You are on page 1of 6

Revoluția engleză

Etapele Revoluției Engleze

1. Etapa parlamentară (1628-1642)
2. Etapa Războiului Civil (1642-1649)
3. Republica (1649-1653)
4. Protectoratul (1653-1660)
5. Restaurația (1660-1688)
6. Revoluția glorioasă (1688)

La mijlocul secolului al XVII-lea, Anglia a fost bulversată de o revoluție burgheză ce a adus instaurarea
Republicii.

I.CAUZE.

1.Conflictul religios: între monarh și populație. La conducerea Angliei (după dinastia Tudorilor), din secolul al
XVII-lea vine Dinastia Stuarților. Regele era catolic spre deosebire de populație care era protestantă.

2.Cauză economică: Societatea engleză se dezvoltă și apare burghezia, interesată de profit, care se ocupă ci
manufacturile, comerț și finanțe. Din această perspectivă, burghezia devine interesată de limitarea privilegiilor feudale.

3.Cauză politică: Regele conducea Anglia din prisma unei monarhii absolutiste, deși Magma Carta preciza încă
din sec al XIII-lea drepturile Parlamentului. Cel din urmă va încerca limitarea puterii monarhului

II.Etapa Parlamentară

-În 1626 regele Carol I Stuart hotărăște să convoace Parlamentul deoarece acesta era singurul care putea vota
noi impozite, în contextul în care Anglia era în război cu Scoția și avea nevoie de fonduri.

-În 1628, Parlamentul îi transmite regelui ,,Petiția drepturilor,, care îi prezintă încălcarea drepturilor
Parlamentului. Însă regele dizolvă Parlamentul

-îl convoacă din nou în 1640, din același motiv.

-Parlamentul trimite ,,Marea Mustrare către rege unde prezintă abuzurile acestuia și regele ordonă arestarea
liderilor Parlamentului.

-Populația Londrei însă i-a apărat, obligându-l pe rege să părăsească Londra. În felul acesta începe cea de a
doua etapă, războiul civil.

III.Războiul Civil (1642-1649)

-De o parte se află tabăra regelui, susținut de marea nobilime conservatoare și de cealaltă parte se află tabăra
Parlamentului, susținut de burghezie, condusă de Oliver Cromwell. Acesta organizează armata în ,,Armata Noului
Model,, și ,,Coastele de fier,, (atac din lateral)

-Regele, care a a fugit în Scoția, a fost prins, judecat, condamnat la moarte și executat (1649)

IV. Republica
-Se proclamă Republica, în care puterea reală era exercitată de armată sub conducerea lui Cromwell

-se pun bazele Actelor de Navigație (1650-1651), care a asigurat un ptoceționism comercial: interzicerea
străinilor să facă comerț în coloniile engleze ; importurile să se facă cu nave sub pavilion englez și să fie aduse doar
produse ce nu se găsesc în Anglia.

V. Protectoratul

-În 1653 Cromwell a dizolvat Parlamentul și s-a proclamat Lord Protector. Noul regim era de fapt o dictatură
militară, iar puterea Lordului Protector o depășea pe cea a monarhilor absoluți din Europa (comanda armata, dădea
ordonanțe legislativă, controla Justiția, atribuții executive)

-În 1658, după moartea lui Oliver, fiul său nu a reușit să se mențină la conducere decât până în 1660.

VI.Restaurația

-Restaurația devenise o soluție acceptabilă pentru burghezie și nobilime, întrucât ei doreau înlăturarea
monarhiei absolutiste, nu a monarhiei propriu-zise

-În 1660 vine la tron Carol al II-lea Stuart (1600-1685), fiul celui executat, urmat apoi de Iacob al II-lea (1685-
1688); vor încerca să impună absolutismul regal și să restaureze catolicismul ca biserică oficială

-în acest context, a fost adus la tron ginerele lui Iacob I, Wilhelm de Orania, protestant, care, împreună cu
Regina Maria au acceptat ,,Declarația drepturilor,, ce punea bazele monarhiei constituționale parlamentare.

Modelul Britanic

I.Monarhia parlamentară
-Încoronarea lui Wilhelm de Orania și a soției sale, Maria, ca regi ai Angliei a reprezentat înlocuirea monarhiei
erdeitare, de drept divin, cu monarhia parlamentară.
-unirea Angliei și a Scoției sub numele de Regat Unit al Marii Britanii (1707)
-după moartea lui Wilhelm urmează la tron Ana –fiica lui Iacob II, iar după moartea acesteia (1714) la
conducere ajunge dinastia de Hanovra de origine germană (Windsor mai târziu)
-George I și George al II-lea s-au interesat prea puțin de soarta regatului, necunoscând limba engleză aceștia au
renunțat să mai participe la ședințele Consilului de Cabinet
-determină creșterea puterii Guvernului (miniştrilor) , Parlamentului şi scădea autoritatea monarhiei.
-cel dintâi care l-a înlocuit pe rege la conducerea Cabinetului a fost Robert Walpole, care a jucat un rol mai
important în conducerea statului
-odată cu urcarea lui George al III-lea (1760-1820), el a încercat să oprească sistemul parlamentar în curs de
instaurare., exercitând timp de două decenii o conducere personală
- această atitudine a provocat opoziția opiniei publice, iar criza americană și consecințele ei au pus capăt
planului de Restaurare a Prerogativei Regale.
-Anglia cunoștea un regim în care regele domnea, dar lăsa guvernarea Cabinetului, condus de un prim-
ministru.

II.Sistemul bipartid
-Restaurația Stuarților, însoțită de creșterea tendințelor absolutiste și a influenței Bisericii Catolice a
determinat constituirea în Parlament a două facțiuni, care vor sta la baza constituirii celor două mari partide ale Angliei
moderne: Tory (grupa partizanii lui Iacob al II-lea, adepți ai monarhiei autoritare) – Partidul Conservator. Whig, format
din protestanți și antiabsolutiști, susținători ai Parlamentului – Partidul Liberal.

III.Modelul monarhiei constituționale
-în sec al XVIII-lea Anglia repr un simbol și model al monarhiei constituționale.
-nu dispuneau de o Constituție adevărată, conducerea fiind asigurată de un ansamblu de legi
-puterea regelui s-a diminuat și a apărut principiul separării puterilor în stat
Puterea legislativă deținută de rege (numea miniștrii și generalii, sancționa legile aprobate de Parlament,
deschiderea sesiunilor parlamentare, mesajul tronului) și Parlament (două camere Camera Lorzilor și Camera Comunelor
; vota legi, aproba bugetul și controla guvernul)
Puterea executivă – Cabinet (compus din miniștri aleși din partidul cu susținere majoritară), condus de un
Prim-ministru=Primul Lord al Trezoreriei.

Imperiul Britanic

-Anglia a urmat în perioada 1660-1740 o dezvoltare economică proprie.
-dezvoltarea agriculturii, creșterea animalelor, tehnici moderne,mașini, îngrășăminte ,
ogoare cultivate cu plante furajere care ajutau la refacerea solului au jucat un rol important în dezvoltarea Angliei.
-dezvoltarea industriei textile, exploatări miniere, metalurgia, extracție a minereurilor
-comerțul maritim, favorizat de Actele de navigație a contribuit la dezvoltarea flotei și a porturilor engleze

Etapa I: Războiul cu Olanda (1652-1674) generat de adoptarea Actelor de navigație, a consolidat poziția
maritimă a Marii Britanii.
Etapa II: Războiul cu Spania. Anglia iese învingătoare în fața Armadei spaniole (1588)
Etapa III: Războiul cu Franța: conflict pentru supremația maritimă, comercială și colonială.
-Anglia învinge. Prin Pacea de la Utrecht (1713) – obține Gibraltarul, care îi asigură accesul liber în Marea
Mediterană și în Imperiul Otoman.
-Prin Tratatul de la Paris (1763) care punea capăt Războiului de 7 ani, Anglia obține posesiunile franceze din
India și Canada.
-În prima jumătate a secolului al XVIII-lea, Anglia va așeza prin cuceriri bazele celei mai mari puteri coloniale
din istorie.
-Imperiul va cunoaște și pierderi: coloniile engleze din America de Nord. Se va orienta spre este, având India
drept centru de greutate.
-Cucerește sudul Africii, Australia.

-
Revoluția franceză (1789-1799)

ETAPE:

1.Convocarea Adunării Stărilor Generale (1789)

2.Adunarea Stărilor Generale

3.Adunarea Constituantă

4.Căderea Bastiliei (14 iulie 1789)

5.Abolirea Vechiului Regim

6.Adoptarea Declarației drepturilor omului și ale cetățeanului

7.Constituția civilă a clerului

8.Constituția din 1791

9.Proclamarea Republicii

10.Anii Convenției

11.Convenția Thermidoriană

I.CAUZE

-Forma de guvernământ a Franței era monarhia absolutistă.

-Existau nemulțumiri determinate de faptul că nobilimea avea un sistem de privilegii (scutirea de impozite și
taxe, ocuparea celor mai importante funcții), împiedicânf astfel creșterea și aducerea burgheziei la conducerea
economică și politică a Franței

-criza financiară provocată de campaniile începute de Ludovic al XVI-lea, războaiele costisitoare și cheltuielile
Înaltei Curți

-criza Vechiului Regim: Societatea continua să se dezvolte dup modelul feudal, populația fiind împărțită în 3
stări: Starea I – clerul, Starea a II-a – Nobilimea, Starea a III-a – Burghezia;

Chiar dacă starea a III-a constituia majoritatea populației (98%) ponderea în Ad. Generale o aveau primele 2
stări.

II.Declanșarea revoluției (1789)

-Regele convoacă la 5 mai 1789, Adunarea Stărilor Generale ( care nu mai fusese chemată mai bine de 150 de
ani) pentru votarea de noi impozite ca modalitate de rezolvare a crizei.

-Starea a III-a a pledat pentru votul individual și nu pe stări, însă regele nu acceptă.

-Discuțiile din Adunare s-au finalizat cu separarea stării a III-a ți proclamarea ei drept Adunare Națională
-Tot în această perioadă, la solicitarea regelui, alegătorii au întocmit Caietele de Doleanțe, în care erau
prezentate nemulțumirile față de sistemul de conducere;

-La 27 iunie 1789, Ludovic al XVI-lea a cerut fuzionarea celor 3 stări în Adunarea Constituantă pentru a evita un
posibil asalt.

-Suveranul a chemat trupe din provincie și a pregătit dizolvarea Adunării abia alcătuite

-în acest context, populația Parisului au devastat magazinele de arme și s-a îndreptat spre Bastilia în căutare de
praf de pușcă.

-La 14 iulie 1789, poporul a cucerit închisoarea Bastiliei și a dărâmat-o până la temelii (la 14 iulie 1789)

-Cucerirea Bastiliei a reprezentat victoria libertății asupra tiraniei (a absolutismului monarhic)

-Pe fondul acestor lupte mulți nobili au părăsit țara.

-Acțiunile antiabsolutiste de la Paris și din marile orașe au fost succedate de răscoalele țăranilor, care doreau o
împărțire echitabilă a grânelor, ștergerea impozitelor de către stat, precum și a obligațiilor feudale

-Deputații Adunării NAționale au desființat privilegiile feudale la 4 august 1789

-Apoi Ad. Națională s-a proclamat Adunare Constituantă, iar la 26 august 1789 a elaborat Declarația
drepturilor omului și cetățeanului deoarece nu dispunea de legi funadmentale în baza cărora să acționeze: dreptul de
guvernare aparține poporului; au dreptul înnăscut la libertate, egalitate, proprietate și securitate; dreptul unui cetățean
se termină odată cu începerea dreptului altui cetățean

-la sfârșitul anului 1789 și începutul anului 1790 s-a hotărât elaborarea unei Constituții Civile a Clerului, prin
care Biserica era subordonată statului: averile

-a fost adoptată la 12 iulie 1790

-pentru a legitima noul regim s-a elborat o nouă Constituție, adoptată la 13 septembrie 1791, ce avea la bază
principiul sepărării puterilor în stat. Puterea Legislativă era deținută de un Parlament unicameral (Ad. Legislativă).

-Adoptarea noii Constituții nu a rezolvat decât probleme țării

-În ajutorul regelui, care nu dorea să renunțe la puterea absolută, intervin monarhii Prusiei și Austriei care
vedeau în Rev Franceză o primejdie pentru propria lor stăpânire despotică.

-În 1792, Franța declară război Austriei și Prusiei

-Armata este slab organizată și fără comandă (foarte mulți ofițeri dezertaseră)

Trupele austriece au pătruns în teritoriul francez, iar colaborarea regelui francez cu inamicul era din ce în ce
mai evidentă.

- populația s-a mobilizat, obținând victoria de la Valmy (la 20 septembrie 1792) împotriva dușamnilor patriei.

-În noaptea de 9-10 august 1792, populația a luat cu asalt reședința regelui și a instituit o conducere
revoluționară. Ad legislativă formată din girondini l-a suspendat din funcție pe rege și l-a executat.
-La 21 septembrie 1792, este desființată monarhia și proclamată Republica.

-În perioada revoluției s-au format mai multe grupări, aflate în conflict: iacobinii și girondinii.

-Convenția girondinilor (1792-1793)