Ministerul Educa iei, Tineretului şi Sportului

i

Proiect de diplomă
Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitare Calificarea profesională : Asistent medical generalist

Îngrijirea bolnavului cu Accident Vascular Cerebral

Îndrum

Promo ia 2010

Îngrijirea bolnavului cu Accident Vascular Cerebral

Cuprins
CAP. I. Argument ………………………....……………….....……........1 CAP. II. Îngrijirea bolnavului cu accident vascular cerebral .....…….3 Obiectivul 1 No iuni generale de anatomie si fiziologie ale S.N.C.………………...….3 Obiectivul 2 Prezentarea generală a accidentului vascular cerebral……………....….6 Obiectivul 3 Rolul autonom al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu A.V.C. …………………………………………………………………11 Fişa tehnică nr. 1: Comunicarea terapeutică………………………….....11 Fişa tehnică nr. 2: Schimbarea pozi iei pacientului imobilizat, adinamic pentru prevenirea apari iei escarelor ……………………………..…......14 Fişa tehnică nr. 3: Alimenta ia pasivă……………....................................17 Obiectivul 4 Rolul delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu A.V.C. …………………………………………………………………20 Fişa tehnică nr. 4: Recoltarea lichidului cefalorahidian prin punc ie lombară ……………………………………………………….…....…....20 Fişa tehnică nr. 5: Electroencefalograma ………………………..….......23 Fişa tehnică nr. 6: Tomografia computerizată.……………………..…....25 Obiectivul 5 Procesul de îngrijire al unui pacient cu A.V.C.……………....………....30 Obiectivul 6 Educa ia pentru sănătate la un pacient cu A.V.C.…………...……..…...32 Bibliografie……………………………………….…………………........33 Anexe…………………………………………….………………….........34

CAP. I. Argument
Accidentul vascular cerebral reprezintă suma afec iunilor determinate de leziuni ischemice hemoragice sau mixte ale parenchimului cerebral , urmare a afectarii primare sau secundare a unuia sau mai multor vase cerebrale. Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire specifice pentru un pacient cu accident vascular cerebral. Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu accident vascular cerebral şi de care trebuie să ină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire sunt: -cefalee, tulburări de degluti ie, afazie, HTA, febră, tuse uscată, vomă, hemipareză uşoară, constipa ie, insomnie, agita ie. Obiectivele prezentului proiect sunt: 1. No iuni generale de anatomie si fiziologie ale S.N.C. 2. Prezentarea generală a accidentului vascular cerebral: Defini ie; Clasificare; Etiologie; Simptomatologie. 3. Rolul autonom al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu A.V.C. 4. Rolul delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea bolnavului cu A.V.C. 5. Procesul de îngrijire al unui pacient cu A.V.C. 6. Educa ia pentru sănătate la un pacient cu A.V.C. Dezvoltarea obiectivelor proiectului are la bază următoarele competen e profesionale: 1. Indentificarea şi numirea modificărilor observate la inspec ia generală; 2. Pregătirea pacientului pentru tehnici şi investiga ii; 3. Monitorizarea evolu iei bolnavului; 4. Evaluarea îndeplinirii obiectivelor stabilite în planul de îngrijire; 5. Aplicarea tehnicilor fizice utilizate în exploatarea imagistică; 6. Identificarea tulburărilor de alimenta ie; 7. Identificarea problemelor de dependen ă şi stabilirea diagnosticului de îngrijire la pacien ii cu afec iuni dermatologice; 8. Analizarea semnelor şi simptomelor specifice afec iunilor neurologice; 9. Identificarea problemelor de dependen ă şi stabilirea diagnosticului de îngrijire la pacien ii cu afec iuni neurologice; 10. Aplicarea interven iilor proprii şi delegate specifice bolilor neurologice; 11. Analizarea semnelor şi simptomelor specifice urgen elor; 12. Planificarea ac iunii de educa ie pentru sănătate. Aplicarea procesului de îngrijire la pacien i cu A.V.C. s-a finalizat prin analiza unui caz cu A.V.C., hemipareză stânga – caz pentru care s-a elaborat un interviu. Pe baza interviului realizat s-au eviden iat problemele de dependen ă specifice la nivelul celor
1

14 nevoi fundamentale – conform principiului Virginiei Henderson. respectând obiectivele generale ale proiectului. interven iile autonome şi delegate aplicate precum şi evaluarea interven iilor aplicate. În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu A.C. În plan au fost eviden iate problemele de dependen ă. obievtivele de îngrijire. 2 .V.

Medială internă. deşi unitar. Sistemul nervos de rela ie este format din: Sistemul nervos central – reprezentat de mielencefal. mezencefal.Convexă externă. -Emisferele cerebrale. Emisferele cerebrale sunt separate prin fisura interemisferică şi legate în partea bazală prin forma iuni de substan ă albă: . Sistemul nervos de rela ie II. . Sistemul nervos vegetativ I. II. -Duramater.Comisura albă posterioară. format din trei membrane: -Piamater. Fiecare emisferă cerebrală are trei fe e: .V. II. .C. -Trunchiul cerebral.CAP.Comisura albă anterioară. . Emisferele cerebrale reprezintă partea cea mai voluminoasă a sistemului nervos central. diencefal.Bazală.N. metencefal. Segmentele sistemului nervos central (SNC) sunt: -Măduva spinării. -Diencefalul. Sistemul nervos vegetativ este format din: Sistemul nervos simpatic Sistemul nervos parasimpatic Centrii nervoşi vegetativi sunt grupa i distinct la nivelul sistemului central şi coordonează activitatea organelor interne prin intermediul unor fibre efectoare proprii. Organele nervoase care formează nevraxul sunt învelite de sistemul meningeal.Corpul calos. -Arahnoida. Sistemul nervos periferic – reprezentat prin nervii cranieni şi nervii spinali (rahidieni). OBIECTIVUL 1 No iuni generale de anatomie şi fiziologie ale S. Sistemul nervos. . telencefal. . Sistemul nervos pune în contact organismul cu mediul exterior şi coordonează unitar activitatea celorlalte aparate şi sisteme.Trigonul cerebral.iÎngrijirea bolnavului cu A. este subîmpăr it în două păr i: I. -Cerebelul. 3 .C.

occipital). Este dificil şi eronat să localizăm func iile cele mai înalte ale creierului. Rolul în reglarea actelor de comportament instinctual. Nu există activitate umană fără un proces motiva ional. Nu există centri ai gândurilor sau ai voin ei . Scoar a cerebrală. afective. Fiziologia emisferelor cerebrale Rolul specific al creierului este de a prelucra informa ia. îndeplineşte trei categorii de func ii: . sunt luate deciziile voli ionale şi automate. în ariile senzitive specifice. Pe baza sintezei complexe este elaborată starea de conşiin ă.). Însuşi procesul de invă are şi memorizare are la bază motiva ia. func ia sexuală. precum şi datele din memorie. cel mai recent apărută filogenetic. La baza actelor de comportament se află un proces nervos complex numit motiva ie sau impuls. Procesele fizilogice complexe care generează aceste stări au la bază o serie de circuite func ionale pe care sistemul limbic le realizează cu hipotalamusul. nu există centru al învă ăturii sau memoriei. Reprezintă un ansamblu de activită i psihice.alimentarea. prada şi duşmanul. de unde este transmisă la scoar ă. volitive. comisurale şi de proiec ie. . Structural emisferele cerebrale sunt alcătuite din substa a cenuşie dispusă la suprafa ă formând scoar a cerebrală şi substan a albă la interior.Func ii motorii. parietal. Aceste informa ii sunt comparate la nivelul ariilor asociate cu cele culese de al i analizatori. forma ia reticulară a triunghiului cerebral. altele superficiale care delimitează girusuri sau circumvolu ii cerebrale ( precentral. Rolul în procesele psihice afective.Fe ele emisferelor cerebrale sunt brăzdate de numeroase şan uri. hipocampic etc.Func ii senzitive. se nasc procesele psihice caracteristice fiin ei umane: cognitive. 4 . Pe baza acestor conexiuni sistemul limbic poate elabora unele reflexe condi ionate simple. Pe baza mirosului animalele recunosc de la mare distan ă atât partenerul de sex şi adversarul. Pe baza acestor func ii.Func ii asociative. unele adânci care delimitează lobi ( frontal. nu există un centru anatomic precis al conştiin ei. stăpânirea unui teritoriu. temporal. Informa ia pătrunde în sistemul nervos la nivelul receptorilor. . hidratarea. somatice şi vegetative desfăşurate în vederea satisfacerii unor necesită i primare ale organismului. precum şi cu ariile asociative cu cele culese de al i analizatori. alcătuită din fibre de asocia ie. Paleocortexului sau sistemul limbic îndeplineşte trei categorii de roluri: Rolul de centru cortical La om sim ul olfactiv are şi o componentă emo ională cu efect stimulator sau inhibitor. ariile corticale asociative. ob inerea libertă ii. postcentral.

fiziologice: . 5 .Procesele nervoase de nivel superior. nu pot fi în elese şi studiate cu metodele curente ale fiziologiei experimentale.Compartimentul afectiv. care au trecut grani a fiziologiei spre psihologie. .Compartimentul volitiv – decizional. .Compartimentul cognitiv – de cunoaştere. Din analiza vie ii psihice umane se disting trei compartimente psiho .

asociată sau nu cu tutlburări de echilibru senzitivsenzoriale şi de limbaj. Mai rar poate să aibă loc ruperea unui anevrism cerebral în boli de sânge. Encefalopatia hipertensivă (Reprezintă o afec iune rară care înso este hipertensiunea cronică. caracterizându-se prin pierderea mobilită ii unei păr i din corp. În câteva minute celulele nervoase din acea zonă sunt afectate şi ele pot muri în câteva ore. În cazul în care tratamentul medical este început cât mai curând după apari ia simptomelor . Hemoragii intracraniene: a) Hemoragia cerebrală propriu – zisă – revărsat sangvin difuz în esutul cerebral.Clasificare 1. eclampsie . Defini ie Accidentele vasculare cerebrale sunt suferin e grave ale sistemului nervos central determinate de modificări circulatorii cerebrale. În cazul în care apar simptome ale unui AVC este necesar un tratament de urgen ă. Ca rezultat acea parte a corpului care este controlata de zona afectată a creierului nu mai poate func iona adecvat. b) Hematomul intracerebral – colec ie sangvină bine delimitată localizată în substan a albă c) Hemoragie subarahnoidiană – produsă prin ruptura vasculară Hemoragia cerebrală este un accident vascular care se instalează pe ruperea sau fisurarea unei artere intracerebrale sau meningiene. cu atât mai pu ine cellule nervoase vor fi afectate permanent. 2.) 4. Sunt mai pu in frecvente decât trombotice şi apar mai ales la bărba i.OBIECTIVUL 2 Prezentarea generală a accidentului vascular cerebral A. exact ca şi în cazurile de infarct miocardic.) 6 . alcoolism. Cauzele hemoragiei sunt constituite de hipertensiunea arterială şi arteriscleroza. Leziunea fundamentală o reprezintă edemul cerebral care este difuz interesând în deosebi substan a cenuşie. B. Tromboflebitele cerebrale (Sunt procese inflamatorii ale venelor si sinusurilor cerebrale ce apar în cursul unor infec ii locale sau generale. Un accident vascular cerebral apare atunci când un vas de sânge (o arteră) care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocată de un cheag sangvin.

Malforma ii vasculare. Endocardita Alte cauze: . 7 . o boală cardică valvulară precum prolapsul de valvă mitrală sau stenoza( ingustarea )orificiului valvular. de infarctul miocardic.Etiologie Arteroscleroza.Fibrila ia atrială sau alte artmii cardiace(ritmuri cardiace neregulate). . Aceasta este cauzată de tensiunea arterială crescută. Hipertensiunea arterială.intoxica ii acute .Rigidizarea pere ilor arterelor (arteroscleroza). cum ar fi : . cum ar fi o valvă cardică artificială. cauzând ulterior un accident vascular cerebral. .infarctul de miocard . .Infec ia valvelor cardiace( endocardita) .Cheagul de sânge se poate dezvolta într-o arteră îngustată care irigă creierul sau poate ajunge ăn arterele din circula ia cerebrală după ce amigrat de la nivelul inimii sau din orice regiune a organismului. Deşi mai rar. Tensiunea arterială scăzută duce la scăderea circula iei sangvine la nivelul creieirului.Anumite afec iuni ale valvelor cardiace. de o pierdere masivă desânge sau de o infec ie severă. Cardiopatii emboligene: .tumori cerebrale . ea poate fi determinată de o îngustare sau o afectare a arterelor . o valvă cardiacă reparată.cardiopatia valvulară . de diabetul zaharat şi de nivelul crescut al clesterolului sangvin.etilism acut . Cheagurile sangvine apar de obicei ca rezultat al altor defecte din organism care determină afectarea circula ei sangvine normale. pot duce la formarea unui cheag sangvin la locul unde s-a intervenit.cardiopatia ischemică Traumatisme craniene.sindroame hemoragice. Unele infec ii chirurgicale(precum edarterectomia) sau alte procedee(cum ar fi angioplastia) folosite pentru tratamentul arterelor carotide îngustate.diabet zaharat . tensiunea arterială scăzută (hipotensiunea)de asemenea poate sa cauzeze un accident vascular cerebral ischemic.C.fibrila ia arterială . AVC-ul ischemic este cauzat de un cheag de sânge care blochează circula ia sagvină a creierului.Infarctul miocardic.

Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic Accidentul vascular cerebral hemoragic este cauzat de o sângerare în interiorul creierului(numită hemoragie intracerebrală) sau în spa iul din jurul creierului (numită hemoragie subarahnoidiană).Tulburări de coagulabilitate a sângelui. . 8 .Hemipareza.pierderea mirosului c) Tulburări acustice . Tulburări senzoriale a) Tulburări oculare .diplopie .hipoacuzie . mai pu in frecvente.ischemia cerebrală prin embolie apare mai frecvent la bolnavii mai tineri sau de vârstă mijlocie cu valvulopatii reumatice în fibrilatii atriale. rece .hemipareza . sunt: . care poate apărea în sifilis sau tuberculoză. tromboflebite. .paralizia unei jumătă i a corpului: .furnicături 3.surditate .tulburări tactile .tulburări olfactive .senzatii de cald . după traumatisme . Alte cause de AVC hemoragic.Angiopatia amiloidică cerebrală (o tulburare degenerativă a vaselor sangvine). precum hemofilia.pierderea senza iei gustative .hiperestezie . Sângerarea în spa iul din jurul creierului poate fi cauzată de ruperea unui anevrism sau de tensiunea arterială crescută care nu a fost inută sub control.hipoestezie . Tulburări senzitive . . Cefalee intensă 2. D.scaderea acuită ii vizuale .Leziuni ale capului sau gâtului care afectează vasele sangvine din aceste regiuni.hemiparestezii 1.arsuri .Iragierea terapeutică pentru cancere ale gâtului sau creierului. Hemiplegia .Inflama ia vaselor sangvine. după opera ii.pierderea mono sau bioculară a vederii b) Tulburări gustative . Simptomatologia medicală 1. Sângerarea în interiorul creierului poate fi rezultatul unei vaolri crescute pe un timp îndelungat a tensiunii arteriale. .

40ºC . respira ie stertoroasă. tonus muscular dispărute .hemipareză .Tensiunea arterială poate fi mărită.reflexe osteotendinoase dispărute .mobilitate .reflexe – Ahun. b) Faza de hemiplegie flască În circa 30% din cazuri tabloul clinic se ameliorează bolnavul iese din comă rămânând cu hemiplegie flască.cefalee .tulburări de sensibilitate 2. c) Faza de hemiplegie spastică Apare la 1-2 luni de la debut .Anizoconie. În hemoragia cerebrală se observă : 1. Se dezvoltă sindromul de hipertensiune intracraniană cu . Hematomul intercerebral primar : 1.Lichid cefalo. Debut brusc (ictal. tahicardie.Respira ie stertoroasă şi dispnee Cheyne – Stoks Examen neurologic . Ame eli care preced coma 4. Comă profundă 5. Bolnavul are uneori stări de agita ie sau intră în comă 3. Tulburări vegetative: gre uri .pupile dilatate la lumina Alte semne clinice .stază papilară 3. Se descriu trei faze evolutive: a) Faza comatoasă Aspect general: . .Fa ă congestionată . dacă focarul cerebral este iritativ . apoplectic) cu instalarea rapidă şi totală a hemiplegiei. 2. transpira ie profundă.sensibilitate alterată . .Capul şi globii oculari devia i de partea hemiplegiei.vărsături . Cefalee violentă unilaterală 3. 9 .Babinski pozitiv de partea hemiplegiei. facies vulturos.pupilă midriatică de partea hemipleziei . Debut brusc cu apari ia hemiplegiei .Hipertermie 39º.rahidian hemoragic hipertensiv. vărsături.hemiparestezii .2.

Crize epileptice .cefalee . .semnul Brudzinski (flectarea puternică la un membru inferior.edem .edem papilar .crize de rigiditate prin decerebrare(apari ia unei contrac ii .vărsături .semnul Kerning (flexia coapselor pe bazin şi a gambelor pe coapse la încercarea de ridicare a trunchiului în pozi ia sezând.cefalee progresivă .rigidită i în extensiune). Encefalopatia hipertensivă Tablou clinic general .pareze .Sindrom meningean .comă profundă .Cefalee intensă şi crize cefalice violente cu caracter pulsatil şi localizare occipitală sau frontală inso ită de gre uri sau vărsături .stază papilară. a gambei pe coapsă şi a coapsei pe bazin determină în mod reflex o mişcare similară a membrului opus) 4) Debutul subacut şi insidios se caracterizează prin: . 10 .Modificări ale fondului de ochi.Reflexe osteotendinoase vii .Tulburări de reflexe .Tulburări vizuale: .vedere în cea ă .fotofobie .cefalee acută urmată de instalarea comei .sindrom meningean discret Tablou clinic general .paralizii ale nervilor oculomotorii 5.modoficări oculare .redoarea cefei .ambliopie . 2) Debutul acut este forma cea mai frecventă şi se caracterizează prin: . Hemoragia subarahnoidiană 1) Debutul supraacut este rar şi se caracterizeză prin: .anizocoree .) .Babinski prezent Alte semne clinice: .comă superficială 1-2 zile 3) Sindromul meningean se caracterizează prin: .4.

5º-38ºC .stază papilară .Modificări ale lichidului cefalo.Sindrom motor .crize convulsive localizate. 6. .vărsături .creşterea presiunii lichidului cefalorahidian ..cefalee intensă.Tulburări psihice .Modificări ale electroenfefalogramei. .stări confuze .febră 37. persistentă .edem .Fenomene deficitare motorii.rahidian.Sindrom de hipertensiune intracraniană .viteza de sedimentare a hematiilor este crescută .leucocitoză . Tromboflebite cerebrale Tablou clinic general .agita ie psihomotorie 11 .Sindrom infectios . generalizate.

Intona ia să nu fie influen ată de emo iile sau de oboseala asistentei. OBIECTIVELE PROCEDURII: . care să permită atingerea obiectivelor de îngrijire CONDI II pentru o comunicare eficace: . respectând următoarele reguli: .stă în fa a pacientului când vorbeşte .îl va asculta fără să-l întrerupă . să-l clarifice sau să ilustreze ideea. .Asigurarea unui confort psihic şi fizic al pacientului.V.nu face mişcări care ar putea să distragă interlocutorul .Debitul verbal să fie potrivit şi tonul adecvat.Câştigarea încrederii pacientului. fără a manifesta îndoială sau dezgust.îl priveşte în ochi. .îl aprobă când spune lucruri importante. gesturile să accentueze cuvântul. sus inere afectivă.îi va da o retroac iune verbală. EFECTUAREA PROCEDURII: Ascultarea activă: asistenta îşi mobilizează întreaga aten ie pentru a în elege mesajul pacientului. Fişa tehnică nr. . o componentă a rela iilor interpersonale asistentă – pacient şi se realizează prin tehnici de comunicare verbale şi nonverbale.Mimica. .Să fie ales momentul potrivit.adoptă o atitudine decontractată . .Să se manifeste solicitidine fa ă de pacient.Respecterea pacientului. . după cum urmează: .Stabilirea unei rela ii umane pozitive.Mesajul transmis trebuie să fie scurt şi clar. . .Să se ină cont de factorii fiziologici şi socio–culturali.Vocabularul utilizat să fie pe în elesul pacientului. deliberat şi profesionist. .C. Acceptarea: este voin a de a asculta mesajul unei persoane.OBIECTIVUL 3 Rolul autonom al asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu A. .se va asigura că mesajele sale nonverbale corespund mesajelor verbale 12 . pentru a-i demonstra dorin a de a-l asculta . tandre e. pentru a arăta că în elege ce-i spune .asistenta va manifesta toleran ă fa ă de pacient .Atingerea pacientului (de exemplu prinderea mâinii unui pacient trist sau cu dureri) să fie utilizată în măsura în care acesta în elege bine semnifica ia şi o acceptă ca pe un mesaj de încurajare. chiar dacă sunt divergen e de idei. 1: Comunicarea terapeutică Aceasta este un act planificat. . care pot influen a comunicarea.

vor fi transmise într-o manieră favorabilă de comunicare cu pacientul .informa iile vor fi date cu regularitate şi la momentul oportun . 13 . Clarificarea: când intervine o neîn elegere.nu se vor divulga date pe care medicul doreşte să nu le cunoască pacientul Liniştea: va permite asistentei şi pacientului să-şi organizeze gândurile .împiedică comunicarea terapeutică să progreseze .pacientul îşi pierde firul ideilor şi spontaneitatea .împiedică avansarea comunicării A adopta o atitudine de apărare: .vor fi legate de subiectul discutat .inhibă personalitatea pacientului .este o impolite e . pentru a se asigura de în elegerea lui corectă.asistenta va fi atentă să epuizeze un subiect înainte de a trece la altul .i spune părerea: are următoarele consecin e: .întârzie rezolvarea problemei .nu-i dă pacientului posibilitatea de a lua decizii A da asigurări false: .Întrebările: sunt un mijloc direct de comunicare şi dau tonul unei interac iuni verbale după urmatoarele reguli: . asistenta poate întrerupe discu ia.asistenta începe o discu ie rezumând-o pe precedenta pentru a ajuta pacientul să-şi amintească subiectele abordate STILURI DE COMUNICARE INEFICACE: A.asistenta va ajuta pacientul să nu descrie în termeni vagi problemele sale Informarea pacientului: .vor fi puse într-o ordine logică .orice persoană este unică şi o generalizare ar nega această unicitate A schimba subiectul: .asistenta care asigură liniştea în comunicarea cu pacientul dovedeşte că este gata să asculte cu răbdare Recapitularea: este o revizuire a principalelor idei discutate .asistenta va alege întrebările în func ie de răspunsul pacientului Parafraza: redarea mesajului pacientului în cuvintele ei. astfel: .o aprobare excesivă presupune că acesta este singurul lucru acceptabil .o dezaprobare excesivă poate face pacientul să se simtă respins şi să evite interac iunea A generaliza prin stereotipii: .a răspunde criticilor printr-o atitudine defensivă înseamnă a-i nega dreptul pacientului la părerile proprii A manifesta aprobarea sau dezaprobarea excesiv: .mesajul poate deveni confuz. pentru a clarifica sensul mesajului Focalizarea: centrarea mesajului pe o anumită problemă de sănătate.

Se întinde lenjeria de corp şi de pat .Asistenta se aşează pe partea patului spre care trebuie întoars pacientul .Perne . 1. 1.Se aduc materialele auxiliare lânga pat .Se anun ă ora următoarei schimbări.Pătura făcută sul. Schimbarea pozi iei din decubit dorsal în decubit lateral: . suluri din materiale textile .Se sus ine toracele pacientului pentru a-i asigura stabilitate şi cu mâna dinspre picioare se rotesc bazinul şi membrele inferioare . adinamic OBIECTIVELE PROCEDURII: .Ajutorul este rugat să introducă o mână sub bazinul pacientului .Promovarea stării de confort PREGĂTIREA MATERIALELOR: .Se sprijină spatele pacientului cu un sul de cearşaf .Se acoperă pacientul cu pătura şi se anun ă când va fi o nouă schimbare 2.Se acoperă pacientul .Se ridică pătura şi se pliază spre partea opusă . A.Sincronizînd mişcările se execută o mişcare de rota ie aducând pacientul în decubit dorsal . se ridică cu blânde e şi se introduce pătura sub spate (sau un sul) pentru a-l sprijini . încetinirea tranzitului) . B.Pacientul este informat asupra necesită ii schimbării pozi iei . tromboze.Se flectează membrul inferior de deasupra şi se introduce sub el o pernă . Schimbarea pozi iei din decubit dorsal în pozi ie şezând a) de către o singură persoană: . 2: Schimbarea pozi iei pacientului imobilizat. una având rol de coordonator.Se prinde pacientul de sub axilă şi i se sprijină capul pe antebra .Se îndoaie/pliază pătura şi se dezveleşte pacientul până la mijloc 14 . Schimbarea pozi iei din decubit lateral în decubit dorsal: .Fişa tehnică nr.Se identifică pacientul şi se evaluează resursele acestuia .Se introduce sub regiunea lombară şi sub genunchi pernu e sub iri sau materiale textile împăturite pentru a respecta curbura fiziologică a coloanei şi pentru a evita hiperextensia membrelor .Se prinde cu mâna dinspre cap umărul pacientului.Asistenta se aşează pe partea patului spre care este orientat spatele pacientului şi este rugată o persoană să ajute .Prevenirea complica iilor (escare.Sprijinitor pentru picioare sau sac de nisip PREGĂTIREA PACIENTULUI: .Pacientului i se explică importan a schimbării pozi iei la anumite intervale de timp EFECTUAREA PROCEDURII: Participă 1 sau 2 persoane.

Se reaşează patul.Se introduce cealaltă mână în axilă .Se asigură men inerea pozi iei introducând un sul sub genunchi şi punând la tălpi un sprijinitor sau un sac de nisip b) de catre două persoane: .Se îmbră işează cu cealaltă mână spatele pacientului spijinindu-i capul pe antebra .Se îndepărtează materialele inutile 15 . Ex.Se îndepărtează pernele şi sulurile .Se fixează sulurile sub regiunea lombară şi genunchi C.Se fixează pozi ia cu perne sau cu rezemătorul mobil 2.Pacientul este vizitat între două schimbări pentru a vedea dacă acuză durere .Se introduce mâna sub axile şi se conduce mişcarea de ridicare.Pacientul este rugat să se sprijine pe tălpi şi să se ridice pu in la comandă .Acestea se aşează de o parte şi de alta a patului . a) daca avem un ajutor . ajutând pacientul să se deplaseze uşor spre capătul patului. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI . Reaşezarea pacientului în decubit dorsal din pozi ia şezând: .Asistenta se asează fa ă în fa ă cu pacientul.Se comandă mişcarea de ridicare folosind un cuvânt de îndemn (de. ..Se prinde pacientul ca şi în cazul ridicării .Se prinde cu o mână regiunea axilară . "sus") . să-şi flecteze genunchii şi să se sprijine pe tălpi .Introducem cealaltă mână sub regiunea fesieră a pacientului şi ac ionăm sincron la comandă ridicând pacientul până la nivelul dorit.Se încrucişează antebra ele pe spatele pacientului .Pacientul care are resurse fizice este rugat să ne prindă de umeri.Prindem cu o mână din axilă sau încrucişăm antebra ele pe spatele pacientului .Se comandă mişcarea de ridicare şi se execută în acelaşi timp . TA. respira ia REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ .Pacientul este rugat să întoarcă fa a spre partea opusă .Se lasă pacientul uşor pe spate .Se sprijină spatele pacientului cu perna sau cu rezemătorul mobil al patului . rugându-l să întoarcă pu in capul într-o parte .Se verifică lenjeria şi materialele auxiliare folosite ca să nu jeneze pacientul .Pacientul este ajutat să se ridice în timp ce se sprijină şi este deplasat uşor spre capul patului . se simte bine. Readucerea pacien ilor aluneca i din pozi ie semişezând sau şezând: .Ne asigurăm că pacientul este relaxat.Măsurăm dacă este cazul: pulsul. se întinde lenjeria .Ne aşezăm de o parte şi de alta a patului .

Comunicăm cu pacientul pentru a culege mai multe informa ii despre starea sa şi ac iona i cu mai multă blande e .) 16 .Pacientul acuză manevre brutale care-i provoacă dureri .Notăm aspectul tegumentelor la nivelul punctelor de sprijin EVALUAREA PROCEDURII Rezultatul aşteptat .Aplicăm şi alte măsuri de prevenire a escarelor (fric ionare cu alcool mentolat. în special a regiunilor predispuse la escare.Notăm orarul schimbării pozi iei şi comportamentul pacientului în timpul procedurii . etc.La nivelul punctelor de sprijin apar semne de compresiune . nu sunt modificări tegumentare în punctele de presiune şi al valorilor func iilor vitale Rezultat neaşteptat / Ce trebuie facut . pudrarea cu talc. schimbarea lenjeriei de corp. masaj.NOTAREA PROCEDURII .Pacientul exprimă stare de bine.

Afec iune. dacă pacientul este imobilizat.Posibilitatea de a-şi folosi membrele superioare şi nivelul de autonomie (se poate alimenta singur-activ.Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restric ii alimentare înainte sau după acestea .Se verifică dacă sunt îndeplinite condi iile pentru servirea mesei: salonul este aerisit.pasiv) .Administrarea unor medicamente înainte.Fişa tehnică nr.Cană specială cu cioc sau în func ie de starea pacientului. repartizarea alimentelor pe mese .Pacientul este ajutat să-şi spele mâinile 17 .Alimente conform regimului recomandat .Preferin ele alimentare ale pacientului a) Pregătirea psihică: . nu se face curat în salon .Posibilită ile de mobilizare.Se ajută pacientul să se spele pe mâini . regim. sau este alimentat de altă persoană. orarul meselor. consolidarea rezultatelor terapeutice şi prevenirea cronicizării unor îmbolnăviri PREGĂTIREA MATERIALELOR .Tavă.Cană simplă .Se explică pacientului importan a alimenta iei şi a respectării regimului pentru evolu ia favorabilă a bolii. 3: Alimenta ia pasivă OBIECTIVELE PROCEDURII: • Asigurarea necesită ilor calorice şi calitative în func ie de vârsta şi starea organismului • Favorizarea procesului de vindecare. în timpul mesei sau după masă .Se respectă recomandările cu privire la mobilizarea şi se asigură pacientul de ajutorul dat. nu se fac tratamente.Se aşează pacientul într-o pozi ie confortabilă în raport cu starea sa generală: • Şezând la masă în salon sau în pat • Semişezând pentru pacientul care se poate ridica pu in • În decubit lateral stâng dacă pacientul este dreptaci.Se stimulează autonomia . tub pentru administrarea lichidelor .2 prosoape (şervete) pentru protec ia lenjeriei de corp şi pat PREGĂTIREA PACIENTULUI Se culeg date despre: .Veselă şi tacâmuri . b) Pregătirea fizică: . . cărucior pentru alimente .Şervetele de masă . cu capul uşor ridicat EFECTUAREA PROCEDURII: .Se identifică pacientul şi regimul alimentar recomandat . dacă are indica ie de repaus . au fost îndepărtate ploştile şi urinarele.

epuizat.Notăm în dosarul de îngrijire cantitatea de alimente şi lichide ingerate .Aşezăm pacientul în pozi ie comodă dacă nu poate singur . verificăm temperatura alimentelor .Încurajăm pacientul să consume alimentele purtând o discu ie agreabilă . nu-i place mâncarea. în timpul nop ii.Ne asigurăm că pacientul a înghi it înainte de a administra o nouă cantitate . restric ie alimentare pentru examinările din zilele următoare.Aerisim încaperea NOTAREA PROCEDURII . respectă restric iile religioase.Ne rezervăm suficient timp pentru a putea face mici pauze dacă este nevoie . refuză anumite alimente .Refuză regimul recomandat. de rău în timpul mesei sau după masă .Tăiem alimentele în bucă i mici fără să le atingem cu mâna .Alimentele se pun pe o tavă acordând aten ie aspectului estetic . adinamic. în stare gravă) .Recomandări speciale care trebuie comunicate turei următoare: mese mici şi dese.Respectă regimul alimentar. consumă alimente nepermise . EVALUAREA EFICACITĂ II PROCEDURII Rezultate aşteptate/dorite: .Verificăm dacă prezintă cumva senza ie de grea ă .Îndepărtăm vasele muradare şi resturile alimentare .Refacem patul.Observăm permanent faciesul pacientului ÎNGRIJIREA PACIENTULUI . exagerarea. o parte din simptome au dispărut 18 .Pacientul consumă întreaga cantitate de alimente şi se hidratează corespunzător .Aşezăm pacientul în pozi ie şezând (dacă are membrele superioare afectate) sau semişezând (dacă este imobilizat.Ridicăm cu o mână (stânga) capul bolnavului cu pernă şi administrăm supa cu lingura pe jumătate plină . diminuarea.Acuză senza ie de grea ă.Ne aşezăm în partea dreaptă a pacientului (de regulă) pe un scaun. îndepărtăm eventualele firmituri sau schimba i lenjeria dacă este necesar .Folosim linguri a sau o pipetă dacă pacientul este în stare foarte gravă sau are tulburări de degluti ie .Plasăm tava cu alimente pe noptieră.Se protejează lenjeria de pat şi de corp folosind prosoape curate .Îmbrăcăm un halat curat şi manuşi Alimenta ia pasivă constă în: . pe un taburet sau pe o măsu ă adaptabilă la pat . refuzul alimentelor.Prezintă sete exagerată .Ajutăm pacientul să-şi facă toaleta cavită ii bucale REORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ .Notăm modificările de apetit: dispari ia..Exprimă stare de confort .Acuză senza ia de plenitudine .

consumă alimente aduse de apar inători. acuză grea ă .Rezultate nedorite / Ce facem . condi ii necorespunzătoare de servire a mesei.Cerceta i cauzele: apetit diminuat. nu-i plac alimentele.Pacientul nu consuma întreaga cantitate de alimente .Pacientul refuză anumite alimente.Se consemnează observa iile şi se anun ă medicul 19 . îşi respecta religia .

l1 sau l4-l5.C. interven ii chirurgicale (scop anestezic). aspect xantocromatic (colora ie galbenă a L. transversală mult pe pat. bărbia mult în piept.70 mg % DEFINI IE . La examen microscopic se observă proteine = absent. bra ele încrucişate . glucoză= 55. .V. La examenul macroscopic se observă aspect clar în traumatisme minore.Explorator (recoltare de LCR.OBIECTIVUL 4 Rolul delegat al asistentei medicale în îngrijirea pacientului cu A.R. alcool. genunchii flecta i cât mai mult spre abdomen (pozi ia cocoş de puşcă)asistenta va sta în fa a bolnavului. pentru punc ia suboccipitală – între protuberan a occipitală externă şi apofiza axisului. cu bra ele încrucişate. aspect sanguinolent în leziuni medulare. Fişa tehnică nr.Anestezic (introducerea de substan e anestezice pentru ob inerea rahianesteziei).Tampoane de vată. cu o mână va apăsa capul .Cel pu in două ace pentru punc ie . sterile. măsurarea presiunii lichidului cefalorahidian. . –ului datorată transformării hemoglobinei în pigmen i hematici în cursul unei hemoragii meningiene)în compresiuni rahidiene. injectarea de substan e radioopace pentru examinarea radiologică a măduvei).Seringi sterile. INDICA II: . POZI IA BOLNAVULUI Pozi ia şezând. pe linia mediană. cu o mână va apăsa capul . .boli inflamatorii ale sistemului nervos central. decomprimarea în cazul sindromului de hipertensiune intracraniană).C. scleroză multiplă. cu o mână va comprima regiunea occipitală.Punc ia lombară reprezintă introducerea unui ac prin spa iul intervertebral până în canalul subarahnoid. . 4: Recoltarea lichidului cefalorahidian Se face recoltarea prin punc ie lombară. 20 . Pentru punc ia dorsală d6-d7. SCOP .Muşama cu aleză. hemoragii cerebrale. . Pozi ia decubit lateral cu spatele la marginea patului. tumori cerebrale. iar cealaltă mână făcută pumn va sta lateral. cu spatele la marginea patului. iar cu cealaltă va efectua o trac iune din regiunea poplitee. iar cealaltă mână făcută pumn va comprima regiunea epigastrică. .Tăvi ă renală.Terapeutic (introducerea de medicamente . MATERIALE NECESARE: . tinctură de iod. . .asistenta va sta lateral.Solu ie dezinfectantă. bărbia mult în piept. Se poate face din lichidul recoltat examen macroscopic şi examen microscopic.Manometru Claude. LOCUL PUNC IEI Pentru punc ia lombară d12.

Aşează pacientul în pat in pozi ie decubit dorsal.Men ine eprubetele pentru recoltarea lichidului. Asistenta I . bacteriologice.Aplică un pansament uscat fixat cu leucoplast.Se delimitează şi se badijonează regiunea cu tinctură de iod.Se supraveghează semnale vitale – puls . .Dezinfectează locul punc iei. fara pernă . . . . aspect) şi examinări citologice.Men ine pacientul în pozi ia recomandată .Serveşte seringa cu solutii medicamentoase pregătite. sus inându-i ceafa cu o mână .Dezinfectează locul punc iei. . . .Se aşează bolnavul în pozi ie corespunzătoare. . cefalee.Comprimă cu o compresă locul punc iei. . . resiratie. . . .Eprubete sterile.Serveşte câmpul steril.După 6 ore se poate alimenta si hidrata la pat. . . . . .Se dezinfectează locul.Se supraveghează semnele vitale. fără pernă. . iar cu cealaltă impingând uşor regiunea epigastrică. .Se notează în foaia de observa ie examenul efectuat.Pregăteşte şi dezinfectează locul punc iei.Tehnica se execută de către medic ajutat de către două asistente. vărsături. .Dezbracă pacientul .Se servesc medicului mănuşi sterile. biochimice. EFECTUAREA PROCEDURII: .vărsături.A.Se informează medicul în cazul apari iei unor manifestări cum ar fi grea ă.Aşează bolnavul în pozi ie corespunzatoare în func ie de starea lui şi de locul punc iei. 24 de ore. Asistenta II . . . cefalee. . respira ie. bacteriologie.Serveşte seringa cu anestezic.Se notează în foaia de observa ie examenul efecuat. T. 21 .. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPA TEHNICĂ.Produsul recoltat este pregătit pentru examinari macroscopice (culoare.Serveşte acul de punc ie rahidiană cu mandren.Serveşte manometrul Claude.A. T. .Pacientul este aşezat în decubit dorsal . .Produsul recoltat este pregătit pentru examinări macroscopice (culoare.Protejează patul şi lenjeria cu muşama si aleză.puls.Se informează medicul în cazul apari iei unor manifestări cum ar fi grea ă. biochimice. aspect) şi examinari citologie.

.ACCIDENTE SI INCIDENTE: . .hemoragie prin ac .ame eli .În cazul hemoragiilor cerebrale LCR-ul este hipertensiv.cefalee .În tromboflebite cerebrale în majoritatea cazurilor este clar dar poate fi si xantocromatic sau sanguinolent. sau xantocromatic. . normotensiv.Examen macroscopic LCR-ul are aspect de tulbure de zeamă de varză sau ca zeama de orez.dureri violente în membrele inferioare prin atingerea ramifica iilor cozii de cal sau măduveri spinarii.grea ă .vărsături . meningitele pot creste la sute si mii.Violen e în membrele inferioare prin atingerea ramificatiilor cozii de cal sau măduvei spinarii. .sindrom postfunc ional datorat hipertensiunii lichidiene .În ischemia cerebrala LCR-ul este clar . . 22 . fronturile colorat gram . culturile pe medii uzuale sau speciale pun in evidenta germenul cazal si permit efectuarea antibiogramei. .tulburări vizuale . hematic. OBSERVA II: .Examenul bacteriologic. Normal in LCR se găsesc numai 2-3 leucocite/mm3.Examenul citologic este foarte important.

are amplitudinea medie de 20.5 cicli /s . 2electrozi deasupra regiunii parietale. are topografia parieto-occipitală. EFECTUAREA PROCEDURII: Asistenta medicală ca aplica pe pielea craniului electrozii (mici plăcu e de metal argintate) cu ajutorul unei benzi de cauciuc.înregistrarea în cursul somnului natural sau medicamentos.50mv.5-3. Electrozii se fixează în deriva ii bipolare pe toată suprafa a craniului. Bolnavul sa sta într-un fotoliu. După înregistrarea acestor deriva ii clasice. cu capul la marginea patului fixat pe o pernă. la distan e aproximativ egale. Contactul electric dintre electrozi şi piele trebuie săfie perfect.Fişa tehnică nr. simetrică. 2 electrozi deasupra regiunii occipitale. 5: Electroencefalograma DEFINI IE Electroencefalograma reprezintă metoda paraclinică de investigare a bolilor psihice . 2 electrozi la mijlocul distan ei dintre tragus şi sutura craniană (zona motorie). PREGĂTIREA PACIENTULUI Cu 3 zile înaintea examenului paraclinic. în stare normală apare numai în anumite faze ale somnului (somn profund).25 respira ii / minut). b) Ritmul beta prezintă unde cu fregven ă de 25-30 cicli /s . Tulburările latente pot fi puse în eviden ă pe EEG prin înregistrari efectuate în condi ii speciale: înregistrarea în cursul hiperpneei (20.acetonă sau prin utilizarea unei paste de contact. teta. comod. înregistrează şi analizează activitatea bioelectrică transcraniană a genetatorilor cerebrali. înregistrarea cu ajutorul stimulării luminoase intermitente. apare în stare de veghe în cazuri patologice. a) Ritmul alfa prezintă unde regulate cu fregven e de 8-12 cicli/s. c) Ritmul delta prezintă o frevgen ă de 0. după cumurmează: 2 electrozi în regiunea frontală. topografie rolandică. Reprezintă expresia varia iilor lente de poten ial de la nivelul neuronilor piramidali corticali. în mod simetric de la stânga la dreapta liniei mediane. bună conducătoare de electricitate. 23 . are o amplitudine variabilă. Contactul electric se realizează prin degresarea părului şi a pielii păroase a capului cu un amestec de alcool. simetrică. cu capul fixat pe un rezemător sau în decubit dorsal pe un pat tare. Bolnavul trebuie să fie odihnit şi liniştit în diminea a examenului. INTERPRETAREA REZULTATELOR EEG a omului sănătos în repaus fizic şi psihic comportă urmărirea sistemului alfa. bolnavul nu va primi nici un medicament care ar putea influen a rezultatele. în zonele în care înregistrarea anterioară a ridicat suspuciunea unor focare cu reac ii patologice. are amplitudinea medie de 5-20 mv. Va fi informat asupra caracterului inofensiv al examinării respective şi i se va face pregătirea psihică adecvată. electrozii vor fi grupa i după indica ia medicului.eter. care culege. delta. beta.

3. să nu se facă brusc.5 cicli /s. Asistenta medicală va avea grijă ca ridicarea bolnavului de pe scaun .d) Ritmul teta prezintă o fracven ă de 0. este mai accentuat în somnul profund. are o amplitudine medie de 30-70 mv. bolnavul poate prezenta ame eli.5. Asistenta medicală va conduce personal bolnavul la salon pentru a evita posibilele accidente. pentru că în cazul contrar. 24 . are topografie temporală. ÎNGRIJIREA PACIENTULUI DUPĂ EEG Bolnavul nu necesită îngrijiri speciale după acest examen peraclinic. după examinare.

Tehnica se poate efectua cu sau fără substan ă de contrast ultravist. depăşind în acurate e celelalte tehnici de diagnostic neurologic. Prin computer tomograf se pun în eviden ă leziunile şi modificările patologice 25 . Pacientul este condus la serviciul radiologic. poate furniza date extrem de utile în apari ia unor complica ii ale meningitelor bacteriene.Fişa tehnică nr. ea permi ând clinicianului să efectueze o autopsie a creierului în timpul vie ii. fiind tehnica de elec ie care dă posibilitatea aplicării uni tratament corect si eficace. În diminea a respectivă pacientul nu manâncă. nu bea. EFECTUAREA PROCEDURII: Pentru computer tomograf cu substan ă se injectează lent substan ă de contrast (în prealabil se face testul de toleran ă). PREGĂTIREA PACIENTULUI: I se explică pacientului necesitatea efectuării examenului. 6:Tomografia computerizată DEFINI IE Tomografia computerizată este o tehnică perfec ională care oferă imagini despre creier. Tomografia computerizată. Este o metodă radiologică complexă prin care se înregistrează pe un fIlm imaginea creierului la diferite nivele.

parestezii la membrele superioare şi inferioare stângi. Examenul clinic general : a. Profesia: muncitor f. Obişnuin e de via ă: a. Motivele internări actuale: – Cefalee. b. Copii: 4 e. hemipareză stângă.ulcer gastroduodenal – Tata . Diagnosticul la internare: Accident vascular cerebral. Cafea – da. Vârsta: 52 ani c. Dietă/regim alimentar – nu c.M.C 1.sistemul ganglionar limfatic nepalpabil f. Drog – nu b. – Se internează pentru diagnostic şi tratament de specialitate. Probleme de sănătate: a. Antecedente heredocolaterale: – Mama . Sistem ganglionar şi limfatic: . Data internării: 04. Starea civilă: căsătorit d. Tegumente şi mucoase: .tesutul celular subcutanat normal reprezentat e. tulburari senzoriale şi de sensibilitate – Vomismente d. Înal ime: 180 cm d. vertij. b. hemipareză stângă. Aparat loco-motor: .OBIECTIVUL 5 Procesul de îngrijire al unui pacient cu A. Tutun: .da. Greutate: 70 kg c.2009 2. Localitatea de domiciliu: Iaşi g.11. Istoricul stării actuale: – Din ziua de 3 noiembrie prezintă o cefalee intensă şi somnolen ă marcată. Antecedente medicale personale: – Aparent sănătos până la 40 de ani când acuză dureri epigastrice. 4. fiind diagnosticat cu ulcer duodenal. Informa ii generale: a.tegumentele normal colorate b. Consumator de: Alcool – ocazional.ciroză hepatică. esut celular subcutanat: . c. Alergii cunoscute – nu este alergic 3.V. Numele şi prenumele: V. h.aparat loco-motor aparent integru 26 . somnolen ă. – În cursul nop ii prezintă o stare de oboseală.

Se vor face masaje ale membrelor afectate .RMN. respiratie superficiala .antialgice : algocalmin 2f/zi . i. puls 88 b/min . sedative: fenobarbital 1tb/zi si distonocalm 2tb/zi. loje renale nedureroase k. VSH . Ht .anti tusive: Codeina 2tb/zi . Aparat respirator: .Bolnavul se externeaza cu recomandarile de verificare periodica.CT.hematologice: Hb. 27 .sumar de urina c.antipiretice: Algocalmin 2f/zi .normocaloric.Bolnavul este in stare generala buna . Tratamente : a.radiografie pulmonara 6./seara 7. Epicriza şi recomandări la externare : . regim desodat .examen neurologic . afazie 5.pacientul acuzand constipatie. usoara agitatie.biochimice: glicemie proteinemie b.B6. Aparat digestiv: .tuse uscata h. tensiunea arteriala 190/80mmHg.tahipnee 20 respiratii / minut. j.sedative: Fenobarbital 1 cpr. Aparat uro-genital: .tahicardie . a surmenajului si stresului .EEG . Investiga ii : a. Aparat cardio-vascular: .Se mentine hemipareza . Alte examene de specialitate: .g. soc apexian spatiu V intercostal stang pe linia medioclaviculara .bolnavul acuza incontinienta urinara .Va continua tratamentul cu vitamine B1.tranzitul intestinal dereglat de afectiunea neurologica . cefalee. Examenul sângelui: .insomnie. Examenul urinei: . tulburari de sensibilitate si motilitate. Sistem nervos şi organe de sim : .antihipertensive: Hipazin1-3capsule/zi .evitarea efortului fizic. Tratament medicamentos: .

parenterala -hidratare insuficienta calitativ -bolnavul este servit la pat -absenta scaunului -crampe abdominale -balonare -transpiratii abundente -incapacitate de a se mobilize -limitarea amplitudinii miscarilor -dificultate de a-si schimba singur pozitia -pozitie inadecvata -insomnie -somn insuficient calitativ si cantitativ Sursa de dificultate -obstructia cailor respiratorii -dispnee -A. A elimina - -incontinienta urinara -constipatii 4.dificultate de masticatie si de glutitie -alimentatia artificiala . A respira si a avea o buna circulatie 2.C. în îngrijirea bolnavului cu A. A bea si a manca Manifestari de independenta Manifestari de dependenta -bradipnee -respiratie superficiala -tuse uscata .V. a se odihni - -ateroscleroza cerebrala 28 .V.Nevoile fundamentale după modelul Virginiei Henderson.C -tulburari de deglutitie - 3. A se misca si a avea o buna postura - -scaderea mobiitatii -necoordonarea miscarilor -hemipareza stanga 5. Nevoile fundamentale 1. A dormi.

A evita pericolele 10.C -afazie . A se realiza 12.V.V. 6. A-si practica religia -este ajutat pentru satisfacerea acestei nevoi -miscari necoordonate cauzate de hemipareza -imposibilitatea de -boala actuala a-si satisface in pareza totalitate nevoia -sub febrilitate -stare de agitatie - - - -apatie oboseala -refuz de comunicare -apatie dezinteres -nu participa la nici o activitate recreeativa -refuza acumularea unor cunostinte -nu participa la activitati cu specific religios -A. A comunica 11.A. în îngrijirea bolnavului cu A. A mentine tegumentele curate si ingrijite 8. A pastra temperatura corpului in limite normale 9.C. A invata 14.V.C -paralizia -dezinteres cauzat de boala -incapacitate -spitalizare 29 . A se recreea 13.Nevoile fundamentale după modelul Virginiei Henderson. A se imbraca si a se dezbraca 7.

de anti tusive: Codeina 2tb/zi -adm. de antiemetice: Plegomazin 1f/zi -tegumente palide si uscate -stare usor ameliorata -bolnavul este constient si cooperant -bolnavul este constient -se alimenteaza singur -febra 7. alimentare -abordarea unei linii venoase: perfuzie cu glucoza 10% -calmarea bolnavului -pregatire psihica -afazie -suplinirea functiei 5.11 -hemipareza stanga -sa suplinim -acordarea angrijirilor nevoile igienice fundamentale -alimentare prin sonda -tulburari de sensibilitate si motilitate -stare alterata 6.11 -tulburari de deglutitie -repaus absolut -adm. de antialgice : Algocalmin 2f/zi -introduccerea unei sonde naso-gastrice pt. – 52 ani Diagnostic – Accident vascular cerebral Data Problema de îngrijire -cefalee Obiectivele de ingrijire -combaterea durerii -alimentatie corecta cantitativ si calitativ Interven iile aplicate Evaluarea îngrijirilor -stare alterata T.de antipiretice: Algocalmin 2f/zi -adm.11 -HTA -evitarea -adm.1C* 4.11 -voma -hemipareza usoara -mobilizare progresivaactiva a pacientului -se ajuta pacientul pentru a coborî din pat -se maseaza membrele afectate 30 .M.A.=190/80mmH -P=60b/min -R=20r/min -T=37.PLAN DE ÎNGRIJIRE Bolnav V. de antihipertensive: -TA=160/80mmH complicatiilor Hipazin1-3capsule/zi -combaterea febrei combaterea tusei -combaterea vomei -adm.11 -tuse uscata 8.

sedative: Fenobarbital 1tb/zi si Distonocalm 2tb/zi -usoara agitatie -calmarea pacientului -adm. urmat de clisma evacuatoare -se schimba lenjeria de pat -se administreaza sedative: Fenobarbital 1 cpr.11 -hemipareza usoara -suplinirea nevoilor -prevenirea escarelor -se ajuta bolnavul sa-si efectueze toaleta zilnica -se face alimentatie orala asistata -TA=140/80mmH -R=17r/min -P-80b/min -stare generala buna -bolnavul este in stare generala buna -se mentine hemipareza -întocmirea formelor si pregatirea pacientului pt externare 12. normocaloric. B6.11 -constipatie -combaterea constipatiei -se efectueaza tuseu rectal.11 -insomnie -combaterea insomniei 11. regim desodat.11 -Bolnavul se externeaza cu recomandarile de verificare periodica. de sedative usoare -asigurarea unei alimentatii adecvate 31 .PLAN DE ÎNGRIJIRE (continuare) 9. a surmenajului si stresului -Se vor face masaje ale membrelor afectate -Va continua tratamentul cu vitamine B1. evitarea efortului fizic./seara -bolnavul este echilibrat 10.

OBIECTIVUL 6 Educa ia pentru sănătate la un pacient cu A. Prin educarea bolnavului se realizează prevenirea complica iilor şi a recidivelor în cursul bolilor. care duce şi ea la rândul ei la scăderea riscului de AVC. 32 . la persoanele cu niveluri mari de colesterol sau la cele care au avut un infarct miocardic. Acest lucru este important mai ales la persoanele care au diabet zaharat. sindromul hemoragipar. Utilizând corect mijloacele de educa ie sanitară ea trebuie să îndrume organizarea regimului igieno-dietetic. inerea sub control a tensiunii arteriale crescute. malforma iile vasculare. Via a mai activă. a afec iunilor cardiace (în special fibrila ia atrilă). Bolnavului i se aduc la cunoştin ă bolile cu risc în apari ia accidentului vascular cerebral . arată că activitatea fizică scade semnificativ riscul de AVC. Persoanele cu activitate moderată au un risc cu 20 % mai mic decât cele inactive. Consumul zilnic de igări creşte riscul de AVC de două ori şi jumătate. diabetul. precum şi profilaxia incapacită ii de muncă. la scurtarea duratei acestuia. Controale medicale regulate. cu atât se reduce mai mult riscul dee AVC. ample. Cu cât o persoană e mai activă din punct de vedere fizic. Noile studii. Persoanele cu activitate crescută au un risc cu 34% mai mic.V. Exerci iile fizice pot ajuta de asemenea la creşterea nivelului de hdl colesterol (colesterolul protector) din organism. modul de administrare cu scopul convingerii bolnavului aupra necesită ii respectării orarului de administrare şi a dozelor prescrise de medic. să-l ajute pe bolnav pentru a deveni un factor activ în propria vindecare prin îndeplinirea conştientă şi corectă a recomandărilor. la prevenirea complica iilor şi recidivelor. numite statine. un AIT sau un AVC. Rolul esen ial al asistentei medicale constă în a ajuta persoana bolnavă să-şi men ină sau să-şi recâştige sănătatea sau să-l asiste în ultimele clipe ale vie ii prin îndeplinirea sarcinilor pe care le-ar fi îndeplinit singur dacă ar fi avut voin a sau cunoştin ele necesare şi să îndeplinească aceste func ii pentru a-şi recăpăta independen a cât mai repede posibil. Totodată bolnavului i se aduce la cunoştin ă tratamentul recomandat de medic şi i se explică efectele fiecărui medicament. Administrarea de medicamente pentru scăderea colesterolului.C Educa ia sanitară constituie o parte integrantă a complexului de măsuri de ordin curativ şi profilactic fiind menită să contribuie la creşterea eficien ei tratamentului.fibrila ia atrială. Controlul nivelului crescut de colesterol. Asistenta are sarcina ca prin activitatea de educa ie sanitară să contribuie la marirea eficien ei măsurilor terapeutice şi la vindecarea bolnavilor. traumatismele craniene. în parte datorită reducerii a doi dintre cei mai mari factori de risc pentru AVC: tensiunea arterială crescută şi afec iunile cardiace. a diabetului şi a afec iunilor care afectează vasele de sânge. cum ar fi boala arterelor coronare. Prin educarea familiei bolnavului se asigură îngrijirea completă a acestuia. Fără fumat/ renun area la fumat.

Tehnica îngrijirii bolnavului. .Mozes Carol.Ivanovici G.Interpretarea analizelor de laborator. Ed. Buc.Marin Fl şi Popescu C.Albu Roxana Maria.Doroban u. Ştiin ifică şi enciclopedică. Buc. 1999.Manual de medicină internă pentru cadre medii.Bolile vasculare ale creierului şi măduvei. 1994. Didactică şi pedagogică. Buc.Anatomia şi fiziologia omului. Militară.Tehnici generale de îngrijire ale bolnavului.Ifrim M. bolnavului.Anatomia şi fizilogia omului. . Ed Medicală.Borundel C.Anatpmia şi fiziologia omului. Medicală. Buc. Şi Niculescu N. Buc. . 1996.Modul de administrare a medicamentelor. ed. 1988. Şi Tedorescu Exarcu.Compendiu de anatomie. . 1995.Ranga V. . Ed. . Corint .Educa ie pentru sănătate. . 1970. Ed. 1988. 33 . Ed. . Ed. Buc.Baltă Gerogeta. Medicală. 1983. . All.. Buc. 10985 . 1978. Buc. Buc. Buc 1073. Medicală. Mediclă. ed. Medicală.Bibliografie . .Explorări func ionale.Duminică Al. Ed. Ed.Arseni C. Ed. Didactică şi pedagogică. Buc. 1978. ed.Cârmaciu R.

Anexe PLANŞA 1 Sinusul venos drept Sinusul venos transvers Sinus occipital Sinusul sigmoid Sinusul petrosal superior Sinusul petrosal inferior Vena retromandibulară Sinusul sagital superior Sinusul sagital inferior Sinusul cavernos Venele oftalmice Vena facială Vena jugulară internă VASCULARIZA IA CEREBRALĂ 34 .

PLANŞA 2 Encefalul 35 .

36 .PLANŞA 3 A – lobi cerebrali B – ganglioni bazali C – talamus D – punte E – cerebel Cele mai comune localizari ale A.V.C.

PLANŞA 4 INFARCT HEMORAGIE HEMORAGIE ÎN GANGLIONII BAZALI HEMORAGIE INTRACEREBRALĂ Examene CT 37 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful