qui pronta per lei — am aici gata pentru dumneata. § 10. chi leva — cel care ia . Noţiuni de fonetică şi ortografie. (Andrea Cavalli Dell1 Ara) le disgrazie dell'h — nenorocirile literii h. LA FAMIGLIA PUNTO E VIRGOLA C'era una volta un punto e c'era anche una virgola: erano tanto amici. la Toscana.

.." Che maniere raffinate ha il modo condizionale.. Dite che è giù di moda? Pazienza. 288 . Condiţionalul.] con me — are ceva cu mine... Verbul. dondolarsi sulla falcejfacendo uno spuntino — să te legeni pe cornul lunii noi/luînd o gustare. C'è sempre un se: chissà perché questa sciocca congiunzione ce l'ha tanto con me".. conj. II. ipotetic). che ve ne pare? O forse potrei fermarmi a Lisbona . c'è sempre un se — există întotdeauna un dacă. Mangerei dei pasticini se ne avessi. conj. Fraza. andavano intorno sempre a. SOSPIRI „. Verbul. § 125 conj.. Vezi cap. direi. l'imperfetto. No. Vorrei. § 127..la gente diceva — che vera meraviglia la famiglia Punto-e-virgola". che ve he pare? — ce părere aveţi?. III.. conj.. poi. ne farò senza — răbdare. § 125. ce l'ha [. Del resto non so suonare" . principalele verbe neregulate. vorrei. che usi parole sguaiate — ca să folosească cuvinte urite.. ne farò senza. II.. Vezi cap." „Vorrei vorrei. Sapete che farei ? Ascolterei un disco.. conj. I. Vorrei. dite che è giù di moda? — spuneţi că nu mai este la modă?. suonerei il pianoforte a coda. a inchinarsi non è lesta la matita del maestro le taglia la testa." „..u n e grăbită să se supună. § 214. I. non so suonare — nu ştiu să cînt (la pian) . § 131 . meglio... dondolarsi sulla falce facendo uno spuntino . § 123. volerei se potessi. se condiţional (per. Mai che usi parole sguaiate non alza la voce per niente.. volerei sulla luna in cerca di fortuna E voi ci verreste? Sarebbe carino. conj. § 123. (Gianni Rqdari). braccetto — erau alăturea. e seduto in poltrona sospira gentilmente: Me ne andrei nell'Arizona. a inchinarsi non è lesta ../n-o voi face . farei. (Gianni Rodari) mereu c'era una volta — a fost odată. Vezi cap. § 127. Al loro passaggio in segno di omaggio perfino le maiuscole: diventavano minuscole: e se qualcuna. „Suonerei se sapessi... pazienza. III.

§214. Meriterebbe pertanto la riconoscenza di tutti gli italiani. io l'annegherei. Se fossi Cecco. una scuola gratuita. domanda chi è che picchia a quelle ore incongrue e che cosa mai si vuole da lui. e vecchie e laide lascerei altrui. se fossi Dio. A Napoli allora dominava il Borbone. lo tempesterei — aş ţine-o numai în furtuni . sarei allor giocondo. per amor della quale aprì nella sua città. per la sua intransigenza in fatto di purità di lingua. si affaccia mezzo assonnato alla finestra. imbrigherei — le-aş da bătaie de cap . sai che farei? a tutti mozzerei il capo a tondo. CONSECUTIO TEMPORUM Basilio Puoti.SE FOSSI FUOCO (Versiune modernizată) Se fossi fuoco. lo manderei nel profondo. letterato napoletano. molti malumori e molto malcontento tra i buoni napoletani. mozzerei il capo a tondo — (pe toţi) i-aş scurta de cap. Una volta che alcuni suoi amici si lamentavano col Puoti dei tempi torbidi e duri. Il povero Basilio si sveglia. è diventato quasi il prototipo dei pedanti. si sa. fu un brav'uomo e un benemeritato della sua patria. per fargli uno scherzo. (Cecco Angiolieri). andrei da mio padre. io l'annegherei — aş îneca-o . Se fossi Morte. che t u t t ' i cristiani imbrigherei se fossi imperatore. 289 . similmente farei con mia madre. se fossi papa. si dice che egli esclamasse: — Credete a me. lo manderei nel profondo — aş trimite-o în abisuri . un amico. Un'altra volta. se fossi vita. Invece. arderei il mondo . fuggirei da lui. Si raccontano di lui storielle graziose ma probabilmente non vere. le cose non vanno bene a Napoli. e c'erano. lo tempesterei: se fossi acqua. se fossi vento. a sue spese. perché da noi non è ancora ben conosciuto l'uso esato dei participi. toglierei le donne giovani e leggiadre. com'io sono e fui. Vezi cap. Se condiţional (perioadul ipotetic). andò a bussare all'uscio di casa sua nel bel mezzo della notte.

fuori di sé — „che tu ti alzassi! che tu ti alzassi" devi dire. — Sciagurato ! — esclama il Puoti. ': . Vezi cap. L'infranzione alla regola della correlazione dei tempi gli coceva più assai che l'aver dovuto interrompere il sonno. un benemeritato — un om demn de laudă. dopo essersi fatto riconoscere. Vinfranzione alla regola — abaterea de la regulă. (Fernando Palazzi) Consecutio temporum (lat. Articolul. si affaccia mezzo assonnato —se arată pe jumătate ador­ mit. ore incongrue— ore nepotrivite . corespondenţa timpurilor la modul conjunctiv.. Vezi cap. Verbul. § 201. prepoziţii articulate.— Vorrei che t u ti alzi — grida l'amico. § 20. dominava il Borbone — stăpînea familia (franceză) a Bourbonilor . a sue spese — pe cheltuiala sa.fuori di se — ieşit din fire.) — Corespondenţa timpurilor. gli coceva più assai che — îl ardea mai mult decît. molti malumori e molto malcontento — multe su­ părări şi multă nemulţumire .

Vezi cap.c. Adverbul. la gentilezza. la dotta parolina tanto durò — cuvinţelul savant dură atît de mult. Cominciamo da Perugia. § 154. (Noi donne ) troppa erudizione — prea multă erudiţie . §182. in cui davvero si respirano la grazia. con le sue splendide sculture. per un rapido giro. in mezzo alla quale sorge la Fontana Maggiore. ed una specie di dol­ cezza morale come sciolta nell'aria. e una terrazza che domina una vasta parte dell' Umbria.] Perugia è la maggiore città dell'Umbria e ne è anche il prototipo. Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului. Ma come sempre ebbe occasione di far sfoggio d'erudizione: „Venite. Gradele de comparaţie ale adverbelor. A. PERUGIA (fragment) Tuffiamoci nell'Umbria. La sua via principale. fu nei guai — dădu de necazuri . preci­ pitevolissimevolmente — în foarte mare grabă .. — disse a un sergente. di far sfoggio d'erudizione — să facă paradă de erudiţie . corso Vannucci. [. si stende tra la bellissima piazza. precipitevolissimevolmente" Per quell 'avverbio classico e sacente I pompieri non trovano più niente: la dotta parolina tanto durò che t u t t a la casetta si brucciò. derivare..D A L L A L E T T U R A ALLA TROPPA GRAMMATICA ERUDIZIONE Un uomo dotto assai un brutto giorno fu nei guai: la sua casetta s'incendiò e ai pompieri telefonò. 291 . quell'avverbio classico e saccente — acel adverb clasic şi preţios . dotto assai — foarte învăţat .

di antichità italiche. § 98. quella barca comune su cui arranca un vigile urbano in tenuta estiva. che deriva dall'Università per stranieri. un velo cosmo­ polita — o atmosfera cosmopolită. pensiero. ingegneri. lungo il Canal Grande. 292 . il flagello che ha colpito questa città. non tutti provenienti dalle discipline umanistiche. e così. invadendo t u t t e le sue vie e viuzze. e perciò anche familiare. (Guido Pioverle). a Venezia.. come da una pianura allagala. filtra nel costume— şi astfel intră în obişnuinţă. del ceto medio — a categorici de mijloc. Fondata per diffondere la conoscenza dell'Italia tra gli studenti esteri. sciolta nell'aria — răspîndită în jur. Per un momento siamo tratti a considerare lo spettacolo che dà Venezia come qualche cosa d'immensamente provvisorio e bellissimo. Ma vi è un cosmopolitismo intimo. [. che ritornano sui banchi . letteratura e arte italiana. in t u t t a la sua estensione. Un velo cosmopolita è portato a Perugia dai molti turisti. Ma una gondola che spunta ad un tratto. § 71. I più appartengono alla schiera di viaggiatori inconsueti che un tempo si chiamavano innamorati dell'arte.) — unic în felul său . E ' d u n q u e un cosmopolitismo sui generis. Vezi cap.. pellegrini della bellezza. I pali tei telegrafo. se non erro. ci ricorda che siamo. Vezi cap. Pronumele. VENEZIA (fragment) Si ha l'impressione di trovarsi in una città che abbia sofferto una inondazione. parecchi già professori. Illusi dalle apparenze ci perdiamo a seguire con gli occhi e con la fan­ tasia. per numero di turisti dopo le città maggiori.Chi passeggia in corso A^annucci è colpito dalla frequenza con cui ode parlare una lingua straniera o l'italiano con accento esotico. Tiene. ha sede in un bel palazzo barocco. corsi di lingua. che si mescola alla vita cittadina e così filtra nel costume.] Molti sono ancora studenti al loro paese d'origine. cu forme speciale de comparativ şi superlativ. storia. ma anche avvocati. e di etniscologia. sui. che partecipa alla vita de! celo medio. i suoi negozi e le sue cantine. essendo la prima. fatto di gente che si ferma a Perugia a lungo. la quale par proprio una barca di salvataggio. Adjectivul. Quando vi andai la frequentavano i rappresentanti di 41 nazioni. seppellendola per metà nelle acque. Vi sono passati giovani di quasi 80 nazioni. sull'angolo di un palazzo del Canal Grande. tutto concorre a favorire l'inganno. con Siena. pronumele relativ. adj. le isole che ne emergono qua e là con gli alberi e i caseggiati. viaggiatori inconsueti — călători neobişnuiţi. che corrono bellamente sulla laguna. se non erro — dacă nu greşesc: studenti esteri — studenţi străini. e spesso persone anziane. geografia. esteti. medici. generia (lat. a burgheziei . tuffiamoci — să pătrundem.

c'era un divano.[. per essersi innamorata di quest'idea. beninteso. di coniglio arrostito. IL QUARTIERE (fragment) Noi eravano contenti del nostro Quartiere.] La nostra vita erano le strade e le piazze del Quartiere. tutto concorre a favorire l'inganno — totul favorizează crearea iluziei . capolavoro di una razza ingegnosa e paziente. Posto al limite del centro della città.] Là era trascorsa l'adolescenza. curate dalle nostre mamme che avevano i capelli grigi e uno scialle buttato sulle spalle. Le case erano buie. per fare una cosa inaudita e mai vista: Venezia. Dagli altri quartieri popolari ci divideva un sentimento impreciso eppur vivo. Substantivul. umide e fredde d'inverno. Si stava agli angoli delle vie. aveva per noi un senso di archeologia e di eldorado insieme: per parteciparvi occorreva che fossimo rasati e avessimo in dosso i vestiti migliori. feminine. pluralul subst. io credo. e ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo. ciompi da se stessi traditi. pluralul substmasculine. le fotografie incastrate ai vetri della credenza. che cos­ truì una città in mezzo all'acqua. ma soprattutto. Quartiere di Santa Croce. Firenze.. (Vincenzo Cardarelli). [. „popolo minuto" sempre. sotto la Volta ove fu trafitto Corso Donati.. di verdura fritta. fiorentini di antica razza. là dove comincia la via Aretina. coi suoi orti e la sua strada ferrata. i pali del telegrafo che corrono— stìlpii de telegraf care se înşiră : le isole che ne emergono — insulele care se ivesc (din lagună) . le nostre case. Vezi cap. una cosa inaudita e mai vista — un lucru nemaiauzit şi nemaivăzut. per ragioni difensive — din motive de apărare. con la trina alla spalliera e i mattoni rossi di cinabrese.. La città era al di là di questa nostra repubblica.. La strada.Quello che ammiriamo non è il prodotto d'un cataclisma. di„antico pelo" dicevamo scherzando. fatto ignaro ormai. le prime case borghesi e i villini. Nella stanza da pranzo che noi chiamavamo il salotto. §39. Ma pulite ed in ordine. ci riunivano per subito dividerci di nuovo. seppellendola per metà — îngropînd-o pe jumătate . di rivalità ed emulazione . §34. l'Arno 293 . după terminaţie. il Quartiere si estendeva fino alle prime case della periferia. § 40. genul subst. una sveglia. per ragioni difensive. bensì opera dell'uomo. in rissa. Sulle antiche vestigia si illumi­ nava la rosticcerìa il cui banco spandeva attorno odore di polpette di patate. 1 tavoli dove mangia­ vamo avevano spacchi verticali di cui ci accorgevamo soltanto le rare volte che scrivevamo una lettera.

d'estate e le partite di calcio alla domenica, la tappa del Giro d'Italia. (Vasco Pratolini).
spacchi verticali— crăpături verticale; con la trina alla spallina — cu dantelă pe tăblie ; incastrate ai vetri della credenza — montate pe geamul bufetului ; fiorentini di „antico pelo" — fiorentini get-beget; ove fu trafitto — unde a fost înjunghiat; ci si stava senza alcun sospetto di tutto questo, „popolo minuto" sempre, fatto ignaro ormai, ciompi da se slessi traditi — şi stăteau acolo fără să gîndească la toate astea, aceiaşi „oameni sărmani", fapt dat uitării de-acum, dărăcitori de lînă trădaţi de ei înşişi ; ii cui banco spandeva attorno — a cărei tejghea răspîndea în jur ; occorreva che fossimo rasati — trebuia să fim bărbieriţi ; in rissa — cu încăierare. Vezi cap. Adjectivul, pluralul adj. mase, § 55; pluralul adj. fem., § 56. Vezi cap. Părţile propoziţiei, propoziţiile subordonate explicite si implicite, §195.

PIAZZA

NAVONA

Dalle due alle quattro del pomerìggio, d'estate, lo straniero che passi per piazza Navona, una piazza di Roma che si sovrappone poi nel ricordo a qualunque altra piazza italiana, viene preso da stupore e infine da una specie di estasi. Scure e calde moli architettoniche, statue e stemmi, acque scroscianti, acque zampillanti, un disegno di circo atto a sostenere un pubblico grande quanto vario: tutto ciò per qualche vecchietto all'ombra e per poche dozzine di mocciosi che si rincorrono strillando. In quelle ore c'è una enorme sproprozione tra il lavoro compiuto dai secoli e l'uso che il popolo romano fa di quella piazza. L'attività del popolo romano è ridotta, nella augusta cornice, qua a una mano rugosa che minaccia una testa rapata e là a un piede che muove l'acqua di una vasca. (Corrado Alvaro).
scure e calde moli architettoniche — clădiri impresionante într-o caldă arhitectură de culoare închisă, un pubblico grande quanto vario — un public pe cit de numeros pe atît de variat. Vezi cap. Verbul, modul participiu, §123; 131.

UNA VIA DI MILANO Anzitutto, via Torino fornisce quanto è necessario alla tavola: non solo cibi ma anche stoviglie. Pare specializzata in piatti, bicchieri bottiglie, posate, saliere. Roba lucida, di effetto, moderna. I suoi vetri e i suoi cristalli fanno allegria. Tanto più che lì vicino si vedono colline di salami, di prosciutti, di formaggi, di fiaschi. 294

E ' la via dei piatti pronti, via Torino: polli arrosto, polli in gelatina, tacchino al forno, faraona al forno, piccioni allo spiedo, pesci accomodati sotto la maionese, insalata russa. Anche la via della cacciagione. Certo il mezzogiorno vi dura due o tre ore. Poi via Torino veste la gente. Specialmente gli uomini e i bambini (confezioni, confezioni) ; niente affatto escluse però le donne, alle quali anzi vengono offerte qui molte pellicce, stoffe e abiti a prezzi in genere buoni, non essendo via Torino una via cara. Molti depositi e molti uffici. Tante ragazze che abitano in periferia, qui respirano per sette od otto ore al giorno l'aria del Duomo e si considerano un po' milanesi del centro. La sera lasciano non sempre volentieri via Torino, mentre i bottegai rinchiudono con leggeri e lucidi cancelli di metallo i loro digeribili o fragili tesori. Questa non è più via da fragorose saracinesche. (Emilio Radius). faraona al forno — bibilică la cuptor; piccioni allo spiedo — porumbei la frigare; via da fragorose saracinesche — strada cu obloane huruitoare. Vezi cap. Partile propoziţiei, acordul predicatului cu subiectul, §191. ALBERGO La stanza era spaziosa, con due ietti, la finestra ampia dava su di una loggia adorna di un rampicante con fiori violacei e il mare sotto­ stante si incupiva come l'acciaio rivelando tutti i suoi fremiti. Tutto il personale di servizio parlava quattro lingue, le posate erano d'argento, i bicchieri di cristallo, i tappeti spessi e soffici, quadri antichi abbastanza buoni erano dappertutto, terrazze fiorite si susseguivano sul panorama abbagliante, a ogni passo qualcuno faceva un inchino, ma non era l'albergo di mio gusto. Ho sempre preferito i piccoli alberghi dove il padrone guarda i clienti col sospetto che se ne vadano senza pagare il conto. Mi senti­ vo sperduto nell'immensità dei saloni, nei lunghi corridoi, nella spaziosa stanza matrimoniale. (Giovanni Comisso). si incupiva come l'acciaio — se întuneca dobîndind culoarea oţelului. Vezi cap. Părţile propoziţiei, atributul, §192. UNA CASA DOPO IL BOMBARDAMENTO Nell'aprile del 1944 una scintillante squadriglia di bombardieri americani percorse il limpido cielo primaverile del Veneto e venne a sradicare dalle fondamenta la mia città. Quando andai a vedere quello che era avvenuto della mia casa, vi trovai solo un cumulo di rovine. 295

Mi arrampicai su quelle rovine e tra il pietrame e le travi scorsi, affio­ rante, la cassa dove erano stati imballati i bicchierini di cristallo, frugai dentro e, tra gli altri bicchieri infranti, i sei bicchierini erano un'altra volta intatti. Li presi, ne feci un pacco e li portai trionfante a mia madre perché le testimoniassero che nulla era accaduto di grave. In seguito le dissi t u t t o : che la casa era stata distrutta e che tutto quello che si possedeva era andato in briciole con essa. Potei solo ricuperare intatte alcune tavole del pavimento del tinello e con quelle feci fare da un fa­ legname di campagna un armadietto a vetri dove i sei bicchierini rifecero bella mostra come un tempo. (Giovanni Comisso)
squadriglia di bombardieri — escadrilă de bombardiere ; affiorante — ieşită la supra­ faţă ; era andato in briciole — s-a făcut zob ; feci fare — am dat la făcut. Vezi cap. Verbul, il passato remoto, § 123, § 125, § 131. Vezi cap. Pronumele, particulele pronominale ne, ci, vi, § 90.

CASE MODERNE (fragment) Case moderne di cemento armato dove traverso i muri e i pavimenti ogni rumore passa indisturbato, io non condanno i vostri inconvenienti. Tutt'altro ! Io sono un tipo indelicato, e le sonorità dei vostri ambienti mi soddisfa nel modo più completo, case moderne senza alcun segreto. Del resto non è bello poter dire: „Adesso al pianterreno stanno a cena ora il pupo del quinto va a dormire ... t o h ! l'avvocato mette la catena... il portiere comincia a starnutire ... Io scapolo del sesto si dimena l'inquilino di sotto sbuccia un frutto ... case moderne in cui si sente t u t t o ? C'è chi si scaglia contro l'architetto, chi se la prende con il costruttore ma non l'han fatto mica per progetto ! 298

L'epoca nostra è quella del rumore e ognun le mancherebbe di rispetto se costruisse col silenziatore, se vi facesse taciturne assai case moderne senza pace mai... (Luciano Folgore)
dove traverso i muri — în care prin pereţi ; tutfaltro — dimpotrivă ; l'avvocato mette la catena — advocatul pune lanţul (la uşă) ; lo scapolo del sesto si dimena — burlacul de la etajul VI se foieşte ; c'è chi si scaglia — sìnt unii care critică ; chi se la prende — alţii care se ceartă; e ognun le mancherebbe di rispetto — şi nimeni nu le-ar respecta. Vezi cap. Verbul, indicativ, presente, conj. I, § 123, conj. II., § 125, conj. III, §127; §131. Vezi cap. Fraza, se condiţional (per. ipotetic), § 214.

SALA DA PRANZO Dall'uscio, dirimpetto, appariva la camera da pranzo, piena di sole, con la gran tavola tutta bianca del mensale di bucato, col luccichio dei bicchieri, con le posate in simmetrìa, co' mucchi di piatti nell'angolo, suiìa credenza. Attraverso alla porta un gran mazzo di fiori si vedeva a metà sopra un ricamo di carta, accanto alla grande zuppiera delle occasioni solenni. Dalla costa bislunga, ove s'ammonticchiavano le ostriche del Fusas'O, i nicchi e i datteri ancora vivi, si partiva un odore forte di mare. (Salvatore Di. Giacomo)
mensale di bucato — faţă de masă proaspăt spălată; dalla cesta bislunga — din coşul oval ; » nicchi e i datteri — cochiliile şi moluştele. Veri cap. Articolul, prepoziţia articulată, § 20. Vezi cap. Prepoziţia, §156 A.

CUGINA Nella penombra seduta sulla panca di legno ed ampia del focolare Pasqualina, con le mani sotto il grembiule, recitava il Rosario. Non si udiva che il pissi-pissi delle labbra sibilanti la preghiera. La cucina tutta affumicata, con la larga tavola di legno verde-bruno, con la madia oscura, con le sedie a spalliera dipinta, senza un punto luminoso, s'immer­ geva nella notte. H fuoco semispento covava sotto la eenere. Intanto Pasqualina aveva acceso una di quelle lucerne di ottone a tre becchi, col lucignolo di bambagia che bagna nell'olio tenendo in
297

alto, sospesi con catenine d'ottone lo spegnitoio, le forbici da smoccolare e l'attizzatoio. (Matilde Serao ) .
con la madia oscura — cu covata de culoare închisă; lucerne di ottone a tre becchi — opaiţ de alamă cu trei ciocuri; lucignolo di bambagia — fitil din bumbac (netors) lo spegnitoio — stingător de luminări ; le forbici da smoccolare — foarfecă de tăiat mucuri. Vezi cap. Substantivul, genul substantivului după terminaţie, § 34.

COLAZIONE Discese, apparecchiò ... La colazione annaffiata da un claretto gelato fu saporita e abbondante: una frittata che pareva un sole, una bistecca grande come una bandiera. Quella buona vecchietta in piedi, le mani sui fianchi, ci guardava mangiare sodisfatta del nostro appetito, se non dalle nostre chiacchiere che lasciavano i cibi raffreddare sui piatti; ma ella vigilava, e spesso con una cocca della salvietta che aveva nella destra ne scacciava una mosca, con l'aria d'ammonirci che badassimo alle cose serie e lasciassimo egiziani, ateniesi ed etruschi nelle loro vecchie tombe a far polvere. Dopo il caffè, Rodin sì versò un altro bicchiere di vino ... (Ugo Ojetti )
annaffiata da un claretto gelalo — stropită cu un vin alb rece ; le mani sui fianchi — cu mîinile în şold ; una cocca della salvietta — un colţ al şervetului ; a far polvere — să putrezească, să devină pulbere. Vezi cap. Verbul, modul conjunctiv — imperfetto, § 123.

IL GUSTO — Questo latte non ha nessun gusto. La moglie indulgente gli dice: — E' il solito, l'ho bevuto anch'io, buonissimo. — Buonissimo il tuo. Ma in questo mio ci avrete versato dell' acqua. Non sa di nulla. E durante il pranzo continua a brontolare. Minestra questa ? E che servizio ! Da mezz'ora non sì vede il cameriere. Oh, ecco il pollo. Povero pollo! Cartapesta! E il sale, neanche il sale mettono più in tavola! — Il signore ha chiamato ? — Sì, perché vorrei sapere da quale fabbrica di calcestruzzo vi servite per portare in tavola di questi polli arrosto.
298

Naturalmente, l'insalata non è fresca, l'olio è rancido, la frutta non ha sapore. Ah, la vita quale obbrobrio ! (Arnaldo Fraccaroli) non sa di nulla — nu are nici un gust, cartapesta — mucava ; fabbrica di calcestruzzo — fabrică de beton : quale obbrobrio — ce ruşine. Vezi cap. Adjectivul, gradele de comparaţie, § 65. Vezi cap. Structura morfologică a cuvîntului, compunere § 185. IL TEMPO Dice al fanciul la rondine: — Ho freddo, io me ne vo; al ritornar de' zeffiri anch'io ritornerò. Dice la foglia all'albero: — Fa freddo ; io me ne vo ; quando verran le rondini amico, tornerò. E dice il tempo agli \iomini: — Ho fretta, io me ne vo; gli uccelli, i fior ritornano io mai non tornerò. (E. Berni) ho freddo — mi-e frig ; fa freddo — e frig ; ho fretta — mă grăbesc. Vezi cap. Verbul, principalele verbe neregulate, §131. L'AUTOGRAFO DI G I U S E P P E VERDI Una volta il treno su cui viaggiava Giuseppe Verdi rimase fer­ mo per qualche tempo nella stazione di una piccola città. Il capo­ stazione, un fervente ammiratore di Verdi, non volle lasciarsi sfuggire la magnifica occasione per scambiare qualche parola col grande mu­ sicista e per ottenere possibilmente un suo autografo. Verdi però non era tanto facilmente avvicinabile, e il suo ammiratore dovette ricorrere ad un espediente per raggiungere il suo scopo. Aprì la porta del vagone e chiese il biglietto. Verdi lo consegnò e il capostazione, dopo averlo controllato, cominciò un discorso inerente al suo servizio. — Questo vagone è piuttosto sporco. Non vi dà fastidio ? — Non ne ho trovato uno migliore in tutto il treno. — Tuttavia voi non avreste dovuto mettere i piedi sul sedile. Non è de persona educata. 299

gli si ruppero. poziţia formelor neaccentuate. chiedendone perdono — cerînd iertare pentru asta. incantava i suoi ammiratori — îşi vrăjea admiratorii . — Ah. ci. Paganini doveva dare un concerto. — Caro signore — rispose il vetturino. glielo concesse volentieri — i-o acordă bucuros. guardò la tariffa e dette al vetturino due franchi . — Venti franchi — fu la riposta. non vi da fastidio — nu vă su­ pără . può anche pagarmi venti franchi per andare al concerto. chiedendone perdono. vi. Pronumele. ed essendo in ritardo. Una sera. senza perdere una nota. Pellegr inetti). § 90. senza alterare la bellezza di quella musica. fermò una carrozza e domandò al vetturino quanto costava quella corsa. § 88 . per raggiungere il suo scopo — pentru a-şi atinge scopul . E da quel giorno ripetè spesso una così magistrale esecuzione. sul quale Verdi scrisse il reclamo. arrivato a destinazione. Bormioli. e domandò perché a Parigi le vetture costavano così caro. suona con una corda sola — cìnta (la vioară) pe o singură coardă. Il capostazione fu presto di ritorno col suo album di autografi. confessò il suo benriuscito inganno — mărturisi păcăleala sa reuşită . eseguendo un pezzo con tutto il trasporto] del- 300 . Un giorno. quest'ultimo protestò. combinaţii de forme neaccentuate ale pronumelui. (M. Salì in carrozza e. e il musicista. § 89 . questo è troppo ! Datemi il libro dei reclami. ed egli si ridusse a suonare sull'unica che gli era rimasta. G. particulele pronominale ne. e ricominciò con la questione dei quattro mila franchi e della corda sola. IL VIOLINISTA CHE SUONA CON UNA CORDA SOLA Niccolò Paganini era un famosissimo violinista che incantava tutti i suoi ammiratori. con un sorriso glielo concesse volentieri. Allora il funzionario confessò il suo benriuscito inganno. una dopo l'altra. Naturalmente Paganini si meravigliò di tale prezzo. eseguendo un pezzo con tutto il trasporto dell'ispirazione. che lo aveva ricunosciuto — se Lei guadagna quattro mila franchi per suonare con una sola corda. Vezi cap. lasciarsi sfuggire la magnifica occasione — să lase să-i scape minunata ocazie . Paganini non disse nulla. A. non è da persona educata — nu se cuvine pentru un om educat . pretendendo gli altri diciotto.— Mi prendete forse per un maleducato ? — Sì. (Genio e lavoro — Antologia ) . tanto che la fama si sparse rapidamente e Paganini fu „il violinista che suona con una corda sola". tre corde del violino. — E va bene — rispose allora il violinista — gli altri diciotto franchi te li darò quando saprai portarmi in carrozza con una ruota sola. a Parigi.

il suo pezzo slrabriliante — minunata sa bucată. in seconda elementare. Adjectivul. abito nero. corpetto nero — cu haină neagră. le braccia allungate smi­ suratamente dal violino e dall'archetto — braţele alungite peste măsură de vioară şi de arcuş . egli scrisse solo: „Col ferro si fanno dei letti". Pronumele. § 76. tanto che la faìna si sparse — astfel încît i se răspîndi faima. Vezi cap. Paganini ha le braccia allungate. le code della giacca fino a terra. Con quel dei il bambino mostrava di rendersi conto che non tutti i letti sono fatti di ferro.si ruppero — i se mpseră. e poiché ogni mattina nel recarsi a scuola passava davanti a un negozio dall'insegna: „Fabbrica di letti in ferro". cu vestă neagră. lavorò parte della sua vita in prigione dove era stato rinchiuso per aver ucciso uno della sua stessa arte. Lo strumento di Paganini. La frase era chiara e precisa. allievo di Stradivari. doveva scrivere che cosa si fa col ferro. Numeralul. il viso pallido incornicialo dai lunghi capelli cupi. Vedo apparire Paganini. pronume şi adjective nehotărîte. intona il suo pezzo stra­ biliante sulla corda del sol. LA RISPOSTA DI ENRICO FERMI A scuola Enrico Eermi non brillava in componimento. l'evitare ogni parola non strettamente necessaria — sembravano allora sintomi di aridità mentale. gli. Vezi cap.Vispirazione — interpretine! o bucată cu tot elanul inspiraţiei. come colpito e bruciato dalla fiamma d'un genio infernale. la semplicità dello stile. Uno strumento del Guarnieri usò Paganini. è piuttosto l'ombra. nel recarsi 301 . è annerito come egli era. numeralul cardinal. e nelle faide nascoste forse uno di quei violini tascabili. il sortilegio del violino. (Corrado Alvaro). (Raffaello Biordi). Quelle qualità che dovevano diventare pregi della sua prosa scientifica — l'andar diritto alla meta senza divagare. come colpito e bruciato dalla fiamma di un genio infernale — precum cuprins şi ars de flacăra unui geniu infernal . attraverso il suo strumento: abito nero e corpetto nero. § 60. Vezi cap. che appartiene al municipio di Genova. Ma la maestra non fu soddisfatta e la signora Fermi se ne im­ pensierì. Una volta. uno della sua stessa arte — unul din aceeaşi breaslă cu el. sembravano allora sin­ tomi di aridità mentale — păreau atunci semnele unei sărăcii mintale. smisuratamente dal violino e dall'archetto. §107 §108. non brillava in componimento — nu strălucea la compunere. 1 VIOLINI DI CREMONA (fragment) Guarnieri del Gesù. acordul adjectivelor.

la signora Fermi se ne impen­ sierì — doamna Fermi rămase îngrijorată din această cauză. — Per aprire il portone — rispose il signore affacciato. Prepoziţa. Adverbul. butti pure la chiave. adverbele de timp. Ad una finestra del terzo piano si affacciò un signore. Vezi cap. — Va bene. quindi. dicono che — se spune că. — E il portone è chiuso ? — gridò di nuovo il signore affacciato. (Gramatica e vita). Taior. articolul partitiv. Che cosa dovrei entrare a fare ? — Ma non abita qui. 302 . printre care şi conjuncţia qualora. guardò le finestre buie e spente e fischiò più volte come se volesse chiamare qualcuno. a ducelui Ferdinand. Vezi cap. la stilul preţios în care era redactată jalba locuitorilor din Tosca­ na. gridando per farsi sentire. § 25. quindi. lei ? — chiese il signore affacciato. — Sì. Articolul. persuasi di commuo­ vere e impressionare il loro sovrano. — E ' senza chiave ? — chiese il signore. §157 IL PONTE Dicono che gli abitanti di un paesello toscano chiesero al Granduca Ferdinando la ricostruzione di un ponte crollato per la piena del fiume. un ponte crollato per la piena di un fiume — un pod pră­ buşit din cauza revărsării rîului . un negozio dall'insegna — o prăvălie cu firma. sono senza chiave — rispose il signor Veneranda. sovent» e guari — primul vers este o înşiruire de adverbe. — gridò il signor Veneranda — se vuole che apra il portone. — Ma lei non deve entrare ? — Io no. é chiuso — rispose il signor Veneranda. rifate il ponte coi vostri denari — refaceţi podul cu banii voştri.a scuola — cînd se ducea la şcoală. — Sì. Fecero una supplica piena di parole ricercate e strane. mostrava di rendersi conto — dovedea că îşi dă seama. qualora. una supplica piena di parole ricercale e strane — o plîngere plină de cuvinte preţioase şi ciudate . sovente e guari rifate il ponte coi vostri denari. Il Granduca lesse la supplica e poi rispose: Talor. — Allora le butto la chiave. fără legătură între ele şi lipsite de un înţeles logic. care constituie o replică ironică. — Per fare che cosa ? — chiese il signor Veneranda. adv. Vezi cap. SIGNOR VENERANDA Il signor Veneranda si fermò davanti al portone di una casa. qualora. che coraunciava a non capire. § 148. de loc § 149. di.

. Il portone non posso mica aprirlo con la pipa. 125. LA MOGLIE P R E V I D E N T E ED IL MARITO DISTRATTO Quando il solerte ragioniere questa mattina ha lasciato la casa per recarsi alla stazione a prendere il treno per la grande metropoli indu­ striale e commerciale. 127. Lei fischia ? — Io ? Io no . (da Carlo Manzoni) ce treabă am ? . Ma il ragioniere si è dimenticato di imbucarla appena sceso dal treno alla stazione di Milano. poi non vuole che apra il portone. Io credevo che lei abitasse qui: ho sentito che fischiava. poi dice che se io fischio. la moglie l'ha pregato di imbucarle una lettera. perché vuole la chiave ? — Se lei vuole che io apra il portone. non dementicarla in tasca. — E allora. . Vezi cap. gridò il signor Veneranda. io non ho ancora capito — pina la urmă tot n-am înţeles . — Io sono senza chiave — gridò il signor Veneranda.— Io no. — Perché abita in questa casa — disse il signor Veneranda. modul participiu. Perché dovrei fischiare ? — chiese il signore affacciato al primo piano. come hai fatto l'ultima volta". § 125. affacciandosi a una finestra del primo piano. a ogni modo non m'interessa. — Insomma. sempre gridando. — Se sono senza chiave. 127. — Perché. modul gerunziu. io non ho ancora capito. 131. modul infinitiv. — Io non ho capito: prima vuol buttarmi la chiave per aprire il portone. „Bada bene che è una lettera importante. sì ! — rispose il signore affacciato. quando un ragazzo sorpassandolo gli dice: „Si ricordi la lettera!" 303 per fare che cosa ? — Ce să fac cu ea? . — L'ha detto quello del terzo piano che quelli che abitano in questa casa fischiano ! Be'. brontolando che quel palazzo doveva certamente essere una specie di manicomio. 125. se vuole. 123. può anche fischiare. si può sapere che cosa avete da gridare? Qui non si può dormire ! — urlò un signore. 123. tutti quelli che abitano in questa casa fischiano ? — chiese il signor Veneranda. 131. Il signor Veneranda salutò con un cenno del capo e si avviò per la sua strada. §123. che cosa dovrei entrare a fare ?— la ce să intru. devo abitare in questa casa. una specie di manicomio — un soi de balamuc. Verbul. le pare? — Io non voglio aprire il portone — gridò il signore affacciato. dovrò pure aprirlo con la chiave. — Lo domandi a quello del terzo piano che cosa vuole — disse il signor Veneranda.. Insomma. 131. 127. Si affretta verso l'ufficio per arrivarci in tempo.

giunse a contenere fino a 90. Strada facendo un signore anziano lo interpella: „Si è ricordato di impostare la lettera per Sua moglie?" Ora incomincia a notare qualche cosa di strano : come può la gente sapere della lettera? Giunto poi in ufficio. §91. si ricordi la lettera — amintiţi-vă de scrisoare . § 30. formele neaccentuate. Le dirò che l'ho imbucata. lunghezza: metri 188. IL COLOSSEO L'anfiteatro Flavio o Colosseo è il più grandioso edificio dell'impero romano. valenti operai — muncitori capabili. l'immensa mole — imensa construcţie. Vezi cap Articolul.000 spettatori. le sue misure sono: circonferenza: metri 527. posso toglierle — pot să vă iau.Subito allora al ragioniere tornano in mente le parole di sua moglie e imbuca la lettera alla prima cassetta postale. imbucarle una lettera — să-i pună la cutie o scrisoare. Talvolta l'arena veniva trasformata in un lago artificiale. il solerte ragioniere — harnicul contabil. dove si combattevano finte battaglie navali. § 8 8 . § 76. L'uso di mascherarsi durante il carnevale è molto antico. Pronumele. Vezi cap. folosirea şi omiterea articolului cu nume de rudenie. Sul biglietto c'era scritto: „Ricordi per favore a mio marito che egli deve imbucare una lettera". 304 . ha appena varcato il portone dell'edificio. (da Didattica). L'immensa mole fu innalzata in otto anni (dal 72 all'80 era nostra) con il concorso di valenti operai specializzati. ţinte battaglie navali — bătălii navale simulate. strada facendo — pe drum . (Enzo Amorini) la moglie previdente — soţia prevăzătoare. numeralul cardinal. sorpassandolo — depăşindu-1. larghezza: metri 156. il portiere gli fa: „Signore Stringhetti si è ricordato di imbucare la lettera ?" — Ma come fa tanta gente a sapere che dovevo imbucare una lettera per mia moglie? In ogni modo.50. altezza: metri 48. pronumele de politeţe. § 87. IL CARNEVALE La voce proviene dal latino cameni levare e significa il periodo che precede il magro di Pasqua. Vezi cap. poziţia formelor neaccentuate. ma si diffuse in Italia soltanto durante il Rinascimento. perché un ragazzo mi ha ricordato di farlo !" — „Posso toglierle allora questo biglietto attacato al Suo soprabito ?" — dice il portiere gentilmente. Numeralul.

mescolare). Verbul. il magro di Pasqua — postul Pastella. soltanto a riprese ultimate — numai la terminarea filmărilor. oltre a quella parlata. Quest'operazione detta missaggio (dall'inglese to mix. comprende anche la „colonna rumori" (pensate a un film di guerra senza la „colonna rumori". Oggi la tradizione del carnevale si va sempre più restringendo in Italia.In questo periodo. Proprio a Venezia la passione per travestimenti crebbe a tal punto che. principalele verbe neregulate. dette „morettine". § 41. § 136. . § 131 . che restavano impunite. sia quelli italiani. sarebbe come un cantante senza voce) e la „colonna musicale". dosandole opportuna­ mente — dozîndu-le atît cît trebuie. conjugarea la diateza pasivă. nel 1700. quelli italiani perché le voci inadatte. della maggior parte degli attori sono sostituite da quelle più armoniose dei doppiatori. Vezi cap. testimoniata da molti quadri del tempo. cioè la colonna dei dialoghi. § 39. . IL LINGUAGGIO DELL'IMMAGINE Quando il film è montato si passa al doppiaggio. per molte settimane. (Enzo Natta). feminine §40. (da Voli) carnem levare — a se priva de came. invariabile. perché spesso la maschera serviva a coprire anche azioni disoneste. anche in tempi non carnevaleschi. L'abitudine. la popolazione usava coprirsi il volto con le mascherine nere. A questo punto le tre colonne separate vengono fuse in una unica colonna. a Firenze e a Venezia. il carnevale dominava ogni altra attività. consiste appunto nel mescolare dosandole opportunamente le tre diverse colonne sonore. Il doppiaggio consiste nel dare voce alle immagini.. Substantivul. o addirittura infelici in alcuni casi. formarea pluralului substantivelor masculine. venne poi vietata dal governo. In Italia i film sono sempre doppiati sia quelli stranieri. I dialoghi definitivi vengono registrati sulla colonna sonora soltanto a riprese ultimate. Quelli stranieri perché la „colonna parlata" originale è sostituita con una „colonna parlata" in italiano . Vezi cap. Ma la colonna sonora. l'abitudine — obiceiul. venne poi vietata— a fost apoi interzisă.

io sono il vento ti porto ove a me piace . Vezi cap. Mimmo mimmo ha cento schiavi per vegliare le sue spose. qua e là ti porto per il firmamento e non ti do mai pace. Structura jnorfologică a cuvîntului. Mimmo ha chiuso con le chiavi il cancello de' giardini perché rubano le rose i signori suoi vicini. 306 . Mimmo mimmo ha cento schiavi. §158. PROSATORI TAVOLETTA ALLA MIA BAMBINA Tu sei la nuvoletta. dorme e sogna i suoi giardini. su le rose — sulle rose (licenţă poetică). MIMMO MIMMO HA CENTO SPOSE Mimmo mimmo ha cento spose. Prepoziţia. § 182 Ac.'prepoziţia a. Vanno a sera a dormire dietro ai monti le nuvolette stanche. §192. Vezi cap. complementul. Părţile propoziţiei. ove a me piace — pe unde-mi place. Tu nel tuo lettieciuolo i sonni hai pronti sotto le coltri bianche.POETI. (Enrico Pea) Mimmo mimmo — licenţă poetică. §194. Vezi cap. atributul. IN RITARDO (fragment) E l'acqua cade sulla morta estate. ( Umberto Saba ) . e l'acqua scroscia sulle morte foglie. derivare. per il firmamento — pe bolta cerească. Dorme e sogna le sue rose. Mimmo mimmo ha tre giardini. Mimmo dorme su le rose su le rose dei cuscini. sotto l •coltri bianche — sub albele inventori.

Io guardo la placida scena e dipingo. Seduto su un uscio un vecchietto sonnecchia pipando. (Gabriele d'Annunzio) ne'l dolce — nel dolce. a tinte invernali. e un gatto nero gli dorme tra' piedi. poziţia adjectivelor. e il vento urla più forte. ed anche il giorno muore. poi voci fresche di bimbi. Galline van razzolando intorno . il treno in fuga volge nella corsa folle qualche animale giovane e galline versicolari. come tante comari vestite de'l novo bucato a festa. quale colore di rose. e il tuono muglia. Su le tegole brune riposano enormi zucche gialle e verdastre^ sembianti a de'crani spelati e sbadiglian da qualche fessura uno stupido riso a'1 meriggio. poi brevi silenzi. Vezi eap. e intorno le ventate gettano l'acqua alle inverdite soglie. adăugarea unor sunete. Conjuncţia. §59. (licenţă poetică) . e l'acqua fruscia. qual bianca. IN VILLA (fragment) Ridono tutte in fila le linde casette ne'l dolce sole ottobrino. a'1— al. che lasciai da poco. (Giovanni Pascoli) in ritardo — tìrziu . Noţiuni de fonetică şi ortografie. E l'anno è morto. il tuono muglia — tunetul vuieşte . coordonatoare e. IN TRENO Guardo gli alberi spogli. 167 A Vezi cap. § 14. su l'omero — sull'omero. su le — sulle (licenţă poetică). la campagna deserta. e quello ch'era non sarà mai più. a'l meriggio — al meriggio.e tutto è chiuso. ne'l sole — nel sole. Il bel vecchietto russa. sugli armenti . de la — della. Adjectivul. Mette la sera come un roseo fuoco • sulle casette. eonj. si sente il rumor de la spola e d'una culla a'1 ritmo di lenta canzone . Vezi cap. de'l novo bucato — (haine) proaspăt spălate . le dentate gettano l'acqua alle inverdite soglie — palele de vîflt aruncă apa pe pragurile înverzite. 307 . risa di donne. A te penso che ti allontani. inclinato su l'omero il capo bianco ne'l sole. V acqua scroscia — apa răpăie. ed è già notte oscura.

E Ivrea rivedo e la cerulea Dora e quel dolce paese che non dico Signorina Felicita. Pronumele. Conjuncţia. LA SIGNORINA FELICITA OVVERO LA FELICITÀ (fragment) Signorina Felicita.Straziato è il mio cuore come sente che più non vive nel tuo petto. è il tuo giorno ! 398 . col cane dondolante della luna — cu unduioasa seceră a luni Vezi cap. §167 A. franano — se prăvălesc. a quest'ora scende la sera nel giardino antico della tua casa. e si si tirino i. Ma tu muti conforme la tua legge.. pronume şi adjective posesive. § 95. (Umberto Saba) mette la sera — (poetic) — coboară seara. •• brini — mai înainte ca ..să cadă bruma: e si si tirino — să-şi tragă. Nel mio cuore amico scende il ricordo. franano insieme ai greggi gli Appennini: col cane dondolante della luna e il mantello di nebbia del pastore verso prati ignorati dalla neve. Prima che lungo i colmi fossi brini. (Corrado Govoni) prima che. Tace ogni altra angoscia per questa. Ed appena la dura vita a tanti mali regge. e il mio rimpianto è vano. galline versicolari — găini pestriţe . Vezi cap. a tan mali regge — ţine piept atîtor suferinţe. fiumi sulla bocca il lenzuolo di ghiaccio ricamato. AUTUNNO PADANO Anche il vento ingiallisce con le stoppie quando le piogge sporche sono con lui un solo lungo gemere che inganna coi falò sulle colline il passo degli uccelli migratori. E ti rivedo ancora.

§210. e a te verrà. all' avvocato che non fa ritorno ? E l'avvocato è qui: che pensa a te. Păr ile propoziţiei. Sorridiamo. Vezi cap. 309 . assai vecchia. che fra le tende scolorate vagherà qualche odore delicato. fioco. quando vorrai. E l'ebano ricorda le lunghe dita ceree de l'ava. §204 . CONSOLAZIONE (fragment) Sogniamo. Quanto ha dormito. coordonarea. (Gabriele d'Annunzio) co' riaprire il cembalo — vreau să redeschid clavecinul . propoziţii circumstanţiale de loc. ma con una grazia che sia vaga e negletta alquanto. Fraza. vo' riaprire il cembalo e sonare. quasi venisse da quell' altra stanza. verso sera. le lunghe dita ceree de Fava — degetele lungi ca de ceară ale bunicii . più tardi. Mentre. A casa. subiectul. questa. E' la nostra primavera. propoziţii temporale. leggera come vien l'acqua al cavo de la mano. L'anima sarà semplice com'era. §189. qualche corda ancora manca. sonerò qualche vecchia aria di danza. assai nobile. il cembalo ! Mancava. e il suono sarà velato. qualche corda. Tutto sarà come al tempo lontano. poi che'è tempo di sognare. sopra un antico metro. tosti il caffè — prăjeşti cafeaua. anche un poco triste . (Guido Gozzano) Ivrea — orăşel aflat la nord de Torino . §197. (m'odi tu?) qualche cosa come un fiato debole di viole un po'passate. Vezi cap. in una cuna — într-un leagăn. cerulea Dora — Dora cea azurie (rîu ce trece? prin oraş) . allora. Poi per te sola io vo' comporre un canto che ti raccolga come in una cuna .A quest'ora che fai? l'osti il caffè: e il buon aroma si diffonde intorno ! O cuci i lini e canti e pensi a me.

per voto. ' Sono cerchi sull'acqua. . Vivi Come vive una pietra. (Cesare Pavese) movimenti singulti — mişcări suspinate z Vezi cap.ALLE FRONDE DEI SALICI E come potevamo noi cantare con il piede straniero sopra il cuore. fra i morti abbandonati nelle piazze sull'erba dura di ghiaccio. Tu li lasci svanire Sei la terra e la morte. al lamento d'agnello dei fanciulli. oscillavano lievi al triste vento. Quando sembri destarti sei soltanto dolore. Non vive cosa che più di te sta remota dall'alba. § 120. . Părţile propoziţiei. § 190 SEI LA TERRA E LA MORTE Sei la terra e la morte La tua stagione è il buio e il silenzio. all'urlo nero della madre che andava incontro al figlio Crocifisso sul palo del telegrafo ? Alle fronde dei salici. § 119 . il lume che discende fra pergole di viti. Il dolore Come l'acqua di un lago trepida e ti circonda. Verbul. Come la terra dura E ti vestono sogni movimenti singulti che tu ignori. aache le nostre cetre erano appese. il lagno delle greggi sul sentiero di monte Contro la luce colma e cadente del cielo. MI SORPRENDE IL DOLORE Mi sorprende il dolore di questi pomeriggi avviati al tramonto. verbul auxiliar avere. Vezi cap. (Salvatore Quasimodo ) per voto — prin jurămînt. verbele auxiliare : verbul auxiliar essere. l'hai negli occhi e nel sangue ma t u non senti. predicatul. uve dorate e tralci alle brune culture. 310 Mi rapisce la nube di polvere e di sole sopra le siepi accese.

evanescenti labbri — mar­ gini ce treptat pier. Vezi cap. Ah che già stride la ruota. (Eugenio Montale) Cigola la carrucola del pozzo — scîrţîie scripetele puţului. l'acqua sale alla luce e vi si fonde. davanti a me. fra pergole di piti — printre bolţile de viţă.ai campi arati. abbandono. libertà. Io tempo ormai ne ho poco: per colpa della morte che viene avanti. (Antonio Rinaldi) le siepi accese — hăţişul învăpăiat. propoziţii condiţionale. Trema un ricordo nel profondo secchio nel puro cerchio un'immagine ride. vizio.. ai poeti la pace. Vezi cap. se la notte ha un sapore di notti future. una distanza ci divide. io non sono più felice. si. Pronumele. Accosto il volto a evanescenti labbri: si deforma il passato. il lume — lumina. dove s'apre nei solchi il buio. Per essere poeti. disperata. ti ridona all'altro fondo. (Pier Paolo Pasolini) che i-iene acanti — care înaintează. visione.. canta sola una voce al cielo.. che è forza. che ai poveri toglie il pane. 311 . Fraza. Pronumele. bisogna avere molto tempo: ore e ore di solitudine sono il solo modo perché si dormi qualcosa. AL P R I N C I P E Se torna il sole. si fa vecchio. ci § 90. particulele pronominale ne. per dare stile al caos. appartiene ad un altro .. CIGOLA LA CARRUCOLA DEL POZZO Cigola la carrucola del pozzo. § 89. se discende la sera. Ma per colpa anche di questo nostro mondo umano. t u t t a la vita . §213. al tramonto della gioventù. ai poveri loglit il pant — săracilor le ia ptnea. né di goderne né di soffrirne : non sento più. se un pomeriggio di pioggia sembra tornare da tempi troppo amati e mai avuti del tutto. Vezi cap. pronumele personal în funcţie de complement.

è diventato tifoso — a devenit microbist. Al primo goal. Certamente quell'ignoto che per primo ha detto „tifo". l'ultimo a cessare. si mette a fianco all'amico e comincia a guardare con condiscendenza. §133. TIFO (fragment) Non si è mai saputo — ne si potrà mai sapere — chi è stato il primo inventore. ha creato un'immagine. il socio d'affari) che fanno del tifo.]. in questo ardore di purificazione linguistica che ci ha preso da qualche anno. andare a una partita — să meargă la un meci . Una volta si lascia convincere ad andare a una partita .— şi-a însuşit-o imediat . — in cea mai recentă întrebuinţare a sa. E ognuno sentendola la afferrava e la propagava. Verbul. Quando l'ha detta non pensava di creare. § 11 . Ogni tanto. deride l'amico — îşi bate j oc de prieten . è diventata una parola viva. anche prima dell'alba. Sarà. Al secondo goal e il primo a battere. Quella persona per un po' di tempo deride l'amico (o la moglie. (Massimo Bontempelli ) tifo — microb. la sento camminare leggera nella stanza o parlare S12 . compera il biglietto con aria di superiorità. fianco all'amido se aşează alături de prieten . tutti senza rendersene conto [. se n'è servito — s-a servit de acesta . Il tifo nasce in una persona sempre allo stesso modo. eliziunea si apostro­ ful. se l'è subito appropriata. il figlio. donne? Mah! Entro in casa dopo la mezzanotte e la trovo che fruga nei cassettoni. Non s'è accorto che chi la sentiva da lui se l'è subito appropriata. e se n'è servito. Se mi sveglio. §12. le mani. sebbene la • tosa sia molto più recente — chi per primo ha inventato la parola „tifo" nella sua applicazione modernissima. § 132. della ruota. nella sua applicazione modernissima..Vezi cap. Vezi cap. conjugarea la diateza reflexivă. Quello là certo non l'ha trovata a tavolino. non s'è accorto — nu şi-a dat seama. Quando. Notimi de fonetică si ortografie. E' diventato tifoso. batte le roani anche lui. tre o quattro letterati molto seri si riuniscono in commissione intorno a un tavolino per inventare qualche parola. observaţii asupra conjugării reflexive. Per me si tratta della donna più misteriosa del mondo. E non si è mai saputo — né sì potrà mai sapere bene. tifos. si mette a. comincia a guardare con condiscendenza — începe să pri­ vească cu îngăduinţă . per fare come gii altri intorno. LA MAMMA La mamma ! Dicono che sia buona.. che è entrata nella circolazione. accentul.

e mi pare che abbia le lagrime agli occhi. Quei due hanno sempre qualche cosa da dirsi all'insaputa degli altri famigliari.. era andare a guardare se il mezzorado era venuto bene. i buchi ce li fa lei per restare pomeriggi interi vicino alla finestra. Il mezzorado era latte acido. mogia mogia — foarte abătută. Mio padre era nel prendere lo yogurt come in molte altre cose. inoltre. La neve.. fa inoltre. Il mezzorado era in cucina. formarea pluralului subst. IL MEZZORÀDO Mio padre s'alzava sempre alle quattro del mattino. e vedo le maglie. a lungo andare indispettisce. §40. beviamo una bottiglia di Bordeaux". l'unico a praticarli. indispettisce — aceste treburi ascunse. E mìo padre era forse.]. quando ? Insomma.: e non si trovava in vendita. a Torino. La sua prima preoccupazione. invece. cu vremea. la valigia. della magia — în afarà de asta face şi vrăjitorie . diceva sempre che però c'era una brutta neve. dicono che sia — se spune că ar fi . Structura morfologică a cuvîntului. compunerea cuvintelor. formarea pi. Il mezzorado era delicatissimo e 313 . Invidia? (Cesare Zavattini). — Lidia ! il mezzorado non è „venuto" 1 — tuonava per iì corridoio. Substantivul. Quest' altra è grossa. Vezi cap. fem. sarà — o fi . come adesso. i fazzoletti. in Sardegna. apro. Fa.sottovoce col mio fratellino. A volte. Lo yogurt in quegli anni non era ancora di moda. questo agire nascosto. le camicie. Come." Guardo. Chi le rompe tante calze? Non.. i fazzoletti. per lui. un pioniere. dentro una zuppiera. te supără . A quel tempo non erano ancora di moda gli sport invernali. „Ho messo le maglie. contento: „Ho trovato il posto in Colonia".. fruga nei cassettoni — scotoceşte prin sertare. . § 39. non era „venuto" affatto e si doveva buttar via: non era che un'acquerugiola verde con qualche blocco solido di un bianco marmoreo. trovo le maglie. Era semplicemente yogurt. che lui aveva imparato a fare. § 185.. le camicie . Una sera entra in casa Fred. proprio.. subst. esageriamo. da certi pastori. della magia: Prepara.. prima di chiuderla. Partiva non appena cadeva un po'di neve la sera del sabato [. Di giorno sta ore ed ore in mezzo a cumuli di calze. Vezi cap. Come iì mezzorado. si mette in un angolo mogia mogia. che non era mai come doveva essere: e gli sembrava sempre o troppo acquoso o troppo denso. Arrivo. i fazzoletti le camicie . Il papà dice allora: „Ragazzi. poniamo. nelle latterie o nei bar. era sempre o troppo acquosa o troppo secca. questo agire nascosto a lungo andare.. Tornando la domenica sera. coperto da un piatto e ravvolto in un vecchio scialle. Lei.. il fratello maggiore. mase. e una grossa ciambella. all'insaputa degli altri famigliari — fără ştirea celorlalţi din familie. al risveglio.

§ 186. §107. paese a paese — pe jos din sat în sat . Per pochi giorni diventava una persona di famiglia . Vezi cap.bastava niente a far sì che non riuscisse: bastava che lo scialle che lo» ravviluppava fosse un po' scostato. che era una tazzina di mezzorado bene incartata. e bisognava ricrearla dal nulla. lasciasse filtrare un po' d'aria — să fi lăsat să intre niţel aer. tutta colpa della tua Natalina ! — tuonava mio padre dal corridoio a mia madre. Vezi cap. e lasciasse-filtrare un po' d'aria. di cui nessuno più ricorda il nome. pronume şi adjective nehotărîte. lapte prins . o tra i campi del grano maturo. Di libri ne aveva qualcuno il prete. era venuto bene — se prinsese (închegase) bine . e chi voleva imparare qualche cosa doveva essere ricco per andare in città a studiare. § 108. attraverso la neve e i fiumi. Costui andava a piedi da paese a paese. un'acquerugiola — o apă chioară . Tutti lo aspettavano perché insegnava a leggere. Vezi cap. — Dov'è la madre ? Avete preso la madre ':' — chiedeva mio padre in treno. (Corrado Alvaro). dovevamo ricordarci di portar via „la madre del mezzorado" — trebuia să ţinem minte să luăm cu noi „plămada chefirului" . — Non c'è! qui non c'è! — gridava: e a volte la madre era stata davvero dimenticata. fosse un po' scostato — să fi fost niţel îndepărtat. dovevamo ricordarci di port a r via „la madre del mezzorado". o tra gli alberi in fiore. In uno dei nostri paesi visse un pover'uomo. Pronumele. ricrearla dal nulla — s-o facă iarăşi din nimic. — Anche oggi non è „venuto" . con una bisaccia al collo. substantive invariabile. Structura morfologică a cuvântului. di libri ne aveva qualcuno il prete — cît despre cărţi. §41. a piedi dp. ravvolto in un vecchio scialle— înfăşurat într-un şal vechi. con una bisaccia al collo — cu o desagă de gìt : casolari sperduti — căsuţe de ţară rătăcite. alte pronume şî adjective nehotărîte. Si fermava nei casolari sperduti per le campagne e nelle tane dei pastori sui monti. avea cîte una preotul. rovistando nel sacco da montagna. con parale sconnesse —cu cuvinte fără legătură. mangiava e dormiva oggi qua e domani là senza casa sua e senza figiuoli suoi. bastava niente a far sì che non riuscisse — ajungea o nimica toată ca sâ-1 facă sâ nu reuşească . IL MAESTRO Un tempo in Calabria esistevano poche scuole. (Natalia Ginzburg) il mezzorado — chefir. al giovane le lettere dell'alfabeto. a fare la sua firma — să se iscălească. Quando andavamo in villeggiatura. era sempre p troppo acquosa o troppo secca — era întotdeauna sau prea apoasă sau prea tare. che era ancora mezzo addormentata. non era venuto affatto — nu se prinsese deloc . ma che tutti chiamavano il Maestro. Substantivul. Poi ripartiva con la sua bisaccia e il libro. 314 . Insegnava al vecchio a fare la sua firma. schimbarea valorii gramaticale. d'inverno e d'estate. oggi qua domani là — azi ici mîine colo. col lievito di birra. e gli rispondeva dal letto con parole sconnesse. e soltanto nelle città. e legata con uno spago.

Certe volte non vorrei più ritornare a galla. allarmata. l'imperfetto. vive nella sua bava e in compenso sta di sentinella sull'apertura delle sue valve.] Dentro vi troveremo il granchio-sentinella. così attraente e la luce azzurra. III. schimbarea valorii gramaticale. A. la sua mucillaggine grigia. vede il nemico e subito fugge verso l'interno. celeste bianca e verde. segnati di rosso — pătaţi cu roşu . mi perdo lungo il fondo.conj. protendendo un tentacolo lo incunea tra le valve — întinzînd un tentacul îl înfige între valve . la vecchia conchiglia è squartata. il catenaccio. lo incunea tra le valve per impedire si racchiudano.] Bisogna tagliare il potente muscolo di chiusura. ma appena avvicino la mano. § 123.. tutta incrostata di altre piccole conchilie — partea bombată a valvelor sale este în întregime acoperită cu alte cochilii mici. e così può affondarvi la bocca e cibarsi avido della mucillagine dolciastra. Verbul. ho ancora qualche attimo di forza per strapparla e rissalire con essa alla superficie: [. §186. 315 . le valve cominciano a cedere. si rinserra in tempo entro la sua difesa. nel fondo vicino all'apice vi e il piccolo granchio-sentinella.. Scopro nel fondo certe grandi conchiglie. ha le valve aperte. (Giovanni Comisso ) . La natura crea dunque due elementi opposti. Questo granchiolino è un alleato della conchiglia. appese ad un esile gambo bianco — agăţate de un peduncul subţire alb . Il nemico della conchiglia è il polipo che protendendo un tentacolo. [. Priva d'occhi la conchiglia non avvertirebbe mai in tempo l'avvicinarsi del tentacolo. solleticando — gîdilînd . I. nera e bianca appare tra il rosso laccato e la madreperla. Mi faccio curiosissimo. quando essa le dischiude. Structura morfologică a cuvintelor. la groppa delle sue valve è t u t t a incrostata di altre piccole conchiglie d'altre specie e coperta d'erbe come muschio e di certe piccole foglie tonde.. § 182. Verbul. avrà trenta.Vezi cap. Stanno incuneate nel fondo . lunghe a volte come un braccio . gliela organizza con scaltrezza — i-o organizează cu isteţime. anzi gliela organizza con scaltrezza. bianco per la sua vita di clausura. dentro vi troveremo il granchio -sentinella — înăuntru vom găsi racul -paznic .. tra il rosso laccato e la madreperla — între roşu lăcuit şi sidef . non avertirebbe mai in tempo — n-ar observa niciodată la timp . § 127. bisogna fare forza per sradicarle — trebuie să depui efort ca să le smulgi . Vezi cap.. folosirea modului infinitiv. che. Una conchiglia mezza nascosta tra le erbe. L'acqua è così limpida. § 125... la groppa delle sue valve è. ma il granchiolino che con essa vive. derivare. solleticando il corpo alla conchiglia che. la afferro — o prind cu putere . oonj.] è grandissima. abitudine di tuffarmi — obiceiul de-a mă scufunda... conj. rapida si richiude.. II. trattenendomi alle foreste di erbe nelle quali fuggono a nascondersi piccoli pesci azzurrini segnati di rosso . bisogna fare forza per sradicarle .[. verdi. §131. ma concede al più debole la difesa. quaranta anni . appese ad un esile gambo bianco. invece. FONDI MARINI Ho preso abitudine di tuffarmi e resistere a lungo sott'acqua.c. la afferro. principalele verbe neregulate... § 143 Vezi cap.

freme. Per attirarlo gli offrivo una mosca in una scatoletta di fiammiferi . non corre. Si muoveva per là cella ma sempre nell'estremo opposto a me. Adjectivul. gradul comparativ. gradul superlativ. Vezi cap. Structura morfologică a cuvintelor. rientrando dal passeggio — reîntorcîndu-mâ de la plimbare.. ma senza permettere troppe confidenze. per assaporarne la sublime pace — pentru a se bucura de sublima linişte (a celulei) . Vezi cap.] L'attuale passero invece e di una domesticità nauseante. ma improvvisa. [. Per adesso è abbastanza sano. ma senza permettere troppe confidenze — dar fără a permite prea multă apropiere . si è preso già alcune pedate — a încasat deja cîteva lovituri de picior. bottiglietta di tamarindo — sticluţa cu sirop de tamarin. § 67. Ed ecco la storia dei miei passerini. non la prendeva se non quando io ero lontano. viene sulla scarpa e si mette nella piega dei calzoni . la danza fu ripetuta sempre per le mosche numerose. non si staccò più. si vede che vuol farlo perché si allunga. rientrando dal passeggio. §186.1 PASSEROTTI Vorrei fare qualcosa per farti sorridere almeno. credo avvelenato da qualche insetto. di una domesticità nauseante — de o familiaritate respingătoare. se avesse le ali intere volerebbe sul ginocchio . Il curioso è che la sua relativa famigliarità non fu graduale. di animo servile e senza iniziativa. i passerotti — puii de vrabie. Ciò che mi piaceva in questo passero è che non voleva esser toccato.. 316 . Ti racconterò la storia dei miei passerotti. Ma non si lasciò mai prendere in mano senza rivoltarsi e cercare subito di scappare. Era molto fiero e di una grande vivacità. Si era addomesticato. L'attuale è modestissime. perpetuo assillo— obsesia permanentă. poi va sulla scarpa.. vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo — vrea să i se dea în cioc chiar da­ că mănîncă singur foarte bine. Devi dunque sapere che ho un passerotto e che ne ho avuto un altro che è morto. nella scatoletta erano cinque o sei mosche . § 182 A. con le ali spiegate e beccava la mano con grande energia. derivare. II primo passerotto era molto più simpatico dell'attuale. (Antonio Gramsci). Conquistava t u t t e le cime esistenti nella cella e quindi si assideva per qualche minuto ad assaporarne la sublime pace. mi trovai il passero vicino . Il primo divenne subito padrone della cella. fu li lì per affogare — fu cît p-aci să se înece . vuol essere imbeccato quantunque mangi da se benissimo . Una volta invece di una. nel senso che da allora mi stava sempre vicino .. Un attimo. ma non è vivace. Si rivoltava ferocemente. divenne subito padrone della cella — deveni repede stăpînul încăperii . § 68. prima di mangiare danzò freneticamente intorno per qualche secondo . c schimbarea valorii gramaticale. Salire sul tappo di una bottiglietta di tamarindo era il suo perpetuo assillo: e perciò una volta cadde in un recipiente pieno di rifiuti della caffettiera e fu lì lì per affogare. sta sempre vicino e si è già preso alcune pedate. di animo servile — slugarnic din l'ire.

.. di primo acchito — la prima vedere.. la malignità. § 132. Orrore. come se la vita dovesse avere per lui una speciale indulgenza. Vezi cap. c'è tempo perché si formino nuove famiglie. le piccole manie. ridendo. il volto di questo e il modo che aveva — figura acestuia şi felul de-a fi . Ad abbandonarsi ai pronostici più disperati sembrava davvero in prin­ cipio. cresciute insieme e insieme tron­ cate. l'amore per la moglie [. Eppure ventidue mesi sono lunghi e possono succedere molte cose . paura folle: c'era questo nell'impressione che S'annun­ cio dei nomi dei fucilati destò in ogni casa.]: undici vite di cui si sapeva tutto o quasi tutto. Vezi cap. in città.. Numeralul.. ingrigiti anzitempo — încărunţit înainte de vreme . si conoscevano troppo cene infiniti particolari — se cunoşteau prea bine nenumărate amănunte. venti. ma si trattava di persone troppo note. il passo strascicato di quell' altro e i suoi capelli. alle modeste esistenze di ognuno — perché la loro fine non sembrasse di primo acchito un evento spaventoso. § 76. lungo il marciapiede: troppo legate ad ognuno per mille legami erano le undici vittime dell'eccidio — troppo intrecciate le loro esistenze modeste. di schianto. la passione perii gioco. di persone delle quali oltre ai nomi. perchè 317 . i vezzi. troppo intrecciate le loro esistenze modeste alle modeste esistenze di ognuno — prea strîns unite vieţile lor modeste cu modestele existente ale fiecăruia. l'avarizia.] per i figli e così via [. si conoscevano troppo bene infiniti particolari del fisico e del morale (il volto di questo e il modo che aveva. cinquanta. Non erano che undici.. è vero.. Erano undici [. la prodigalità. il passo strascicato di queW altro — mersul tîrşit al celuilalt . Verbul. numeralul cardinal.UNA NOTTE DEL '43 Le vittime della rappresaglia erano dieci. ad abbandonarsi ai pronostici — dînd crezare prezicerilor. magari. di strizzare gli occhi celesti dietro le piccole lenti. ingrigiti anzitempo. ma tutto il centro della città fosse semi­ nato di morti. cento. Ci volle dell'altro tempo [.. (Giorgio Bassani). di strizzare gli occhi celesti dietro alle piccole lenti — de-a face (un semn) cu ochii albaştri din spatele lentilelor mici . conjugarea la diateza reflexivă. di contarli e riconoscerli. IL DESERTO DEI TARTARI Quasi due anni dopo Giovanni Drogo dormiva una notte nella sua camera della Fortezza. la maniera di salutare d'un altro ancora agitando il braccio e gridando di lontano: „Salute!". nascano bambini e incomincino anche a parlare.] soltanto allora fu possibile sapere con precisione numero e identità degli uccisi.] E ci fu appena il tempo in realtà. che non solo corso Roma... di schianto — dintr-odată . pietà. \ r entidue mesi erano passati senza portare niente di nuovo e lui era rimasto fermo ad aspettare. di una efferatezza quasi irreale.

anche delle più lvnghe. Tra la finestra a cui era affacciato e il meraviglioso palazzo — un intervallo di una ventina di metri — avevano intanto cominciato a fluttuare fragili parvenze. screpolava le mura. Nessuno di quelli infatti parve sentire. entrando attraverso i vetri. Anche le fate dunque rifuggivano dai bambini comuni per badare soltanto alla gente fortunata che non le stava neppure a guardare ma dormiva indifferente sotto baldacchini di seta? — P s t . La stessa giornata. ma il fatto che non badassero affatto a Drogo. perchè il figlio sia di nuovo capace di ridere e alla sera conduca le ragazze nei viali. L'esistenza di Drogo invece si era come fermata. si era ripetuta centinaia di volte senza fare un passo innanzi. E l'attenzione di Drogo bambino era t u t t a attratta verso un'altra finestra. timidamente.. ma su Drogo passava invano . perchè una bella donna invecchi e nessuno più la desideri. si ritiri per breve parvenza di guarigione. pieni di cose preziose. limava gli scalini e le catene. non stupiva Giovanni. . fece Drogo due o tre volte. succhiando le ultime speranze. Egli era tornato bambino e si trovava di notte al davanzale della finestra. lungo le cancellate del cimitero. un vaso e alcune statuette di avorio. Che gioia — pensò Drogo — poter vivere in quei saloni. pst . Anche quella notte sarebbe stata uguale a t u t t e le altre se Drog© non avesse fatto un sogno. noH era ancora riuscite» ad agganciarlo nella sua fuga. E questi pochi oggetti visibili facevano immaginare che nel buio. dietro. riprenda più dal fondo. simili a fate forse. rimane ancora tempo perchè il morto sia sepolto e dimenticato. il primo di una interminabile serie. che si trascinavano dietro strascichi di velo. si prepari (e intanto l'uomo continua a vivere spensierato). girare per ore scoprendo sempre nuovi tesori. con le identiche cose. Esse ondeggiavano nell'aria in lenti vortici. vedeva la facciata di un palazzo ricchissimo illuminato dalla luna. Il fiume del tempo passava sopra la Fortezza. La luna. dì quel sonno assoluto e provocante che conoscono le dimore della gente ricca e felice. perchè una malattia. si aprissero le intimità di un vasto salone. Nel sogno la presenza di simili creature. sfiorando insistentemente la sottile finestra. batteva su u n tavolo dove c'erano un tappeto. e il palazzo intero dormisse. mai avvicinandosi alla sua casa lo mortificava. 318 .una grande casa sorga dove prima c'era soltanto prato. coronata da un baldacchino di marmo. consumi lentamente il corpo. nessuno si accostò sia pure di un metro al suo davanzale. Per la loro natura esse apparivano logiche pertinenze del palazzo. per attirare l'attenzione dei fantasmi.. trascinava in basso polvere e frammenti di pietra. Al di là di una profonda rientranza della casa. inconsapevole. rilucenti alla luna. . mai viste nel mondo reale.. ben sapendo però in cuor suo che sarebbe stato inutile.

Angustina non parve notare l'amico e neppure quando Giovanni lo chiamò — Angustina ! Angustina! —rivolse gli sguardi a lui. e Drogo riconobbe Angustina. e non pareva per nulla soddisfatto di quella silenziosa serenata Drogo pensò che il compagno. la guardava avvicinarsi . se non altro per cortesia. 319 . Angustina. Perché tutto ad Angustina e a lui niente? Pazienza un altro. non più ossequiosi bensì con curiosità avida e quasi maligna. Sopra questa piazza. Di colpo Drogo si svuotò di ogni invidia. L'ingiustizia feriva il cuore di Drogo. pure lui bambino. Angustina. Vedeva Angustina. sempre così superbo e arrogante. due mani di donna avrebbero cautamente rinchiuso la finestra lasciata aperta dal fuggitivo e anche t u t t e le altre sarebbero state sprangate. come per chiamare qualcuno. Finalmente la portantina si fermò dondolando proprio dinanzi alla finestra e tutti i fantasmi d'un balzo si appollaiarono attorno formando una palpitante corona. della loro medesima essenza. ma proprio Angustina. né mai. la portantina si sosteneva nell'aria come appesa a fili invisibili. a una decina di metri dal suolo. oh quanto piccola in confronto della monumentale finestra. tutti erano protesi ad Angustina. ma per quale ambasciata ! A un lungo viaggio dunque doveva servire la portantina. e non sarebbe ritornata prima dell'alba e neppure la notte successiva. Non passarono molti istanti che una esile figura. Abbandonata a se stessa. Lo spirito fece un cenno e seguendo la direzione di quel gesto. assolutamente deserta. ritto sul davanzale della finestra.Ma ecco una di quelle magiche creature aggrapparsi al bordo della opposta finestra con una specie di braccio e battere il vetro discretamente. era evidente che veniva per lui. I saloni del palazzo avrebbero aspettato invano il padroncino. che si stendeva dinanzi alle case. la portantina traboccava di veli e pennacchi. ma non riuscì a scorgere nessuno. quella notte. lo avrebbe invitato a giocare insieme coi fantasmi. e i suoi occhi fissare la portantina. né la terza notte. Ma non fu così. Con gesto stanco l'amico invece aprì la finestra e si chinò verso lo spirito appeso al davanzale come se fosse con lui in dimestichezza e volese dirgli una cosa. Drogo guardò le altre finestre per vedere se ei fosse qualcuno che potesse eventualmente parteggiare per lui. colla sua caratteristica espressione di distacco e di noia. Sì. di un impressionante pallore. a covare nel buio il pianto e la desolazione. avanzava per l'aria un piccolo corteo di altri spiriti che trascinavano una portantina. erano venuti da lui i messaggeri delle fate. portava un vestito di velluto con un collo di pizzo bianco. apparentemente. Drogo volse gli sguardi a una grande piazza. poiché capì ciò che stava accadendo. comparve dietro i vetri. Fatta.

forse il capo. Traendolo via la portantina. Non diede uno sguardo al suo palazzo. come se Drogo e lui potessero capire molte cose sconosciute ai fantasmi . pareva dire. accavallando le gambe. La finestra era rimasta aperta. l'ultima occasione per far vedere che lui Angustina non aveva bisogno della pietà dì nessuno. con nobiltà quasi inumana. il cui volto assomigliava ad Angustina. Angustina staccò gli sguardi da Drogo e volse il capo dinanzi. avrebbero chiamato la mamma. scavalcò il davanzale (pareva già divenuto lieve come i fantasmi) e si sedette nella portantina. Si compose un corteo. forse stava disteso un piccolo corpo umano privo di vita. in direzione del corteo. le parvenze fecero una evoluzione semicircolare nella rientranza delle case. da signore. sempre con la sua aria annoiata. Gli altri bambini avrebbero pianto. profumati. invece Angustina non aveva paura e confabulava pacatamente cogli spiriti. al lume tremolante dei ceri. un' estrema voglia di scherzare. o alle altre case. per sollevarsi quindi nel cielo. divenne una confusa scia. in direzione della luna. Il corteo andò serpeggiando lentamente nei cielo. un episodio qualsiasi. sarebbe stato stupido meravigliarsene. fece un piccolo gesto imperioso. fissandolo qualche istante. che avevano continuato a dormire. la fatata carrozza mosse dolcemente per partire. Il grappolo di fantasmi si disciolse in un ondeggiamento di veli. e doveva avere un vestito di velluto. (Dino Suzzati ) 320 . Ma il volto di Angustina lentamente si apriva a un sorriso di complicità. tutto perfettamente d'accordo. le statuette d'avorio. o alla città in cui era vissuto. L'amico morto volse allora finalmente il capo verso Giovanni. Stretti intorno alla finestra simili a un panneggiamento di spuma. già amabili. poi nulla. premendo verso il bambino e lui faceva con la testa di sì come per dire: va bene. e a Drogo sembrò di leggervi una serietà assolutamente eccessiva per così piccolo bambino. da giardini. Là dentro. ma provenivano dall'abisso. in altra stanza disteso sul letto. Così si allontanò nella notte. va bene. non erano usciti. non erano dunque venuti a giocare coi raggi di luna. con una specie di curiosità divertita e diffidente. non uno alla piazza sottostante. poi un minimo ciuffetto di nebbia.I fantasmi. i raggi della luna ancora illuminavano il tavolo. innocenti creature. un grande collo di pizzo. Nel descrivere il semicerchio anche la portantina passò a pochi metri dalla finestra di Drogo che agitando le braccia tentò di gridare: — Angustina! Angustina! — supremo saluto. quelli si accavallavano l'uno sull'altro. Sembrava che esperimentasse per la prima volta un giocattolo a cui non teneva affatto ma che per convenienza non aveva potuto rifiutare. come per stabilire certe modalità che era necessario chiarire. Alla fine lo spirito che si era aggrappato per primo al davanzale. sempre più in alto. sulle bianche labbra raggelato un sorriso. Angustina.

Uno perseguita e uno è perseguitato . Cosa ho combinato? Niente di niente: sono stato con gli amici. §108. distinto. egli sarà più uomo — el va fi în mai mare măsură om. eppure egli ride perché l'altro che ride sui suoi giornali e manifesti di giornali. con l'altro che piange. la faccia di un giovanotto un volto magro. Bendicò poggiava il testone pesante sulla sua pantofola. e genere umano non è tutto il genere umano. vide nello specchio.I limava gli scalini e le catene — tocea scările şi lanţurile . IL GATTOPARDO (fragmente) La mattina dopo il sole illuminò il Principe rinfrancato. è malato . al di là di se stesso. Non come certe conoscenze mie che sono state a divertirsi a Palermo". Non si voltò. Questo è un dubbio che viene. egli sarà più uomo. mai treacă meargă. CONVERSAZIONE IN SICILIA Ma forse non ogni nomo è uomo. acqua nelle scarpe rotte. quando uno ha le scarpe rotte. sprangate — baricadate. zio. nulla neanche da temere. Aveva preso il caffè ed in veste da camera rossa fiorata di nero si radeva dinanzi allo specchietto. Non ogni uomo è uomo. un affamato . nulla più da perdere. Vezi cap. alte adjective şi pronume nehotărîte. folosirea modului conjunctiv. (Elio Vittorini). i ma semmai piange — ci eventual plînge. in lentit vortici — în lentă învolburare. Folosirea modurilor personale. i massacri del mondo. e continuò a radersi. un panneg — giamento di spume — un veşmînt drapat din spumă. § 107 . E così è più uomo un malato. Un uomo ride e un altro uomo piange. profonda rientranza — firidă adîncă. Uccidete un uomo . una portantina — lectică. allora. Mentre si radeva la guancia destra.. nulla più di fatto e nulla da fare — (nu mai are) nimic făcut deja şi nimic de făcut . „Tancredi. nella quiete. Tutti e due sono uomini. le parvenze — apariţiile. Il Principe si applicò a radere bene quel tratto di pelle difficoltoso fra labbro e 321 . una confusa scia — o dîră pierdută. Una notte santa. Pronumele. pronumele şi adjectivele nehotărîte. nulla più di fatto e nulla da fare. e non più nessuno in particolare che gli occupi il cuore. è più genere umano il genere umano dei morti di fame. ma quello soltanto del perseguitato. dietro la sua. anche quello che ride è stato malato. cosa hai combinato la notte scorsa?" „Buongiorno. Vezi cap. e vede. fluttuare — a se undui. pazienza un altro — să fi fost vorba de un altul. non va con lui che ride ma semmai piange. §142. e non tutto il genere umano è genere umano. non più vita sua particolare. fragili parvenze — umbre plăpinde/firave . nella pioggia. con un'espressione di timorosa beffa.

„Ma perché sei vestito così? Cosa c'è? Un ballo in maschera di mattina?" Il ragazzo era diventato serio: il suo volto triangolare assunse una inaspettata espressione virile „Parto. sorprendersi. zio. gli mise in tasca un rotolino di onze d'oro. ma non aveva l'animo di rimproverarlo . Era in tenuta da caccia. Si preparano grandi cose. sopra tutto non a Paolo. si può sapere ?" „Tu zione. Andare a mettersi con quella gente. Se vogliamo che tutto rimanga come è. „Tancredi. Venne richiamato Bendicò che inseguiva l'amico riempiendo la villa di urla gioiose. „Sussidi la rivoluzione. Vado nelle montagne a Ficuzza: non lo dire a nessuno. Quello rideva. ma per quale Re?" Il ragazzo ebbe uno di quei suoi accessi di serietà che lo rendevano impenetrabile e caro. del resto aveva regione lui. „Un duello?" „Un grande duello. gli premette la spalla. il viso lavato. zione. „Se non ci siamo anche noi. ed il suo Tancredi per terra. poteva forse esser lecito. Il Principe si alzò in fretta. „E chi erano queste conoscenze. Si voltò e con l'asciugamani sotto il mento guardò il nipote. Il cameriere venne a calzare e vestire il Principe. Tancredi. Un Faleoneri dev'assere con noi. Un duello con Fraceschiello Dio Guardi. zio. certo. Mi sono spiegato?" Abracciò lo zio un po'commosso. i suoi stessi occhi lo fissavano ridenti.mento. Il Principe si sentì offeso: questo qui veramente non sapeva a che punto fermarsi. no. e tanti abbracci alla zia. quelli ti combinano la repubblica. alla t u a età ! e in compagnia di un reverendissimo ! I ruderi libertini" ! Era davvero troppo insolente. Ti ho visto con questi occhi. mentre parlavi col sergente. „Il tricolore! Bravo. Attraverso le strette fessure delle palpebre gli occhi azzurro-torbido. Ritornerò col tricolore". a presto . „Per il Re. La voce leggermente nasale del nipote portava una tale carica di brio giovanile che era impossibile arrabbiarsi . ed io non voglio restare a casa. „Arrivederci a presto. la rasatura fu completata." Gli occhi ripresero a sorridere. Credeva di poter permettersi tutto. il tricolore! Si riempiono la bocca con queste parole. parto fra un'ora. frugò in un cassetto. Che ragazzo ! Le sciocchezze e nello stesso tempo il diniego delle sciocchezze. Sono venuto a dirti addio. Sono tutti mafiosi e imbroglioni. aspetta !" Corse dietro il nipote. bisogna che tutto cambi. nella voce nasale vi era un accento che smentiva l'enfasi. Dove del resto mi acchiapperebbero subito se vi restassi" Il Principe ebbe una delle sue solite visioni improvvise: una scena crudele di guerriglia. E che cosa significa 322 . „Sei pazzo" figlio mio. al posto di blocco di villa Airoldi. E quel suo Paolo che in quel momento stava certo a sorvegliare la digestione di Guiscardo ! Questo era il figlio suo vero. zione. si strappò l'asciugamani dal collo. Belle cose. i bricconi. schioppetatte nei boschi. sbudellato come quel disgraziato soldato. gli occhi di sua madre. tu." E si precipitò giù per le scale. però. per il Re." Il povero Salina si sentì stringere il cuore. giubba attillata e gambaletti alti. adesso ! Ma grazie. La retorica degli amici aveva stinto un po' anche su suo nipote . eppure.

l'orologio con catena.. „Meglio far sciocchezze che star tutto il giorno a guardare la cacca dei cavalli ! Tancredi mi è più caro di prima. il Principe si tolse la redingote e gli stivaletti fece gemere il divano sotto il proprio peso e di addormentò tranquillo. „Vai. „Che intendi dire? Cosa c'è di cambiato?" „Ma. v'intenderete bene. sopratutto era sua. e poi non sono sciocchezze. il denaro se li mise in tasca da sé. Basso." La gelosia personale. sembrava più anziano di lui. cosi brutto in confronto alia nostra bandiera candida con al centro l'oro gigliato dello stemma? E che cosa può far loro sperare quest'accozzaglia di colori stridenti ?" Era il momento di avvolgersi attorno ai collo il monumentale cràvattone di raso nero. Non vedi che questo è macchiato?" Il cameriere si sollevò sulla punta dei piedi per infilare la redingote di panno marrone . Un giro. „Se vogliamo che tutto rimanga com'è . Erano stati inviati da Palermo da suo cognato. come dovremo comportarci con Tancredi quando lo rivedremo. spianavano gli sbuffi. il Principe trovò Paolo. questa scimmiottatura dei francesi. il suo cameriere entrò: sul vassoio recava un giornale e un biglietto. [. appuntavano sulla seta la testina di Medusa con gli occhi di rubino. voglio dormire. tre giri. Vai a parlare di politica con Guiscardo.. Si guardò allo specchio: non c'era da dire: era ancora un bell'uomo.] Quando si risvegliò. del tonto contro il ragazzo di spirito. 323 . olivastro. due giri. luminosa e ornata . quattro ossa incatenate come è lui!" Il passo vigoroso faceva tinnire i vetri dei saloni che attraversava. e se quando me ne andrò erediterai quattro soldi." Il Principe capì subito e cominciò ad irritarsi. papà. Le grosse dita delicate componevano le pieghe." E mentre Paolo raggelato richiudeva la porta. figlio mio.. Il giovane aveva raccolto tutto il proprio coraggio e desiderava parlargli. Vai via.. Se tu potrai farti fare i biglietti di visita con Duca di Querceta sopra. si erano travestiti in argomentazione politica. certamente tu non puoi approvare : è andato a unirsi a quei farabutti che tengono la Sicilia in subbuglio .. gli porse il fazzoletto con le tre gocce di bergamotto. „Volevo chiederti.. Scendendo le scale. papà. esile. non ti permetto più di parlarmene! Qui comando io solo. Le chiavi. che lo aspettava nello studio sul cui divano rosso soleva far la siesta.questo segnacolo geometrico. il primogenito. Operazione difficile durante la quale i pensieri politici era bene venissero sospesi. queste sono cose che non si fanno. „Un gilè pulito. il risentimento del bigotto contro il cugino spregiudicato." Poi si rabbonì e sostituì l'ironia all'ira.] Quando risalì. lo dovrai a Tancredi ed agli altri come lui. La casa era serena. „Rudere libertino ! Scherza pesante quel Tancredi ! Vorrei vederlo alla mia età. capì." Tancredi era un grand'uomo: lo aveva sempre pensato [. Il Principe ne fu tanto indignato che non fece neppure sedere il figlio. il duca di Querceta.

Ancora un po' stordito dal suo pisolino pomeridiano. ed un servo a cavallo li aveva recapitati poco prima. un rotolino di onze — un fişic de monede siciliene ." La famiglia si andava riunendo. „Un atto di pirateria flagrante veniva consumato l ' i l maggio mercè lo sbarco di gente armata alla marina di Marsala. Il Signore salvi ancora il nostro amato Re. ma il salone era ancora vuoto. se tu potrai farti fare — dacă tu vei putea să-ţi faci. Tuo Ciccio". che voleva ad ogni costo prender parte. sono case perdute. „Ma se il Galantuomo lo ha fatto venire quaggiù vuol dire che è sicuro di lui. Cacciò il giornale in un cassetto. I Piemontesi sono sbarcati. sui legni inglesi — pe navele englezeşti: quei filibustieri — acei pirati. Ripiegò il biglietto.Màlvica. Leggi le terribili notizie che sono sul giornale. Avrebbe combinato dei guai. olivastro — măsliniu. Gliene parlerò a cena. Appena quei filibustieri ebbero preso terra evitarono con ogni cura lo scontro delle truppe reali. Questa sera stessa io con t u t t a la famiglia ci rifugieremo sui legni inglesi. La seta delle gonne frusciava. fara­ butti — canalii. Non aveva compreso niente. in questi momenti. di timorosa beffa — de batjocură cucernică. ecc ." Aprì il giornale. bandiera candida — steag alb. segnacolo geometrico — semn. notò come il Vulcano del soffitto rassomigliasse un po' alle litografie di Garibaldi che aveva visto a Torino. Quell'avventuriero tutto capelli e barba era un mazziniano puro. ticăloşi. dirigendosi per quanto ci viene riferito a Castelvetrano.. si fece rimettere le scarpe e la redingote. minacciando i pacifici cittadini e non risparmiando rapine e devastazioni. Un raggio di sole carico di pulviscolo illuminava le bertuccie maligne. se lo credi ti farò riservare qualche posto. e c c . Si udì da dietro l'uscio la consueta eco della controversia fra i servi e Bendicò. in uno stato di prostrazione — într-un hal de deznădejde. Francexchiello Dio Guardi — Francescuţu. il Galantuomo — Gentilomul [ist. Sorrise. e adesso tremava." (Giuseppe Tornasi di Lampedusa ) Bendicò — numele dinotai Principelui. si pettinò. Sedette su un divano e. mentre aspettava. fereşte-ne Doamne (Francisc al JI-lea de Burbon. Quel Màlvica! Era stato sempre un coniglio.. Siamo t u t t i perduti. regele celor Două Sicilii între 1859 — 1861) . aventurieri. S'inginocchiò. mafiosi e imbroglioni — mafioţi şi escroci . aluzie la contele Camillo Cavour sau la Regele 324 . simbol geometrie. I più giovani scherzavano ancora fra loro. Mater misericordiae. il Principe aprì la lettera: „Caro Fabrizio.. E lasciava il palazzo in balìa dei servi . Certo vorrai fare lo stesso . mentre scrivo sono in uno stato di prostrazione senza limiti. Era quasi l'ora del Rosario. se lo pose in tasca e si mise a ridere forte. „Salve Regina. questa volta sì che lo avrebbe ritrovato vuoto: „A proposito. „Un cornuto. bisogna che Paolo vada a stare a Palermo : case abbandonate.. e comandata da Garibaldi. in subbuglio — în zarvă. ." Si rassicurò. Posteriori rapporti hanno chiarito esser la banda disbarcata di circa ottocento. " Il nome di Garibaldi lo turbò un poco. Un abbraccio. Lo imbriglieranno.

potè dire: — Su. A. lo vide. — disse Marcovaldo. e insisteva per farlo lì stesso sulla loro panchina: non c'era neanche bisogno che il paziente si spogliasse. saltò in. Folosirea si omiterea articolului. E al signor Rizieri. Marcovaldo fu svelto a tappare il barattolo con un coperchio di carta. vide che si cacciava nel cavo d'un albero e che altre vespe uscivano: un brusìo. §28 A . ma Marcovaldo non voleva a nessun costo rimandare l'esperimento. Aveva un barattolo di vetro in fondo al quale. Marcovaldo applicò lì la bocca del flacone e[. Marcovaldo tendeva l'orecchio a ogni ronzìo. piedi e prese a camminare come un soldato che fa il passo di parata. ora le faccio l'iniezione — mostrandogli il flacone con la vespa infuriata prigioniera. anche se era di due anni prima.. Structura morfologică a cuvîntului. mai il vecchietto era stato così diritto e marziale. dicendo : — Vediamo che notizie ci sono. Vezi cap. lo irnbriglieran. sempre propenso all'ottimismo.. Marcovaldo era tutto soddisfatto. Mater misericordiae — Slavă ţie Regină. Vezi cap. Il vecchietto era esitante.c... Presto una vespa gli ronzò intorno. della giacca.] si scoperse un punto dei lombi dove gli doleva. Così un giorno ci trovò un articolo sul sistema di guarire dai reumatismi col veleno d'api. seguiva con lo sguardo ogni insetto che gli volava attorno. ed entrò attrata dall'odore zuccherino . della camicia e [. cacciò il giornale — vîrî. un va e vieni che annunciavano la presenza di un intero vespaio dentro al tronco.Piemontului) . sulle loro virtù e su quanto poteva costare quella cura. dice qui. cu nume geografice.. § 182. seduto sulla panchina lo svolgeva e dava il pezzo di giornale spiegazzato al signor Rizieri che tendeva la mano impaziente. — Sarà col mielo. Così. Discussero a lungo sulle api. — No. Lo posò aperto vicino all'albero. LA GURA DELLE VESPE Marcovaldo si portava ogni giorno il pranzo in un pacchetto di carta da giornale. camminando per i corsi. 29 B. Maică a îndurărilor {rugăciune catolică). Salve Regina. — e gli lesse alcuni brani.]. Il vecchietto cacciò un urlo. osservando i giri d'una vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle.no — o să-1 ţină în frîu .. Con timore e insieme con speranza. cu nume proprii. — e lo leggeva con interesse sempre uguale.] l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione nei lombi del signor Rizieri. appena. restavano ancora due diti di marmellata. Da allora. băgă ziarul . 325 . Marcovaldo s'era messo subito alla caccia. derivarea. fece Rizieri. con quello del pungiglione. — col veleno. sfregandosi la parte punta [. su. il signor Rizieri sollevò un lembo del cappotto.

correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento — alergau spre viespar ca să facă aprovizionarea. un punto dei lombi dove gli doleva — un punct al galelor unde îl durea. § 147. in cui dormiva t u t t a la famiglia . propenso all'ottimismo — înclinat spre optimism . facevano prodigi di agilità — erau miracole de sprin­ teneală. de loc> §149. gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi — membrele înţepe­ nite se desfăceau în mişcări furioase .]. prendete i ba­ rattoli e andatemi ad acchiappare più vespe che potete. non usciva più nessuna vespa.] Marcovaldo stava dicendo ai suoi pazienti: — Abbiate pazienza. de cantitate. § 148. per far presto e prenderne di più. Sdraiato sulla sua branda all'ospedale. altrata dall'odore zuccherino — atrasă de mirosul dulceag... adv. Marcovaldo non osava reagire alle imprecazioni che dalle altre brande della corsìa gli lanciavano i suoi clienti. su. gonfio irriconoscibile dalle punture. la divisero con un paravento improvvisato. — quando la porta s'apperse e [. si mise a cacciare proprio all'imboccatura del vespaio [. i pazienti si sbracciavano nell' inutile tentativo di scacciarle — pacienţii îşi agitau mìinìle în încercarea inutilă de-a le alunga. (Italo Calvino) sul sistema di guarire dai reumatismi — despre metoda de vindecare a reumatismului . Adverbul. e i reumatizzati facevano prodigi d'agilità e gli arti rattrappiti si scioglievano in movimenti furiosi. acum vâ fac injecţia.. Nella sala d'aspetto la moglie di Marcovaldo introduceva i clienti e riti­ rava gli onorari.. Quell'anno i reumatismi serpeggiavano tra la popolazione come i tentacoli d'una piovra . §150. di qua sala d'aspetto. vespa dal grosso addome a strisce nere e gialle — viespe cu burta mare cu dungi negre şi galbene . adv. de timp... Michelino indietreggiò d'un passo quando dal vespaio scoppiò îuori una nuvola nera spessa.] Casa sua consisteva d'una sola stanza. adverbele de mod.] — Presto disse Marcovaldo ai suoi tre figli maschi. non voleva a nessun costa rimandar l'esperimento — nu voia cu nici un preţ să amîne experienţa.... — su. indietreggiò d'un passo — se dădu înapoi cu un pas. l'insetto sfrecciò avanti e conficcò il pungiglione — insecta ţîşni şi înfipse acul . con un ronzìo assordante: erano t u t t e le vespe che avanzavano in uno sciame infuriato ! [. sollevò un lembo del cappotto — ridică poala paltonului . I bambini prendevano i barattoli vuoti e correvano dalle parti del vespaio a far rifornimento. 326 . Vezi cap.] il barattolo era caduto dentro. la voce şi sparse — vestea se răspîndi . Ma quel giorno Michelino. non osava reagire — nu îndrăznea să reacţioneze. Non si sentiva più nessun ronzìo. Vennero i pompieri e poi la Croce Rossa.] t u t t a la stanza. Marcovaldo ora lavorava in serie [...La voce si sparse . un va e vieni — un du-te vino. ora le faccio l'iniezione — haideţi. adesso arrivano le vespe. I ragazzi anda­ rono [. la cura di Marcovaldo venne in grande fama [. di là studio. fu piena di vespe e i pazienti si sbracciavano nell'inutile tentativo di scacciarle. la cura di Marcovaldo venne in grande fama — tratamentul lui Marcovaldo deveni foarte cunoscut: per far presto e prenderne di più — pentru a se grăbi şi a prinde mai multe (viespi).. adv.

E così superi la prima cinta dei baluardi e ti piomba addosso la fanteria dei Libri Che Se Tu Avessi Più Vite Da Vivere Certamente Anche Questi Li Leggeresti Volentieri Ma Purtroppo I Giorni Che Hai Da Vivere Sono Quelli Che Sono. i Libri Fatti Per Altri Usi Che La Lettura. i Libri Già Letti Senza Nemmeno Bisogno D'Aprirli In Quanto Appartenenti Alla Cate­ goria Del Già Letto Prima Ancora D'Essere Stato Scritto. E' Quasi Come Se Li Avessi Letti Anche Tu. Seguendo questa traccia visiva ti sei fatto largo nel negozio attraverso il fitto sbarramento dei Libri Che Non Hai Letto che ti guardavano accigliati dai banchi e dagli scaffali cercando d'inti­ midirti. dei Libri Idem Come Sopra Quando Verranno Ristampati Nei Tascabili. dei Libri Che Potresti Domandare A Qualcuno Se Te Li Presta. dei Libri Troppo Cari Che Potresti Aspettare A Comprarli Quando Saranno Rivenduti A Metà Prezzo. Calvino) A se observa modul cu totul original în care autorul se foloseşte de literele .SÉ UNA NOTTE D'INVERNO UN VIAGGIATORE Già nella vetrina della libreria hai individualo la copertina col titolo che cercavi. Ma tu sai che non devi lasciarti mettere in soggezione. dei Libri Che Tutti Hanno Letto Dunque. Con rapida mossa li scavalchi e ti porti in mezzo alle falangi dei Libri Che Hai Intenzione Di Leggere Ma Prima Ne Dovresti Leggere Degli Altri. (Italo mari. che tra loro s'estendono per ettari ed ettari i Libri Che Puoi Fare A Meno Di Leggere.

50. B u n d e t i p a r : 27. 89-97 Bucureşti. Tiparul executat sub comanda nr. 837 la «fC£M6B*<* întreprinderea Poligrafică „13 Decembrie 1913".] Redactor : DESPINA NICULESCU Tehnoredactor : ANGELA ILOVAN Coli de t i p a r : 20.1986. Republica Socialistă România . str.05. Grigore Alexandrescu nr.

V .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful