TEMA NR. 17 RISCURI ŞI AMENINŢĂRI VERSUS OPORTUNITĂŢI DE CONTRACARARE ÎN NOUL CONTEXT DE SECURITATE Planul temei nr. 17 17.1.

Amploarea evenimentelor la nivel global 17.2. Rusia şi China - două puteri majore din spaţiul euro-asiatic - factori cheie pentru statele membre NATO 17.3. Riscuri şi ameninţări din mediul de securitate internaţional 17.3.1. Globalizarea surselor de ameninţare 17.3.2. Terorismul contemporan 17.3.3. Ameninţări de natură politică 17.3.4. Ameninţările sociale 17.3.5. Ameninţări economice 17.3.6. Ameninţări militare 17.3.7. Ameninţări transfrontaliere 17.4. Riscuri şi ameninţări în ecuaţia securităţii naţionale a României 17.4.1. Riscurile şi ameninţările în plan militar 17.4.2. Riscuri şi ameninţări non-militare 17.4.3. Riscuri şi ameninţări asimetrice nonclasice 17.4.4. Riscuri şi ameninţări determinate de situaţia internă 17.5. Concluzii Bibliografie - Boncu, Simion, Securitatea europeană în schimbare. Provocări şi soluţii, Editura Amco Press., 2005; - Carta albă a securităţii şi apărării naţionale, Bucureşti, 2004; - Chiriţă, Mihai, Dificultăţile globalizării - Aspecte politico- militare şi financiare, Ed. Academiei Forţelor Terestre ,,Nicolae Bălcescu”, Sibiu, 2009; - Chiriţă, Mihai, Duţă, Paul Dănuţ şi Panait, Ion Globalizarea şi continentul African- Aspecte de securitate din colecţia Politică şi apărare naţională, Ed. Tehno Media, Sibiu, 2008; - Claval, Paul, Geopolitică şi geostrategie, Editura Corint, Bucureşti, 2001 - Dolghin, Nicolae, dr., Riscuri şi ameninţări la adresa securităţii României Actualitate şi perspectivă, Editura Universităţii Naţionale de Apărare, Bucureşti, 2004; - Département de l'informations des Nations Unies, ECOSOC, DPI/l736/POV (\Vww.un.org/french/ecosocdev/geninfo/poverty/dpi I 736f.htm, 27.12.2000); - Etat de la population mondiale 1999.6 milliards. L'heure du choix, FNUAP, Fonds des Nations Unies pour la population, 1999; - Fontaine, Andre, Istoria războiului rece, vol.I, Editura Militară Bucureşti, 1992; - Frunzeti, Teodor, Soluţionarea crizelor internaţionale, Editura Institutul European, 2006;
1

. poluarea mediului. în prezent. Este o evoluţie surprinzătoare. raporturile cu Federaţia Rusă relevă continua tensionare a relaţiilor stabilite între cei doi actori internaţionali. analiştii politici remarcă transformări profunde în toate domeniile existenţei sociale. Parteneriatele strategice pe probleme de securitate – dezvoltate. ca o posibilă candidată la aderare. nr. De aici. 2007. atât pe plan naţional şi regional.1. traficul de persoane. Amploarea evenimentelor la nivel global Complexitatea mediului de securitate al ultimilor ani ai primului deceniu este pe larg etalată de mulţimea şi amploarea dimensională a evenimentelor ce au loc la nivel global. În acest cadru extrem de dinamic şi fluid. unde s-au înregistrat apariţia şi dezvoltarea unor fenomene noi. cauzate de împuţinarea resurselor.2000). cheltuielile militare. Département de l'informations des Nations Unies. am constatat. . Bucureşti. în "Probleme globale ale omenirii. a celui mai scăzut nivel al lor de la încheierea Războiului Rece.elementelor noii politici ruse. ca: terorismul. Rapports sur les développement humain 1992-1995. sociale şi de mediu. migraţia. creând. Brown şi Cristofer Flavin. noi oportunităţi pentru realizarea unei păci durabile. în perioada de referinţă. a problemelor etnice. 24. cât şi global. .12.un. . o politică ce aduce în prim plan inclusiv forţa armată şi creşte masiv. ţară care a fost menţionată.30 din 4 noiembrie 2008.controlului rutelor de transport al hidrocarburilor caspice şi dorinţa Federaţiei. o redimensionare de rol. O asemenea stare s-a acutizat şi mai mult în urma: . O nouă economie pentru un secol nou. Bucureşti.Lester. pentru majoritatea analiştilor. încălzirea îngrijorătoare a climei etc. previzibilă. . Centrându-ne analiza pe organizaţiile internaţionale de securitate. scăderea drastică a resurselor naturale.conflictului dintre Rusia şi Georgia. R.Strategia naţională de apărare a ţării. care trimite unităţi ale forţei nuclear-strategice sau strategice ruse de la Polul Nord până în America Latină. de materiale strategice. Ruse de a-şi recâştiga statutul pierdut prin destrămarea Uniunii Sovietice. Starea lumii 1999". . la nivelul acestora. 1999. 17. În privinţa organizaţiei euro-atlantice. la Summit-ul NATO de la Bucureşti.Pauvreté et développement. de criza economică mondială. şi mulţimea de provocări la adresa securităţii. inclusiv în planul mediului de securitate. DPI/l779IPOV (www. într-un moment în care multe naţiuni ale lumii îmbrăţişează valorile democraţi reprezentative şi ale economiei de piaţă. o puternică deteriorare a legăturilor bilaterale.org/french/ecosocdev/ geninfo/poverty/dpi I 779f.Strategia de securitate naţională a României. recentă. în ultimul timp. dar. aprobată prin Hotărârea Parlamentului României. htm. care generează mereu instabilitate. 2 . Editura Tehnică. de marii actori şi adversari ai perioadei Războiului Rece – nu au putut împiedica multiplicarea tensiunilor economice. cu accent pe dimensiunea globală a securităţii. Persistance des déséquilibres à l'échelle mondiale. până la atingerea. în care instabilitatea şi rata mare a schimbărilor este tot mai evidentă.

Uzbekistan şi Tadjikistan dezvoltă. se află în opoziţie cu sistemul său politic relativ Închis. 3 . împreuna cu Kazahstan. Kazahstan. CSTO care IJ. încercând o îmbunătăţire a relaţiilor cu Moscova. care. Belarus. piaţa sa de desfacere. ca replică la acceptul unor state europene membre NATO de a găzdui pe teritoriile lor elemente ale scutului american antirachetă. mai angajată. la fel ca NATO. ambele grupări par să întărească legăturile dintre ele. .factori cheie pentru statele membre NATO Rusia îşi reconfigurează dispunerea strategică a forţelor. Rusia şi China . Cum Rusia a pledat mult timp pentru o importanţă sporită dată Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă şi Organizaţiei de Cooperare din Shanghai.eforturilor de a-şi spori influenţa şi controlul asupra unor state foste sovietice din Europa de Est şi Asia.în misiuni de exerciţiu comune sau în comun cu armatele unor state de pe alte continente. a hotărât să trimită în Georgia o comisie de anchetă asupra originilor şi derulării conflictului. Instabilitatea din Ucraina sau restrângerea suveranităţii sale ar putea readuce în discuţie securitatea şi interesele tuturor statelor din zonă. Organizaţia Tratatului pentru Securitate Colectivă (CSTO). 17. proiectat pentru ţările membre ale Comunităţii Statelor Independente~ este reactivată în paralel cu dezvoltarea Organizaţiei de Cooperare de la Shanghai (SCO). drepturi care sunt de la sine înţelese în democraţiile occidentale.întreruperii furnizării de energie către unii din vecini. este posibil ca procesul să fie lent. China şi Rusia. neagă drepturile omului. . pentru a determina ansamblul de cauze posibile care au stat la baza războiului de 6 zile ruso-georgian. care. Chiar dacă statele din această regiune au capacitatea de a face reformă şi a se democratiza. iar instabilitatea să ridice probleme care ar putea crea tensiuni în Europa. capabilă să acţioneze imediat în orice colţ al spaţiului CSI. Deşi confruntarea cu o asemenea stare de lucruri trebuia s-o facă mai coezivă. aşa cum se susţine. statele membre NATO au ajuns la un acord privind reluarea "condiţionată" şi "progresivă" a contactelor cu Rusia.două puteri majore din spaţiul euro-asiatic . care ar putea permite deschiderea unor rute alternative pe teritoriul său pentru aprovizionarea forţelor NATO din Afganistan.2. Tadjikistan şi Uzbekistan au fondat în 2001 Organizaţia pentru Cooperare de la Shanghai (SCO). grupează fostele ţări sovietice Armenia. . Kirgizstan. o forţă de reacţie rapidă. Rusia. largă şi în continuă creştere. Totuşi.ameninţării cu instalarea de sisteme antirachetă în zona Kaliningrad. Kirghiztan. Chinei îi revine un rol major în sistemul economic internaţional. O poziţie asemănătoare a adoptat şi UE. Statele din Caucaz şi din Asia Centrală formate în urma dezmembrării Uniunii Sovietice rămân o potenţială sursă de instabilitate şi incertitudine.

perspectiva unui Iran nuclearizat ce poate să transfere o astfel de capabilitate grupărilor teroriste din Orientul Mijlociu devine inacceptabilă nu numai pentru interesele vitale ale Statelor Unite dar şi pentru pacea şi securitatea internaţională.) în cadrul NATO vizează reconcilierea unei noi mari autonom ii europene pe probleme de secuntat' I apărare. Europa Centrală reprezintă un spaţiu coerent. poziţiile foarte diferite ale comunităţii internaţionale precum şi urmările dramatice pentru locuitorii din zonă exprimă foarte clar complexitatea situaţiei. Ele nu se află numai În Golf şi în interiorul acestui spaţiu. reprezentând prelungirea bazinului mediteranean către Marea Baltică şi. În acest context. spaţii şi regiuni încă instabile şi nesigure. Grecia. alături de România şi Turcia europeană. dând credibilitate eforturilor de edificare a noii arhitecturi de securitate în condiţii de stabilitate. duc la evoluţii imprevizibile şi la finalităţi incerte. statele formate în urma dezmembrării Iugoslaviei. că ori de câte ori coerenţa securităţii acestei zone a fost afectă au fost sădite seminţele unui viitor conflict. către Asia Centrală şi Orientul Mijlociu. precum şi accesul internaţional la sursele vitale de energie. încredere şi siguranţă în plan regional. capabile să genereze noi ameninţări şi provocări la adresa securităţii regionale şi globale. cum sunt India şi Pakistanul. În acelaşi mod se prezintă şi Orientul Apropiat. Formula constituirii Identităţii Europene de Securitate şi Apărare (E. ci. procesele de extindere ale celor două mari organisme integratoare – NATO şi UE . iar pe de altă parte. Aici se reunesc. din nefericire. mentalităţi. limitată de mările Neagră.S. Regimurile radicale din Libia şi Iran ar putea pune în pericol stabilitatea regională. dar 4 . Sursele de tensiuni nu au fost încă dezamorsate. În acest context. în special cel de-Al Doilea Război Mondial urmat de războiul rece. religii. având niveluri de dezvoltare extrem de diferenţiate şi cu statute deosebite faţă de instituţiile euroatlantice integratoare. pe atât de diversificate şi intercondiţionate. Marmara. ca şi cele dintre unele din noile centre de putere la nivel regional. păstrându-se legătura transatlantică. Peninsula Balcanică. are principalele caracteristici politice şi de securitate asemănătoare zonei Balcanilor. mai departe. supuse unor crize şi conflicte aflate în derulare sau în stare latentă. Tensiunile din Peninsula Coreeană.I. pe cât de multiple şi individualizate.completează fizionomia mediului de securitate actual. Nu din întâmplare fragmentarea Europei Centrale a dus la tensiuni majore şi la conflicte în Europa. Dacă analizăm Orientul Mijlociu în ultimii ani putem observa cu uşurinţă cum dinamica sa este în mod fundamental influenţată de competiţia pentru putere regională dintre Iran şi Statele Unite. Egee şi Mediteraneană şi incluzând Albania. gata oricând să fie reactivate. şi în exteriorul lui.D. Din punctul de vedere al securităţii.Orientul Mijlociu este un foc nestins. ideologii şi sfere de influenţă. Conflictul recent din Fâşia Gaza. Ţările arabe şi Israelul sunt departe de a ajunge la o convieţuire în deplină securitate. insuficient soluţionate. reprezintă o graniţă între culturi. Istoria a demonstrat. pe de o parte. Bazinul Mării Negre. entităţi statale aflate în diferite stadii ale procesului de tranziţie către democraţie şi economia de piaţă. Bulgaria.

fragmentarea şi rolul încă insuficient al clasei de mijloc în organizarea vieţii economico-sociale. Astfel. al Balcanilor. imensul potenţial economic. implicit a României. militar şi demografic. pe termen mediu sau lung.. din contră. Riscuri şi ameninţări din mediul de securitate internaţional Aprecierile privind transformarea societăţii la nivel global. dar studierea lor 5 . ameninţările şi pericolul la adresa securităţii statelor. nivelul ridicat al stării de insecuritate socială. De aici. într-un moment în care multe naţiuni ale lumii îmbrăţişează valorile democraţiei reprezentative şi ale economiei de piaţă. creând noi oportunităţi pentru realizarea unei păci durabile. Aceste puncte completează zonele nesigure ale Europei reprezentate de Caucaz şi Balcani. Rusia. generând noi puncte de tensiune şi insecuritate în întregul areal. acţiuni informatice ostilie agresiuni economico-financiare. China. Armenia. angajarea insuficientă a societăţii civile în dezbaterea şi soluţionarea problemelor de securitate. ce influenţează în mod direct securitatea şi stabilitatea zonală şi regională. Riscurile. Pornind de la aceste elemente. aici sau reactivat unele conflicte aflate în stare latentă. migraţiune cu efecte destabilizatoare. cât şi global. se consideră că pacea. Rusia. ci. cum ar fi: presiuni politico diplomatice şi tehnologice. culegere de informaţii şi dezinformare.şi caracteristici proprii. atât pe plan naţional şi regional. insuficienţa resurselor şi dificultăţile de adaptare a sistemului de învăţământ la cerinţele societăţii. acţiuni psihologice. atât de separate şi dorite. care. proporţia redusă. bazinului Mării Negre şi în proximitatea acesteia: Georgia. India. simultan cu apariţia altora. se poate susţine că cele mai profunde ameninţări la adresa securităţii actuale se manifestă în domeniul nonmilitar. persistenţa stării de sărăcie cronică şi accentuarea diferenţelor sociale. starea precară şi eficienţa redusă a sistemului de asigurare a sănătăţii populaţiei. fenomenul cel mai interesant îl constituie evoluţia sferei de cuprindere a noţiunii de război. precum şi rolul acestei zone ca element de legătură între Asia Centrală şi Orientul Mijlociu în jocul intereselor politice şi economice globale. încă nu s-au generalizat în aceste zone. Este o evoluţie surprinzătoare. foarte exacte. În momentul de fată. pentru majoritatea analiştilor. Japonia. dar. întotdeauna. Republica Moldova. sau ale principalilor actori pretendenţi la topul ierarhiei mondiale (SUA. precum interesele ţărilor riverane. care nu se mai suprapune în toate cazurile cu cea de conflict. şi mulţimea de provocări la adresa securităţii. nu se mai suprapune în mod automat cu cea de acţiunii militare. Azerbaidjan etc. nu pot fi. Multitudinea factorilor care determină acest fenomen confirmă complexitatea unei asemenea analize. stabilitatea şi securitatea. între care următoarele fenomene sunt generatoare de preocupări sau pericole: dependenţa accentuată de unele resurse vitale greu accesibile. ţările UE). la rândul ei. 17. tendinţele negative persistente în plan demografic şi migraţia masivă. agresiuni informaţionale. infrastructura slab dezvoltată şi insuficient protejată. fragilitatea spiritului civic şi a solidarităţii civice. pot fi amplificate de existenţa unor vulnerabilităţi şi disfuncţionalităţi. previzibilă. carenţele organizatorice. influenţare culturală. organizarea inadecvată şi precaritatea resurselor alocate pentru managementul situaţiilor de criză. Ucraina.3.

de următoarele tendinţe majore: accelerarea procesului de globalizare.. În acest mediu.A. Dacă la această dată pot fi enumerate ca ţări cu o populaţie de peste 100 milioane de locuitori şi un PIB de cel puţin 100 miliarde de dolari S. În ceea ce priveşte procesul de globalizare.3. India. posibile elemente de dispută. Chiar dacă la această dată criza mai afectează economiile lumii pe termen mediu şi lung. Globalizarea surselor de ameninţare Reprezintă principalul fenomen care influenţează mediul de securitate contemporan. acolo unde sistemele politice şi economice nu au reuşit să îndeplinească aşteptările populaţiei. Rusia. la nivel global. colaps sau incapacitate a unor guverne de a gestiona situaţiile create şi vor trebui avute în vedere pentru a fi soluţionate. în următorii 20-25 de ani. dezvoltarea economică şi tehnologică diferenţiată şi nu în ultimul rând. schimbarea situaţiei demografice. Dezvoltarea economică şi tehnologică reprezintă un factor important care determină evoluţia la nivel global. a terenului arabil. la nivelul majorităţii ţărilor dezvoltate este agreată părerea conform căreia continuarea acestuia este una din mizele majore pentru asigurarea progresului umanităţii. acestui grup. Aceeaşi opinie este împărtăşită şi de o mare parte a ţărilor în curs de dezvoltare. în principal. Apreciem că mediul de securitate va fi influenţat. specialiştii prevăd o redresare a acestora şi reluarea trendului ascendent. accelerată a populaţiei va necesita. creşterea nevoilor de energie. Nigeria. a măsurilor care impun pentru asigurarea securităţii. a generat războaie sau a ameninţat pacea. înfiinţarea de noi locuri de muncă. Pakistan. apă şi hrană. accentuată de deşertificare şi de lipsa apei. Ei susţin că. 6 . mărirea cererii de energie în condiţiile epuizării resurselor c1asice pot fi tot atâtea cauze care pot conduce la situaţii grave de criză. China. Indonezia. Creşterea. Istoria a demonstrat că aşteptările neîmplinite au constituit o forţă care a condus politici. haos. săraci.U. lipsa hrană. Deci vor fi 11-12 state a căror populaţie şi putere economică 1e· vor permite săşi constituie forţe armate cu capacităţi semnificative de a-şi proiecta forţa cel puţin în regiunea în care se găsesc. nici un stat nu este la adăpost şi nici unul nu trebuie să rămână în afara proceselor globale. în mod aproape invariabil. Filipine şi Vietnam se vor alătura probabil. cât şi a apariţiei diferitelor oportunităţi. şi ele. Dacă dezvoltarea economică va asigura numărul de locuri de muncă necesare va permite reducerea tensiunilor internaţionale şi a tulburărilor sociale inerente. nici un stat nu se poate izola sau rămâne neutru. Creşterea populaţiei globului. la timp. pentru tânăra generaţie. 17. La celălalt pol se situează criticii globalizării care văd în aceasta imaginea inechităţii dintre bogaţi. apa sau hrana vor constitui. atât în ceea ce priveşte geneza noilor riscuri şi ameninţări. Energia. Probleme serioase au apărut. Brazilia şi Mexic. pot constitui riscuri şi ameninţări. alte state ca Bangladesh.1.sprijină identificarea punctelor de reper necesare pentru a înţelege direcţia pe care se îndreaptă lumea spre viitor şi luarea. creşterea resentimentelor şi a violenţei este un rezultat direct al globalizării.

confruntarea principală are. desfiinţarea organismului de securitate ş. în fond sloganuri scoase din tenebrele istoriei. în urmă. 17. răsturnarea guvernului dintr-un stat sau a organelor de conducere colectivă ale unui organism internaţional. Bucureşti. Ciocnirile dintre terorişti şi forţele de ordine sunt sporadice. împotriva statelor democratice şi a forţelor politice raţionale din statele angajate în procesul democratizării. Terorismul contemporan În această lume complexă. p. 17. între democraţie şi totalitarism şi este determinată de agresiunea majoră a terorismului internaţional de sorginte extremist-religioasă. dinamică şi conflictuală. Aceasta se poate realiza prin: presiuni asupra organelor de decizie în favoarea unei anumite politici. Astfel.2. Progresul tehnic a pus la. izolarea politică. distrugerea structurii politice. structurat în reţele transnaţionale. economic.a. ceea ce va însemna pierderi de vieţi omeneşti de ambele părţi precum şi cheltuieli uriaşe. Deşi este greu de acceptat de către lumea civilizată. flagelul terorist constituie o ameninţare gravă la adresa securităţii.. politice sunt îndreptate împotriva ordinii de drept dintr-un stat sau a statutului unui organism internaţional. altădată erau destinate doar guvernelor şi armatelor.3. decăzută este prevestitoare de colaps social şi anarhie sau dictaturi nemiloase. uneori spectaculoase desfăşurate în prezenţa şi cu sacrificiul populaţiei paşnice. El nu se mai prezintă doar ca un gest criminal mărunt produs în disperare de cauză la o anumită evoluţie a sistemului social.Chiar şi cele mai optimiste scenarii prevăd că o serie de state vor rămâne. Ameninţări de natură politică Majoritatea ameninţărilor.3. Deşi nu este de dorit. Tendinţele majore ce guvernează evoluţiile globale generează noi riscuri şi provocări la adresa valorilor şi intereselor naţionale şi comune. caută să oprească cursul firesc al societăţii omeneşti spre libertate şi prosperitate. Armamentul folosit este un amestec de cibernetică. creează îngrijorări justificate1. credinţe şi percepţii fundamental diferite. Cu ajutorul mijloacelor militare şi bazându-se pe elementele de război psihologic terorismul urmăreşte obţinerea unor avantaje exclusiv sectare. loc între valori. fenomenul terorist a devenit o realitate cu implicaţii globale greu de prevenit şi gestionat. 2007. deosebit de violentă. 1 Strategia de securitate naţională a României. Acum el s-a consacrat ca o acţiune îndreptată împotriva ordinii de drept. high-tech şi mijloace artizanale. desfăşurată în afara şi contra normelor internaţionale. Ceea ce s-a întâmplat din punct de vedere demografic astăzi permite exprimarea unor aprecieri destul de corecte asupra consecinţelor asupra populaţiei la nivel de state sau regiuni. dispoziţia unor indivizi asociali capacităţi distructive care. este posibil ca la decizia comunităţii internaţionale să se impună intervenţia într-o asemenea situaţie. O economie slab dezvoltată. prevalându-se de aşa-zise percepte religioase. suspendarea sau excluderea din structurile de securitate.3.. favorizarea şi impunerea secesionismului. Multe din acestea vor fi în Africa sub-sahariană şi Orientul mijlociu.12 7 .

în mod direct. Mai nou. Ameninţările sociale Aspectul ameninţărilor sociale şi obiectivele acestora se apropie de cele politice. încurajarea secesionismului. pregătirea terenului pentru anexarea de către statul' vecin a unor teritorii. 17. în cadrul relaţiilor dintre state. Scopul propus ar putea fi sporirea dificultăţilor guvernului statului-ţintă de a guverna. a conflictelor interetnice sau interconfesionale constituie tot atâtea surse de ameninţare la adresa securităţii naţionale. ameninţările structurale pot avea la bază unele incompatibilităţi dintre diferite structuri supranaţionale şi statele din compunerea acestora. Ele apar atunci când principiile organizatoare a două state se contrazic între ele. 17. majoritatea ameninţărilor sociale au sursa în interiorul statelor. Nerezolvarea sau tergiversarea soluţionării conflictelor de muncă. propagandă ostilă. într-un context în care nu îşi pot ignora existenţa reciprocă. Din categoria ameninţărilor intenţionale se disting cele generate de natura regimului politic (dictatorial. identitate etnică şi religioasă. ostile statului naţional.3. în istoria omenirii. extrateritorialitatea legislativă. suspendarea sau excluderea din diferite organisme de securitate. nerecunoaşterea diplomatică a statului respectiv. cultură. La nivelul relaţiilor dintre state. Înţeleasă drept o caracteristică a mediului actual de securitate. Ameninţările structurale derivă din evoluţia sistemului social global în care anumite entităţi pot deveni anacronice în ansamblul relaţiilor bilaterale. fundamentalist).5. ameninţările externe de natură socială au degenerat până la atacuri la adresa identităţii naţionale. din exteriorul statului. putând fi folosite şi căi interioare. intervenţiile politice specifice din partea unui stat în afacerile interne ale altui stat. federalizarea împotriva voinţei naţionale. în cea mai mare parte. influenţarea elaborării unor recomandări şi rezoluţii ale unor organisme internaţionale defavorabile pentru statul vizat. ameninţările acestor valori provin. Nu de puţine ori. creşterea numărului de conflicte de natură etnico-religioasă a determinat abordarea mai atentă a acestui domeniu. 8 . crearea de grupări interne.Ameninţările la adresa identităţii naţionale implică încercările unui stat „mamă" de a întări identităţile similare etno-culturale de pe teritoriul statelor vizate pentru a ieşi din contextul naţional specific acestora.4. generată de competiţia care asigură progresul şi prosperitatea naţională.3. Ameninţări economice Într-o economie de piaţă situaţia normală a participanţilor este una de risc şi nesiguranţă. în domeniul politic. sprijinul multilateral acordat unor grupări politice antistatale. ameninţările de ordin structural pot viza: cosuveranitatea asupra unor teritorii subordonarea unor partide organizate pe criterii etnice de pe teritoriul altor state. Gama ameninţărilor de natură politică se completează permanent cu noi forme şi tehnici. Ele se produc pe fondul nemulţumirilor sociale de orice natură. În condiţiile în care securitatea socială depinde de capacitatea statelor de susţinere a structurilor tradiţionale de limbă. Totuşi. implicându-le. Ameninţările politice pot avea caracter ideologic sau naţional şi pot fi intenţionale şi structurale.

ameninţările militare au fost percepute ca principalul tip de ameninţare la adresa securităţii. Prin implicaţiile politice şi militare. Ameninţările. devin riscuri prin politici inadecvate. cât şi pentru existenţa . economic şi social este înlocuită de competiţia militară cu finalităţi dramatice. Din această perspectivă. Sectorul militar are o dinamică independentă de dezvoltare. Epuizarea resurselor de către naţiunile sărace. piaţa este deocamdată cel mai eficient mecanism prin care se obţine în mod sigur creşterea productivităţii. distructiv şi de cele mai multe ori ireparabil al consecinţelor ameninţărilor militare le-am situat în centrul preocupărilor specialiştilor în securitate. Relaţia de dependenţă a capacităţii militare de cea economică decurge din legile şi principiile luptei armate. ameninţarea securităţii aprovizionării poate fi clasificată drept o problemă a securităţii naţionale a statului implicat. 17. Ameninţări militare Până nu demult. presiuni asupra diferitelor instituţii şi chiar prejudicii substanţiale asupra sănătăţii şi longevităţii populaţiei statului ţintă.Cu toate imperfecţiunile sale. Ameninţările de natură economică. Ameninţările directe au diferite modalităţi de manifestare: de la hărţuirea persoanelor şi bunurilor care aparţin unor state aflate în afara frontierelor naţionale la raiduri şi incursiuni pe teritoriul acestuia.6. de pericole mari la adresa stabilităţii şi păcii la nivel global. Folosirea forţei rupe relaţiile paşnice dintre actorii internaţionali şi pune capăt recunoaşterii diplomatice. Ele pot îmbrăca diferite forme din care cele mai multe dintre ele nu pot fi considerate ameninţări la adresa securităţii naţionale. distribuţiei şi consumului.populaţiei acestora. Gravitatea conţinutului ameninţărilor de natură economică şi momentul când acestea devin factori perturbatori ai securităţii nu pot fi stabilite decât de factorii de decizie politică. Ameninţările economice pot fi considerate ca un atac la adresa securităţii în condiţiile în care acţiunea externă conştient dirijată duce la pierderi materiale.3. Pentru realizarea acestora. expansiunea economică relativă a unei puteri rivale poate fi percepută ca o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Situaţia este uşor de înţeles deoarece acţiunea de forţă este singura care putea determina pierderi ireparabile atât pentru baza organizaţională a statelor vizate. producţiei. în situaţia în care materiile prime strategice depind de import. care pot conduce la conflicte nu numai de natură economică. chiar şi în statele în care controlul civil asupra armatei este efectiv. Competitivitatea obişnuită în sectoarele politic. chiar şi în perioada actuală în care ameninţările din alte sectoare prezintă pericole mai mari şi mai apropiate. de la blocadă şi zone de interdicţie aeriană 9 . pot apărea din monopolul asupra unor resurse. situaţie care poate afecta securitatea naţională. în condiţiile menţinerii unor ritmuri ridicate de creştere demografică şi a unor creşteri economice modeste va determina mari fluxuri migratoare. În felul acesta nesiguranţa generată de jocul pieţii este terenul fertil al unui pachet substanţial de ameninţări economice. Canalizarea acumulărilor militare către rezolvarea problemelor istorice dintre state explică accentul disproporţionat pus pe componenta militară a securităţii. piaţa elimină actorii ineficienţi. generatoare de noi surse de tensiuni şi stări conflictuale. Efectul multiplu.

îşi vor menţine actualitatea. ca domenii de manifestare. criminalitatea transnaţională organizată. dar vor avea o natură mult mai complexă. se vor combina în diverse modalităţi şi vor genera un mediu şi situaţii specifice mult mai complexe care vor defini lumea şi securitatea în viitor. Principalele ameninţări transfrontaliere existente în acest moment sunt: terorismul. iar ordinea de importanţă nu poate fi stabilită decât pentru o perioadă scurtă de timp. deşi pericolul unei confruntări armate directe majore a dispărut. crima organizată traficul de persoane. la nivelul întregii lumi. Ameninţări transfrontaliere Gama ameninţărilor transfrontaliere este surprinzător de mare. mobilizări de trupe la frontiere. La această dată. Elementele menţionate anterior au detaliat doar câteva din riscurile şi ameninţările majore care vor influenţa. se fundamentează pe ordinea constituţională şi se înfăptuieşte în contextul construcţiei europene. Caracteristic pentru evoluţia acestora va fi apariţia. corupţia şi economia subterană. Riscuri şi ameninţări în ecuaţia securităţii naţionale a României Securitatea naţională reprezintă condiţia fundamentală a existenţei naţiunii şi a statului român şi un obiectiv fundamental al guvernării. de natură politică. Securitatea naţională este un drept imprescriptibil care derivă din suveranitatea deplină a poporului. ameninţări la adresa informaţiilor. acţiuni ale forţelor speciale şi a celor de cercetare-diversiune în interiorul statului ţintă sau asupra unor aliaţi. droguri şi materiale strategice.7. 17. capabile să pună în pericol securitatea naţională a României: instabilitatea regională. la nivel global. rezultat al schimbărilor din mediul de securitate ce vor avea loc pe fondul evoluţiei economice. politice. diseminarea armelor de distrugere în masă şi a tehnologiilor de producţie aferente. militare etc. 17. În perspectiva următorilor 20-25 de ani sursele de ameninţare la adresa securităţii. sunt identificate aproximativ aceleaşi riscuri şi ameninţări. economică. proliferarea armelor de distrugere în masă. a altora noi. în zonele de interes pentru România. în ecuaţia securităţii naţionale sunt menţinute suficiente alte riscuri tradiţionale de securitate. al cooperării euroatlantice şi al evoluţiilor globale. terorismul internaţional structurat în reţele transfrontaliere. generate de procesul de tranziţie sau de criza care se manifestă la nivel mondial. precum conflictele interetnice izbucnite în spaţiul exiugoslav sau şi-au făcut apariţia o serie de dificultăţi politice. fie că vor evolua conform previziunilor sau nu. datorită vitezei mari de schimbare şi inovaţie şi datorită existenţei disparate şi indistincte a parametrilor de predictibilitate. SIDA. În acest context. interesele şi obiectivele naţionale. economice sau de altă natură.sau navală la demonstraţii de forţă.4. ameninţări de natură ecologică. socială şi militară. sociale. alături de formele de manifestare deja cunoscute. guvernarea ineficientă. la nivelul strategiilor de securitate.3. ea are ca domeniu de referinţă valorile. 10 . Acestea. evoluţia mediului de securitate pe termen mediu şi lung.

activarea unor baze militare pe teritoriul românesc. Asemenea gesturi ar putea declanşa campanii de presă care. ca şi ale NATO. Neagră etc.proliferarea şi de zvoltarea reţel elor teroriste . trageri.proliferarea ANM.). .1.4. reglementările privind fluviul Dunărea. cât şi pentru existenţa populaţiei acestora. În condiţiile unui mediu intern stabil. a crimei organizate transnaţionale. ONU şi ale forumurilor/ iniţiativelor subregionale. M. de natură economică. programe de modernizare a înzestrării şi echipării acestora. lansări de rachete etc. pe lângă cea economică deja existentă. în ultima perioadă. Situaţia este uşor de înţeles deoarece acţiunea de forţă era singura care putea determina pierderi ireparabile atât pentru baza organizaţională a statelor vizate. armamentelor şi mijloacelor letale neconvenţionale. politico-militar şi a celui european. droguri. . în cadrul politicii europene de securitate şi apărare. armamente şi muniţie. În acelaşi cadru. ar contribui la proiectarea şi menţinerea imaginii adversarului cu urmări mult mai grave pe termen îndelungat. 17.4. şicane de natură economică interpretări forţate ale unor acorduri şi tratate internaţionale (tratatele politice bilaterale. oferă avantaje multiple. în primul rând. al relaţiilor de putere. secvenţe ale războiului electronic etc. a traficului ilegal de persoane. riscurile şi ameninţările militare au fost percepute ca fiind principalul tip de ameninţare la adresa securităţii. gesturi diplomatice de reavoinţă. a tehnologiilor şi materialelor nucleare. 11 .migraţia c1andestină şi apariţia unor fluxuri masive de refugiaţi. . Situarea României la frontiera unui spaţiu euro-atlantic.Din această perspectivă pot fi identificate principalele schimbări şi tendinţe de evoluţie pentru cele mai probabile riscuri şi ameninţări luate în calcul în ecuaţia securităţii naţionale. sunt posibile distorsiuni caracteristice unor relaţii de putere inflamate: radicalizări ale demersului politic.posibile evoluţii negative în plan subregional în domeniul democratizării. eforturile din domeniul militar în direcţia reformării sistemului militar care include şi "operaţionalizarea forţelor destinate participării la misiuni ale Uniunii Europene. Riscurile şi ameninţările în plan militar Până nu demult. dar nu vor putea fi operaţionalizate decât prin dialog politic. Totodată. Riscuri şi ameninţări non-militare: . dificultăţi în accesul la resurse etc.) cu alte frecvenţe decât cele obişnuite. unde capătă contur tot mai evident componenta politico-militară. materiale radioactive şi strategice. România şi-a concentrat. respectării drepturilor omului şi dezvoltării economice care ar putea genera crize acute cu efecte destabilizatoare pe o arie extinsă. 17. Avantajele vor fi. s-ar putea înscrie şi unii factori de risc de natură militară care n-ar putea fi incluşi în atacuri armate sau pregătiri pentru acţiuni care să necesite invocarea Articolului 5 al Tratatului de la Washington ori alte mecanisme de consultaţii în cadrul Alianţei. încet-încet. principalii actori din spaţiul postsovietic.2. acţiuni militare demonstrative (exerciţii militare.

.reacţiile ineficiente ale instituţiilor statului în faţa nerespectării legislaţiei. în primul rând prin apariţia şi multiplicarea noilor tipuri de riscuri şi ameninţări prezentate anterior. separatism sau xenofobie care pot afecta statul român şi promovarea valorilor democratice. Riscuri şi ameninţări asimetrice nonclasice: . .4.accentuarea fenomenelor de corupţie şi de administraţie deficitară a resurselor publice care produc adâncirea inechităţilor sociale şi proliferarea economiei subterane. financiară şi socială. inclusiv sub formele sale biologice şi informatice. . . . În acest sens. .nerespectarea normelor ecologice.deficienţa în protecţia informaţiilor clasificate.acţiunile de incitare la extremism. importante pentru realizarea intereselor naţionale.slăbiciuni în îndeplinirea angajamentelor asumate. 12 .provocarea deliberată de catastrofe ecologice. .3.agresiunea economico-financiară.persistenţa problemelor de natură economică. .5. 17.4.nivelul scăzut al infrastructurii informaţionale.terorismul politic transnaţional şi internaţional. . Oportunităţi de contracarare a factorilor de risc şi ameninţare la adresa securităţii naţionale a României În contextul transformării mediului internaţional de securitate.acţiuni individuale sau colective de accesare ilegală a sistemelor informatice. iar. intern şi internaţional. .limitarea accesului statului român la unele resurse şi oportunităţi regionale.acţiuni destinate afectării imaginii României în plan internaţional. pe de altă parte. 17. intensificarea cooperării la nivel intern între instituţiile cu atribuţiuni în domeniu.scăderea nivelului de încredere a cetăţenilor în instituţiile statului. precum şi dezvoltarea unor căi de acţiune specifice.4.menţinerea unor decalaje de dezvoltare între regiunile ţării. . .4. România a acordat o atenţie sporită asigurării securităţii naţionale prin identificarea şi dezvoltarea unor mijloace şi instrumente coerente de combatere şi contracarare a acestora. . cooperarea permanentă cu structurile şi instituţiile internaţionale specializate în sensul eficientizării eforturilor de combatere a unui spectru larg de riscuri şi ameninţări. se au în vedere două dimensiuni majore pe de o parte. Riscuri şi ameninţări determinate de situaţia internă: .menţinerea unor surse şi cauze de potenţiale conflicte sociale cu efecte asupra stării de linişte a populaţiei.acţiuni ce pot atenta la siguranţa sistemelor de transport. 17. .. intoleranţă. .decalaje între nivelurile de asigurare a securităţii şi gradului de stabilitate ale statelor din proximitatea României. .

.reforma sistemului de securitate socială şi diminuarea deficitului de finanţare a protecţiei sociale. construită pe baza principiilor eficienţei. sunt următoarele: . . Accelerarea creşterii economice vizează în primul rând asigurarea prosperităţii cetăţenilor şi sprijinirea procesului democratic intern. gestionarea crizelor şi reconstrucţia post-conflict. ca factor de echilibru.susţinerea iniţiativei private prin perfecţionarea cadrului economico-financiar. prin diminuarea vulnerabilităţilor şi reducerea riscurilor şi ameninţărilor inerente perioadei de tranziţie. legislativ şi instituţional.asigurarea resurselor financiare pentru consolidarea sistemelor de apărare.realizarea unui sistem economico-financiar modern fundamentat pe o economie de piaţă. . .participarea României la procesul de realizare a identităţii Europene de Securitate şi Apărare. .asigurarea stabilităţii funcţionale a economiei naţionale.promovarea dialogului şi coeziunii sociale prin implicarea statului. . în contracararea efectelor negative ale procesului de tranziţie şi evoluţiilor economiei de piaţă. precum şi a Parteneriatului Strategic cu SUA. .corelarea politicilor economice naţionale cu procesul realizării uniunii economice şi monetare europene. ordine publică şi siguranţă naţională.În domeniul politicii externe.accelerarea procesului de armonizare legislativă în domeniul financiar şi de implementare a standardelor europene. pot fi identificate o serie de modalităţi de acţiune şi căi de diminuare a vulnerabilităţilor şi creşterii gradului de securitate naţională: . precum şi la misiunile internaţionale sub egida NATO având ca scop combaterea terorismului şi proliferarea armelor de distrugere în masă. Acţiunile promovate în acest domeniu au în vedere: . .susţinerea diplomatică a participării la operaţiunile de pace ale ONU şi la alte acţiuni vizând asigurarea stabilităţii şi întărirea încrederii la nivel regional şi global. justiţiei şi solidarităţii sociale. .descentralizarea deciziei administrative în domeniul raporturilor de muncă. În domeniul economic relansarea economică trebuie consolidată prin crearea unui mediu de afaceri atractiv şi stabil şi prin racordarea adecvată la marile fluxuri economico-finaciare. În ceea ce priveşte domeniul social. principalele modalităţi de acţiune pentru asigurarea securităţii naţionale. .susţinerea dimensiunii pan-europene a OSCE. În domeniul economico-financiar. ca forum de dialog în domeniul securităţii şi dezvoltarea capacităţii de acţiune pentru prevenirea conflictelor. . se pune accent pe realizarea unor modalităţi de stimulare a solidarităţii naţionale şi a responsabilităţii civice. tehnologice şi comerciale.participarea responsabilă la activităţile şi procesele decizionale ale Alianţei Nord-Atlantice.dezvoltarea de relaţii privilegiate cu ţările UE. 13 .

la eforturile Alianţei Nord-Atlantice şi ale organismelor internaţionale care vizează reglementarea diferendelor internaţionale. Acţiunile specifice în domeniul menţinerii ordinii publice vizează. la întărirea încrederii şi stabilităţii în Europa Centrală şi de Sud-Est. mobile. se are în vedere asigurarea capacităţii ana1itice şi operaţionale a serviciilor de informaţii. În ceea ce priveşte domeniul apărării naţionale. capabile să permită României să ia parte activ. precum şi participarea la operaţiuni militare multinaţionale în sprijinul păcii. cu prioritate. prin măsurile adoptate. acţiuni vizând reglementarea diferendelor internaţionale. gestionarea crizelor şi apărarea colectivă. prevenirea şi combaterea fenomenului infracţional.informarea promptă şi corectă a factorilor de decizie ai statului. În domeniul siguranţei naţionale şi ordinii publice. evaluarea complexă a dinamicii acestora. diminuarea şomajului şi asigurarea unei protecţii sociale reale a şomajului inclusiv prin atragerea şi implicarea acestora în activităţi de utilitate publică. astfel. care să poată desfăşura. în ceea ce priveşte combaterea riscurilor şi ameninţărilor. Justiţie) şi intensificarea activităţilor desfăşurate de acestea împotriva corupţiei şi crimei organizate . Principalele măsuri vizate. dotată cu tehnică şi echipament militar modern şi deservită de personal profesionalizat. prin realizarea şi menţinerea unei forţe militare moderne şi credibile. instituirea unui sistem eficient de gestionare. . . prevenirea conflictelor. împreună cu celelalte instituţii ale statului. încât. armata română se află într-un proces de redefinire. protejarea cetăţenilor.dezvoltarea şi perfecţionarea modalităţilor de cunoaştere şi contracarare a riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.întărirea capacităţii de descurajare. în domeniul apărării naţionale.constituirea în cadrul forţelor armate a instrumentelor operaţionale moderne. valorificare şi protejare a informaţiilor secrete în condiţiile respectării dreptului la informare a cetăţenilor. România va trebui să dispună de o armată modernă şi bine instruită. cu o pregătire adecvată. gestionarea crizelor şi apărarea colectivă. să contribuie la apărarea şi promovarea intereselor naţionale ale ţării. a proprietăţii private şi publice. . capabilă să desfăşoare o gamă largă de misiuni.instituţionalizarea unor forme de cooperare permanentă între structurile care contribuie la realizarea siguranţei naţionale şi ordinii publice. Ca membru NATO. . sunt: . desfăşurate în perioada disponibilizării. 14 . Principalele modalităţi în acest sens sunt: .asigurarea controlului civil asupra instituţiilor din domeniul siguranţei naţionale şi ordinii publice. Servicii de Informaţii. la acţiuni cu caracter umanitar şi alte activităţi militare.consolidarea lanţului instituţional de acţiune (Poliţie. prevenirea conflictelor. ca membru cu drepturi depline.ocuparea forţei de muncă în concordanţă cu orientările UE. Acestea vor acţiona pentru anticiparea ameninţărilor la adresa securităţii naţionale. alături de ceilalţi aliaţi. . redimensionare şi restructurare care are ca scop final crearea unei armate de dimensiuni mici.

protejarea teritoriului naţional. a fost adoptată Strategia naţională de prevenire şi combatere a terorismului care îşi propune ca obiective majore: . monitorizarea şi evaluarea constantă a tuturor riscurilor şi ameninţărilor.. la nivel subregional şi regional. 15 . 17. Serviciul Român de Informaţii. respectiv a vulnerabilităţilor la adresa securităţii naţionale care pot contribui la apariţia şi dezvoltarea terorismului.constituirea şi consolidarea capacităţilor necesare pentru îndeplinirea performantă a obligaţiilor asumate de România. Noile riscuri apărute la adresa securităţii şi a valorilor societăţii româneşti determină schimbări în structura şi modul de funcţionare a principalelor instituţii cu atribuţiuni în domeniu (Ministerul de Interne. principalele căi şi mijloace de acţiune în acest domeniu: Constituţia României. . în mod clar. de a participa în cadrul unor operaţiuni de menţinere a păcii. .5. al populaţiei şi a obiectivelor româneşti din interior şi exterior de activităţile asociate terorismului.prevenirea implicării cetăţenilor români şi rezidenţilor străini din România în activităţi subsumate terorismului internaţional. Strategia de Securitate Naţională. de salvare. de răspuns la crize. In domeniul contracarării ameninţării teroriste. Sistemul legislativ românesc este racordat la imperativul apărării intereselor naţionale şi la asigurarea securităţii în toate dimensiunile sale. Serviciul de Informaţii Externe) care trebuie să fie capabile să răspundă noilor provocări şi ameninţări. Strategia Militară. Iniţierea şi coordonarea acţiunilor naţionale în domeniul securităţii se bazează pe un ansamblu de legi şi documente fundamentale care formulează. de combatere a terorismului şi de asistenţă umanitară. Carta Albă a Securităţii şi Apărării Naţionale etc.identificarea. Concluzii Există o strânsă conexiune între cele două dimensiuni – internă şi externă –·iar o strategie coerentă pentru contracararea ameninţărilor la adresa securităţii depinde de buna funcţionare a acesteia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful