Documentatie cu caracter tehnic de informare si instruire

INSTRUCTIUNI ACORDARE

PRIM - AJUTOR

IN CAZ DE ACCIDENT

Vizat, Conducerea

1

112 Degajarea accidentatului Respiratia si bataile inimii Functiile vitaIe Respiratia si circulatia sangelui Respiratia artificiala Masajul cardiac extern Oprirea hemoragiilor Hemoragia si hemostaza Hemoragia Hemostaza Pansamentul ranilor Cate ceva despre pansament ControluI ranii Curatirea ranii Spalarea si antiseptizarea ranii si a zonei adiacente Executarea pansamentului Fractura.CUPRINS INSTR. Imobilizarea fracturilor Semnele unei fracturi sunt Imobilizarea unei fracturi se face astfel TriajuI accidentatilor 2 . ACORDARE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT TELEFON UNIC URGENTE .

Ea va sta pe spate. pe cat posibil. treptata. Semnele care denota o insuficienta respiratorie sunt: . . procedandu-se la degajare prin eliberarea metodica. la nivelul degetului mare. haine) pentru degajarea accidentatului. el poate fi simtit mai usor la nivelul arterei carotide. Cei accidentati grav sunt de obicei fara cunostinta.INSTRUCTIUNI ACORDARE PRIM AJUTOR IN CAZ DE ACCIDENT Conditie obligatorie este crearea unui climat disciplinat pentru combaterea panicii si a aglomeratiei din jurul accidentatului. Miscarea hartiei sau aburirea oglinzii arata prezenta respiratiei. Concomitent cu acordarea primului ajutor.Buzele si unghiile se invinetesc. iar datoria majora a oricarei persoane care acorda primul ajutor este mentinerea functiilor vitale ale victimei. . pe partea laterala a gatului. victimele accidentelor rutiere grave isi pierd cunostinta. Daca privim toracele accidentatului se pot observa miscarile ritmice respiratorii. fata. Pulsul se va simti la nivelul arterei radiale. . In primul rand vor fi degajate capul.Pulsul se percepe cu foarte mare greutate sau nu poate fi perceput. Primul gest al salvatorului va fi sa controleze: Respiratia si bataile inimii Functiile vitale Respiratia si circulatia sangelui De cele mai multe ori. cap. 3 . Este interzisa exercitarea de tractiuni asupra partilor vizibile (membre. Deci. la nevoie cu sacrificarea materialelor care il acopera. cu capul asezat mai jos decat toracele. Coloana vertebrala si capul se vor lasa. in regiunea inimii. Curentul de aer care intra sau iese pe nas sau prin gura se poate evidentia cu ajutorul unei coli de hartie sau cu o oglinda pusa in fata gurii sau a nasului victimei. Daca pulsul este slabit. se vor lua masuri pentru apelarea celei mai apropiate unitati medicale TELEFON UNIC URGENTE – 112 Degajarea accidentatului Victima unui accident va fi menajata la maxim. in mod categoric. in vederea crearii posibilitatii de a se efectua respiratia artificiala si masajul cardiac la nevoie. primul gest al celui care acorda primul ajutor va fi controlul functiilor respiratorii si circulatorii.Hemoragiile din plagi inceteaza.Extremitatile sunt reci si livide. In timpul mobilizarii victimei se va asigura mentinerea fixa a axului format din cap-ceafa-torace.Bataile inimii nu se mai pot percepe. Se vor evita gesturile brutale sau· mobilizarea lui excesiva. Mobilizarea excesiva a accidentatului este cauza principala a declasarii socului si a aparitiei unor complicatii. Dupa degajare. toracele. adica la nivelul articulatiei pumnului. Semnele care denota o insuficienta circulatorie sunt: . . Miscarea accidentatului se va face cu cea mai mare blandete. in pozitia gasita initial. Controlul circulatiei sangelui se face prin ascultarea inimii si prin cautarea pulsului. Controlul respiratiei se poate face in doua moduri.Miscarile respiratorii sunt foarte slabe si neregulate sau Iipsesc cu desavarsire. victima va fi intinsa cu blandete pe o patura. Ascultarea batailor inimii se va face punand urechea pe toracele accidentatului.

in timp ce salvatorul inspira. la accidentatii care s-au pierdut cunostiinta. narile accidentatului trebuiesc astupate cu ajutorul celeilalte maini. aplicandu-si gura pe gura deschisa a accidentatului. In cazul unui stop cardio-respirator. se recurge la desfundarea lor cu ajutorul degetelor. pentru a impiedica refularea aerului. Respiratia artificiala Respiratia artificiala urmareste redresarea schimburilor de aer de la nivelul plamanilor. masurile de prim ajutor se vor institui intr-o anumita ordine. Accidentatul este culcat pe spate. este necesar sa se execute concomitent si respiratia artificiala si masajul cardiac extern. Metoda cea mai eficace este "gura-Ia-gura". accidentatii grav nu vor fi miscati sau deplasati in mod inutil. Masajul cardiac extern Urmareste reanimarea batailor cardiace in cazul in care inima a incetat sa mai bata. ambele manevre. secretii. Dupa aceste manevre de pregatire. Ritmul de insuflare va fi de 10 -16 cicluri pe minut si va fi mentinut pana cand victima incepe sa respire autonom. Alternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patru compresiuni de masaj cardiac . se poate recurge la respiratia "gura-Ia-nas". Avantajul acestei metode consta in faptul ca nu necesita echipament special si nici manevre obositoare. ci numai atat cat este nevoie pentru instituirea masurilor de mentinere a functiilor vitale (respiratia si bataile inimii). salvatorul trage aer in piept si. Dupa fiecare insuflare. stiut fiind ca. limba cade in fundul gatului. insufla aerul din plamanii sai in cei ai victimei.ATENTIE: La scurt timp dupa oprirea respiratiei si a circulatiei sangelui apar tulburari ale sistemului nervos central. Nu vor fi abandonati accidentatii cu semne aparente de deces. In aceasta situatie este necesara prezenta a doi salvatori care sa execute concomitent manevrele. noroi sau alti corpi straini. nu are reflexul corneean (atingerea coreeei nu determina clipirea) si reflexul pupilar Iipseste (pupila nu se mai ingusteaza la cresterea intensitatii luminii). deoarece ei pot fi salvati prin aplicarea rapida a masurilor de respiratie artificiala si masaj cardiac extern. 4 . Accidentatul este inconstient si nu mai raspunde la intrebari. Daca victima are gura inclestata. Accidentatul sta intins pe spate. acesta va efectua. nu reactioneaza la durere (ciupitul pielii). in ritmul amintit mai sus. Metoda consta din aplicarea unor presiuni ritmice asupra inimii. prin intermediul custii toracice.o insuflare de aer. In acest fel aerul introdus in plamanii victimei este eliberat datorita elasticitatii custii toracice. pe un plan tare. In functie de starea accidentatului. In cazul infundarii lor. Salvatorul se aseaza in genunchi. se vor lasa libere gura si nasul accidentatului. Pana la sosirea personalului medical. cu fata in sus. Principala datorie a salvatorului este de a pastra aceste functii majore ale organismului uman. In tot acest timp. astfel incat sa se asifure o extensie a cefei. In timpul manevrei se va controla eficacitatea manevrei. langa capul victimei. Se trece mana stanga pe sub ceafa accidentatului si se impinge in sus. urmarindu-se umflarea abdomenului cu aerul insuflat. Se controleaza caile respiratorii superioare pentru a avea siguranta ca nu sunt blocate cu sange. cu capul mai jos decat restul corpului. Aceasta manevra asigura eliberarea cailor respiratorii superioare acoperite de Iimba. In eventualitatea ca nu exista decat un singur salvator.

in care sangele care curge ramane in interiorul organismului. iar reflexele reapar. cresterea numarului de batai ale inimii pe minut. vorbeste sacadat. . cresterea numarului de respiratii. La copii. Cel mai simplu mod de a face o hemostaza provizorie este aplicarea unui pansament compresiv. leziuni grave ale organelor vitale. de culoare rosu aprins. Hemostaza Operatiunea de oprire a unei hemoragii se numeste hemostaza. Hemoragia si hemostaza. in care sangele ajunge in afara corpului dupa ce a trecut printr-o cavitate naturala care face comunicarea organismului cu exteriorul. Se produce in cazul hemoragiilor mici. stopul cardiac este urmat rapid de oprirea respiratiei. incompatibile cu viata. • Hemoragiile interne . in care sangele.Hemoragii veninoase. tasneste intr-un jet sacadat. Se pot deosebi mai multe tipuri de hemoragii: • Hemoragiile externe. In mod obisnuit. . inima isi reia activitatea spontana. in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectionarii unor vase de sange. Se realizeaza in doua feluri: natural si artificial. o bucata de vata si un bandaj ceva mai strans sunt suficiente pentru a opri o sangerare medie.o insuflare de aer. tensiunea arteriala sub limita normala. astel incat toracele victimei sa fie turtit cu 3-4 cm. Bolnavul este nemultumit. In eventualitatea ca nu exista decat un singur salvator. deoarece stopul cardio-respirator neredresat determina. Hemoragia Scurgerea sangelui in afara vaselor sanguine se numeste hemoragie. Oprirea hemoragiilor. cresterea numarului de batai ale inimii. Compresiunile si decompresiunile ritmice indeplinesc functia de pompare a sangelui in vasele sanguine. In functie de vasele sectionate deosebim: . in scurta vreme dupa aplicarea masajului. Hemostaza naturala se datoreaza capacitatii sangelui de a se coagula in momentul in care a venit in contact cu mediul exterior. in care sangele. adica in stanga extremitatii de jos a sternului (osul pieptului). este necesar sa se execute concomitent si respiratia artificiala si masajul cardiac extern. curge lin continuu. In cazul unui stop cardio-respirator. Accidentatul isi capata cunostiinta. avand intensitate redusa. in care curgerea sangelui se observa pe toata suprafata ranii. Oprirea rapida si cu competenta este una din actiunile decisive care trebuie executate de catre cel ce acorda primul ajutor in cazul accidentelor rutiere. 5 . De asemenea. de oprirea inimii. capilare. compresiunile pentru masajul cardiac extern se vor face cu doua degete si cu blandete. Alternarea miscarilor va fi urmatoarea: la patru compresiuni de masaj cardiac . Viata accidentatului se hotaraste in aceste prime momente. in ritmul amintit mai sus. in acelasi ritm cu pulsatiile inimii. O categorie deosebita o pot forma hemoragiile interne exteriorizate. In aceasta situatie este necesara prezenta a doi salvatori care sa execute concomitent manevrele. palid. are transpiratii reci si chinuit de sete extrem de mare.Hemoragii capilare. Hemoragiile interne sunt insotite de semne prin care se pot banui si diagnostica: ameteala. intr-un ritm de 60 apasari pe minut. Reluarea activitatii se poate observa dupa reaparitia pulsului si colorarea pielii si mucoaselor. avand o culoare rosu-inchis. ambele manevre.Salvatorul isi aseaza palmele surapuse pe locul corespunzator inimii in cusca toracica.Hemoragii arteriale. Oprirea respiratiei este urmata la cateva minute. Cateva comprese aplicate pe plaga. Pulsul este slab. Palmele salvatorului vor exercita presiuni ritmice. acesta va efectua. in 5-10 minute de la instalare.

in asa fel incat rana sa fie acoperita. spre rana. fara a provoca dureri. Pansamentul ranilor Cate ceva despre pansament: De modul in care am facut primul pansament depinde modul de vindecare al ranii. se poate presara pe plaga. nisip. sa nu fie prea strans pentru a nu stanjeni circulatia sangelui in zona afectata. . Bandajarea. comprese sterile . In hemoragia arteriala. Daca nu dispunem de comprese sterile putem folosi bucati de carpa curata.in functie de intensitatea si locul hemoragiei. insa numai pentru o hemostaza de scurta durata. se trece la spalarea pielii din jur. .Faza 2.Daca hemoragia nu se opreste. Trebuie sa respecte urmatoarele reguli: sa fie facut cu miscari usoare. Daca plaga este mare. bucatele de stofa. Oprirea hemoragiei cu ajutorul mijloacelor cunoscute . Se face apoi o dezinfectie a pielii. sa acopere in intregime si uniform rana si circa 15 cm adiacenti. Atentie: Niciodata nu se da cu tinctura de iod pe rana! Executarea pansamentului . . solutie 3%. Cea mai buna curatire a plagii se realizeaza turnand apa oxigenata. In lipsa lui este de preferat sa nu punem nimic pe rana. - - 6 . intinderea si aspectul ei. prin badijionare cu tinctura de iod sau alcool. in nici un caz nu vom pune ulei sau alte grasimi. pentru a nu aduce microbii de pe pielea intacta in plaga. Pentru tratarea locala a unei rani se vor intreprinde urmatoarele actiuni: Spalarea mainilor si asigurarea pe cat posibil a sterilizarii instrumentelor. cu degetul sau cu toata mana. Curatirea ranii In rana pot ramane deseori corpuri straine (pamant. comprimarea se face sub rana pentru a opri venirea sangelui de la periferie catre inima. sa nu incomodeze ranitul. este necesara comprimarea vasului din care curge sangele. In hemoragiile venoase. trebuie ca accidentatul sa fie transportat pe targa pana la locul acordarii unui tratament medical de specialitate. Aplicarea peste rana a catorva comprese sterile. intre rana si inima. Comprimarea vaselor se face mai bine in locurile in care ele sunt mai aproape de un plan os os si se poate face direct. Controlul ranii Ranitul va fi dezbracat sau se va recurge la taierea hainelor in zona ranii pentru a se putea aprecia locul unde se afla rana. Spalarea se va face folosind o bucata de tifon prinsa intr-o pensa sterila. Daca avem la indemana praf de sulfamida sau Saprosan. se antreneaza majoritatea corpilor straini ce se gasesc in plaga. sa nu aiba excesiv de multe straturi de fasa.Faza 4. Rana se spala cu o solutie de apa oxigenata 3% sau solutie de rivanol 1‰. In spuma ce se ridica. Cand se intentioneza comprimarea pentru o perioada mai indelungata a vasului de sange se foloseste garoul. cioburi) ce trebuie inlaturate cu ajutorul unei pense sterile.garou.Faza 1. Dupa ce se spala rana. comprimarea se face intr-un punct situat cat mai aproape de rana si mai sus. deoarece acestea pot fi daunatoare.Faza 3. Peste compresele sterile punem un strat de vata. Spalarea si antiseptizarea ranii si a zonei adiacente O regula esentiala este de a nu lucra dinspre zonele vecine.

Mobilitatea anormala la nivelul focarului de fractura. Frecvent se rup oasele lungi ale membrelor. in momentul accidentului. determinate de cauze accidentale. . trebuie avut grija ca aceasta sa nu apese pe rani sau sa produca rani accidentatului. intre perne sau haine. se exagereaza prin apasarea focarului de fractura si se diminueaza dupa imobilizarea corecta. Brat: 1. in cazul in care avem 2 atele. la care oasele sunt rarefiate. fracturile aparand cand osul este bolnav. Pentru fixarea oricarui tip de atela. in functie de axele osului respectiv. Pentru aceasta. ATENTIE: Se recomanda a nu se insista prea mult la cercetarea semnelor de siguranta a unei fracturi deoarece la mobilizarea capetelor osoase se poate provoca ranirea unor artere sau a unor nervi din vecinatate. o asezam pe partea laterala a piciorului si folosim. .Lipsa de transmitere a miscarii la distanta. este situata exact la locul fracturii.2 zile dupa accident. Imobilizarea fracturilor Fracturile sunt ruperi totale sau partiale ale unui os. . Pentru victima suspecta de o leziune a coloanei vertebrale masurile sunt urmatoarele: . celalalt picior. etc.Imobilizarea unui accidentat cu leziuni ale coloanei vertebrale se face pe un plan tare (scandura lata. acestea se aseaza fata in fata. orice atela trebuie sa depaseasca deasupra si dedesupt ambele articulatii ale osului fracturat.) pe care bolnavul este asezat cu fata in sus. pe partile laterale ale piciorului. Ca regula generala. adica imposibilitatea folosirii membrului fracturat. . imobilizandu-Ie.2 atele aplicate pe antebratul respectiv si suspendarea antebratului cu ajutorul unei fese legate de gat. .Fractura. . care tine de deplasarea fragmentelor din focarul de fractura si poate apare in lungul osului sau laterala. Antebrat: 1 . . in cazul in care avem o atela. ca a doua atela.Capul si gatul accidentatului se mentin intr-o pozitie care sa asigure permeabilitatea cailor respiratorii superioare. legand strans picioarele victimei accidentului. Semnele de siguranta ale unei fracturi sunt: . capul fiind tinut ceva mai jos decat picioarele.Deformarea locala.Frecatura osoasa (zgomot de paraitura. usa.Se urmareste mentinerea permanenta a coloanei vertebrale in linie dreapta. Semnele unei fracturi sunt: .Echimoza (vanataia) apare la interval de 1. sau la batrani. pentru a evita deplasarile lateraIe. care apare la miscarea sau lovirea capetelor fracturate). 7 . atat in timpul ridicarii cat si al transportului.2 atele aplicate pe brat si apoi legarea bratului de torace. Imobilizarea unei fracturi se face astfel: Clavicula: se utilizeaza doi colaci de panza rasuciti si legati la spate. Picior: de obicei imobilizarea cuprinde in intregime membrul respectiv. Pentru aceasta orice obiect folosit drept atela va fi infasurat in fasa sau carpa.Impotenta functionala.Durerea locala care apare bruse.

plagi mari abdominale. in acelasi timp. Urmand indicatiile de mai sus se asigura un prim ajutor in caz de accident mai eficient. In functie de categoria de urgenta se acorda primul ajutor si se asigura transportul victimelor accidentului. stare de soc.Cazurile de urgenta a doua sunt reprezentate de accidentatii cu hemoragii arteriale care pot fi oprite prin garou. . . hemoragii de tot felul.Ceilalti accidentati intra in categoria urgentelor obisnuite. hemoragii mari. care nu pot fi oprite prin garou. astfel: . Asigurarea unui transport rapid si netraumatizant. amputatii de membre si mari distrugeri de oase si musculare. plagi profunde. insotite de fracturi si de leziuni ale organelor interne. . vertebro-medulare si de bazin. fracturi deschise. hemoragii ale organelor interne. in situatia in care trebuie acordat primul ajutor. plagi mari la nivelul plamanilor.Cazurile de prima urgenta.Triajul accidentatilor Trebuie facut un triaj al cazurilor. unui numar mai mare de accidentati. sunt cele in care accidentatul prezinta stop cardio-respirator. accidentatii care s-au pierdut cunostinta. 8 . pana la sosirea cadrelor medicale de specialitate.Cazurile din urgenta a treia sunt cazurile de accidentati cu traumatisme cranio-cerebrale. in functie de starea fiecaruia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful