UNIVERSITATEA SPIRU HARET

ELENA MUREŞAN

ÎNOT

EDITURA FUNDA IEI ROMÂNIA DE MÂINE

Procedeul de înot delfin Capitolul 6. Metodele de învă are a înotului Bibliografie 1 . apa mică şi adâncă) Capitolul 2. Succesiunea exerci iilor pentru învă area metodică a respira iei acvatice (pe uscat. Procedeul de înot spate Capitolul 5.CUPRINS Capitolul 1. Procedeul de înot bras Capitolul 4. Succesiunea exerci iilor pentru învă area metodică a procedeelor de înot sportiv Capitolul 3.

expira ie treptată în apă. inspira ie specifică. balon mic. de pe loc. (Figura 3. inspira ie. cu men inerea aerului în piept. apnee. 4 Succesiunea exerci iilor pentru învă area metodică a acomodării cu apa 2 .) Fig. apnee. cu sprijinul bra elor la marginea bazinului inspira ie normală. combinată cu diferite răsturnări scufundări cu respira ii . din mers. (Figura 2. inspira ie specifică. scufundarea capului în apă. expira ii alternative cu apnee . (Figura 4) Notă : Sub nivelul apei. Ex în apa mică şi adâncă. expira ie for ată spre o minge de plastic mică de tenis de masă. expira ii specifice (for ate şi prelungite). inspira ii normale şi expira ii prelungite . cutie de chibrituri .) Fig. 2 inspira ie specifică pe gură. plutire ghemuită. scufundarea fe ei şi eliberarea treptată a aerului în apă . (Figura 1. cu accent pe expira ii prelungite.Capitolul I Succesiunea exerci iilor pentru învă area metodică a respira iei acvatice Primele exerci ii cu rol important în învă area înotului sunt cele de ini iere în respira ia acvatica pe uscat cât şi în apă. Ex pe uscat: inspira ii şi expira ii prelungite . Fig. apnee. 3 jocuri simple sub apă. expira ie cu întreruperi succesive . cu ridicarea capului în lateral . ochii se vor men ine deschişi. inspira ie specifică (pe gură) şi expira ii prelungite . 1 bolborosirea apei la suprafa a ei. în apnee . alternări de inspira ii şi expira ii specifice.) Fig.

(Figura 5) Fig. a pieptului . bătaie de picioare alternativă . (Figura 7) Fig. 9 sărituri simple în picioare. pe un călcâi. 7 spălarea fe ei cu apă. ascu ită etc) cu întrecere . a gâtului. de pe loc . 5 mers obişnuit. presupune un contact treptat cu ea. cu pozi ii diferite de bra e .Orice intrare în apă. 6 diferite forme de alergare ( cu genunchii la piept. călcâie. (Figura 8) Fig. 8 scufundări pe verticală cu men inerea deschisă a ochilor. (Figura 9) Fig. (Figura 10) Fig. ieşind la suprafa ă printr-un cerc . stropitul în doi sau în grup . pe vârfuri. (Figura 6) Fig. 10 3 . Ex în apa mică : stând pe marginea bazinului cu sprijin pe palme. pe un vârf.

Ex în apa adâncă : sprijin la marginea bazinului în sparge-val. men inând ochii deschişi . pluta pe piept cu deplasare pe partea laterală a bazinului cu sprijin . jocuri acvatice cu temă : « delfinii dorm ». “corul balenelor” se cântă sub apă. acelaşi exerci iu cu ridicarea alternativă a mâinilor de pe margine . pe bancă. saltea se execută pozi ia de pluta pe piept. de pe loc. din deplasare . apropiate. plută pe piep. bra ele întinse. Ea se realizează pe piept. acelaşi exerci iu cu ridicarea alternativă a mâinilor de pe margine. Fig. din împingere de la marginea bazinului. 12 (jocuri cu scufundare) Aceste exerci ii le creează plăcere şi progresiv înlătură teama de apă. plutire pe piept cu ajutorul unui partener. ghemuite) . inând cont de tehnica realizării ei şi de respira ia liberă la suprafa a apei. fără sprijin cu pozi ii diferite de picioare (depărtate. jocuri cu mingii de plastic. « întrecerea vapoarelor » (deplasare cu întrecere. acelaşi exerci iu mărind viteza de execu ie a picioarelor în apă . Exerci ii în apa mică : pluta pe piept cu sprijin la marginea bazinului. 11 Jocuri : leapşa. plutire din ghemuit « dopul » . men inerea respira iei (apnee) cu sprijin la marginea bazinului . pluta pe piept fără sprijin. jocuri cu scufundare . treceri din plută pe piept. pe spate . se calcă apa . copiii fiind în colaci) . 12 Fig. supravegheat de un coleg . spate şi pe verticală. « stele de mare plutitoare » cu sprijin la marginea bazinului sau fără. respira ia men inută în apnee .(Fig.recuperări de obiecte . plimbări laterale cu sprijinul unui bra de marginea bazinului. având diferite pozi ii de bra e). 13) 4 . fa a scufundată în apă. Pluta pe spate : aceleaşi exerci ii ca mai sus. oglinzile (copiii se scufundă imitându-se unul pe celalalt). Exerci ii în apa adâncă : pluta pe piept. scufundarea fe ei în apă. Pluta pe piept Exerci ii pe uscat : culcat pe iarbă. (Figura 11) Fig. Succesiunea exerci iilor pentru învă area metodică a plutirii în apă Pozi ionarea corpului înotătorului pe o anumită axa fa ă de suprafa a apei reprezintă plutirea. statuile (la comandă grupul de copii se opreşte într-o pozi ie fixa cu sprijin pe un picior.

(Figura 15. alunecare cu sprijinul unui profesor . 58) 5 .« călcarea apei » Exerci ii pe uscat : mişcări de bra e din lateral spre linia mediană a corpului. pag. 13 Pluta pe verticală. (răsp. cu uşoare desprinderi de la marginea bazinului. treceri din exerci ii de călcare a apei. (Figura 16. Exerci ii în apă : călcarea apei cu sprijin la marginea bazinului . 16 Întrebări pentru verificare Care este succesiunea metodică a învă ării respira iei la înot.) Fig. pe uscat şi în apă ? Exemplifica i cu câte 3 exerci ii. fără a executa mişcări de bra e sau de picioare. sprijinit cu o mână de un baston al instructorului . călcarea apei. Exercitii în apa mică şi adâncă (alunecare pe piept) : împingere de la peretele bazinului în alunecare . a bastonului şi cu apucări rapide .Fig. în plută pe piept şi pe spate şi din nou pe verticală. treceri din alunecare pe piept în plutire “dop”. Deplasarea se realizează prin autopropulsie prin împingere de la marginea bazinului sau propulsie când profesorul asigură înaintarea. Succesiunea exerci iilor pentru învă area metodică a alunecării (piept şi pe spate) Prin alunecare se în elege deplasarea înotătorului prin apă in pozi ie orizontală. alunecare sub formă de joc . sub formă de valuri (simultan) . 2.) Fig. 14 treceri din alunecare pe piept în alunecare pe spate şi invers. 15 alunecare pe sub apă . plută verticală.) Fig. (Figura 14. ridicări de picioare alternative cu îndoirea lor din genunchi şi împingerea lor oblic lateral în jos.

deplasare laterală . 2. mişcări alternative de picioare . mişcarea alternativă de bra e.2 pag 59) Ce în elege i prin plutire ? (rasp. picioarele sus inând un plutitor . Exerci ii pentru mişcarea picioarelor : Pe uscat : din culcat înainte pe o bancă. 17 exerci ii sub formă de întrecere. Un ciclu de bra e este format din parcurgerea complet cu fiecare bra a unui drum acvatic şi a unuia aerian. În apa adâncă : plută pe piept.) Fig. mişcare de picioare craul. Exerci ii pentru mişcarea de bra e Mişcarea de bra e este alternativă şi ciclică. (răsp. 2. se execută trac iunea cu un bra . exerci ii de bra e cu palmare. 2. odată cu momentul execu iei inspira iei . fără respira ie . se execută mişcarea de bra e. cu sprijinul palmelor în sparge val. mişcări de picioare craul cu sprijinul palmelor pe o plută . pag 59) Ce în elege i prin alunecare ? (răsp.2. desfăşurându-se predominant lateral şi pe verticală. mişcare alternativă de bra e .Care sunt exerci iile de acomodare cu apa specifice în apa mică ? Exemplifica i cu 3 exerci ii. acelaşi exerci iu coordonat cu respira ia specifică . acelaşi exerci iu cu respira ie specifică . Pe uscat : exerci ii imitative din stând aplecat sau din culcat pe o bancă . mişcări de picioare craul cu sprijinul ambelor bra e pe plută . mişcări alternative de picioare . În apă mică : stând aplecat de pe loc şi deplasare. plută pe piept.. În apa mică : sprijin la marginea bazinului. efectuată la un cadru plutitor sub formă de joc . (rasp. pag 59) Care este succesiunea metodică a învă ării alunecării pe piept în apă (mică şi adâncă). acelaşi exerci iu cu labele de cauciuc . 6 . pag 59) Câte forme de plutire în apă cunoaşte i ? răsp. efectuarea lucrului de bra e . plută pe piept cu sprijinul unui bra pe margine. acelaşi exerci iu cu trac iunea profesorului sau a unui coleg . pag 60) Capitolul II Succesiunea exerci iilor pentru învă area metodică a procedeelor de înot sportiv Procedeul de înot craul Indiferent de procedeu. 2. mişcări de picioare craul . pag 59) Câte forme de alunecare cunoaşte i ? (răsp. acelaşi exerci iu cu respira ie înainte şi lateral. la marginea bazinului se execută mişcare alternativă de picioare. celălalt întins înainte. alunecare pe piept din împingere la peretele bazinului. din stând aplecat înainte. din alunecare. Exemplifica i cu 3 exerci ii. învă area se începe cu mişcarea de picioare. acelaşi exerci iu cu sprijinul bra ului liber pe o plută . 2. acelaşi exerci iu cu respira ie specifică . pag 59) Care este succesiunea metodică a învă ării plutei pe piept în apa adâncă ? Da i 3 exemple de exerci ii. (răsp. (Figura 17. ele asigurând propulsia. iarbă. sprijinind bra ele în sparge-val.

Pe uscat: imitarea mişcării de bra e craul. În apa mică şi adâncă: rostogoliri de pe loc. înot craul cu labele de cauciuc şi palmare. atacul peretelui. din pozi ia pe genunchi cu pluta de antrenament. Succesiunea exerci iilor pentru învă area startului la procedeul de înot craul Pe uscat : sărituri diferite de pe loc pe un picior. se execută mişcări complexe bra e. jumătate rostogolire cu fixarea tălpilor pe peretele bazinului. săritură globală (pozi ie de plecare. zbor aerian. răsucire 180 grade a corpului spre noua direc ie şi aşezarea tălpii corespunzător bra ului. bra ele întinse înainte. ieşirea la suprafa a apei) de la marginea bazinului şi de pe blocstart . respira ie. mişcări de picioare craul cu trac iunea unui bra . iarbă etc. cu picioare craul şi executând o singură trac iune cu un bra . din ghemuit. mişcările sub apă. intrarea în apă. deplasare laterală pe marginea bazinului. atacând peretele cu un bra . În apa adâncă : sărituri simple în picioare de pe marginea bazinului şi de pe blocstart . În apa mică şi adâncă : înot craul fără respira ie . după care se repetă prima fază) . cu şi fără respira ie mişcare alternativă de bra e. acelaşi exerci iu cu respira ie specifică . bra ele se apropie urmând momentul de alunecare cu ambele bra e întinse. cădere înainte cu intrarea în apă în pozi ia cap . de pe loc şi din deplasare. din înot. execu ia startului cu comenzile de concurs şi corectările de rigoare. întoarcere executată în viteză 7         ¢   £ © £ ¢ ¨ £ ¥ ¤ § ¥ § ¦ ¥ ¤ £ ¢ ¡   . săritură cu întinderea bra elor în sus. pe ambele. aflată jumătate deasupra apei şi jumătate sprijinită de profesor.În apa adâncă : sprijinit la marginea bazinului. cădere în cap. desprindere. ladă. picioarele sus inând un plutitor. fără aşezarea tălpilor pe perete. înot craul cu respira ie la 2-3-5 bra e . cu întinderea bra elor în sus . înot craul în alunecare (după trac iune cu un singur bra . Coordonare bra e-picioare-respira ie Pe uscat: din culcat pe o bancă. după împingere şi executarea mişcărilor de picioare. legarea celor 2 elemente. din deplasare. simularea atacului peretelui urmat de rostogolire înainte. pe bănci. din stând aplecat. Succesiunea exerci iilor pentru învă area întoarcerilor la craul Întoarcerea simplă. elan. sprijinit pe marginea bazinului. ieşire la suprafa ă vâslind cu un bra . picioare. ca la întoarcerea simplă. Pe uscat: rostogoliri din ghemuit înainte. se vor mima mişcările de picioare 6 bătăi la un ciclu complet de bra e. scufundări şi împingeri în alunecare. respira ia se execută la 2-3-5 bra e. din stând aplecat. trac iunea cu un singur bra . alunecare. din înot la mică distan ă urmat de rostogolire înainte şi aşezarea picioarelor în sprijin bilateral. saltele. peste culoare. În apa mică şi adâncă: atacul peretelui cu un bra şi răsucirea corpului 18 grade spre noua direc ie. mimând mişcarea de picioare. acelaşi exerci iu din viteză crescândă.

culcat pe piept. răsp 4. 2 pag 60) Mişcarea de bra e la craul este simultană sau alternativă? (răsp 2 pag 26. pag 60. (răsp. pag 68) Ce reprezintă un ciclu de bra e la procedeul de înot craul? (răsp. picioarele au rol propulsiv. Exerci ii pentru mişcarea de bra e. Exemplifica i cu 3 exerci ii pentru fiecare adâncime a apei. bra e bras. pag. Pe uscat : stând aplecat.respira ie la procedeul de înot craul în apa mică şi apa adâncă. pag 62) Capitolul III Procedeul de înot bras În procedeul bras.respira ie Pe uscat: 8 § ¥ ¤ ¦    ¥ § ¢ ¡ ¥ ¢ ¡ §   ¥    § ¥ ¢ ¡   .Învă area procedeului de înot craul. acelaşi exerci iu cu un partener de pe loc şi din deplasare. lucru de picioare bras . Mişcarea este simultană. sprijin în sparge-val. picioare bras cu şi fără plută pe distan e cronometrate. pag 68) Care este succesiunea metodică a învă ării mişcărilor de bra e craul în apa mica şi în apa adâncă. mişcări imitative de bra e bras . Exerci ii pentru mişcarea picioarelor. alunecare pe piept şi pe spate cu mişcări de picioare bras . 2. picioare bras cu exerci ii de respira ie . pag.2. În apa mică: picioare bras la marginea bazinului. realizându-se în plan orizontal. efectuarea lucrului de bra e . mişcări de bra e cu respira ie specifică. Exemplifica i cu câte 3 exerci ii pentru fiecare adâncime a apei. 60) Ce asigură în timpul înotului mişcarea de picioare la procedeul craul? (răsp. bra e bras . (răsp. Coordonare bra e – picioare . aceleaşi mişcări imitative de bra e bras . alunecare pe piept. răsp4. începe întâi cu mişcarea de picioare sau bra e? (răsp. culcat pe abdomen cu picioarele depărtate la lă imea umerilor. trac iune cu un singur bra . plierea gambelor pe bazin. din mers şi de pe loc. acelaşi exerci iu cu mâinile pe o plută . coordonate cu respira ia. acelaşi exerci iu din deplasare pe marginea bazinului . bra e bras. din alunecare pe piept. 2. În apa mică : stând aplecat. 60) Care este succesiunea metodică a învă ării mişcărilor de picioare la procedeul de înot craul în apa mică şî apa adâncă? Exemplifica i cu câte 3 exerci ii pentru fiecare adâncime a apei. (răsp. revenire cu orientarea labelor picioarelor spre exterior. acelaşi exerci iu cu respira ie specifică. 2. pag 61) Care este succesiunea metodică a învă ării startului la procedeul de înot craul în apa adâncă? Exemplifica i cu 3 exerci ii. În apa adâncă : la marginea bazinului. În apa adâncă: împingeri de la perete cu executarea mişcării de picioare . bra e bras cu mişcări de picioare craul sau delfin .2. picioarele fiind sus inute de un obiect plutitor . Pe uscat: din stând genuflexiuni cu orientarea genunchilor spre interior sau exterior. 2. (răsp. pag 61) Care este succesiunea metodică a învă ării coordonării bra e –picioare . pag 62) Cum se numesc întoarcerile la procedeul de înot craul ? (răsp 2.

simultan. întoarcerea dreaptă. plută pe spate. picioare. (răsp. sărituri în picioare şi în cap de la marginea bazinului. coordonarea vâslirii lungi cu mişcarea picioarelor. (răsp. mişcarea de picioare cu sprijinul acordat de un partener. pag 64) Capitolul IV Procedeul de înot spate Mişcarea de picioare Pe uscat: culcat pe spate pe o bancă. pag 64) Pentru învă area metodică la procedeul de înot bras exerci iile în apa mică şi adâncă sunt aceleaşi. Exemplifica i cu 3 exerci ii. apropierea de perete cu atingerea acestuia. Exemplifica i cu 3 exerci ii. În apa adâncă: înot bras pe sub apă cu pauze lungi de alunecare. (răsp.2. Simularea mişcărilor de bra e. sărituri în cap de pe blocstart la comandă cu corectările de rigoare. Succesiunea exerci iilor pentru învă area întoarcerii la procedeul de înot bras Pe uscat: din mers. cu partener . În apa mică: învă area coordonării după numărătoare. întoarceri simple. în alunecare cu mişcarea bra elor prelungită pe lângă şold. (răsp.2. învă area coordonării bra e-respira ie pe banca de gimnastică. pag 63) Care este succesiunea metodică a învă ării mişcărilor de bra e bras în apa mică şi apa adâncă. cu respira ie specifică. Da i exemple de 3 exerci ii pentru fiecare adâncime a apei. pag 38) Care este succesiunea metodică a învă ării startului la procedeul bras în apa adâncă. Succesiunea exerci iilor pentru învă area startului la procedeul de înot bras Startul este asemănător ca la procedeul de înot craul cu deosebirea că intrarea în apă este mai adâncă. cu ajutorul profesorului (repetând exerci iile învă ate pe uscat) . împingeri de la perete şi executarea lucrului sub apă urmat de ieşirea la suprafa ă. împingeri cu scufundare. În apa mică şi adâncă: atacul peretelui simultan cu palmele şi întoarcerea propriu-zisă. înot bras cu respira ie specifică. Întrebări pentru verificare Care este succesiunea metodică a învă ării mişcărilor de picioare bras în apa mică si apa adâncă. plută. se execută o vâslire lungă pe lângă şold cu bra ele. iar mişcările sub apă sunt diferite (vezi sinteza I din 2005). nu şi la acelaşi nivel. întoarceri legate. timpul 2 (propulsia picioarelor). iarbă se imită mişcarea de picioare spate.2. după atingerea peretelui cu respira ie şi schimbarea direc iei. urmată de gruparea picioarelor cu sprijinul unei tălpi de perete. înot bras fără respira ie. În apa mică: plută pe spate la marginea bazinului sprijinit cu ambele bra e. pe o distan ă men ionată : un ciclu de bra e cu 2 mişcări de picioare şi respira ie specifică : doua cicluri de bra e şi un ciclu de picioare în alternări diferite .respira ie. Pe uscat: din stând. Da i 3 exemple de exerci ii pentru fiecare adâncime a apei. cu ambele mâini.culcat facial pe o bancă. În apa adâncă: înot bras fără respira ie. alunecare cu coordonare bra e – picioare . se execută mişcarea de picioare spate. pag 63) Nominaliza i 3 exerci ii pentru învă area coordonării bra e -picioare-respira ie ce se pot executa în apa adâncă. timpul 1 (scurt) vâslirea.2. (răsp. 9 . 2.

palmele aşezate una deasupra celeilalte. alunecare cu 2 bra e. pe distan e mai scurte sau mai lungi. Se expiră pe gură şi pe nas. picioare spate. înotând pe spate. Exerci ii pentru mişcarea de bra e spate Pe uscat: imitarea mişcărilor de bra e spate. întoarceri defalcate – (atacul şi întoarcerea. 10 . se execută numai mişcări de picioare. imitând mişcarea de bra e. schimbarea direc iei realizându-se prin pivotare. În apa mică: din alunecare de la marginea bazinului exerci ii de bra e alternative. lucru sub apă. În apa mică: împingeri succesive de la peretele bazinului cu picioarele. apoi întoarcerea şi alunecarea). În apa adâncă: mişcarea de picioare spate. celălalt lângă şold. alunecare pe spate (un bra sus inut întins deasupra capului. joc de gleznă pe loc şi din deplasare. înot spate complet (bra e si picioare) cu respira ii accentuate. Pe uscat: din stând. efectuând întoarcerea pe partea acestuia. se efectuează în plan orizontal. Coordonarea bra e – picioare . alunecare spate cu mâinile sprijinite pe o plută.6 bătăi de picioare. cu sprijinul ambelor bra e în sparge-val. din alunecare. executând mişcări de picioare şi bra e împreună. pentru a realiza 2. mişcare de picioare spate. fixând tălpile in final pe perete. mişcare de picioare spate. Succesiunea exerci iilor pentru învă area startului la procedeul de înot spate Întoarcerea simplă laterală. În apa mică şi adâncă: din înot se atacă peretele cu un bra . din plută pe spate exerci ii de bra e cu sprijinul unui partener. alunecarea sub oglinda apei. Pe uscat: din pozi ia ghemuit. cu sprijinul unui obiect plutitor.respira ie Momentul favorabil pentru inspira ie este când un bra execută vâslirea sub apă şi pentru expira ie când acelaşi bra efectuează faza aeriană. se alunecă pe bra o distan ă. la un ciclu de bra e. de pe loc şi din deplasare. precedată de o inspira ie profundă. mişcarea picioarelor cu labele de cauciuc. acelaşi exerci iu din pozi ia stând cu deplasare spre perete. pe o saltea se execută întoarceri 180 grade stânga-dreapta. În apa adâncă: alunecare cu trac iune pe un bra . celălalt bra vâsleşte pe lângă corp.4. inut cu bra ele întinse deasupra capului. pentru a elimina apa. atingând peretele cu un bra . din culcat pe o bancă. picioarele sus inând o plută.alunecare pe spate cu mişcări de picioare specifice. În apa adâncă: împingeri de la marginea bazinului în alunecare executând mişcări alternative de bra e. cu sprijinul unui singur bra de sparge-val. mişcări de picioare spate. după care acesta este schimbat. împingere de la perete cu avântarea bra elor înainte. deplasare laterală. parcurgerea unor distan e mici. se execută întoarcerea propriu-zisă. bra ele execută mici vâsliri pe lângă coapse. picioarele executând mişcări specifice procedeului). cu bra ele apropiate. întinse. exerci ii de bra e spate. se execută mişcările complete ale acestui procedeu. din plută pe spate exerci ii de bra e simultane. trac iune una singură cu un bra şi ieşirea la suprafa ă. trac iune alternativă sau simultană.

întoarceri globale. (răsp.2. pag. pag. (răsp. sprijin la marginea bazinului. care se pot executa atât în apa mică cât şi cea adâncă? (răsp.2. alunecare pe piept cu mişcări ondulatorii ale corpului bra ele men inute întinse în prelungirea trunchiului. Exerci ii pentru mişcarea de picioare Pe uscat: genuflexiuni. imitarea întoarcerii la perete. valuri de trunchi. pag. ondulări de trunchi. În apa adâncă: scufundări pe verticală. iarbă. În apa mică: din alunecare mişcare de picioare delfin – asistat de profesor sau un partener.65) Câte întoarceri cunoaşte i la procedeul de înot spate? (răsp. pag. scufundări cu executarea mişcărilor ondulatorii în plan lateral.65. plută pe spate cu întoarcere pe piept. Întrebări pentru verificare: Care este succesiunea metodică a învă ării mişcărilor de picioare spate în apa mică şi apa adâncă? Exemplifica i cu 3 exerci ii pentru fiecare adâncime a apei. pag 89-93) Care este succesiunea metodică a învă ării mişcărilor de bra e spate în apa mică si adâncă? Exemplifica i cu câte 3 exerci ii pentru fiecare adâncime. În apa adâncă: mişcări de picioare delfin cu sprijin la marginea bazinului. (răsp. executând mişcări ondulatorii.respira iei la procedeul de înot spate în apa adânca. răsp. de la o distan ă de un bra fa ă de perete se exersează atacul.2.2. înainte de perete cu un bra distan ă. întorcând exact ca la procedeul de înot craul. din înot răsturnarea înainte şi înapoi fără atingerea peretelui şi apoi cu atingerea sa. mişcări de picioare delfin cu respira ie la 2 ondulări.93) Enumera i 3 exerci ii specifice pentru învă area coordonării bra e – picioare . pag. mişcări de picioare delfin din împingere de la marginea bazinului. mişcări de picioare delfin. răsp.4. În apa mică: plută pe piept şi plută pe spate cu mişcări ondulatorii ale corpului. 48) Capitolul V Procedeul de înot delfin Mişcări ondulatorii ale corpului Pe uscat: stând. totul din deplasare. pag 65. rostogoliri peste culoare. saltele înainte şi înapoi. din stând. În apa mică şi adâncă: din înot spate.65) Care este succesiunea metodică a învă ării startului la procedeul de înot spate. 11 § ¥ ¤ ¡ ¥ ¡ ¢ ¨  ¥ ¡  ¥  ¤ § ¥ § ¦ ¥ ¤ £ ¢ ¡   . mişcări de picioare delfin cu bra ele sprijinite pe o plută.4. executarea întoarcerii. mişcări de picioare delfin cu ajutorul unei plute.66) În ce plan se execută întoarcerea simplă la procedeul de înot spate? (2 pag. mişcări de picioare delfin cu pluta fără respira ie. Notă: Sunt interzise de regulament executarea mai multor mişcări de bra e şi mişcări de picioare în timpul întoarcerii.2. se trece din înotul pe spate. execu ia mişcărilor de atac şi întoarcere. Pe uscat: rostogoliri pe bănci. în înot pe piept. mişcări de picioare delfin cu labe de cauciuc.

mişcări de bra e delfin. cu respira ie la fiecare trac iune.Exerci ii pentru mişcarea de bra e Pe uscat: din stând pe loc şi din deplasare. acelaşi exerci iu cu palmare. pag 117) 5. pag 57) Capitolul VI Metode de învă are a înotului 1. împăr i i pe categorii de vârstă. din alunecare bra e delfin. Lec ia de înot Fiecare lec ie trebuie să cuprindă exerci ii efectuate atât pe uscat. În apa mică şi adâncă: înot delfin fără respira ie. În apa adâncă: din împingere de la perete. mişcări de bra e delfin cu picioarele sus inute de o plută. Metoda învă ării înotului prin folosirea unui singur procedeu de înot.51) 2. În apa mică: din stând aplecat – rotări de bra e înainte. grupe omogene de participan i. motricitate. fără respira ie. Coordonare bra e – picioare . Da i 3 exemple de exerci ii specifice pentru învă area coordonării bra e . 2. cu mişcări de bra e şi picioare. Câte bra e ating peretele bazinului la întoarcere în procedeul de înot delfin şi la ce nivel? (răsp. pag. bra e delfin cu palmare. Delfinul se înva ă după însuşirea celorlalte procedee. pregătire. (răsp. mişcări numai de bra e – picioarele imobilizate cu o plută. Întrebări pentru verificare: 1. înot delfin complet cu respira ie la 2 şi 3 bra e. delfin. (răsp. Care este succesiunea metodică a învă ării mişcărilor de bra e delfin în apa adâncă. practican ii trebuie să aibă avizul medical. spate. Notă: Întoarcerea şi sosirea la acest procedeu se execută atingând peretele cu ambele mâini simultan deasupra sau sub nivelul apei. Învă area metodică a startului şi întoarcerii la procedeul de înot delfin. rotarea bra elor înainte şi înapoi. mişcări de picioare delfin. 2. Caracteristicile lec iei de înot 1. cu mişcări de bra e fără faza aeriană. (răsp. 4. pag 67) 4. este asemănătoare cu aceea de la procedeu de înot bras. executarea mişcărilor de bra e. 12 . din alunecare bra e delfin cu respira ie la 2 bra e. bra e delfin asociate cu respira ia. picioarele sprijinite de culoar. 4. Metoda învă ării înotului în apă adâncă. pag 67) 3. sex. implicarea doar a persoanelor calificate să predea înotul. spate sau bras. în următoarea ordine: craul. Metoda învă ării înotului pe bandă. alunecare şi vâslire simultan cu bra ele. împingeri din alunecare. bras. Care este caracteristica mişcării de trunchi la procedeul de înot delfin? (răsp. 3. Exemplifica i cu 3 exerci ii.respira ie Pe uscat: valuri de trunchi cu respira ie. cât şi în apă. Care este succesiunea metodică a învă ării mişcărilor de picioare delfin în apa adâncă? Da i exemplu de 3 exerci ii.picioare-respira ie la procedeul delfin în apa adâncă. Metoda de învă are concomitentă a mai multor procedee de înot. 2. acelaşi exerci iu cu mişcări ample de respira ie. 2.2. 3. 2. craul. Structurarea lec iei se face pe 8 verigi din necesită i pur didactice (vezi teoria şi metodica educa iei fizice).

lec ia trebuie să fie încadrată într-un orar zilnic stabilit la începutul perioadei de ini iere . . Biroul F.descrierea bazinului de concurs.cronometraj electronic.3. durata. . până la terminarea liceului în func ie de posibilită ile materiale şi op iunea elevilor. Oficialii unui concurs La Jocurile Olimpice.crainic 1 . .arbitru de arc 1 . Se disting două tipuri principale de îneca i: .palid – nu a înghi it apă.asfixierea – căile respiratorii sunt blocate şi oxigenul nu mai este asimilat.inspector de întoarcere 1 la capătul fiecărui culoar . lec iile se pot organiza în ape curgătoare.cianotic – a înghi it apă.mânuitor. fiind urmată de edemul pulmonar. lacuri. frânghie start greşit 1 – la concursurile pentru copii care prevăd acest arbitru în regulament .4) într-o lec ie nu se acceptă mai mult de 15 înotători .titluri şi premii. . dacă acesta lipseşte este înlocuit cu: o cronometror şef 1 o cronometror pentru fiecare culoar 3 o cronometror de rezervă 2 Salvarea de la înec Principalele cauze ale înecului sunt: .condi ii administrative şi organizatorice. .arbitru general 1 .condi ii tehnice (modul de alcătuire şi desfăşurare a seriilor).inspector şef de întoarcere 2 – câte 1 la fiecare capăt al bazinului .festivitatea de deschidere şi închidere.respectarea cu sfin enie a regulilor de comportament într-un bazin .baremurile de participare. ora şedin ei tehnice.punctajul şi clasamentele. . procedeul.probele de concurs (distan a. sexul. profesorul răspunde de integritatea fiecărui participant . . 7.I. 9. mare unde responsabilitatea profesorului este foarte mare. . Procesul salvării cuprinde 3 etape principale: 13 4. 5. durată fixă de 50min. . pe sexe). . data. 6. .programul concursului. iar nivelul dioxidului de carbon creşte . La vârsta preşcolară se lucrează în reprize de câte 10 min (2.elaborarea materialelor şi difuzarea lor. va desemna următorul minim de oficiali pentru a conduce respectiva competi ie: . Campionatele Mondiale şi Cupele Mondiale.locul. ora desfăşurării competi iei.denumirea competi iei. 8. . .arbitrii de sosire 8 .secretar şef 1 . . .locul. . Organizarea concursurilor de înot Orice regulament de organizare a unui concurs cuprinde următoarele prevederi: . grupa de vârstă).înghi irea de apă – apa pătrunde pe căile respiratorii.A.arbitrii de parcurs 4 .N.starteri 2 .participan ii (grupele de vârstă.scopul competi iei. Înotul este cuprins în curricula şcolară din clasa V-a.

Salvatorul se aşează la capul victimei în genunchi. se fixează cu mâna. Care sunt metodele de învă are a înotului? (răsp. . cuprinzând între genunchi picioarele acesteia. Metoda Schaffer Victima se aşează culcat cu fa a în jos. Salvatorul trebuie să cunoască metodele de salvare. curajos şi hotărât. Ritmul optim este de 8-10 respira ii pe minut. o va aşeza pe spatele său cu fa a în jos şi se va învârti cu ea în cerc.1. Salvatorul execută o compresiune asupra toracelui cu mâinile aplicate pe partea posterioară a victimei. Toate manevrele de reanimare se execută până la apari ia pulsului şi a tensiunii arteriale. 2. Se execută numai expira ie. dacă victima este conştientă.priza de sub o axilă – atunci când victima se zbate. pentru ca acesta sa poată respira. cu fa ă în jos şi salvatorul se va învârti pe loc cu ea: .priza la cap – salvatorul apucă fa a victimei cu ambele mâini de sub maxilar. având mâinile în dreptul fe ei.82) 14 . înotând lateral şi cu mişcări de picioare bras sau craul. să fie un înotător bun. nasul victimei se strânge cu degetele sau cu o pensetă şi se insuflă aer în gura victimei. îi va apuca bra ele de articula ia pumnului. Accidentatul trebuie transportat în pozi ia pe spate. pag. 3. . Manevrele de respira ie artificială Metoda Silvester Victima se aşează culcat cu fa a în sus şi i se aşează un sul de îmbrăcăminte sub cap şi omoplat. Inspira ia se realizează mecanic prin retragerea bra elor/revenire. bărci şi aparatură de reanimare etc. cu fa a în afara apei. . se înveleşte bine şi i se administrează băuturi (ceaiuri) calde şi se transportă obligatoriu la cea mai apropiată unitate sanitară. frânghii. Insuflarea aerului direct în plămân prin respira ia gură la gură.după scoaterea din apă. după care ambele mâini apasă pe torace. .salvatorul aflat în picioare va prinde victima de glezne. pag. Principalele procedee de salvare de la înec: . astfel se realizează dilatarea cutiei toracice.dacă victima şi-a pierdut conştiin a. . sau i se aşează o bucă ică de lemn pentru a i se men ine gura deschisă şi a împiedica posibilitatea de a muşca involuntar. saltele pneumatice. se leagă cu o batistă de bărbie. Caracteristicile lec iei de înot. se îmbracă cu haine uscate. indiferent de procedeul de salvare aplicat.priza de sub ambele axile. atunci se iau următoarele măsuri: o se aşează cu fa a în sus. capul răsucit într-o parte. o i se cură ă căile respiratorii. inând victima pe coapsă culcată înainte.73) 2. Masajul cardiac extern Se realizează prin presiuni ritmice. în ritm de 60-80 paşi pe minut.se apucă victima întinsă de picioare. primul ajutor şi reanimarea. . Salvatorul se aşează deasupra ei. plută.2. . Ritmul este de 60 presiuni/minut. uşurându-se pătrunderea aerului în plămâni. evitându-se posibilitatea de a te apuca cu bra ele. după ce s-a aplicat un tifon.apropierea de cel înecat sa va face de la spate. nasul şi gura victimei se eliberează până la următoarea insuflare. o i se scoate limba şi apoi i se deschide gura prin presarea mandibulei din înapoi spre înainte. şi o va apăsa uşor pe torace. capul lateral. efectuate puternic cu podul palmei pe stern. Ritmul este de 12-13 mişcări pe minut.salvatorul stă pe un genunchi. În cazul acestui procedeu. Ritmul de insuflări este de 16/min. apucarea victimei şi transportarea ei prin apă spre mal. Apa din stomac se elimină astfel: . După fiecare insuflare. producând astfel expira ia.salvatorul de regulă trebuie să folosească nişte obiecte ajutătoare: colaci de salvare. apropierea de cel înecat.2. (răsp. Întrebări de verificare 1. executând o mişcare circulară.

. Editura Funda iei 5.. Elena – „ ” Edi ia a II-a.99) Bibliografie (selectivă) ” Editura Bren. Care sunt cele 3 etape principale ale procesului salvării? (răsp. aria curriculară de educa iei fizică şi sport. Grecu.97) 10. liceal. Anca – „ 2.. Presa sportivă de specialitate 10. Buc. Elena ”. Ion Cătălin – „ .2. 2000 4. 2003 1.95) 6. pag. 2. Ce măsuri de iau dacă victima este conştientă? (răsp. pag.2. Editura Institutul de Informare şi Documentare.. M. Elena – „ 2005 . Consiliul Na ional. Elena – „ 1981 (Capitolul de înot şi Polo pe apă) ” California în traducere „Să înotăm mai repede”.2.. Prin ce procedee este eliminată apa din stomac? (răsp. pag.2.97) 8. Ce măsuri se iau dacă victima şi-a pierdut conştien a? (răsp. 1999 ¨ § ¡   §  15 ¦ § § ¤ ¤  ¨ ¡ § ¦ ¡  ¡ ¦ £ §   ¢  §  ¨ ¤ ¦ ¤ ¡ ¢  ¥ ¡ § § § ¦ ¤ ¡ ¤   £ ¡ ¦ ¦ £  ¡ § ¡    ¡ § § £ ¤ ¢  ¢  ¤ ¤   ¢ ¡ ¢ ¡  ¦ § ¢ ¤ ¡  ¦ £       ¥  £ ¤ §     ¢  ¡ ¤ ¢  ¢ £ £ ¤ ¢ ¦ ¡ ¤    ¢ ¤ ¤ §  ¡ ¤ ¦ §   ¢ §  ¦ ¡ ¥ ¤ ¦ ¡ ¥ ¡ ¡  £ ¤ ¤ ¥ ¢       §  £ ¤ ¢  § ¨ ¡ § ¢ § ¥  ¤   ¡ ¢ §  § £   ¤  © ¤ ¦ ¥ § ©  ¢ ¨ §  ¦ ¡ ¥ ¡ ¤  ¢  ¡ ¡ § £ © ¡ £    ¡   §  ¡ ¤  ©  § ¢ ¦ ¥ ¤ § £ § ¤ ¤  ¡ ¦ ¡ £   . Mureşan. Elena –Paraschiv. gimnazial.98) 11.S – „ ”..T. pag 98. Care sunt cauzele principale ale înecului? (răsp. Buc.3. Mureşan.89) 5.S 7.2. 2001 ” În: Volumul 7” Editura Ion Creangă. Principalele procedee de salvare de la înec. Ministerul Educa iei Na ionale.2. pag. 2002 an I Învă ământ la Distan ă. Cirlă Luciela. 6. Buc.96. Mureşan.96) 7. Editura Funda iei Buc. Manevrele de respira ie artificială. Oficialii unui concurs. pag. Mureşan. Buc. Programe şcolare pentru clasele din învă ământ primar.2. Care sunt principalele prevederi ale regulamentului de înot cu privire la organizarea concursului? (răsp. Mureşan. Editura Funda iei 3. pag. 2002 9. (răsp. Buc. Buc. Maglisho E – „ Edi ia II 1993 8. pag. pag..2. M. .97) 9.88) 4. (răsp.T.Editura Funda iei . (răsp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful