You are on page 1of 7

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de învăţare 1: PROCESELE PSIHICE ŞI ROLUL LOR ÎN DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII


Număr de ore: 4 (3 h predare + 1 h evaluare)

Conţinuturi - detalieri Com Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


p.
spe
c.
Relaţia dintre procesele C.1.1 ▪ Lucrul cu fişa de lucru şi povestea metaforică „Împărăţia ▪ man Observare
psihice şi rolul lor în C.1.2 ual de a
C.3.1
psihicului” pentru a identifica şi înţelege procesele, funcţiile şi
evoluţia psihicului C.3.3 activităţile psihice ce intră în componenţa PSIHICULUI uman psihologie sistematic
▪ Exerciţii de recunoaştere a caracteristicilor sistemului ▪ fişe; ă
Psihicul şi psihic uman prin întrebări (ex: exerciţiul „Psihologul întreabă – ▪ lapt
caracteristicile acestuia neurologul / informaticianul / psihiatrul / pedagogul răspunde”) op ; Autoevalu
▪ Legătura psihic- ▪ Problematizarea pe marginea unor cazuri şi experimente ▪ vido area
creier ştiinţifice, a unor analogii didactice, pentru a extrage proiector
▪ Psihicul ca formă a principalele caracteristici ale psihicului (ex: experimentul cu ; Proba
vieţii de relaţie studenţii deprivaţi senzorial, experimente cu substanţe orală
▪ Psihicul ca procesor halucinogene, analogia psihic – soft computer, experimentul
complex de informaţii amintirilor false, studiul copiilor lup etc.)
▪ Psihicul ca ▪ Compararea (cu ajutorul imaginilor de pe video-proiector)
traducător subiectiv al a sistemului nervos al unui bebeluş cu cel al unui adult pentru
realităţii a evidenţia rolul activităţii şi a interacţiunii cu mediul (în special
▪ Psihicul ca rezultat cel social) în dezvoltarea neuronală şi psihică
al fiinţării printre ▪ Discuţii pe marginea cazurilor copiilor lup pentru a
oameni evidenţia rolul socializării în formarea caracteristicilor psihice
specific umane (gândirea, conştiinţa, limbajul)
Evaluarea C.1.1 , Test cu itemi: ▪ fişe cu Probă de
C.1.2, ▪cu răspuns scurt/de completare; evaluare
cunoştinţelor C.3.1.,
subiectel
C.3.3. ▪cu alegere duală; e testelor scrisă
▪de tip pereche;
▪cu alegere multiplă. ▪Fişe cu
Investigatia structura
investiga
tiei

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de învăţare 2: PROCESELE PSIHICE COGNITIVE SENZORIALE


Număr de ore: 4 (3 h predare + 1 h evaluare)
Conţinuturi - Com Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
detalieri p.
spec.
▪ Caracteri C.1.1, ▪ Descrierea şi definirea proceselor senzaţia – percepţia – ▪ manual Observarea
C.1.2, de psihologie sistematică
zarea C.2.1,
reprezentarea prin valorificarea fişei de lucru „Porţile cunoaşterii”
generală a C.2.2., ▪ Caracterizarea comparativă a senzaţiei, percepţiei şi ▪ fişe;
proceselor C.3.1. reprezentării cu ajutorul unui tabel ce derivă din definiţia celor trei ▪ laptop ; Autoevaluare
cognitiv- procese cognitive senzoriale ▪ vidoproi a
senzoriale: ▪ Exerciţii de distingere a înţelesului ştiinţific al termenilor ector ;
senzaţii, „senzaţie”, „percepţie”, „reprezentare” de înţelesul lor în limbajul Proba orală
percepţii, comun;
reprezentări ▪ Exemple din viaţa cotidiană şi exerciţii practice de exemplificare
a proceselor psihice cognitive senzoriale – senzaţii, percepţii,
▪ Corelaţii reprezentări
între ▪ Relatarea de exemple şi experimente ce relevă superioritatea
procesele proceselor cognitive senzoriale a oamenilor faţă de animale
senzoriale ▪ Relatarea de exemple şi experimente ce relevă superioritatea
proceselor cognitive senzoriale a oamenilor faţă de animale
▪ Relatarea de experimente ce relevă evoluţia proceselor
cognitive senzoriale o dată cu procesul de creştere şi maturizare
(comparare nou născut – copil - adult)
▪ Determinarea funcţionării proceselor senzaţie – percepţie –
reprezentare prin intermediul legilor corespondente (+ prezentarea
PPT şi analiza unor imagini cu iluzii optice)
▪ Identificarea rolului proceselor cognitive senzoriale în evoluţia
psihicului prin analizarea unor situaţii ipotetice în care anumite
caracteristici ale senzaţiilor, percepţiilor, reprezentărilor sunt
distorsionate (ex: senzaţiile ar reflecta caracteristici inexistente ale
obiectelor, percepţiile nu ar structura unitar informaţiile cele mai
relevante, reprezentările nu ar „extrage” schema informaţională
esenţială a unui obiect , ci ar reţine obiectul cu toate detaliile sale)
▪ gruparea unor trăsături de personalitate după calităţi ale
senzaţiei, percepţiei şi a reprezentărilor
▪ Evaluarea C.1.1, Test cu itemi: ▪ fişe cu Probă de
cunoştinţelor C.1.2, ▪cu răspuns scurt/de completare; evaluare
C.2.1,
subiectele
C.2.2., ▪cu alegere duală; testelor scrisă
C.3.1. ▪de tip pereche;
▪cu alegere multiplă. ▪Fişe cu Probă de
Investigaţia structura evaluare
investigatiei complement
ara

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Unitatea de învăţare 3: PROCESELE PSIHICE COGNITIVE SUPERIOARE


Număr de ore: 4 (3 h predare + 1 h evaluare)
Conţinuturi - Com Activităţi de învăţare Resurse Evaluare
detalieri p.
spec
.
Gândirea C.1.1, ▪ Exerciţii de analiză a unor contexte cotidiene în care apare ▪ manu Observare
▪Definire, C.1.2, al de a
C.2.1,
cuvântul „gândire” sau derivatele sale;
caracterizare C.3.1., ▪ Descoperirea definiţiei de proces cognitiv superior – gândirea prin psihologie sistematic
generală C.3.3., cazul lui Vazuro în care cimpanzeul Rafaello exersează modalităţile de ▪ fişe; ă
▪Structura C.4.1. operare ale gândirii (comparaţia, analiza, sinteza); sesizarea diferenţelor ▪ lapto
psihologică esenţiale dintre gândirea animală şi cea umană p; Autoevalua
internă a ▪ Exerciţiu de imaginaţie: Cum ar fi viaţa oamenilor fără gândire, ▪ video rea
gândirii: aceştia bazându-se eventual doar pe informaţiile date de procesele proiector ;
*Operaţii senzoriale ? Proba
generale ale ▪ Realizarea unei scheme a definiţiei gândirii umane valorificând orală
gândirii analiza comparativă dintre procesele senzoriale şi gândire
*Noţiunile şi ▪ Exprimarea opiniilor privind importanţa caracterului reversibil şi
formarea lor anticipativ al timpului psihic, caracter datorat gândirii;
▪ Gândirea ca ▪ Identificarea şi explicarea operaţiilor gândirii (analiza, sinteza,
proces de abstractizarea, generalizarea) şi a procesului formării noţiunilor prin
rezolvare a exemple din psihologia copilului
problemelor - ▪ Exerciţii de recunoaştere a operaţilor gândirii prin exerciţii cu
Înţelegerea şi imagini de tipul „Găsiţi diferenţele”
rezolvarea de ▪ Utilizarea de analogii metaforice pentru a conştientiza diferenţa
probleme dintre înţelegere spontană şi înţelegere discursivă
▪ Exerciţii de exemplificare / recunoaştere a fazelor procesului
rezolutiv;
▪ Concretizarea informaţiilor despre procesul de rezolvare de
probleme prin aplicarea acestora la o problemă reală şi la o problemă
de logică (ex: Testul Einstein)
▪ Identificarea euristicii şi algoritmicii ca instrumente ale gândirii în
procesul rezolutiv prin exerciţii /probleme ce solicită aceste două tipuri
de strategii rezolutive
▪ Gruparea unor trăsături de personalitate după tipologia rezolvării
problemelor
Limbajul C.1.1, ▪ Sesizarea diferenţei dintre conceptele „limbă” (ca fenomen şi ▪ manu Observare
▪ Limbă – C.1.2, al de a
C.2.1,
produs social) şi „limbaj” (ca fenomen şi produs individual) prin analiza
limbaj C.3.1., poveştii didactice „Bizara poveste a împărăţiei Matrioska şi a tânărului psihologie sistematic
▪ Funcţiile C.4.1. ei moştenitor” (povestea face pe de-o parte, analogia dintre principiul ▪ fişe; ă
limbajului de funcţionare a păpuşilor matrioşkei şi conexiunea existentă între ▪ lapto
▪ Formele cuvintele „limbii”, iar pe de altă parte, face analogia dintre moştenitorul p; Autoevalua
limbajului ce utilizează o parte din aceste cuvinte -„păpuşi” şi individul ce ▪ video rea
asimilează personalizat o parte din cuvintele limbii, proces ce poartă proiector ;
numele de „limbaj”) Proba
▪ Definirea, valorificând povestea anterioară, a noţiunii de „limbaj” orală
▪ Sesizarea relaţiei intime existente între gândire şi limbaj,
valorificând aceeaşi poveste a păpuşilor Matrioska (analogia dintre
păpuşile Matrioska şi limbaj – aşa cum păpuşile încorporează alte
păpuşi, la fel şi cuvintele încorporează alte cuvinte subordonate logic ;
analogia dintre calitatea păpuşilor Matrioska -ce pot încorpora de la 2
până la 25 de păpuşi similare - şi calitatea informaţională a cuvintelor –
ce capătă valoare de „noţiuni” (produse al gândirii);
▪ Analizarea caracteristicilor formelor limbajului (limbaj oral, limbaj
scris, limbajul nonverbal, limbaj intern ) şi evidenţierea punctelor forte şi
limitărilor acestora prin exemple cotidiene şi povestioare metaforice
( ex: „Ucenicul fierarului”, „Poveste caligrafiată”, „Cu mâinile legate”,
„Iepuraşul şi ouăle”)
▪ Evidenţierea rolului limbajului în extinderea capacităţii şi calităţii
gândirii umane prin :
- prezentarea de exemple din psihologia copilului ce evidenţiază etapele
transformării unui
cuvânt într-o noţiune (ex: cuvântul „mama” în noţiunea „mama”)
- prezentarea de exemple ce evidenţiază diferenţa calitativă dintre
- prezentarea de exemple ce evidenţiază diferenţa calitativă dintre
transmiterea experienţei
generaţiei următoare la animale (bazată pe experienţa imediată, a
gândirii concrete) şi la oameni (bazată pe experienţa indirectă, a gândirii
abstracte, mijlocită de limbaj)
▪ Deducerea din exemplele de mai sus a 2 (funcţia cognitivă ,
simbolic-reprezentativă) din cele 8 funcţii ale limbajului
▪ Prezentarea celorlalte funcţii ale limbajului (de comunicare,
expresivă, persuasivă, reglatorie, dialectică) însoţite de exerciţii
aplicative spre a fi rezolvate pe grupe
▪ Evaluarea C.1.1, ▪ Mini-proiect investigativ ▪ Fişe cu Probă de
cunoştinţelor C.1.2, evaluare
C.2.1,
structura
C.3.1., proiectului compleme
C.4.1. ntară
Memoria C.1.1, ▪ Exerciţii de analiză a unor contexte cotidiene în care apare ▪ manu Observare
▪Definirea şi C.2.1, al de a
C.2.2.,
cuvântul „memorie” sau derivatele sale;
caracterizarea C.4.1 ▪ Identificarea din aceste contexte a fazelor memoriei şi construirea psihologie sistematic
memoriei în baza acestor descoperiri definiţia memoriei; ▪ fişe; ă
▪Procesele şi ▪ Exerciţiu de creativitate (de tip brainstorming): să-şi imagineze ▪ lapto
formele cum ar arăta viaţa omului fără memorie; caracterizarea memoriei, p; Autoevalua
memoriei pornind de la rezultatele exerciţiului (este absolut indispensabilă vieţii ▪ video rea
▪Calităţile/indicat psihice, asigură continuitatea acesteia, este în strânsă legătură cu proiector ;
orii memoriei celelalte procese şi funcţii psihice) Proba
▪Factorii care ▪ Prezentarea şi analiza unor studii de caz ce exemplifică diferite orală
optimizează forme de tulburare a memoriei(amnezie anterogradă, amnezie
funcţionarea retrogradă, hipermnezia, paramnezia), subliniind totodată perturbările
memoriei la nivelul celorlalte procese psihice
▪Memorie şi ▪ Utilizarea de metafore ale memoriei (ex: o tablă, o carte, o
uitare bibliotecă, un vas în care se amestecă ingredientele unei reţete etc.), ce
surprind specificul acesteia,
▪ Identificarea formelor /proceselor memoriei pe baza unor exemple
şi exerciţii reunite sub fişa de lucru „Falsă lucrare de control”
▪ Exerciţiu de creativitate (de tip brainstorming): să-şi imagineze
cum ar arăta viaţa omului dacă ar reţine totul; caracterizarea
fenomenului uitării, pornind de la rezultatele exerciţiului
▪ Utilizarea de metafore ale uitării (ex: o supapă, un canal de
scurgere, o prăbuşire/ alunecare de teren etc.) ca manifestare normală
sau patologică a acesteia
▪ Experimente şi lucru pe grupe pentru identificarea factorilor ce
optimizează memoria, sau dimpotrivă, care favorizează uitarea.
▪ Gruparea unor trăsături de personalitate după tipologia proceselor
mnezice
Imaginaţia C.1.1, ▪ Exerciţii de analiză a unor contexte cotidiene în care apare ▪ manu Observare
▪Definirea şi C.2.1, al de a
C.2.2.,
cuvântul „imaginaţie” sau derivatele sale;
caracterizarea C.4.1 ▪ Identificarea din aceste contexte a caracteristicilor imaginaţiei şi psihologie sistematic
imaginaţiei construirea în baza acestor descoperiri definiţia imaginaţiei; ▪ fişe; ă
▪Formele ▪ Exerciţiu imaginativ: Cum s-ar desfăşura viaţa unui om are ar fi … ▪ lapto
imaginaţiei „lipsit de imaginaţie”?; argumentarea rolului profund adaptativ al p; Autoevalua
▪Procedeele imaginaţiei în viaţa omului; ▪ video rea
imaginaţiei ▪ Completarea unui tabel comparativ care să evidenţieze diferenţele proiector ;
şi asemănările dintre memorie – imaginaţie – gândire (criterii de Proba
comparare; raportarea la axa Trecut-Prezent-Viitor; ancorarea în orală
realitate; caracterul activ; caracterul logic; caracterul mijlocit etc.)
▪ Prezentarea de imagini din care să rezulte procedeele imaginaţiei,
ca „operaţii” ale imaginaţiei; compararea acestora cu operaţiile gândirii
▪ Exerciţii cu grad ridicat de originalitate, aflate la graniţa dintre
gândire şi imaginaţie (pentru a evidenţia legătura strânsă dintre cele
două procese)
▪ Exemplificarea unor situaţii cotidiene din care să rezulte formelor
imaginaţiei;
▪ Exerciţii de imaginaţie ce valorifică forma „imaginaţia creatoare”
▪ Evaluarea C.1.1, Eseu argumentativ şi creativ Fişe cu Probă de
cunoştinţelor C.2.1, structura evaluare
C.2.2.,
C.4.1 orientativă compleme
a eseului ntară