Professional Documents
Culture Documents
1. deşurubezi buşonul filtrului decantor (foloseste o cheie fixa) – este imediat după ce intră furtunul de
benzină de la pompa de benzină
2. speli bine cu benzină filtrul-sită şi buşonul în care stă filtrul sită. În timpul curăţării filtrului, conducta
de intrare a benzinei în carburator se va proteja cu o cârpă curată. Te uiti atent la sita filtrului pentru a
nu prezenta deformari, rupturi sau obturări la orificiile de filtrare, iar daca sunt inlocuiesti filtrul.
3. pentru remontare, executi operatiile in ordinea inversa montarii.
4. a doua chestie care trebuie sa o faci: verificarea si reglarea plutitorului in camera de nivel constant.
Plutitorul nu se repara ci se inlocuieste.
6. Inainte de a se trece la reglarea turatiei la mersul in gol al carburatorului se vor elimina toate sursele de
tragere a aerului fals pe la clapeta de acceleratie, corpul carburatorului etc. Valoarea turatiei
carburatorului la mersul in gol este de 750-800 rot/min cu motorul cald.
7. Se roteste surubul de reglare (de aer se mai numeste) pana cand motorul capata o turatie a motorului de
800 rot/min (daca ai turometru e perfect).
8. Se roteste surubul de imbogatire (ala de ralanti care ţine clapeta de acceleratie) pana cand dupa
interventia asupra surubului acesta turatia motorului ramane la 750-800 de rot/min.
9. Daca nu iese din prima se repeta aceste ultime 2 operatii pana cand motorul functioneaza la 750-800
rot/min. Motorul trebuie sa functioneze la aceasta turatie fara intreruperi luand in considerare buna
reglare a aprinderii.
A. Mai intai, iti recomand sa cumperi un manual tehnic, mi se pare ca tocmai a fost re-editata si a aparut pe piata
cartea "Automobile Dacia" de Corneliu Mondiru (spre ca nu i-am gresit numele). Daca nu gasesti ultima editie,
o editie mai veche este la fel de buna. Este vital sa citesti si sa intelegi manualul respectiv, ca sa ai cel putin o
idee de principiu asupra ceea ce se intampla in motorul de Dacia.
B. Plecand de la ideea ca esti la curent cu procedurile din manual, o sa incerc sa detaliez modul in care faceam
eu reglajele mentionate de tine, fara scule gen lampa stroboscopica si dwell-metru (adica, empiric, dar cu
rezultate bune):
Pas 1: Regleaza jocul la culbutori. Eu am constatat ca motoarele de Dacia 1310/1410 sunt ceva mai dinamice
daca reglezi distributia la 0,20mm admisie / 0,25mm evacuare (fata de 0,15 / 0,20 in specificatiile
constructorului). Tot din experienta, daca vrei sa tii motorul la "top performance" trebuie sa verifici/refaci jocul
la culbutori la fiecare aprox. 7000 Km. Foarte important este sa te asiguri ca ai acelasi joc la toti cilindrii.
Pas 2: Schimba / curata contactele platinate. Este o legatura directa intre calitatea contactelor si cat de bine trage
masina. Eu le curatam la fiecare 2500 Km si le schimbam la fiecare aprox. 7000 Km (odata cu reglajul
culbutorilor. Important: in manual vei observa ca distanta intre contactele platinate trebuie sa fie 0,35..0,45 mm.
Eu am obtinut performante foarte bune cu platinele reglate la minimul acestui interval (0,35mm, sau 0,3 mm
daca ai aprindere tranzistorizata).
Schimba filtrul de aer la fiecare max. 10000Km.
Pas 3: Reglaj nivel benzina in camera de nivel constant. Cauta un burghiu de 7 mm si regleaza distanta intre
plutitorul din carburator si corpul superior al carburatorului (vezi in manual). Eu am folosit deseori un burghiu
de 8mm, mai salvezi putina benzina fara un impact negativ asupra dinamicii. Curata toate filtrele de benzina.
Pas 4: Ia bujii de calitate (Bosch - mai putin recomandat, Equyem, AcDelco, Beru, dar nici Sinteromul sa stii ca
nu merg deloc rau) si regleaza distanta intre electrozi la 0,7mm vara si 0,6mm iarna. Daca ai aprindere
tranzistorizata poti mari distanta la bujii la 0.8-1mm. Vezi cum arata bujiile pe motor: Bujii negre inseamna
amestec bogat, mai bine zis motorul primeste mai multa benzina decat ii trebuie.
Pas 5: Curata contactele interne din capacul delco si contactele din capatul distribuitotului (luleaua) cu un
smirghel foarte fin. Iarasi, operatia trebuie repetata la fiecare 2500Km (odata cu curatarea platinelor).
Pas 7: Porneste masina si stabilizeaza relantiul (vezi in manual) la ceea ce "suna" a aprox. 800 rpm (daca nu ai
turometru, urechea e foarte buna).
Setarea optima pentru surubul de aer de la carburator este cand turatia motorului este maxima.
Rotind surubul de aer, sa zicem, de la maxim strans la maxim deschis, vei observa ca, la un moment dat, turatia
motorului incepe usor sa creasca. Continua sa rotesti usor in acelasi sens, si apoi turatia va incepe sa scada. Din
acel moment roteste inapoi cca. 1/2 tura (sa ajungi la turatia maxima). Orice interventie ulterioara la surubul ce
actioneaza asupra clapetei de acceleratie implica o re-reglare a surubului aer.
Daca in aceasta stare motorul da rateuri in evacuare = se aude un "poc" la capatul tevii de evacuare (mai mult de
1 rateu la 3 secunde), in principiu ceva in pasii de mai sus nu a fost facut corect, sau motorul are un cilindru care
pierde compresie mai mult decat ceilalti.
Daca nu reusesti sa gasesti pozitia de turatie maxima pentru surubul reglare aer, atunci fie ai strans prea tare
surubul care impinge clapeta acceleratie, fie trage aer flas pe undeva (servo, garnituri etansare carburator -
galerie, etc.)
Pas 8: Slabeste piulita de blocare a delco-ului si roteste-l foarte usor in sens invers acelor de ceas ("dai" avans).
Turatia motorului va incepe sa creasca, apoi de la un moment dat, vei incepe sa auzi tot mai multe rateuri in
evacuare. Maxim este cam 1 rateul la 1,5 - 2 sec. Daca auzi prea multe rateuri, roteste delco-ul in sensul acelor
de ceas (reduci avansul).
Imediat dupa aceasta, refaci relantiul (pas 7). Repeta pasii 8 si 7 pana obtii un mers placut al motorului. Strange
la urma piulita blocare a delcoului.
Pas 9: (obligatoriu) test la drum. Cu motorul la regim termic normal, incearca niste reprize in trepte superioare
de viteza (de exemplu, repriza in tr. IV de la 40 Km/h in sus). Nu trebuie sa auzi nici cel mai mic zgomot de
avans care "bate". Daca bate avansul, trebuie sa il reduci (pasul 8 ). Daca nu "bate" avansul la testul la drum, iar
masina pare ca ar putea mai bine de atat, incearca sa mai "dai" avans (pasul 8 ). Niciodata sa nu termini un
reglaj de avans "dupa ureche" fara un test la drum care sa confirme ca nu bate avansul.
Comentarii
a) Daca motorul iti consuma ulei (pe la ghidurile supapa sau pe la segmenti) va avea o predispozitie mai mare
spre pre-detonatii; altfel zis, un astfel de motor va suporta un avans mai mic fata de unul identic, dar care nu
consuma ulei.
Evident, este ideal sa ai o lampa stroboscopica si un dwell-metru. Dar, procedura de mai sus s-a dovedit ca
este cel putin la fel de eficienta, daca nu cumva da rezultate mai bune.
c) Un termostat care deschide mai devreme (din acelea pentru Turcia, sau "tari calde") iti da voie sa mergi cu un
avans mai mare; motorul care sta mai rece este mai putin predispus la detonatii. Asta nu inseamna ca e OK sa
mergi fara termostat!
d) Foloseste (vara) o combinatie de max. 30%-40% antigel, restul apa distilata. Apa ofera un transfer termic
(=racire) mai buna decat antigelul, dar antigelul unge pompa de apa.
e) Reglajul surubului de aer de la carburator va fi invalidat de schimbarile de temperatura / presiune
atmosferica. Este absolut normal sa fie necesar o usoara reajustare a acestuia, de fiecare data cand vremea se
schimba si motorul pare ca nu mai merge la fel de rotund. De regula, o rotire a acestuia de maxim 1/2 tura fata
de pozitia initiala de reglaj compenseaza imediat modificarile atmosferice.
Instalatia de aprindere Dacia 1310
Constructia: Autoturismul Dacia 1300 este echipa cu instalatie electrica sub o tensiune normala de 12V.
Instalatia electrica generala a autoturismului este compusa din:
-sursa de producere a curentului (alternatorul)
-sursa de acumulare si debitarea energiei electrice (bateria)
-organele consumatoare de curent (echipamentul de aprindere, pornire, semnalizare, climatizare, etc.)
-consumatoare suplimentare ca: stergatorul de parbriz, lampi interioare, etc.
-cablu electric de inalta si joasa tensiune
Functionarea: Toate elementele componente ale instalatiei electrice sunt legate, in paralel, avand un singur
conductor, rolul celui de-al doilea conductor fiind preluat de catre piesele metalice ale autoturismului.
Echipamentul de aprindere al automobilului serveste pentru producerea, intr-un anumit moment,
scanteilor electrice necesare aprinderii amestecului combustibilului din cilindri motorului. La motoare cu
carburator, dupa aspiratia si comprimarea amestecului carburant in cilindru, amestecul carburant este aprins de o
scanteie electrica produsa de bujie.
Pentru producerea scanteii intre electrozii bujiei nu este suficienta o tensiune de 6 sau 12V respectiv
tensiunea pe care o are bateria, scanteia nu se poate produce decat daca bujia este alimentata cu tensiune de 15-
20.000V.
Pentru a se produce o tensiune atat de puternica este nevoie de un ansamblu de piese care lucreaza
impreuna si care transforma curentul electric de joasa tensiune in curent de inalta tensiune.
In sistemul de aprindere prin scanteie cu baterie-bobina, prin intermediul unui transformator de tensiune
denumit bobina de inductie ce transforma curentul de joasa tensiune, provenit de la bateria de acumulare, in
curent de inalta tensiune necesar producerii scanteii intre electrozii bujiei.
In afara de acest sistem mai exista aprindere electrica cu intalnita mai rar la autoturisme. Instalatia de
aprindere prin bateri-bobina care are doua circuite si anume circuitul primar, prin care trece curentul de joasa
tensiune si circuitul secundar, prin care trece curentul de inalta tensiune.
Curentul este dat de bateria de 12V. Cand se inchide contactul cu cheia in bobina de inductie intra
curent prin circuitul de joasa tensiune care ajunge la suport cand contactele platinelor (contact fix si contact
mobil) sunt inchise nu se produce curent de inalta tensiune, cand o cama se deschide contactele platinilor in
infasurarea secundara se induce un curent de inalta tensiune care ajunge la rotorul distribuitorului apoi prin fise
ajunge la bujie, care dau scanteie si aprind amestecul carburant din cilindru.
Instalatia de aprindere este formata din: Baterie, bobina de inductie care are doua infasurari; infasurarea
primara si infasurare secundara de inalta tensiune, alternator, suport-distribuitor format din suport care are axul
cu came, ciocanele si contactul fix si distribuitorul cu contactele laterale in capac, in exterior are capsula
vacumatica si condensatorul, regulatorul centrifugal si bujiile care sunt montate in chiulasa.
Constructia: Bobina de inductie este un transformator de curent care transforma curentul de joasa tensiune de
6V sau 12V in curent de inalta tensiune, de 15.000 - 20.000V.
Bobina de inductie este constituita dintr-o infasurare primara, formata din 200-300 de spire din sarma
de cupru izolata, de circa 1mm grosime, infasurate pe un miez de fier moale; si o infasurare secundara care are
15.000 20.000 de spire, facute dintr-o sarma de cupru izolata foarte subtire (0,1 mm grosime). Aceste infasurari
sunt protejate de un invelis de tabla in interiorul caruia se afla fixat, printr-o masa izolata, capacul de protectie,
facut dintr-un material izolant(bachelita).
Capetele infasurarii primare sunt legate la cele doua borne, fixate in capac. Infasurarea secundara are
unul dintre capete legat la un capat al infasurarii primare, iar celalalt capat este legat la borna fisei centrale a
capacului izolat al bobinei de inductie.
Incercarile diverselor bobine de inductia la care nu se cunosc toate caracteristicile date de fabrica
constructoare, trebuie sa se faca comparativ cu datele rezultate prin incercari facute la bobine de inductie pe
tipul respectiv, cu un ruptor-distribuitor si dispozitiv corespunzator destinat acestor incercari.
Trebuie determinate cel putin urmatoarele date care sa pastreze intr-un tabel pentru comparare: curentul
primar in stare de repaus, la tensiunea normala (4,6-5,3A) lungimea scanteii la 400 rot/min, corespunzatoare
pornirii (10-20mm) turatia maxima de producere a scanteii de 7-8mm lungime (1600-3000 rot/min) tensiunea
primara minima de producere a scanteii(cuprinsa intre 2,8-4,1V la bobinele de 6V si dublu la cele de 12V)
Avand aceste date, se pot face si inlocuiri de bobine de inductie cu altele de alta fabricatie care au aceleasi
caracteristici.
Cap. III Bujia
Bujia are rolul de a conduce curentul de tensiune inalta in camera de ardere si de a produce aprinderea
fluidului motor prin scanteia care apare intre electrozi.
In timpul functionarii motorului, partile principale ale bujiei, in special izolatorul si electrodul central se
incalzeste. Solicitarile termice ale bujiei sunt cauzate de diferenta de temperatura care exista intre partea care
intra in camera de ardere si partea expusa mediului ambiant, precum si de variatiile de temperatura ale gazelor
pe ciclu, cuprinse intre 50..120 C in perioada admisiei si 2000 2800 C in perioada arderii.
In timpul functionarii, fluxului termic se transmite prin radiatia fluidului, prin conducta chiuloasei si
prin radiatie si convectie mediului exterior.
Functionarea optima a bujiei are loc atunci cand partea inferioara a izolatorului are o temperatura in jur
de 500-600 C cand se asigura asa-zisa auto curatire a bujiei (depunerile se ard).
La temperaturi de peste 800-900 C ale izolatorului si ale izolatorului electrodului central au loc
aprinderi secundare (preaprinderi) ale fluidului motor. In acest caz motorul pierde din putere si functioneaza cu
batai.
In unele cazuri aprinderea amestecului poate avea loc chiar in timpul aspiratiei, aparand impuscaturi in
carburator si chiar pericol de incendiu. Alegerea corespunzatoare este deci de mare importanta.
Aceasta presupune cunoasterea valorii termice a bujiei, care reflecta capacitatea bujiei de a transmite
caldura din camera de ardere catre mediul exterior.
Se deosebesc bujii calde, cu partea interioara a izolatorului mai lunga si bujii reci, cu partea inferioara a
izolatorului mai scurta.
Bujiile calde au valori termice mari. Valorile termice standardizate ale bujiilor simbolizarea veche, sunt:
99, 145, 175, 195, 225, 240, 260, 280, 310, 340, 360, 370, 400.
Prin utilizarea unor electrozi centrali cu miez de cupru si manta din nichel-crom se obtin o serie de
avantaje. O astfel de bujie acopera un domeniu mai larg de valori termice (cel putin doua valori termice ale
bujiilor normale). Aceste bujii numite si super termo elastice asigura porniri mai rapide (la pornire intr-un timp
scurt atinge temperatura de regim), iar la functionarea motorului in sarcina sau suprasarcina nu se
supraincalzeste (miezul din cupru asigura un bun transfer al caldurii).
In functionare bujia trebuie sa reziste si la solicitari electrice, mecanice si chimice.
Solicitari electrice apar din cauza tensiunilor ridicate 48 KV la regim normal si 1115 KV la pornirea
motorului rece.
Solicitarile mecanice se datoreaza variatiei presiunilor gazelor din cilindrii, cat si variatilor si socurilor
care apar in timpul functionarii. Bujiile sa fie astfel construite incat sa asigure etanseitatea la presiunea de
functionare.
Solicitarile chimice se refera in special la electrozi.
Intretinerea bujiilor este simpla in raport cu restul aparatelor, dar prezinta mare importanta asupra
functionarii motorului.
Pentru buna functionare trebuie sa se masoare si sa se regleze din cand in cand distanta intre electrozi.
Pentru acesta trebuie sa se foloseasca scule speciale si calibre fabricate in acest sens.
Indreptarea electrozilor se face prin indoire cu o cheie speciala in asa fel, incat sa nu se sprijine pe
electrodul central, ci pe marginea metalica a corpului bujiei; in acest fel nu se distruge electrodul si izolatorul
central. La aceasta operatie bujia se tine in mana.
Motorul merge mai bine daca electrozii uzati sunt reglati la distanta normala. Pentru masurarea corecta
a distantelor se folosesc calibre rotunde care pot avea diametrul de 0,7mm, 0,6mm, 0,5mm, 0,4mm, in functie de
tipul motorului.
Durata functionarii bujiei se da de fabrica constructoare care poate fi: la motoare in patru timpi de
15000 km la motoare in doi timpi 10000km se poate considera sa la motoarele sub 25 CP durata de functionare
a bujiilor este de 15000 km, la cele pana la 35 CP este de 10000 km, iar la vele pana la 50 CP este de 8000 km.
Normele sunt generale si presupun alegerea corecta a bujiei (in functie de regimul de lucru al
automobilului) si motorul in buna stare de functionare. Bujia nu lucreaza corect si se uzeaza mai repede cand
carburatorul nu este bine reglat, avansul aprinderii necorect sau daca instalatia de racire si echipamentul de
aprindere sunt defecte.
Verificarea functionarii corecte a bujiei se poate face in diferite moduri montand pe motoare de
incercare in anumite regimuri; se prevad cinci cicluri de functionare dupa urmatoarele regimuri: o ora la turatia
minima a motorului o jumatate de ora la sarcina medie o jumatate de ora la sarcina maxima bujia nereglata si
necuratata in timpul acestor regimuri si care corespunde incercarilor este buna.