Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Studiu in tratamentul accidentului vascular cerebral AVC

INTRODUCERE

În societatea noastră AVC este o problemă majoră de sănătate, fiind responsabil pentru o serie din invalidităţile fizice şi mentale ale populaţiei vârstnice. Statisticile europene relevă o rată a incidenţei anuale de 300 la 100.000 de locuitori pentru, populaţia cu vârsta cuprinsă între 35-64 de ani. Această rată creşte exponenţial cu vârsta atingând cifra de 3.000 la 100.000 locuitori pentru populaţia de peste 85 ani. În medie, aproximativ o pătrime din pacienţii cu AVC mor în prima lună, iar jumătate din ei în primele şase luni. Cei care supravieţuiesc unui AVC, prezintă un risc crescut pentru un nou AVC şi aproximativ 15% dintre ei necesită o îngrijire susţinută de lungă durată, care în majoritatea cazurilor depăşeşte un an de zile.

SCURT ISTORIC AL BOLII

Starea clinica pe care o definim ca accident vascular cerebral(AVC)este cunoscuta din cele mai vechi timpuri.In scrierile grecilor antici’’apoplexia’’,termenul vechi pentru AVC,era considerata ca o conditie cauzata de un dezechilibru al umorilor vitale:sange,flegma,bila neagra si bila galbena. Hipocrate (460-377 î.e.n.) a făcut prima descriere complexă a simptomatologiei, observând că apoplexia afectează în general persoanele mai în vârstă.Cauza acestei boli a fost considerată de Aretaeus din Capadocia ca fiind congestia vaselor şi sângelui, iar de Galen din Pergamus (129-199) ca întreruperea activităţii spiritelor vitale ale creierului. Secolele care au urmat au lasat o umbra in istoricul AVC.Abia in perioada renasterii,desenele lui Leonardo da Vinci(1452-1519) si ale lui Andreas Vasalius(1514-1564) au reinviat interesul pentru bolile vasculare cerebrale.In secolul XII,descrierile si ilustratiile anatomice ale creierului si vascularizatiei sale facute de Thomas Willis(1621-1675) si

Pagina 1 din 48

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

cercetarile lui Johan Wepfer(162O-1695)au constituit pasi hotaratori.Astfel J.Wepfer remarca ca orice eveniment capabil sa impiedice influxul sangelui in arterele cerebrale,sau reintoarcerea sa in venele jugulare poate produce’’apoplexia’’.El este si primul care considera ca ateroscleroza arterelor carotidiene sau vertebraler cauzeaza AVC. Ulterior lucrarile lui John Cheyne(1819) si Richard Bright(1836) contureaza conceptul vaselor bolnave care prin influentarea circulatiei sangelui la nivelul creierului pot produce apoplexia(Quest Do.,199O). Studiile clinice ulterioare, datele anatomopatologice şi în special dezvoltarea tehnicii neuroimagistice moderne ca: tomografie computerizata, rezonanta magnetica nucleara,tomografie cu emisie de pozitroni, spectroscopia în rezonanţă magnetică, au permis evidenţierea fiziopatologiei AVC, oferind premisele înţelegerii procesului biologic normal şi patologic în scopul acordării unei terapii cât mai eficiente.

PARTE GENERALA

1.Definitia Definitie= o afectiune tratabila,un deficit neurologic focal aparut brusc,de origine vasculara, mai degraba un sindrom clinic decat o singura boala, ce are la baza leziuni ischemice, hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral determinate de afectarea primara sau secundara a unei artere cu destinatie cerebrala.

2.Date anatomice de vascularizatie cerebrala

Irigarea creierului se realizeaza prin doua teritorii arteriale: Teritoriul anterior(carotidian) Teritoriul posterior(vertebro- bazilar) Teritoriul arterial carotidian

Pagina 2 din 48

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Din artera carotida comuna( ACC) rezulta artera carotida externa( ACE) si interna(ACI).ACE vascularizeaza regiunea cervicala si fata.ACI patrunde in interiorul craniului si da ramuri:artera oftalmica,artera cerebrala anterioara(ACA),artera cerebrala mijlocie(sylviana,ACM),artera comunicanta posterioara. Teritoriul vertebro-bazilar Din fiecare artera subclavie ia nastere cate o artera vertebrala. Cele doua artere vertebrale(dreapta si stanga)se unesc in interiorul craniului si vor forma artera bazilara. Din arterele vertebrale se desprind ramuri pentru regiunea superioara a maduvei spinarii si bulbul rahidian. Artera bazilara da ramuri pentru trunchiul cerebral(punte si mezencefal) si cerebel.Ea se bifurca in cele doua artere cerebrale posterioare. Arterele cerebrale posterioare dau ramuri: Superficiale pentru fata interna a lobului temporal,lobul occipital. Profunde pentru trunchiul cerebral( mezencefal) si talamus. Intre cele doua sisteme exista anastomoze care permit trecerea sangelui dintr-un teritoriul in altul.Aceste anastomoze devin importante in momentul aparitiei unei obstructii la nivelul unei artere dintr-unul din teritorii.

3.Epidemiologia AVC constituie, prin incidenta si gravitate, o problema deosebita de sanatate si reprezinta peste 3O% din cauzele de deces. Din totalul bolnavilor care au suferit un AVC,se apreciaza ca: 47% mor in prima luna; 53% supravietuiesc,din care:1O% imoibilizati la pat,4O-5O% dependenti total,3O-4O % cu deficiente moderate,10% internati in spitale de bolnavi cronici.

4.Clasificarea AVC

Pagina 3 din 48

Vizitati www.tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome, cursuri si referate postate de utilizatori.

Exista doua tipuri de AVC: AVC ischemice(infarctele cerebrale) AVC hemoragice in care se incadreaza hemoragiile intracerebrale si cele subarahnoidiene.

A.Hemoragia cerebrala

I.Definitie:reprezinta un revarsat sangvin intraparenchimatos ca urmare a rupturii unei artere sau arteriole. II.Etiologie: Factori favorizanti: -varsta(mai mare de 6O ani) -fumatul -obezitatea -DZ -alcool -contraceptive orale Factori determinanti: -arteriolopatia din HTA -malformatii arterio-venoase -angiopatia amiloida -medicamente(anticoagulante,antiagregante) -vasculite inflamatorii Factori declansanti: -efortul fizic -puseul de HTA -stress-ul III.Simptomatologie Pentru a se produce o hemoragie cerebrala trebuie sa coexiste cel putin doi factori determinanti:presiunea arteriala crescuta si leziuni ale peretelui vascular.De cele mai multe ori HTA si ATS coexista si impreuna constituie cauza principala a hemoragiei cerebrale.(4)

Pagina 4 din 48

mai frecventa la barbati.denumit astfel deoarece acest fenomen al fetei a fost comparat cu panzele unei corabii atunci cant sunt suflate de vant.stranut.Compresiunea pe globii oculari sau pe unghiul mandibulei determina contractia muschilor fetei de partea sanatoasa.tuse. Debutul este brusc(ictus apoplectic).intereseaza emisferele si trunchiul cerebral pana la protuberanta.defecatie.cu cefalee intensa si stare de coma.Faza comatoasa: Aspectul general al bolnavului in coma se caracterizeaza prin urmatoarele semne: Fata este adeseori congestionata. 1. Parestezii localizate intr-un hemicorp.ro ! Arhiva online cu diplome.in care procesele de inhibitie supraliminara. Motilitatea si tonusul muscular sunt disparute. La unii bolnavi se constata anizocorie.dacafocarul cerebral este distructiv. cursuri si referate postate de utilizatori.In comele superficiale durerea provocata este urmata de mobilizarea membrelor sanatoase.rareori convulsii.Leziunile situate sub acesti centri.Tot in timpul expiratiei.ameteli.pupila midriatica fiind de partea hemoragiei.Pentru a evidentia tulburarile de motilitate.se ridica membrele bolnavului pe rand si se lasa sa cada pe planul ptului. In timpul expiratiei.urmata de varsaturi.genereaza o simptomatologie inversa.Uneori exista semne premonitorii care preced cu cateva ore sau zile instalarea ictusului:cefalee.acufene.Aceste semne se intalnesc in leziunile situate deasupra centrilor oculo-cefalogiri din trunchiul cerebral.datorita hipotoniei valului palatin si mucozitatilor din faringe si laringe.care arata ca este vorba de o coma profunda.tulburari de limbaj tranzitorii.ictusul survine in plina zi.in jurul varstei de 5O de ani. pe langa pierderea constientei si urmatoarele semne: Sensibilitatea este alterata in comele profunde si bolnavul nu reactioneaza nici la excitantii durerosi.Se constata ca membrele paralizate cad cu o inertie mai mare. Examenul neurologic evidentiazain coma.se”umfla”.excese alimentare.tocilar. In hemoragia cerebrala pot surveni 3 faze evolutive:coma.O valoare deosebita are abolirea reflexului corneean. Respiratia este zgomotoasa.cresteri ale tensiunii arteriale.coitus.hemi-plegia flasca si hemiplegia spastica.sau spre partea opusa hemiplegiei.Vizitati www.Uneori se constata respiratie de tip Cheyne-Stockes.constituind”semnul panzei de corabie”.putand fi declansat de eforturi fizice. Reflexele in general sunt abolite.daca focarul cerebral este iritativ.obrazul de partea paralizata.aerul este eliminat prin comisura bucala homolaterala paraliziei:”bolnavul fumeaza pipaCapul si globii oculari sunt deviati spre partea hemiplegica.Abolirea Pagina 5 din 48 .In marea majoritate a cazurilor.

Frecvent (cca.tabloul se amelioreaza treptat. cursuri si referate postate de utilizatori.care se agraveaza progresiv.3O%).in cateva ore sau 1-2 zile.Faza de hemiplegie flasca Simptomatologia clinica descrisa mai sus este caracteristica pentru comele profunde din hemoragia cerebrala.hemiplegia flasca se transforma treptat intr-o hemiplegie spastica cu contractura de tip piramidal si apar reflexele patologice.in general in situatii tensonate.7O%).hipotonie. 3. Alte semne clinice: Frecvent se constata incontinenta sau retentie de urina si constipatie.pupila de partea hemoragiei este midriatica(in caz de edem cu hipertensiune intracraniana are loc angajarea hipocampului la nivelul tentoriului cu compresia segmentului mezencefalic) Ceea ce caracterizeaza acest tip de coma apoplectica este prezenta unor tulburari vegetative importante:hipertensiune. Clasificarea hemoragiei cerebrale dupa modalitatea de debut a.Deseori. IV.Bolnavul devine areactiv.dar nu imbraca dramatismul Pagina 6 din 48 .tulburari respiratorii.Desfasurarea evenimentellor clinice este deosebit de rapida.simptomatologia se agraveaza si bolnavul decezeaza.Mai rar(cca.moartea este subita).in unele cazuri.hemoragii digestive.Hemoragie supraacuta (hemoragia cerebrala masiva).ajungand la 39-40 C Pulsul este tahicardic.in cateva ore tabloul clinic evoluand spre exitus(uneori. Tensiunea arteriala poate fi marita 2.Faza de hemiplegie spastica.bolnavul iese din coma si ramane cu o hemiplegie flasca cu semne piramidale patologice. b.bolnavul cade si intra in coma.cu cefalee violenta.Dintre reflexele piramidale patologice semnul Babinski este prezent de partea hemiplegica. Dupa 1-2 luni de la debut.hemoragiile supraacute sfarsesc prin inundatie ventriculara cu tulburari vegetative mari.ro ! Arhiva online cu diplome. Survine brusc. Temperatura uneori creste progresiv.Vizitati www. reflexului de deglutitie denota cointeresarea bulbului.edem pulmonar acut.Hemoragie acuta--in care debutul este tot brusc.tocilar.diminuarea ROT.mai rar incontinenta de fecale.

Evolutia se face progresiv.aparitia comei si exitus sau cu ameliorarea simptomatologiei.redoare de ceafa tranzitorie sau deloc.in aceste cazuri.dezorientare.dorsal-hemipareza Parinaud Cheia diagnosticului -sindrom Parinaud -skew deviation -sindrom varful nasului -pseudopareza III Pagina 7 din 48 caudata-fara deficit motor.afazie -sindrom Foville -HHL. formei supraacute.Hemoragia talamica Posterolateral(artera talamogeniculata)cel mai fregvent 55-75% -hemipareza severa -hemiataxie.Hemoragia putaminala: prototip de HC datorata HTA.confuzie.ro ! Arhiva online cu diplome. Aceasta forma trebuie diferentiata de infarctul cerebral.Bolnavul acuza cefalee in cateva minute intra in coma.Evolutia poate fi progresiva.Hemoragia 3.mimeaza HSA:cefalee. mari.pune diagnosticul cert de AVC hemoragic.Vizitati www. c.somnolenta.starea de coma fiind mai putin profunda.hipoextezie -sindrom Parinaud Medial.CT-cerebral.cu agravare si exitus ori cu o disparitie a starii de coma. Clasificarea hemoragiei cerebrale in functie de localizare: 1.atingerii globului palid si capsula interna -hemiplegie+hemisindrom senzitiv -+/.parestezii sau deficite motorii.vertij.voma.Semnele vegetative au o mai mica amploare.cu agravarea starii generale.in colectii sanguine mari Prognostic peste 50cm3-letal 2.LCR-ul poate fi clar.Examenul clinic arata semne de focar.Bolnavul supravietuieste cu sau fara sechele de obicei.tocilar.cu redobandirea starii de vigilitate.Hemoragie subacuta -in care debutul este fie brusc.iar examenul obiectiv arata semne de focar.sindrom .fie progresiv-cu sau fara cefalee. cursuri si referate postate de utilizatori.

somnolenta.hemiataxie. Prognostic:peste 30cm3-letal 4.Mezencefal-superior-Parinaud.tulburari de sensibilitate(disociate) Prognostic:peste 5cm3-letal 7.tocilar. halucinatii pedunculare.Tomografia computerizata:reprezinta examinare de electie ce poate pune diagnosticul de hemoragie cerebrala din primele minute ale aparitie IV bilateral sau III +/unilaterala asemanatoare infarctului lacunar.VII.Hemoragia pontina -8-10% din HC -deficit motor bilateral.tulburari de vorbire.confuzie.Hemoragia cerebeloasa:fara deficit motor.VI.miscari conjugate globi oculari.rigiditate decerebrare-1/4 din Hemoragia pontina Forme:a)paramediana cefalee.sindrom CBH Prognostic:peste 30cm3-letal 6.modificari ale campului vizual.ataxie.dar apare Pagina 8 din 48 .semne de nervi cranieni V.Intraventricular primara-asemanatoare HSA-cefale.edem papilar.hemipareza.Examene paraclinice 1.Babinski Prognostic:peste 20cm3-letal V. 8.senzitiv.ro ! Arhiva online cu diplome. HTA 25% Simptomatologie:-hemiplegie in localizarea fronto-parietala -hemisindrom senzitiv in localizarea fronto-parietala -afazie in localizarea temporo-parietala emisfer dominant -HHL in localizarea occipitala Prognostic: peste 60 cm3-letala 5.inferior-pareza hemipareza. b)laterala-CBH. cursuri si referate postate de utilizatori.Hemoragia lobara-predomina la raspantia TPO cu predilectie in substanta alba 6% din HC Forme:a)clasica in 2 timpi b)progresiva c)pseudotumorala Etiologie:malformatiile vasculare 50% .bobing ocular.pupile punctiforme.Vizitati www.instabilitate posturala.

Complicaţii Complicaţii imediate: a). .infecţie urinară. . Complicaţii tardive: Pagina 9 din 48 .La examenul fundului de ochi se constata .se descrie si staza papilara cu hemoragii retiniene. VI. 4. .Angiografia cerebrala „pe 4 vase” cu substracte digitala poate pune in evidenta malformatii arterio-venoase sau anevrisme.modificari cu caracter difuz sau prezenta unor focare cerebrale.simptome care tradeaza existenta unui exprimat edem cerebral 5. generale:. .ca substrat anatomic al hemoragiei.Aceasta se efectueaza doar atunci cand nu exista semne de hipertensiune intracraniana si cand nu exista acces la CT. 6. simptomatologiei.mai ales la pacientii tineri. 3.cardio-vasculare: IMA. care împiedică irigaţia sanguină normală a unei arii cerebrale şi care poate determina hernieri cerebrale transtentoriale cu agravarea ulterioara a starii pacientului.Aceasta se evidentiaza ca o zona hiperdensa la nivelul parenchimului cerebral. insuficienţa cardiacă.Electroencefalografia arata in 80%o din cazuri. b).tulburări de ritm cardiac şi tulburări psihice cu tendinţa la depresie sau agitaţie psihomotorie. cursuri si referate postate de utilizatori.Punctia lombara:este deobicei contraindicata datorita edemului cerebral de obicei asociat hemoragiei.un edem papilar moderat. .la aproximativ 20% dintre bolnavi .uneori insa. locale – cea mai importantă complicaţie locală e edemul cerebral.Examene de laborator:examenul sangelui evidentiaza o leucocitoza variabila si o hiperglicemie cu caracter tranzitor.septicemie. Decesul datorită edemului cerebral masiv cu sindrom de HIC – survine de obicei în prima săptămână.in formele severe. .bronhopneumonii prin aspiratie în special cand sunt prezente tulburări de deglutiţie. 2.coma si uneori deces.tromboembolismul pulmonar.tocilar.tromboflebite venoase superficiale şi profunde. iar cel datorat complicaţiilor generale(mai frecvent celor septice) survine în săptămânile următoare.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www.

contractură spastică a membrelor. III. Hemoragia subarahnoidiana(HSA) I.escare.stress. Reprezinta 7-1O% dintre bolnavii cu stroke.Evolutie si prognostic Rata de mortalitate si morbiditate este mai mare decat in infarctul cerebral: -1OO% in hemoragiile supraacute -5O% in hemoragiile acute.LCR hemoragic.Definitie:revarsat sangvin in spatiul subarahnoidian aparut spontan. . Debutul bolii poate fi supraacut.redori articulare (umăr). B. VII. Agravarea se datoreaza: -inundatiei ventriculare(existenta de sange in ventriculi) -hemoragiilor secundare in trunchiul cerebral.crize epileptice. .ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. . Pagina 10 din 48 .Apare frecvent la varstele tinere(pana la 55 ani) II.efort fizic. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.acut sau subacut.tratamente cu anticoagulante Factori declansatori: -puseu de HTA.Etiologie: Factori determinanti: -6O%anevrisme -6%malformatii arteriovenoase -15%HTA -alte cauze:boli hematologice.atrofii musculare. . .Simptomatologie Clinic hemoragia subarahnoidiana se manifesta:prin triada simptomatica ce domina tabloul clinic cu:cefalee.semne meningeale.

a trunchiului. Debutul supraacut este cu cefalee intensa(bolnavul o descrie ca pe o lovitura de cutit.edem pulmonar. Debutul acut este cu cefalee intensa(8O% dintre bolnavi) varsaturi.crize convulsive.etc. Semnele neurologice sunt nespecifice si constau in semne piramidale.cu iradiere pe trunchiu si pe membre.si apar la aproximativ 3O %.stare comatoasa(aproximativ 5%).sunt interesati oculomotorii si nervul facial.fregvent apare fotofobie si fonofobie.vertij.Tulburarile de sensibilitate cu parestezii si dureri de-a lungul fetelor posterioare ale membrelor inferioare se datoreaza irigarii deficitare a radacinilor posterioare.Se mai pot observa exoftalmie unilaterala cu ambliopie(prin infiltrarea sangelui in teaca nervului optic). Debutul subacut se traduce prin cefalee sau crize de pierderea constientei.topor.varsaturi.semn Babinski bilateral.Manevrele meningeale sunt pozitive.Crizele convulsive pot fi generalizate sau localizate. Pagina 11 din 48 .).la acesti bolnavi exitusul este foarte frecvent.cu rigiditate prin decerebrare.semne neurlogice .Mai frecvent.HTA cu bradicardie(explicate prin dereglarea centrilor hipotalamici si prin hipertensiune intracraniana).fie prin compresie directa a nervilor de catre malformatia vasculara sau cresterea presiunii intracraniene).Bolnavul prezinta contractura musculara pe musculatura paravertebrala.actului defecatiei.repetarea lor poate sugera resangerarea.modificari ale starii de constienta. Sindromul meningean consta in cefalee care este continua cu exacerbari paroxistice sau in timpul mobilizarii corpului. cursuri si referate postate de utilizatori.Cefaleea este insotita de varsaturi care au caracter exploziv. Modificarile starii de constienta constau in obnubilare. Sindromul meningeal apare in primele zile de la debut si se explica prin actiunea iritativa a p[rodusilor de descompunere a hemoglobinei pe radacinile nervoase.a musculaturii lombare.tusei.Hiperestezia cutanata este un fenomen frecvent si foarte neplacut.paralizii de nervi cranieni(pot apare prin procese de arahnoidita.abolirea reflexelor osteotendinoase la membrele inferioare(data de interesarea radacinilor cozii de cal in procesul meningeal).tulburari respiratorii. Fenomenele vegetative sunt reprezentate de hipertermie(prin dereglarea centrilor termoreglatori diencefalici sau resorbtia sangelui extravazat).ro ! Arhiva online cu diplome.cu rigiditatea cefei.transpi-ratii profuze. Tabloul clinic este dominat de sindromul meningean.de la usoara stare confuzionala la coma superficiala.coma.insuficienta respiratorie.stranu-tului.Vizitati www.Bolnavul mai prezinta rahialgii difuze.aritmii cardiace.tulburari ale starii de constienta.somnolenta.fenomene vegetative.tocilar.care dureaza aproximativ 3 zile.Atitudinea bolnavului este in „cocos de pusca”.

stari de agitatie psiho-motorie. c.V.resangerarea VII.halucinatii.Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.leucocitoza moderata.H.incontinenta sfincteriana)(2) Dintre supravietuitori -1O%au o vindecare completa cu reluarea activitatii profesionale.somnolenta.R.tabloul clinic ffind foarte greu de diferentiat de o noua sangerare sau datorata unui hematom.S.L.hemoragic in accidentele acute si xantocrome in cele mai vechi de o saptamana.dezorientare temporo-spatiala. b.vasospasmul care genereaza leziuni ischemice cu infarct cerebral chiar in primele zile de evolutie.Evolutie si prognostic Pot apare complicatii acute ca: -resangerarea(mai frecventa in primele 24 de ore) -vasospasmul(tradus prin aparitia unui deficit motor in teritoriul arterei afectate) -hidrocefalia(cu abulie.dementa). -4O% sechele moderate cu reinsertie profesionala doar in 1/3 din cazuri.C.Examene specifice a)CT cerebral b)arterio grafia cerebrala permite un diagnostic de localizare corect al anevrismelor si angioamelor B.Examene de laborator a. Pagina 12 din 48 .usor crescuta. Tulburarile psihice sunt frecvente si se manifesta prin stare confuzionala.hidrocefalia este o complicatie cunoscuta si poate aparea imediat sau tardiv.Simptomatologia clinica sugestiva este sindromul Hakim-Adams(tulburari de mers. VI. IV.Examene paraclinice A.Complicatiile hemoragiei subarahnoidiene: a. b.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.incontinenta urinara. c.delir.

cefalee. “lovitură de tun” prezentă Nu apar LCR hemoragic totdeauna Hiperdensitate la nivelul şanţurilor. TRATAMENTUL HEMORAGIEI CEREBRALE Pagina 13 din 48 .Vizitati www.tocilar. HC După efort fizic sau stress TA > 230 mmHg Importante vărsături): de intensitate mică Redoare de ceafă : nu există Prezentă de obicei Puncţie lombară: LCR clar LCR hemoragic CT: hipodensitate Hiperdensitate Diagnosticul diferenţial între HC şi HSA HC HSA HTA Prezentă ± HTA – migrene unilaterale foarte violentă “cea mai puternică din viaţă”. -1O% sunt total dependenti=imobilizati la pat 5. -4O% sechele severe cu invaliditate si ingrijire partiala.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.Diagnostic diferenţial Diagnosticul diferential al hemoragiei cerebrale se poate face cu AVC ischemic sau cu HSA dupa cum e prezentat in tabelele de mai jos Diagnosticul diferenţial între AVC hemoragic şi AVC ischemic IC Debut: de regulă în somn TA crescută< 220 mmHg Simptome vegetative (transpiraţii.cisterne bazale APP Cefalee la debut Redoare de ceafă Semne de focar (deficit motor) Puncţie lombară CT cerebral Prezentă Prezente ± LCR hemoragic Hiperdensitate intraparenchimatos 6.

-IOT(intubatie oro-traheala)si ventilatie mecanica in caz de detresa respiratorie.la scorul Glasgow sub 5). cursuri si referate postate de utilizatori. I.Tratarea pacientilor care prezinta factori de risc pentru AVC: -fibrilatia atriala. -cresterea activitatii fizice.monitorizarea:temperatura. -scaderea consumului de alcool si renuntarea la fumat.CURATIV consta in: A.TA.tocilar. .Prevenirea aparitiei factorilor de risc prin educarea populatiei pentru: -modificarea stilului de viata.PROFILACTIC consta in: 1. -scorul Glasgow. II.Vizitati www. -O2 pe masca. -glicemia pe glucotester.puls. -scaderea in greutate.previne aspiratia varsaturilor. -DZ. ECG . -HTA. 2.diminua tensiunea intracraniana). -scaderea consumului de sare si grasimi animale. Administrarea de solutie de glucoza Administrarea de anticoagulante inainte de efectuarea punctiei lombare sau CT. Pagina 14 din 48 se masoara glicemia-o hipoglicemie are manifestari foarte polimorfe(poate mima aproape orice patologie neurologica).usureaza eliminarea secretiilor naso-faringiene. -perfuzie endovenoasa(Ringer lactat-nu glucoza). -dislipidemii. De stiut Intotdeauna De evitat: Corectia brutala a HTA.Tratament prespitalicesc Pozitionarea -decubit lateral(de securitate)sau -decubit dorsal cu capul la 3O(faciliteaza respiratia.ro ! Arhiva online cu diplome.

tratament simptomatic 2. -IOT daca este nevoie. -tamponare cu pudra de talc.Tratament simptomatic:masuri generale si masuri specifice.Algocalmin i. Prevenirea trombozei membrelor inferioare(risc de trombembolie pulmonara) prin: -ciorapi elastici -administrare de heparina subcutanat. Prevenirea escarelor prin: -mobilizare precoce:pacientului i se schimba pozitia la fiecare 2 ore.corp initial apoi O.Tratament spitalicesc consta in: 1.25-O. -administrarea de O2 pe masca cu efectuarea pulsoximetriei.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. -tratamentul infectiilor respiratorii. 1. Montarea sondei urinare cu profilaxia si/sau tatamentul infectiilor urinare.5Og/kg corp la 6 ore. -combaterea pneumoniilor de aspiratie prin sonda naso-gastrica si administrare de sucralfat. Ingrijirea cavitatii bucale(badijonare cu glicerina) 2.Masuri generale Masuri vizand functia respiratorie: -eliberarea cailor aeriene.Masuri specifice Tratamentul edemului cerebral Manitol 2O% pana la 1g/kg.v.Vizitati www.tratament etiologic. 1. B. Reechilibrare hidroelectrolitica -se evita hipohidratarea(poate predispune la tromboza) -nu se administreaza glucoza la glicemii peste 12O-15Omg% Tratamentul febrei mai mari de 38 C cu paracetamol supozitoare. Pagina 15 din 48 .ro ! Arhiva online cu diplome.

2. Tratamentul chirurgical In hemoragiile cu volum mai mare de 6O-8O cm . b. Tratamentul hemostatic.Hemoragia cerebrala Tratamentul simptomatic al AVC-cefalee-algocalmin. In plus tratamentul hemostatic se face in cazul existentei unor tulburari de coagulare cu vit.ro ! Arhiva online cu diplome.Tratamentul etiologic a.cu agravarea progresiva a simptomatologiei este indicata evacuarea hematomului. Se trateaza doar pacientul cu valori TA mai mari de 2OO/1O5mmHg. In cadrul hemoragiilor cerebrale se pot administra preparate cortizonice de tip Dexametazona(fiola de 8 mg. Tratamentul HTA In faza acuta a AVC nu se face corectia brutala a TA 7O-8O% dintre bolnavi cu AVC acut au HTA reactiva.Vizitati www.1-4 fiole/zi in primele zile).si spontan dupa 24-48 ore. Tratamentul depletiv cu dexametazona.9% si tratamentul HTA daca sunt valori ridicate.K.tramadol -varsaturi-metoclopramid cu masuri generale si masuri specifice. Administrarea de Nimodipin 60 mg per os la 4-6 ore sau Nimotop-flacoane de 5Omg pe injectomat 14 zile pentru prevenirea vasospasmului cerebral.tocilar.Aceasta revine la normal. Tratamentul chirurgical consta in cliparea anevrismului pe cale chirurgicala sau terapie endovasuclara Pagina 16 din 48 .Hemoragia subarahnoidiana Tratament lichidian 2-3 l solutie NaCl O. Se monitorizeaza pacientul si se ia TA din 2 in 2 ore.In primele 12 ore se urmareste pacientul din ora in ora(este perioada cu risc maxim de resangerare). cursuri si referate postate de utilizatori.

stresul. cursuri si referate postate de utilizatori.ATS.traume psihice.exces determinanti(H.Tratamentul HTA este relativ usor de efectuat.T.depistarea mari. In fizice general profilaxia primara a AVC se adreseaza si mai factorilor ales de risc(obezitatea.mijloacelor si procedeelor prin care se actioneaza pentru mentinerea starii de sanatate.Vizitati www.A.tulburari de sensilibitate.dincolo de controverse.ro ! Arhiva online cu diplome.partial sau total dependenti.) Ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc si a factorilor declansanti.tulburari de comunicare. NOTIUNI DE RECUPERARE MEDICALA Indiferent de cauza in AVC hemoragic intalnim deficit motor.factorilor declansanti(eforturi factorilor alcoolo-alomentare.). 7.sa nu se exagereze nici cu scaderea brutala a TA.tulburari de coordonare a miscarilor.este inca insuficient depistata si corect tratata.valvulopatii.hipoto-nie apoi hipertonie spastica.tratamentul corect al factorilor determinanti maresc sansele evitarii sau amanarii unor AVC Profilaxia hemoragiei cerebrale inseamna. Profilaxia secundara urmareste prevenirea agravarii complicatiilor bolii.etc.dar nici cu tolerarea unor valori tensionale foarte mari favorizand aparitia accidentului vascular cerebral. tardiva.prevenirea sau tratamentul corect al HTA.Se estimeaza ca tratamentul corect al HTA ar putea prelungi durata vietii cu peste 1O ani.practic. Avand in vedere ca dupa AVC raman o serie de pacienti cu sechele neurologice importante.la fel de importanta ca si profilaxia primara este cea secundara ce consta in tratamenntul corect ulterios al factorilor de risc.dispraxie. Profilaxia primara urmareste ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc.iar internarile in spital sunt exceptii. PROFILAXIA AVC HEMORAGIC Profilaxia este definita ca totalitatea metodelor.disfunctii sfincteriene.prevenirea agravarii si complicatiilor bolii.sedentarismul.tocilar.relativ ieftin.etc..tratament etiologic ( acolo unde exista ) pentru a preveni aparitia recidivelor si nu in ultimu rand tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti.etc) 8.HTA cu o prevalenta de peste 5O% din populatie.Recuperarea Pagina 17 din 48 .tulburari psihice.etc.se poate administra ambulator.Este de preferat.deci prevenirea imbolnavirii.

medicala urmareste ameliorarea tuturor acestor deficiente.de gravitatea si urmarile accidentului.natura.in sfarsit. Schimbarea pozitiei bolnavului in pat trebuie facuta la 2-3 ore.Succesul manevrelor de recuperare este conditionat de: starea de sanatate si anterioara calitatea AVC.in sfarsit.luni.cu partea paralizata la marginea patului.Treptat.mingi. In AVC hemoragic recuperarea medicala poate incepe dupa 2-3 saptamani. Pagina 18 din 48 .Evaluarea sanselor de recuperare se poate face tinand cont de grupele de factori implicati:factorii depinzand de contextul morbid al bolnavului.pot recupera. cursuri si referate postate de utilizatori.in picioare sustinut.dupa caz.Vizitati www.Pentru evitarea pozitiilor vicioase se pot confectiona atele in care mana se stea cu degetele in extensie si policele in abductie.ajungandu-se.Urmatoarea etapa este mersul cu sprijin in patru puncte.de solicitudinea si cooperarea bolnavului si a familiei si de calitatea asistentei medicale.Dupa ce se apreciaza ca musculatura si articulatiile”rezista”.bolnavul poate sta in sezut in pat intre perne.varsta.precocitatea recuperare.apoi gesturi si manevre utile pentru satisfacerea unor nevoi.etc.bolnavul poate.cu cel bonav inainte la coborare.asezat”strategic”fata de usa si televizor.tinzand spre aducerea lor cat mai aproape de normal.ani sau toata viata. Programul de recuperare odata inceput trebuie continuat.Prin manevre executate de asistent.apoi din ce in ce mai slab.sensibilitatea.Asemanator se procedeaza si pentru identificarea prin pipait a unor obiecte(stereognozie).pentru evitarea aparitiei escarelor.relativ.localizarea programului de si gravitatea accidentului.in timp.Pentru combaterea contracturii se pot face aplicatii calde si administrarea de decontracturante( mydocalm.ambianta familiala.greutati.ro ! Arhiva online cu diplome.la inceput mai puternic.tare.in picioare nesustinut.cu baston.Bolnavul trebuie instalat intr-o camera confortabila.iar piciorul la 9Oº in flexie pe gamba.pasi.cu doua carje si apoi in trei puncte.intr-un pat de inaltimea unui scaun sau fotoliu.arcuri.baclofen sau diazepam).tocilar.in functie de rezultatele obtinute.Se incepe prin stimularea mersului.Aplicarea unor stimuli durerosi sau termici.familie si bolnav vor fi mobilizate de mai multe ori pe zi toate articulatiile afectate si masate masele musculare.etc.Odata cu consolidarea mersului pe teren plan trebuie inceputa exersarea mersului pe scari cu piciorul sanatos inainte la urcare.utilizandu-se pe masura posibilitatilor si de pere de cauciuc.in sezut la marginea patului.Dispraxia si coordonarea se corecteaza in timp si cu rabdare prin initierea cu ajutorul unor miscari simple la inceput.la mers.bolnavul balansandu-se alternativ pe cate un picior tinandu-se de doua bare paralele.

Dupa cum se stie.ro ! Arhiva online cu diplome. Scoaterea eventualelor proteze mobile si permeabilizarea cailor respiratorii.cel putin in masura in care sa nu creeze probleme deosebite.tocilar. Asezarea in pozitie decubit lateral. Monitorizarea : Pagina 19 din 48 .5O% din AVC dificultatile de comunicare verbala.insotesc de regula AVC.Vizitati www. Cu perseverenta si eforturi conjugate pot fi”reeducate” si reflexele urinare si de defecatie.oxigenoterapie. care.In aceste cazuri ne vom multumi cu reabilitarea maini in masura in care sa fie cel putin ca sprijin pentru anumite gesturi si activitati.cat si”emisia” sunt foarte greu de remediat de catre persoane nespecializate.deficitul motor la membrele superioare este mai mare si rareori reversibil in totalitate.Avand in vedere insa ca foarte putine persoane pot sa-si permita sa fie asistate de logoped si psihiatru. atat in ceea ce priveste”receptia”.mai mult sau mai putin grave.trebuie exploatate toate restantele normale pentru a le ameliora la un nivel la care bolnavul sa-si poate satisface in totalitate sau partial cat mai multe nevoi. PARTEA SPECIALA ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU AVC HEMORAGIC ROLUL PROPRIU Masuri de urgenta : Inlaturarea imbracamintei incomode.Daca in cateva luni(nu mai mult de 5-6) functionalitatea mainii nu se inbunatateste. Prezente la cca. In consecinta prin contributia tuturor factorilor implicati. La nevoie.sansele de viitor sunt minime sau nule.de partea sanatoasa sau decubit dorsal cu capul la 3O . Indepartarea curiosilor si solicitarea ambulantei-in functie de locul accidentului. cursuri si referate postate de utilizatori.medicul de familie si asistenta trebuie sa-si insuseasca niste notiuni minime si in aceste domenii.de asemenea si tulburarile psihice.

Pacientul va fi protejat.folosind cuvinte simple. Pagina 20 din 48 .. Mobilizare prin exercitii pasive apoi miscari active .Vizitati www. Asistenta medicala va ruga pacientul sa repete diferite sunete ale alfabetului. Respiratiei. Protejarea pacientului de a veni in contact cu focul.apei pentru a putea fi accesibile cu partea sanatoasa. Efectuarea bilantului ingesta-excreta :limitarea ingerarii in exces a lichidelor.culorii tegumentelor si mucoaselor.ro ! Arhiva online cu diplome.perne. Se impart activitatile pe pasi/trepte. Prevenirea edemelor.supravegherea eliminarii.masaj al regiunilor expuse. Asigurarea pozitiei fiziologice :sustinerea segmentelor afectate cu suluri.TA.apa fierbinte sau alte surse de traumatism. Pentru deficitul senzitiv Daca exista deficit vizual compensarea lui(apropiere. Educarea pacientului sa poata aprecia caracteristicile obiectelor nu numai prin atingere. Supravegherea diurezei si scaunului.tocilar. Educarea pacientului sa verifice vizual pozitia partilor corpului.alimentatie pasiva si hidratare per os sau prin sonda endo-nazala(la nevoie). Identificarea factorilor de risc Aport hidro-alimentar corespunzator : Regim hipolipidic.etc.ochelari). Pentru deficitul de comunicare Incurajarea pacientului sa comunice folosind si alte mijloace decat vocea. Pentru deficitul motor : Schimbarea pozitiei cu sustinerea necesara. Asistenta medicala va vorbi clar. Prevenirea escarelor. Asistenta medicala va incuraja pacientul sa foloseasca cuvinte pe care si le aduce aminte. Anturajul va fi educat sa nu astepte lucruri nerealiste de la pacient. cursuri si referate postate de utilizatori. Temperaturii corporale.pulsului.colesterolului. Pentru deficitul intelectual I se ofera pacientului toate informatiile care sunt necesare. Plasarea alimentelor.

imobilizat la pat.A.explicarea necesitatii colaborarii cu echipa medicala pentru recuperarea cat mai rapida a pacientului(fizioterapie. Administrarea sedativelor la cei cu agitatie psihomotorie.timp de protrombina. Asigurarea lenjeriei curate(de pat si de corp) de cate ori este necesar.R..ro ! Arhiva online cu diplome. Administrarea i.tocilar. Evitarea pilulelor contraceptive dupa 35 ani. Educarea persoanelor sanatoase : Sa-si modifice stilul de viata.sa renunte la fumat.are nevoie de suport.ionograma. Sa reduca consumul de alcool. Explicarea necesitatii administrarii tratamentului pentru o perioada lunga de timp :4-6 luni Comprese reci la nevoie. Se pregateste pacientul pentru alte investigatii paraclinice :P. ROLUL DELEGAT Recoltari sanguine(HLG. Asistenta medicala va sprijinii in permanenta pacientul.merge cu dificultate).E. Anturajul va fi educat sa nu reproseze pacientului incapacitatea de a calcula. Gradul IV :deficit sever :dependent. Asistenta medicala va reduce factorii de stres.de furosemid la valori foarte mari ale TA Pagina 21 din 48 . Sa scada in greutate. Linistirea.sa reduca consumul de sare si grasimi animale. Fibrinogen). Pentru deficitul emotional : Asistenta medicala va explica pacientului ca labilitatea emotionala este datorata bolii.de a gandi abstract.v.L examen fund de ochi.calmarea pacientului si a familiei . Asistenta medicala va proteja pacientul astfel incat sa-i fie respectata demnitatea. Gradul III :deficit mediu(poate efectua cu dificultate majoritatea activitatilor.G.VSH..kineziterapie). Pentru mentinerea igienei : Asigurarea igienei personale(toaleta partiala la pat).tomografie computerizata. Gradul II :deficit usor(poate efectua majoritatea activitatilor.merge).Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori.E. Evaluarea gradului de invaliditate : Gradul I :independent.

efectuarea electroencefalogramei. Recuperare prin terapie si reabilitare :fizioterapie. Pagina 22 din 48 .) Reducerea edemului cerebral : Manitol 2O%(O.i.in p.ro ! Arhiva online cu diplome.v.P e parcursul explorarii paraclinice intre cadrele medicale particiante trebuie sa existe o colaborare profesionala permanenta care sa se desfasoare intr.).o atmosfera de stima se respect. cat mai ales de asistenta medicala.C.tramadol. Rolul asistentei medicale in efectuarea punctiei rahidiene.terapie ocupationala.terapie corectoare a modului de a vorbi. -tratament chirurgical-hematoame. cursuri si referate postate de utilizatori.i.A.cu Ringer lactat(nu glucoza-mai ales la glicemii peste 12O-15Omg%. explorarea paraclinica reprezinta o partea importanta a examinarii bolnavului. : -administrare de hemostatice si combaterea edemului cerebral.Vizitati www.tocilar. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN EFECTUAREA EXPLORARILOR PARACLINICE Desi explorarea clinica ramine in continuare primordiala.punctia rahidiana. Cortizonice :Dexametazon-1-4 fiole/zi. fara aportul ei neputindu-se realiza un diagnostic de certitudine absolut necesar executarii unei interventii chirurgicale in conditii optime.) Administrarea de electroliti(conform ionogramei si R. Rolul propriu si delegat al asistente medicale se evidentiaza prin participarea acesteia la urmatoarele explorari :.Din acest motiv. -combaterea cefaleei :algocalmin. Montarea p. Tratamentul in H.v. .5-1 g/kgc/zi. Administrarea antibioticelor la instalarea febrei. -combaterea varsaturilor :metoclopramid. explorarea paraclinica trebuie temeinic cunoscuta atat de medic.

.mainile vor fi incrucisate pe piet. In pozitia sezand bolnavul este adus la marginea patului.cand se face tratament cu anticoagulante si exista hipertensiune intracraniana.aerisire.explorator pentru masurarea lichidului cefalorahidian.Punctia se executa in sala de tratament.Se vor asigura conditiile de mediu :luminozita-te. Scop : . Pagina 23 din 48 .cu spatele catre asistenta si picioarele pe pat.pentru a incovoia spatele sub forma de arc.iar capul aplecat inainte si spatele incovoiat in forma de arc(pozitia’’spate de pisica’’) In pozitia culcat bolnavul este asezat in decubit lateral pe marginea patului cu coapsele flectate pe abdomen si cu capul aplecat inainte.semiimune . .Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori.2 eprubete sterile. . .manometru Claude pentru masurarea tensiunii lichidului cefalorahidian . Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare : .)cu mandren . . Contraindicati : infectii ale tegumentelor.pense sterile.sterile .tavita renala.de aceea inainte se face obligatoriu oftalmoscopie care evidentiaza edemul papilar ce indica hipertensiune intracraniana.ace pentru punctia rahidiana sterile(8-1O cm.manusi sterile de cauciuc .seringi de 2-5-1O cm. Pregatirea bolnavului : Asistenta medicala va explica bolnavului necesitatea efectuarii tehnicii si importanta mentinerii pozitiei corecte care va fi aleasa de medic. Punctia rahidiana reprezinta tehnica de patrundere printre vertebre in spatiul subarahnoidian cu ajutorul unui ac cu mandren. terapeutic pentru introducerea de substante medicamentoase ca :antibiotice.materiale pentru dezinfectia regiunii :tampoane si solutii dezinfectante .temperatura optima.substante analeptice si tonicardiace in cazul unor accidente punctionale . -anestezic pentru rahianestezii.dar in cazurile mai grave se face in salon la patul bolnavului care trebuie izolat cu un parvan.pentru recoltare de lichid cefalorahidian si pentru injectare de substante radioopace in spatiul subarahnoidian pentru examene radiologice.Ea va incuraja si sustine moral pacientul.tocilar.

tocilar.a carui valoare normala este de 2O-3Ocmm apa in pozitia sezand.Dupa masurarea tensiunii se recolteaza lichid cefalorahi-dian pentru examinarile de laborator in eprubete sterile.se asigura odihna necesara si linistea(inclusiv in timpul examinarii).Dupa introducerea acului i se va inmana manometru Claude pentru a masura tensiunea lichidului cefalorahidian. Scop:diagnostic. Pregatirea lichidului cefalorahidian pentru examinarile de laborator : Asistenta medicala eticheteaza recipientele cu lichid recoltat.Se noteaza data punctiei si cantitatea de lichid extrasa in foaia de observatie.se lamureste asupra inofensivitatii tehnicii(nu e dureros.Ingrijirea pacientului dupa punctie. Lichidul cefalorahidian recoltat pentru examinari bacteriologice pe medii de cultura se plaseaza imediat in termostat sau la temperatura corporala(37 C) si se transporta la laborator.asistenta medicala badijoneaza locul punctiei cu iod si aplica un pansament steril pe care il fixeaza. Pagina 24 din 48 . Locul punctiei va fi ales de catre medic :punctia lombara se executa intre vertebrele D12-L1 sau L4-L5.Vizitati www. Pregatirea pacientului: Psihica:.completeaza biletele de trimitere si le duce la laborator.Prima asistenta va efectua asepsia mainilor si va imbraca manusi sterile de cauciuc pentru a servi medicul cu manusi si instrumente medicale.se inlatura factorii emotionali. . Initial i se serveste medicului(cu ajutorul unei pense sterile) acul de punctie. .Dupa ce medicul scoate acul. Rolul asistentei medicale in efectuarea electroencefalogramei EEG este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice a creierului. cursuri si referate postate de utilizatori.dureaza aproximativ o ora).a doua asistenta va mentine pozitia bolnavului si va supraveghea starea lui generala.ro ! Arhiva online cu diplome. Rolul asistentei in timpul tehnicii : Punctia se efectueaza de catre medic ajutat de doua asistente.in regiunea lombara scazand treptat spre regiunea craniana.

.)sau dupa activare medicamentoasa.nemiscat.ampli -fica si inregistreaza biocurentii rezultati in urma proceselor metabolice cerebrale.fara uleiuri. .se indeparteaza electrozii si se sterge parul cu prosop curat.se repartizeaza electrozii pe toata suprafata craniului si se fixeaza cu o banda de cauciuc.Vizitati www. .in timpul somnului. Reorganizarea locului de munca: -curelele se spala la fel si electrozii care apoi se aseaza in solutia salina.este asezat intr-o pozitie confortabila.care culege. . .ro ! Arhiva online cu diplome.pulsul.in timpul tehinicii va sta cu ochii inchisi.respiratia si fonocardiografia.cu 3 zile inainte se intrerupe medicatia.. cursuri si referate postate de utilizatori.filtreaza.fixativ.se efectueaza cu ajutorul electroencefalografului./min.G.inregistrarea se face cu o viteza de 15 cm. . Fizica:.pozitie decubit dorsal pe pat sau intr-un fotoliu prevazut cu rezematoare pentru cap.creme. Ingrijirea pacientului dupa tehnica: . .se aplica pasta de contact.parul capului trebuie sa fie curat.M.A.cu ajutorul stimularii luminoase(stroboscop-2O-3O stimuli/min. Efectuarea tehnicii: .copii mici vor fi adormiti si apoi se va efectua inregistrarea.)-3 min.E.se pot inregistra in paralel si T.pentru evitarea inregistrarii biocurentilor din timpul contractiilor musculare si al interpretarii eronate a E.tocilar. . Pagina 25 din 48 . .se pot face inregistrari si in hiperpnee voluntara(2O-25 respiratii/min. .parul sa fie spalat proaspat sau se degreseaza cu un amestec de alcool-eter-acetona. . . . CAZUL I Secţia: Recuperare Neuro-Motorie Spitalul Neurologie Brasov Date de identificare a pacientului: Nume şi prenumele pacientului: F.se evita orice miscare in timpul inregistrarii biocurentilor.

etc.5 puls* 80 respiraţie* 16 130/80 . sex: M X data internării 13. asistenta medicală care vă e mentor Lupu Marilena temperatură* 36.2007 secţia unde e internat Recuperare înălţime*1 1.X. cum preferă să i se spună: vârsta 46 ani.icter S- M micţiuni/ zi: micţiuni/ noapte: 4 1 urină normocromă: hipercromă hipocromă X disurie nicturie enurezis transpiraţii diurne nocturne X Gradul de independenţă: sanghinolentă - 1  Se completează la primul contact cu pacientul se completează inclusiv folosind cuvintele pacientului Pagina 26 din 48 .tocilar. malformaţii): HTA.ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. sintetice.72 TA* greutate* 98 MARIANA F .hiperpatie in membrele stangi boli recente( : neaga operaţii recente(: neaga alte probleme de sănătate (boli.P antidiareice paloare cianoză X .2007 Date generale despre pacient: motivele spitalizării:deficit motor al membrelor stangi cu impotenta functionala a membrelor stangi. disestezii in membrele stangi. parestezii. fumat: da nu număr de ţigări/ zi: X alergii: alimentare: neaga medicamentoase: neaga alte alergii (lână. dislipidemie.)neaga Repere ale stării de sănătate: Greutatea: subponderal apetit: normal X normoponderal exagerat diminuat: supraponderal X inapetenţă selectivă pentru: de câţi ani fumează: - greaţă: vărsături alimentare: bilioase: sanghinolente dentiţie: carii: proteză parţială: proteză totală: X tegumente: -calde: X reci: culoare normală: edeme: dietă specială: prezente hiposodata balonare: zgomote intestinale: scaun: număr: consistenţă: I 1 X foloseşte acasă laxative: X / .08.-.08. data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul 13.BCI. cursuri si referate postate de utilizatori.

gustativă pastrata Motilitate activă adecvată Forţa musculară: adecvată Staţiunea bipedă: adecvată Mersul: adecvat Atrofii musculare: X Pareze sau paralizii: X . total independent: dependent se îmbracă singur X se poate deplasa singur X necesită rarXînsoţitor se îmbracă cu ajutor - necesită frecvent însoţitor trebuie îmbrăcat e imobilizat superior drept X total - se deplasează cu sprijin - îşi poate folosi membrele: superior stâng inferior drept Personalitatea: orientat temporo-spaţial da . primeste sprijinul familiei cu ceilalţi pacienţi: buna.afectată X Torticolis: spasme convulsii X Sensibilitate: adecvată . .afectată X . comunicativa cu personalul sanitar: adecvata nivel de educaţie: mediu gradul de igienă personală: satisfacator.nu X tipul de personalitate: melancolic X surse de stres: spitalizarea relaţia cu: .inferior stâng X coleric sanguinic flegmatic auto-percepere: modificată de spitalizare nemodificată de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului X ceilalţi membrii ai familiei : buna.afectată în regiunea membrelor de partea stanga.afectat memb.tocilar. . în regiunea membrelor de partea stg.ro ! Arhiva online cu diplome.stg.inf. Coordonare motorie: adecvată .afectat Migrenă: scrisul: adecvat Emisia şi articularea cuvintelor: : adecvat X Starea de conştienţă: prezentă alterată X Pagina 27 din 48 . vizuală pastrata olfactivă pastrata.afectată în regiunea membrelor de partea stanga. cursuri si referate postate de utilizatori.Vizitati www. Caracteristici specifice: Percepţia senzorială: auditivă pastrata .afectată în regiunea membrelor de partea stanga . în regiunea membrelor de partea stg.

Diagnostic:Medical: Probe de laborator: Explorarea Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex. leziuni ischemice difuze subepicardice.regim alimentar: regim hiposodat Dî = dia gn ost ic Alterarea gradului de independenta prin limitarea acestuia Pagina 28 din 48 . c. investigaţii complementare: EKG = RS . explorări radiologice :CT cranian(2OO4)=AVC hemoragic capsulo-putaminala dreapta. 96mg% 21mg% 62mg% normal Data când valoarea s-a normalizat Valori normale 11-15g% 40-48% 4-8000/mmc 150300000/mmc Varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal a. b. Tratament fizioterapeutic( CMIF. Lypanthyl 160 mg 0+0+1. Fosinopril 10 mg. 1+0+0. Aspenter 75mg. 1+0+0.medicaţie: Preductal 1+0+1. AxQRS= + 35.kinetoterapie) d. Valori determinate 13. Sermion 30mg.6g% 41.9% 6200/ mmc. 0+1+0. Dislipidemie. 236000/mmc. Masaj membrul superior si inferior stang. Amitriptilina 0+0+1. 1+0+1.Vizitati www.5mg.Bai galvanice. Hemiplegie stanga predominent facio-brahiala.Interfren sold stang. HVS.CDD umar stang. 11/23/ mm.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. Tertensif 1.HTA std II.urina Sechele AVC hemoragic capsulo-putaminala dreapta. Betaserc 24mg. AV = 72 batai/minut. 1+0+1.ro ! Arhiva online cu diplome.

proprii Observarea modificarilor in starea de sanatate a pacientei ce apar la efort.I = int erv enţ ii Dî O I: Cresterea gradului de independenta proprii Stabilirea gradului de independenta.tensiunii. Elaborarea unui program adecvat de mobilizare. Evaluarea pulsului. delegate Educarea pacientei sa intrerupa efortul atunci cand apar manifestarile clinice. Consult medical inainte de a incepe exercitiile si aprecierea gradului de dificultatea miscarilor pe care pacientul le poate efectua in functie de starea de Dî O I: sanatate. Efectuarea de miscari pasive. Recunoasterea manifestarilor de intoleranta la efort. O = obi ect ive .Vizitati www.tocilar. Administrarea medicamentelor. Evaluarea durerii.respiratiei inainte si dupa activitate. Intoleranta la activitate fizica datorita activitatii cardiace deficitare Evaluarea gradului de intoleranta la activitatea fizica si cresterea tolerantei la efort. de îng riji re. Efectuarea EKG.ro ! Arhiva online cu diplome. delegate Cresterea gradului de sociabilitate. Pagina 29 din 48 . cursuri si referate postate de utilizatori. Evaluarea abilitatii de a se misca.

Evaluarea manifestarilor de depresie. delegate Realizarea unui mediu favorabil pentru somn. delegate Colaborarea cu familia Alterarea somnului Refacerea calitatii si cantitatii somnului proprii Evaluarea somnului. Invata pacienta sa accepte ajutorul altor persoane. Determinarea gradului de anxietate. CT cranian efectuat evidentiaza AVC hemoragic capsule-lenticular.privind handicapul sau. Educa familia sa creeze un mediu ambiant placut pentru pacienta la domiciliu(dupa externare). Clarifica cu pacienta unele informatii eronate. Pregateste familia pentru a recunoaste semnele de deprimare.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori.dar si supraprotectia. delegate Colaborarea cu psihologul.ro ! Arhiva online cu diplome. Da explicatii familiei asupra comportamentului pacientei si-i previne in legatura cu reactiile emotionale determinate de boala. in 2004 in mod ictal instaleaza un deficit motor al membrelor de partea stanga. Dî O I: Dî O I: EVALUAREA PACIENTULUI Bolnava in varsta de 46 ani cu antecedente cardio-vasculare cunoscute.primite accidental.ingrijorare si manifestarile de dependenta. Cunoasterea reactiilor adverse ale medicamentelor prescrise. Incurajeaza familia sa viziteze pacienta si sa comunice cu ea. Pagina 30 din 48 . Evita criticarea pacientei. Ajuta pacienta sa identifice resursele si punctele sale forte pentru a depasi situatia. proprii Discutarea impreuna cu familia a modalitatilor prin care aceasta poate contribui la armonizarea relatiilor interfamiliale si la sprijinirea pacientei sa faca fata situatiei. Dî O I: Alterarea conceptiei despre sine Acceptarea modificarii imaginii corporale proprii Da pacientei posibilitatea sa-si exprime sentimentele si temerile fata de problemele legate de infatisarea sa.psihiatrul Alterarea relatiilor interfamiliale Identificarea modalitatilor prin care membrii familiei pot fi determinati sa sprijine pacienta.Vizitati www.

IVC.2007 secţia unde e internat Recuperare înălţime*2 1. 2 S.a hemicorpului stang.I. data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul 10. Urmeaza tratament fizical( CMIF.disestezii in membrele de partea stanga.tocilar. hemihipoestezie tactila. 4/ 5 crural stang. FMS=3/ 5 brahial stang.Vizitati www. asistenta medicală care vă e mentorMarina Visan temperatură* 38. Se externeaza cu recomandarile: -regim hiposodat.Sermion 30mg.1+0+0.kinetoterapie) cu scopul antrenarii activitatilor complexe. cursuri si referate postate de utilizatori. Actualmente prezinta mers spastico-paretic cu membrul inferior stang.ro ! Arhiva online cu diplome. posibil fara sprijin. sex: M X F .75 TA* Date generale despre pacient: motivele spitalizării: deficit motor paretic hemicorp drept. -miscari active si passive ale membrelor de pareta stanga.2007 greutate* 75 Se completează la primul contact cu pacientul se completează inclusiv folosind cuvintele pacientului  ultimele 6 luni  Pagina 31 din 48 .1+0+1. CAZUL II Secţia: Recuperare Neuro-Motorie Spitalul Neurologie Brasov Date de identificare a pacientului: Nume şi prenumele pacientului: cum preferă să i se spună: vârsta 79 ani.afazie boli recente neaga operaţii recente(: neaga alte probleme de sănătate (boli. termica si algica in 1/ 2.CDD.9 puls* 74 respiraţie* 18 150/90 data internării 10.08.a coordonarii in mers.parestezii. -control periodic la medical de familie.masaj. -tratament medicamentos cu: Trimetazidina 35mg 1+0+1. malformaţii): HTA.08. IOSIF . Fosinoprol10mg.

sintetice. cursuri si referate postate de utilizatori.tocilar.carii: proteză parţială: proteză totală: X tegumente: -calde: X reci: culoare normală: edeme: dietă specială: hiposodata balonare: zgomote intestinale: scaun: număr: consistenţă: I1 X foloseşte acasă laxative: DA / paloare cianoză X .Vizitati www.nu X tipul de personalitate: melancolic surse de stres: spitalizarea X relaţia cu: ceilalţi membrii ai familiei:are sprijinul familiei cu ceilalţi pacienţi: necooperant cu personalul sanitar: satisfacator Pagina 32 din 48 X inferior stâng- coleric sanguinic flegmatic X auto-percepere: modificată de spitalizare nemodificată de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului - .ro ! Arhiva online cu diplome.nu X alergii: alimentare: medicamentoase: număr de ţigări/ zi: 15 neaga neaga neaga de câţi ani fumează: 40 alte alergii (lână. etc.X.icter .-. fumat: da .P antidiareice - S- M micţiuni/ zi: micţiuni/ noapte: 6 2 urină normocromă: hipercromă hipocromă X disurie nicturie enurezis transpiraţii diurne nocturne X Gradul de independenţă: total independent: X dependent se îmbracă singur X necesită rar -însoţitor se îmbracă cu ajutor - sanghinolentă - necesită frecvent însoţitor trebuie îmbrăcat e imobilizat superior drept - total - se poate deplasa singur X se deplasează cu sprijin - îşi poate folosi membrele: superior stâng X inferior drept Personalitatea: orientat temporo-spaţial da .): Repere ale stării de sănătate: Greutatea: subponderal apetit: normal X normoponderal X exagerat diminuat: - supraponderal inapetenţă selectivă pentru: - greaţă: vărsături alimentare: bilioase: sanghinolente X dentiţie:.

afectat memb. Data când valoarea s-a normalizat Valori normale 11-15g% 40-48% 4-8000/mmc 150300000/mmc varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal alterată Pagina 33 din 48 .inf.0% 5400/mmc. cursuri si referate postate de utilizatori.afectată X .afectată X Torticolis: spasme convulsii Sensibilitate: adecvată .tocilar.Atrofie cerebrala. Probe de laborator: Explorarea Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex.Vizitati www. nivel de educaţie: redus mediu gradul de igienă personală: Caracteristici specifice: Percepţia senzorială: auditivă pastrata.afectat afazie Migrenă: scrisul: afectat Emisia şi articularea cuvintelor: : adecvat Starea de conştienţă: prezentă X Diagnostic: Medical:Sechele AVC hemoragic talamic stang cu hemipareza predominent crurala ataxica.ro ! Arhiva online cu diplome. HTA std.urina Valori determinate 13.4g% 42.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta . vizuală pastrata olfactivă pastrata.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta . 154000/mmc 9/18/ mm 92mg% 42mg% 49mg% Infectie urinara cu E. în regiunea membrelor de partea dreapta în regiunea membrelor de partea dreapta Coordonare motorie: adecvată . gustativă pastrata Motilitate activă adecvată Forţa musculară: adecvată Staţiunea bipedă: adecvată Mersul: adecvat Atrofii musculare: X Pareze sau paralizii: X .Coli.II.drt.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta .

regim alimentar :regim hiposodat..1/2+0+1/2. Sermion 30mg.la 12 ore) Tratament fizioterapie:masaj membrul superior si inferior drept.CDD umar drepr.1+0+0.AxQRS=+15.Norfloxacin 1+0+1( 1 tb.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. O = obi ect ive .I = int erv enţ Alterarea capacitatii de comunicare datorita afectarii cerebrale Pagina 34 din 48 .Vizitati www. medicaţie: Enap 5mg.Nootropyl 1.Kinetoterapie.ro ! Arhiva online cu diplome.1+ 0+ 1.AV=72/ min. explorări radiologice : CT cranian(XI.Metoprolol 50mg.2oo6)=AVC hemoragic talamic stang cu inundatie ventriculara si HSA investigaţii complementare: EGK:RS. Dî = dia gn ost ic de îng riji re.US.2g 1+1+0.

Efectuarea EGK. Evitarea fumatului. Incurajarea familiei sa comunice cu pacientul. Aplicarea de comprese reci. Monitorizarea tensiunii arteriale. Schimbarea lenjeriei de pat si de corp de cate ori este nevoie.a tendintei de a corecta in permanenta greselile delegate Dî O I: pacientului care ar cea o stare de disconfort. delegate Administrarea medicamentelor antipiretice.antibiotice conform indicatiilor Stare de disconfort datorita spitalizarii Reducerea starii de disconfort Dî O Pagina 35 din 48 .tocilar. ii Dî O I: Refacerea capacitatii de comunicare adecvate proprii Evaluarea capacitatii de comunicare verbala. Anuntarea medicului asupra temperaturii pacientului si a modificqrilor ce apar in temperatura. Alterarea temperaturii corpului prin cresterea acesteie datorita infectiei urinare Mentinerea temperaturii in limite normale proprii Verificarea temperaturii din 4 in 4 ore. Informeaza pacientul asupra gradului de efort pe care poate sa-l depuna. Colaborarea cu membrii familiei pentru a vedea care sunt tulburarile de comunicare.Vizitati www. cursuri si referate postate de utilizatori. Dî O I: Recoltarea analizelor. Administrarea de lichide in cantitate suplimentara.ro ! Arhiva online cu diplome. Administrarea medicatiei. Educarea pacientului in privinta igienei personale. Colaborarea cu logopedul. Evitarea criticilor repetate. Asigurarea unui climat linistit. Alterarea activitatii cardiace prin cresterea tensiunii arteriale Mentinerea tensiunii arteriale la valori normale proprii Asigurarea repaosului fizic cand apar manifestari de oboseala. Aplica tratamentul prescris. Ascultarea pacientului cu atentie si rabdare.asupra delegate importantei continuarii tratamentului prescris. Educarea pacientului sa nu foloseaca in exces sare si grasimi.

nasdeget.1+ 0 + 0.US. Urmeaza tratament fizical ( masaj. Dî O I: Interzicerea consumului de alcool. Alimentatie corespunzatoare. Colaborarea cu familia.a 2006 n AVC hemoragic thalamic stang cu inundatie ventriculara si HAS evidentiate prin CT cerebral.tocilar. cursuri si referate postate de utilizatori. Evaluarea capacitatii pacientului de a intelege.a echilibrului si coordonarii in mers. Explicarea cauzelor si efectelor.Sermion 30mg.a fumatului. delegate Initierea familiei si educarea acestora privind nevoile pacientului. I: proprii Asigurarea conditiilor de spitalizare.1/2 + 0 + 1/2. Nootropyl 1.1+ 0 +1 . Se externeaza in stare ameliorata cu urmatoarele recomandari: -regim hiposodat. . ROT vii pe dreapta. Explicarea complicatiilor.Vizitati www. Actualmente prezinta: mers antalgic.CDD) si KT insistandu-se pe antrenarea activitatilor de autoingrijire.tratament medicamentos cu: Enap 5mg.2g. delegate Administrarea tratamentului prescris Cunostinte insuficiente despre boala Acumularea de cunostinte adecvate despre boala proprii Educarea pacientului.ro ! Arhiva online cu diplome.Metoprolol 50mg. EVALUAREA PACIENTULUI Pacient hipertensiv. CAZUL III Secţia: Recuperare Neuro-Motorie Spitalul Neurologie Brasov Pagina 36 din 48 . Repartizarea in saloane in functie de afectiune. -continua KT la domiciliu -revine la control peste 3 luni.genunchi. probe de coordonare + calciil. neglijat therapeutic a instalat in luna a IX.1 + 1 + 0.

P antidiareice - S . cursuri si referate postate de utilizatori.2007 greaţă: vărsături alimentare: bilioase: sanghinolente X dentiţie:.2007 secţia unde e internat Recuperare înălţime*3 1.nu număr de ţigări/ zi: X 20 alergii: alimentare: neaga medicamentoase: neaga alte alergii (lână. boli recente( : gastrita cronica operaţii recente: neaga alte probleme de sănătate (boli.X .ro ! Arhiva online cu diplome.M micţiuni/ zi: micţiuni/ noapte: 5 1 urină normocromă: hipercromă hipocromă X 3 sanghinolentă - Se completează la primul contact cu pacientul se completează inclusiv folosind cuvintele pacientului  ultimele 6 luni  Pagina 37 din 48 .deficit motor plegic periferic membrul inferior drept. sintetice.79 TA* Date generale despre pacient: motivele spitalizării: tulburari de echilibru. Date de identificare a pacientului: Nume şi prenumele pacientului: cum preferă să i se spună: vârsta 67 ani.I NELU .08. data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul 03.icter .carii: proteză parţială: proteză totală: X tegumente: -calde: X reci: culoare normală: edeme: dietă specială: hiposodata balonare: zgomote intestinale: scaun: număr: consistenţă: I2 X foloseşte acasă laxative: / paloare cianoză X .-. etc.08.tocilar. sex: M X F .3 puls* 70 respiraţie* 18 120/70 data internării 03. asistenta medicală care vă e mentor Lupu Marilena temperatură* 36.): neaga Repere ale stării de sănătate: Greutatea: subponderal apetit: normal normoponderal X exagerat diminuat: X supraponderal inapetenţă selectivă pentru: de câţi ani fumează: 40 greutate* 80 V. malformaţii): neaga fumat: da .Vizitati www.

afectată X .afectată X Torticolis: spasme convulsii X Sensibilitate: adecvată .afectată în regiunea membrelor de partea dreapta . vizuală pastrata. cursuri si referate postate de utilizatori.afectat Migrenă: scrisul: afectat Emisia şi articularea cuvintelor: : adecvat X Pagina 38 din 48 .tocilar. olfactivă pastrata.drept în regiunea membrelor de partea dreapta în regiunea membrelor de partea dreapta Coordonare motorie: adecvată .Vizitati www.ro ! Arhiva online cu diplome.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta . cu ceilalţi pacienţi: nesatisfacatoare cu personalul sanitar: nesatisfacatoare nivel de educaţie: mediu gradul de igienă personală: nesatisfacator Caracteristici specifice: Percepţia senzorială: auditivă pastrata. disurie nicturie transpiraţii diurne total independent: dependent se îmbracă singur - enurezis nocturne necesită rar -însoţitor se îmbracă cu ajutor X necesită frecvent însoţitor X trebuie îmbrăcat e imobilizat X inferior stângsuperior drept total - Gradul de independenţă: se poate deplasa singur - se deplasează cu sprijin X îşi poate folosi membrele: superior stâng X inferior drept Personalitatea: orientat temporo-spaţial da X nu tipul de personalitate: melancolic surse de stres: spitalizarea X relaţia cu: ceilalţi membrii ai familiei: coleric sanguinic flegmatic X auto-percepere: modificată de spitalizare nemodificată de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului - buna.sprijina pacientul.afectată în regiunea membrelor de partea drepta .afectat memb.gustativă pastrata Motilitate activă adecvată Forţa musculară: adecvată Staţiunea bipedă: adecvată Mersul: adecvat Atrofii musculare: X Pareze sau paralizii: X .inf.

Diazepam Pagina 39 din 48 . cursuri si referate postate de utilizatori.urina Valori determinate 14. 89mg% 35mg% 132mg% normal Data când valoarea s-a normalizat Valori normale 11-15g% 40-48% 4-8000/ mmc 150300000/mmc varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal.ro ! Arhiva online cu diplome. explorări radiologice investigaţii complementare. SPI drept.AV=88/min.1+0+0. Dî = dia gn ost ic de Alterarea capacitatii de a se autoingrijii 30mg. regim alimentar :hiposodat.Metamizol1+0+1.Parkinsonism post TCC.Dementa Alzheimer.Vinpocentine 1+1+1. medicaţie:Sermion 0+0+1.AxQRS=+35.Vizitati www.Hemoragie F-T stanga post TCC.tocilar.Paralizie veche SPE.8g% 43% 5500/mmc 256000/mmc 10/20/mm. Starea de conştienţă: prezentă Diagnostic: alterată DA Medical: Hemipareza dreapta ataxica. EKG:RS. Probe de laborator: Explorarea Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex.

Mentinerea unei igiene adecvate prin baie totala sau partiala.activa delegate Administrarea tratamentului parkinsonian Alterarea capacitatii familiei de a face fata afectiunii Cresterea capacitatii familiei de a face situatiei induse de imbolnavirea unui membrul al familiei proprii Evaluarea relatiilor interfamiliale. cursuri si referate postate de utilizatori.ro ! Arhiva online cu diplome. O = obi ect ive . Asigurarea demnitatii pacientului. Alterarea gradului de independenta prin limitarea acestuia Creasterea gradului de independenta proprii Recunoasterea caracteristicilor tremorului parkinsonian. Recunoasterea caracteristicilor rigiditatii. Sprijinirea pacientului sa participe dupa puterile lui la efectuarea toaletei proprii delegate Colaborarea cu infirmiera. Kinetoterapie pasiva.I = int erv enţ ii Dî O I: Cresterea capacitatii pacientului de a se autoingrijii proprii Evaluarea capacitatii pacientului de a se autoingriji si aprecierea deficitelor de autoingrijire. îng riji re.Vizitati www. Dî O I: Dî O I: Pagina 40 din 48 . Prevenirea escarelor.tocilar. Recunoasterea caracteristicilor akineziei.cu membrii familiei.

in ianuarie 2006 se interneaza pentru accentuarea tlburarii de mers.a tonifierii articulatiilor portante. achilian drept este absent. Se externeaza in stare ameliorate cu urmaroarele recomandari: -reevaluare psihiatrie periodic.sociologi Dî O I: Administrarea medicamentelor conform indicatiilor Alterarea capacitatii de a se alimenta datorita senzatiei de greata Reducerea senzatiei de greata proprii Asezarea la indemina a uni recipient curat(daca apare voma).Vizitati www. Pastrarea cavitatii bucake curate.posibil doar cu sprijin.ro ! Arhiva online cu diplome. Observarea in permanenta a pacientului. Risc de violenta contra altei persoane Scaderea riscului de violenta contra altor persoane proprii Evaluarea comportamentului individual. Depistarea semnelor ce indica tentative de violenta. EVALUAREA PACIENTULUI Pacient de 67 ani cu hemoragic post TCC in 2004 soldat cu hemipareza dreapta ataxica.tocilar. cu veche paralizie de nerv sciatic popliteu extern si intern post hernie de disc operata in 1988.r. hipoestezie gamba si picior drept. Asigurarea intimitatii in timpul vizitelor.reflexul rotulian drept mai viu. Urmeaza tratament fizical. Sprijinirea pacientului in timpul varsaturii. Mentinerea unei atitudine calme. delegate Colaborarea cu psihologul.diagnosticat cu maladia Alzheimer forma severa. Pagina 41 din 48 . Incurajarea familiei sa-si exprime sentimentele. tegumente cianotice cu modificari trofice unghiale. Implicarea familiei in planul de ingrijire.dezechilibrat. delegate Dî O I: Directionarea posibilei violente spre alte activitati Colaborarea cu psihologi. Sprijinirea familiei pacientului sa recunoasca efectele pe care le are imbolnavirea unui membrul al familiei.tulburare de echilibru Obiectiv:mersul este stepat pe dreapta.KT cu scopul antrenarii echilibrului . Determinarea cauzei ce produce greata Administrarea conform prescriptiei a medicatiei. delegate Aerisirea incaperii. cursuri si referate postate de utilizatori.

08. cum preferă să i se spună: vârsta 72 ani. CAZUL IV Secţia: Recuperare Neuro-Motorie Spitalul Neurologie Brasov Date de identificare a pacientului: Nume şi prenumele pacientului: L.68 TA* Date generale despre pacient: motivele spitalizării:decifit motor hemicorp drept.08.2007 - greaţă: vărsături alimentare: bilioase: sanghinolente dentiţie:.afazie.carii: proteză parţială: proteză totală: X tegumente: -calde: X reci: 4  culoare normală: - paloare - cianoză X .BPOC. sintetice. malformaţii): HTA.2007 secţia unde e internat Recuperare înălţime*4 1. etc.ro ! Arhiva online cu diplome. -continua KT la domiciliu.Dislipidemie fumat: da .N.nu număr de ţigări/ zi: X 10 alergii: alimentare: neaga medicamentoase: neaga alte alergii (lână. cursuri si referate postate de utilizatori. boli recente : neaga operaţii recente: neaga alte probleme de sănătate (boli.6 puls* 74 respiraţie* 18 140/80 data internării 08. sex: M X F . data primului contact pe care l-aţi avut cu pacientul 08. asistenta medicală care vă e mentor Vlasceanu Augustina temperatură* 36.tocilar.icter Se completează la primul contact cu pacientul se completează inclusiv folosind cuvintele pacientului  ultimele 6 luni  ultimele 6 luni Pagina 42 din 48 .) neaga Repere ale stării de sănătate: Greutatea: subponderal apetit: normal normoponderal X exagerat diminuat: X supraponderal inapetenţă selectivă pentru: de câţi ani fumează: 30 greutate* 115 NICU .Vizitati www.

Olfactivă pastrata.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta .nu X tipul de personalitate: melancolic X surse de stres: spitalizarea X relaţia cu: X inferior stâng- coleric sanguinic flegmatic auto-percepere: modificată de spitalizare nemodificată de spitalizare X vizitele familiei perceperea viitorului X ceilalţi membrii ai familiei:buna.vizuală pastrata.P antidiareice S .afectată X .drept în regiunea membrelor de partea dreapta Pagina 43 din 48 . Motilitate activă adecvată Forţa musculară: adecvată Staţiunea bipedă: adecvată Mersul: adecvat Atrofii musculare: X .inf.Vizitati www.X .primeste sprijinul familiei cu ceilalţi pacienţi: multumitoare cu personalul sanitar:coopereaza nivel de educaţie:mediu gradul de igienă personală: satisfacator Caracteristici specifice: Percepţia senzorială: auditivă pastrata . cursuri si referate postate de utilizatori. gustativă pastrata.afectat memb. edeme: - dietă specială: hiposodata / .afectată în regiunea membrelor de partea dreapta .M balonare: zgomote intestinale: scaun: număr: consistenţă: I1 X foloseşte acasă laxative: DA micţiuni/ zi: micţiuni/ noapte: 5 1 urină normocromă: hipercromă hipocromă X disurie nicturie enurezis transpiraţii diurne nocturne Gradul de independenţă: total independent: dependent se îmbracă singur necesită rarX însoţitor se îmbracă cu ajutor X sanghinolentă - necesită frecvent însoţitor trebuie îmbrăcat e imobilizat superior drept - total - se poate deplasa singur X se deplasează cu sprijin - îşi poate folosi membrele: superior stâng X inferior drept Personalitatea: orientat temporo-spaţial da .tocilar.ro ! Arhiva online cu diplome.-.

talamic drept.Afazie.AVC vechi capsulo-lenticular.Dislipidemie Probe de laborator: Explorarea Hb Ht L Tr VSH Glicemie Uree Trigliceride Ex.AxQRS=+15.2g1+1+0.Vizitati www.1+1+1.tocilar.1/4+0+1/4. Pagina 44 din 48 .BPOC.Egilok50mg.urina Valori determinate 13.1/2 +0+1/2.Eurovita1+0+1.afectat afectat Migrenă: scrisul: X afectat Emisia şi articularea cuvintelor: : adecvat Starea de conştienţă: prezentă X Diagnostic: Medical: Sechele AVC hemoragic talamo-capsular stang cu hemipareza dreapta.ro ! Arhiva online cu diplome.2005):AVC hemoragic capsulo-lenticulo-talamic stang. medicaţie: Enap 10mg.9g% 42.Carbamazepina200mg.M. Diazepam0+0+1.afectată X Torticolis: spasme convulsii X X Sensibilitate: adecvată . cursuri si referate postate de utilizatori.afectată în regiunea membrelor de partea dreapta .II Epilepsie cu crize generalizate G.Nootropyl1. investigaţii complementare: EKG=RS..HTA std.Depakine 300mg.3% 4700/mmc 258000/mmc 15/28/mm 129mg% 63mg% 356mg% normal Data când valoarea s-a normalizat Valori normale 11-15g% 40-48% 4-8000/mmc 150300000/mmc varsta/2 70-110mg% 20-40mg% 80-150mg% normal alterată- explorări radiologice : CT cranian(II. Pareze sau paralizii: X în regiune membrelor de partea dreapta Coordonare motorie: adecvată .AV=55/min.

Evitarea situatiilor stresante. cursuri si referate postate de utilizatori. regim alimentar :hiposodat.tocilar.Vizitati www. 1/2 + 0 +1/2 Tratament fizioterapie:MDF. Recoltarea de produse biologie.ro ! Arhiva online cu diplome.masaj membrul superior drept si inferior drept. Dî Informarea medicului asupra rezultatelo Alterare nutritiei prin ingestia unei cantitati exagerate de alimente Alterarea functiei cardiace prin cresterea tensiunii arteriale Pagina 45 din 48 . O = obi ect ive .hipolipemiant.BG. Efectuarea EKG. Dî = dia gn ost ic de îng riji re. Asigurarea unui climat linistit. KT.I = int erv enţ ii Dî O I: Mentinerea unei tensiuni arteriale in limite normale proprii Educarea pacientului cu privire la regimul alimentar. delegate Monitorizarea functiilor vitale Administrarea medicatiei prescrise.

Dî O I: Dî O I: Determinarea afectiunilor ce determina insomnia Risc de constipatie Scaderea riscului de aparitie a constipatiei proprii Evaluarea defecatiei. delegate Administrare de Diazepam Alterarea somnului prin scaderea numarului de ore Refacerea calitatii si cantitatii somnului proprii Evaluarea somnului.5 l/zi de lichide. Monitorizarea functiilor vitale.a ritmicitatii eliminarilor.tristetea. Administrarea medicamentelor prescrise. Realizarea unui mediu favorabil pentru somn. Alterarea starii de constienta datorita convulsiilor Refacerea starii de constienta proprii Protejarea pacientului in timpul caderii.Vizitati www. EVALUAREA PACIENTULUI Pagina 46 din 48 . Impiedicarea muscarii limbii cu ajutorul unui material textil. O I: Revenirea progresiva la o alimentatie adecvata proprii Determinarea cauzelor care duc la o alimentatie exagerata Educarea pacientului asupra cantitatii si calitatii alimentelor.plimbari.ro ! Arhiva online cu diplome. cursuri si referate postate de utilizatori. Determinarea gradului de anxietate.a consistentei materiilor fecale. delegate Antrenarea familiei in procesul de scadere in greutate Colaborarea cu dieteticianul. Asezarea pacientului in decubit dorsal cu capul intr-o partea.tocilar. Incurajarea pacientului sa consume suficiente fibre alimentare. Educarea pacientului sa-si modifice comportamentul.inlaturand delegate teama. Comunica cu pacientul si il lamureste asupra starii sale.ingestia a 1. Reevaluarea medicatiei folosite. delegate Incurajarea pacientului sa evite sedentarismul(in functie de starea de sanatate). Dî O I: Realizarea unui program de exercitii fizice. Indepartarea obiectelor de jur pentru a impiedica lovirea.5-2. Administrarea medicatiei. Gasirea motivatiei ce ar determina pacientul sa scada in greutate.

prin incidenta si gravitate. partial sau total dependenti. Pagina 47 din 48 . tratamentul de recuperare motorie in vederea reintegrarii sociale a acestor pacienti.ROT vii pe dreapta. hipolipemiant -tratament medicamentos cu: Enap 10mg ½ + 0 ½ . poate fi oricind conturbata de anumiti factori negative.a prehensiunii.1 + 1 +0. la fel de importanta ca si profilaxia primara este si cea secundara.Egilok 25mg. in special cardiologic. ce conta in tratamentul corect dupa producerea accidentului vascular cerebral. o problema deosebita de sanatate si reprezinta peste 30% din cauzele de deces.2g. indiferent de optiunea terapeutica. Se externeaza cu recomandarile: -regim hiposodat.Vizitati www. Evaluarea pacientului cu accident vascular cerebral.imagistic. Pacient hipertensiv a fost internat de urganta in 28 mai 2005 pentru tulburare de vorbire si deficit motor al hemicorpului drept la Neurologie Brasov. .medical.care-l aduc pe individ intr-o stare critic ace trebuie rezolvata de personalul medical cu promtitudine si competenta.neurologic.radiologic. prevenirea recidivelor.KT se insista pe antrenarea activitatilor functionale complexe. Actualmente se deplaseaza singur.neuro-fiziologic.complicarea exercitiilor in mers. prezinta hipertonie piramidala dreapta. Avind in vedere faptul ca dupa accidental vascular cerebral ramin o serie de pacienti cu sechele neurologice importante. .1/2 +0 +1/2. CONCLUZII Sanatatea. Accidentul vascular cerebral constituie. In tratamentul fizical. Nootropyl1.mersul este cosit pe dreapta. cursuri si referate postate de utilizatori. .sindrom parestezicv predominant membrul superior drept.se face din puct de vedere: .tocilar.Evolutia clinica a fost partial regresiva sub tratament medicamentos. acest echilibru de bunastare bio-psiho-sociala.ro ! Arhiva online cu diplome.

ro ! Arhiva online cu diplome.Vizitati www. Pagina 48 din 48 .tocilar. In urma studierii celor patru cazuri. apreciem ca: accidentul vascular cerebral reprezinta un capitol important si permanent in pregatirea asistentei medicale. cursuri si referate postate de utilizatori. iar prin implicatiile si dificultatie diagnosticului si tratamentului o grava problema de sanatate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful