You are on page 1of 58

ŞCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

BACĂU

Proiect

Examenul de absolvire a şcolii postliceale sanitare

Calificarea profesională: Asistent medical generalist

Îngrijirea bolnavului cu Cataracta avansata

Îndrumător, Candidat,

Creţu Aura Scoruş Amăriuţei Marlena

Promoţia 2016

Îngrijirea bolnavului cu Cataracta avansata

2

Cuprins

I. Argument
II. Îngrijirea bolnavului cu Cataracta Avansata
Obiectiv 1:
Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie a Ochiului
Obiectiv 2 :
Prezentarea generala a bolii Cataracta Avansata
a. Definiţie
b. Clasificare
c. Etiologie
d. Simptomatologie
e. Diagnostic
f. Evoluţie şi prognostic
g. Tratament
h. Complicaţii
Obiectiv 3:
Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului
cu Cataracta Avansata
a. Fişa tehnică nr. 1
b. Fişa tehnică nr. 2
c. Fişa tehnică nr. 3
d. Fişa tehnică nr. 4
Obiectiv 4:
Procesul de îngrijire al unui pacient cu Cataracta Avansata
a. Interviu (culegerea datelor)
b. Nevoi fundamentale după V. Henderson
c. Plan de îngrijire
Obiectiv 5:
Educaţie pentru sănătate la un pacient cu Cataracta Avansata
III. Bibliografie
IV. Anexe

3

I. Argument

Cataracta avansată este o boală care atacă ochiul și se manifestă prin
opacifierea cristalinului sau a capsulei lui. Cataracta este o peliculă fină opacă
apărută la nivelul cristalinului, care blochează pasajul fasciculului luminos către
retina (componenta nervoasă a globului ocular la nivelul căreia se formează
imaginea), cauzând tulburări de vedere.
Scopul prezentului proiect este de a identifica problemele de îngrijire
specifice pentru un pacient cu cataracta avansată în vederea evitării
complicaţiilor.
Problemele pe care le poate prezenta un bolnav cu cataracta avansată şi de
care trebuie să ţină seama asistentul medical la întocmirea planului de îngrijire
sunt: vedere înceţoşată, greoaie, neclară; fotofobie (nu suportă lumina), fie cea
naturală sau artificială.
Obiectivele prezentului proiect sunt:
1) Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie.
2) Prezentarea generală a cataractei avansate.
3) Rolul autonom şi delegat al asistentului medical generalist în îngrijirea
bolnavului cu cataracta avansată.
4) Procesul de îngrijire al unui pacient cu cataracta avansată.
5) Educaţia pentru sănătate la un pacient cu cataracta avansată.
Dezvoltarea obiectivelor proiectului au la bază următoarele
competenţe profesionale:
1. Analizează noţiunile de ecologie şi igienă în interrelaţia cu sănătatea.
2. Identifică factorii care pot altera stilul de viaţă sănătos.
3. Elaborează planul de îngrijiri (Planul Nursing).
4. Pregăteşte pacientul pentru tehnici şi investigaţii.

4

5. Aplică tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii serviciilor de îngrijire.
6. Monitorizează starea de sănătate.
7. Susţine pacientul în menţinerea/restaurarea calităţii vieţii.
8. Aplică intervenţii proprii şi delegate.
9. Evaluează rezultatele îngrijirilor aplicate.
10.Identifică nevoile nutriţionale de vârstă şi de stare a individului.
11.Răspunde din punct de vedere profesional, moral, legal.
Aplicarea procesului de îngrijire la pacienţi cu cataracta avansată s-a
finalizat prin analiza unui caz cu cataracta avansată pentru care s-a elaborat un
interviu. Pe baza interviului realizat s-au evidenţiat problemele de dependenţă
specifice la nivelul celor 14 nevoi fundamentale - conform principiului Virginiei
Henderson.
În final a fost elaborat planul de îngrijire la un pacient cu cataracta
avansată respectând obiectivele generale ale proiectului. Pe plan au fost
evidenţiate problemele de dependenţă, obiectivele de îngrijire, intervenţiile
autonome şi delegate aplicate precum şi evaluarea intervenţiilor aplicate.

5

Un segment central său cerebral. cuprinde trei segmente: . SEGMENTUL PERIFERIC: Segmentul periferic constă din globul periferic şi anexele sale. volumul este de 6. situată în partea anterioară a orbitei. Masa globului ocular variază între 7 şi 7. . . Cele trei straturi sunt: . căile nervoase care conduc influxul primit de la segmentul periferic către scoarţa cerebrală. din punct de vedere morfologic şi funcţional. retina.5 g.Un segment periferic sau receptor. . unde excitaţia este transformată în senzaţie vizuală. care priveşte excitaţiile exterioare specifice.Stratul vascular numit şi uvee. 6 . Globul ocular este o formaţiune aproape sferică.Stratul nervos. şi din medii transparente care sunt în interiorul globului ocular. Globul ocular este format din trei straturi suprapuse.Stratul fibros.5 cm3. este un sistem funcţional care. Îngrijirea bolnavului cu Cataracta Avansată Obiectiv 1: Noţiuni generale de anatomie şi fiziologie a Ochiului Analizatorul vizual.Un segment de conducere. . ca şi ceilalţi analizatori ai organismului. I. care formează peretele lui. consistenţa fermă este dată de către tunicile globului ocular puse în tensiune de către conţinutul intraocular.

Cristalinul este constituit din următoarele straturi: capsula cristalinului sau cristaloida. fermenţi. Masa vitreană este o substanţă anhistă. Cristalinul conţine apă (65%). şi care. cu rare celule migratoare. alta posterioară. reprezintă sistemul optic al ochiului..5g. Corpul vitros este o substanţă gelatinoasă.. foarte elastică şi subţire. într-o scobitură a vitrosului numită . o membrană de înveliş transparentă. Fata anterioară are raza de curbură de 10 mm. Cristalinul are două feţe: una anterioară. Volumul vitrosului reprezintă şase zecimi din volumul globului ocular. faţa posterioară are raza de curbura de 6 mm. Substanţa vitrosului conţine 96.6% apă. astfel încât suprafaţa anterioară a cristalinului este mai puţin bombată decât cea posterioară.. vitamine. situată în plan frontal. Vitrosul optic este omogen. cu masa de 2-2. în medie este de aproximativ 22 D. cu rol de a menţine cristalinul în poziţia sa normală şi de a-i transmite impulsurile muşchiului ciliar. care alcătuiesc mediile transparente. ce formează zonula lui Zinn. un lichid transparent secretat de corpul ciliar. În interiorul globului ocular sunt cuprinse umoarea apoasă. Conţinutul globului ocular: Camera anterioară şi camera posterioară sunt umplute de umoarea apoasă. perfect transparentă şi elastică. Zonula lui Zinn este un inel membraniform. Corpul vitros în totalitatea sa are un rol important în dezvoltarea şi menţinerea formei globului ocular. coloidală. între iris şi corpul vitros. sau ligamentul suspensor. Indicele de referinţă cu vârsta. CRISTALINUL are forma unei lentile biconvexe. împreună cu corneea. cu diametrul de 9-10 mm. 7 . beta şi gama cristalin) altele insolubile (albuminoidul).fossa pantellaris”. cristalinul şi corpul vitros. care ocupă spaţiul cuprins între faţa posterioară a cristalinului şi peretele globului ocular. Este suspendat de corpul ciliar printr-un sistem de fibre radiare foarte fine. proteine (35%) din care unele solubile (alfa.

Y” drept. au forma hexagonală. Cristalinul nu are nervi şi este avascular. Nutriţia sa este asigurată de către umoarea apoasă... La tineri. totodată. formând chiasma optică. produce o scădere a elasticităţii cristalinului şi. în continuarea bandeletelor optice. prin intermediul capsulei. Orice tulburare a metabolismului cristalinian duce la degenerescentă şi opacifierea lor. Conţinutul în calciu al cristalinului este egal cu cel al umorii apoase. Corpii geniculaţi externi sau laterali sunt situaţi sub pulvinar. denumită sutura cristaliniană anterioară. la orice distantă între infinit şi ochi. Tulburările de metabolism ale proteinelor şi ale lichidelor eliberează probabil sulfaţi. datorită unui fenomen de difuziune şi osmoză. cristalinul continuă să se dezvolte fără să se producă o distensie a capsulei. calciul se găseşte în cantitate mică. Fibrele cristaliniene. o diminuare treptată. ci o condensare a lentilei. care iau naştere din celulele epiteliului anterior. SEGMENTUL DE CONDUCERE: În cavitatea craniană. progresiv. a amplitudinii de acomodaţie.Y” inversat. ducând astfel la cataracta rea lui. care înconjoară pedunculii cerebrali şi se termină în corpii geniculaţi. Fibrele tinere sunt îngrămădite spre centrul lentilei. Acomodaţia este proprietatea ochiului de a vedea clar un obiect. fosfaţi şi carbonaţi. De la chiasma pornesc bandelete optice. care sunt precipitaţii de calciu existent în cristalin. cu 8 . cu vârsta. Ea se găseşte situată în etajul superior al endocraniului. deasupra hipofizei.epiteliul cristalinian anterior este format dintr-un rând de celule cubice dispuse sub capsulă anterioară depăşind cu puţin ecuatorul cristalinian. Terminaţiile anterioare ale fibrelor formează pe suprafaţa nucleului cristalinian o sutură în formă de . iar terminaţiile posterioare formează o sutură sub forma unui . după un scurt traiect. După naştere. Conţin un număr mare de celule. Fibrele sunt dispuse în straturi concentrice. fibrele nervului optic dintr-o parte se încrucişează parţial cu cele din partea opusă. care.

înainte 9 . Artera oficială pătrunde în orbită prin canalul optic. Suprafaţa ariei atinge 20-30 cm2.Corpii geniculaţi laterali au structura lamelară: lamelele albe ce alternează cu cele cenuşii. Aceste fibre mielinizate pleacă de la baza corpului geniculat extern şi se grupează în afară şi deasupra acestuia. Aici are loc transformarea excitaţiei luminoase în senzaţie vizuală. face apoi o spirală în jurul nervului optic. spre aria striată a lobului occipital şi se termină în jurul scizurii calcariene. fiind complet înglobate în substanţa albă a lobului temporo-occipital.care se pun în contact fibrele nervului optic. 18. se poate considera că vederea este o funcţie aşa de complexă. Fasciculele radiaţiilor optice sunt mai voluminoase decât cele din bandele teleoptice. încât la realizarea ei participă creierul în totalitatea lui. Astfel. merg. Radiaţiile optice ale lui Gratiolet: Reprezintă fibrele neuronilor din corpii geniculaţi externi. dând ramuri bulbare şi orbitare. ce provine din carotida internă. după ce au trecut prin partea posterioară a capsulei interne. aria 17 Brodmann. La nivelul scizurii calcariene din lobul occipital există o adevărată retină corticală. deoarece cuprind şi un număr de fibre centrifuge. SEGMENTUL CENTRAL SAU CEREBRAL AL ANALIZATORULUI VIZUAL: Segmentul central său cerebral al analizatorului vizual este situat în scoarţa cerebrală a globului occipital. regiunea ocupă o suprafaţă mult mai mare decât la nivelul retinei. VASCULARIZAŢIA GLOBULUI OCULAR: Vascularizaţia globului ocular este asigurată de artera oftalmică. Ariile occipitale funcţionale Brodmann sunt ariile 17. Fibrele maculare se proiectează la nivelul polului posterior occipital. Aria striată 17 sau aria vizuală se găseşte pe scizura calcariană şi buzele sale. 19. La nivelul cortexului occipital.

Venele teritoriului retinian se unesc şi formează vena centrală a retinei. Straturile externe care conţin conurile şi bastonaşele sunt hrănite în primul rând de reţeaua coriocapilară a coroidei prin difuziune şi numai în mică măsură prin fuziunea limfei interstiţiale la nivelul straturilor interne ale retinei. formând două reţele: una superioară. cu rol important în hrănirea nervului optic. Această strânsă legătură care există între nutriţia retinei şi a coroidei explică faptul că majoritatea proceselor patologice de la acest nivel sunt mixte.lamina fusca” către baza irisului şi realizează marele cerc arterial al irisului. legate între ele prin numeroase anastomoze. cu densitate maximă în regiunea maculară. Venele uveeii aparţin de 2 curente: venele cilice anterioare şi venele vorticoase. Ramurile arteriale se capilarizează. care formează centrul vascular al lui Haller. ramura din artera oftalmică. care se varsă în venele oftalmice superioare. prin . Sistemul vascular uveal este constituit din ramuri ale arterei oftalmice: arterele ciliare scurte posterioare. Coriocapilarele prezintă o reţea foarte densă şi fac parte din sistemul vascular uveal. apoi. care.. 10 .de a pătrunde în glob. Cele două artere ciliare lungi posterioare se îndreaptă. arterele ciliare lungi posterioare şi arterele ciliare anterioare.Venele ciliare anterioare adună sângele din muşchiul ciliar. Teritoriul retinian este irigat de artera centrală a retinei. Din arterele ciliare scurte posterioare se desprind 2-4 ramuri. se divid într-o ramură temporală şi una nazală. Arterele ciliare anterioare provin din ramurile musculare ale arterei oftalmice. vasele bulbare se împart în două teritorii distincte. teritoriul retinian şi cel uveal. alta profundă în stratul plexiform extern. unde se împarte într-o ramură superioară şi una inferioară. Reţeaua de capilare este situată pe membrana Bruch. în stratul plexiform intern. care se revarsă în venele oftalmice. Artera apare în centrul papilei nervului optic.

VASCULARIZAŢIA BANDELETELOR OPTICE ŞI A CORPULUI GENICULAT LATERAL: Bandeleta optică primeşte ramuri din artera coroidiană anterioară. dispuse segmentar. Această reţea bogată menţine pentru retină o temperatură constantă optimă VASCULARIZAŢIA NERVULUI OPTIC: Vascularizaţia nervului optic este asigurată prin ramuri ce provin din artera oftalmică. Papila nervului optic este nutrită de către ramurile arterelor ciliare scurte posterioare.din artera posterioară. VASCULARIZAŢIA CHIASMEI OPTICE: Reţeaua arterială chiasmatică nu conţine elemente axiale. adunând întreg sângele uveal. Artera centrală a retinei nu participă în irigaţia papilei nervului optic. Venele vorticoase formează o reţea bogată în vârtejuri. Trunchiul nervos optic este nutrit de ramurile papilare provenite din arterele ciliare posterioare scurte şi lungi. în coroidă. la om. Anastomozele în ramurile de provenienţă variată au importanţă în declanşarea edemului papilar. Cortexul vizual este nutrit din 11 . Prin reţeaua vasculară a tractului uveal circulă o cantitate considerabilă de sânge care atinge cifra de 260 ml. Sistemul nervos chiasmatic este drenat în sinusul coronar şi cavernos. artera lacrimală. iar corpul geniculat lateral . Partea centrală a nervului optic este vascularizată de ramuri izvorâte din artera centrală a retinei şi din ramuri piale. Sângele venos al nervului optic este adunat de venele meningiene perioptice. ce sunt dispuse paralel cu fibrele nervoase din chiasmă. Vascularizaţia periferică este asigurată de braţele recurente ale arterei oftalmice. existând numeroase anastomoze între ele. Capilarele nu merg în septurile gliale. ramuri din artera cerebrală şi din ramuri mici carotidiene.

în cornee. oftalmic şi maxilar. Atât circulaţia arterială cât şi cea venoasă au caracter terminal. terminaţiile nervoase trigeminale ajung până în straturile epiteliului anterior. Inervaţia motorie. cu scopul de a recepţiona şi stabili 12 . corpului ciliar şi a retinei. motorie şi vegetativă. Inervaţia senzorială este alcătuită din segmentul intermediar al analizatorului optic. trigemenul mai conţine şi fibre vegetative care au sub dependenţa lor o parte din vaso-motricitatea conjunctivei. Inervaţia senzitivă a globului ocular este foarte bogată. dintre acestea primele două. Nervul oftalmic este format din unirea a trei ramuri: nazal. Inervaţia senzitivă este asigurată de nervul trigemen. împreună cu ramuri recurente de cerebrală posterioară. Ramură lacrimală formează mai multe ramuri palpebro-conjunctivale şi lacrimale. întreaga musculatură a globului ocular este inervată de trei nervi cranieni: nervul oculomotor extern (a Vl-a).artera cerebrală posterioară. Din această cauză. Ramură frontală inervează tegumentele frunţii. Ramură nazală asigură inervaţia senzitivă a sacului lacrimal. frontal şi lacrimal. Sistemul motor al globului ocular este destinat asigurării mobilităţii conjugate a globilor oculari. ultimul reflex care dispare în cazul anesteziei generale este reflexul corneean. şi de artera cerebrală mijlocie. nervul optic şi căile optice. Trigemenul mai conţine şi fibre trofice. care au rol deosebit în troficitatea globului ocular. A treia ramură a trigemenului nu contribuie la inervaţia globului ocular. senzitivă. INERVAŢIA ANALIZATORULUI VIZUAL: Analizatorul vizual are o inervaţie senzorială. în afară de fibre senzitive. pleoapei şi conjunctiva. a canaliculelor şi a jumătăţii interne a pleoapelor şi a conjunctivei. pateticul (a IV-a) şi nervul facial (al VII-lea). contribuie la asigurarea inervaţiei senzitive a globului ocular. pe faţa sa externă. pe fata internă a emisferei. Nervul maxilar inervează pleoapa inferioară şi conjunctiva respectivă.

altul occipital situat în lobul occipital. Nervul oculomotor comun pătrunde în orbită prin fanta sfenoidală. din punct de vedere morfo-funcţional. Fiecare nerv îşi are originea în trunchiul cerebral. Nucleul oculomotor extern inervează numai muşchiul drept extern. Nervul oculomotor comun inervează muşchiul drept intern. Fibrele parasimpatice ajung la ochi prin intermediul oculomotorului comun şi facialului. se împarte în centrii corticali şi periferici. şi ganglioni simpatici şi parasimpatici.anatomic imaginea retiniană pe fovee. drept superior. iar pentru cele parasimpatice neuronii se găsesc de-a lungul nervilor periferici. Nervul patetic este nervul motor al oblicului mare. Nucleul său de origine este în protuberanţial. Segmentul vegetativ al analizatorului vizual. Nucleul său de origine este în pedunculul cerebral. Fibrele motorii care vin prin oculomotorul comun îşi au originea în nucleul Edinger-Westphal situat în apropierea nucleului acestui nerv. în afara centrilor primari mai există centrii oculomotori corticali în număr de doi: unul anterior situat în lobul frontal. La nivelul analizatorului vizual. Fiecare nerv are câte un nucleu de origine care alcătuieşte centrul primar sau periferic. activităţii vasomotorii. a muşchiului lui Horner şi a glandei lacrimale. oblicul mic şi ridicătorul pleoapei superioare. iar centrul său cortical se află în regiunea rolandică. Centrii corticali ai activităţii vegetative se situează în sistemul cortical limbic şi în hipotalamus. secreţiei lacrimale. Fibrele aferente simpatice îşi au neuronii de origine în ganglionii spinali. Elementele periferice sunt reprezentate de fibrele aferente şi de cele eferente. sistemul vegetativ intervine în controlul activităţii musculaturii netede a globului ocular şi a orbitei. dreptul inferior. El are nucleul de origine în pedunculul cerebral. Inervaţia vegetativă a ochiului este alcătuită dintr-un sistem de fibre şi ganglioni care leagă ochiul de centrii vegetativi cerebrali. Nucleul facial este în protuberanta. Nervul facial (a VII-a) joacă un rol important prin inervarea orbicularului pleoapelor. 13 .

Congenitală . Este important ca părinţii să observe diferitele tulburări vizuale în rândul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenilă) sau a altei patologii oftalmologice.Senilă . Cataracta este o peliculă fină opacă apărută la nivelul cristalinului. capsulară posterioară și nucleară. Pe calea parasimpaticului ocular vin prin oculomotorul comun fibre iridoconstrictoare şi fibre care acţionează asupra muşchiului ciliar. cel mai des din cauza diabetului zaharat. fibre dilatatoare ale pupilei. Are diferite forme: zonală. fibre secretoare pentru glandele pleoapei şi ale conjunctivei. fibre lacrimale. cauzând tulburări de vedere. Se caracterizează prin schimbarea treptată a culorii pupilei în alb-cenușiu. care blochează pasajul fasciculului luminos către retina (componenta nervoasă a globului ocular la nivelul căreia se formează imaginea). Se poate trata prin secționarea unei porțiuni a irisului și a capsulei cristaliniene. care inervează muşchii netezi polpebrali şi orbitali. prin dublarea sau deformarea 14 .Pe calea simpaticului vin la ochi fibre vaso-motorii. Obiectiv 2 : Prezentarea generală a bolii Cataracta Avansată a) Definiţie: Cataracta este o boală care atacă ochiul și se manifestă prin opacifierea cristalinului sau a capsulei lui. scăderea progresivă a vederii și. capsulară anterioară.este consecinţa unui proces patologic intrauterin. pentru secreţia lacrimală curentă. b) Clasificare: Se clasifică în mai multe categorii: . .apare în urma tulburării nutriției cristalinului la unele persoane trecute de vârsta de 50 de ani. uneori. dar nu progresează.

).a.Alte boli oftalmologice: glaucomul (creşterea presiunii intraoculare). lumina naturală.este rezultatul expunerii la radiații ionizante (neutroni. îmbătrânirea (cataracta senila).este consecința unor boli intraoculare (iridociclită.Radiativă . în special în rândul persoanelor de peste 50 de ani.expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X. Anumiţi factori predispun la apariţia bolii şi anume: .Tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice) . şi anume. unele persoane moştenesc o anumită predispoziţie pentru apariţia cataractei.Traumatică . Poate fi evitată prin extragerea cristalinului și înlocuirea lui cu o lentilă biconvexă de 10 dioptrii sau prin folosirea ochelarilor. . . . imaginii. glaucom ș.Expunerea excesivă la raze ultraviolete (UV). . Studiile arată că peste 80% dintre persoanele care suferă o vitrectomie.reprezintă o urmare a lezării capsulei cristaliniene prin lovituri. raze Roentgen). în special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei).Agregarea familială (factorii genetici). . .Vârsta înaintată. .Vitrectomia (îndepărtarea lichidului din interiorul globului ocular). . retinita pigmentară (boala degenerativă a celulelor cu bastonaşe şi conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retină. c) Cauze: Cataracta apare datorită opacifierii cristalinului (lentila globului ocular). 15 . uveita cronică.Complicată . expunerea artificială (saloane pentru bronzat artificial).Diabetul zaharat. . dezvolta şi cataracta în intervalul 6 luni şi 3 ani de la intervenţia iniţială.

Culoarea irisului. de asemenea.Hipertensiunea arterială. Unele boli cronice pot creşte riscul apariţiei cataractei. Acestea au un risc de a dezvolta boala de până la 50%. dintr-un motiv necunoscut. cu toate că acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile de cataractă. o cauză mai rară de cataractă. cu un risc crescut în rândul nativilor americani şi afro-americani.Diabetul zaharat. .Etnia. prin leziuni apărute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei cronice (nivel crescut al glucozei în sânge). .Leziunile oculare.Sexul feminin.Vârsta înaintată.istoricul familial (factorii genetici). întâlnită mai ales în rândul copiilor.Glaucomul. d) Factori de risc: Factorii de risc includ: . să crească riscul de apariţie al cataractei. . predispune la cataracta în cazul persoanelor cu ochi căprui închis sau negru. . cu afectarea metabolismului galactozei). amintim: distrofia miotonica (cea mai frecventă distrofie musculară a adultului) şi galactozemia (boală rară. Exista o legătură între hipertensiunea arterială şi apariţia cataractei fără a cunoaşte însă mecanismul fiziopatologic exact. Dintre bolile ereditare care asociază cataractă. în special în cazul persoanelor care suferă şi de alte boli ereditare. Anumite medicamente folosite în tratamentul glaucomului cresc riscul apariţiei cataractei. . . . Pacienţii cu diabet zaharat au un risc crescut de apariţiei a cataractei. Alţi factori de risc: 16 . Dintre acestea reamintim pe cele mai importante: . Tratamentul chirurgical al glaucomului poate.

Studiile au arătat ca o expunere îndelungată accidentală sau profesională la UVB cauzează cataracta după un anumit interval de timp. . . . . Fumătorii au un risc mai mare de a face cataractă.Şofat îngreunat pe timpul nopţii datorită sensibilităţii crescute la luminile din trafic. în special tipul B (UVB).Corticoterapia îndelungată (medicamente cu efect antiinflamator puternic). Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau apariţia unor complicaţii grave: .Lumina ultravioletă (UV). Radicalii liberi pot afecta orice tip celular. în special consumul cronic.Vedere îngreunată în timpul zilei datorată fotofobiei (sensibilitate accentuată la lumină). astfel ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta după naştere.Fumatul. astm bronşic sau emfizem pulmonar (în ultimele 2 boli se foloseşte corticoterapia inhalatorie). Este necesar consultul oftalmologic în următoarele situaţii: . folosite în mod special în cazul pacienţilor cu boli imune. poate agrava cataractă.Vedere dubla sau pierderea bruscă a vederii (amauroza fugace). . apăruta treptat. . . inclusiv celulele cristalinului.Hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor în sânge) cu depunerea acestora în vasele sanghine mici. .Necesitatea schimbării frecvente a lentilelor pentru ochelari.Infecţiile apărute pe parcursul sarcinii pot afecta fătul. 17 . pot cauza cataractă.Vedere dubla. .Alcoolul. a fost definit de diferite studii că poate cauza cataractă. înceţoşată. datorită faptului că fumul afectează cristalinul prin radicalii liberi şi diferitele substanţe toxice eliberate în timpul fumatului.Durere oculară severă. .

fie cea naturală sau artificială.Medic generalist. Şofatul este de asemenea îngreunat datorită disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic.Medicul de familie. datorate tulburărilor vizuale. necesita un tratament chirurgical. În cazul adulţilor care suferă de cataracta este recomandat un control oftalmologic la un anumit interval de timp specificat de medicul de familie. Problemele de vedere pot fi evaluate de: . .Optometrist. Tulburările vizuale accentuate. în special în stadiile incipiente. . Este important ca părinţii să observe diferitele tulburări vizuale în rândul copiilor pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenilă) sau a altei patologii oftalmologice.Oftalmolog. . necesitatea schimbării relativ frecvenţă a lentilelor de la ochelari. vedere dubla. fiind suficientă doar o urmărire atentă a evoluţiei bolii. care influenţează activităţile zilnice şi predispun la diferite accidente. . fotofobie (nu suportă lumina). neclară. . f) Consult de specialitate: Diagnosticul de cataractă. greoaie. dificultăţi în desfăşurarea activităţilor zilnice. e) Simptome: În cele mai multe cazuri cataracta cauzează anumite tulburări vizuale.Asistent medical. .Pediatru. 18 .Tulburări vizuale care afectează activităţile zilnice. dintre care amintim: vedere înceţoşată. nu necesită un tratament medicamentos sau chirurgical.

unde se formează imaginea. trebuie să apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul de cataractă. Cristalinul poate fi înlocuit cu o piesă asemănătoare artificială. Totuşi. care ar putea cauza tulburările vizuale şi pentru a confirma diagnosticul de cataractă. deteriorat de cataractă. i) Tratament: Intervenţia chirurgicală este singura metodă folosită în mod curent pentru a trata simptomele cauzate de cataractă. În cazul unor tulburări vizuale care nu pot fi corectate chirurgical. părinţii cu copii care manifesta diferite tulburări vizuale. Cu toate că tulburările vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucrează în domeniul medical. Aceasta constă în îndepărtarea cristalinului (lentila naturală a globului ocular). g) Investigaţii: Diagnosticul cataractei se bazează pe istoricul medical şi examenul clinic. oftalmologul trebuie să efectueze un examen oftalmologic amănunţit pentru a evalua calitatea văzului remanent şi totodată calitatea vieţii. numit 19 . Cel din urmă are scopul de a elimina alte patologii posibile. deoarece majoritatea adulţilor care au cataracta se prezintă chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult oftalmologic. h) Diagnostic: Nu este necesar un test screening (test efectuat în masă pentru detectarea precoce a unei boli) pentru detectarea cataractei. doar medicul oftalmolog poate trata cataractă. În mod normal cristalinul are rolul de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului pentru a ajunge la retina.

În aceste cazuri nu este justificat riscul unei intervenţii chirurgicale (mai mare la pacienţii vârstnici. 20 . Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul în care aceasta interfera în dezvoltarea normală a simţului vizual. Intervenţia chirurgicală nu este necesară decât după câteva luni sau ani de la debutul bolii. j) Evoluţie: Cataracta poate rămâne uşoară şi poate trece deseori chiar neobservată. exista o concepţie greşită în legătură cu cataractă. în unele cazuri cataracta trebuie îndepărtată de un oftalmolog specializat în tratamentul bolilor de retină şi a nervului optic. unii pacienţi mai în vârstă doresc efectuarea intervenţiei chirurgicale cu toate că rezultatul examenului oftalmologic nu recomandă acest lucru şi viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a lentilelor speciale. Datorită fricii de a nu-şi pierde în totalitate vederea. În tot acest timp pacienţii îşi corectează acest viciu de refracţie cu ajutorul ochelarilor sau lentilelor de contact speciale. precum retinopatia diabetică sau degenerescenta maculară. Pacientul cu cataracta este singurul care decide dacă simptomele bolii sunt suficient de grave şi afectează viaţa personală în aşa fel încât este necesar tratamentul chirurgical. Majoritatea cazurilor de cataracta nu provoacă tulburări vizuale grave şi astfel nu necesită îndepărtare chirurgicală. care pot asocia şi alte boli). De asemenea. intervenţia chirurgicală în rândul persoanelor cu cataracta este necesară pentru o altă patologie oftalmologică asociată. Deseori. astfel că în ultimii ani s-au desfăşurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataractă. Este important să se ştie că tratamentul chirurgical este necesar doar în cazul în care tulburările vizuale sunt grave şi influenţează desfăşurarea normală a activităţilor cotidiene. În unele cazuri.implant intraocular sau în locul acesteia poate fi folosită o lentilă de contact cu funcţie identică.

nu se mai dezvoltă normal. În unele cazuri însă disconfortul vizual exacerbat şi evoluţia cronică pot cauza: . . . Intervenţia chirurgicală se realizează de obicei înaintea apariţiei unei complicaţii atât de grave. În cazul în care cristalinul opacifiat opreşte lumina către retina. cauzând ambliopie (vedere proastă) care persistă şi după tratamentul chirurgical de corectare a cataractei. centrul nervos vizual (situat în lobul occipital).Glaucomul.Cataracta copiilor (juvenilă) este rară. cititul. are indicaţie de tratament chirurgical.Cataracta severă.Progresia bolii este legată de opacifierea gradată a cristalinului. însă extrem de severă.Cecitatea este o complicaţie rară. . Când acesta devine opac în totalitate. 21 .). . etc. cu tulburări vizuale severe care influenţează activităţile cotidiene (şofatul.

aptitudinea de a sili relaţii interpersonale armonioase). Sănătatea omului nu este numai lipsa simptomelor de boala. fără urmari. 4) Să aline suferinţa. capacitatea de a percepe realitatea în mod adect) şi dimensiunea socială (adaptarea în familie şi societate. integritatea structurală şi buna funcţionare a diferitelor organe şi sisteme). dimensiunea psihologică (echilibru psihic. mental şi social. ci şi expresia unei rezerve de energie care să-i permită a trece prin situaţii de boala sau criză. Responsabilitatea fundamentală a ASISTENTEI MEDICALE are patru puncte cardinale: 1) Să promoveze sănătatea. În opinia 22 . ea trebuie să se transforme într-un parteneriat. Această definiţie are meritul de a sublinia interacţiunea dinamică şi interdependentă dintre cele trei componente ale sănătăţii („triunghiul sănătate”): dimensiunea biologică (dezvoltarea somatică armonioasă. Prin sănătate se înţelege starea unui organism la care funcţionarea tuturor organelor se face în mod normal şi regulat. mentală şi sociaă. 2) Să prevină boala. 3) Să reinstaureze sănătatea. Obiectiv 3:Rolul autonom şi delegat al asistentului medical în îngrijirea bolnavului cu Cataracta Avansata Relaţia dintre cadrele medicale şi pacient nu trebuie să fie una pur formală. fizic. care nu constă numai în absenţa bolii şi a infirmităţii”. Organizaţia Mondială a Sănătăţii a definit sănătatea ca „o completă bunăstare fizică. Sănătatea este acea stare complexă de bine general.

este expresia consecinţelor imediate ale leziunilor produse în totalitatea reacţiilor declanşate în vederea 23 . definim boala ca o deviere de la starea de sănătate. datorită unor modificări ale mediului intern sau acţiunii unor agenţi din mediul extern. Poetul latin MARTIAL (40-l04) în Epigrame spunea: „Non est vivere. ajungem dintr-un salt de la copilarie la bătrâneţe. sănătatea şi boala sunt două concepte corelative. poet satiric român. Dacă nu ne mulţumim cu constatarea că a fi bolnav înseamnă a nu fi sănătos. Dacă scădem . compus din diferite simptome.din zilele noastre timpul consumat de tristeţi grave şi dureri chinuitoare. a avea un organism echilibrat din punct de vedere fizic şi psihic. Sănătatea mai poate fi definită ca starea în care omul nu este constient de funcţionarea organismului. au fost dorinţele pe care oamenii şi le-au asezat întotdeauna la temelia destinului lor. Deviza lui Juvenal (60-l40). Cu toate acestea. dramaturg şi umanist roman. sănătatea reprezintă darul cel mai important şi în acelaşi timp cel mai util al omului. În felul acesta locul unei boli. care nu pot fi definite decât simultan şi niciodata unul fără altul. sed iere. „sănătatea este starea în care funcţiile necesare se îndeplinesc insensibil sau cu placere”. Dupa TUDOR MUSATESCU (1903-l970). A fi sănătos. încercarea de a formula o definiţie a bolii este greu de făcut. a fi sănătos înseamnă a te simti bine. ci să fii sănătos). Nici cel mai exhaustiv (complet) examen medical nu poate garanta o sănătate perfectă şi o receptivitate nulă a organismului faţă de boală. Orice om ştie din experienţa ce este boala. Începe cu prima respiraţie şi se termină cu ultima suflare indiscutabil. (Nu-i totul să traieşti. vita”.comună. a trai mai mult şi a trai mai bine. „Viaţa are o durată calculată riguros matematic. „Mens sana în corpore sano” (O minte sănătoasă într-un corp sănătos) ne spune ca omul cu aderat înţelept nu cere cerului decât „sănătatea spiritului împreună cu sănătatea corpului”. Dar nimeni nu este perfect sănătos.spune poetul . După părerea poetului francez PAUL VALERY (1871-l945).

Activitatea de informare şi educare sanitară a publicului trebuie să incite oamenii să dorească 24 . decât o vindeci: să mergem deci la medic nu numai când suntem bolnavi. pentru ca se ştie că mai uşor previi o boală. menită să prelungească viaţa. creşterea sau vicierea schimburilor metabolice şi delimitarea sau dispariţia libertăţii şi capacităţii de muncă”. Omul este permanent înconjurat de agenţi sau fenomene producătoare de boală. integrarea socio-profesională a acestuia. aceste fenomene producatoare de boală sunt nedăunatoare. Să apelăm în mod profilactic la ajutorul medicului. Un vechi proverb chinez spune: „Omul înţelept previne bolile. atăta timp cât nu are loc o interacţiune a lor cu omul. în plină stare de sănătate. Prin ele însele. Ceea ce trebuie facut pentru vindecarea bolnavului reprezintă totdeauna o retetă individuală. în sprijinul sănătăţii. Numai cunoaşterea profundă a personalităţii bolnavului. Medicina trebuie să se adreseze persoanei şi nu unui corp viu. până când omul nu începe să le folosească. Baza pentru învingerea bolii este încrederea reciprocă dintre medic şi bolnav. boala este „o formă particulară de existenţă a materiei vii. a contextului său socio- cultural. alcoolul. urmată de scăderea. Orice măsură (igieno- dietetică.va fi eficientă dacă se ia în perioada premergatoare instalării semnelor de îmbătrânire. stabilirea unor relaţii de luptători solidari împotriva bolii. caracterizată prin apariţia unui produs patologic care tulbură unitatea parţilor în organism şi a organismului cu mediul. Medicina generală este medicina bolnavului şi nu a bolii. drogurile. poate asigura succesul actului medical terapeutic sau recuperator. ci periodic. După medicul şi endocrinologul român ŞTEFAN MINCU (1903-l997). Scopul medicinii contemporane este promorea sănătăţii.apărării organismului. nu le tratează”. farmacologică). ţigarile ca atare nu sunt periculoase. De exemplu.

M. pentru a fi înarmat împotriva agresiunilor biologice şi emoţionale ale mediului care se ivesc în procesul evolutiv al vieţii. MĂSURAREA TEMPERATURII: Materiale necesare: termometrul maximal individual. NICOLAE IORGA (1871-l940). Termometrul se tine ca un creion. tava. Fisatehica 1. sticla cu alcool medicinal. se aşează cu rezervorul de mercur în centrul axilei. se aşează în decubit dorsal. Educaţia este. spunea marele nostru istoric. ar face mai mult decât toate spitalele împreună”. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (O. Fluxul informaţional difuzat prin intermediul diferitelor forme de mas-media a ridicat nivelul de înţelegere asupra bolilor. parghia care contribuie la menţinerea şi promorea sănătăţii. . sub raportul sănătăţii. se ridică braţul bolnavului şi se şterge bine axila.„Educaţia sanitară singură. casoleta mică. de-a lungul întregii vieţi. asupra mijloacelor terapeutice de ameliorare şi vindecare şi a dus la creşterea exigentelor faţă de problemele de sănătate individuală şi comunitară. să caute mijloacele pentru a o obţine şi pentru a o păstra.Se anunţă bolnavul. apoi se apropie braţul bolnavei de torace. cu tampoane de vată şi comprese de tifon nesteriîe. confortabil. Se pregătesc materialele necesare. pahar cu soluţii de cloramină. în ultima instanţă. Educaţia sanitară urmăreşte nu numai prevenirea şi promorea sănătăţii în prezent. prosop individual. cu capul pe pernă. pentru a se putea adapta neîncetat permanentelor mutaţii care au loc în viaţă. se verifică integritatea termometrului şi funcţionalitatea lui. Se menţine termometrul.S. se şterge termometrul cu soluţie dezinfectantă. ci şi pregatirea omului.) consideră educaţia sanitară „arma cea mai puternică a sănătăţii publice”. 25 . săpun sau detergenţi.sănătatea. sticla cu ulei de vaselină.

particole fizice sau neutre. secreţii anormale. Se şterge termometrul cu o compresă uscată şi se citeşte gradaţia. substanţe caustic. Se numără frecvenţa mişcării respiratorii. Nu se va anunţa bolnavul. cu faţa palmară pe toracele bolnavului şi se numără respiraţiile timp de un minut. termometrul se introduce în soluţie dezinfectantă. neutralizat sau antiseptic în scopul îndepărtării de pe suprafaţa conjunctivitei a unor corpi străini.timp de 10 minute. La fel de bine se poate folos iş şi un ceainic mic. cu culoare albastră. Indicaţii: . prin palpare. Fisatehnica 2. Se notează valoarea temperaturii în foaia de temperatură. . se preferă perioada de somn. Material necesare: . se aşează bolnavul în decubit dorsal. După citirea temperaturii. Se pregătesc materialele necesare. Se aşează mâna uşor. ce consta dintr – un balon de sticla cu un cioc alungit.În arsurile chimice conjunctivale cu baze sau acizi tari. Fisatehnica 3. .Recipient sau vas special numit undină. MĂSURAREA RESPIRAŢIEI: Materiale necesare: foaia de temperatură.Îndepărtarea corpilor străini conjunctivali sub formă de pulberi. 26 . SPĂLĂTURĂ CONJUNCTIVALĂ Este o tehnica de uz curent care constă în irigarea mucoasei conjunctivale cu un lichid neutru. apoi se scoate din axila bolnavului şi se aşează pe tăviţa renală. ceas şi stilou cu cerneală de culoare verde.Conjunctivele microbiene cu secreţii abundente.

Materiale necesare: pipetă. Instilează numărul de picături recomandate de medic.Prosop curat. .Apă bicarbonatată 22‰.Oxicianat de Hg 1/5000. Lichidul de spălătură: . . material de protecţie . comprese sterile. 27 . se şterge cu o compresă sterilă excesul de soluţie. tampoane. pune în evidenţă cavitatea conjunctivală . este instruit cum să se comporte în timpul şi după instalaţie. aspiră soluţia medicamentoasă în pipetă. sau poziţie şezând. Asistenta se spală pe mâini. soluţie medicamentoasă . . Se transport materialele langă bolnav. Fisatehnica 4. Execţie: Se pregătesc materialeleşi instrumentele necesare.tăviţă renală.Ser fiziologic.Tăviţă renală.prin tracţiunea în jos a pleoapei inferioare. cu policele mâinii stângi.Acid boric 3%. . Pacientul se informează. . cu capul în extensie.prosop. INSTILAŢIA: Reprezintă tehnica de administrare a soluţiilor medicamentoase pe o mucoasă sau un organ cavitar. Se aşează în decubit dorsal.

Nr. Diagnosticul la internare: CATARACTA AVANSATĂ.71 cm. Ocupaţia: casnic. Vârsta: 55 ani. Starea civilă: căsătorit. Greutate: 75 kg.N. Data internării: 19. Loc de muncă: -. Obiectiv 4: Procesul de îngrijire al unuipacient cu CataractaAvansata Interviul (culegerea datelor): 1) Date generale: Iniţiale: S. Semne particulare: nu există.01. Religie: ortodoxă. Înălţime: 1. Sex: M.2016. 2) Obişnuinţe de viaţă: 28 . Naţionalitate: română. HTA STADIUL II. Domiciliu: -.copii: 2. Limbă vorbită: română.

nedureros. Înălţime: 1. Tutun-un pachet/zi. Antecedente heredocolaterale: fără importanţă patologică.HTA stadiul II 2008. 5) Investigaţii: a. Sistem ganglionar şi limfatic: nepalpabil. Consumator de: Alcool-ocazional. micţiuni fiziologice. Aparat uro-genital: loje renale libere. Aparat locomotor: integru fără alte particularităţi. 3) Probleme de sănătate: Antecedente medicale personale: .Ulcer gastric 2003. Istoricul stării actuale: boala actuală a debutat în urmă cu 2 ani accentuând progresiv. Aparat respirator: respiraţii în limite normale 17 r/min. . nedureroase. Pacientul se internează pentru investigaţii şi tratament de specialitate. Drog–nu. Sistem nervos şi organe de simţ: orientat temporo-spaţial. Greutate: 75 kg.71 cm. eliminări în limite fiziologice. Motivele internării actuale: scăderea acuritatii vizuale la O. 4) Examenul clinic general: Tegumente şi mucoase: normal colorate. P – 82 b/min. Alergii cunoscute: neagă.D. Examenul funcţional al ochiului: 29 . Aparat cardio-vascular: arie pricordiala de aspect normal TA – 170/70 mmHg. Aparat digestiv: tranzit intestinal prezent. Ţesut celular subcutanat: ţesut celular slab reprezentat. Cafea – da.

. Reacţie pupilară: la lumina – prezenţă.O. . Examen oftalmologic: .Ederen 2tb / zi.OS = 6 / 5. Dimensiuni pupilare: .5 g mobilitate ocular normal. . . .D – uşor tulbure.1.Viplex 3 dj / zi.OD = 6 / 5. . 30 . .OS = 3 mm orizontal.. 1fl. .0.S – nu se luminează. Acuitatea vizuală: .Algocalmin 3fl / zi.Xilina 2%. 6) Tratament: Tratament medicamentos: .F.Atropina 2% 3 pic / zi.OD = 3 mm. . Percepţie şi protecţie luminoasă: .OD = p. 5 mm vertical.OD = bună.OS = p. Tensiunea interoculară: .Romergan 2 / zi.O. .OS = bună. .5 g.F.5.Ampicilina 1fl / zi.

.A se imbrăca -imposibilitate de . 2. 7.alimentaţie -procesul bolii.acuitate vizuală -procesul bolii. avea o bună -Arie pulmonară mmHg -Mediul spitalicesc.risc de accidente. mânca. 4.A fi curat. 3. calitativ şi prognostic.A dormi a se .cataractă a-şi menţine o -risc de alterare a avansată. -TA – 160/80 -HTA stadiul II. . -P – 82 b/min. -igienă în limite îngrijit şi a-şi normale. de aspect normal.A bea şi a -independent în . şi a dezbrăca a se îmbrăca şi scăzută.A respira şi a -R – 16/min. scaun -prezent 2/zi. Henderson Nevoile Manifestări de Manifestări de Surse de dificultate fundamentale independenţă dependenţă 1. bună postură stării generale.independentă în .A se mişca şi . dezbrăca. 6. - 31 . A urină . 5. cantitativ. circulaţie.în limite normale elimina 1400 ml/24 h. - odihni satisfacerea nevoii. satisfacerea inadecvată -preocupare pentru nevoii. -Arie precordiala în limite normale. Nevoile fundamentale după V.

nosocomiale. efectua activităţi accidente. afectiv. 14. satisfacatoare.A se ocupa .cunoştinţe -lipsa surselor de . prognostic. . 13.deficit de cunoştinţe. - limite normale 9.proteja tegumentele 8. sănătatea boala.risc de -procesul bolii.A comunica . păstreze insuficiente despre informare.A se recrea .comunicare -preocupare pentru .A invăţa să-şi .A-şi menţine .curba termică în -stare temperatura în limite normale. pericolele complicaţii şi -risc de infecţii manifestarinosocomiale. - credinţelor şi valorile sale valorilor sale 32 . -usoară anxietate. recreative.dificultate de a -teama de -cataracta avansată.A acţiona -actionează după conform credinţele şi . - de propria realizare 12. 11. evoluţie. intervenţia chirurgicală.A evita . ineficientă la nivel prognostic. -risc de cronicizare.retragere în sine. 10.

-respect regulile de asepsie şi antisepsie în efectuarea oricărei tehnici.2016 -risc de complicaţii şi -pacientul să -asigur pacientului -in urma infecţii nosocomiale. pe toată -izolez pacientul de durata restul pacienţilor cu spitalizării. pat pacientul nu a complicaţii şi confortabil. complicaţii şi nosocomiale -schimb lenjeria de infecţii pe toată durata corp şi de pat ori de nosocomiale spitalizării. câte ori este nevoie. lenjerie prezentat infecţii curată.01. prezinte risc microclimat intervenţiilor minim în a corespunzător. salon cu rol propriu dezvolta aerisit. potenţial infecţios. Planul de îngrijire al pacientului cu Cataractă Avansată Probleme de Obiectivele de Evaluarea Dată Intervenții aplicate îngrijire îngrijire îngrijirilor 19. -furnizez informaţii pacientului asupra îngrijirilor 33 .

-supraveghez în permanenţă funcţiile vitale şi le notez în -vulnerabilitate faţă F. -ajut pacientul ori de câte ori are nevoie. -discut cu familia să- i fie alături şi să-i ofere sprijin fizic şi psihic pentru a evita eventualele accidentări. -pacinetul să -în urma nu prezinte intervenţiilor vulnerabilitate cu rol propriu faţă de -familiarizez pacientul nu pericole pe pacientul cu echipa mai prezintă toată durata medicală şi îl asigur vulnerabilitate spitalizării.O. că aceasta îi stă la faţă de dispoziţie şi poate pericole pe apela cu încredere la toată durata ea. programate. -îi recomand repaus la pat pentru a evita eventualele accidentări. de pericole. -recomand 34 . spitalizării.

toată durata liniştesc pacientul cu spitalizării. 35 . 20. echipa şi îl asigur că se afla medicală şi pe mâna celor mai familia pe buni profesionişti. pacientului să audieze unele emisiuni radio pentru ocuparea timpului. în asigur că îşi va recăpăta vederea în ce-l mai scurt timp. că intervenţiilor la nivelafectiv. privire la starea sa.01. -supraveghez în permanenţă pacientul. -pacientul să -creez un mediu -în urma comunicareineficientă comunice calm. eficient cu pacientul să-şi proprii dar şi echipa împărtăşească delegate medicală şi sentimentele şi pacientul a familia pe temerile.2016 . comunicat toată durata eficient cu -încurajez pacientul spitalizării. relaxat.

preoperator şi aerisit. spitalizării. -comunic în permanentă cu pacientul pentru a se obişnui cu temenii medicali despre boala şi tratament. -recoltez sânge pentru analize sub -risc de accidente. -pacientul să -în urma perfectă asepsie şi accepte apoi le duc la intervenţiilor ajutorul celor laborator. salon spitalizării. -prezint pacientului cazuri asemănătoare cu evoluţie favorabilă. -ofer pacientului lămuriri cu privire la întrebările şi neliniştile pe care le manifestă cu privire 36 . proprii din jur şi să nu pacientul a prezinte risc prezentat risc -asigur pacientului de accidentare minim de microclimat pe toată durata accidentare corespunzător. pat pe toată confortabil. lenjerie durata curată.

-familiarizez pacientul în legătură cu echipa de îngrijire cu topografia camerelor şi a spaţiilor din jur. grupul sanitar şi modul în care sunt aşezate obiectele şi mobilierul în salon. la intervenţia chirurgicală. 37 . -discut cu familia ca să-i ofere sprijin fizic. -asigur pacientului suport psihic pentru a depăşi sentimentul de incompetenţă. -rog familia să-l ajute în tot ceea ce face pentru a evita accidentările. psihic şi moral de câte ori este necesar. la prognosticul bolii.

lenjerie delegat calitativ cât şi curată. -în urma -regim alimentar -administrez intervenţiilor impus.2016 -insomnie. .01. prezentat un conversaţii libere. -pacientul să medicaţia prescrisă atât cu rol înţeleagă de medic. somn atât -stabilesc cu calitativ cât şi pacientul un program cantitativ somn-odihnă. îl asigur că intervenţia chirurgicală îl va face să-şi recapete vederea. propriu dar şi importanţa delegat regimului -apreciez gradul de pacientul a alimentar şi să cunoaştere a 38 . pat propriu dar şi somn atât confortabil. -ajut pacientul în efectuarea băii generale.pacientul să. conform liniştesc pacientul şi nevoilor sale. -asigur pacientului -în urma şi diminueze microclimat intervenţiilor frică şi să corespunzător: salon atât cu rol prezinte un aerisit. pacientul şi-a cantitativ pe diminuat -asigur o stare de toată durata insomnia şi a bine pacientului prin spitalizării. 21.

experienţe fost necesar. -administrez medicaţia prescrisă de medic: Ederen. -informez pacientul în legătură cu golirea vezicii şi cu clismă evacuatoare. Durcolax. alimentar şi la tehnica medicală respectat cât a propusă. diagnosticul. din trecut legate de spitalizare. -la indicaţia medicului am instilat picături de ampicilina pentru a 39 . pe care trebuie să-l regimului adopte. -explic necesitatea respectării regimului alimentar pentru reuşita intervenţiei chirurgicale.îl respecte cât pacientului cu privire înţeles timp va fi la regimul alimentar importanţa necesar. Romergan.

temperatură şi 40 .2016 -durere. 22. -pacientul să -observ -în urma nu mai comportamentul intervenţiilor prezinte dureri bolnavului. frică. reduce bacteriile conjunctivitei. -accept durerea descrisă de pacient şi-l asigur că nu este singur. pacientul şi-a -apreciez localizarea diminuat durerii. -observ eventualii factori care ar putea cauza durerea: zgomote. nelinişte. gradul de cu rol propriu în decurs de 4 agitaţie. -recunosc factorii care pot cauza creşterea durerii că anxietate. dar şi delegate ore.01. pe o scară de la 1 la 10. severitatea ei durerea.

-încurajez familia să fie alături de el şi o informez despre evoluţia bolii. -explic pacientului că această durere nu este un semn al agravării situaţiei ci 41 . -liniştesc şi încurajez pacientul spunându-i că ce a fost mai greu a trecut. -distrag atenţia prin exerciţii de relaxare şi audiere a unor emisiuni radio preferate. lumina puternică. -caut cu pacientul să identific căi de control a durerii şi explorăm diverse metode folosind cuvinte de încurajare şi termeni pozitivi.

. -asigur pacientului microclimat corespunzător: salon aerisit. nu prezinte cu rol propriu risc de -la indicaţia pacientul a complicaţii şi medicului ofer prezentat risc infecţii îngrijiri la nivelul minim de a nosocomiale ochiului: dezvolta pe toată durata Cluramfenicol 3 pic. -schimb lenjeria de pat şi de corp ori de câte ori este nevoie. -risc de complicaţii şi -în urma Viplex 3 tb/zi. pe toată durata spitalizării. -administrez medicaţia prescrisă de medic: Algocalmin 3 fl/zi. lenjerie curată. complicaţii şi spitalizării. este ceva normal. -pacientul să intervenţiilor Diazepam 1tb/seara. pat confortabil. Ampicilina 1 fl infecţi dizolvat în 10 ml ser nosocomiale fiziologic. infecţii nosocomiale. 42 .

observ marginea intervenţiei chirurgicale pentru eventuale acumulări de secreţii purulente.O. 43 . -monitorizez temperatura la fiecare 4 ore şi o notez în F. -apreciez potenţialul de infecţie. menţin curata şi uscată incizia. -izolez pacientul de restul bolnavilor cu potenţial infecţios. -respect regulile de asepsie şi antisepsie în efectuarea oricărei îngrijiri. -folosesc tehnici aseptice la instilaţiile ochiului: mă spăl pe mâini cu apă şi săpun înainte de aplicarea pansamentului.

dificultate de a se -pacientul să -examinez deficitul -în urma alimenta şi hidrata. înţeleagă de nutriţie al intervenţiilor necesitatea pacientului urmărind atât cu rol regimului greutatea. 44 . caracterul. -ajut pacientul la eliminări. fost necesar. impus cât a spitalizării. textura delegat să coopereze părului şi pielii.5 – 2 l / zi. 23.2016 . -incurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului dar îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. -observ starea de hidratare a pacientului: încurajez ingestia de lichide suficiente 1. propriu dar şi alimentelor şi culoarea. pacientul a la respectarea prezenta sau absenţa respectat lui pe toată schimburilor în regimul durata acuitatea vizuală.01. -apreciez tegumentele şi mucoasele şi observ culoarea urinei.

-colaborez cu pacientul. -servesc pacientul cu lichide şi îl încurajez ca ingestia să se facă cu un pai. ceea ce previne -deficit de -în urma -pacientul să creşterea tensiunii autoîngrijire. -explic bolnavului că este indicat în primele două zile un regim hidric adecvat. -calculez bilanţul hidric. -îi explic că un consum adecvat de lichide favorizează tranzitul intestinal. familia pentru a întocmi un plan pentru menţinerea unei activităţi normale. atât cu rol tegumente -administrez propriu curate şi medicaţia prescrisă pacientul a integre pe prezentat o 45 . intervenţiilor prezinte intraoculare.

observ regiunea intervenţiei chirurgicale pentru eventualele acumulări de secreţii purulente. să nu prezinte cute pentru a preveni apariţia escarelor. -asigur lenjerie curată de pat şi de 46 . -supraveghez că pacientul să nu prezinte alterarea integrităţii tegumentelor. riguroasă. tegumente curate şi integre pe toată durata -apreciez potenţialul spitalizării. de infecţie. igienă spitalizării. -am grijă cearşaful să fie bine întins. menţin curata şi uscată incizia.toată durata de medic.

îngrijirea şi curăţirea plăgii. car îl ajut în efectuarea îngrijirilor de igienă când acesta solicită. -folosesc tehnici strict aseptice când schimb pansamentul. corp. tehnici de îngrijire ce includ schimbarea pansamentului. -instruiesc pacientul şi familia în tehnica spălării pe mâini. -instruiesc pacientul şi familia să 47 . -încurajez activităţile de proprie îngrijire ale bolnavului. -explic pacientului importanţa menţinerii unei igiene riguroase pentru reuşita tratamentului.

dureri abdominale. raporteze semnele de infecţie eventual temperatura. 48 . importanţa pacientului. -comunic cu pacientul şi modelez discuţiile pe un ton cât mai cald şi mai apropiat să simtă că poate avea încredere în mine. eficient cu echipa familia şi -identific reacţiile medicală şi echipa personale şi stilul de familia pe medicală. înţeleagă comunicare a intervenţiilor motorie.apreciez nivelul de -în urma ineficienta senso. 24. comunicare al toată durata pacientului. spitalizării. proprii comunicării pacientul a -stabilesc căi de verbale şi să comunicat comunicare eficiente comunice eficient cu între mine şi pacient.comunicare -pacientul să . puroi în plaga. -încurajez pacientul asigurându-l că ce a fost mai greu a trecut.2016 .01.

activităţi -asigur nivelul de recreative. -educ pacientul în legătură cu poziţia optimă în pat. -în urma efectuarea fie echilibrat -supraveghez în intervenţiilor activităţilor. -îndemn familia că în această perioadă de imobilizare la pat să fie alături de pacient. -mă asigur că soneria este la îndemână pacientului pentru a anunţa la camera de gardă ori de câte ori este nevoie. psihic şi să permanenţă proprii dar şi efectueze pacientul. -dificultate în -pacientul să decubit dorsal. -creez un mediu calm. relaxant. delegate activităţi pacientul a recreative fără acceptat să minim de efectueze efort. cunoştinţe al pacientului cu privire la starea sa. 49 .

-mă asigur că ceea ce învaţă este esenţial 50 . 25. -asigur o stare de bine pacientului prin conversaţii libere. afla. cunoştinţe noi informaţii clare pe privind boala înţelesul sau privind să. evoluţiei şi situaţia în care se tratament. -recomand pacientului să audieze unele emisiuni. terapie muzicală pentru ocuparea timpului. evoluţiei. cu rol propriu. -administrez medicaţia prescrisă. informaţii pacientul a -aduc la cunoştinţă privind boala acumulat pacientului să.cunoştinţe .2016 .pacientul să -verific mediul de -în urma insuficiente. -rog familia să-i fie alături şi să-l susţină. cumuleze cât cunoştinţe ale intervenţiilor mai multe pacientului.01.

-avertizez pacientul să evite orice forţă a ochiului chiar şi la defecare. din punct de vedere al persoanei pacientului. -explic pacientului necesitatea aplicării pansamentului pe ochi pentru a evita orice traumatism accidental. -sfătuiesc pacientul să nu facă mişcări bruşte. să nu se aplece 3-4 săptămâni deoarece creşte tensiunea intraoculară şi compromite intervenţia. 51 .

.Regim alimentar de consistenta moale în primele 5 zile. fără afectarea funcţiilor vitale. secţia Oftalmologie cu următoarele simptome: scăderea acuităţii vizuale la OD. 52 . starea sa ameliorându- se favorabil.2014 cu următoarele recomandări: .Evitarea mişcărilor bruşte.Să nu privească la tv până la indicaţia medicului.Evitarea condimentelor şi a băuturilor alcoolice.01. În urma investigaţiilor efectuate rezultă faptul că pacientul necesită intervenţie chirurgicală CRIOEXTRACTIA CRISTALINULUI EXTRACAPSULAR.Pacientul S.2016 la Spitalul Judeţean Neamţ. .Dacă observă că ochelarii nu-i sunt potriviţi sau simte că scade acuitatea vizuală să nu stea până la următoarea ocazie de control şi să se prezinte imediat la medicul specialist.01. .Să doarmă în cameră bine aerisita.Să se prezinte la control periodic chiar şi atunci când nu are nici o acuză oculara. . Intervenţia chirurgicală a decurs fără probleme.N în vârstă de 55 ani cu domiciliul în Piatra-Neamţ se prezintă pe data de 19. obscură.Evitarea emoţiilor frigului. . . .25. .Să nu se aplece 3 – 4 săptămâni deoarece ai creşte tensiunea intraoculară şi poate compromite intervenţia.01. în urma acestuia pacientul având un răspuns pozitiv. Se externează la data de 11.

În caz de intervenţii chirurgicale. urmărirea evoluţiei bolii şi munca de educaţie sanitară. Cunoscănd acesta. sarcinile de pregătire adaptându-se condiţiilor special reprezentate de regiunea unde se execută operaţia. Patul se pregăteşte încă din timpul intervenţiei. rolul asistentei se rezumă la efectuarea tratamentului current. supravegherea lor. Pentru îngrijirea acestor bolnavi. Ferestrele vor fi înzestrate cu stoluri şi rolete. o singură contracţie muscular îi poate produce o hemoragie la locul intervenţiei. câstigarea încrederii bolnavului este foarte importanta şi odată cu ea risipirea fricii cu care el asteaptă ziua operaţiei. Se va interzice orice mişcare. bolnavul trebuie ferit de orice efort fizic. ridicându-se căpătâiului pentru a asigura bolnavului o poziţie semişzândă cu capul ridicat. supravegherea lor. În aceste cazuri. Bolnavii operaţi trebuie plasaţi în saloane mici. pentru a putea asigura semiobscuritatea necesară bolnavilor care prezintă fotofobie. După intervenţiile chirurgicale pe globul ocular. Pregătirea bolnavilor pentru operaţii se afce în linii generale la fel ca şi pentru alte interventii chirurgicale. asistentei ii revin sarcini mult mai mari. mai iritabili. iar o cantitate infimă de sânge ectravaxat intraocular poate să ducă la pierderea vederii. isolate de zgomot şi feriţi de excitaţiile mediului înconjurător. O tulburare a analizatorului vizual are drept urmare scăderea sau chiar pierderea vederii. Obiectiv 5:Educaţie pentru sănătate la un pacient cu Cataracta Avansata Această îngrijire cere o atenţie deosebită. 53 . bolnavii îngrijiţi în spitale cu afecţiuni oftalmologice sunt mai sensibili. rolul asistentei se rezumă la efectuarea tratamentului current.

când din cauza pansamentului bolnavul încă nu vede. Alimentaţia bolnavului va consta în primele zile numai din lichide trecându-se apoi la alimente păstoase. Asistenta va da acestora lămuririle şi instrucţiunile necesare şi va supraveghea respectarea lor. rezemându-si capul comod. creându-i condiţii necesare pentru încadrarea în mediul înconjurător. Poziţia lui în pat va fi semisezândă. Copii internaţi pentru inflamaţii oftalmologice vor fi internaţi cu însoţitori. Supravegherea bolnavilor cu afecţiuni oftalmologice trebuie să fie foarte atentă şi în timpul nopţii. copiilor li se vor trage manşete sau mănuşi de mâni. pentru a nu-i deranja. În primele 6 zile până ce trece pericolul hemoragiei se va face bolnavului numai o toaletă parţială. Asistenta va îndeparta resturile de alimente sau alte impurităţi care se vor aduna în pat cu matură mică. transportul bolnavului în salon se va face cu patul montat pe roţi. Ea va avea grijă să nu plaseze copii la un loc cu bolnavii recent operaţi. va întinde cearşaful de deasipra şi eventual pătura. 54 . asistenta trebuie să ţină cont de complete lui infirmitate. Facerea patului se va efectua de asemenea cu bolnavul imobilizat. După intervenţie. evitând mişcările. pentru a-l feri de mutările pe targa şi de pe targă în pat. Pentru a asigura mentinerea pansamentului sau a medicamentului aplicat. chiar în timpul somnului. În perioada tratamentului.

Popa. Bucureşti 1981.„Medicina interna” – bolile aparatului respirator vol I.Oftalmologie”. Editia a XVII.dr. Doina Pop D. 6. Liana Sireteanu.Oftalmologie”. . 7. Leonida Jolobceastai. 13. . 55 . 2. vol.Popovici Iuliana.. . Bucureşti 1981. Iaşi. Bucureşti 1981. 10.Tehnica îngrijirii bolnavului”. Bibliografie 1. Tehnici de evaluare si ingrijire acordate asistentilor medicali. 12. Andrei Popovici.. Alexandru Teodor Ispas. Titirica Lucretia. 8.Manual Merk. . Editura Viata Medicala Romaneasca. 1996. Kyovsky A. Didactică şi pedagogică. Didactică şi pedagogică.. Editia a IV a. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 2000. Editura Viata Medicala Romaneasca. Titirca Lucretia. Ed.Anatomia si fiziologia omului”.I. Tehnici chirurgicale Vol. 2002. Prof. Bucureşti 1983... Editura Medicala.Oftalmologie practica”. . 5. dr. Francis Fodor. Didactică şi pedagogic. Ed.Oftalmologie”. Ed. Junimea. Dr. Editura Corint. 4. Francis Fodor.Editura medicala bucuresti 2001. Editura Polirom 11. Tehnici de ingrijire a bolnavului. Termiologie Medicala si Farmaceutica. Ed. 3. 2007.Manolescu Nicolae.. Buiuc Sergiu. 2.. BIC ALL 2002.Gerogeta Balta. 2002. Ghid de nursing. Ed. 9.

Editura Medicala Bucuresti. Editura Medicala 2009 Bucuresti. 56 . 17. 18. Editura Medicala.Lucretia Titirca.Mozes Carol. Urgente medico-Chirurgicale. 2007.Regimul alimentar in tratamentul bolilor. Tehnica Ingrijirii bolnavului. Editura Bucuresti. Editura Medicala. 2005.Urgentele medico-chirurgicale. Triumf 2002. Dr. 16. 19. Popescu Aurel Balcescu. Ed.„Anatomia omului” – atlas scolar.14. 2008.Agenda medicala 2009. 15.

Anexe 57 .

58 .