CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

CAPITOLUL I CAPITOLUL I
INTRODUCERE -ISTORIC-ISTORICStiinte naturii :
Se disting trei ramuri fundamentale ale stiintelor naturii : fizica, chimia si biologia . Fizica (de la cuvantul grecesc physis = natura) se ocupa cu numeroasele transformari numite fenomene , ce au loc in natura si cu fortele care le provoaca . Chimia se concentreaza asupra speciilor materiale , unitare si bine definite numite substante . Biologia studiaza viata si fiintele vii . Pro prietatile materiei nu pot fi bine intelese decat in functie de proprietatile si comportarile celor mai mici particule materiale din care ea este compusa . Pentru a explica legile combinatiilor chimice , chimistii secolului trecut au recurs la ipoteza existentei atomilor . Timp de aproape un secol s-a crezut ca atomii sunt cele mai mici particule materiale posibile fiind considerati invariabili si indivizibili (cuvantul atom deriveaza din limba greaca si inseamna ‘ce nu poate fi taiat’ ) . In matematica , ganditori geniali ca Pitagora (sec VI i.e.n.) apoi mai tarziu Euclid si Arhimede (sec.III i.e.n.) au imbogatit stiinta cu cuceriri importante si definitive . Chimia a luat nastere , se crede , in sec. al doilea e.n. in Alexandria (oras de cultura greaca din Egipt) . Cuvantul chimie apare pentru prima data intr-un decret al imparatului DIOCLETIAN din anul 296 e.n., prin care acesta ordona arderea cartilor egiptenilor despre ‘chemia’ sau arta ‘facerii’ aurului sau argintului (materia prima pentru fabircarea acestor metale nobile erau metalele comune in special plumbul ) . Etimologia cuvantului chimie nu este cunoscuta cu certitudine . Traditia chimica greaca s-a raspandit in Europa apuseana medievala cu ajutorul arabilor care au transformat termenul de chimie in ‘alchimie’ prin adaugarea articolului al . Alchimia nu a fost niciodata o stiinta in sensul actual al cuvantului , deoarece nu era preocupata de cunoasterea naturii . In afara de transmutatia metalelor in aur , alchimistii credeau si in existenta unui medicament universal ‘piatra filozofala’ sau ‘elixirul vietii’ capabil sa vindece toate maladiile omului . Speculand sentimentele primare si naïve ale omului (dorinta de imbogatire sau recapatarea sanatatii pierdute)alchimia a fost adesea un pretext pentru inselatorie . Alchimia a avut insa si parti bune . Alchimistii foloseau ca metoda de lucru ‘experienta’ ; laboratoarele alchimistilor au fost primele lacasuri din lume destinate cercetarii . Au obtinut , cu diverse grade de puritate , mai multe substante importante : cateva saruri , acidul azotic si alcoolul . Aparatele de distilare utilizate de alchimistii greci numite ‘ambix’ ne-au parvenit sub denumirea arabizata de ‘alambic’ . Daca tinem seama de lunga perioada a traditiei alchimiste (cca 1500 ani) aportul acesteia la cultura omenirii a fost foarte mic , alchimia constituind un exempul graitor pentru inutilitatea unei cercetari empirice , fara baza teoretica , urmarind numai beneficii materiale imediate .
_____________________________________________________________________________________ 1

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

Progrese reale in dezvoltarea chimiei apar abia in secolul al XVII lea . Noua conceptie conturata de Robert Boyle in 1661 in ‘The Sceptical Chemist’ pune bazele metodei stiintifice si anume : ‘observarea directa a fenomenelor prin experienta , formularea de interpretari teoretice si verificarea generalitatii conceptiilor teoretice prin experienta’ . Aceasta metoda a prins radacini si sta la baza cercetarii moderne . Preocupari intense pentru izolarea, purificarea si studiul substantelor izolate din vegetale sau animale se manifesta in jurul anilor 1770, cand se izoleaza substante pure ca : acizii oxalic, malic, citric din plante si acidul uric si ureea din animale . Chimistii vremii au observat de la inceput ca substantele de provenienta vegetala sau animala, formate de fiintele vii si pe care le-au numit ‘substante organice’ se deosebesc esential prin proprietatile de substante de provenienta minerala cunoscute (studiate sau obtinute din sinteza in laboratoarele alchimistilor) care prin contrast , au fost denumite ‘substante anorganice’ . Pentru chimia substantelor organice atat de diferita de a celor anorganice chimistul suedez Berzelius , in tratatul sau de chimie aparut in 1809 propune pentru prima oara termenul de ‘chimie organica’ despre care scria : Chimia organica este o stiinta atat de aparte incat atunci cand un chimist trece de la studiul substantelor anorganice la acela al substantelor organice , el paseste pe un teren cu totul nou. Substantele organice cunoscute in acea epoca fusesera obtinute prin izolare din organismele vii , potrivit conceptiei de la inceputul sec. al XIX lea, cunoscuta sub numele de ‘teoria vitalista’ , formarea substantelor organice in organismele vii are loc sub influenta unei ‘forte vitale’ de natura mistica. Teoria vitalista a fost inlaturata de catre chimistul german Wohler care in 1928 realizaeza in laborator transformarea unui material anorganic :cianat de amoniu , intr-un compus organic ‘uree’ : NH4NCO → H2N-CO-NH2 Aceasta sinteza constituie inceputul unei ere noi in chimie , ea deschide drumul sintezelor organice si inlatura definitiv teoria vitalista mistica . Aplicandu-se metoda arderii (descoperita in 1784 de Lavoisier) s-a stabilit calitativ , ca substantele organice naturale sunt compuse dintr-un numar restrans de elemente (C, H, O, N ), nelipsite fiind carbonul si hidrogenul . In 1830 Justus von Liebig pune la punct metoda ‘analizei elementare cantitative’ care a permis stabilirea compozitiei exacte a substantelor organice. In 1889 chimistul german K. Schorlemer defineste chimia organica drept chimia hidorcarburilor si a derivatilor lor .

1.1. STRUCTURA MATERIEI
Constatarea ca intre masele substantelor care se combina chimic exista anumite relatii cantitative a sugerat ideea existentei atomilor . Observatii similare intre volumele gazelor care se combina a condus la descoperirea moleculelor . Din transformarile cantitative care se produc la trecerea unui curent electric prin solutiile sau topiturile anumitor substante s-a dedus existenta ionilor , adica a unor atomi sau grupe de atomi purtand sarcini electrice .
_____________________________________________________________________________________ 2

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

1.STRUCTURA ATOMILOR
Atomii nu sunt indivizibili si invariabili , cum se credea in secolul al XIX lea , ci dimpotriva sunt constructii complicate . Toti atomii sunt compusi dintr-un miez sau nucleu , inconjurat de un invelis de electroni . Fiecare specie de atomi poseda un nucleu si un invelis caracteristic , diferit de al celorlalte specii de atomi . Cunoasterea nucleelor atomilor a fost initial legata de descoperirea radioactivitatii si s-a dezvoltat o data cu cercetarea acestui fenomen .

1.1.1.Particule α emise de atomi radioactivi
In 1895 Roentgen descopera razele X prin asezarea in calea razelor catodice a unei placi metalice , inclinata la 45° fata de directia de propagare a razelor catodice . S-a constatat ca la suprafata placii metalice iau nastere razele X , diferite de razele catodice , ele sunt alcatuite din unde electromahnetice ca si lumina dar au lungine de unda mai mica decat acesta . Razele X nu sunt incarcate electric (nu sufera deviatii in campuri magnetice sau electrice) si pot produce : - ionizarea gazelor ; - excita fluorescenta si fosforescenta unor substante ; - strabat materiale opace pentru razele luminoase (carbon , lemn, carne) dar nu trec prin foi groase de metal , oase si altele . Razele X iau nastere astfel : un electron rapid al razelor catodice , patrunde pana in straturile profunde (K, L, M) al unuia dintre atomii foitei metalice , de unde disloca unul din electronii intalniti . Locul acestuia este luat de un electron din straturile periferice ale aceluiasi atom . Cand electronul periferic sare de pe stratul superior pe cel inferior (cu energie mai mica si deci devine mai stabil ) emite energie sub forma de radiatii X . Incercand in 1896 Becquerel sa obtina raze X printr-o metoda diferita de a lui Roentgen (utilizeaza un compus al uraniului fosforescent) descopera radioactivitatea naturala . Trei ani mai tarziu , in 1899 Rutherford dovedeste experimental ca radiatiile radioactive (razele X) nu sunt eterogene . Introducand un flux de raze X intre placile unui condensator electric sau polii unui magnet , observa ca acestea se scindeaza in trei fascicule mai mici , unul atras de placa negativa (radiatiile α) altul atras de placa pozitiva (radiatiile β) si altul care trece nedeviat (radiatiile ℘) . Razele ℘ sunt radiatii electromagnetice de tipul razelor X , dar cu lungime du unda mai mica . Razele β sunt electroni in miscare, animati de viteze foarte mari , mult asemanatori cu razele catodice . Razele α sunt compuse din particule cu o masa mult mai mare decat a electronului (masa aproximativ 4 si sarcina +2) . Particulele α fiind animate de viteze foarte mari , patrund in materie.

_____________________________________________________________________________________

3

O sare de radiu asezata intr-o cavitate cilindrica practicata intr-un bloc de plumb . Daca intr-unul din compartimentese introduce radiu . emite un fascicul de raze α care sunt dirijate spre o foita de aur sau un metal extrem de subtire (grosime cca. Fig. acest intreg aparat este inchis intr-un spatiu vidat Experienta a fost interpretata astfel: Atomii metalului sunt compusi din nuclee si electroni cu dimensiuni extrem de mici in comparatie cu atomul intreg (diametrele atomilor variaza 1⋅10-8cm÷4⋅10-8cm . 1. putine sunt deviate de la drumul lor drept . in al doilea compartiment heliu Acesta nu poate proveni decat din razele α care au strabatut peretele de aluminiu .2.1.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Figura 1. reprezinta schematic un recipient despartit in doua compartimente etanse printr-o foita subtire de aluminiu.2. unele fiind aproape intoarse din drum .1.1. se aduna dupa catva timp .2. In timp ce majoritatea particulelor strabat prin foita metalica la fel ca printr-un spatiu gol . diametrele _____________________________________________________________________________________ 4 . unele . 10000 atomi) .1. Fig. Deplasand ecranul fluorescent s-a stabilit ca razele X sunt dispersate in toate directiile posibile . 1. reprezinta schematic dispozitivul unei experiente celebre efectuata de Rutherford in anul 1911 . ‘Aparatul Rutherford’ . Devierea particulelor α prin metale Figura 1.

acestea s-ar datora unor respingeri electrostatice intre particulele α si o concentratie de sarcini pozitive in atom . Date experimentale ce au demonstrat existenta electronului 1. 1. adica de 100000de ori mai mici ca atomul ) . Aparatul lui Rutherford a fost perfectionat astfel incat din devierile particulelor α sa se poata evalua sarcinile pozitive ale nucleelor care produc devierea .1.1.33 care corespund bine cu sarcinile adevarate : 78. suferind deviatii foarte puternice . Rutherford considera ca marea majoritate a particulelor α strabat printre straturile electronice . Daca se apropie de tubul de sticla un magnet . uneori insotita de efecte luminoase (fluorescenta) . S-a gasit astfel la atomii de Pt.3. 46.3 si 29. Aparatul pentru demonstrarea sarcinii negative a electronilor _____________________________________________________________________________________ 5 . Dupa directia in care au fost deviate s-a dovedit ca razele catodice sunt formate din particule cu sarcina negativa pe care Stoney (1890) le-a numit ‘electroni’ . in care se gaseste aer .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ nucleelor sunt de ordinul de marime 10-12 adica de 10000de ori mai mici . O mica parte sunt usor deviate (atractii electrostatice ale electronilor ) iar cele care sunt practic intoarse din drum . nu se observa o trecere a curentului electric . Fluorescenta se datoreaza lovirii peretilor de sticla de catre particulele emise de catod . Ag si Cu valorile : 77.4 . intr-un centru foarte mic. astfel incat liniile de forta ale campului magnetic sa fie perpendicular pe fasciculul de raze se observa ca fluorescenta care aparea numai in partea opusa catodului (razele catodice erau rectilinii intre cei doi electrozi ) apare si pe peretii laterali ai tubului . Importanta deisebita la lamurirea structurii complexe a atomului a avut-o descoperirea electronului . 47 si 29 . pe care Rutherford la numit ‘nucleu’ . Daca cu ajutorul unei pompe de vid se reduce insa presiunea aerului din interiorul tubului. iar diametrele electronilor de 10-13 cm . numite raze catodice . Daca se aplica o diferenta de potential de aproximativ 10000V la doi electrozi metalici de la capetele unui tub de sticla inchis . Razele catodice In conditii normale aerul sau alte gaze nu conduc curentul electric .3. nefiind influentate in nici un fel .1. incepe trecerea curentului electric .

3.3. Emisia de electroni este determinata de frecventa luminii . pentru a smulge electroni _____________________________________________________________________________________ 6 .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 1.2. Experimentul acetuia a fost facut pe urmatorul dispozitiv : un tub de sticla vidat (106 torr)si care contine un filament de Wolfram .3. O cuanta are energia E0=hν0 . electroni .Efectul termoelectric In 1901 Richardson arata ca anumite metale aduse la incandescenta emit particule incarcate cu sarcina negativa . numarul de electroni emisi depinzand de intensitatea luminii. Einstein arata in 1905 ca acest fenomen (neexplicat de teoriile fizicii clasice) poate fi inteles cu ajutorul teoriei cuantelor . cauzat de electronii pusi in libertate si atrasi de placa metalica . Electronii emisi de placa se indreapta spre anod unde sunt captati . S-a constatat ca metalul emite electroni numai daca frecventa luminii incidente este egela sau depaseste o valoare minima ν0 . incalzit cu o baterie si o placa legata de polul pozitiv al unei alte baterii .1. la o temperatura suficient de ridicata se poate constata (cu ajutorul unui miliampermetru ) trecerea unui curent de la placa la filament . Experimentul a fost demonstrat cu urmatorul aparat : o placa metalica (catod) este iradiata cu lumina de frecventa cunoscuta ν . 1.1. Efectul fotoelectric Sub actiunea luminii ultraviolete metalele emit electroni .

2. 1. Conform teoriei electrodinamicii clasice . (deviatia particulelor α prin metale) . Din experientele aratate se poate vedea cum s-a demonstrat ca atomul nu este indivizibil . el este format dintr-un nucleu in care este concentrata toata sarcina pozitiva si aproape toata masa atomului si dintr-un invelis cu electroni a carui sarcina electrica negativa este egala cu cea pozitiva . daca cuanta are o energie mai mare . asa incat din punct de vedere electric atomul este neutru . cu nucleu in centru si electronii ce se rotesc pe orbite in jurul nucleului .2.2. Desi a postulat rotatia rapida a electronilor in jurul nucleului (pentru ca forta centrifuga sa echilibreze forta de atractie nucleu-electroni). Modelul planetar al lui Rutherford (1911) Dintre modelele dinamice ale atomului primul care prezinta importanta este cel produs de Rutherford .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ cuantele trebuie sa posede o energie cel putin E0 . pe care o cedeaza _____________________________________________________________________________________ 7 . Acest model static lasa nelamurite multe probleme . analogia intre o planeta ce se invarteste in jurul nucleului . Numarul de sarcini pozitive ale nucleului se numeste ‘numar atomic’ si se noteaza cu simbolul Z . el a presupus ca atomul trebuie sa fie format dintr-o sfera de uniforma electricitate pozitiva in care sunt incorporati un numar de electroni asa incat pe ansamblu atonul sa fie neutru . excesul de energie mareste energia cinetica a electronilor emisi de metal .2. Din masuratorile diviatiilor suferite de particulele α a concluzionat ca numarul sarcinilor pozitive din nucleu reprezinta cca. cand o sarcina electrica (deci si un electron ) efectueaza o miscare de rotatie . Modelul lui Thomson (1904) Prima ipoteza asupra structurii atomului a fost emisa in 1904 de catre Thomson . Rutherford a propus modelul planetar al atomului .1.2. care in emiterea ipotezei sale s-a folosit de experimentul 1. teorii) cu privire la structura atomului . dar acest model nu indica numarul sarcinilor pozitive si negative precum si distributia electronilor . Speciile de atomi care au numarul atomic identic dar difera prin numarul de masa A se numesc izotopi . Pentru a interpreta observatiile facute cu ocazia acestui experiment . numarul electronilor care compun invelisul electronic este egal cu Z . A=Z+n n=numarul de neutroni Odata cu imbogatirea cunostintelor teoretice si experimentale s-au emis diferite pareri (ipoteze. MODELE DE ATOMI 1. nu este valabila in cazul atomului deoarece atat nucleul cat si electronul poseda sarcina electrica . 1. Bazandu-se pe observatia ca proprietatile electronilor sunt aceleasi . ea pierde o parte din energie . indiferent de substanta si de conditiile de obtinere . ½ din masa atomului . El da o imagine destul de clara a atomului .

2. care ne arata ca un corp nu poate emite sau absoarbi decat un numar intreg de cuante . pe baza teoriei lui Planck .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ sub forma de radiatii . Cu ajutorul teoriei lui Bohr s-a putut explica spectrul hidrogenului . ca electronul . ca momentul unghiular al electronului este un multiplu intreg ‘n’ de h/2π . Planck arata ca absortia si emisia de energie radianta nu sunt fenomene continui ci se produc in salturi in mod discontinuu . Pe baza concluziilor teoriei cuantice combinata cu ideea de baza a modelului lui Rutherford . 1.Starea de minima energie pentru atom .2. Bohr enunta principiile sale asupra structurii atomului sub forma a doua postulate . va cadea pe acesta . de lungime de unda λ.‘Existenta starilor stationare = existenta nivelelor de energie’ . sa piarda continuu din energia sa si sa se apropie tot mai mult de nucleu rotindu-se in spirala . nu este emisa sau absorbita de materie in cantitati arbitrare . asa cum substanta este formata din particule de substanta .…….3. hν . Ar urma deci .lui Planck -34 -27 h = 6. Einstien (1905) presupune ca lumina de frecventa ν . Pentru orice electron sunt posibile mai multe orbite . emitand radiatii luminoase . Interpretand efectul fotoelectric . a dus la continuarea cercetarii si lamuririi treptate a structurii atomului . Modelul lui Bohr (1913) In 1900 M. unde : me = masa electronului h mevr = n v = viteza lineara 2π r = raza orbitei n = 1. Celelalte stari cu exces de energie fata de starea fundamentala sunt numite stari excitate ale atomului . ci numai in cuante de energie . Numarul ‘n’ introdus de Bohr este numit numar cuantic principal si indica ordinea orbitelor incepand de la nucleu . Daca atomul de hidrogen este excitat atunci electronul sau va primi energie si va trece de pe orbite inferioare _____________________________________________________________________________________ 8 . este starea cea mai stabila . pana ce eventual .3. I. Bohr considera ca electronul se roteste in jurul nucleului numai pe anumite orbite circulare. h = ct. inchise fara a emite sau absoarbi energie radianta . numita stare fundamentala . cantitatea de energie luminoasa E . tot astfel si energia radianta este formata din doze de energie numite cuante sau fotoni .6256⋅10 Js ⇒ h = 6. Aceasta deficienta precum si faptul ca nu cunoastem inca distributia electronilor . Prin urmare . II. absorbita sau emisa de un corp este proportionala cu frecventa . Numarul acestor nivele de energie este determinat de conditia cuantica . E ≈ h ⇒ E = hν .6256⋅10 erg s expresia E = hν reprezinta ecuatia fundamentala a teoriei cuantice . Dupa Planck . fiecare determinand un nivel de energie al electronului sau atomului.

aceste orbite difera prin forma lor : una este circulara .energia electronului este determinata de numarul cuantic principal . ce nu a putut fi explicata prin teoria Bohr . linia spectrala este formata din mai multe linii foarte apropiate intre ele . . in sensul ca miscarea periodica sub influenta unor forte centrale duce la orbite eliptice cu nucleul asezat intr-unul din focare .3. vizibila si inflarosie . Existenta nivelelor de energie in jurul nucleului a fost stabilita in acord cu datele spectrale .atomul este compus din nucleu care se gaseste in centru si electronul care se roteste in jurul nucleului . fiecare tranzitie corespunzand unei linii de o anumita frecventa din spectrul de emisie . in locul unor linii spectrale clare .2. emisia sau absorbtia avand loc numai atunci cand electronul sufera o tranzitie electronica intre doua orbite cu nivele de energie diferite En1 si En2 . . In spectrul hodrogenului se observa grupe distincte de linii numite linii spectrale . el poate lua toate valorile intre 0 si n-1 si reprezinta multiplu intreg de h/2π . compus din numeroase linii situate in regiunea ultravioleta .2. n . a fost necesara admiterea unei subdivizari a fiecarui nivel de energie . Concluziile teoriei lui Bohr pot fi rezumate astfel : .electronul in miscare pe una din orbitele pernise nu emite si nu absoarbe energie . iar n-1 sunt eliptice cu diferite excentricitati dar cu aceeasi axa mare (egala cu diametru orbitei circulare).Aspectele esentiale ale teoriei lui Sommerfeld sunt urmatoarele : . Introarcerea electronului de pe orbite superioare pe orbite inferioare are loc emiterea energiei primite .l = numarul cuantic secundar . .n = numarul cuantic principal ce indica distanta orbitei electronului de nucleu .spectrele de linii sunt produse de atomi individuali sustrasi influentelor unor vecinatati immediate .…. el corespunde momentului cinetic al electronului si este o masura pentru semiaxa mica a elipsei .3….CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ pe orbite superioare .n . de a calcula frecventele liniilor spectrale ale atomului de hidorgen . De aceea pentru a caracteriza un electron sunt necesare mai multe numere cuantice : . numita structura fina a spectrului . . in care electronul are aceeasi energie . _____________________________________________________________________________________ 9 . La atomii cu Z mare .2. Frecventa radiatiei absorbita sau emisa este determinata de diferenta de energie intre cele doua niveluri intre care ‘salta’ sau ‘cade’ electronul in conformitate cu legea Planck-Einstein : ν = (En2 – En1)/h Teoria lui Bohr a fost completata de Sommerfeld care lamureste si structura fina a spectrului si modul de repartizare a electronilor in invelisul electronic al atomului . .energia unui atom este cuantificata . el poate avea toate valorile numerelor intregi 1. atomii nu pot adopta decat anumite niveluri de energie . hidrogenul emite un spectru atomic .pentru numarul cuantic n . structura spectrului are cu totul alt aspect. Modelul Bohr-Sommerfeld (1916) Sommerfeld extinde teoria lui Bohr .) . Pentru explicarea structurii fine a liniilor spectrale . ale caror valori sunt invers proportionale cu n2 . Supus descarcarolor electrice . Marele succes a teoriei lui Bohr consta in posibilitatea pe care acesta o ofera .4. 1. pot exista n orbite diferite . adica este determinata de numerele cuantice n (n=1.

d. toate straturile pentru care l = 0 sunt orbite circulare . electronul are o miscare de rotatie in jurul propriei axe (miscarea de spin ) care da nastere unui moment magnetic propriu al electronului . reprezinta proiectia momentului magnetic (creat prin rotatia electronului . Structura atomului explicata prin mecanica ondulatorie Una din descoperirile sec. l. Fiecare orbita poate contine maxim doi electroni . electronii care graviteaza pe orbite cu numere cuantice n diferite . electronii cu acelasi n . Caracterul limitat al teoriei se datoreste mai ales faptului ca unele fenomene fizice sunt examinate de pe pozitiile mecanicii clasice .m. Aceasta multiplicitate dovedeste ca in atom exista mai multe nivele de energie decat pot fi descrise cu cele doua numere cuantice .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ - m = numarul cuantic magnetic . XX este mecanica cuantica in care diferite fenomene sunt guvernate de legi ale unei mecanici diferita de cea clasica a lui Newton . m. se gasesc la aceeasi distanta fata de nucleu . Numarul cuantic magnetic poate avea 2l+1 valori intregi (dela –l la +l inclusiv 0). celelalte sunt orbite eliptice . Structura atomului care explica toate proprietatile elementelor este dat de mecanica ondulatorie . Concluziile acestiu model ar fi urmatoarele : invelisul electronic al atomilor are o structura stratificata . deci pentru caracterizarea completa se introduce si m . multiplicitate similara se produce si in camp electric = efect Stark . orbitele care au o anumita valoare pentru n si alta pentru l formeaza ‘substraturi electronice’ . se gasesc la distante diferite fata de nucleu . poate avea doua valori +1/2 si –1/2 dupa cum rotatia electronului in jurul axei sale este in acelasi sens sau in sens contrar cu rotatia electronului pe orbita . s) . stratul electronic pentru n = 1 este cel mai apropiat de nucleu . cuprinzand in scheme matematice atat legile mecanicii clasice cat si existenta cuantelor . In comparatie cu orbitele care sunt caracterizate de trei numere cuantice (n. Exemplu : Daca n = 1 ⇒ exista un singur strat (k) n = 2 ⇒ l1 = 0 l2 = 1 n=3⇒l=0 l=1 l=2 daca n = 2 exista doua substraturi (l) si daca n = 3 exista 4 substraturi s. m) electronii sunt caracterizati de patru numere cuantice (n. Daca atomul este asezat intr-un camp magnetic exterior liniile spectrale ale acestuia sunt scindate in mai multe linii apropiate intre ele = efect Zeeman . Fiecare substrat este alcatuit din 2l+1 orbite diferentiate prin numerele cuantice magnetice . particula cu sarcina . formand un ‘strat electronic’ .2.5. Pentru a putea interpreta structura de multipleti a liniilor spectrale s-a admis ca in afara miscarii in jurul nucleului .a. pe orbita sa ) al electronului pe directia campului magnetic exterior (care exercita actiune de orientare asupra orbitelor electronice ) . 1. fiecare strat contine n2 orbite . Numarul cuantic al spinului se noteaza : . _____________________________________________________________________________________ 10 . l.s = numar cuantic de spin .

iar h = constanta lui Planck .de Broglie (1924) sa enunte conceptul ca un asemenea dualism poate exista si in cadrul particulelor materiale (foton. Ambele mecanici sunt aspecte diferite ale aceleiasi teorii . Multe fenomene legate de radiatii pot fi explicate satisfacator daca se presupune ca lumina este alcatuita din cuante de energie (fotoni) cu viteza 3⋅1010 cm/s . fondatorul mecanicii cuantice . precum si a lucrarilor lui Heisemberg .de Broglie a exprimat acest dualism prin relatia : λ = . Principiul mecanicii ondulatorii . h L. Acest dualism de particula si unda constatat la radiatii l-a determinat pe L. daca m este foarte mica . Cand un electron se misca pe o orbita circulara in jurul nucleului . proton) si anume ca fiecarei particule i se poate asocia o unda . Daca m este mare ⇒λ devine atat de mica incat practic pierde o semnificatie fizica . astfel undele propagate in jurul circumferintei nu ar fi stationare ci s-ar incaleca si s-ar produce interferente . lungimea circumferintei trebuie sa fie un multiplu intreg al lungimii de unda a electronului . poate fi redata de relatia : ∂2 f 4π 2 = − 2 f (x ) ∂x 2 λ (1) _____________________________________________________________________________________ 11 . Aceasta conceptie a lui L. fondatorul mecanicii ondulatorii . miscarea de unda a unui punct de coordonata X . Pe de alta parte fenomene ca interferenta si difractia observate la razele de lumina si razele X . λ devine masurabil . electron. in care λ = lungimea mv de unda corespunzatoare particulei de masa m si cu viteza v . se presupune ca unda asociata se extinde in jurul orbitei .de Broglie ca electronul pe langa proprietatile de particula are si proprietati de unda reprezinta o conceptie esentiala la fundamentarea mecanicii ondulatorii si lamuririi structurii atomului . de aceea sunt folosite ca sinonime . Pentru sistemele macroscopice . de aceea mecanica ondulatorie are importanta pentru particulele mici (cazul electronului) .) . 2πr = nλ = nh/mv ⇒ conditia de stabilitate a orbitelor electronice .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Mecanica cuantica s-a dezvoltat pe baza lucrarilor lui Schridinger . undele sonore propagate in aer sau undele produse pe suprafata unui lac. au necesitat postularea teoriei conform careia fascicolul de lumina este alcatuit dintr-o serie de unde . a) unda stationara b) interferenta Explicarea comportarii electronului s-a facut prin analogie cu undele macroscopice (ex.

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

Aceasta relatie pentru undele ce se propaga intr-o singura directie , poate fi extinsa si la undele ce se propaga in spatiu , in acest caz f(x) se inlocuieste cu ψ(x,y,z) care este functia amplitudinii pentru trei coordonate . Deci pentru undele spatiale ecuatia (1) ia forma : ∂ 2ψ ∂ 2ψ ∂ 2ψ 4π 2 + + = − 2 ψ ∂x 2 ∂y 2 ∂z 2 λ notata simplificat (∇ = operator Laplacian) : ∇2ψ = − 4π 2 (2)

λ2

ψ

(3)

Tinand seama de relatia lui Broglie : λ = h/mv si de faptul ca energia cinetica a unui electron = mv2/2 , adica diferenta dintre energia totala si cea potentiala , relatia (3) devine : 8π 2 m mv 2 4π 2 m 2 v 2 8π 2 m ψ =− 2 × ψ = − 2 Ec. ψ 2 h2 h h 2 8π m ∇2ψ = − 2 (Etot − E pot ) ⇒ ψ h 8π 2 m 2 (Etot − E pot )ψ = 0 ∇ ψ+ (4) h2 Aceasta relatie (4) este cunoscuta sub numele de ecuatia de unda a lui Schrodinger . Relatia are ca variabile pe ψ - o functie (numita functie de unda ) care exprima valoarea amplitudinii undei asociate in orice punct definit in raport cu atomul considerat asezat in originea unui sistem de coordonate x, y, z si Etot = energia corespunzatoare unui anumit nivel de energie al electronului , obtinerea valorilor lui ψ prin integrarea ecuatiei lui Schrodinger este posibila numai pentru anumite valori ce sunt determinate de n . Pentru fiecare n , corespund n2 functii de unda . Deoarece valorile permise pentru energie in ecuatia lui Schrodinger sunt echivalentul nivelelor de energie reprezentate de orbitele lui Bohr , inseamna ca functiile de unda ψ corespunzatoare sunt echivalentul in mecanica ondulatorie a orbitelor electronice din teoria clasica , de aceea functia de unda ψ este denumita functie de unda orbital sau ‘orbital’ . Rezulta ca un orbital este o functie de unda dedusa de ecuatia lui Schrodinger pentru un anumit numar cuantic si o anumita valoare a energiei . Din interpretarea probabilistica a functiei de unda rezulta , ca pozitia geometrica a electronului in miscare nu poate fi determinata cu precizie , prin calcularea marimii ecuatiei de unda se stabileste numai probabilitatea de a gasi electronul intr-un punct din spatiu . Acesta interpretare se bazeaza pe principiul nedeterminarii al lui Heisemberg (1929) conform caruia nu se pot determina simultan pozitia unui electron si viteza (sau orice proprietate legata de viteza cum ar fi energia sau momentul). Deci cu cat energia este determinata mai precis cu atat mai putin poate fi determinata pozitia electronului , de aceea electronul poate fi considerat ca fiind extins intrun nor de electricitate negativa – nor electronic – a carui densitate variaza din loc in loc . ∇2ψ = −
_____________________________________________________________________________________ 12

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

Prin urmare mecanica ondulatorie conduce la o dubla reprezentare a diferitelor stari ale atomului : una abstracta , pur energetica , si alta sesizabila care permite vizionarea norului electronic prin diagrama de densitate electronica.

Probabilitatea electronului [ψ]2

prezentei

Distanta de nucleu , r

Fig. 2.2. Probabilitatea prezentei electronului atomului de hidrigen in spatiul care inconjoara nucleul.

& R = 0.53 A Fig. 2.3. Atomul de hidrogen (sectiune prin sfera norului electronic ) Numerele cuantice determina energia si simetria spatiala a orbitelor, numarul cuantic principal n determina nivelele de energie din atom , numarul cuantic azimutal l indica simetria spatiala a orbitalilor respectivi . Orbitalii pot fi simbolizati printr-un numar , care reprezinta numarul cuantic principal si o litera care corespunde valorilor lui l : Cand : l = 0, 1, 2, 3, 4, 5, Orbitatiile se numesc s, p, d, f, g, h, Orbitalii s au simetrie sferica cu nucleu in centru sferei , densitatea electronica & maxima este delimitata de o sfera cu raza de aproximativ 0.53 A . Regiunea de densitate electronica maxima 2s este delimitata de regiunea de densitate maxima 1s , concentrica ei , printr-o suprafata modala , tot sferica (suprafete modale sunt suprafetele la care ψ si deci ⏐ψ⏐2 tinzand spre zero ) . In general in orice strat principal exusta cate un orbital s , toti orbitalii s sunt de simetrie sferica .
_____________________________________________________________________________________ 13

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

Orbitalii p . Incepand cu n = 2 fiecare strat principal are trei orbitali p . Densitatea electronica a acestor orbitali este maxima in doua parti opuse , situate de o parte si de alta a nucleului (in care densitatea norului electronic este zero). Forma acestor orbitali este hilobara . Cei trei orbitali p cu acelasi numar azimutal l sunt distribuiti de-a lungul a trei axe perpendiculare , cu nucleul in originea axelor de coordonate . Orbitatii d , in numar de cinci au doua planuri modale si in consecinta patru lobi , orbitalii dxy , dyz si dxz sunt asemanatori dar asezati in cele trei planuri perpendiculare ale axelor xy, yz, zx, dar inclinati cu 45° fata de orbitalii p . Orbitalii f , in numar de sapte , cu forme mai complicate apar numai in straturile cu n = 4, 5,…….

Fig. 2.4. Ocupare cu electroni Asezarea electronilor in diferiti orbitali depinde de trei factori : principiul stabilitatii : electronii ocupa in stare fundamentala nivelele cu cea mai joasa energie , ceea ce confera atomului o energie minima si o stabilitate maxima ; principiul de excludere a lui Pauli : doi electroni din acelasi atom nu pot avea cele patru numare cuantice identice .Tinand seama ca un orbital este definit de trei numere cuantice :n, l si m , inseamna ca el nu poate fi ocupat decat de cel mult doi electroni si numai daca au spin opus , adica sunt antiparaleli . Principiul lui Pauli limiteaza la 2n2 numarul maxim de elctroni pentru toti orbitalii cu aceeasi valoare pentru n . regula lui Hund : electronii se distribuie intr-un atom astfel ca numarul electronilor cu spin paralel (necuplati) in orbitali de aceeasi energie sa fie cat mai mare. Ex. azutul ↓↑ ↑↓ 1s2 2s2 ↑ 2p3 ↑ ↑

-

-

Orbitalii 2p de energie egala se ocupa pe rand intai cu cate un electron si numai dupa aceea cu al doilea , aranjare mai stabila decat accea in care unii orbitali p se ocupa cu doi electroni iar altii raman neocupati .

_____________________________________________________________________________________ 14

are la baza conceptia ca in transformarile chimice ale elementelor sunt implicati electronii din stratul exterior . ea este egala cu numarul de electroni ce trebuie cedati sau acceptati de un atom pentru a dobandi configuratie de octet . numiti electroni de valenta . Atomii cu raza mica . Postulatul fundamental al teoriei electronice clasice arata ca octetul de electroni reprezinta o configuratie exceptional de stabila . Li + F → Li+ + FIonii sunt atrasi intre ei prin forte electrostatice . atomii cu raza mare pot forma usor cationi si mai greu anioni . 3. Invers . Teria electronica a valentei formulata in 1916 de fizicianul german W.te elemente . Ex. Atomii . O prima cale consta in transferul de electroni . La elementele principale din sistemul periodic . formeaza cu greu cationi . fie mai ales cu atomii altor elemente . Majoritatea substantelor din natura sau obtinute artificial sunt combinatii intre atomi diferiti . deoarece constituie baza formarii moleculelor substantelor . electrovalenta poate fi dedusa usor din regula octetului de valenta . Kossel si independent de chimistul american G. Valenta unui element . cu cu configuratia electronica a atomului de heliu . Lewis . atomul de litiu .dupa cum s-a vazut este dubletul pentru hidrogen si octetul pentru cecela. Atomii celorlalte elemente se gasesc fie combinati intre ei .este o proprietate foarte importanta a elementelor . Natura valentei si modul de formare a moleculelor au inceput sa fie intelese numai dupa dezvoltarea teoriei structurii electronice a atomului .3. Ambii atomi dobandesc in acest fel configuratia gazului inert cel mai apropiat . atomii celorlalte elemente se combina pentru ca au tendinta de a-si ajusta invelisurile externe.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 1. tind sa-si modifice invelisul de electroni in asa fel incat sa dobandeasca configuratia electronica stabila a gazului inert cel mai apropiat care . iar atomul de flor prin acceptarea unui electron . prin cedare de electroni trece in ionul de Li+ . Combinatiile rezultate in urma atractiei electrostatice intre ionii de semn contrar se numesc combinatii ionice . Li . ia nastere o electrovalenta . avand electronii puternic atrasi de nucleu . Exista doua cai pentru a atinge configuratie de gaz inert .1.N. din aceasta cauza gazele rare nu formeaza combinatii chimice .stare de oxidare . dobandeste configuratia neonului . dar datorita afinitatii mari pentru electronpot foma usor anioni . in transformarile lor. Legatura ionica Sunt unii atomi care cedeaza electroni (in special metalele) transformandu-se in ioni pozitivi iar alti atomi care accepta electroni si devin ioni negativi . _____________________________________________________________________________________ 15 . uneori numita in mod impropriu ‘legatura electrovalenta sau ionica’ . Un factor important pentru posibilitatea de a forma ioni este dimensiunea atomilor . Legaturi chimice Sub forma de atomi liberi stabili (in conditiile de la suprafata planetei noastre ) exista numai gazele rare si metalele in stare de vapori .

Tendinta redusa de a forma ioni se datoreaza pe de o parte electroneutralitatii atomilor iar pe de alta parte razele atomice mici .) obisnuita sau coordinativa . energia de ionizare se masoara prin metode spectroscopice . care capata astfel o semnificatie precisa. In general atomii cu dimensiuni mici au tendinta mai mare de a forma covalente decat atomii cu invelis electronic similar . 1. Cl-. : un ion poate atrage cat mai multi ioni de semn _____________________________________________________________________________________ 16 . dar cu dimensiuni mai mari . Formarea unui anion este un proces exoterm . NO3 . rezultand ioni pozitivi . Legatura covalenta O a doua cale pentru a atinge o configuratie de gaz inert consta in punerea in comun de electroni de catre atomi .) sau poliatomici = ioni complecsi . Electropozitivitatea si electronegativitatea elementelor utilizate in definirea legaturii ionice fiind imperfect defineste s-a recurs la inlocuirea acestora cu marimi exact definite si precis masurabile . H H-H . H-Cl . H H-C-H H Carbonul si hidrogenul au tendinta pronuntata de a forma covalente si tendinta redusa de a accepta sau ceda electroni . energia de ionizare fiind cu atat mai mare cu cat electronul este mai puternic retinut in atom . Combinatiile ionice sunt substante solide cu pt si pf ridicate .afinitatea pentru electron reprezinta energia ce se degaja atunci cand un atom accepta un electron in stratul de valenta rezultand un ion negativ. in care legatura dintre atomii componenti este de natura covalenta (MnO4 . afinitatea pentru electron provenind din cuplarea spinului electronului acceptat cu spinul partenerului sau de pe un orbital ocupat initial cu un singur electron . . In fiecare grupa elementele de la inceputul grupei au tendinta de a forma covalente (astfel Li formeaza si covalente in timp ce Na formeaza aproape numai electrovalente) .2. Mg2+ ect. Ionii rezultati pot fi monoatomici (Na+. Formarea unui cation este un proces endoterm . Conceptia mecanic-cuantica despre covalenta explica saturarea . solubile in solventi polari .energia de ionizare (potential de ionizare) este energia ce se consuma pentru a indeparta un electron ..3. ia nastere o legatura covalenta sau covalenta . de-a lungul perioadelor tendinta de a forma covalente creste de la stanga la dreapta . Legatura covalenta formata din doi electroni este o legatura adevarata care tine atomii uniti strans intre ei .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Stabilirea unei legaturi ionice intre doi atomi este totdeauna insotita de un schimb de energie . H-O-H . permit o apropiere avansata a atomilor unul fata de altul . Fiecare din cei doi atomi care participa la formarea covalentei au in jurul nuceului o configuratie electronica de gaz inert (dublet sau octet) . Simbolul legaturii covalente este liniuta de valenta propusa de Couper . ex. . Pentru indepartarea din atom a unui al doilea sau apoi al treilea electron energia de ionizare creste mult datorita intensificarii atractiei electrostatice a ionului pozitiv format . H-N-H . conduc curentul electric in topitura sau solutie. SO4 2.

printr-o apropiere a lor in spatiu .L.M.2. Pe masura apropierii celor doi atomi . respectiv distributia norului de electroni in molecula s-a facut prin doua metode : 1.3. dimpotriva o molecula de H2 nu se poate combina cu al treilea atom de hidrogen deoarece spinul noului electron venit va deveni paralel cu spinul unuia din electronii moleculei .M. Potrivit unei reguli generale . Intr-o reprezentare simplificata se poate imagina formarea unei legaturi intre un atom A si un atom B avand fiecare un orbital ocupat cu un electron . de la o anumita distanta nucleelefiecarui atom incep sa exercite atractii asupra norului de electroni al celuilalt atom si orbitalii lor atomici se intrepatrund din ce in ce mai mult . 1.M. Aceasta distanta r (distanta internucleara ) corespunde lungumii legaturii covalente .2. Maximul intrepatrunderii este determinat de natura nucleelor .) initiata de Heitler si London si dezvoltata de L. care reprezinta o stare de respingere intre atomi . prin intrepatrunderea a doi orbitali atomici (O.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ contrar in jurul sau .L.1. _____________________________________________________________________________________ 17 .3. interpreteaza formarea legaturii covalente prin imperecherea spinului electronilor pe orbitali nedeformati ai atomilor din molecula .V. dupa care incep sa se manifeste respingerile intre nuclee.) rezulta doi orbitali moleculari (O.) a fost initiata de Hund si dezvoltata de Mulikan . 3. Metoda legaturilor de valenta (M. Se pot forma legaturi covalente prin intrepatrunderea a doi orbitali atomici s (legaturi σss) . numit ‘orbital molecular de antilegatura’ . a unui orbital s cu un orbital p (legaturi σsp) sau a doi orbitali p (legaturi σpp)si legatura π . de antilegatura O. Formarea a doi orbitali moleculari din doi orbitali atomici decurge din tratarea matematica a functiilor de unda ψA si ψB . energie O. In rezolvarea ecuatiilor de unda apar dificultati matematice (apar interactiuni simultane a mai multor nuclee si electroni ) si atunci s-a recurs la aproximari de calcul . Orbitalii s au simetrie sferica . (orbitali atomici) O.O. care reprezinta o stare de atrctie intre atomi .Metoda orbitalilor moleculari (M. numit ‘orbital molecular de legatura’ si un orbital cu energie mare . Prin intrepatrunderea acestora rezulta un orbital molecular σ alungit de-a lungul axei care uneste cei doi atomi . prin scadere rezulta o stare de respingere deci de antilegatura sau nod . Pauling M. Orbitalul de antilegatura σ* are forma putin turtita . de legatura Fig. Se ajunge astfel la o distanta minima .V.A.A.) : unul cu energie joasa .2. Legatura σss . Prin insumarea lor rezulta o stare de atractie deci legatura . Calculul functiei de unda .M.1.

3. Orbitalii p au doi lobi dirijati in spatiu . Intrepatrunderea a doi orbitali p de-a lungul axei formeaza legatura σpp . Legaturi σsp si σpp . O legatura covalnta este cu atat mai stabila cu cat cantitatea de energie ce se elibereaza la formarea ei este mai mare . Aceasta energie este cu atat mai mare cu cat gradul de intrepatrundere al orbitalilor este mai avansat . are unul din lobi de forma turtita. acesta se mareste de-a lungul axei de legatura . din cauza respingerii .2. Se intrepatrund lobii cu acelasi semn .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ La intrepatrunderea orbitalilor atomici . Fig. 3. _____________________________________________________________________________________ 18 . La intrepatrunderea cu un orbital s participa numai unul din lobi . Fig. se pot intrepatrunde lateral dand nastere la orbitali de legatura π si orbitali de antilegatura π* . 3. in cursul formarii legaturii σ se elebereaza energie . Legaturi π . Orbitalii p orientati paralel . iar celalalt se micsoreaza . Orbitalul de antilegatura . intrepatruderea dintre lobii cu semn opus rezulta antilegatura .

Densitatea electronica maxima se afla in spatiu dintre cele doua nuclee si scade progresiv spre exterior .4. in acest caz insa . Orbitalii de antilegatura σ* sau π* reprezinta spatii cu energie mai inalta . 2s si 2p ai primelor zece elemente : orbitali atomici (atomul A) orbitali moleculari (molecula A2) Fig . graviteaza in jurul a doua nuclee . care . Instarea fundamentala sunt ocupati cu electroni numai orbitalii de legatura σ sau π . 3. orbitali atomici (atomul A’) _____________________________________________________________________________________ 19 . Ocuparea cu electroni a orbitalilor de legatura urmeaza aceleasi legi ca si orbitalii atomici . care pot fi ocupate cu electroni in stari excitate ale moleculei .5. Ei pot fi ocupati cu maxim doi electroni .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Fig. Cei doi electroni care ocupa orbitalul molecular de legatura au spinii cuplati (↑↓) . Schema orbitalilor moleculri proveniti din contopirea orbitalilor atomici 1s .3.

orbitalii de legatura constituie la mentinerea impreuna a celor doua nuclee .L.in orbitalii p (cate unul in fiecare . ei nu formeaza intre ei unghiuri de 90° (ca si in atomi ) ci unghiuri mai mari . pot avea electroni de valenta in orbitali cu energii si geometrii diferite : orbitalii 2s cu energie joasa si simetrie sferica si orbitalii 2p cu energie mai mare . in timp ce orbitalii de antilegatura participa la respingerea celor doua nuclee .M. 1. in consecinta molecula de He2 nu exista .L. aceasta se defineste ca diferenta dintre numarul de perechi de electroni care ocupa O. Ea este favorizata la atomii cu volum mic . Hibridizarea este un fenomen care are loc la formarea legaturii covalente .A. _____________________________________________________________________________________ 20 . Orbitalii astfel formati (hibrizi intre orbitalii s si orbitalii p ) se numesc orbitali hibridizati . Orbitalii moleculari hibridizati Atomii elementelor din perioada a doua . cu alte cuvinte .M. intre cei doi atomi de He nu se formeaza legatura . de aici rezulta ca prin combinarea orbitalilor atomici sistemul nu se stabilizeaza . se foloseste notiunea de ‘ordin de legatura’ . Valoarea ordinului de legatura indica numarul de legaturi formate intre cei doi atomi prin combinarea orbitalilor atomici . Pentru a aprecia daca din combinarea orbitalilor atomici rezulta o molecula stabila fata de atomii liberi . ea nu exista in atomii liberi.(orbitali moleculari de antilegatura) destabilizeaza legatura . fenomenul este numit hibridizare (l. Slater .(orbitali moleculari de legatura) stabilizeaza legatura . Ordinul de legatura este 1 – 1 = 0 . atom de hidrogen sau alt atom. Sub influenta unor atomi cu care se combina . Exemplu : in molecula de H2 cei doi electroni ocupa un orbital de legatura σ .3.C. ei se pot contopi in orbitali hibridizati . fiecare cu doi lobi dirijati in spatiu in directii rectangulare . acesta arata ca in molecula hidrogenului este o legatura ce uneste cei doi atomi si aceasta molecula este mai stabila decat atomii liberi . cu spin paralel) . sp2 si sp .3. Hibridizarea este o proprietate specifica a elementelor din perioada a doua . orbitalul σ* este neocupat . de ex. Orbitalii moleculari hibridizati ai carbonului In atomul liber de carbon cei patru electroni de valenta se afla repartizati astfel : 2ein 2s si 2e. si numarul de perechi de electroni care ocupa O.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Ordin de legatura Asa cum am vazut . Pauling si J.2.A. Nici unul din acesti orbitali nu poate atinge o intrepatrundere maxima . . Acestia sunt de trei feluri : sp3 . cu un orbital s sau p al altui atom .M. ordinul de legatura este 1 – 0 = 1 . atunci cand orbitalii care se contopesc sunt apropiati in spatiu . care depind de gradul de hibridizare . Orbitalii hibridizati sunt dirijati diferit in spatiu . Se demonstreaza ca situatia energetica si sterica cea mai favorabila se atinge prin contopirea orbitalului 2s cu orbitalii 2p . iar cei din O. independent de ceilalti .M. electronii din O. Daca consideram doi atomi de He (fiecare cu cate doi electroni ) cei patru electroni vor ocupa atat orbitalul σ cat si pe cel σ* . incepand cu borul . 1931) .

Legaturile au lungimi definite caracteristice . Unghiul intre axele a doi orbitali sp3 (toate egele intre ele ) este de 109°28′ (109. Ei sunt situati in acelasi plan si axele lor formeaza unghiuri de 120° .6. Orbitalii cu hibridizare sp3 sunt mai saraci in energie decat un orbital atomic 2p dar au energie mai mare decat un orbital 2s din care provin (fig. 3. acestia se numesc orbitali hibridizati sp2 deoarece la formarea lor au participat un orbital s si numai 2 orbitali p . de exemplu in hidrocarburile saturate C-H . Cei patru orbitali hibridizati sp3 ai atomului de carbon sunt orientati in spatiu in cel mai simetric mod posibil . Configuratiile electronice ale atomului de carbon liber si in diferite stari de hibridizare Hibridizarea sp3 ( tetraedrica ) La formarea unei molecule de CH4 .5°) . Fig . Hibridizarea sp2 (trigonala) Prin contopirea orbitalului 2s al atomului de carbon cu doi orbitali 2p iau nastere trei orbitali hibridizati .9÷1. σ sp3-s si C-C . 1. in orbital p ramane nehibridizat .3. 3. Energia consumata pentru a ridica electronii de pe un orbital s la nivelul orbitalului sp3 se numeste ‘energie de promovare’ si este furnizata de energia ce se elibereaza prin intrepatrunderea orbitalilor . Orbitalii sp2 sunt mai saraci in energie decat orbitalii sp3 (fig. orbitalul 2s al atomului de carbon (cu energie mai joasa ) se contopeste cu cei trei orbitali 2p (cu energie mai mare) si formeaza impreuna patru orbitali egali intre ei energetic si geometric . datorita simetriei cilindrice a orbitalilor sp3-s si sp3-sp3 . 3. ei au ¼ componenta s si ¾ componenta p ) .) .) . numiti orbitali hibridizati sp3 (deoarece provin dintr-un orbital s si trei orbitali p .6.7. 3.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Stare fundamentala Hibridizare sp3 Hibridizare sp2 Hibridizare sp Fig. permite rotatia libera a atomilor unul fata de celalalt . Axeasta corespunde directiei colturilor unui tetraedru regulat in al carui centru se afla nucleul atomului de carbon (fig.8.7. Hibridizare sp3 (tetraedrica) Legatura covalenta simpla C-H . Orbitalul p nehibridizat (mai bogat in energie) se afla intr_____________________________________________________________________________________ 21 . la formarea legaturii covalente (energia de formare a legaturii ) . σ sp3-sp3 .) .1 A iar C-C .54 A . & & 0.

1. conductibilitate termica .3. cu un lob deasupra si unul dedesubtul acestui plan (fig.3. legatura este mai saraca in energie si deci este mai stabila . 3. Procesul de desfacere a unei legaturi covalente in atomi .8. _____________________________________________________________________________________ 22 . pot fi enumerate pe scurt : conductibilitate electrica . orbitalii p nehibridizati Teoria mecanic-cuantica a legaturilor covalente demonstreaza ca la formarea unei legaturi covalente intre doi atomi se elibereaza energie . Cu cat energia eliberata este mai mare . 3. Orbitalii orientati ortogonal sunt ocupati cu cate un electron .8. Hibridizare sp . proprietati mecanice speciale .) .) si raman doi orbitali p nehibridizati . 3. numite metale .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ un plan perpendicular pe planul celor trei orbitali hibrizi sp3 . Cei doi orbitali p nehibridizati formeaza intre ei unghiuri de 90° si sunt orientati ortogonal fata de planul atomilor de carbon hibridizati . ‘disocierea legaturii’ necesita energie egala cu cea eliberata la formarea ei . opacitate . se deosebesc caracteristic de toate celelalte substante . Fig. unghiul dintre ei fiind de 180° .9. Legatura metalica Proprietatile prin care cele aproape 80 de elemente . Hibridizarea sp2 (trigonala) Hibridizarea sp (diagonala) Prin contopirea orbitalului 2s cu un singur orbital p iau nastere doi orbitali hibridizati sp (fig. luciu metalic . Fig. Orbitalii sp sunt colineari .

numita legatura metalica . in ale carei noduri se gasesc ionii pozitivi . tinand seama ca in cristalele de metale . Electronii mobili nu parasesc reteaua metalica . Daca se considera simplificat doi atomi A si B care formeaza o molecula . Metalul compact contine atomi apropiati intre ei . (Prezenta ionilor pozitivi determina : densitatea . legatura se formeaza prin combinarea orbitalilor atomici echivalenti (ψA = ψB) . fiind considerati o molecula uriasa din atomi identici .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Proprietatile mecanice tipice nu se manifesta decat in stare solida si lichida . legaturi care dispar in stare gazoasa . Interactiunea intre ionii pozitivi si gazul electronic ar constitui legatura metalica .1. duritatea . datorita barierei de potantial care inconjoara aceasta retea si care respinge electronii ce ajung la suprafata metalului compact . etc. ei pot parasi metalul .3. Manifestarea unor proprietati specifice sugereaza existenta in metale a unei legaturi chimice diferita de cele intalnite la nemetale . Modelul gazului de electroni este insa .3. nu poate fi conceputa .3. localizate in cate doi atomi .2. Existenta unor legaturi ionice intre atomii de acelasi fel nu este nici ea posibila . ocuparea cu electroni facandu-se conform principiului de excludere al lui Pauli si regulii lui Hund .) . Modelul ‘gazului de electroni’ poate explica si lipsa transportului de masa la trecerea curentului electric . rezulta doi _____________________________________________________________________________________ 23 . in special nu poate explica caldura specifica a metalelor . 1.3. Natura acestei legaturi nu este de tip van der Waals .. Explicarea legaturii metalice prin metoda orbitalilor moleculari Sommerfeld si Ferni (dupa 1927) arata ca exista o diferenta intre distributia electronilor intr-un atom izolat a unui metal si cea a electronilor in cristalul de metal (metalul compact) . 1. Asupra naturii legaturii chimice din metale s-au emis diferite teorii . daca se aplica un potential mare . opacitatea . In atomii izolati nivelele energetice sunt nete . De asemenea . Prezenta gazului de electroni a permis explicarea calitativa a unor proprietati caracteristice ale metalalor . Ele dispar complet in stare de vapori . formarea unui numar atat de mare de legaturi covalente obisnuite . Acesta este semnul existentei unor legaturi chimice stranse intre atomii metalalor in stare solida si lichida . prezenta electronilor mobili ‘liberi’ determina luciul . fiecare atom este inconjurat de alti 8-12 atomi . reactivitatea . tenacitatea . in contradictie cu unele observatii experimentale . maleabilitatea . etc. deoarece fortele de coeziune intre atomii de metal sunt mult mai mari . Drude si A. Lorentz (1900) considera ca electronii de valenta ai atomilor din metal formeaza un gaz mobil – gaz de electroni – care difuzeaza prin reteaua cristalina a metalului . conductibilitatea electrica si termica . Explicarea legaturii metalice prin teoria gazului de electroni P. asa se explica formarea razelor catodice.

Ag si Au . La metale .M. neocupate . reteaua de ioni este mai compacta si norul electronic mai dens . concomitent se micsoreaza diferenta de energie dintre O. Metalele din grupa Ib sunt mai bune conducatoare decat cele din grupa Ia . in metal exista benzi de energie partial ocupate de electroni liberi . acesti electroni sunt promovati in nivele de energie ceva mai inalte . latimea acestei benzi depinde de gradul de intrepatrundere a orbitalilor atomici .M.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ orbitali moleculari cu doua nivele de energie . Banda formata din O. Prin urmare trecerea curentului electric prin conductoare metalice .M.M. Cuprul si aurul singure .A. O. din cauza ca atomii lor au volume mai mici .L. nu este insotita practic de deplasare de masa . de energie mai joasa si O.M. Totalitatea nivelelor de energie care se gasesc intr-o succesiune foarte stransa formeaza o ‘banda de energie’ . Cand se aplica metalului o tensiune electrica . trecerea curentului electric inseamna un flux de electroni spre polul pozitiv al sursei de curent . Pe masura ce creste numarul atomilor creste si numarul orbitalilor moleculari . .A.L. Conducerea curentului electric sau curgerea de electroni sub actiunea unei diferente de potential are loc mai usor cand banda de valenta este ocupata numai pe jumatate cu electroni .M. -Luciul metalic Metalele reflecta aproate total lumina si majoritatea celorlalte radiatii electromagnetice cu alte lungimi de unda . _____________________________________________________________________________________ 24 . ea contine nivele de energie neocupate in care pot fi promovati electroni prin excitarea celor aflati in banda de valenta (cu ajutorul energiei termice sau a unui camp electric ) . . de accea culoarea lor este alb cenusie . Banda de energie corespunzatoare electronilor de valenta se numesc ‘banda de valenta’ sau ‘de legatura’ .L. si O. se numeste ‘banda de conductie’ . Datorita structurii speciale . ea este formata din O. electronii isi maresc energia cinetica cand se ciocnesc cu un atom ‘cald’ si transmit apoi excesul de energie astfel dobandit unor atomi ‘reci’ . Aceasta se intampla la metale alcaline si la Cu. extragerea electronilor din metalul compact necesita mai putina energie decat din atomii izolati. -Conductibilitatea termica Se explica si aceasta prin usurinta miscarii electronilor in stratul de valenta . Fiecare electron indepartat de la un capat al metalului este inlocuit cu un electron care intra la celelalt capat .A. absorb unele lungimi de unda in albastru si verde ceea ce determina culoarea lor roscata si galbena . care sunt extinsi peste intreg cristalul . La un numar foarte mare de atomi –cazul metalului compact – rezulta orbitali moleculari delocalizati . cu energie mai ridicata . Interpretarea proprietatilor metalelor -Conductibilitatea electrica Conducerea curentului electric prin metale se face prin electroni . In cazul a patru atomi vor rezulta patru orbitali moleculari si patru nivele de energie .

in special pentru transport. Prezina proprietati magnetice numai acele metale care au in stratul de valenta electroni cu spin necuplat . ca urmare a crizei cu care se confrunta omenirea si care in prezent se manifesta atat sub forma unor fluctuatii ale preturilor. la imbunatatirea tehnologiilor si optimizarea prodeselor de producere a combustibililor din hidrocarburi. atomii care constituie reteaua cristalina isi schimba locul numai in raport cu altii . Ingustarea bazei de materii prime. In general etapa energetica actuala pune accent deosebit pe combustibili lichizi si gazosi. etc. la prelucrarea superioara a reziduurilor si materiilor prime grele. indeosebi ale petrolului pe piata mondiala. in urma unei reactii chimice de ardere. precum si pe combustibilii sintetici lichizi si gazosi obtinuti din carbuni fosili. -Proprietati magnetice.1. produc o mare _____________________________________________________________________________________ 25 . sau in urma unei reactii nucleare. aceasta opacitate se datoreaza electronilor care reflecta si absorb lumina in acelasi timp .) neintalnita la alte substante se explica astfel : in timpul deformarilor mecanice . Prin combustibil se intelege orice substanta sau amestecuri de substante care. dar raman legati prin norul de electroni comuni ai benzilor de valenta . inca suficient de mult timp. conductibilitate . Principala utilizare a hidrocarburilior este aceea de optinerii a energiei prin arderea lor. sisturi bituminoase si carbune. luciu . cat si a unei amenintari a epuizarii resurselor. CAPITOLUL II CAPITOLUL II HIDROCARBURI NATURALE SI SINTETICE COMBUSTIBILI SI LUBRIFIANTI 2. la promovarea combustibililor alternativi.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ -Opacitatea metalelor Metalele sunt opace chiar in foite foarte subtiri . deci drept carburanti. in special a celei de hidrocarburi folosite ca purtator mondial prioritar de energie. Combustibili In prezent problemele energetice au devenit o preocupare generala si presanta pretutindeni in lume. Rezervele de hidrocarburi fosile. -Proprietatile mecanice ale metalelor Maleabilitatea si ductibilitatea (proprietate de schimbarea formei sub influenta unor solicitari mecanice fara a pierde rezistenta mecanica la rupere . Totusi petrolul si gazele vor continua sa fie sursa mondiala dominanta de energie. opacitate . a dus la directii de cercetare si actiuni industriale menite sa contribuie la cresterea rezervelor. in speta petrolul si gazele naturale vor avea un rol viitor deosebit de important in balanta energetica mondiala. la realizarea economica a productiei de hidrocarburi sintetice din nisipuri bituminoase.

Situatia este determinata de accesibilitatea si posibilitatile tehnologice de producere a acestui tip de combustibili. Motoarele termice utilizeaza drept sursa de energie un combustibil. calitatile de aprindere. Principalele caracteristici de utilizare ca : vascozitatea.benzine pentru motoare cu aprindere prin scanteie . Din categoria combustibililor chimici fac parte carbunii de pamant. lucrand la rapoarte de compresie ridicate si necesitand carburanti cu caracteristici superioare. Calitatea antidetonanta a benzinelor este determinata de continutul ridicat de hidrocarburi ramificate (2. combustibili lichizi se realizeaza prin prelucrarea primara si secundara a titeiului. Combustibilii cei mai des folositi pentru motoarele cu ardere interna provin din titei.2. Combustibilii diesel (motorine) au prezentat evolutii calitative mai modeste comparartiv cu combustibilii pentru motoare cu aprindere prin scanteie (motoare Otto). Calitatea combustibililor este determinata de o serie de proprietati. furnizeaza o cantitate de caldura ce se transforma in energie mecanica. polimerizare. Ea a fost determinata in special de realizarea motoarelor cu randamente termice imbunatatite. Dupa felul reactiei prin care se obtine caldura.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ cantitate de caldura.petroluri in amestecuri pentru turbomotoare Din punct de vedere chimic benzinele sunt un amestec de hidrocarburi C5 – C10 . Datorita caracteristicilor functionale ale motoarelor in care se folosesc. lemnul etc. deoarece se descompun si se oxideaza usor. reformare catalitica. se deosebesc combustibili chimici si combustibili nucleari. 2. benzinele cu un continut ridicat de n alcani sunt benzine inferioare.1.1. consumatoare aproape in exclusivitate de carburanti lichizi. Combustibili nu trebuie sa prezinte caracter acid. Stabilitatea benzinelor este determinata de continutul in “gume” si tendinta acestora de a forma “gume “ (produse de oxidare. deoarece corodeaza suprafetele metalice cu care vin in contact. fapt ce a determinat cresterea continua a importantei proceselor de prelucrare secundara : cracare catalitica. cele cu continut mare de izoalcani sunt de calitate superioara. volatilitatea si lipsa de contaminanti solizi pot fi asigurate printr-o serie de combinatii de componente. Aproape in totalitate. care arzand in anumite conditii in prezenta aerului. benzinele au constituit subiectul celei mai spectaculoase evolutii calitative. Evolutia calitativa a combustibililor lichizi este in stransa legatura cu realizarile tehnico-stiintifice inregistrate de industria de prelucrare a titeiului. Clasificare Combustibili lichizi Din punct de vedere cantitativ proportia majoritara a spectrului general de combustibili este detinuta de combustibilii lichizi. gazele naturale. _____________________________________________________________________________________ 26 .4 trimetil pentan = izooctan). Prin prelucrarea primara se obtin combustibili cu caracteristici ce nu satisfac necesitatile calitative ale motoarelor cu aprindere prin scanteie. titeiul si gazele de sonda. Dintre combustibili lichizi obtinuti prin prelucrarea titeiului. corelata cu dezvoltarea unei industrii de motoare si automobile. condensare a hidrocarburilor nesaturate existente in benzina). combustibilii sunt diferentiati in : .motorine pentru motoare cu aprindere prin compresie .

remarcandu-se combustibilii reziduali si grei sub forma de emulsie si cei cu suspensii solide de carbon fin dispersat in lichid.hidrocarburi naftenice (cu cicluri de cinci si sase atomi de carbon) . acizi naftenici. In contextul noilor reglementeri ecologice.1. combustibili diesel. Este vorba atat de nivelul emisiilor poluante care se incadreaza curent in restrictiile legale cat si de necesitatea substituirii combustibililor lichizi. combustibili de aviatie. solventi petrolieri. prin numarul mare de compusi.1. uleiuri lubrifiante. benzine pentru motoare cu aprindere interna. uleiuri albe si izolatoere electrice. ceara petroliera (parafina). Prin ardere energia chimica a combustibililor se transforma in energie termica si _____________________________________________________________________________________ 27 . 2. cocs de petrol. gaze de rafinarie. .1. . 2. Cantitativ hidrocarburile aromatice sunt limitate datorita arderii cu fum si depunerilor din motor. comercial si intr-o proportie moderata pentru chimizare. 2. Buletinele de analiza pe plan intern cuprind de cele mai multe ori doar rezultate partiale de analiza. Compozitia chimica a combustibililor diesel este extrem de complexa.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Utilizarea proceselor de hidrogenare catalitica a facilitat largirea gamei de combustibili diesel cu caracteristici controlate.4 Arderea combustibililor Arderea combustibililor reprezinta procesul chimic ce sta la baza functionarii motoarelor. Randamentul superior. combustibili de ardere. este un avantaj semnificativ al combustibililor gazosi. .hidrocarburi izoparafinice . si sunt obtinuti ca produse secundare in procesele de prelucrare primara sau secundara a petrolului sau prin realizarea sintetica a unor compozitii combustibile. Combustibilii reziduali si grei. bitum. La prelucrarea titeiului se realizeaza urmatorul spectru de produse : gaze petroliere. Combustibilii pentru turboreactoare sunt realizati prin amestec de componente distilate fara hidrocarburi olefinice. obtinut prin arderea la un exces de aer mai scazut. utilizarea combustibililor gazosi drept carburanti pentru motoare capata o noua dimensiune.hidrocarburi aromatice . strict necesare productiei.din punct de vedere al naturii titeiului si prelucrarii primare . gaze petroliere lichifiate) sunt combustibili preferati pentru uzul casnic.hidrocarburi normal parafinice .hidrocarburi olefinice . Combustibilii gazosi ( gaze naturale.dupa specificul procesului tehnologic prin care se produce benzina.2 Caracterizarea combustibililor In ceea ce priveste natura si compozitia benzinelor acestea pot fi tratate din doua puncte de vedere : . O benzina hidrofinata de exemplu cu cifra octanica scazuta sau medie ce va fi supusa cresterii cifrei octanice prin reformare catalitica va necesita urmatoarea compozitie : . utilizati in proportie crescuta sunt caracterizati in primul rand prin marea lor diversitate.3 Compozitia combustibililor Pentru exprimarea compozitiei combustibililor nu exista reguli standardizate sau general valabile. . .

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

mai departe in energie mecanica. Caracterul arderii amesteculului combustibil-aer determina puterea si factorii economici ai motorului, precum si viata motorului. Arderea hidrocarburilor in motor, proces fizio-chimic extrem de complex, se dezvolta in conditii de temperatura, presiune, concetratie de reactanti ce se modifica foarte rapid. Procesul incepe prin aprinderea amestecului de reactie cu o scanteie sau alta sursa de aprindere. Odata realizata aprinderea, combustia (arderea) locala a unui amestec gazos de combustibil se propaga, cu o viteza determinata in toata masa gazoasa. Zona ingusta care separa regiunea gazului nears de aceea a gazului consumat constituie “frontul flacarii “ si este sediul reactiilor chimice rapide, care transforma produsii initiali (hidrocarburile) in produsi finali (produsi de ardere). Flacara este insotita de o emisie luminoasa al carei spectru caracterizeaza natura combustibilului. Cu cresterea turbulentei amestecului, viteza de ardere creste, frontul flacarii deplasandu-se prin camera de ardere. Sursele de aprindere genereaza atomi si radicali liberi care promoveaza reactii chimice in lant. Prin propagarea reactiilor chimice in lant, o zona de combustie (ardere) se propaga prin mediul exploziv sub forma unei unde, numita “unda de combustie”. 2.1.5 Tehnologia obtinerii combustibililor Obtinerea benzinelor superioare este complexa si laborioasa, datorita numarului mare de caracteristici luate in considerare, posibilitatilor relativ limitate de realizare integrala a acestora, disponibilitatilor de materii prime cu structura diferita, precum si unor tehnologii cu rezultate diferite. In general, etapele realizarii benzinelor comerciale sunt : - obtinerea benzinelor component ; - obtinerea componentilor octanici si superoctanici ; - realizarea retelei de amestec. Pentru majoritatea rafinariilor benzinele component sunt cele de : - distilare atmosferica ; - cracare catalitica ; - reformare catalitica ; - hidrocracare ; - alchilare ; - izomerizare si cele rezultate din procesele termice (piroliza, cocsare, cracare termica etc). 2.1.5.1 Distilare atmosferica Distilarea reprezinta procesul de separare fizica bazat pe diferentele intre punctele de fierbere ale componentelor din amestec. Titeiul este un amestec de hidrocarburi dintre care foarte multe au aceleasi puncte de fierbere sau foarte apropiate. In consecinta, exceptand hidrocarburile cu puncte de fierbere joase, nu este posibila separarea titeiului in componenti puri prin distilare. Titeiul este totusi separat in amestecuri cu domenii de fierbere inguste. Aceasta distilare poate fi realizata intr-o coloana sau serie de coloane. Eficienta separarii depinde de numarul efectiv al talerelor din coloana si ratia de reflux. Utilajele principale ale unei instalatii de distilare atmosferica sunt : coloana de functionare, cuptorul tubular, aparatura de shimb de caldura, striperele si vasul de reflux (figura 2.1).

_____________________________________________________________________________________ 28

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

2.1.5.2 Cracarea catalitica Cracarea catalitica este acum procedeul cel mai economic de a produce benzina, din fractiuni petroliere mai grele, ca motorine si alte distilate. Procesul a fost dezvoltat cu precadere in SUA unde reprezinta 40% - 50% din capacitatea totala de titei prelucrat. Cracarea catalitica se realizeaza la temperaturi cuprinse intre 470oC –550oC pe catalizatori tip aluminosilicati si mai nou catalizatori zeolitici, acestia au dus la cresterea randamentului in benzina si la arderea completa a CO la CO2 in regenerator. Cracarea catalitica realizeaza sub influenta catalizatorului si in conditii de temperatura, ruperea legaturii C-C a moleculelor mari si formarea moleculelor de dimensiuni mai mici. Cracarea hidrocarburilor si fractiunilor petroliere se realizeaza prin urmatoarele reactii : 1. Cracarea hidrocarburilor parafinice cu formare de olefine si parafine cu masa moleculara mai mica : CnH2n+2 CmH2m + CpH2p+2 n=m+p 2. Cracarea hidrocarburilor parafinice cu formare de olefine cu masa moleculara mai mica : CnH2n+2 CmH2m + CpH2p n=m+p 3. Dezalchilarea hidrocarburilor alchilaromatice : ArCnH2n+1 ArH + CnH2n 4. Cracarea lantului hidrocarburilor alchilaromatice cu formarea unei hidrocarburi alchilaromatice cu lant olefinic si a unei parafine : ArCnH2n+1 ArCmH2m-1 + CpH2p+2 n = m + p 5. Cracarea hidrocarburilor naftenice cu formarea hidrocarburilor olefinice : CnH2n CmH2m + CpH2p n=m+p Pentru cicloparafine cu ciclu hexanic reactia de cracare duce la formarea ciclohexanului si hidrocarburilor olefinice. CnH2n C6H12 + CmH2m + CpH2p n=m+p+6 6. Transfer de hidrogen naftena + olefina hidrocarbura aromatica + hidrocarbura parafinica 7. Izomerizarea Olefina izodefina 8. Transfer de grupe alchilice (transalchilare) C6H4(CH3)2 + C6H6 C6H5CH3 + C6H5CH3 dimetil benzen benzen toluen 9. Reactii de condensare + R1CH = CHR2 + 2H

10. Disproportionarea olefinelor cu masa moleculara mica 2 H2C = CH – CH2 – CH3 H2C = CH – CH3 + H2C = CH – CH2 – CH2 – CH3 butena 1 propena pentena 1
_____________________________________________________________________________________ 29

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________

Mecanism In prima etapa in cracarea catalitica are loc formarea unui ion de carboniu. Centrii acizi Bronsted sau Lewis sunt susceptibili (datorita deficitului de electroni) sa transforme unul din atomii de hidrogen din parafina in ioni de hidrura (H : - ) conducand astfel la formarea unui ion de carboniu. R – CH3 – CH2 – CH2 – R’ + H+ R CH+ – CH2 – CH2 – R’ + H2 Reactiile de cracare primara au loc prin ruperea heterolitica a legaturii C – C situata in β fata de sarcina pozitiva, cu formarea unei olefine si a unui ion de carboniu : R – CH = CH2 + R’ – CH2 – CH2+ R CH+ – CH2 – CH2 – CH2 – R’ Ionul de carboniu primar astfel obtinut este instabil si sufera prin migratia unui atom de hidrogen un rearanjament intern, care duce la formarea unor ioni de carbonin secundar sau tertiar, mai stabil ; R’CH2 – CH2+ R’ – CH+ - CH3 care prin rupere in pozitie β, conduce la randul sau la produse cu masa moleculara mai mica. Din cracarea canalitica rezulta gaze sarace, fractie C4, benzina, motorina si cocsul depus pe catalizator. Cifra octanica a benzinei de cracare catalitica neetilata este ridicata (88 – 90 unitati octanice). Cifra octanica este mai mare in cazul folosirii unor materii prime naftenice si a unor temperaturi ridicate in zona de reactie. Cifra cetanica a motorinei de cracare catalitica este relativ scazuta din cauza continutului ridicat de hidrocarburi aromatice. Fractiunile de motorina de cracare catalitica se folosesc drept component pentru combustibilii diesel. 2.1.5.3 Reformare catalitica Proces complex de cataliza eterogena in mediu de hidrogen, reformarea catalitica are drept scop imbunatatirea cifrei octanice a benzinelor inferioare. In acelasi timp, prin natura reactiilor, reformarea catalitica reprezinta si furnizor de hidrogen necasar in alte procese : izomerizarea, hidrodezalchilarea, hidrocracarea, hidrofinarea (benzinele nu trebuie sa contina hidrocarburi nesaturate). Reactii Utilizarea catalizatorilor cu functie duala in reformare catalitica si compozitia materie prime, determina o mare complexitate de reactii paralele si succesive : 1. dehidrogenarea naftenelor (favorizata termodinamic de temperaturi mari si presiuni mici) C6H12 C6H6 +3H2 C6H11CH3 C6H5 – CH3 +3H2 ΔH = 50 Kcal / mol (210 KJ / mol) 2. dehidrogenarea hidrocarburilor parafinice CnH2n+2 CnH2n – 6 +4H2 ΔH = 60 ± 4 Kcal / mol 3. izomerizarea hidrocarburilor n – parafinice si alchilciclopentanice : CnH2n+2 i – CnH2n+2 ΔH = - 4 … -6 Kcal / mol
_____________________________________________________________________________________ 30

Catalizatorii utilizati in reformarea catalitica sunt :catalizatori de tip oxizi metalici (MoO3 / Al2O3). AlBr3 .1. MgCl2 .m.a.(figura 2. _____________________________________________________________________________________ 31 . 2.5 Izomerizarea Utilizata pentru ridicarea cifrei octanice a benzinelor ce contin hidrocarburi parafinice cu cifra octanica mica. reactia de demetanare : RCH3 + R’ CH3 ΔH = -11 Kcal / mol aceasta este o reactie secundara nedorita care diminueaza productia de hidrogen. catalizatorii sunt : AlCl3 . Mecanism H+ACH3 – CH2 – CH2 – CH2 –CH3 CH3 – CH+ – CH2 – CH2 – CH3 CH3 – CH – CH – CH3 CH3 – CH – CH+ . Catalizatorii de alchilare consacrati sunt HF si H2SO4 . Reactia generala : CnH2n+2 + CmH2m Cn+mH2(n+m)+2 Este un proces heterogen. catalizatorii zeolitici. Pt / Al2O3 .(CH2)3 – CH3 CH3 – CH – CH2 – CH3 + CH3 – CH+ .CH3 CH3 – C – CH2 – CH3 + CH3 .5. catalizatori de tip schimbatori de ioni si catalizatori zeolitici. cat Pt pe suport neacid favorizeaza numai dehidrogenarea. catalizatorii H3PO4 . catalizatori cu platina (Pt / Al2O3). reactii de hidrocracare : R CH2 – CH2 – R’ + H2 5. FeCl3 . BF3 . Catalizatorii utilizati sunt : catalizatori acizi de tip Friedel – Crafts (AlCl3 . Rezulta un lichid alchilat cu stabilitate superioara si calitate antidetonanta corespunzatoare benzinei de aviatie. ZnCl2) .CH2 – CH2 – CH3 s. se desfasoara : in faza acida. catalizatorii bifunctionali (Me – Al2O3) .4 Alchilarea Procesul de alchilare realizeaza conversia catalitica a olefinelor usoare la benzina prin alchilarea cu izobutan.1.d. catalizatori promotati (Pt – Re pe Al2O3 clorurat) sau utilizarea catalizatorilor diferentiati pe trepte de reactie (ex. Pt / SiO2 – Al2O3 catalizator eficace in reactiile de dehidrociclizare.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 4.2) 2. concentratia acidului avand o importanta deosebita. in treapta a doua se utilizeaza catalizatorul Pt / Al2O3 – F.5.

tetrameri cu cifra octanica ridicata.3): _____________________________________________________________________________________ 32 . vitaza la cald. fara a fi o proprietate directa la volatilitate se utilizeaza curent caracterizarea combustibililor si prin punct de inflamabilitate. Se pot obtine din : motorine si gudroane de la dezasfaltare si reziduuri petroliere. functionare linistita) Volatilitate Volatilitatea afecteaza performanta in motor sub mai multe aspecte. Sub notiunea generala de volatilitate. Benzina de cracare termica are insa cifra octanica si stabilitate chimica scazuta. formarea dopurilor de vapori. Pentru combustibili de motoare caracteristicile de volatilitate sunt corelate cu topografia si climatul tavilor in care este utilizata benzina.1 Caracteristici ce influenteaza calitatile energetice ale motorului (putere. are ca scop transformarea fractiilor petroliere grele in produse petroliere usoare prin hidrogenare distructiva.1. benzine.1.6 CARACTERISTICILE COMBUSTIBILILOR 2. ceea ce va impiedica curgerea normala spre carburator.6. cracarea termica si cocsarea sunt cele mai importante. 2. hidrodezalchilare. practica industriala utilizeaza caracterizarea combustibililor prin distilare si presiune de vapori. Procesul poate fi realizat termic sau catalitic (H3PO4).1.6 Polimerizarea Realizeaza transformarea propilenei si butilenei in benzina de polimerizare.5.5. Combustibilul trebuie sa fie suficient de volatil. trimeri. aparitia cristalelor de gheata in carburator si dilutia lubrifiantilor de motor cu constituientii benzinei cu punct de fierbere ridicat. Distilarea Din punct de vedere a caracteristicilor de distilare o benzina poate fi analizata prin trei domenii ale curbei de distilare (figura 2. pentru a determina un start usor si o vaporizare adecvata necesara unei distributii uniforme intre cilindrii. hidropurificare etc. combustibil reactor sau component diesel.8 Procese termice Din procesele termice de prelucrarea produselor petroliere. legate de pornirea la rece. ecomicitate. 2. in care predomina dimeri.7 Hidrocracarea Proces catalitic heterogen in mediu de hidrogen. Un combustibil prea volatil va determina o vaporizare excesiva in rezervor si formarea dopurilor de vapori in linia de combustibili.5. 2.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 2.1.1.

se admite la nivelul mondial al consumatorilor de benzina auto. . . fractia de mijloc afecteaza de asemenea economicitatea autovehicolului. urmatoarea distributie a volatilitatii : .80665 = 9. . Presiunea de vapori Reprezinta de asemenea o posibilitate pentru aprecierea volatilitatii benzinei. . O presiune de vapori prea ridicata sau o parte de varf volatila determina o pornire la rece excelenta dar si o tendinta de formare a vaporilor si o pornire la cald slaba.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ partea initiala este definita de presiunea de vapori. acceleratia si combustia lina. de dimensiuni standardizate. formarea de depozite in conducta de alimentare si in spatele supapelor de admisie si acoperirea bujiei.partea finala a benzinei afecteaza diluarea uleiului. In general. in conditii de temperatura constanta. asa cum se vede din figura afecteaza blocarea carburatorului. Ajustarea presiunii de vapori conform specificatiilor se realizeaza prin adaus de butan (figura 2. Vaporii astfel formati duc la operarea dificila a motorului. reducerea vitezei si produce supraincalzirea motorului.distilarea a 50% volum la temperatura de 1000C –1200C .vascozitate dinamica . Tendinta de formare a vaporilor este determinata de excesul componentilor cu puncte de fierbere joase. Astfel.partea medie este definita de temperaturi de distilare a 50% volum. Presiunea de vapori creste cu crestera temperaturii si depinde de continutul de butan din benzina. corespunzator partii medii a curbei de distilare . depozitele din camera de ardere. Acestea asigura pornirea usoara si evitarea dopurilor de vapori la o pornire fierbinte. . Daca partea finala este prea grea atunci economicitatea. ultimile restrictii impunand un final 1850C – 1900C. pentru vascozitatea cinematica (η) η in = 9. puterea acceleratia si arderea lina vor fi afectate deoarece partea finala contine componente ale benzinei cu cea mai ridicata valoare calorica. .4). dar nu atat de scazut sa cauzeze blocarea sau scaderea vitezei .distilarea a 90% volum la temperatura cuprinsa intre 1600C – 1800C . Vascozitate Pentru lichide vascozitatea poate fi descrisa ca o rezistenta la curgere si este exprimata uzual prin inregistrarea timpului necesar curgerii unui volum dat de combustibil printr-un orificiu mic. Punctul de 50% volum distilat trebuie sa fie destul de scazut pentru a permite o incalzire rapida.limitarea finalului de distilare la maximum 2050C .80665 = 9.8066 daP - _____________________________________________________________________________________ 33 .temperatura la care distila 10% volum trebuie sa fie cuprinsa intre 500C – 700C . Sunt utilizate doua modalitati de exprimare a vascozitatii : .vascozitate cinematica fiecare dintre ele cu posibilitati de exprimare dimensionala in unitati absolute (SI) si unitati conventionale. de punctul initial de fierbere si temperaturile la care distila 10% si 20% volum. determina reducerea puterii motorului si in cazuri severe oprirea motorului.

In sistemul international de unitati de masura (SI) unitatea de vascozitate cinematica are dimensiunile m2/s iar in sistemul C. care determina putere si economicitate scazuta. Vascozitati mici mici ale combustibilului rezulta in fluxul pulverizat caracterizat printr-o penetratie insuficienta. Cifra cetanica (CC) – Indice Diesel (ID) Calitatea de baza a combustibililor diesel este autoaprinderea spontana si arderea satisfacatoare in conditiile existente in camera de ardere. Jetul tinde spre un flux solid in loc de formare a particulelor mici tip spray si in acest caz combustibilul nu este distribuit in.G. Vascozitatea combustibilului diesel este importanta prin efectul asupra vehicularii prin pompa si sistemul de injectie. Combustia este micsorata iar puterea finala si economia scad. realizand in acelasi timp si lubrifierea componentelor sistemului de injectie pentru unele tipuri de motoare. al doilea combustibil α metil naftalina. Apare necesara evaluarea intarzierii la autoaprindere a combustibilului – “cifra cetanica”. Tipul de hidrocarburi este important numai pentru caracteristicile fizice ale combustibilului.G. Uzual limita minima a vascozitatii este determinata de preintampinarea scurgerilor in echipamentul de injectie. Combustibilii cu vascozitati mari (mai mari de 5.8 cSt la 1000F (37. Natura combustibilului sa dovedit a fi factorul primar in reducerea timpului afectat pentru intarzierea la autoaprindere.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ si η in =1 = 1daP = 103 cP Exprimarea curenta pentru fiind N S / m2 in SI si poise (P) sau centipoise (cP) in sistemul C. sau amestecat cu aerul necesar pentru ardere rezultand o combustie necorespunzatoare. aceasta proprietate devine cea mai importanta. Pentru stabilirea cifrei cetanice au fost selectati doi combustibili de referinta : normal cetan – C16H34 cu o intarziere la autoaprindere foarte mica (arbitrar i s-a atribuit cifra cetanica 100) . la temperatura de masurare a vascozitatii. Vascozitati mari pot determina o atomizare insuficienta si o penetratie insuficienta a jetului pulverizat. Vascozitatea mica conduce la scurgeri excesive pe langa pistonul pompei de injectie. Vascozitatea afecteaza caracteristicile de curgere si distributie al combustibililor. prezinta calitati de ardere foarte proaste atribuindu-i-se arbitrar cifra cetanica 0. conversia dimensionala fiind data de relatia : ν in St =100 cSt = 10-4 m2/s Relatia dintre Stokes si poises este exprimata prin : St densitate = P . _____________________________________________________________________________________ 34 . cu repercusiuni asupra randamentului combustiei. Intrucat caracteristicile de intarziere la autoaprindere ale combustibililor diesel influenteaza performantele motorului.S. Vascozitatea poate afecta proprietatea de lubrifiere a combustibilului si poate avea influeta asupra perioadei de functionare a pompei.S.8 – 5.780C). unde densitatea este masurata in g/cm3 . este exprimata in Stokes (St) sau centistokes (cSt). Vascozitatile combustibilului diesel pentru motoare cu turatie mare sunt cuprinse in domeniul 1.8 cSt) sunt limitati la motoare cu turatii mici. vascozitatea exercita influenta puternica asupra formei de pulverizare a combustibilului.

1. . se determina prin titrare cu KOH si se exprima in mgKOH necesare neutralizarii acizilor din 100ml combustibil. Cresterea temperaturii cauzata de propagarea flacarii. timp si fiind si costisitoare au fost dezvoltate metode alternative de estimare a cifrei octanice. in amestecul de n cetan si α metil naftalina. izooctanului i s-a atribuit valoarea 100 pentru CO. Cresterea temperaturii si presiunii in zona de gaz finala creeaza conditii necesare reactiilor preflacara ale benzinei rezultand peroxizi sensibili la temperatura ridicata si care la concentratii critice se oxideaza instantaneu inainte de aparitia frontului de flacara. Dr. determina cresterea presiunii.6. ea reprezinta o estimare a cifrei cetanice folosind densitatea 0API. si punctul mediu de fierbere . formand o sigura faza) O alta metoda este formula de calcul a “indicelui de cetan” . De asemenea normal heptanului i s-a atribuit valoarea 0 pentru CO. flacara initiata de bujie se propaga in spatul de combustie pana cand intreaga cantitate de benzina este arsa. 0F 0 API = densitatea exprimata in 0API t = punctul de anilina in 0C (teperatura cea mai joasa la care anilina si produsul petrolier se amesteca. avand in vedere calitatile antidetonante exceptionale. Caracteristica principala care defineste proprietatile detonante ale conbustibilului este “cifra octanica” (CO) ea reprezinta o masura a rezistentei unui carburant la detonatie.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ La determinarea cifrei cetanice a oricarui combustibil.5). alclinitate : Combustibilii devin corozivi daca au in componenta acizi (mai ales minerali) sau baze.8 t +32) unde PA = punct de anilina. Un combustibil bun trebuie sa fie neutru. Graham Edgar stabileste in 1926 pentru prima data prin comparatie cu un amestec carburant de referinta (izooctan si normal heptan) calitatea detonanta sau antidetonanta a unei benzine definind cifra octanica drept procentul in volum de izooctan intr-un amestec cu normal heptan care formeaza un carburant cu proprietati antidetonante ca si carburantul ce trebuie evaluat. Cifra octanica (CO) Combustia in motoarele cu aprindere prin scanteie depinde in primul rand de tipul motorului si de calitatea combustibilului. In conditii ideale. Prin conventie. Controlul de calitate pentru combustibili diesel este mult mai dificil decat pentru benzine.2 Caracteristici ce influenteaza uzura motorului aciditate. Aceasta oxidare instantanee determina detonatia. reprezentand procentul de n cetan. 2. in flacara. Intrucat determinarea CC prin teste pe motor necesita echipament special. Indicele Diesel (ID) exprima proprietatile de ardere ale combustibililor Diesel utilizand densitatea exprimata in 0API si punct de anilina : ID = = (1.depunerile _____________________________________________________________________________________ 35 - . proprietatile lui de autoaprindere sunt comparate cu proprietatile amestecului de referinta. monograma prezentata in figura este bazata pe relatia de calcul a indicelui de cetan (figura 2. Motoarele diesel cu turatie mare utilizeaza combustibil cu CC in domeniul 45 – 55. Aciditatea organica.

vaporii de apa prezenti in aer se transforma in gheata care se depune. reacti initiate de formarea unor centri activi. Ca antioxidanti s-au testat cu succes : amino – guanidine. in perioadele reci si umede. in specii antidetonante. Mecanismul protectiei anticorozive si antirugina.Aditivi modificatori de depuneri Depunerile din camera de combustie se formeaza datorita compusilor cu plumb. ei formeaza saruri de plumb volatile.1. . Ele se pot acumula pe izolatorii bujiilor determinand rateuri la turatii mari ale motorului.Aditivi anticorozivi si antirugina Contaminarea cu rugina a combustibilului devine posibila in urma patrunderii apei in timpul depozitarii sau manipularii. V rezultate in urma arderii.Aditivi antioxidanti Acestia inhiba oxidarea hidrocarburilor fie prin indepartarea radicalilor liberi rupandu-se lantul oxidarii . dimetilformamida. Agentii antidetonanti utilizati frecvent sunt de tip metalici. _____________________________________________________________________________________ 36 - . Produsele finale ale oxidarii sunt gumele care se depun si blocheaza conductele de alimentare cu carburant. distribuitorul si orificiile supapelor sau se pot depune pe supape si piston producand defectiuni mecanice. Na. Ele pot proveni din gumele formate prin oxidare si polimerizare la temperaturi joase. carbonat de guanidina etc. tetracianoetilene. Tetraetil plumbul determina depuneri in motor si uzuri ce favorizeaza arderea suprafetelor si ancrasarea bujiilor. din procesele de cracare la temperaturi inalte si prin posibila contaminare a lubrifiantului cu produsi de ardere. .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Acestea altereaza in timp corelarea motor – carburant. fie prin impiedicarea formarii de radicali liberi.7 Aditivarea combustibililor Aditivi antidetonanti La producerea detonatiei are loc cresterea rapida a presiunii in camera de combustie. 4 pentadiol. cel mai des utilizati fiind alchilii de plumb (trimetil si trietil plumbul). 2. care se elimina odata cu gazele de esapare. . In prima clasa intra izopropanolul. se bazeaza atat pe reactii de neutralizare a acizilor cat si pe formarea unor pelicule protectoare adsorbite la suprafata metalului. Au proprietati anticorozive amestecuri de alchil fenoli etoxilati si imidazoline. adaugati ca antidetonanti. substante care se dizolva in apa si reduc punctul ei de solidificare si compusi activi de suprafata. In afara de depunerile solide. formaldehide etc. Se folosesc ca aditivi antigheata. Cand modificatorii de depuneri sunt compusi halogenati ei se numesc epuratori.Aditivi detergenti Sunt utilizati in scopul reducerii sau inlaturarii depunerilor formate in carburator. jigloarele carburantului. Se pare ca acestia se descompun in etapa de precombustie. . dipropilenglicol.Aditivi antigheata Pe clapetele carburatorului. amestecuri de amine si amide etc. Pentru benzine gumele reprezinta sursa majoritara a depunerilor. deprecierea schimbului de caldura. Pentru preintampinarea acestor fenomene se folosesc aditivi antidetonanti. Ele apar prin polimerizarea si condensarea hidrocarburilor nesaturate sau a compusilor cu azot si sulf. determinand fluctuatii ale presiunii. Ca. metil 2. Ca aditivi cu proprietati de curatare se folosesc : carbanati. Fe. fenoli. in cazul combustibililor diesel se remarca continutul de cenuse dat de cantitatea de compusi cu Si. prin cresterea avansului la aprindere. etc. .

azotat de etil. peracrilati etc. 64 g Pb. .cicloalcani (naftene) cu catene laterale normale si ramificate . A doua directie ia in considerare reducerea emisiilior poluante. In acest scop sunt utilizati :peroxid de acetona. reziduul de al distilarea atmosferica a titeiului este distilata in vid rezultand fractiuni de ulei si un reziduu (bitum sau asfalt). Rasinile au mase moleculare medii pana la 1500. CO.rasini si eventual asfaltene cu structura nu foarte bine cunoscuta. Cresterea calitatii octanice a benzinei se face prin adaos de antidetonanti ceea ce face ca la 1 litru de benzina sa fie pana la 0.15 Pb/l) s – au inlocuirea efectului octanic al plumbului cu alti componenti octanici valorosi. oxizilor sulfului SOx se produce poluarea mediului. pentru motoare si transmisii se obtin din titeiuri cu caracter parafinic. Ei fiind produsi prin oxidarea N2 din aer sau a celui din combustibil. benzenice. Pentru convertirea stoechiometrica a carbonului la CO2 si a hidrogenului la apa este necesara o ratie de cca 14. Masa moleculara medie a uleiurilor variaza intre aproximativ 300 si 800. Sunt doua directii principale prin care se actioneaza asupra reducerii emisiilor poluante .1. prin tratarea gazelor de ardere inainte de esaparea lor in atmosfera. In urma reglementarilor ecologice s-a impus diminuarea pana la eliminarea totala a aditivilor cu plumb (pana la max 0. ei apar prin arderea sulfului prezent in combustibil. care ajuta la pornirea usoara la rece a motorului. Pacura.2 Uleiuri lubrifiante Uleiurile minerale sunt constituite din anumite tipuri de hidrocarburi si substante chimice in proportii variate care provin si din conditiile de rafinare : .hidrocarburi alcanice (parafinice) normale si ramificate . oxizilor de azot NxOy. in special de SO3 audevenit o problema serioasa.hidrocarburi aromatice. Formarea oxizilor de azot este accelerata de cresterea temperaturii flacarii. iar asfaltenele pana la 3000 .8 Controlul emisiilor gazoase poluante ale automobilelor Prin emanarea prin epamentele motoarelor automobilelor a plumbului. .hidrocarburi mixte ciclano – aromatice cu grupe alchilice . . naftenice etc. 2.7 kg aer/kg combustibil. hidrocarburile respective avand lanturi de atomi de carbon de 20 – 80. SO3 cu apa prezenta in gazele de esapare da acid sulfuric. . - 2. Uleiurile de calitate superioara. prima legata de imbunatatirea calitatii carburantilor prin reducerea compusilor cu azot si sulf. cu catene normale si ramificate .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Aditivi pentru masurarea cifrei cetanice Accelerarea proceselor de ardere initiala si micsorarea temperaturii de autoaprindere a combustibililor conduce la cresterea cifrei cetanice. Practic este imposibila reducerea combustiei de CO % in gazele de esapare deoarece in timpul arderii normale au loc si reactii termice ale CO2 : 2CO2 CO + O2 CO2 + C 2CO Este cunoscut faptul ca NOx constituie o alta categorie de poluanti. Recent emisiile de SOx. Distilarea pacurii se face in vid _____________________________________________________________________________________ 37 .

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ (in conditii de presiune normala sunt necesare temperaturi ridicate temperaturi ce ar duce la descompunere). -utilizarea amestecului benzen – acetona : benzenul dizolva uleiul. propan).2.coloana de distilare 4. furfurol. benzen. pentru eliminarea componentelor nedorite. Finisarea se face prin hidrogenarea catalitica usoara (hidrofinare) sau metoda veche (tratare cu H2SO4 si /sau pamant activ. Celelalte componente se separa de compusii usori in coloane de separare si se racesc in schimbatoarele de caldura.utilizarea amestecului metil – etil – cetona. .Proprietati reologice (de curgere) _____________________________________________________________________________________ 38 .coloana de separare Uleiurile obtinute de la distilarea in vid sunt supuse procesului de rafinare. racirea acestuia pana la 60C. Uleiurile astfel preparate. Acestia au proprietatea de a dizolva numai componentele nedorite din ulei. imbunatatirea vascozitatii si scaderea cifrei de cocs. adica proprietati tensioactive. De aici este trimisa in zona de vaporizare a coloanei de distilare .1. de unde o parte se refluxeaza si alta se depoziteaza. iar acetona precipita sarafina. 2. ulei. pe langa hidrocarburile mai mult sau mai putin complexe. Fractiunea de varf se condenseaza si se trece intr-un separator.1 Caracteristicile uleiurilor lubrifiante 2.cuptor tubular 3. Deoarece uleiurile contin parafine (influenteaza negativ fluiditatea uleiurilor la temperaturi scazute) indepartarea acestora se face prin mai multe metode : .deparafinarea cu solventi selectivi astfel : -se amesteca uleiul cu propan lichid si se raceste. cresterea stabilitatii uleiului. Rafinarea se poate realiza si cu solventi selectivi (fenol. prin racire parafina cristalizeaza si se separa prin filtrare. parafina cristalizeaza si este retinuta prin filtrare. Materia prima este preincalzita in schimbatoarele de caldura si introdusa intr – un cuptor tubular unde atinge temperaturi de 3500C. iar uleiul se separa de propan prin distilare.deparafinarea prin racire : prin racirea uleiului parafina cristalizeaza si este separata de ulei prin fierbere . Prin rafinare compusii nesaturati polimerizeaza si se elimina cu gudronul acid. produsii grei cad la baza coloanei. contin cantitati reduse de substante cu oxigen. Dezasfaltarea uleiurilor are ca scop indepartarea produsilor asfaltosi si se realizeaza cu propan lichid. Rafinarea se poate realiza cu H2SO4 (cand continutul in parafine este unic). sulf si azot.schimbatoare de caldura 2. in molecula carora pot intra si unele metale (in special vanadiu). distilarea in vid a pacurii 1.2. Aceste substante confera moleculei oarecare polaritate. iar uleiul se separa de solventi prin distilare. . Se face apoi rafinarea cu solutii alcaline pentru indepartarea urmelor acide. toluen.separator 5.

Vascozitatea se determina prin numeroase metode cu diferite aparate. Proprietatile reologice intervin preponderent in tehnica ungerii. Vascozitatea Proprietatea dinamica cea mai importanta a unui ulei lubrifiant reprezinta rezistenta sa la curgere sau frecarea dintre moleculele sale.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Proprietatile reologice cuprind vascozitatea si variatia sa cu presiunea si temperatura. Determinarea vascozitatii cu instrumente capilare se bazeaza pe relatia dintre vascozitate si viteza de curgere a unui lichid prin tuburi capilare. Vascozitatea ( ηsau ν) se afla masurand timpul printr-o capilara a unei anumite cantitati de lichid. Dintre vascozimetrele capilare. inclusiv comportarea uleiurilor la temperaturi joase. η= . τ= p = ρgh D= η= ν= ν=Kt . Uleiul este supus de asemenea la forfecare atunci cand se deplaseaza intre jocurile fine dintre piesele in miscare precum si pompabilitatea la temperaturi scazute cand vascozitatea creste considerabil.Vascozitatea nu poate fi masurata decat atunci cand uleiul este in miscare. la care apar anomalii de curgere. precum si fenomenul de congelare. Cele mai folosite sunt vascozimetrele capilare. Q= K= τ = tensiunea de forfecare D = gradientul de viteza p = presiunea hidrostatica r = raza tub capilar L = lungime capilar _____________________________________________________________________________________ 39 . cel mai folosit pentru uleiuri este vascozimetrul Ubbelohde cu nivel suspendat. Ungerea avand ca scop micsorarea frecarii prin intermediul unui stat de ulei se intelege ca aceste proprietati sunt interdependente. conventionale rotative si cele care functioneaza prin caderea sau rostogolirea unui corp.

Variatia vascozitatii cu presiunea Vascozitatea creste cu crestera presiunii : ηp = η0 a p ηp = vascozitatea la presiunea p η0 = vascozitatea la presiunea atmosferica a = constanta cu valori cuprinse intre 1. deoarece tubul de curgere este prea scurt pentru a asigura stabilirea unui regim laminar. De aceea au fost elaborate numeroase formulari matematice si reprezentari grafice. El foloseste ca uleiuri de referinta uleiuri parafinice(H) considerate cu IV = 100 (uleiuri a caror vascozitate este putin influentata de temperatura) si uleiuri naften – aromatice (L) cu IV = 0 (vascozitatea este influentata mult de temperatura) IV = νA = vascozitatea cinematica a uleiului etalon L la 37. Pentru masurari la presiuni si temperaturi extreme masurarea vascozitatii se realizeaza cu vascozimetrul HOPPLER cu tub inclinat. Ele nu permit determinarea vascozitatii absolute. lg( ν + 0.6) = A + B lgT A. cel mai folosit fiind bazat pe “indice de vascozitate” (IV) Dean – Davis.004 _____________________________________________________________________________________ 40 - .ρu) t ν= K = constanta aparatului ρb = densitatea bilei ρu = densitatea uleiului t = timp Variatia vascozitatii cu temperatura Variatia vascozitatii cu temperatura intr-un interval larg de temperatura nu poate fi reprezentata cu precizie suficienta print-o relatie matematica simpla. s-a recurs la diferite sisteme conventionale.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Q = debit de volum Viscozimetrele conventionale folosite inca in tehnica masoara timpul de curgere a unui anumit volum de lichid printr-un orificiu.002 si 1.B = constante T = temperatura absoluta ν = vascozitate cinematica Cu aceasta relatie se poate determina vascozitatea la o anumita temperatura functie de vascozitatea la doua temperaturi date. η = K(ρb .90C aceeasi vascozitate cu a uleiului de cercetat. Deoarece nici una din numeroasele relatii matematice nu permit exprimarea variatiei vascozitatii cu temperatura printr-o singura valoare. νB = vascozitatea cinematica a uleiului etalon H la 37. dintre acestea cea mai folosita este cea care permite obtinerea unui drepte intr – un sistem de doua coordonate.70C care are la 98.90C aceeasi vascozitate cu a uleiului de cercetat νC = vascozitatea uleiului de cercetat .80C care are la 98.

Ungerea Ungerea are ca scop micsorarea frecarii intre doua suprafete cand cel putin una este in miscare : F=μP F = forta de frecare P = presiunea _____________________________________________________________________________________ 41 .2 Proprietati tensioactive ( de ungere) Proprietatile influentate de tensiunea superficiala si interfaciala. Uleiurile brute. alcoolica (.comportarea la rece. insuficient rafinate. . Atat timp cat acesta se afla in solutie nu este daunator. Emulsionarea – prin agitare in prezenta apei uleiurile minerale pot forma emulsii. depind mai ales de prezenta in uleiuri a unor substante cu grupe polare. sau cele oxidate au tendinta pronuntata de spumare. Spumarea uleiurilor in sistemele de ungere si transmisie a puterii poate avea efecte daunatoare. adezivitate) protectie impotriva coroziunii. La interfata cu apa se concentreaza grupele polare din molecule. Comportarea uleiurilor la temperaturi scazute. mai ales in prezenta catalizatorilor). Adsorbtia joaca un rol important in cazurile de ungere la limita si la presiuni extreme. depinde de prezenta parafinelor care se separa. ceea ce produce micsorarea tensiunii interfaciale. restul restul moleculei nepolare ramane mobila si micsoreaza frecarea. . termice si mecanice. deoarece in ambele cazuri vascozitatea creste aceasta crestere este favorabila curgerii deoarece compenseaza partial pierderea de vascozitate provocata de urcarea temperaturii. clor etc. Temperatura la care are loc acest fenomen estede obicei cu 3 – 50 mai ridicata decat punctul de congelare. uleiurile lubrifiante nu au voie sa formeze cu apa emulsii stabile. spumare. Partea polara a moleculei se orienteaza spre suprafata metalului si se fixeaza print-un fenomen de atractie electrostatica. Solubilitatea gazelor in uleiuri este proportionala cu presiunea si scade cu cresterea temperaturii. in protectia contra coroziunii.tensiunea superficiala si interfaciala Tensiunea superficiala este forta care tinde sa reduca la minim suprafata libera a lichidelor. tensiunea interfaciala se refera la suprafata de separare a doua lichide nemiscibile (ulei fata de apa). Activitatea superficiala a uleiurilor intervine in fenomene de ungere (adsorbtie solid – lichid. de asemenea unii aditivi favorizeaza formarea spumelor. care contin in molecula functie acida (COOH). pulverizare . congelare . Solubilitatea aerului si oxigenului reprezinta un caz particular (datorita reactiei cu moleculele de hidrocarburi. Separarea are loc inainte de pierderea mobilitatii si este insotita de tulburarea uleiului. care au o puternica atractie fata de apa.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Influenta presiunii este analogica cu cea a scaderii temperaturii. umectare. Punctul de congelare al unui ulei este temperatura cea mai inalta la care uleiul supus racirii inceteaza de a mai curge. Spumarea accelereaza fenomenele de oxidare ale uleiurilor prin marirea suprafetei de contact cu aerul.2. Presiunea are un efect mai mare asupra uleiurilor cu un continut ridicat de hidrocarburi aromatice. emulsionare.OH) sau atomi de sulf.1. 2. dar la scaderea presiunii se formeaza spuma. Uleiurile pot dizolva pana la 10% aer la 200C.

iar gradul de contaminare prin intensitatea innegriri petei. Potrivit acestui criteriu. Marimea petei depinde de cantitatea si vascozitatea uleiului depus pe hartia de filtru. si printr-un punct pentru uleiul uzat.1. La temperaturi ridicate unele depuneri se solidifica sub forma de lacuri si pot bloca segmentii pistonului. Determinarea rapida a vacsozitatii se face cu un aparat constituit din doua camere in care se toarna cantitati egale de ulei si din doua canale de curgere (figura 2. .In zona dintre camera si primul reper.7). dupa cel de al doilea reper cand vascozitatea uleiului a scazut foarte mult ca urmare a contaminarii cu combustibil. cu atat suprafata petei mai intens colorata este mai mare. Cu cat capacitatea dispersanta a uleiului e mai buna. dispersanta si gradul de contaminare pot fi exprimate prin trei note (figura 2. inseamna ca vascozitatea uleiului a crescut foarte mult ca urmare a degradarii . Evaluarea puterii dispersate Puterea dispersata a uleiului impreuna cu gradul de contaminare poate fi estimata prin metoda petei. 2. Picatura de pe hartie va forma o pata circulara cu zone concentrice. In asfel de cazuri se recurge la analiza rapida a uleiului cu ajutorul unei truse simple. In ultimile doua situatii uleiul trebuie inlocuit. Pe masura ce gradul de contaminare creste.2. si cat dispersanta este mai mica. dupa care se aduce din nou pozitie orizontala si se examineaza pozitia uleiului folosit care se poate afla in urmatoarele situatii : . caz in care vascozitatea uleiului se considera in limite admisibile de utilizare . aldehide. Ea poate da indicatii referitoare la vascozitate.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ μ = coeficient de frecare Proprietatea uleiurilor de a micsora frecarea in conditiile ungerii la limita se numeste “onctuozitate “ 2.3 Stabilitatea la oxidare Temperaturile ridicate si prezenta aerului produc oxidarea uleiului.2. petele formate sunt mai inchise la culoare. esteri) si insolubile in ulei. Se toarna uleiurile respective in cele doua camere si se asteapta egalizarea temperaturii si nivelelor in camere.In zona dintre cele doua repere ale canalului respectiv. Aceasta consta in depunerea unei picaturi de ulei. prezenta apei si a combustibilului in ulei. acizi. Canalele sunt marcate diferit. Metoda intersectiei curbelor CAT cu CBT _____________________________________________________________________________________ 42 .In zona externa. continutului in insolubile.2 Mijloace rapide de analiza a uleiului De multe ori trebuie luata o hotarare asupra utilizarii in continuare auleiului. pe hartie de filtru si examinarea dupa 30 – 60 minute. Prin oxidare rezulta substante solubile (alcooli. puterea dispersanta a uleiului etc. Puterea dispersanta a uleiului se evalueaza prin distanta parcursa prin difuzie de particulele insolubile din ulei. dintr-o proba reprezentativa. cu atat cu atat mai aproape de centrul petei sunt concentrate produsele insolubile. diferite ca marime si grad de innegrire.6). . Aparatul se inclina asfel ca suprafata 5 sa se aseze complet pe suprafata orizontala a mesei si se asteapta ca uleiul prospat sa ajunga in punctul zero al canalului sau de curgere. cu o linie intre doua repere pentru uleiul proaspat.

afecteaza eficacitatea unor dispozitive antipoluante ale autovehiculelor (sisteme stoechiometrice pentru controlul emisiilor poluante si senzorul de oxigen). In afara de limitarea continutului de fosfor (ditiofosfat) nu se cunoaste o alternativa satisfacatoare pentru evitarea acestui inconvenient. prezent in toate uleiurile de motoare pentru actiunea sa antioxidanta si antiuzura. unele specificatii limiteaza continutul de metale din uleiurile de motoare sau numai cenusa. sunt substante utilizate in uleiurile de motoare si de transmisii pentru micsorarea coeficientuluide frecare. In categoria aditivilor pentru presiuni inalte. Se tinde tot mai mult catre inlocuirea aditivilor pe baza de substante metal – organice pentru evitarea cenusii acestora. _____________________________________________________________________________________ 43 . compusii organici cu sulf vor fi tot mai intrebuintati.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Cand creste durata de functionare se produce impurificarea cu produse acide(creste curba de impurificare totala CAT). De aceea. “Modificatorii de frecare”. Prin reactii de neutralizare se constata scaderea bazicitatii uleiului si deci scaderea cifrei de bazicitate totala (CBT). In unele cazuri s – a observat ca fosforul din ditiofosfatul de zinc. un nou tip de aditiv. Nu exista decat putine date certe asupra compozitiei lor. acestia permitand formularea unei game largi de uleiuri. mai ales in cazul aditivilor destinati uleiurilor de motoare. a dat rezultate excelente. Uleiul se schimba dupa o perioada de timp punctului de intersectie a celor doua curbe.1 m) dispersate in ulei. In acest domeniu. Aditivi In domeniul aditivilor pentru uleiurile de motoare si transmisiile autovehicolelor se fac cercetari privitoare la iesirea din empirismul care sta la baza folosirii lor. o categorie de aditivi tot mai mentionata. pe baza unui borat alcalin sub forma de microsfere (diametru 0. in scopul reducerii consumului de energie.

Compozitia chimica a otelurilor de rezistenta normala pentru corpul navelor : A D E C max % 0.05 – 0.35 Cr max % 0.40 Mo max % 0.015 Compozitia chimica a otelurilor de inalta rezistenta pentru corpul navelor : C max % 0.10 Ti max % 0.1.04 0.20 Ni max % 0.02 Cu max % 0. Dupa numeroase studii cele selectate au fost : • Otelurile pentru corpul navelor este otelul sudabil.5 P max % 0.21 0. platbenzi sau profilat cu grosimea de pana la 50 mm.grupa E – otel cu valoarea normata a rezilientei la – 400C (oteluri ce lucreaza in regiunile polare).21 0.04 Al min % 0.grupa D – otel cu valoarea normata a rezilientei la – 200C (oteluri ce lucreaza in regiuni temperate) .1 Clasificare 3.6 Si max % 0.18 Mn 0.60 0. laminat la cald sub forma de tabla. Fiecare dintre aceste tipuri.grupa A – otel cu valoarea normata a rezilientei la zero grade celsius (sunt otelurile ce lucreaza sub apa) .04 0.04 S max % 0.04 0. precum si otelul profilat cu grosimea destinat constructiilor si pieselor navale. Otelurile navale sunt : oteluri cu rezistenta normala si oteluri de rezistenta inalta.04 Al min % 0.18 Mn min % 2.5%C 0. Otelurile sunt materiale de baza pentru construirea corpului navelor cu lungimi de calcul (L) mai mare de 40 m.1 Oteluri si fonte De regula navele maritime si fluviale actuale au corpul metalic.08 _____________________________________________________________________________________ 44 .04 0.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ CAPITOLUL III Materiale utilizate in constructia navelor 3.9 – 1. functie de temperatura la care se normeaza rezilienta (rezistenta la soc) se impart in trei grupe : .5 0.35 P max % 0.35 0.70 Si max % 0.015 Nb 0. .04 S max % 0.02 – 0.05 V 0.

se deosebesc urmatoarele calitati tehnice de fier : .5 – 1%C . cuzineti pentru arbori portelice. Lemn si prefabricate pe baza de lemn utilizat la amenajari cabine. Continutul de fier al minereurilor variaza intre 25 – 75 %. 3. rufuri. balustrade.1.1. scari exterioare si interioare. fara crapaturi sau atacat de insecte. Dupa continutul in carbon dar tinand seama si de continutul in alte elemente. considerandu-se sarace minereurile cu sub 45 %Fe. Obtinerea acestor varietati tehnice de fier. in afara de carbon si elemente. Prepararea fierului tehnic se face in doua etape : .1 Calitatile tehnice de fier Fierul tehnic contine. speciile de lemn folosite sunt :stejar. Compozitia chimica se stabileste de producator functie de caracteristicile mecanice cerute pentru piesele turnate respective. masele plastice textile si masele plastice spongioase. barci. - - 3. sau piese turnate din fonta cenusie. capace de magazii. 3.5 %C. tuburi pentru instalatii etc.1. . tei. Principiul de baza al prepararii fierului tehnic este reducerea oxizilor de fier de catre carbon si oxid de carbon. Ca urmare. amenajari interioare.fontele care contin peste 2. Utilizari speciale o au masele plastice cu fibra de sticla. Aliajele de aluminiu sunt utilizate la constructia corpului navelor mici (L = 12 – 40 m). invelis punte . .metalurgia fierului se face in cuptoare inalte (furnale) si consta in reducerea minereului la metal brut si se obtine fonta . . racorduri pentru evacuare gaze arse etc.3 Materiale nemetalice mase plastice – utilizate la captuseli interioare captuseli de protectie a puntii impotriva coroziunii. usi speciale pentru magazii frigorifice etc.otelurile care contin de obicei 0. brad.2 Materiale neferoase (aliaje neferoase) Sunt utilizate la constructia corpului navei si unele amenajari : Aliajele de cupru sunt utilizate la confectionarea elicelor navale. fosfor care pot modifica proprietatile aliajelor fier – carbon.1 Fontele _____________________________________________________________________________________ 45 . suprastructuri.fierul forjabil care contine sub 0. Concentrarea se face in special prin metode magnetice (minereul bogat in magnetit este separat de steril). Lemnul utilizat trebuie sa fie uscat si ignifugat. constructia barcilor de serviciu si salvare. formeaza obiectul siderurgiei.3 %C . garnituri de etansare.convertizarea (in cuptoare speciale) – in aceasta etapa se urmareste obtinerea unor calitati speciale de oteluri (prin indepartarea unei parti de carbon si impuritati daunatoare si adaugarea de componente necesare pentru prepararea acestor oteluri).CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ In constructia navelor se folosesc o serie de piese turnate din fonta cu grafit nodular.1. 3. mangan. pentru a putea valorifica minereurile sarace acestea sunt supuse concentrarii (imbogatirii) in fier.1. ca de exemplu siliciu.

Ca O + SiO2 Ca SiO3 MgO + SiO2 MgSiO3 Fonta si zgura sunt separate. P. La minereurile cu steril de natura acida (silicea sau alumina) fondantii sunt bazici (piatra de var.1. In prezenta aerului are loc oxidarea impuritatilor (carbonul este oxidat la CO2. S.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Minereurile de fier imbogatite in prealabil mai contin steril. care realizeaza temperatura inalta necesara topirei fontei si zgurei care se formeaza si pentru procesul reducerii. fonta se toarna in forme sau este tranportata in vederea prelucrarii in otel. aparand – o de reoxidare. 3. care se combina cu sterilul formand o masa usor fuzibila. procedeul LD. Minereul introdus in cuptor intalneste curent de aer si gaze fierbinti si este uscat si deshidrat. fosforul la P2O5.serveste drept reducator al minereului (sub forma de oxid de carbon) . siliciul la SiO2. Siemens – Martin. la minereurile cu steril de natura bazica (piatra de var) fondantii sunt de natura acida (nisipul). Otelurile se obtin din fonta pe reducerea continutului procentual de elemente straine. . Sunt mai multe procedee pentru fabricarea otelurilor (Bessmer.2 Oteluri Otelurile se deosebesc de fonta prin continutul mai mare de carbon si de alte elemente Si. Mn etc. La terminarea procesului pentru reducerea FeO rezultat prin oxidarea fierului se introduce prin topitura feromangan sau ferosiliciu (o data cu acesta se potrivesc si proportiile cerute de mangan si siliciu). el are rol dublu : . dolomit). In aceasta zona – “ zona de preincalzire”. Trecerea aerului in scopul decarburarii fontei trebuie oprita momentul in care fierul incepe sa se oxideze. care fiind mai usoara pluteste pe fonta topita. 2 CO C + CO2 In timpul reducerii oxizilor de fier sterilul intra in reactie cu fondantul (1000 – 13000C) si formeaza zgura. procedeul electric). abia peste 7000C prin reducere rezulta fier. realizata prin oxidarea acestora. 2 FeO + Si = 2 Fe + SiO2 _____________________________________________________________________________________ 46 .1. agentul reducator este CO din curentul de gaze : 3 Fe2O3 + CO 2 Fe3O4 + CO2 Fe3O4 + CO 3 FeO +CO2 FeO +CO Fe + CO2 considerand toata zona de reducere. relatia (globala) fundamentala poate fi scrisa : Fe2O3 + 3 CO 2 Fe + 3CO2 Fierul format intra in zona de carburare (temperatura de 800 – 14000C) zona in care se imbogateste in carbon. Cu cat minereul coboara (in furnal se pot urmari doua miscari opuse : miscarea minereurilor de sus in jos si a gazelor de jos in sus) temperatura in furnal creste. carbon ce provine din descompunerea termica a CO. Operatiunea se realizeaza sufland aer sub presiune prin fonta topita. Thomas. pentru indepartarea acestuia se adauga fondanti.serveste drept combustibil. manganul la MnO si Mn3O4). De asemenea se mai adauga carbune de obicei “cocs metalurgic”.temperatura creste de la 200 la 5000C. Dupa zona de preincalzire minereul intra in zona de reducere.

procentul cel mai mare revenind aluminiului.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ FeO + Mn = Fe + MnO FeO + C = Fe + CO Ca dezoxidanti se mai pot folosi aluminiu. wolframul imprima calitati pentru intrebuintarea la confectionarea magnetilor permanenti. P. compus foarte dur. S etc).2. Vanadiul face ca structura a otelului sa fie mai fina si mai densa decat a otelului – carbon. ramanand la racire ca incluziune nemetalica. dar nu se poate lucra cu pila. urmata de racire brusca prin introducerea intr-un lichid rece : apa. vanadiu.1. Zn. mareste stabilitatea otelului si micsoreaza pericolul de fisurare. W.1. Cand scade continutul de carbon al otelului proprietatile acestuia se apropie de cele ale fierului si cand creste continutul de carbon proprietatile otelului se apropie de cele ale fontei. Cr. Fe. Nichelul mareste rezistenta otelului (OL cu 22% Ni fiind mai rezistent la coroziune este utilizat la confectionarea de ventile ce lucreaza in apa de mare). 3. alumina ramane suspendata in metal si micsoreaza fluiditatea la turnare. mai elastic. Cr. Otelurile speciale au in afara de elementele otelului carbon si alte elemente :Ni. Prin calire otelul devine mai dur. mercur). titaniu si alte metale care prezinta afinitate mare pentru oxigen. Calirea : este operatia prin care otelul dobandeste noi proprietati fizice (dupa incalzire puternica. Otelul este mai dur decat fierul. Mn. Co. mai putin ductil si maleabil. Aliajele de aluminiu au tendinta mare de oxidare rezultand Al2O3 si datorita diferentei mici de densitate intre Al2O3 si aluminiu. Carbonul imprima otelului proprietatile lui principale desi mai sunt si alte elemente care influenteaza calitatile tehnice ale unui otel (Si. Cu. ulei. Molibdemul mareste rezistenta la alungire a otelului .1 Aliaje de aluminiu Sunt sase categorii de aliaje de aluminiu utilizate la constructia navelor. Be etc. Cromul imprima otelului o duritate mai mare deoarece formeaza cu carbonul o carbura de crom. Elementele principale ale acestor aliaje sunt : Mn. se poate lucra cu ciocanul numai la cald. Si.2 Materiale neferoase (aliaje neferoase) 3. Cantitati infime de vanadiu maresc cu 50% elasticitatea si rezistenta la rupere a otelului. V. In acestea se incarca mai intai aluminiu primar si deseurile mari (lingouri de prealiaje) dupa topirea acestora se adauga elementele de prealiere (mai intai cele cu tensiuni de vapori scazute apoi cele cu tensiuni de vapori ridicate). _____________________________________________________________________________________ 47 . Aliajele de aluminiu se obtin in cuptoare cu flacara. are o mare elasticitate si rezistenta electrica.

. Al. deoarece materialele izolatoare sunt primele care cedeaza intr-un aparat). Compozitia acestora : cupru alaturi de : Al. Zn. sub forma de panza. Pb etc. bronzurile au multe utilizari. sau sunt folosite ca materiale izolatoare (materialele izolatoare dau durata de functionare a aparatelor. 3.3. fasii sau bucati de fasii cu alcalinitatea sub 1% la transformarea in Na2O . Pb. tesaturi.2.materialele plastice trebuie sa asigure o buna functionare a constructiilor si produselor. Toate materialeleplastice si de origine organica trebuie sa satisfaca conditiile generale de mai jos : .1. uneori mai contin Sn. fie inlocuiesc in anumite situatii metalul. . propagarea flacarii si inflamabilitate . timp de formare a gelului la temperatura corespunzatoare si gradul de solidificare .1 Materialele plastice Utilizarea acestora are o influenta esentiala asupra securitatii navei in ansamblu. Sn.in timpul arderii materialele nu trebuie sa degaje gaze care prezinta pericol de explozie .1. vascozitate. respectiv sa-si micsoreze caracteristicile mecanice in procesul de exploatare. Mn. . . cand sunt dispuse pe o punte descoperita la temperaturi de la – 400C pana la +700C. rezistenta. Fe.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 3. Pb . bune pentru turnatorie. cele mai importante aliaje ale cuprului sunt bronzurile si alamele. . .adaugarea pigmentilor si altor substante de colorare care au o influenta negativa asupra proprietatilor rasinii nu este permisa.folosirea rasinelor epoxidice si a altor rasini este permisa numai cu aprobarea RNR .3 Materiale nemetalice Materialele nemetalice sunt fie parti componente ale diferitelor constructii.aceste materiale trebuie sa fie rezistente la putrezire si la atacul mucegaiului si nu trebuie sa aiba influenta negativa asupra materialelor cu care vin in contact . . cu mai mult de 30% fata de starea initiala .la fabricarea maselor plastice cu fibra de sticla trebuie sa se foloseasca ca liant rasinile poliesterice . . Bronzurile sunt aliaje cupru – staniu cu 2 – 65% Sn. Avand proprietati deosebite ca : duritate. uneori mai pot contine : Zn. . 3.materialele vor fi apreciate la combustibilitate.materialele nu trebuie sa devina casante. Fe. iar in incaperile interioare ale navei de la – 100C pana la +700C .1.ca material de armare se va folosi numai sticla cu continut redus de alcalii.2 Aliaje de cupru Sunt patru tipuri de aliaje de cupru utilizate la elicele navale.uzina producatoare trebuie sa prezinte informatii asupra proprietatilor rasinii ca : compactitate. de aceea introducerea adaosului de pigmenti trebuie sa se faca numai in stratul decorativ.actiunea apei de mare sau a produselor petroliere si imbatranirea nu trebuie sa reduca mai mult de 25% proprietatile mecanice ale maselor plastice armate cu fibra de sticla. _____________________________________________________________________________________ 48 . Alamele si tombacurile sunt aliaje Cu – Zn. Mn. . Ni.

. sunt mai inchise la culoare decat cele sintetice si sunt solubile in solventi organici ieftini. Rasini sintetice Sunt produse organice macromoleculare ce fac parte din grupa maselor plastice. • Compusii macromoleculari sunt : Rasini naturale : . Rasinile naturale au compozitie complexa.sellacul – este rasina import India. b) bitumul si asfaltul. Materialele foarte poroase cum ar fi celuloza.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Proprietati fizico – chimice ale maselor plastice • • • • densitatea maselor plastice este mica. Sunt solide sau foarte vascoase.colofoniu – este obtinut din distilarea rasinelor de conifere. Rasini otinute prin polimerizare 1. ele sunt materiale usoare. este cea mai dura rasina naturala si este utilizata la fabricare de piese izolante pentru aparate de masurat foarte precisa. parafina. De exemplu aciditatea se caracterizeaza prin indice de aciditate si reprezinta cantitatea (in mg) de NaOH necesara neutralizarii acizilor continuti intr-un gram de material. In 1925 se fabrica pentru prima data polistirenul. Acest indice caracterizeaza gradul de imbatranire si compatibilitatea materialelor. Ele apar in tehnica la inceputul secolului primele rasini fiind bachelitele si cele pe baza de celuloza. Dupa cel de – al doilea razboi mondial rasinile cunosc o mare dezvoltare. utilizate la fabricarea lacurilor negre de impregnare si ca mase de umplere pentru mansoane si cutii terminale de cabluri. porozitatea (volum pori / volum total *100) maselor plastice poate ajunge la 50%. 1928 policlorura de vinil si in 1937 polietena. daca este utilizata ca izolator. rezistenta la coroziune chimica (actiunea agentilor externi). premeabilitatea la vapori de apa este in general redusa la rasinile de polimerizare . utilizat in stare pura se cojeste. .copalul – este o rasina fosila. este utilizata sub forma de lacuri pentru acoperiri sau emailari ale condensatoarelor si indeosebi cu lac de lipire pentru produse pe baza de mica . vaselina. de aceea se amesteca cu ulei mineral . Polistirenul _____________________________________________________________________________________ 49 . cerezina) utilizate ca mase de impregnare sau ca mase izolante de umplere . trebuie impregnata pentru evitarea umplerii porilor cu apa. higroscopicitatea Clasificarea Compusi micromoleculari (grad de polimerizare n<1000) macromoleculari (n > 1000) Compusii micromoleculari sunt : a) cerurile naturale si sintetice (ceara de albine.

3. tuburi P. scale. polipropena Polietena de inalta presiune are densitate mica.V. benzi magnetofon.C. discuri.02 – 0. pentru izolarea bobinelor si cablurilor.CH OOC – CH3 OOH – CH3 _____________________________________________________________________________________ 50 .CH2 . a cablurilor telefonice. Polistirenul espandat (ρ = 0. n CH2 = CH . Policlorura de vinil (P. este un material termoplast. utilizate la izolarea cablurilor. si la fabricarea aracetului. socluri. Utilizarile acestuia sunt : a) sub forma de piese de polistiren (piese izolante sau constructive.C.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Se obtine prinpolimerizarea vinilbenzenului. ambalarea produselor in vederea transportului pe mare sau acoperirea prin extudere a motoarelor ce functioneaza sub apa. stabilitori.CH2 – CH2 -)n polietena Foliile de polietena sunt utilizate pentru izolarea cablurilor submarine. temperatura de inmuiere si rezilienta sunt scazute. b) folii si fire din polistiren. piele artificiala sub forma de folii de P.V.V. n CH2 = CH2 etena (. Pentru imbunatatirea acestor deficiente se coplimerizeaza cu butadiena si acrilonitril. cutii de acumulatoare etc.) Policlorura de vinil alaturi de plastifianti. placi. Policlorura de vinil este rasina cea mai utilizata in industrie : piese. lacuri. Poliacetat de vinil Poliacetatul de vinil este utilizat la fabricarea lacurilor si vopselelor.C.06 g / cm2) functie de grosime este utilizat ca izolator termic si fonic sau la izolarea conductelor si cablurilor de inalta frecventa 2. n CH2 = CH . polisterenul formeaza macromolecule liniare.Exemple de piese : carcase de bobine. materiale de umplutura formeaza masa de izolatie folosita in electrotehnica. linoleum.. conductelor sau ca dielectric in condensatoare. daca in polistiren se adauga faina de cuart piesele capata stabilitate termica si duritate mai mare).CH2 – CH Cl Cl clorura de vinil policlorura de vinil 4. Polietena. cea de joasa presiune cu densitate mare.

Fenoplastele (rasini fenol – formaldehidice) Functie de materiile prime.Termoactive : sunt catalizate de baze (NH4OH) la incalzire devin rigide. fiind produse de policondensare sunt higroscopice. Temperatura la care pot fi utilizate fenoplastele este mai mare ca a rasinilor de polimerizare. se amesteca si da forma piesei. Fenoplastele. carcase de aparate telefonice. Din bachelita se fabrica. nu sunt solubile.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Rasini sintetice obtinute prin policondensare 1. animoplastele (rasini ureo si melamin – formaldehidice) . rasinile sunt : . - atunci cand reactia este catalizata de acizi (HCl) rezulta novolacul Novolacul cu exces de formaldehida duce la obtinerea bachelitei C. la indepartarea flacarii nu ard. sub forma de lacuri sunt utilizate la impregnarea infasurarilor masinilor si aparatelor electrice. prin incalzire apoi bachelita A se transforma in bachelita C piesa ramanand rigida). piese intrerupatoare. Tot in constructia de masini se utilizeaza si bachelita C stratificata (bachelita A +material textil + rumegus + fibra de sticla). cu adaus de materiale de umplutura pot fi utilizate pana la 1500C.rasini ureoformaldehidice - rasini melaminformaldehidice _____________________________________________________________________________________ 51 . 2. catalizatorii si raporturile dintre reactanti. nu se topesc. Fenoplastele sunt utilizate ca materiale rezistente in constructia de masini (bachelita A + lemn + azbest + coloranti.

Sunt rezistente la abraziune. mase plastice.Poliuretani Sunt poliesteri ai acidului adipic cu glicoli si diizocianati aromatici HO – CH2 – CH2 – OH + HOOC – (CH2)4 – COOH Glicol acid adipic HO – CH2 – CH2 – O – OC – (CH2)4 .rasini epoxidice Sunt rasini cu adezivitate buna pe matale. Sunt utilizate in electrotehnica ca rasini de lipire (lipirea tolelor la miezurile de transformatoare sau a pieselor polare pe magnetii permanenti din aparatelor de masura).CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Aceste rasini au proprietatea de a degaja la suprafata gaze ce sting arcul electric. nylon 6 – 6 (polihexametilenadipamida) H2N(-CH2-)6NH2 + HOOC – (CH2)4 – COOH Hexametilen acid adipic diamina -( NH – (CH2)6 – NH – OC – (CH2)4 – CO -)n Fiind rasini cu molecule liniare sunt termoplaste. de aceea se folosesc la confectionarea pieselor ce au nevoie de rezistenta la curenti de curgere pe suprafata. Sunt rezistente la abraziune. Sunt de asemenea utilizati la izolare prin incapsulare completa. au duritate si rezistenta la rupere. 4. nu sunt inflamabile si sunt rezistente la agenti chimici. ceramica. Aminoplastele au aceleasi utilizari ca si fenoplastele dar sunt mai scumpe decat acestea 3. prin amestecare cu materiale de umplutura devin capabile a fi utilizate la confectionarea de roti dintate pentru angrenaje fara zgomot. 5. au duritate si sunt rezistente la rupere.COOH HO – CH2 – CH2 – O – OC – (CH2)4 – COOH + _____________________________________________________________________________________ 52 . Se prelucreaza usor. sticla. Foliile de nylon 6 – 6 sunt utilizate la izolarea cablurilor.

apoi vulcanizarii (legarea prin punti de sulf a moleculelor cauciucului) pentru cresterea rezistentelor mecanice si rezistentei la caldura. El se obtine din latexul arborilor hevaea brasiliesis. slaba rezistenta la intemperii. dielectric in condensatoare sau fabricare de lacuri rezistente la ulei si benzina. butirati) sunt utilizati la izolarea conductorilor. Cauciucuri naturale si sintetice Cu toate neajunsurile pe care le prezinta (tendinta la oxidare. Pentru micsorarea tendintelor de imbatranire cauciucul se stabilizeaza (antioxidantii utilizati sunt aminele aromatice) si pentru imbunatatirea proprietatilor mecanice se adauga materiale de umplutura (negru de fum in procent cuprins intre 15 – 25%) Deoarece cauciucurile naturale sunt insuficiente s – a recurs la obtinerea acestuia prin sinteza.CH2 – C = CH – CH2 CH3 CH3 Izopren cauciuc natural Latexul (emulsie apoasa de picaturi de cauciuc si impuritati) se evapora.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Compusii monomoleculari naturali Celuloza Formula (C6H10O5)n. instabilitate si inflamabilitate) cauciucul natural este mult utilizat. Prezenta apei are ca rezultat degradarea celulozei si cresterea pierderilor dielectrice. apoi se coaguleaza in acid acetic rezultand crepul (cauciuc albicios si rugos). Cauciucurile sintetice Primul cauciuc sintetic a fost obtinut de Germania in cursul primului razboi mondial (prin polimerizarea dimetil butadienei). n CH2 = C – CH =CH2 . higrosopicitatea se datoreaza legaturii de hidrogen dintre grupele OH din celuloza si moleculele de apa si datorita absorbtiei apei prin capilare si adsorbtiilor la suprafata fibrei. Pentru imbunatatirea proprietatilor electrice a acestuia s – a facut copolimerizarea cu stiren CH3 CH3 n CH2 = C – C = CH2 2.CH2 –C = C – CH2 – CH – CH2 -)n _____________________________________________________________________________________ 53 .3 dimetil butadiena CH3 CH3 n CH2 = C – C = CH2 + n CH3 CH3 (. Derivatii de celuloza (acetati. Crepul este supus masticatiei (ruperea moleculelor lineare ale cauciucului prin valtuiri repetate ) pentru cresterea plasticitatii. Cauciucul natural este polimer al izoprenului (2 meti – butadiena) cu grad de polimerizare cuprins intre 2000 – 4000.CH2 – C = C – CH2 -)n cauciuc buna CH3 CH3 (.

R R (.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ C6H5 n CH2 = CH – CH = CH2 + CH2 = CH butadiena n CH2 = CH – C = CH2 Cl 2 clorbutadiena CH3 CN acrilonitril cauciuc buna S (. polivinil siliconul.CH2 – CH = C – CH2 -)n Cl cauciuc clorbutadienic (neopren) CH3 (. Din punct de vedere mecanic sunt fragile si au rezistenta redusa la impact si intindere. sticlele calite au stratul superficial comprimat si are rezistenta mecanica mai mare. Datorita structurii compacte au valori mari ale rigiditatii dielectrice. slefuire. nu se carbonizeaza si sunt rezistente la descarcari partiale. Sticlele se obtin prin topirea oxizilor metalici cel mai utilizat fiind SiO2. Sunt polisiloxani cu molecula lineara. impregnari de tesaturi de fibra textila sau de sticla. obtinerea unor spatii rezistente la coroziune. _____________________________________________________________________________________ 54 . prelucrarea la rece se face prin taiere.1.CH2 –CH = CH – CH2 – CH2 – CH -)n CN cauciuc buna N (. desi au proprietati elastice mai slabe ca cele organice. izolatii etc. Sticlele sunt casante. materialele anorganice nu se oxideaza. polizare. fenil 3. recoacere). Deoarece sunt foarte rezistente in domeniul temperaturilor inalte (peste 2000C) materialele electroizolante anorganice sunt utilizate in exclusivitate. cele mai importante cauciucuri siliconice sunt : polimetil siliconul. trasparente si au conductivitate termica mica.3.CH2 – C = CH – CH2 – C – CH2-)n CH3 CH2 = C – HC = CH2 + C =CH2 CH3 CH3 CH3 izopren izobutena butil cauciuc Cauciucurile sunt utilizate la izolarea conductelor. Cauciucuri siliconice Pot fi utilizate in intervalul de temperatura – 600C pana la +1500C. polifenil siliconul. nu imbatranesc. Imbunatatirea proprietatilor fizice se face prin tratamente termice (calire.O – Si – O – Si – O -) R R R = metil. cablurilor sub forma de piese izolante. gaurire.2 Materialele anorganice La bordul navelor materialele anorganice sunt utilizate la : instalatii sanitare.

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Sticlele utilizate in condensatoare (grosime 0. prezinta rigiditate dielectrica ridicata fiind de neinlocuit in aparatele de inalta tensiune. Fibra de sticla este utilizata la izolarea conductorilor. incalzita la sute de grade isi pastreaza proprietatile electrice si mecanice. Sticlele pentru lampi cu descarcare in gaze (contin SO2 si Al2O3) sunt rezistente la actiunea vaporilor metalici si la temperaturi ridicate (aproximativ 6000C). Ceramica Ceramica se obtine utilizand argila (componenta forneabila). Ceramicile cu compusi de titan au permitivitate foarte mare si sunt utilizate la fabricarea condensatoarelor multiplicatoarelor. feldspati. Mica Face parte din grupa silicatelor de aluminiu. Ultraportelanul (Al2O3 + argila + BaO) este utilizat la tensiuni si frecvente ridicate. feldspatul (da faza sticloasa si inlatura perozitatea). prezinta calitati de clivare (desfacere) in foi subtiri. Ceramicile sunt utilizate ca piese izolatoare pentru aparatele electrotehnice. Prezinta proprietatile electrice inferioare. cuartul (care da rezistenta mecanica si densitate). modulatoarelor. fibrele sunt flexibile si matasoase. acid boric. Capitolul IV _____________________________________________________________________________________ 55 . Sticlele izolatoare de inalta tensiune contin SiO2. 25% cuart si 25% feldspat.025 mm)au rigiditate dielectrica mare. Cu utilizari mai reduse sunt azbestul si mormora. construirea barcilor de servici si salvare si obtinerea tesaturilor impregnate. si este cu atat mai bun cu cat fibra este mai lunga. PbO. Comparat cu materialele organice fibra de azbest este superioara prin rezistenta si flexibilitate la temperaturi inalte. Sortimentele utilizate in electrotehnica sunt muscovit (alumino silicat de potasiu hidratat)si flogopit (aluminosilicat de potasiu si magneziu hidratat). Portelanul utilizat la izolare contine : 50% argila. Ceramicile glazurate (ceramica cu strat sticlos) au rezistenta marita la tractiune. coloranti. Azbestul este un mineral cu structura fibroasa.sau a materialelor izolante (sticlotextolitul) sau este utilizata prntru comunicatii.

rezulta orbitali moleculari localizati. O asemenea energie poate fi furnizata de radiatii din domeniul ultravioletsi este notat cu ΔEiz. Fata de cele doua variante in semiconductor situatia este intermediara. electronii sunt puternic fixati in cadrul legaturii dintre atomi si nu pot asigura trasportul electricitatii (pentru aceasta este necesar ca un electron din orbitalul de legatura. sa sufere o tranzitie intr-un orbital de antilegatura vacant. dublu ocupat. BV (banda de valenta formata prin contopirea orbitalilor moleculari de legatura) este separata de BC (banda de conductie formata din contopirea orbitalilor de antilegatura) printr-o banda de energie in care lipsesc nivele energetice disponibile a fi ocupate cu electroni si din acest motiv s-a numit banda interzisa. La legatura covalenta.semiconductori (materiale cu conductivitate mai mica ca a metalelor. Energia trecerii din BV in BC este corespunzatoare “latimii” benzii interzise.1 Clasificarea semiconductorilor La baza clasificarii se afla criteriul compozitiei si structurii acestora : _____________________________________________________________________________________ 56 . . materialele solide pot fi impartite in trei grupe : .conductori electrici (metale) cu conductibilitate electrica cuprise intre 104 – 106 ohmi-1cm-1. . In cadrul legaturii metalice s-a aratat ca conductibilitatea electrica ridicata se datoreaza benzilor de energie partial ocupata cu electroni. 5.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ SUBSTANTE SEMICONDUCTOARE Introducere Dupa criteriul conductibilitatii. dar mai mare ca a izolatorilor) cu conductibilitate cuprinsa intre 10-8 – 10-9 ohmi-1cm-1.izolatori (elemente nemetalice si majoritatea compusilor anorganici si organici) cu conductibilitate cuprinsa intre 10-10 – 10-22 ohmi-1cm-1 .

depinde de numarul de ordine.242 10-18 1 eV= 1. datorita electronegativitatii diferite a atomilor legati si care confera ionicitate. Pe masura ce creste diferenta de electronegativitate si prin urmare ionicitatea legaturii. Semiconductori necristalini. care cristalizeaza in acelasi tip de retea). arsen) . . compusii polivinilici). ternari (ZnGeAs2) sau cuaternari cu patru specii de atomi. Semiconductor Diamant (Carbon) Siliciu Germaniu Staniu Bor(III) Selen (VI) ΔEi (eV) 5. Initial In 5s25p1 Sb 5s25p3 _____________________________________________________________________________________ 57 .4 1. valoarea energiei benzii interzise pentru elementele aceleeasi grupe. antracen.2 Legaturi chimice in semiconductori In semiconductorii elementari.602 10-18 - La semiconductorii binari sau ternari legaturile au caracter covalent ionic. atomii acelorasi specii se leaga intre ei prin legaturi preponderent covalente. rezultand nivele sp hibridizate.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ - semiconductori elementari (formati dintr-o singura specie ex : siliciu. starea sticloasa putand fi considerata ca o stare intermediara intre lichide si cristale. Semiconductori sub forma de solutii solide (semiconductori binari in raport nestoechiometric.5 2. La stabilirea numarului de legaturi se aplica regula octetulului n=8–N n = numarul de legaturi cu atomii vecini N = numarul grupei elementului In general semiconductorii elementari sunt cristalizati in retea cubica cu fete centrate. o categorie speciala a acestora o formeaza sticlele.In cazul combinatiilor semiconductoare s-a propus o hibridizare sp a elementelor ce intra in combinatie Ex In si Sb In : Z = 49 1s22s22p63s23p64s23d104p65s24d105p1 Sb Z = 51 1s22s22p63s23p64s23d104p65s24d105p3 Cand se realizeaza legatura dintre cei doi atomi nivelele p ale indicelui se ocupa cu electroni s ai indiului si stibiului. germaniu. staniu. bor. naftalina. 5.1 1 j = 6. Semiconductori organici (datorita orbitalilor moleculari π delocalizati unele substante organice prezinta proprietati semiconductoare (benzen. pe masura ce acesta creste latimea benzii interzise scade. completate la fel cu electroni. Si – Ge). semiconductori compusi (formati din 2 – 4 specii) ei pot fi :binari (Si – C .08 1.1 0.66 0. creste valoarea benzii interzise.

3 Conductibilitatea electrica a semiconductorilor Conductibilitatea semiconductorilor se explica prin trei mecanisme : conductibilitate intrinseca ./ cm3 este foarte mare. Conductibilitatea intrinseca poate fi explicata bine la semiconductorii elementari cu retea ideala (ex siliciu cristalizat in retea cubica cu fete centrate asemanatoare diamantului). In legatura respectiva se creeaza un deficit de electroni (gol./ cm3 deoarece n = p n2 = k np dar numarul de e. Fie sistemul chimic reversibil : A–B A + B (NH4Cl HCl + NH3) K = constanta de echilibru [A] = concentratia moleculei A [B] = concentratia moleculei B Considerand formarea excitonilor un sistem pseudocinetic se poate scrie : np n + p si k = in care n = numarul excitoni n \ cm3 p = numarul excitoni p \ cm3 np = numarul excitoni nedisociati / cm3 = numarul e. Fiecare este legat tetracovalent de patru atomi vecini prin legaturi σ ocupate de doi electroni. conductibilitate extrinseca .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 5. In acest fel electronul se deplaseaza catre polul pozitiv iar vacanta (golul) catre cel negativ. practic constant pentru un anumit semiconductor elementar de aceea se noteaza : np = n0 = 1019 electroni / cm3 prin urmare : n2 = n0k _____________________________________________________________________________________ 58 . Deficitul actioneaza asupra legaturii vecine si se va deplasa un electron pentru a completa deficitul.si p daca purtatorul de sarcina este golul (vacanta)). vacanta) care se manifesta print-o sarcina pozitiva. - Sub actiunea unei diferente de potential aplicate pe doua fete opuse ale cristalului. Purtatorii de sarcina care iau nastere se numesc excitoni (n daca purtatorul de sarcina este e. un electron este deplasat din OML catre polul pozitiv. conductibilitate prin defecte de retea.

023 1023mol-1 = 1.Ei / kT Din aceasta relatie se vede ca numarul excitonilor creste cu temperatura absoluta si creste cu scaderea benzii interzise.ΔE / kT in care : E = energia de activare asistemului chimic T = temperatura absoluta k = constanta lui Boltzmann k = R / N = 8. Prin doparea monocristalelor de siliciu cu atomi ai elementelor din grupele III si V energiile benzii interzise scad pana la 0. Conductibilitatea electrica a semiconductorilor creste cu numarul excitonilor disociati. prin urmare creste cu temperatura aceasta fiind deosebirea esentiala fata de comportarea metalelor la care conductibilitatea electrica scade cu temperatura. Conductibilitatea prin dopaj Conductibilitatea semiconductorilor elementari poate fi modificata prin dopaj (introducerea unui numar relativ mic de atomi straini (dopanti)) in reteaua semiconductorului elementar. deci un exciton n. dopajul este interstitial. constanta de echilibru poate fi exprimata prin : K = e. Defecte de retea Cel de-al treilea mecanism care asigura conductibilitatea semiconductorilor il constituie defectele de retea (orice perturbare a regularitatii retelei cristaline).38 10-23 j / 0K Transpunand la sistemul pseudo – chimic considerat si inlocuind E prin Ei (energia benzii interzise) se obtine : n2 = n0 e. una este monoelectronica. daca atomii dopanti se plaseaza intre nodurile retelei. ramanandu-i un electron. Din acest motiv se zice ca semiconductorul este de tip n. Cand elementul dopant este din grupa a III – a. inseamna ca din cele patru legaturi pe care le formeaza cu atomii vecini.314 J / mol0K / 6. Ca atomi dopanti se folosesc in general atomi ai grupelor III si V. Prin urmare concentratia excitonului p este predominanta si hotaratoare pentru valoarea conductibilitatii si semiconductorul se zice ca este de tip p.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Conform ecuatiei lui ARRHENIUS. _____________________________________________________________________________________ 59 . Numarul de atomi dopanti dintr – un cm3 este 1014 atomi / cm3 (concentratie foarte mica). creand perturbatii in diferite locuri din retea. adica un exciton p. aceasta aceasta constituie un deficit de electroni. Daca atomii dopanti ocupa nodurile retelei (prin inlocuirea atomilor elementului majoritar) dopajul se numeste prin substitutie.1 eV (conductibilitatea creste cu concentratia atomilor dopanti). Cand elementul dopant este din grupa a-V-a formeaza patru legaturi bielectronice.

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 5. utilizeaza Mg drept agent reducator : SiO2 + 2C Si + 2CO ( +SiC) SiO2 + 2Mg Si + 2MgO( +Mg2Si) Si in acest caz siliciul este impurificat cu silicina de magneziu. dar intr-o proportie mai mica. Pentru producerea siliciului semiconductor.4 Obtinerea si proprietatile siliciului semiconductor . Astfel purificat triclor silanul este descompus in curent de hidrogen ultrapur. concentratia impuritatilor din grupele III si V ale sistemului periodic se reduc la ordinul de marime 1ppb (parti per billion) calculata atomic. Descompunerea se face pe calea disocierii termice la 10000C pe suprafete de siliciu incandescent. in acest scop siliciul brut macinat este tratat la 3000C cu HCl gazos sub actiunea caruia se formeaza triclor silan.SiMg2 + 4HCl SiH4 + 2 MgCl2 Siliciura de Mg silan . apoi racit si condensat. Gazul este filtrat.obtinerea siliciului prin piroliza silanilor I Sinteza silanilor : .4 (C2H5O)3SiH SiH4 + 3Si(OC2H5)4 trietoxi silan tetra etoxid de silicin SiH4 + AlCl3 + LiCl .50C) Prin repetarea operatiunii in conditii speciale.50C). Acesta avand punctul de fierbere + 330C este antrenat sub forma de gaz. indepartandu-se fractiunile mai usoare (mai ales triclorura de bor cu punct de fierbere 12. retinandu-se praful de siliciu antrenat de curentul gazos. care la randul lui este transformat in siliciu semiconductor prin procedee speciale. Triclorsilanul lichid se purifica mai departe prin distilare.SiCl4 + LiALH4 tetraclor hidrura de litiu silan si aluminiu II Purificarea silanilor obtinuti III Piroliza silanilor (cuptoare OL inox sau cuart) Sin H2n + n n Si + n+1 H2 Un alt procedeu de a obtine siliciu brut de calitate mai buna. Produsul brut este impurificat cu carbura de siliciu . siliciul brut urmeaza sa fie transformat in siliciu pur. intr – un cuptor electric cu electrozi de grafit.obtinerea siliciului pur : . I SiO2 Si tehnic + incluziuni Si tehnic puritate 99 – 99.siliciul tehnic se obtine industrial prin reducerea dioxidului de siliciu cu carbune. Transformarea siliciului tehnic (brut) in siliciu pur se face pe cale chimica. si cele mai grele (mai alec triclorura de fosfor cu punctul de fierbere 75. .98% II Si tehnic + HCl (g) SiHCl3 + SiCl3 (10 – 20%) + cloruri ale inpuritatilor SiHCl3 (urmele de impuritati sunt precipitate cu (C6H5)3 FC2H2) _____________________________________________________________________________________ 60 .

cuart sau polietilena).CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ III SiHCl3 + H2 Si pur Proprietatile fizice ale siliciului semiconductor Numar atomic Masa atomica Tip de retea Constanta de retea Distanta minima Si – Si Atomi / cm3 Masa spacifica (200C) Punct de topire Punct de fierbere Caldura specifica (80 – 1200) Caldura specifica (peste 14200C) Coeficient de dilatatie termica liniara la 200C Conductibilitate termica la 200C Caldura de topire Tensiune superficiala (la 14200C) Energia benzii interzise Rezistivitatea specifica la 3000K Mobilitatea electronilor la 200C Mobilitatea vacantelor Constanta dielectrica (static) 14 28.35 • 10-10 m 4.222 J / g 0C 2. care constituie materia prima pentru Ge semiconductor. prin actiunea unui curent de clor sau clor si acid clorhidric peste minereul preparat. De cele mai multe ori GeCl4 impura este purificata prin distilare. Borul si fosforul se indeparteaza prin absorbtie pe silicagel sau carbune activ. In acest fel se indeparteaza cea mai mare parte din arsen. Acesta este spalat si uscat (intreaga aparatura este confectionata din sorturi de sticla speciala.086 Diamant 5. GeCl4 purificata. este descompusa prin hidroliza cu apa de inalta puritate si trecuta in gel de GeO2.43 10-10 m 2. Distilarea are loc dintr-o solutie de HCl concentrat sub un curent de clor la temperatura de 840C.256 J / cm S 0C 1402 J / g 720 10-5 N / cm 1.33 10-6 m / 0C 1.96 10-22 m 2. proprietati Germaniul se gaseste in natura sub forma unor minerale ce contin intre 5 – 10. Pentru indepartarea restuluise mai face o distilare in prezenta de strunjitura de cupru care retine arsenul sub forma de arseniura de cupru (Cu3As). Diferitele procedee de obtinere ale germaniului au ca aspect comun trecerea germaniului in tetraclorura volatila. In continuare Ge este obtinut prin reducerea dioxidului cu hidrogen : GeO2 + 4 HCl GeCl4 + 2 H2O + impuritati GeCl4 pur _____________________________________________________________________________________ 61 GeCl4 .106 eV 2.754 J / g 0C 1.2% Ge.3 105 Ω cm 1350 cm2 / Vs 480 cm2 / Vs 11.8 5.5 Germaniu – obtinere. sub forma de AsCl3.33 g / cm3 14200C 31450C 0.

temperatura de solidificare . iar acidul azotic produce un strat superficial de oxid. In hidroxizii alcalini este practic insolubil.densitatea la 200C 1. GeCl4 + 2 H2O GeO2 + 4 HCl Prin reducere cu hidrogen se obtine germaniu.88.49. Cu siliciul formeaza o serie continua de cristale mixte. Acesta se formeaza prin hidroliza tetraclorurii de germaniu : GeCl4 + 2 H2O GeO2 + 4 HCl El se formeaza si prin oxidarea germaniului cu oxigen.40C Ge2H6 (lichid) temperatura de fierbere + 290C Ge3H8 (solid) temperatura de topire + 1100C _____________________________________________________________________________________ 62 . analogi silanilor. In urma acestor operatii se obtine germaniul pur. GeH4 (gaz) temperatura de fierbere . In schimb. H2 GeO2 [GeO] Ge + 2 H2O Tetraclorura de germaniu (GeCl4) este un lichid incolor avand : . Sub actiunea oxigenului la peste 4000C se pasiveaza prin acoperirea suprafetei cu un strat de oxid. Germanii sunt compusii germaniului cu hidrogenul. Pentru a-l transforma in germaniu de calitate “semiconductor” el trebuie supus purificarii finale prin topirezonara. ceea ce pasiveaza germaniul.8755 g / cm3 Se obtine prin actiunea directa a clorului asupra germaniului. Ge + 2 Cl2 GeCl4 In apa sau in aer umed hidrolizeaza. trecand intermediar prin faza de monoxid de germaniu (GeO). Dintre combinatiile germaniului cele mai importante din punct de vedere tehnic - sunt : - Dioxidul de germaniu (GeO2).temperatura de fierbere + 83.20C .spalarea si uscarea pp – ului pulbere alba de GeO2 . formand solutii solide cu miscibilitate perfecta. sau prin actiunea acidului clorhidric asupra dioxidului. GeCl4 +3 H2O Proprietatile chimice Germaniul metalic este stabil la aer.50C . Dioxidul de germaniu este usor solubil in acid clorhidric cu formare de tetraclorura de germaniu. Acidul sulfuric concentrat si acidul clorhidric ataca germaniul numai incet. se dizolva in solutii ale hidroxizilor alcalini.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ GeO2 • H2O + 4 HCl pp gelatinos . De asemenea. in prezenta unor oxidanti (hiplocorit de sodiu sau apa oxigenata) hidroxizii il ataca usor si germaniul se dizolva.reducere : GeO2 + 2 H2 Ge + 2 H2O Reducerea se executa in recipiente de grafit sau cuart grafitat introdusi in cuptoare tubulare la 6500C – 7000C (temperatura nu trebuie sa depaseasca 7000C pentru a nu se produce pierderi de GeO2 prin volatilizare.

Coroziunea provocata de agitatia apei de mare este un proces fizic de erodare a suprafetei exterioare a navei . micsorand viteza de coroziune.Depunerile de organisme marine . Aceste depuneri sunt favorizate de anotimpuri calduroase. crustaceele se depun pe suprafata navei scufundata in apa (opera vie). datorita proprietatilor fizico – chimice si biologice ala apei de mare. automatica. Utilizari Peste 25% din productia mondiala de Ge este destinata fabricarii semiconductorilor. telecomunicatii face sa creasca efortul pentru extinderea numarului de materiale semiconductoera si imbunatatirea calitatii acestora.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Aceste combinatii usor volatile se descompun cu usurinta la incalzire peste 3000C si se utilizeaza pentru obtinerea unor straturi subtiri de germaniu pe diferiti suporti. algele. variatia vitezei de coroziune este mica. curenti oceanici si incetinite de viteza de deplasare a navei. dar odata cu cresterea temperaturii cresc depunerile calcaroase pe suprafata navei care desi ingreuneaza nava confera o anumita protectie. Capitolul VI Coroziunea Este fenomenul de degradare a suprafetelor metalice sub actiunea chimica sau electro – chimica a mediului inconjurator. Cresterile de temperatura (in zonele calde)ar trebui sa duca la cresterea vitezei de coroziune.utilizare de materiale anticorozive scumpe .“Salinitatea.coralii. de natura aliajului (aliajele de cupru nu sunt acoperite de organismele marine). . Cele mai mari distrugeri corozive le provoaca apa si aerul.pierderile prin stoparea productiei realizam de ce problemelor legate de coroziune trebuie sa li se acorde o importanta deosebita.cheltuieli de reparare (inlocuire) parti de instalatii . de starea de prelucrare a suprafetei (pe suprafetele prelucrate grosolan depunerile sunt mai mari). Progresul tehnic se datoreaza in mare masura dezvoltarii semiconductorilor care au conditionat dezvoltarea electronicii. 1. Daca pagubelor cauzate prin coroziune mai adaugam : .Apa de mare – coroziunea in apa de mare are loc prin mecanism electrochimic. Dintre factorii care influenteaza coroziunea in apa de mare enumeram : . . Pierderile de metale si aliaje prin coroziune reprezinta o treime din productia mondiala si chiar reutilizand o parte din acesta pierderile nu scad sub 15%. O alta utilizare in domeniul optic in infrarosu deoarece germaniul prezinta transparenta si un indice de refractie mare in acest domeniu spectral. . deosebit de puternic.supradimensionari ale utililajelor si instalatiilor prin proiectare .Hidrocarburi _____________________________________________________________________________________ 63 . Utilizarea lor in cibernetica. 2. de lumina. temperatura si compozitia biologica a apei”. . Desi acestea sunt diferite in mari si oceane.

Multe metale insa.Coroziunea chimica produsa prin actiunea gazelor uscate sau a neelectrolitilor asupra metalelor . cu cat temperatura este mai mare cu atat coroziunea este mai intensa. .1 Coroziunea chimica La temperaturi inalte gaza ca :O2. . Mg.subtiri (sub 400 A grosime) care nu confera protectie .groase (mai mari de 5000 A) care de cele mai multe ori nu protejeaza. Cand pelicula nu este poroasa. 6. pe unitatea de suprafata (1 cm2) t = timpul x = grosimea stratului dc / dx = gradient de concentratie al substantei care difuzeaza T = temperatura absoluta _____________________________________________________________________________________ 64 .medii (400 – 5000 A grosime) care protejeaza . CO2 provoaca coroziunea chimica a aparatelor si pieselor cu care vin in contact. Viteza de desfasurare a coroziuniise poate evalua prin determinarea vitezei de cresterea grosimii sau greutatii peliculei : S = cantitatea de substanta ce difuzeaza prin strat. 3. SO2. . ea nu este insotita de un transport de sarcina electrica. nu se dizolva in mediu agresiv si are o buna aderenta pe metalul de baza atunci ea protejeaza restul metalului de inaintarea coroziunii (formeaza astfel de pelicule : Al. Cr. Functie de grosime peliculele pot fi : .Ni). Co. Dupa natura fenomenelor care provoaca atacul metalelor se pot mentiona doua tipuri de coroziune : . Spre deosebire de aluminiu. Antidetonantii adaugati in combustibili dau ca produs de reactie PbO care catalizeaza coroziunea cuzinetilor Pb – Cu si aliajele de cadmiu. Grosimea peliculei depinde de natura metalului. fierul prin oxidare formeaza pelicula poroasa cu aderenta slaba si usor atacabila. H2S. temperatura etc. sub actiunea oxigenului din aer.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Principalii constituenti agresivi ai combustibililor sunt substantele sulfuroase. mediului. Cl2. la temperatura obisnuita se acopera cu o pelicula foarte subtire formata din oxidul metalului respectiv.Coroziunea electrochimica produsa prin actiunea curentilor electrici locali rezultati intre metal si electrolitul cu care este in contact.Coroziunea cazanelor de abur Este o coroziune complexa cauzata de factori fizici (solicitari mecanice) si chimici (depuneri de straturi calcaroase ale apelor insuficient dedurizate). Agentii agresivi din uleiuri sunt impuritatile si produsii de oxidare (uleiurile parafinice se oxideaza mai usor si sunt mai agresive fata de fier). HCl gazos. deoarece datorita tensiunilor interne se fisureaza si permit continuarea corodarii. Coroziunea se produce numai in prezenta unui oxidant (oxigenul din aer).

3 Metodele de protectie anticoroziva Dintre metodele utilizate enumeram : alegerea rationala a materialelor de constructie si imbunatatirea rezistentei la coroziune a acestora prin prelucrare mecanica si tratamente termice . cresterea continutului de oxigen dizolvat in solutie (actioneaza ca agent oxidant) mareste viteza de coroziune. ionilor sau electronilor prin pelicula de oxid spre exterior si mai rar deplasarea oxidantului. modificarea compozitiei metalice – adaosurile de Co. reducerea (unde este cazul) a agresivitatii mediului coroziv .2 Coroziunea electrochimica In cele mai multe cazuri coroziunea este un proces electrochimic. .reactia anodica (oxidare) de ionizare a metalului . 6. Suprafata metalica in contact cu solutii de electroliti se corodeaza electrochimic. Coroziunea electrochimica este influentata de urmatorii factori : . in care electronii eliberati in procesul anodic. Ni si Mo maresc rezistenta la coroziune . 2. participa la reducerea unui oxidant din solutie : Z / 4 O2 +Z e. Daca mediul coroziv este lichid se adauga injibitori de coroziune . Coroziunea electrochimica este atribuita deseori activitatii unor pile galvanice microscopice. restul suprafetei care functioneaza ca un catod nu este atacata. Dezoxigenarea se face prin legarea oxigenului de substanta fata de care are afinitate. aplicarea de straturi protectoare.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Experimental s-a demonstrat ca in marea majoritate a cazurilor in coroziunea chimica. cresterea concentratiei electrolitului intensifica procesul de coroziune .cresterea pH – ului mediului scade viteza de coroziune . Coroziune electrochimica se desfasoara sub forma a doua reactii simultane : .+2 H+ Z / 2 H2O Se poate concluziona ca distrugerea propriu-zisa are loc pe anozi.reactia catodica (reducere). - - _____________________________________________________________________________________ 65 . daca acesta este gazos se face degazarea termica sau absorbtie. in care distrugerea propriu-zisa are loc pe portiunea ce are rol de anod. 6. Suprafetele prelucrate grosolan se distrug cu viteza mai mare decat suprafetele lustruite. ionul metalic paraseste reteaua si trece in mediul coroziv. 3. lasand in mediu de reactie cantitatea echivalenta de electroni : Me + 2 H2O Me(OH)Z +Z H+ +Z e. Ori de cate ori sunt prezente doua metale diferite sau un metal cu impuritati. prin pelicula de oxid spre interiorul metalului.rezistenta anticoroziva a metalelor creste in perioada de la stanga la dreapta si in grupe de sus in jos. are loc o deplasare a atomilor. sau exista o diferenta de concentratie se creeaza diferente de potential si deci curenti electrici care provoaca coroziunea. aplicarea protectiei electrochimice (anozi de sacrificiu aplicati pe peretele metalic) .proprietatile mediului coroziv : 1.natura si starea de prelucrare asuprafetei metalice . alegerea rationala a tipului de constructie .

Daca suprafata astfel pregatita nu se mai acopera cu strat protector. nisipului de turnatorie. Apa de mare din porturi (in afara de coroziunea electrochimica puternica) are un efect deosebit de agresiv. Inainte de aplicarea acestora se face o pregatire a suprafetei ce urmeaza a fi acoperita pentru ca aderenta sa fie maxima. In procesul de coroziune datorita diferentelor de structura cristalina a metalului. formandu-se la suprafata un strat de oxizi. . Piesa ce urmeaza a se lustrui constituie anodul. apoi apar alte suprafete anodice amplasate in centrul suprafetelor catodice ducand la degradarea completa a metalului.straturi protectoare metalice. toluen.straturi protectoare organice.protectie antivegetativa. Decaparea – reprezinta indepartarea unui strat de oxizi de pe suprafata metalului pentru ca straturile protectoare sa aiba aderenta buna. _____________________________________________________________________________________ 66 . CCl4. oxizilor si asperitatilor prin sablare (indepartarea ruginei. catodul este din plumb sau aliaj Pb – Sn sau OL inox. Rectificarea sau slefuirea are ca scop indepartarea unui strat subtire de metal cu ajutorul unui material abraziv iar suprafinisarea (lustruirea) reduce la minim macroneregularitatile obtinandu-se un luciu avansat.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Cea mai utilizata metoda din cele enumerate este aplicarea de straturi protectoare. In vederea aplicarii straturilor protectoare organice se face o pregatire a suprafetei metalice astfel : . O periere rapida se face arzand vechiul strat cu flacara oxiacetilenica si curatare a resturilor cu perii de sarma. Pe suprafata navei scufundata in apa apare coroziunea biologica. rezistenta si sa protejeze. Se realizeaza cu ajutorul acizilor care alaturi de oxizi dizolva si mici cantitati de metal. periere (indepartarea oxizilor sau namolurilor ramase in urma decaparii). saponificare. Straturile protectoare pot fi : . emulsionare utilizand solventi organici (benzina.prelucrarea mecanica – are drept scop indepartarea incluziunilor. datorata metabolismului organismelor ce se dezvolta pe suprafata navei. proces in care macroridicaturile se dizolva preferential iar microadanciturile raman pasive. Protectia anticoroziva din domeniul naval trebuie sa realizeze doua deziderate : . Daca pe suprafata se gasesc materiale grase se face degresarea acesteia. Solutiile alcaline prezinta avantajul neinflamabilitatii si dezavantajul ca nu mai pot fi recuperate. benzen. C2H2Cl4. acetona) sau solutii alcaline. Oxigenul din aer corodeaza anozii micropilelor. prin depuneri ingreuneaza corpul navei.straturi protectoare anorganice. determinand scaderea vitezei de deplasare si cresterea consumului de combustibil. Degresarea se realizeaza prin dizolvare. pentru a-i mari rezistenta la coroziune se face lustruirea acesteia. Lustruirea se realizeaza electrochimic.protectie anticoroziva si . Acestea in afara de coroziunea biologica provocata. datorita solicitarilor mari. deoarece apa portuara este poluata cu produse petroliere si grasimi si combinat cu o flora si o fauna bogata are efecte nedorite si uneori deosebit de grave. alcool etilic. . straturilor mai vechi de vopsea). sau rugozitatii metalului in urma multiplelor prelucrari si concentratiei sarurilor din apa corodeaza suprafata navei printr-un mecanism electrochimic. white – spirt.

grosimea straturilor de protectie la protejarea piselor si produselor impotriva coroziunii se poate realiza prin zincare sau cadmiere. nicioadata mai mica decat valorile indicate mai jos : grosimea min a stratului μ Zn si Cd 48 24 12 6 grad de solicitari 1. .La utilizarea anozilor pe baza de magneziu aplicati pe suprafete conservate ale constructiilor din otel sau aluminiu se recomanda o ingrosare a stratului de vopsea. Cu. . mercur si nici pituri pe baza de bitum cu continut de fenol.depunere electrolitica (galvanica) Depunerea se realizeaza prin actiunea curentului electric asupra unei solutii de electrilit ce contine ionul metalului ce urmeaza a se depune (Zn. nu se admite utilizarea piturilor care contin pigmenti de cupru. Cd. in toate cazurile rezistenta nu trebuie sa depaseasca 0. . Stratul de protectie va fi compactizat suplimentar. 2.1 Straturile protectoare metalice Se pot realiza prin : a) . . natura mediului agresiv actiune continua a apei de mare actiune temporara a apei de mare actiunea stropilor de apa de mare actiunea aerului marin b) In cazul utilizarii protectiei electrochimice se pot folosi anozi executati din aliaje pe baza de zinc.3. _____________________________________________________________________________________ 67 .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 6.In scopul asigurarii unei aderari suficient de mari a stratului de protectie. 3. pe piese se aplica (metoda chimica sau electrochimica) un strat de acoperire care intensifica aderarea sau un strat de grund format dintr-un pigment activ . Ni. c) Protectia aliajelor din aluminiu . plumb. .In cazul in care stratul protector este realizat prin oxidare anodica.Inainte de aplicarea protectiei anticorozive pentru piesele din aliaje de aluminiu se impune curatarea si degresarea minutioasa a acestor piese . magneziu sau aluminiu.02Ω. Fixarea anozilor de sacrificiu trebuie sa fie facuta asa incat sa asigure o buna conductivitate electrica. Sn). Cr. trebuie sa fie ecranati cu diafragme neconducatoare de curent electric . grosimea stratului este conform STAS.Anozii pe baza de magneziu folositi pentru protectia suprafetelor nevopsite din constructii de metale usoare. pot fi folositi in tancurile de marfa petroliere numai in locurile in care energia lor potentiala nu depaseste 275 J. grosimea acestui strat nu poate fi sub 15μ.La navele care tranporta produse petroliere nu se admite folosirea sistemelor de protectie electrochimice cu aplicare de curent si instalarea anozilor de magneziu in tancurile de marfa .Anozii pe baza de aluminiu. Pentru grunduirea aliajelor de aluminiu trebuie folosite pituri speciale. 4.

.2 Straturi protectoare anorganice Aplicarea acestora se realizeaza chimic sau electrochimic prin : conversia stratului de metal superficial in compusi ai metalului (oxizi. ei imbunatatesc si rezistenta la lumina si frig. Sunt utilizati ca plastifianti derivati ai acidului ftalic si fosforic. fosfati.aplicarea unor mase pe baza de silicati pe suprafata metalului (emailari) .Sicativii – sunt substante ce grabesc uscarea peliculei. _____________________________________________________________________________________ 68 . peliculele rezultate avand aspect semilucios sau lucios.Solventii mediu volatili (butanol si toluen) si greu volatili (ciclohexanona. 6. ramanand in pelicula dupa uscarea acestora.3.3. aluminiu) cu scop protector. Ei sunt saruri ale acizilor organici superiori cu metale grele (Co. substrat de vopsire sau finisari decorative Fe + 3 Zn H2(PO4)2 Zn3(PO4)2 + Fe HPO4 +3 H3PO4 +H2 Fosfat dioxid fosfat de fosfat acid de zinc zinc de fier 6. rasini sintetice si alte produse cu grad ridicat de polimerizare. De obicei materialele capabile sa formeze pelicule sunt dizolvate in solventi volatili avand o consistenta corespunzatoare pentru aplicare prin pensulare. Mn. din acest motiv materialul de formare este numit liant al pigmentului. uleiul de ricin. cadmiu. .Pigmentii .placare cu produse ceramice sau straturi protectoare organice obtinute prin fosfare (aplicate la otel .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Metalizarea prin pulverizarea materialului protector sub forma de particule fine pe suprafata fierbinte a obiectului. . . Pb) . Aderenta se realizeaza prin presare. anticoroziv. temperatura. .3 Straturi protectoare organice Tehnica acoperirilor foloseste o mare varietate de materiale capabile sa formeze pelicule.Plastifiantii sunt substante cu rol de crestere a elasticitatii liantilor. Dupa ce vopseaua este aplicata solventul se evapora iar materialul de formare a peliculei leaga particulele de pigment intr-o pelicula continua. zinc. In afara de liant (componentul de baza) straturile protectoare mai contin : . datorita microporilor rezultati la evaporarea rapida. rezistenta la lumina. metiletilcetona.sunt produse pulverulente utilizati pentru colorarea peliculei sau in cazul grundurilor pentru furnizarea unor proprietati anticorozive. alcool etilic)care prin evaporare rapida impiedica curgerea vopselei aplicata pe suprafete inclinate. pulverizare. imersie sau alta metoda de aplicare. dar peliculele rezultate la uscare sunt mate. cu ajutorul aerului comprimat. La alegerea unui pigment se tine seama de : putere de acoperire. Placarea se realizeaza prin aplicarea de foi de metal (10 – 2-% din grosimea ansamblului) rezistente la coroziune pe suprafata ce trebuie protejata. sudare. lacuri. laminare. etan diol etc) care prin evaporare lenta permit o buna astupare a porilor. pierderilor mari de metal si aderentei slabe.solventi. diluanti cu rol de a dizolva liantul sau de a-i micsora vascozitatea. Metoda este putin utilizata datorita mediului toxic. Acestea cuprind uleiuri sicative. cromati) rezistenti la oxidare . Zn. Solventii pot fi : usor volatili (acetona.

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ intemperii. miniu de plumb. lucioase cu rezistenta la agenti atmosferici 5 luni . metoda sinterizarii turbionare sau prin lipire.Chiturile – materiale intrebuintate la umplerea cavitatilor.Vopseaua – dispersii de pigmenti si materiale de umplutura. . culoare alb pana la cenusiu deschis sau colorati divers.Sisteme polilae – asigura rezistenta la agenti atmosferici cca 12 luni . sunt colorate si cu putere de acoperire.Sisteme antiderapante cu nisip. Materialele plastice pentru protectie anticoroziva.Grundurile – constituie primul strat aplicat si fac legatura intre suprafata de vopsit si pelicula protectoare.Sisteme alchidice. Pentru opera vie (partea de nava scufundata permanent in apa) si fasa (partea navei supusa alternativ la actiunea aer – apa. Acoperirile speciale (pe baza de rasini epoxidice) sunt folosite pentru a realiza o anumita scadere a grosimii elementelor protejate ale corpului navei. ZnO. lac sau rasina) sau de tip anorganic (straturi de ciment sau email) se impune curatarea minutioasa a constructiilor metalice de rugina. functie de incarcatura) se folosesc sisteme de vopsire vinilice si clorcauciuc gudron. scorie. rasini naturale sau sintetice in solventi organici fara adaosuri de uleiuri vegetale. Inaintea aplicarii unor acoperiri de tip organic (pituri pe baza de ulei.Materialele de umplutura – au o structura similara pigmentilor . . iar daca procesul tehnologic o impune se procedeeaza si la degresarea lor.lacurile sunt solutii de derivati celulozici. Grundurile sunt dispersii de pigmenti si materiale de umplutura (60–70%) in lacuri . prin metoda cu flacara. Straturi protectoare organice pot fi : uleiurile. . Sunt incolore sau colorate si la uscare dau pelicule transparente si cu aspect lucios. Pentru suprastructura se folosesc urmatoarele sisteme : . Pentru vopsirea navelor se folosesc sisteme specifice functie de zonele ce trebuie protejate pe nava. Cei mai utilizati pigmenti sunt : TiO2. grundurile. _____________________________________________________________________________________ 69 . lacurile. dupa uscare dau pelicule cu aspect semimat sau lucios. Chiturile sunt lacuri cu adaos mare de pigmenti si materiale de umplutura . recomandate la vopsirea puntii. care au durabilitatea 24 luni pe suport sablat si 18 luni pe suport nesablat. . . oxid rosu de fier. . in diferite substante peliculogene. se pot aplica pe suprafata ce urmeaza a fi protejata. dau pelicule mate sau semimate . asigurand consistenta peliculei. . sa fie anticorozivi. chiturile. vopselele. Sunt utilizati pentru a ingrosa vopseaua. apa si murdarie.

1.2 0. grosimea ghetii este de 2700 m. ♦ “Hidrosfera”. Din suprafata totala (de 5. iar la punctul cel mai adanc al continetului antarctic atinge 4200 m. in concentratii mici sau foarte mici. nivelul oceanelor s-ar ridica cu cca. grindina sau zapada.8 0. III OXIDUL DE HIDROGEN. bruma sau chiciura.Marile interioare au concentratii fie mai mari (Marea Mediterana).62 x 10⁸ Km² ) este ocupata de mari si oceane. cand este atinsa presiunea de saturatie la temperatura respectiva si sub forma de roua. Cu alte cuvinte toate elementele continute in scoarta pamantului apar si in apa de mare.0 1. 17. Apa oceanelor contine in medie 35 g/l saruri (din care 27 g sunt NaCl). Volumul marilor si oaceanelor este evaluat la 1. Daca toti ghetari s-ar topi.300 900 400 380 65 28 8 8 DENUMIRE ELEMENT Bor Siliciu Fluor Azot Argon Litiu Rubidiu Fosfor Iod Bariu CONCENTRATIE Mg/l 4.1 x 10⁸ Km² ) a glubului pamantesc 71% (sau 3.05 0.600 1.12 0. pe suprafete reci (apa meteorica).6 0.07 0.48 x 10⁸ Km² ) putin mai mult de 10% (1.Stare naturala ♦ “Atomosfera”contine vapori de apa in concentratie ce variza cu temperatura si presiunea.03 _____________________________________________________________________________________ 70 . cand condensarea apei are loc heterogen.3 0. La polul sud.8 3.000 10.9 x 10 ⁹ Km³ . In tabelul de mai jos este redat lista celor 20 elemente mai abundente din apa oceanica. ploaie. pamantul se deosebeste fundamental de celelalte planete.58 x 10⁷Km²) este acoperita cu ghetari. au mai fost identificate in apa de mare cca.37 x 10⁹ Km³ (cca. Acestia provin in majoritate din evaporarea marilor si oceanelor si in mica parte din evapoarea ghetarilor. Din suprafata uscatului ( 1. 80 m.1/800 din volumul planetei) volumul ghetarilor din regiunea artica si antactica este apreciat la 2. APA 7. Vapori de apa din atmosfera se condenseaza sub forma de nori. care sunt sarace in apa sau lipsite de apa. Elemente in apa de ocean ( in mg/l) DENUMIRE ELEMENT Clor Sodiu Magneziu Sulf Calciu Potasiu Brom Carbon Oxigen Strontiu CONCENTRATIE Mg/l 19. 50 elemente.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ CAP. In afara de acestea. fie mai mici (Marea Neagra cu cca. ceata.7 g/l din care 14 gNaCl ) decat apa oceanelor. Prin cantitatea mare de apa din staturile exterioare.

Proprietati fizice.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Metalele sunt continute in apa de mare sub forma de cationi (Na⁺ .etc. Apa este un lichid incolor in cantitati mici. Dupa punctul de fierbiere al apei (tempertatura la care pot coexista la echilibrul apa si vapori de apa. Cel mai scazut continut in substante minerale dizolvate il are apa izoarelor de munte (cca. Aceasta are mare importanta din punct de vedere climatic si biologic.) sulful ca ion sulfat (SO₄²⁻) iar carbonul sub forma de CO₂ si de ioni bicarbonat (HCO⁻₃) Apa izvoarelor si raurilor. sulfat si clorura. poate strabate prin straturi permeabile (humus. Cladura specifica a apei la 15º C este 4. _____________________________________________________________________________________ 71 ♦ . 7. Densitatea apei este maxima la 4º C cand este egala cu 1 (se comporta diferit de celelalte lichide a caror densitate scade continu cu cresterea temperaturii.nisip) pana ajunge la o patura impermeabila (argila) desupra careia formeaza o panza de apa subterana ( apa freatica).50 mg/l ) si aceia provenita din topirea ghetarilor. Se disting urmatoarele categori de apa minerale: “izvoare acide simple” cu un continut mare de CO₂ si putine substante minerale. izvoare carbonice.cationi. azot si bioxid de carbon. Din aceasta cauza apele adanci nu ingheta pana la fund facand posibila existenta in timpul iernii a vietuitoarelor. O apa cu continut mare de bicarbonat de calciu. in cantitati anormal de mari. privita in stratguri grose are o culoare albastra verzuie. substante solide si gazoase. nu face spuma cu sapunul si depune carbonat de calciu la fierbere (formarea de cruste in cazanele de aburi). Apa raurilor este din ce in ce mai poluata cu deseuri industriale. izvoare alcaline continand mult bicarbonat si putin CO₂.2. Apa pura se obtine din apa obisnuita prin distilare.calciu si magneziu. dizolvate. cu CO₂ si bicarbonati de sodiu. Nu are miros si nici gost. temperatura apei are rol regulator asupra temperaturi aerului. in conditi in care sa nu poata dizolva gaze din aer sau substante solide din recipientele in care este conservata. izvoare amare continand sulfati de sodiu si magneziu. ea este in general mai mare decat la alte substante. izvoare sulfuroase contind sulfuri alcaline si H₂S liber. din aceasta cauza temperatura cantitatilor mari de apa (lacuri. Apa subterana reparare la suprafata in izvoare sau este extrasa prin fantani puturi sau sonde. Apa pura are conductibilitate electrica foarte mica datorita inoizari reduse (se stie ca produsul ionic al apei este [H₃O]⁺‧[OH]⁻= 1.Br¯. Acestea au o influienta nociva asupra animalelor si plantelor acvatice.1 x 10⁻¹⁴ ioni g/l.calciu. In timpul iernii apa se raceste si avand densitatea din ce in ce mai mare se aseaja la fund pana cand temperatura scade la 4º C. la 20ºC. magneziu si sodiu si anioni de bicarbonat. gazele din aer: oxigen.Apele freatice contin cca. o apa dura. Apa izvoarelor si raurilor contine. continand ionul I⁻ si izvoare arsenicale continand bioxid de arsen sau arseniti.18 J/g (1 cal/g).etc. 2 g/l substante minerale.mari) se schimba cu mult mai lent decat temperatura rocilor si solului. izvoare iodorate. ♦ Ape minerale – multe izvoare au prilejul sa dizolve din straturile scoartei cu care vin in contact. Compozitia chimica a acestei apei variaza cu natura rocilor cu care a fost in contact.Mg²⁺. Apa meteorica odata ajunsa pe pamant.)halogeni sub forma de anioni (Cl¯. la presiune normala) a fost definita temperatura de 100º C. Dupa punctul de solidificare al apei ( definit ca temperatura la care pot coexista ghiata si apa la presiune normala) a fost fixata temperatura “Oº C “.Ca²⁺. izzzvoare sarate cu un continut de peste 15 g/l NaCl.

Metalele reactioneaza diferit cu apa functie de pozitia lor in seria tensiunilor electrochimice. s-a admis ca moleculele apei sunt asociate prin legaturi de hidrogen. Pentru explicarea unor particularitati ale apei expuse mai sus.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Deosebit de mare este constanta dielectrica a apei (ɛ=81) ceea ce explica puterea ei ionizanta cum si proprietatea de bun dizolvant. abia pe la 2500ºC . [ ] = concentratie.3. Cu calciu reactioneaza la temperatura obisnuita dar mai lent. cca 10% din moleculele de apa sunt disociate termic. Datorita caracterului exoterm pronuntat. cu magneziu reactioneaza numai la 100ºC. hidrogenul se aprinde). molecula de apa este stabila. Astfel metalele alcaline reactioneaza cu apa la temperatura obisnuita. k = constanta de viteza . Si unele nemetale reactioneaza cu apa: 2 Cl₂+2H₂O ⇄ 4HCl + O₂ 3 S + 2H₂O → 2H₂S +SO₂ 2P + 3H₂ → PH₃ + H₃PO₃ Cu carbonul la rosu au loc reactiile: C + H₂O → CO + H₂ C +2H₂O → CO₂ + 2H₂ Cu oxizii metalici formeaza baze: H₂O + CaO → Ca(OH)₂ Cu oxizii unor nemetale formeaza acizi: H₂O + SO₃ → H₂SO₄ Disocierea electrica a apei (pH-ul apei) 2H₂O ⇄ [H₃O]⁺‧[OH]⁻ v₁=k₁[H₂O] v₂=k₂[H₃O]⁺‧[OH]⁻ v = viteza de reactie . 7. punand hidrogen in libertate (reactia este puternica.Proprietati chimice. iar cu fierul numai la temperaturi inalte. la echilibru: v₁ = v₂ k₁[H₂O] = k₂[H₃O]⁺•[OH]⁻ k₁ k₂ [H₃O]⁺•[OH]⁻ [H₂O] K[H₂O] = [H₃O]⁺•[OH]⁻ dar [H₃O]⁺•[OH]⁻ = 10⁻¹⁴ (produsul ionic al apei) _____________________________________________________________________________________ 72 .

NO⁻₃ (din apele industriale ). Ionul SO₄²⁻ (in majoritatea apelor de suprafata din disocierea gipsului Ca SO₄ •2H₂O).ape feruginoase (cu suspensii de Fe (OH)₃) A.ape selenitoase (cu continut de sulfati). plante si animale acvatice.[10⁻⁷] = 7 pH = 7 Compozitia chimica a apelor naturale.ape calcaroase (cu continut de saruri de calciu). Compozitia inoica a apelor naturale: Ionul Cl⁻ (provine din dizolvarea rocilor formate din cloruri in apele marilor si oceanelor). ele sunt formate din acizi humici. din spalarea rocilor cu humus. Ionii Ca²⁺. Substante organice si anorganice in suspensie.Co₃+CO₂+H₂O → →Mg²⁺ (HCO₃)₂ Ionii H⁺ (datorita micilor concentratii de acid carbonic care se formeaza : 2H₂O+CO₂ ⇄H₃O⁺ +HCO⁻₃. 7. NaCl).Mg²⁺ (dizolvarea in prezenta CO₂ a dolomitei: Mg. Ionii NH⁺₄. . Substantele organice sunt in stare coloidala. Ionul HCO₃⁻ (ca urmare a dizolvari calcarului de catre CO₂ din apa CaCO₃ + CO₂ + H₂O → Ca(HCO₃)₂ Ionul CO₃²⁻ (provenit din disocierea dolomitei – MgCO₃•CaCO₃). acesteia dau direct continutul de substanta in suspensie. Ionuii Na⁺. . C.Indici de calitate ai apei Transparenta – apei se determina cu ajutorul celulelor fotoelectrice. B.K⁺ (in apa marilor si oceanelor din disocierea KCl. roci marunte in suspensie care dau tulbureala apei . Substantele anorganice provin din argila. Gaze dizolvate in apa In apa se dizolva cantitati de oxigen din atmosfera si CO₂ din procese biochimice.4. Functie de compozitia sarurilor care predomina apele naturale sunt: . .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ deoarece [H₃O]⁺ = [OH]⁻ ⇒ [H₃O]⁺•[OH]⁻ = ([H₃O]⁺)² = ([OH]⁻)² = 10⁻¹⁴ ⇒ [H₃O]⁺ = [OH]⁻ = 1O⁻⁷ Prin definitie pH-ul este cologaritmul concentratiei ioniolor : pH = colog. _____________________________________________________________________________________ 73 .ape alcaline (cu continut de saruri de magneziu).

Indepartarea crustei este anevoioasa si dauneaza peretilor cazanului. termocentrale. . in prezenta fenolftaleinei si metiloranjului.duritate totala (DT): reprezinta totalitatea sarurilor de calciu si magneziu dizolvate in apa.1 n. . Principiul metodei se bazeaza pe fixarea O₂ pe o substanta usor oxidabila.Duritatea – pentru apele utilizate in scop industrial la cazane de abur.duritatea permanenta (Dp) reprezinta totalitatea sarurilor neutre de calciu si magneziu dizolvate in apa. la noi in tara s-a adoptat gradul german. _____________________________________________________________________________________ 74 . se depun pe pereti formand cruste. reprezinta duritatea data de bicarbonati de calciu si magneziu dizolvati in apa. principiul metodei de determinare al continutului de cloruri consta intr-o titrare argintometrica (titrare de precipitare). .la mineralizarea substantelor organice si intretinerea vietii subacvatice. care reprezinta continutul a 10 mg CaO la un litru de apa.stabilirea purjei calduriilor. continutul de ioni de clor si salinitatea apei Continutul de clorurii si salinitatea apei foloseste la determinarea gradului de concentrare al apei. . apa se separat in saruri. iar pe de alta parte sarurile mai greu solubile.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ - Oxidabilitatea – determinarea continutului de substante organice din apa (deoarece este o determinare dificila se prefera determinarea cantitati de O₂ sau KMnO₄ necesar oxidarii substantelor organice dintr-un litru de apa). cu titru cunoscut. DT = Dp+Dt In mod conventional duritatea apelor se exprima in grade de duritate. fara gaze) se - determina prin evaporarea apei filtrate in prealabil si uscand rezidul la 100º C. pana la greutatea constanta.duritatea temporala (Dt).alcalinitatea Reprezinta continutul de ioni care imprima apei caracter alcalin. De aceea pentru a deduriza apa este necesar sa cunoastem duritatea ei. Continutul in saruri este constanta de rezdu uscat in mg/l. In timpul functionarii generatoarelor de vapori. Prezenta sarurilor ridica punctul de fierbiere al solutiei apoase. intru-cat nu spumeaza in prezenta sapunului si ingreuneaza fiertul legumelor. Continutul de saruri (substante organice si anorganice dizolvate. consumul de combustibil marindu-se corespunzator. urmata de determinarea cantitativa a substantei oxidate. a contaminarilor cu apa de mare. Functie de natura sarurilor duritatea apelor se clasifica in: . Alcalinitatea se determina prin titrarea probei de analizat cu o solutie de HCl 0. Continutul de O₂ dizolvat in apa Continutul de O₂ dizolvat prezinta importanta deoarece acesta contribuie la coroziunea metalelor. ele micsoreaza transferul termic si uneori exploziale cazenelor in urma supraincalziri unor zone prin desprinderea crustei.prezinta importanta deosebita continutul de ioni de calciu si magneziu care datorita posibilitatii de a se depune sub forma de crusta constituie un mare inconvenient si pericol de exploatare. Apa potabila nu trebuie se aiba duritate mai mare de 25 ºgermane.

carbonatul acid de calciu trece in carbonat neutru: Ca(HCO₃)₂ + Ca(OH)₂ → 2 CaCO₃ + 2 H₂O Mg(HOO₃)₂ + Ca(OH)₂ → CaCO₃ + MgCO₃ + 2H₂O MgCO₃ + Ca(OH)₂ → CaCO₃ + Mg(OH)₂ Duritatea permanenta se indeparteaza prin adaugarea de carbonat de sodiu care reactioneaza cu sulfatul de calciu din apa.5.5. Purificarea apelor industriale se poate face prin diferite procedee: distilare.1. De aceea prin diferite metode se elimina substantele organice si anorganice. 7. . Duritatea temporara se indeparteaza prin tratarea apei cu lapte de var. _____________________________________________________________________________________ 75 . coagularea (indepartarea substantelor coloidale care duc la spumari). dedurizarea (prin precipitarea sarurilor care se depun sau cu ajutorul schimbatorilor de ioni.supensiile (diametrul particulelor este mai mare de 100 m ). incat sa se previna coroziunea. . amestecarea cu var si soda. compusi anorganici care functie de gradul de dispersie al impuritatilor sunt: . fac imposibila folosirea ei in multe domeni.impuritati coloidale (diametrul particulelor este sub 100 m ). Apele industriale sunt utilizate ca ape de racire sau in cazane de abur.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ .Purificarea apei In apa sunt dizolvate: gaze. saruri. Deasemenea fosfatul de sodiu da alcanitatea necesara apei de alimentare.De obicei dedurizarea se realizeaza prin metode chimice ( metoda are ca principiu transformarea sarurilor de calciu in Ca CO₃ si a sarurilor de magneziu in Mg (OH)₂ . apo se face tratamentul cu carbune activ pentru restabilirea calitatilor initiale si iradierea in vederea distrugerii microorganismelor. CaSO₄ + NaCO₃ → CaCO₃ + Na₂SO₄ Etapele dedurizarii: incalzirea apei brute. Etapele purificarii filtrarea apei brute ( pentru retinerea suspensiilor).impuritati dizolvate ( gradul de dispersie este molecular sau ionic).continutul de ioni fosfati ai apei Pentru reducerea duritati apei de alimentare al caldarilor si impedicarea formari crustelor se face testarea apei cu fosfat bisodic sau hexametafosfat. in timp ele se concentreaza in saruri ce se depun sub forma de cruste. tratamente chimice sau schimbatori de ioni. 7. care se depun ). Impuritatile aflate in suspensie sau dizolvate in apa. Excesul de fosfat in apa duce la hidroliza acestuia cu formarea de NaOH care prezinta pericol de c oroziune.

Fe₂O₃.Al₂O₃. .Na₂O. granulate care contin in molecula lor grupari cu caracter bazic sau acid si care in solutie au proprietatea de a pune in libertate ioni ce ii contin si de a retine preferential alti.Anioniti pot fi slabi bazici si puternic bazici (sunt polistireniaminati. .CaO si H₂O. Zeoliti sunt alumino silicati de sodiu hidratati. Schimbatori de ioni anorganici (zeoliti) pot fi: .depunere si indepartarea namolului. CaP + 2NaCl → CaCl₂ + Na₂P MgP + 2NaCl → MgCl₂ + Na₂P Pentru dedurizarea apelor industriale se folosesc si rasini sintetice schimbatoare de ioni.articificali – permutiti (Na₂P ). .micsti. alcatuiti din retele CaCl₂ + Na₂P → CaP + 2NaCl MgSO₄ +Na₂P → MgP + 2NaCl Dupa o anunita cantitate de apa dedurizata schimbatorile isi pierd proprietatile dedurizante. Etapele demineralizari 1.5. de aceea pentru o dedurizare mai inaintata se foloseste fosfatul trisodic ( Na₃PO₄ ) magneziu sub forma de fosfati greu solubili: 3Ca²⁺ + 2PO₄³⁻ → Ca₃(PO₄)₂ 7. 2RCOOH + Ca(HCO₃)₂ → R₂Ca + 4CO₂ + 2H₂O 2RCOOH + Mg(HCO₃)₂ → R₂Mg + 4CO₂ + 2H₂O 2.filtrarea apei dedurizate. .spalarea filtrului Prin tratarea cu var si soda. Schimbatori de ioni sunt substante solide insolubile.anioniti (schimbatoare a anionilor). . cristalini. 2RH + Ca Cl₂ → R₂Ca + 2HCl 2RH + MgSO₄ → R₂Mg + H₂SO₄ _____________________________________________________________________________________ 76 care precipita sarurile de calciu si .2. Indepartarea tuturor sarurilor se face cu ajutorul rasinilor schimbatoare de ioni. Rasinile sintetice pot fi puternic acide (SULFONATE = RH) si slab accide (CARBOXILICE = RCOOH).cationiti (adica schimbatoare de cationi). tertiari sau cuaternari).naturali – glaucomit (nisip verde) contine: SO₂. carbune )sau rasini sintetice.Ele pot fi : .reactie chimica. dedurizarea nu este insa completa. refacerea acestora se face prin trecere (in sens invers curgerii apei care se dedurizeaza) de solutie de NaCl. Cationiti pot fi la randul lor substante organice naturale (rumegus.K₂O.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ .

in special in zonele aride sau semiaride se face cercetari in gasirea unor metode ieftine si eficiente de a extrage sarea din apa marilor si oaceanelor. 7. Vapori sunt condesati si apa pura se depoziteaza.Implicatiile unei astfel de situatii se rasfrang asupra mai multor aspecte :siguranta navigatiei . Inghetarea apei este o alta metoda bazata pe diferenta dintre temperatura de inghet a apei potabile si cea sarata. activitatii portuare. unde apa se vaporizeaza brusc. apa ramane o resursa naturala limitata .5. dar rezervele sale nu sunt atat de nelimitate .Protectia impotriva poluarii marine si fluviale Desi acopera o patrime din suprafata planetei si constitue 75% din tesuturile vii .Desalinizarea apei Pentru a raspunde cereri creascande apa potabila.Ea este renovabila . inegal distibuita in timp si spatiu. pescuitului . Dupa cum este cunoscut . Nu de putine ori porturile si fluviile sunt confruntate cu situatii dintre cele mai nedorite cand este vorba de poluare.Aceste scurgeri pot fi: • accidentale . distilarea vaporilor comprimati prin evaporare rapida. ape uzate . gunoaie .La aceasta situatie contribuie mai multi factori :repartizarea neuniforma geografic si temporal . • operationale .3. _____________________________________________________________________________________ 77 . ca urmare a unor scurgeri provenite in cazul ambarcarilor –debarcarilor de hidrocarburi sau transferul acestora . cea mai folosita implica incalzirea apei de mare si pomarea intr-un recipient de joasa presiune. fenomenul masiv si global de poluare . substante nocive .6. Unele procedee necesita evaporarea urmata de condensarea vaporilor rezultati. faunei si florei litoralului . Una din problemele majore ale procesului de deselinizare consta in pretul ridicat al obtinerii apei potabile. Aceasta ultima metoda. calitatea diversa .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Deoarece apa capata pH acid urmeaza tratarea cu rasini slab bazice si daca apa contine H₂SiO₃ si H₂CO₃ se utilizeaza pentru retinerea acestor rasini puternic bazice. cunoscute ca evaporari cu efect multiplu sau. Cele mai dese evenimente de poluare se datoreaza scurgerilor de hidrocarburi . ca urmare a unor avarii la nava sau instalatii. poluarile pot fi cauzate de:hidrocarburi . cauzate de diverse evenimente de navigatie . ROH + HCl → RCl + H₂O ROH + HSiO₃H → RSiO₃H + H₂O ROH + H₂CO₃ → RCO₃H + H₂O 7.

directia curentilor . -combinarea a doua sau mai multe masuri enumerate mai sus.Degradarea produselor petroliere devesate in mare prin procesele naturale descrise mai sus.Aceasta alterare este cunoscuta si sub denumirea de alterare meteo.pot duce la emulsionarea sau dispersarea zonei poluate . Rata degregarii produsului petrolier variaza functie de compozitia hidrocarburilor. dar de proportii mai mari .Evaporarea poate duce chiar la pericolul exploziilor. produsele petroliere se vor imprastia usor . stratul de hidrocarburi se va deplasa in directa vantului cu o viteza de 3-4% din viteza vantului . cand hidrocarburile sunt raspandite pe mare . -penru a inlatura hidrocarburile se utilizeaza separatoare sau distrugere prin ardere .deplasarii navelor . schimbandu-si totodata compozitia chimica .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Prima categorie este mai rar intalnita . Avand in vedere seria larga de intindere a utilizarii hidrocarburilor pe mare . este uneori rapida constituind un ajutor in actiunea de depoluare a mediului marin . oxidare chimica . volatilizarea lor . actiunea valurilor. -dispersarea hidrocarburilor in coloana de apa cu ajutorul produselor chimice . Petru aceste operatiuni exista tehnici care se amelioreaza in continu. Astfel . De-a lungul timpului marea a jucat rolul unui mediu deosebit de important . -pentru a transfera hidrocrburile in coloana de apa se folosesc dispersantii . imprastierea produselor petroliere formeaza pungi. Daca gheata prezinta neregularitati sau ondulatii . uneori pelicula va atinge o grosime de circa 1 mm in cateva minute. datorita curentilor . in acelasi _____________________________________________________________________________________ 78 . Realizarea lor depinde de mijloace disponibile si de posibilitatile efective de utilizare a acestor mijloace. a doua se intalneste mai des . printre care enumeram: -pentru a delimita o zona de hidrocarburi se folosesc: bariere fizice . Alegerea metodei sau ametodelor ce trebuiesc utilizate depinde de numeroase aspecte . se vor imprastia sub forma unor pelicule foarte subtiri .In absenta particulelor solide din compozitie sau in lipsa curentilor .Grosimea peliculei depinde in principal de vascozitatea produsului petrolier si temperatura apei de mare. pescuit .Aceste aspecte se aleg in functie de factorii socio-economici si de consideratiile legate de mediu. dizolvarea . O influenta hotaratoare in ceea ce priveste degradarea hidrocarburilor deversate o au : actiunea soarelui . precum si de valoarea punctului de congelare a produsului respectiv. ( utilizari traditionale ). cand sunt deversate la suprafata apei . se pot lua urmatoarele masuri: -delimitarea hidrocarburilor si inlaturarea lor din mediul marin . In general evaporarea depinde de: cantitatea de hidrocarburi deversate . Pe suprafata ghetii netede . in situatia cand nu este compacta are o mare capacitate de absortie a hidrocarburilor deversate.Dupa deversarea in apa hidrocarburile formeaza straruri mari inconjurate de un “film”. viteza vantului . -supravegherea comportamentului deversarii. dar cu implicatii mai mici.Evaporarea . desi suprafata de imprastiere este influentata de temperatura mediului ambiant si de vascozitate . sau degradarea microbiana inlatura filmul in cateva ore . vantul .Zapada . dizolvare . reactii fotochimice . dar fara interventie imediata. actiunea microbiana . datorita functiilor pe care le-a indeplinit : mijloc de comunicatii . Amestecarea produselor petroliere cu apa de mare datorita actiunii valurilor. Temperatura scazuta a mediului ambiant poate contribui la marirea vascozitatii produsului petrolier pana la valoarea cand acesta nu mai curge. In lupta pentru protectia sistemului ecologic marin .limitarea zonei poluate prin folosirea barierelor plutitoare (boomurile) sau a altor echipamente chiar daca este dificila . este aproape inevitabila aparitia unor astfel de deversari . grosimea stratului . baraje.Produsul petrolier deversat se deplaseaza pe apa pe distante mari . constituie una din activitatile active ale protectiei mediului marin. Cele mai multe hidrocarburi . mareele . Hidrocarburile deversate in apa de mare pot fi alterate chimic in timp prin : evaporare .

In prezent. conventia stabileste dreptul statului de coasta de a lupta impotriva poluarii marii sale teritoriale.Documentul inpune si indatorirea de cooperare. precum si plajele. nodulurilor. Cantitati enorme de deseuri industriale . apele uzate. precum si natura noua a unor produse evacuate (ca. privind prevenirea poluarii de catre nave (MARPOL) care se referea la toate sursele de poluare datorate exploatarii navelor. _____________________________________________________________________________________ 79 . In functie de acestea au evoluat si tehnicile de reglementare. reduce si controla poluarea mediului marin. ele pot fi voluntare: de exemplu. in acest context. de exemplu. In consecinta. ca indatoriri. deopotriva la nivel regional si mondial.Se apreciaza astfel ca marea parte a deseurilor lumii ajung in mari si oceane. imersia de deseuri a caror eliminare pe pamant ar fi mai dificila ori mai costisitoare sau spalarea cisternelor petroliere in marea libera cu aruncarea rezidurilor uleioase in mare. etc. Marile si oceanele suporta. ele trebuie sa vegheze sa nu se deplaseze riscul poluarii de la o zona la alta si de la un stat la altul. In acest sens sunt semnalate ca aspecte particulare: cooperarea in caz de situatie critica cauzata de poluare. in supravegherea continua a riscurilor si efectelor poluarii . in special pentru a formula si elabora reguli si norme.A doua o constituie obligatia de a coopera la nivel mondial si regional. Consta. caderea unor recipiente continand produse toxice ori periculoase in mare. statul responsabil de port si statul de pavilion ca detinand in acelas timp toate puterile de interventie Statele semnatare au o serie de obligatii generale si o serie de competente in raport cu situatia lor geografica si pozitia fata de sursa de poluare. statul de coasta. cat si pentru asistenta in caz de situatie critica. produsele plastice ) au un efect poluant cumulativ. de exemplu.Pentru prina data. Conventia distribuie insa aceste responsabilitati in termeni foarte generali si apare. care cuprinde o parte speciala consacrata acestei problematici. pe buna dreptate. mai ales . care reclama reglementaei internationale adecvate . oricare ar fi sursa acesteia.” De asemenea. ca documentul marcheaza o noua etapa in domeniul evolutiv de protejare a mediului marin. semnat la 10 decembrie 1982. Astfel. Cadrul general al reglementarii internationale in materie este stabilit de Conventia privind dreptul marii.poluarea datorita traficului mairitim si in ultimile decenii unor forme noi ca. statele trebuie sa ia toate masurile necesare compatibile cu Conventia “pentru a preveni. polimetalici din ocean. atat pentru modificarea si supravegherea riscurilor majore . in cursul anilor “80PNUE evaluand deversarea a 80 miliarde de tone annual. ea priveste in special prevenirea poluari (ale tuturor surselor acestora ) si conservarea resurselor biologice ale marii. precum si a zonei economice exclusive. Multe din substantele poluante nu ajung in marea libera.In afara de acestea. precum si o dispozitie specifica. ci raman in zonele de coasta unde degradeaza ori distrug numeroase zone de reproductie a pestilor.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ timp au aparut noi utilizari : exploatarea fundurilor marine pentru extractia hidrocarburilor . agricole ori menajere agreseaza din ce in ce mai mult mediul marin si resursele sale.Se afirma. din 2 noiembrie 1973. cadrul juridic general al cooperarii internationale referitor la protectia si prezervarea mediului marin este stabilit de Conventia privind dreptul marii. resturi petroliere . Volumul tot mai mare al acestor operatii. Poluarea datorita exploatarii navelor Este una dintre cele mai vechi si mai importante forme de poluare a mediului marin. etc. deasemenea. pe diverse cai (cel mai adesea fiind transportate de rauri si fluvii). la Montego Bay. turismul. mentionam mai intai obligatia generala de a “proteja si prezerva mediul marin “. evacuarea deseurilor. vizand prevenirea poluarii rezultate din explorarea si exploatarea zonei internationale(a bogatiilor minerale ale fuddurilor marine). ori accidentale: naufragiul unui petrolier. conventia impune statelor semnatare o obligatie generala de prevenire a poluarii si de conservare a calitatii mediului marin. deversarile de deseuri radioactive si incinerarea de reziduri chimice. in aruncarea in mare de catre exploatantii navelor a diferite reziduuri rezultate din folosirea normala a acestora. asistenta statelor in curs de dezvoltare in domeniul stiintei si tehnologiei. completata prin Conventia de la Londra . etc Cauzele poluarii marine sunt deosebit de diverse.

in consecinta . Combaterea poluarii prin imersiunea deseurilor Conform definitiei adoptata de Conventia privind dreptul marii . Documentul stabileste prescriptii obligatorii pentru toate navele care transporta produse lichide periculoase.Ulterior. platforme . Acesta s-a referit.La randul sau. Prevederile generale cuprinse in Conventia din1982 sunt completate cu o serie de reglementari regionale. Anexa V . fie international. platforme ori alte lucrari plasate in mare . adoptat in1954 .Ea interzice complet imersiunea anumitor deseuri . dispozitiile Anexei IV interzic aruncarea apelor uzate ori obliga tratarea lor inainte de evacuare in zonele maritime apropiate de coaste.Dar cuantumul scazut al indemnizatiei in vederea repararii pagubelor atenuiaza efectul incitator al acestei conventii Prevenirea poluarii marine prin substante lichide periculoase Aceasta forma de poluare face obiectul anexei 2 a Conventiei MARPOL 73/78. deosebit de nocive pentru mediu (inscrise pe lista neagra care constitue anexa 1 .De asemenea . respectiv “Conventia Internationala pentru salvarea vietii umane pe mare (SOLAS )” si “Codul Maritim International al marfurilor periculoase “stabilesc unele masuri vizand sporirea securitatii navelor care transporta asemenea bunuri si . fie in trafic national. Conventia de la Londra privind prevenirea poluarii marilor rezultata din imersia de deseuri (1972)vizeaza controlul si reglementarea internationala a aruncarilor de deseuri si materiale diverse.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Reducerea poluarilor prin hidrocarburi Primul document international in materie a fost “Conventia privind prevenirea poluarii prin hidrocarburi aruncate in mare “. intrata in vigoare in 1989 interzice aruncarea de materiale plastice in mare si limiteaza deversarile de resturi in apele de coasta si in zonele speciale .Astfel . in scopul de a reduce riscurile de poluare prin aceste substante. etc.La randul sau . materialele plastice . uleiurile minerale .intrata in vigoare in 1987. aeronave . in principal. Situatia apelor uzate si a resturilor menajere Astfel. prin imersie se intelege orice deversare deliberata de deseuri ori alte materii de pe nave . compusii organo-clorurati de cadmiu si deseurile puternic radioactive). la deversarile voluntare ori legate de exploatarea curenta a navelor – cisterna. precum si orice abordaj in mare . Combaterea poluarilor prin substante periculoase solide Doua documente internationale . “Conventia internationala privind responsabilitatea civila pentru daunele datorate poluarii prin hidrocarburi”(1979) si-a propus incitarea proprietarilor de nave de a le exploata in conditii satisfacatoare de securitate. prevazand o indemnizare “echitabila” a victimelor acestui tip de poluare. printre care mentionam mercurul. de pe nave aeronave . Anexa II a Conventiei MARPOL 73/78 teateaza poluarea prin substante periculoase impachetate . reducerea riscurilor de poluare . “Conventia internationala asupra interventiei in marea libera in caz de accident antrenand ori putand sa antreneze o poluare prin hidrocarburi “ (intrata in vigoare in 1975)a conferit statelor de coasta dreptul de a interveni atunci cand evenimentele survenite in marea libera risca sa provoace poluari prin hidrocarburi.Alta _____________________________________________________________________________________ 80 .

alte deseuri si materii radiactive decat cele inscrise pe lista anexei 1 pot face obiectul imersiei pe baza unei autorizatii eliberate de state .aliniatul 3c) Situatii critice Situatiile critice sunt acele circumstante in care prezenta ori amenintarea hidrocarburilor ori altor substante periculoase care polueaza ori ar putea polua mediul marin constitue un pericol grav si iminent pentru coastele ori interesele conexe . cazul “mareelor negre “.Intregul ecosistem este intr-un proces avansat de degradare . iar regimurile speciale de protectie a mediului marin impotriva unor forme particulare de poluare :din surse de pe uscat .De asemenea . in anumite conditii . totodata reguli referitoare la controlul incinerarii deseurilor la bordul navelor . cupru .Datorita acestor conditii de mediu apele Marii Negre sunt “moarte” sub adancimea de 180 m . acesta devenind cel mai mare bazin anoxic din lume . prin eliberarea . “poluarea provenind de la instalatiile ori obiectele utilizate pentru explorarea ori exploatarea resurselor naturale ale solului si subsolului fundului marilor si oceanelor . plumb si zinc) este supusa unui regim de autorizare . Romania . 2 Km. Protectia Marii Negre impotriva poluarii Aproape o treime din zonele de uscat ale Europei au legaturi cu Marea Neagra. Definitia poluarii mediului marin _____________________________________________________________________________________ 81 . Documentul cuprinde .In acest context .Intrucat statele elibereaza permisele de imersie si tot ele controleaza respectarea Conventiei . platforma “Ixtoc one” in Golful Mexic in 1979 . iar singura legatura cu oceanele lumii este stramtoarea Bosfor . efectele acestor masuri sunt diminuate in practica .Niprul si Donul .Este de exemplu . introducerea accidentala de fauna . a asigura securitatea operatiunilor in mare si a reglementa conceptia . Federatia Rusa . sunt prevazute de catre protocoalele aditionale. separat sau conjugat pentru a limita pe cat posibil . in timp ce adancimea Marii Negre depaseste . Poluarea rezultata din explorarea si exploatarea solului si subsolului fundului marilor si oceanelor Conventia privind dreptul marii prevede masurile pe care trebuie sa le sdopte statele .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ categorie de deseuri susceptibile de a degrada mediul marin si afecta sanatatea umana (bogate in arsenic . supraexploatarea resurselor sunt realitati evidente . Turcia si Ucraina )”Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii “ . in conditiile recomandate de AIEA. la Bucuresti a fost semnat de catre reprezentantii statelor riverane (Bulgaria . exploatarea acestor instalatii ori obiecte si compozitii personalului care le sunt afectate “(art.”Amoco Cadiz” in 1976 .Este o zona ce include parti majore din 17 tari .distrugerea resurselor estetice ale litoralului . echipamentul. constructia .Este vorba de un ansamblu conventional in regimul juridic general este stabilit de Conventie . 194 . Georgia . in unele locuri . cu petrol .Intensificarea cooperarii subregionale si aparitia unor noi probleme au reclamat adoptarea unui regim special de ocrotire impotriva degradarii mediului marin. cauzate de petroliere sau platforme de foraj marin :”Torrey Canyon” in 1967.Aici se varsa marile fluvii europene :Dunarea . etc. in particular masuri vizand a preveni accidentele si a face fata cazurilor de urgenta . si alte substante nocive in situatii de urgenta si poluarea prin descarcare . insotita de trei protocoale aditionale.la 21 aprilie 1992 . de permise speciale. cu doar 70 metrii adancime si 700 metrii latime . 13 orase mari si circa 160 milioane de oameni.

Din pacate.3 statele danubiene se angajeaza de a nu impiedica navigatia in senalele navigabile ale Dunarii. preluat si dezvoltat ulterior printr-o serie de documente internationale . inclusiv pescuitul si alte folosinte legitime ale marii . unii afluenti si subafluenti sunt deosebit de poluati .196 .1 . Conventia preia dispozitiile art. inclusiv a celui fluvial . precum si “introducerea intentionata sau accidentala intr-o zona a mediului marin de specii straine ori noi . de substante sau energie in mediul marin. din 1948 .alin. conform art. floarea soarelui . semnificatiile termenului de poluare ca acoperind si poluarea mediului mari rezultand din “utilizarea tehnicilor “fara a preciza despre ce tehnici este vorba . incepand chiar cu un proces de stabilizare si chiar diminuare a nivelului de poluare . prevazand ca “Poluarea mediului marin inseamna introducerea de catre om . 4 al Conventiei ONU privind dreptul marii .Faptul ca la acest fluviu sunt riverane mai ales state cu o economie slab dezvoltata si care nu au acordat o atentie deosebita problemelor protectiei mediului . direct sau indirect .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ In definirea acestui concept .Bazinul sau prezinta o serie de particularitati care isi impun amprenta asupra regimului colaborarii statelor riverane in general si al celei in domeniul protectiei apelor fluviului in special. obstacole pentru activitatile pe mare . soia. CAP. 1 .Aceasta obligatie impune o limitare foarte generala amenajarii apelor. din 1856 . prin art. ricin) prin presare sau extractie cu solventi . cu forta juridica . care ar putea provoca schimbari considerabile si vatamatoare “. Regimul international de protectie a Dunarii Prin lungimea si volumul sau de apa . specialistii considera ca fenomenul de crestere a poluarii apelor fluviului a fost oprit la sfarsitul anilor ’70 si inceputul deceniului urmator . rezumandu-se la termenii art. documentul nu a reflectat intrega viziune a Conventiei dreptului marii in aceasta privinta . 4. IV PROTECTIE ANTICOROZIVA Lianti utilizati la prepararea lacurilor si vopselelor Uleiuri vegetale Se extrag din semintele plantelor (in . uleiurule sunt amestecuri de triglicide(esteri ai glicerinei cu acizi grasi saturati sau nesaturati)Acizii grasi nesaturati ai _____________________________________________________________________________________ 82 .Natural . din 10 decembrie 1982 .Se impune a fi mentionate si rezolutiile sale privind protectia Dunarii contra poluarii prin hidrocarburi si cele relative la problrmele hidrologice . Tratatul de la Paris .In prezent nu exista nici o conventie multilaterala in vigoare . nu cuprinde nici o regula privind utilizarea apelor ori referitoare la protectia impotriva inundatiei si poluarii. aceasta a largit . cateva reguli pot fi interpretate ca se refera oarecum la asemenea probleme . face ca Dunarea sa cunoasca o anumita stare de poluare. Dunarea reprezinta al doilea fluviu din Europa (dupa Volga ) si unul dintre cele mai importante la nivel international.2.Din punct de vedere chimic .de exemplu . a recunoscut principiul libertatii de navigatie pe Dunare .Dinpotriva .1).Intr-adevar . pericole pentru sanatatea omului . precum Conventia de la Paris din 1921 (modificata prin Conventia de la Sinaia din 1938 si Acordul dela Bucuresti din 1939)si Conventia de la Belgrad din 1948.Conventia privind regimul de navigatie pe Dunare . inclusiv estuare .alin. degradarea calitatii de folosinta a apei marii si deteriorarea conditiilor de agrement “(art. care au sau pot avea ca rezultate asemenea efecte daunatoare cumsunt vatamarea resurselor vii si a vietii marine .Referitor la tendintele generale . relativ la protectia si conservarea resurselor de apa ale Dunarii .

CH2 .Pozitiile alilice (vecine dublei legaturi )sunt foarte reactive si in prezenta ozigenului formeaza hidroperoxizi .O – CO-(CH2)7. care scindeaza in radicali liferi si initiaza polimerizarea dublelor legaturi din anionii nesaturati . Polimerizarea este tridimensionala si da nastere unor pelicule solide . este o polimerizare radicalica autoinitiata . uleiuri sicative sunt uleiuri de canepa tung (lemn chinezesc).uleiuri semisicative se usuca mult mai incet . insolubule si infuzibile. deshidratarea .uleiuri nesicative .CH = CH –(CH2)7 – CH3 _____________________________________________________________________________________ 83 . . uleiurile se impart in : . Indicele de iod da indicatii asupra posibilitatii utilizarii ulriurilor la pelicule .CH = CH-) + O2 → (. oxidarea ).O – CO-(CH2)14 – CH3 ┃ CH2 . Dupa durata formarii si felul peliculelor .OH ┃ CH – OH ┃ CH2 . calculata ca iod ce se poate aditiona de dublele legaturi din acizii nesaturati ai uleiurilor .O – CO-(CH2)16 .uleiuri sicative (se usuca repede 1 pana la 7 zile )dau pelicule impermeabile si rezistente .solide numite “linoxine” acesta fiind fenomenul cesta la baza utilixarii uleiurilor vegetale pentru fabricarea de lacuri si vopsele .CH2 .soia .stabile.CH = CH-) → (-CH –CH = CH-) + HO• Pentru a putea fi utilizate in industria lacurilor si vopselelor uleiurile dupa extractie sunt supuse unor prelucrari care le asigura uscare rapida si vascozitate corespunzatoare pentru aplicare (prelucrarile sunt : fierberea . In general uleiurile sicative au indicele de iod maimare de 130.reprezinta cantitatea de KOH (mg) consumata pentru saponificarea unui gram de grasime : CH2 . Fenomenul denumit uscare.CH3 Oleopalmitostearina + 3KOH → CH2 . polimerizarea . nu formeaza prlicula tare oricat de mult ar fi lasate sase usuce (uleiul de ricin) In afara de constantele fizice uleiurile se caracterizeaza din punct de vedere chimic in functie de: a) indice de saponificare . O• (. bumbac) .O – CO-(CH2)7.OH glicerina ┃ +CH3-(CH2)14-COOK+CH3-(CH2)16-COOK+CH3-(CH2)7-CH=CH–(CH2)7COOK palmitat de K stearat de K oleat de K b)indice de iod – reprezinta cantitatea de halogen . tutun . dau pelicule lipicioase si moi (uleiul de floarea soarelui .CH.CH = CH –(CH2)7 – CH3 ┃ CH2 .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ gliceridelor formeaza cu aerul produse saturate.

in care cel putin unul din compusi este nesaturat .1. datorita unor grupari – CH2-OH libere .O – CO-(CH2)16. rasinile fenol formaldehidice – novolacul este utilizat ca lac electroizolant si la fabricarea prafurilor de presare bachelitice .3. rasini epoxidice Rasini obtinute prin polimerizare 1. au rezistenta redusa la umiditate . 4.CH3 I ┃ + I2 CH2 .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ ┃ CH – O –CO –(CH2)14. rasini vinilice _____________________________________________________________________________________ 84 .CH3 I ┃ ┃ CH – O – CO-(CH2)14 – CH3 ┃ CH2 .CH – CH –(CH2)7.2 Rasini sintetice • Rasini de policondensare Din rasinile de policondensare . 3.CH3 ┃ CH2 . Rasinile ureo si melamin formaldehidice . rasini poliamidice – sunt utilizate ca intaritor pentru rasini epoxidice . utilizare frecventa in industria lacurilor o au : 1. Rasini poliesterice nesaturate seamana foarte bine cu uleiurile . 5.O – CO-(CH2)7. Rasinile poliesterice – se obtin prin condensarea unui acid (sau anhidrida) organic cu un alcool .3.CH3 6.O – CO-(CH2)16. 2.Din bachelite in industria lacurilor se utilizeza numai rezolul.

5 % celuloza rezultata se numeste coloxilina si este utilizata la fabricarea lacurilor . _____________________________________________________________________________________ 85 . caldura .Copolimerii vinilici sunt utilizati la prepararea vopselelor aplicate pe exteriorul navelor maritime si fluviale. n CH2 = CH ┃ Cl Clorura de vinil + n CH2 = CH ┃ OOC-CH₃ acetat de vinil -(CH2-CH-CH2-CH) ┃ ┃ Cl OOC.CH₃ copolimer clorura de vinil . acetat de celuloza ) (C6 H10 O5)n + xHNO3 C6 H 10-x – O5 .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ CH2 = CH ┃ OOC – CH3 Acetat de vinil ( . datorita rezistentei acestor pelicule la acizi. precum si la fabricarea lacurilor si aracetului.x – (ONO2)x Daca procentul de azot din nitrati de celuloza este cuprins intre 10. supusa unor tratamente chimice duce la obtinerea unor produse derivate (nitroceluloza . acetat de vinil.3. baze si gaze . deoarece gelifiaza usor. Policlorura de vinil este utilizata la fabricarea lacurilor si adezivilor . linoleumului.3 Derivati ai produselor naturale Celuloza . etil celuloza . rasini siliconice – dau pelicule lucioase cu rezistenta buna la apa . isi maresc luciul.3. Bitumul si smoala – au preturi de cost scazute si au o buna rezistenta la apa si agenti chimici . aderanta si puterea de umplere. pentru zugraveli semilavabile. acetat de vinil se foloseste la fabricarea emailurilor aplicate pe zidarie in hale . Au adezivitate buna atat pe metale cat si pe nemetale .CH2 . Copolimerul clorura de vinil . 6.1.La adaos de nitroceluloza si clorcauciuc . agenti chimici si au o uscare rapida . agenti chimici si temperatura .5 si 12. Rasini obtinute prin poliaditii rasinile poliuretanice formeaza pelicule cu o buna rezistenta la apa .CH -)n ┃ OOC – CH3 poliacetat de vinil Poliacetatul de vinil este utilizat fabricarea vopselurilor emulsionate . sunt utilizate pentru prepararea lacurilor si vopselurilor rezistente la temperaturi ridicate insa sunt dificil de obtonut si aplicat .

iar cealalta parte –navlositorul.(navlositorul). Contractul de transport este definit a fi contractul prin care un agent economic specializat (numit unitate de transport . Cap.inauntrul unui anumit termen .se obliga sa transporte marfuri dintr-un port in altul pe mare.marfurile sau bagajele ce i-au fost incredintate in acest scop. Cauciucurile izomerizate .definim marfa ca produs al muncii omenesti care satisface o necesitate sociala si este destinata schimbului .mijloc .constitue o activitate economica care are ca obiect activitatile sociale de deplasare a produselor de la producator spre consumator precum si deplasarea (transportarea)pasagerilor. Contractul de transport maritim este acel contract prin care una din parti – o companie de transport naval . Vorbind in general .pentru o anumita perioada de timp. Transportul marfurilor intre persoane juridice de drept public si privat si persoane fizice expeditoare si cele destinatare se realizeaza numai pe baza de contract de transport . In ceea ce priveste deplasarea in spatiu de marfuri . 2 contractul de navlosire .1.sau sa transporte .adica un document _____________________________________________________________________________________ 86 .in conditii stabilite (ca traseu.transporturile constitue o prelungire a procesului de productie .calatorii(pasagerii)si bagajele lor . Ca urmare a incheierii unui contrct de navlosire sau a unui contract de transport cu navele de linie .clor cauciucul se dizolva in hidrocarburi aromatice si da pelicule foarte rezistente la o gama larga de produsi chimici .totalitatea lucruirlor sau persoanelor care sunt transportate .INTRODUCERE In primul rand .primirea la transport a marfurilor se face pe baza de conosamente . V MANIPULAREA SI TRANSPORTUL MARFURILOR PERICULOASE LA BORDUL NAVELOR MARITIME 8.(expeditorul)-sa plateasca pretul stabilit . 4 contractul Voyage charter (pe durata uneia sau mai multor calatorii).sa transporte pana la destinatie .tarif sau navlu).transportul este ansamblul de obiecte (marfuri)sau de persoane care se deplaseaza impreuna . sub forma de granule se folosesc la fabricarea unor vopsele .transportor sau caraus )se obliga . 3 contractul Time charter prin care armatorul pune la dispozitia navlositorului nava cu echipaj cu tot pentru a transporta o anumita marfa sau calatori.prin care se pune la dispozitia navlositorului o nava sau parti din ea.ca si celelalte forme de transport.efectiv numeric etc).pazeasca si sa elibereze destinatarului (care poate fi chiar si expeditorul sau o terta pertsoana).in schimbul unui pret(taxa de transport . Se deosebesc mai multe forme de contracte de transport maritim: 1 contractul de transport maritim de marfuri cu navele de linie .prin intermediul vanzarii –cumpararii . Transportul pe mare .denumit navlu.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Cauciucurile naturale si artificiale pot fi utilizate numai dupa ce au fost supuse unor transformari(clorurare sau izomerizare ) .pe care il continua si desavarseste si prin aceasta activitate de transport se adauga la valoarea marfurilor.

adica. a celorlalte marfuri de la bord.cat si obligatia acestuia de a livra marfurile contra prezentarii documentului . fie ca produse manufacturate . In timp . desigur. aceste marfuri au captat denumirea cunoscuta –marfuri periculoase (Dangerous goods) . Oricare ar fi forma contractului maritim de transport incheiat .modul de amplasare al marfii la bord . in conditii de deplina siguranta si cu eficienta maxima . Navigatia .caracteristicile de manipulare si stivuire. dupa ce mai multe nave. navele si marfurile.calitatea . Desi are o importanta covarsitoare . Sunt considerate marfuri periculoase acele marfuri care prin natura lor pot cauza avarii celorlalte marfuri de la bord . cu cat progresul economic. Influenta marfurilor asupra dezvoltarii constructiilor de nave si porturilor actioneaza prin:starea fizica . atat pentru evolutia navelor .gradul de periculozitate. riscuri care pot deveni posibile in conditiile unei manipulari necorespunzatoare sau chiar improprii de depozitare si transport . aduce prejudicii navei insasi . factorul motor in economia transportului maritim apartine de dezvoltarea factorului marfa .calea maritima a fost intotdeauna plina de primejdii . avand ca efect un pericol imediat asupra navei. Traversarea zonelor cu temperaturi si conditii climaterice diferite va supune nava unor varitii de temperatura si umiditate care pot influenta negativ starea marfii. este lipsit de avantajele celui care traieste si munceste pe uscat. afecta starea de sanatate si pune in pericol viata echipajului sau afecta in mod nefavorabil mediul inconjurator. ceea ce impune necesitatea ca transportul maritim sa se efectueze dupa reguli si reglementari precise care limiteaza. Avad in vedre ca la destinatie marfa trebuie predata in aceleasi conditii in care a fost preluata la incarcare. Marfuri periculoase s-au transportat pe mare dintotdeauna . riscul de iradiere etc. daca nu inlatura riscurile la care sunt expusi navigatorii.stiintific si tehnic este mai avansat. a avut o evolutie lenta . in sortimente cu atat mai variate .diversitatea . cele trei elemente se influenteaza . Cele trei elemente structurale de baza in procesul evolutiv general al transportului maritim sunt:nava .astfel incat sa nu se deplaseze si sa nu pericliteze stabilitatea navei .cantitatea lor si regularitatea fluxului pe diferite relatii de transport.marfuri si echipaje aveau _____________________________________________________________________________________ 87 . fie sub forma materiilor prime-prin diversitate. marfa . dar analiza pentru perioade mai lungi de timp arata ca . cat si a porturilor. reciproc . cantitate si regularitate in trafic . care-si desfasoara activitatea pe nava .Echipajelor li se cere astazi sa conduca si sa exploateze colosii care strabat marile . in fapt. Marfa . Din marea diversitate de marfuri care fac obiectul transportului maritim o parte dintre ele sunt caracterizate de riscuri proprii cum ar fi:riscul de incendiu.rostogolita in interiorul navei .personalul navei ( echipajul ) are obligatia de a urmari atat incarcarea cat si descarcarea cu responsabilitate deosebita.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ care face dovada unui contract detransport pe mare si consta in preluarea sau incarcarea marfurilor pe nava de catre caraus .precum si prin navlul specific pentru fiecare fel de marfa.mai complexe solicitate in schimburile internationale .sensibilitate si perisabilitate.riscul de explozie .atat stivuirea cat si starea marfurilor factorii cei mai perturbatori fiind miscarile oscilatorii ale marii care se imprima navei cauzandu-i ruliul si tangajul . iar omul .supusa unor mari solicitari .marfa formeaza obiectul transportului si va fi incredintata carausului.Aflandu-se in interdependenta . numei ca riscurile multora dintre aceste marfuri aveau sa fie tarziu cunoscute . marfa avand rolul hotarator .avariindu-se sau poate sa ramana intr-un bord afectand in mod periculos stabilitatea navei. asupra organismelor vii si asupra mediului inconjurator.Pe durata expeditiei maritime mai intervine o suma de factori care tind sa modifice . Vasta problematica a transporturilor marfurilor in trafic maritim a fost din totdeauna privita cu deosebita atentie si cu atat mai mult se pune in prezent accentul pe abordarea stiintifica a rezolvarii problemelor de siguranta a navigatiei.in anumite situatii extrem de violente.incarcarea si stivuirea perfecta a marfurilor nu rezolva in totalitate problema transportului maritim. riscul de oxidare.poate fi desprinsa . portul . riscul de toxicitate si otravire.ca una dintre cele mai vechi indeletniciri ale omului . in orice conditii hidrometeorologice si de navigatie.

CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ sa fie pierdute . aceste intalniri .manipularea si transportul marfurilor periculoase.Comitetul pentru Mediul Inconjurator (Environmental Committee).devine Organizatia Maritima Internationala (International Maritime Organization-IMO).Au fost prevazute si luate masuri in ceea ce priveste :cercetarea si experimentarea . Organizatia Maritima Internationala .Dupa reorganizarea Natiunilor Unite.Recesiunea economica din acea perioada si razboiul care a urmat au amanat constituirea cadrului juridic adecvat.Comitetul de exprti in domeniul transporturilor maritime .In structura sa organizatorica are patru comitete :Comitetul de Securitate Maritima (MSC-Maritima Safety Committee). in cadrul subcomitetelor si comitetelor apartinand de stuctura OMI sunt concentrate si prelucrate informatiile si stabilite masurile si reglementarile pentru fiecare domeniu de competenta.cand nevoile dezvoltarii economice a statelor lumii au impus un comert atat de diversificat si in consecinta .Totusi o dezvoltare fara precedent a traficului pe mare a marfurilor periculoase s-a remarcat dupa cel de-al doilea razboi mondial . Toate aceste modificari ale structurii traficului de marfuri pe mare aveau sa impuna luarea unor masuri severe . care a avut loc in anul 1929 .producerea . Acest subcomitet isi desfasoara si coordoneaza activitatea prin sesiuni anuale . marfuri solide in vrac si a marfurilor in containere (Dangerous Solids and Conteiners-DSC Subcommittee). La Conferinta Internationala pentru ocrotirea vietii omenesti pe mare. sporadice si cu o participare extrem de limitata . documentele specifice.avand ca scop ocrotirea vietii pe planeta noastra . transportul marfurilor lichide in vrac . La inceput.un raport care viza toate formele de transport .(Interguvernamental Maritime Consultative Organization-IMCO).care dupa ce isi dobandeste propria personalitate juridica . Organizatia Maritima Consultativa Interguvernamentala . ocazii cu care se analizeaza situatia din domeniul respectiv stabilindu-se masurile adecvate pentru asigurarea si sporirea sigurantei transportului pe mare .prelucrarea . depoziteaza si transporta marfuri periculoase.specializate pe domenii de competenta :protectia contra incendiilor .transportul pe mare al unei mari varietati de marfuri.aceste prime intalniri – precursoare ale conferintelor internationale –au devenit treptat .mai bine organizate.chiar internationala participare.adoptata in 1948. Aici . incepand cu anul 1959 . infiintata in anul 1948 . lista si etichetarea marfurilor periculoase .transportul marfurilor care sunt containerizate etc .Dupa razboi . Tot astfel s-a procedat si in alte sectoare ale activitatii de transport .circulatia .Primelor doua comitete li se subordoneaza opt subcomitete fiecare din ele . Istoria actiunilor intreprinse in acest sens incepe cu mult timp in urma si se poate spune ca se confunda cu aceea a actiunilor intreprinse .care aveau sa marcheze pentru totdeauna cel de-al doilea deceniu al secolului pe care ne pregatim sa-l incheiem.cu o mai larga preocupare .Comitetul pentru Facilitati(Facilities Committee) si Comitetul Juridic(Legal Committee). transportul marfurilor periculoase face obiectul de activitate al Subcomitetului pentru marfuri periculoase .Initiate inca din prima jumatate a secolului al XIX lea si alertate de evenimentele maritime .transportul animalelor vii .cea a ocrotirii vietii omenesti pe mare.In domeniul aviatiei civile exista Organizatia Inernationala a Aviatiei Civile (International Civil Aviation Organization –ICAO) _____________________________________________________________________________________ 88 .detinerea si depozitarea . sunt preocupate de problemele majore ale transporturilor pe mare.redacteaza in anul 1956 .care sa asigure protectia celor care manipuleaza .Conventia privind Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare.cu o periodicitate si o tematica cunoscute si cu o cat mai larga .includea intre organismele sale .raport care se referea la :clasificarea .timide . Organizatia Natiunilor Unite . cu efect international .s-a recunoscut necesitatea unei reglementari. in anul 1982 .transportul solidelor in vrac .(OMI) isi are sediul la Londra si este condusa de Adunarea Generala si Secretarul General.al acestei Organizatii . Ceea ce ne intereseaza pe noi .face o prima clasificare a marfurilor periculoase si prevede recomandari generale privind modul de manipulare si transport al acestora . si mai ales ocrotirea vietii omenesti pe mare.care devin ulterior conferinte .transportul marfurilor periculoase . privitoare la marfurile periculoase.

are loc in anul 1974 sub titulatura SOLAS –1974 (Safety Of Life At Sea ).05. Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase . La cea de-a 21-a sesiune a Comitetului pentru Protectia Mediului Marin din anul 1985 s-a decis ca Anexa III sa fie inclusa in Codul IMDG . Urmatoarea Conferinta a Conventiei Internationale pentru Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare . in mod accidental sau din neglijenta . iar aceasta decizie a fost aprobata de catre Comitetul de Siguranta Maritima la cea de-a 51-a sesiune . Aceste 7 reguli din Capitolul 7 al Documentului Conventiei aveau sa constitue punctul de pornire de unde s-a dezvoltat ceea ce avea sa fie pentru prima data editat in anul 1965 .la sfarsitul careia s-a inaintat participantilor . dotarea .pentru prima oara . care era ultimul . este aplicabil un Acord care reglementeaza transportul rutier al marfurilor periculoase (Agreement Concerning the International Carriage of Dangerous Goods by Road – ADR).1980.dotarile care trebuie sa existe la bord pentru prevenirea si lupta contra incendiilor . intitulat “Transportul marfurilor periculoase”. (Convention International Concernant le Transport par Chemins de Fer des Merchandieses – CIM) contine anexa I Reguli Internationale privind transportul marfurulor periculoase pe calea ferata (Reglement International Concernant le Transport des Merchandieses Dangereuses par Chemins de Fer – RID) .in cel de-al VII –lea capitol .Iranului si Irakului.01.(International Maritime Dangerous Goods-IMDG Code ).aplicabile unui grup de state din Europa . Regula 2 – Clasificarea marfurilor periculoase .Acest capitol al Documentului prezinta cadrul general in materie de marfuri periculoase cu primele 7 reguli : Regula 1 – Transportul marfurilor periculoase se va face numai cu respectarea regulilor din acest capitol. Conventia internationala privind transportul marfurilor periculoase pe calea ferata . fapt ce a fost aprobat in unanimitate de Comitetul de Siguranta Maritima . Regula 5 – Documentele necesare transportului de marfuri periculoase . Regula 7 – Transportul cu navele de pasageri a explozivilor .care datorita importantei sale a intrat in vigoare la data de 01. ce a avut loc in anul 1985 . _____________________________________________________________________________________ 89 . Pentru un grup de state europene si cu unele amendamente si cele ale Americii de Nord. cunoasterea si folosirea mijloacelor de comunicatie .Ambalarea marfurilor periculoase . In anul 1991 . In anul 1960 .are loc Conferinta Conventiei Internationale pentru Ocrotirea Vietii Omenesti pe Mare. iar scopul a fost de a reduce cazurile de poluare datorata deversarii poluantilor marini in mare.93. Dupa ce in primele capitole se mentioneaza norme si reglementari referitoare la constructia navelor . Prevederile legate de acest capitol au fost adoptate de Conferinta si inserate in Anexa III a Conventiei Internationale pentru Prevenirea Poluarii Marine –1973 si amendata prin Protocolul din 1978 al aceleiasi conventii . se incearca o prima reglementare a activitatilor care implica astfel de marfuri .Cu aceasta ocazie Documentul Conventiei a fost amendat cu noile prevederi si este de toata lumea cunoscut sub denumirea “Documentul SOLAS-1974”. Documentul SOLAS –1974 a intrat in vigoare la 25. Comitetul de Siguranta Maritima a adoptat Amendamentul 26/91 la codul IMDG. instalatiile si dotarile de salvare si necesare pentru supravietuirea pe mare . In anul 1989 . Regula 3. Regula 4 – Marcarea si etichetarea marfurilor periculoase . La Conferinta Internationala pentru prevenirea si combaterea Poluarii Marine . din anul 1973 (MARPOL-73)s-a pus problema protejarii ambientului marin . Comitetul pentru Protectia Mediului Marin a hotarat ca prevederile referitoare la poluantii marini sa fie incluse in Codul IMDG prin Amendamentul 25 din 1989 .nordul Africii .Documentul Conventiei structurat pe sapte capitole .care au redactat cerintele proprii ale transportului pe calea aerului . Regula 6 – Stivuirea si segregarea la bord a marfurilor periculoase .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ si Asociatia Internationala pentru transportul aerian (International Air Transport Association – IATA).

a facut obiectul unei atente dezbateri pana a fost ratificat. care ajuta utilizatorul sa foloseasca mai eficient continutul Codului. editia 1998 . Deosebirea marfurilor periculoase se face pe clase si diviziuni. stivuirea . clasificate dupa urmatoarele criterii: .masuri de urgenta.Fisele individuale contin numarul curent si denumirea tehnica corecta . Sectiunea 4 – actiuni de interventie in caz de pericol. 8. partea A din Cap.Caracteristicile riscului prinicpal. tipuri de ambalaje .Codul a fost conceput si redactat dupa o larga consultare pe plan international si odata editat . indicatii referitoare la stivuirea si segregarea substantei respective precum si atentionarea asupra faptului ca este poluant marin . etichetarea . . acordarea primului ajutor in caz de accident implicand marfuri periculoase. . astfel: _____________________________________________________________________________________ 90 .AMBALAREA SI ETICHETAREA MARFURILOR PERICULOASE. Volumele 2.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Codul International Maritim al Marfurilor Periculoase (IMDG Code) Este o culegere de legi si reglementari in domeniul manipularii si transportului pe mare ale marfurilor periculoase . Sectiunea 5 – ingrijirile medicale. marcarea .VII al Documentului SOLAS – 1974. formula chimica . depozitarii si transportului. Cel de-al cincilea volum este intitulat Supliment si cuprinde : masuri de urgenta si de interventie in caz de pericol .masurile de prim-ajutor in caza de accidente. Cea mai cunoscuta clasificare este aceea realizata pe baza caracteristicilor riscului prinicpal.3. Clasificarea face obiectul Regulii 2. Volumul 1 contine cerintele generale privind transportul in siguranta . modul de raportare a evenitmentelor si accidentelor care implica marfuri pericoloase si transportul materialelor nucleare. este publicat in cinci volume tip “biblioraft”.4 ciprind fisele individuale pentru substantele din clasele 1-9. IDENTIFICAREA. t de marea diversitate a marfurilor pericloase si avand in vedere necesitatea realizarii unor norme corespunzatoare pentru asigurarea secutitatii in timpul manipularii. Sectiunea 3 . ambalajul si grupa de ambalare . cu navele maritime al marfurilor periculoase . Sectiunea 2 .1989 si urmatoarele . cu completari si amendamente propuse si adoptate la sesiunea Camitetului de Securitate Maritima din 03. codul marfurilor in vrac.CLASIFICAREA. utilizarea la bordul navelor a pesticidetelor. segregarea si documentele care insotesc marfa . 8.Are in cuprins si doua indexuri de utilizare :indexul alfabetic si indexul numeric . date referitoare la ambalare .Marimea riscului. Masurile de urgenta sunt prezentate sub forma unor fise desecuritate pentru toate marfurile periculoase din codul IMDG.2. Codul IMDG . marfurile periculoase au fost si sunt.1. Fiecare fise de securitate are cinci sectiuni: Sectiunea 1 – denumirea grupului si numarul fisei. cu trimiteri la ghidul medical de prim ajutor.04. proprietatile si caracteristicile fizice si cele chimice . . fiind urmare a unui consens al reprezentantilor mai multor state cu traditie in domeniul transportului maritim .Riscuri subsidiare. La inceputul fiecarui grupaj de fise individuale ale unei clase de marfuri periculoase sunt prezentate modalitatile de transport specifice clasei respective.Prevederi speciale.echipamentul de protectie si materialele de interventie de la bord.2.

iar un incendiu exterior nu poate pune in pericol de explozie continutul ambalat.Aceasta diviziune cuprinde substante care au riscul de explozie in masa. Diviziunea 1.substante sau articole care nu au fost mentionate la subpunctele 1.Aceasta diviziune cuprinde substante sau articole care dau o crestere considerabila a caldurii radiante Diviziunea 1.5 Substante sau articole foarte insensibile. 3. dar sunt asa de insensibile incat este putin probabila inceperea sau trecerea de la artere la detonatie.1. fie risc de expulzare sau ambele riscuri. lumina . sa nu cauzeze nici un efect exterior dispozitivului (expulzare.Efectul acestora se limiteaza la interiorul ambalajului fara sa se manifeste prin expulzari de parti din marfa sau ambalaje .Toate aceste aprecieri sunt valabile . ca rezultat al propriilor reactii chimice exotermice. astfel ca daca are loc un incident ca urmare a unei detonatii accidentale pe timpul transportului .articole explozive. Explozie in masa este acea explozie care afecteaza aproape intrega incarcatura in mod instantaneu . Articol exploziv este un articol care contine una sau mai multe substante explozive . cerintele de stivuire ale tututor substantelor explozive apartinand diviziuni 1. In consecinta. 2.substante explozive . a 2 – Gaze: comprimate. Clasa 1 cuprinde: 1. fara detonatie .2 dar care au fost concepute si realizate cu scopul de a produce efecte explozive sau pirotehnice . Substanta pirotehnica este o substanta sau un amestec de substante realizate cu scopul de a produce efectul prin incalzire . Cele sase diviziuni ale clasei 1 sunt : iviziunea 1. Diviziunea 1. exceptand dispozitivele continand substante explozive in asemenea cantitati . atata timp.6 este limitat la explozia unui singur articol. presiune si viteza ce poate sa faca distrugeri in imprejurimi . incendiu sau zgomot puternic).fara riscul exploziei in masa.2 Substanta sau articole care prezinta riscul de expulzare fara risc de explozie in masa.5.Aceasta diviziune cuprinde articole care contin numai substante detonante extrem de insensibile si care demonstreaza o probabilitate neglijabila de initiere sau propagare accidentala. Probabilitatea trecerii de la ardere la detonatie este cu atat mai mare.Aceasta diviziune cuprinde substante si articole care prezinta numai un risc mic in eventualitatea unei detonatii pe timpul transportului. cat starea ambalajului este corespunzatoare . sunt identice cu cele pentru diviziunea 1. gaz sau fum sau o combinatie a acestora . sunet .4 Substante sau articole care prezinta un risc nesemnificativ .Sunt incluse si substantele pirotehnice chiar daca acestea nu dezvolta gaze .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ –Explozivi Substanta exploziva este substanta solida sau lichida . cu risc de explozie in masa.6 Substante sau articole extrem de insensibile.lichefiate sau dizolvate. Riscul prezentat de aceste articole ale diviziuni 1. fara risc de explozie in masa. capabila de reactie chimica care sa produca gaze la asemenea temperatura . fum.3 Substante sau articole care prezinta fie risc de incendiu de suflu minor . in conditii normale de transport pe mare. Diviziunea 1. sau in amestec .1 Substante sau articole care prezinta riscul de explozie in masa Diviziunea 1. cu cat cantitatea transportat pe nava este mai mare. exceptand pe acelea care sunt prea periculoase pentru transport sau pe acelea unde riscul primordial este apropiat unei alte clase. sub presiune Definiti _____________________________________________________________________________________ 91 .

sau amestecuri de lichide continand substante solide in solutie sau suspensie ( vopseluri. gaz lichefiat refrigerat – un gaz care atunci cand este impachetat pentru transport este partial lichid datorita temperaturi sale scazute.2. ameste de unul sau mai multe gaze cu unul sau mai multi vapori de la substante care apartin altor clase. aerosoli. gaze in solutie.18°C. al lichidelor avand punctul de aprindere cuprins intre 18°C ( 0°F) si 23°C (73°F).1. clasa 2 este subdivizata in functie de riscurile primordiale ale gazelor pe timpul transportului. In interesul acestui Cod. care emit vapori inflamabili care au punct de aprindere ( flashpoint). Grupul cu punctul de aprindere scazut contine lichide cu punctul de aprindere mai jos de . Mai sunt incluse substante transportate sau oferite la transport.conditia de transport a gazelor poate fi: 1. 3. Gaze neinflamabile si neotravitoare Diviziunea 2. gaze lichefiate refrigerate.1.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Aceasta clasa cuprinde gaze: gaze lichefiate. acestea sunt solutii miscibile cu un continut de apa mai mare de 90% In conformitate cu prevederile Codului IMDG clasa 3 este subdivizata astfel: Diviziunea 3. la/sub 61°C. Definii Substante solide inflamabile _____________________________________________________________________________________ 92 . sau 2. care atunci cand este amabalat sub presiune. In functie de starea de agregare fizica. gaz lichefiat – un gaz care atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid la temperatura de 20°C. Grupul cu punctul de aprindere ridicat. Gaz este acea substanta care : 1.3 kPa.emailuri. la temperaturi ridicate in stare lichida care emit vapor inflamabili la cea mai scazuta decat temperatura maxima de transport. 2.2. al lichidelor avand punctul de aprindere cuprins intre 23°C si 61°C inclusiv. este in totalitate sub forma gazoasa la temperatura de 20°C. Prevederile Codului IMDG nu se aplica acelor lichide care au punctul de aprindere mai mare de 35° care nu sustine combustia.3. sau 3. Diviziunea 3.3.etc dar fara sa fie incluse substante care datoritas proprietatilor lor peericuloase au fost incluse in alte clase). lichidele care nu sustin combustia sunt considerate acelea : 1. punctul de ardere potrivit ISO 2592 este mai mare de 100°C. sau 2. eclusiv. hexafluorid de tellurium. Este complet in stare gazoasa la 20 ° C si la presiune standard de 101. gaz comprimat – un gaz ( altfel decat in solutie).amestec de gaze. astfel: Diviziunea 2. Gaze inflamabile Diviziunea 2. care au trecut testul de combustibilitate. – Lichide inflamabile Aceste lichide. Gaze ortravitoare Clasa 3. articole care contin gaz. In Codul IMDG. 4.lacuri. Diviziunea 3. gaz in solutie – un gaz comprimat care atunci cand este ambalat pentru transport este dizolvat intr-un solvent. Grupul cu punctul de aprindere intermediar. Are presiune vaporilor de cel putin 300 kPa .

proprietatea comuna de a deteremina distrugerea teseuturilor organice. In plus. Sunt substante organice care contin oxigen bivalent cu structura (-O-O-) si pot fi considerate derivate ale peroxidului de hidrogen unde unul sau doi atomi de hidrogen au fost inlocuiti prin radicali organici. hibrid mutand care sunt cunoscute sau rezonabile crezute a caua imbolnaviri gave ale oamenilor si animalelor. Substante solide susceptibile de aprindere spontana. Substante oxidante si peroxizi organici Aceasta clasa este subdivizata astfel: Diviziunea 5. poate determina avarierea altor marfuri sau chiar navei insasi. decat 0. Clasa 7 cuprinde materiale care emit spontan radiati a caror activitate specifica este mai mare decat 70kBq/kg sau altfel spus.1.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ a clasa sunt incluse substante altele decat cele clasificate ca explozivi. desi nu sunt neaparat combustibile.2. . Diverse substante si articole periculoase. a substantelor din aceasta clasa.cauzeaza arsuri si afectiuni grave ale ochilor Clasa 6 se subdivide astfel: Diviziunea 6. sunt incluse si substantele autoreactive ( care se autoaprind). . .Clasa 4 se imparte astfel: Diviziunea 4. Substante corozive.capabile de descompunere exploziva. Capabile sa cauzeze moartea sau afectiuni gave ale sanatati oamenilor daca sunt inghitite sau inhalate sau ajung in contact cu pielea. aceste substante pot avea una sau mai multe din urmatoarele proprietati: . pot produce oxigen. Acestea sunt substante care. Peroxizi organici sunt substante instabile termic care pot suferi descopunere auto-accelerata exoterma. Substante toxice (otravitoare). Substantele din aceasta clasa sunt lichide sau solide susceptibile de incingere spontana in conditii normale de transport sau de incalzire la contactul cu aerul.1. Substante toxic – otravitoare si infectioase Materiale radioactive.ciuperci sau un hibrid recombinat. Diviziunea 5. flame). Substantele apartinand acestei diviziuni sunt solide posedand proprietatea de a fi usor aprinse din surse externe ( scantei.1. sunt predispuse sa devina inflamabile spontan. crescand riscul si intensitatea incendiului la alte marfuri. . Peroxizi organici. si de a fi susceptibile de aprindere sau de a o determina prin frecare in acesta clasa.ardere rapida. in starea lor originala. Cuprinde substante solide sau lichide posedand. pot contribui la sau cauza un incendiu. prin interactiunea cu apa.sensibilitate la impact si frictiune. ducand la autoaprindere. care in conditiile de transport sunt combustibile. Substante infectioase. paraziti. Diviziunea 4.2.reactioneaza periculos cu alte substante. Substante solide usor combustibile si substante care pot cauza focul prin frictiune sau substante care se autoaprind si explozivi desensibilizati.002μCi/gr. sau sa emita gaze inflamabile in cantitati periculoase. Diviziunea 4. Substante ( agenti) oxidanti. Substante care in contact cu apa emit gaze inflamabile. _____________________________________________________________________________________ 93 . Scurgerea din ambalaj.3. Aceste substante pot fi lichide sau solide care. Contin microorganisme rezistente incluzand bacteri.2. virusuri. Diviunea 6.

corespunde un grup de ambalare ( packing group). Ambalajul astfel categorisit este marcat cu litera “Z”. manipulata si separata potrivit reglementarilor ce se refera la marfurile periculoase.3 kPa. Sunt cuprinse in clasa 9 si substantele sau articolele care.marfuri periculoase cu grad de risc minor. se face in functie de riscul primordial. pentru determinarea masurilor de urgenta si de raportare a evenimentelor conform cerintelor Protocoalelor 73/78 al Conventiei Internationale pentru Prevenirea Poluarii de catre Nave. poluant marin sau poluanti marini. Acest mod de clasificare al marfurilor periculoase. a marfurilor periculoase. dupa gradul de risc al lor. si una sau mai multe substante nepericuloase. Un asemnea ambalaj poate fi folosit si pentru ultimul grup de ambalare. ambalajul astfel categorisit. vor avea o pondere de numai 1% pentru ca rezultatul sa fie considerat MARINE POLLUTANT. marfurile periculoase se clasifica astfel: . III ): • Grupul de ambalare I. dar la care se refera regulile Anexei III a Conventiei Internationale pentru Prevenirea Poluari de catre Nave. desi nu fac obiectul prevederilor parti A a Cap. II. numarul de inregistrare ONU al substantei. va fi stivuita. Pentru fiecare categorie de risc. pe timpul manipularii si transportului marfurilor periculoase. documentele insotitoare.VII al Documentului Conventiei SOLAS. Acei poluanti marini care au un potential de poluare extrem de mare. O solutie sau un amestec continand o substanta periculoasa identificata prin denumirea inscrisa in Cod. asa cum sunt modificate prin Protocolul din 1978. dar dovedesc un risc evident sau acele lichide necesare a fi transportate la o temperatura de 100°C precum si solide care sunt oferite spre a fi transportate la o temperatura de peste 240°C. Mai se face precizarea ca marfurile care prezinta risc numai cand sunt in vrac sunt tratate separat. Pentru marfuri cu grad de risc minor. cunoscuti drept poluanti marin severi.marfuri periculoase cu grad de risc major.Este necesar a fi cunoscute denumirea tehnica corecta a substantei. notat ci cifre romane ( I.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Cuprinde substante sau articole care sunt incluse in alte clase. (MARPOL). • Grupul de ambalare II. O solutie sau un amestec continand 10% sau mai mult. Clasificarea substantelor. numai daca nu sunt date alte indicati explicite contrarii. O cat mai rapida identificare este importanta in caz de accidente care implica marfuri periculoase. . acestea trebuind sa satisfaca conditiile pentru fiecare categorie de risc. Pentru marfuri cu grad de risc mediu. amestecurilor si solutilor care prezinta mai multe riscuri multiple. facand parte din amestecuri sau soluti. _____________________________________________________________________________________ 94 .marfuri periculoase cu grad de risc mediu. avandu-se in atentie si riscurile subsidiare. Codul prevede ca marfurile periculoase care au punctul de topire la 20 °C sau mai scazut la o presiune atmosferica de 101. (MARPOL 1973). este marcat cu litera “X”. • Grupul de ambalare III. Ambalajul astfel categorisit este marcat cu litera “Y”. (Severe marine pollutants). ce fel de materiale si articole sunt oferite spre transport modul de ambalare iar in cazul in caul sunt si poluanti marini. . Un asemenea ambalaj poate fi folosit si pentru un alt grup de ambalare. este considerat poluant marin ( MARINE POLLUTANT). vor fi considerate lichide. In scopul luarii celor mai adecvate masuri de precautie. Pentru marfuri cu grad de risc major. Din punct de vedere al gradului de risc. este esential sa poata fi identificate. sta la baza categorisirii ambalajelor.

numarul fisei de securitate. le tehnice corecte ale diferitelor substante sunt prezentate in ordinea alfabetica.in prima coloana. daca este cazul “LIQUID” sau “SOLID” . este prezentata cu litere mari de tipar. celelalte fiind numai sinonime si au fost introduse in lista Indexului General numai ca referinta. denumirea tehnica corecta se va completa cu cuvantul “MOLTEN” sau “ELEVATED TEMPERATURE”. unde se va intra cu Numarul ONU. numai una dintre ele este denumirea tehnica corecta. dar este obligatoriu sa se foloseasca denumirea tehnica corecta . 3207 ORGANOMETALLIC COMPOUND sau ORGANOMETALIC SOLUTION COMPOUND DISPERSION . 2 UN No.Exemple: 1 UN No. . obtinuandu-se informatiile necesare: numarul paginii. pe prima colana cu denumirea tehnica corecta. In Indexul alfabetic se intra. Marcarea marfurilor periculoase _____________________________________________________________________________________ 95 . in continutul Volumului I al Codului se afla Indexul alfabetic (General Index) si Indexul numeric. Denumirea tehnica corecta poate fi completata cu cuvintele “SOLUTION”sau ”MIXTURE”.aceasta caracteristica a marfii va fi mentionata .Daca marfa este fierbinte . clasa substantei ( CLASS).CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ In ajutorul unei corecte identificarii. denumirea tehnica corecta cu care se intra in Indexul alfabetic. daca substanta respectiva se afla in solutie sau in amestec. se vor obtine urmatoarele informatii necesare: .numarul tabelei din MFAG (Medical First Aid Guide). la coloana a doua se mentioneaza “ see” inainte de numarul pagini. 2583 ALKYLSULPHONIC sau ALKYLSULPHONIC ACIDS. Daca un mabalaj contine o substanta poluant marin . Folosind Indexul numeric. • numarul tabelei din Ghidul de Prim Ajutor Medical ( Medical First Aid Guide Table No). pping name) “TARS” “FURAN” “FURAN” Se pot folosi denumirile comerciale sau militare pentru reperare mai usoara . FLAMMABLE.SOLID 3 UN No.comerciale sau militare. iar daca substanta este topita sau se afla la temperatura inalta . una. numarul fisei de securitate (Emergency Schedule No). unde este prezentata fisa individuala a substantei ( IMDG CODE PAGE). celelalte inscrisuri reprezentand informatii suplimentare despre substanta sau denumirile sinonime.Se va scrie . 1011 BUTANE sau BUTANE MIXTURE sau BUTANE MIXTURES. .Se poate folosi forma la singular sau plural a denumirii tehnice corecte .numarul paginii care contine fisa individuala. ( intr-unul din volumele II-IV). Pentru sinonime. WATER-REACTIVE . Chiar daca pentru aceiasi substanta exista mai multe denumiri. grupul de ambalare (Packing Group): riscurile subsidiare (Subsidiary Risk Label (s)). numarul de inregistrare ONU ( UN No).cuvantul “HOT” va preceda denumirea tehnica corecta .

. Fiecare colect continand marfuri periculoase ambalat intr-un container va avea marcajul specificat in Codul IMDG.numele sau codul numeric al fabricantului. . .rezultatul testului de stivuire. . Colecte avand in interior poluanti marini severi ambalati in interior avand : continut de maxim 0. . In concluzie.5 l pentru lichide. .grupa de ambalare determinata pe baza testelor de performanta.autorizatia statului de marca. continul de maxim 500 gr pentru solide. 8. . . . Amabalajele trebuie sa aiba marcaj vizibil si clar din care trebuie sa reiasa: .numarul de cod care desemneaza tipul de ambalaj. proprietatile periculoase ale marfurilor continute.3.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ Daca in Codul IMDG nu se prevede altceva .codul numeric propriu tipului respectiv de IBC. Containerele intermediare pentru marfa vrac sunt marcate in felul urmator: . .capacitatea maxima admisa in IBC-ul respectiv.o litera care indica grupul de ambalare caruia ii apartine. . Numai daca Codul IMDG nu prevede altceva.2 t/mc. Un colet continand substante poluatoare ale mediului marin va fi durabil marcat MARINE POLLUTANT.statul pe al carui teritoriu s-a confectionat si/s-au efectuat testele de performanta. 2.luna si anul fabricatiei si al reconditionari.simbolul de ambalare ONU. Colete avand in interior poluanti marini ambalati interior cu : continutul de maxim 5 l pentru lichide. continand marfuri periculoase sau reziduuri de marfuri periculoase trebuie sa prezinte clar etichete astfel: _____________________________________________________________________________________ 96 .Etichetarea marfurilor periculoase. prin culorile si simbolurile utilizate. Ambalajele de tip 1H (butoi de plastic) si 3H (canistra de plastic) vor purta. exceptand situatiile: 1. pe langa simbolurile indicate mai sus si un marcaj care indica data in care au fost fabricate. Numarul ONU precedat de literele “UN’.valoarea densitati in cazul lichidelor cu densitate mai mare de 1. (pe IBC-urile metalice majusculele UN pot fi aplicate in locul simbolurilor de ambalare). . fiecare colet continand marfuri periculoase trebuie sa fie durabil etichetat pentru a face clar prezentate. fiecare colet continand marfuri periculoase va fi marcat durabil mentionandu-se denumirea tehnica corecta a marfii . ( ca un cadran de ceas cu o sageta indicand luna). se poate spune ca prin marcajul marfurilor periculoase trebuie sa se inteleaga oferirea de informatii referitoare la ambalajul marfurilor periculoase. .codul alfanumeric al firmei care a confectionat ambalajul.exprimata in kg. Metoda de marcare a coletelor va fi aceea care permite ca informatia oferita sa poata fi identificabila cel putin trei luni in conditii de submersie in apa de mare. continutul de maxim 5 kg pentru solide.simbolul de ambalare ONU.2.luna si anul fabricatiei IBC-ului. O unitate de transport marfa.

pentru substantele autoreactive din clasa 4. apartinand clasei 2 se precizeaza ca vor purta etichetele corespunzatoare. un vagon de cale ferata cel putin cate o eticheta pe fiecare parte laterala. vor purta in coltul inferior numarul clasei. prin coloritul si grafica specifica a fiecarei etichete. cel putin cate o etichete pe fiecare parte laterala si una in partea din spate. iar in centrul etichetei va fi mentionata grupa de compatibilitate a substante respective. Daca impartim eticheta de forma patrata. avand coloritul si o grafica sugestiva. Cea mai utilizata dintre etichete are forma patrata. 300 mm). exceptie fiind la coletele care datorita dimensiunilor reduse vor purta etichete cu diumensiuni mai mici. Plancardele vor avea dimensiunile minime 250 mm x 250 mm iar inscrisurile cel le contin vor avea cel putin 25 mm inaltime. nu necesita aplicarea de plancarde. eticheta triunghiulara va avea laturile de cel putin 100 mm. cate o eticheta in fiecare parte laterala si frontala. 3.ci una din diagonale oriziontala. Unitatile de transport marfa. si peroxizilor organici din clasa 5. Pentru containerele aflate in stare de fumigare se utilizeaza etichete de forma dreptunghiulara cu dimensiunile 300 mm x 250 mm. 2. iar in coltul superior numarul diviziunii. in cazul poluantilor marini. etichete pentru afisarea numarului ONU pe unitatile de transport marfa de forma patrata cat si dreptunghiulara.250 mm x min.( 1 ). retinand atentia asupra riscului ce-l prezinta marfa respectiva. Etichetele se aplica pe ambalajele care adapostesc marfuri periculoase. un semi-trailer sau un tanc portabil. in doua triunghiuri. etichete avand forma unui triunghi isoscel.6. intotdeauna. textul si simbolurile desenate pe etichetele verzi. Eticheta are un chenar la 5 mm de la margine. ( ex. pentru colete care contin marfuri periculoase mentionand temperatura maxima.rosii si albastre care pot fi albe. continand mai mult de cat o substanta periculoasa sau reziduuri. eticheta avand o culoare care va contrasta cu cea a coletului. un tanc multicompartimentat. pozitionata nu cu o latura orizontala. Coloritul si simbolurile etichetelor sunt standardizate si in totdeauana vor fi executate la fel. Pentru colete. cel putin o etichete pe fiecare parte laterala.. in triunghiul cu varful in jos vor fi inscriptionate numarul clasei si daca este cazul si numarul diviziuni careia apartine marfa din coletul pe care este aplicata eticheta. Etichetele riscurilor subsidiare ale clasei 1. se va face cunoscuta denumirea incarcaturi insotita _____________________________________________________________________________________ 97 . in dreptul fiecarei sectiuni cu substanate periculoase. Etichetele. exceptand chenarele. data si ora inceperii procesului de fumigare si data terminarii. Sunt etichete specifice riscurilor marfurilor periculoase. continand marfuri periculoase in cantitati limitate. Pentru cilindrii cu gaz. prin diagonala orizontala. colorate in rosu. Pentru marcarea temperaturi ridicate se utilizeaza o eticheta triunghiulara avand laturile de 250 mm. Poluanti marini vor fi etichetati in conformitate cu prevederile de la Anexa III la MARPOL – 73/78. In triungiul cu varful in sus. etichete pentru atentionarea in legatura cu poluanti marini. in schimb. exista grafica specifica riscului ce-l prezinta marfa si pe care il sugereza. alte unitati de transport marfa.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ 1. Coletele continand marfurile periculoase in cantitati limitate nu trebuie etichetate sau marcate. reduse ca dimensiuni dar care vor fi vizibile de la distanta. fiind dispuse pe cat posibil in zonele necilindrice ale recipientilor.1. de forma unui triunghi echilateral.1. care atentioneaza ca unitatea de transport este sub fumigare. in general in alb si negru. vor fi de culoare portocalie. Eticheta astfel descrisa are dimensiunea de cel putin 100 mm x 100mm iar pe coletele mai mici latura poate avea dimensiuni mai mici. Pe aceasta etichete se mentioneaza denumirea agentului fumigant utilizat. care au proprietati explozive. Caracterele inscrisurilor au inaltimea de 25 mm si sunt de culoare neagra aplicate pe fond alb. 4. pentru marfurile apartinand clasei 1. proprie. un container de marfa. adica asemanatoare cu un romb.2. etichete de forma dreptunghiulara ( min.). dar vor fi marcate la exterior prin cuvintele CANTITATI LIMITATE.

vor fi marcate pe exterior cu denumirea tehnica corecta a continutului si numarul de inregistrare ONU. inainte sau dupa denumirea tehnica corecta se vor mentiona cuvintele “ GOL NECURATAT”. mentionate ori care alte elemente de informatie considerate a fi necesare de catre autoritatile nationale competente. Toate documentele de transport.corecta marcare si _____________________________________________________________________________________ 98 .c. cu o dunga rosie in diagonala ( stanga jos – dreapta sus). .CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ de UN No. MARINE POLLUTANT”.III.G. UN 1092. (3. 2. LIQUID.atunci cand se descrie starea ambalajelor...S.3. numarul de ordine. dar care se refera la marfuri periculoase vor fi special marcate. Documentul.G. grupul de impachetare. UN 2901. 5. pentru marfurile apartinand clasei 4. ( EMPTY UNCLEANED) sau “RESTURI DE LA ULTIMUL CONTINUT”. P. inainte de inceperea incarcarii marfurilor periculoase.. numarul si felul coletelor precum si cantitatea de marfuri periculoase.UN 2761.. 8.S.2. si prin care confirma buna lor ambalare. punctul minim de aprindere (minimum flashpoint) daca este sub 61°C: 10. (RESIDUE – LAST CONTAINED). numarul ONU.MARINE POLLUTANT” ABLE. and 8)”. special.TOXIC.3. 9.indicatii de stivuire si riscurile subsidiare. diviziunea careia ii apartine.O. identificarea marfurilor poluanti marini MARINE POLLUTANT. clasa si unde este cazul. 12. 6.P. inscrierea cuvantului “ DESEU”. ( agenti de fumigare).(. peroxizi organici.8)” sau IN. deasemeni. denumirea tehnica corecta.1.N. Exemple: NE CHLORIDE. (Aldrin 19%). se vor mentiona valorile temperaturilor critice si de control . (5. UN 1238. alte decat deseuri radioactive. MARINE POLLUTANT” OCHLORINE PESTICIDE. sub forma “UN No….class 6.1. 8. acolo unde se va adauga grupa de compatibilitate. 7.. 3.INHIBITED. class 3. riscurile subsidiare necomunicate in lista de incarcare. adica cele prevazute a fi in uz de catre conventiile internationale si legislatile nationale.O.G. class 2.). substante care se autoaprind sau a clasei 5.” ( nu este necesar pentru marfurile periculoase in cantitati limitate). CHLOROFORMATE. Forma. In cazul transportului de marfuri periculoase se folosesc documente similare ca pentru marfurile conventionale. la care.Documente pentru marfuri periculoase. in cantitati limitate care sunt ambalate si distribuite pentru uzul la bordul navelor. (3).1.SOLID. pe care incarcatorul il prezinta comandantului navei. vor respecta prevederile conventilor internationale si legislatia statului din care aceste marfuri provin. class 6. Vor fi.N. Una din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un document de transport al marfurilor periculoase este aceea de a oferi informatiile fundamentare referitoare la pericolul ce-l reprezinta marfurile respective cum ar fi: 1. pentru clasa 7 – materiale radioactive. folosite in transportul de marfuri periculoase si care contin resturi din aceste marfuri. 4.1. (WASTE) inaintea denumiri tehnice corecte in cazul transportului de deseuri.class 6.18°C c.I. inclusiv a tancurilor portabile. sau mentiunea” marfuri periculoase in cantitati limitate apartinand clasei…“care nu mai face necesara mentionarea denumirii incarcaturii si UN No. (Ethanol and dodecylphenol).2.P. particularitatile si obligatiile in legatura cu documentele care insotesc un transport de marfuri periculoase. nedeosebite de cele care se refera si la marfurile ale.II. Substantele periculoase.UN 1993.1. (greutatea sau volumul). 11.

Fiecare nava trasnsportand marfuri periculoase sau poluanti marini trebuie sa aiba o lista speciala sau un cargo-manifest care sa reprezinte.VII al Documentului Conventiei SOLAS 1974.2. localizarea. Clasificarea si marcarea ambalajelor pentru marfuri periculoase. astfel: . material or article from the previsions of the IMDG Code). Pentru marfurile sau unitatile de transport sub fumigare se va elibera carausului de catre incarcator. and are in all respects in proper condition for transport according to applicable international and national guvernamental regulation. semnatura poate fi inlocuita cu numele in clar . . au ajuns sa confere un inalt grad de siguranta pe timpul manipularii si transportului. (Medical First Aid Guide) pentru accidente care implica marfuri periculoase. (Emergency Procedures). clasa 7 In situatii specifice este necesar sa se prezinte certificate speciale : a.3 peroxizi organici . 2. clasa 5.(a certificate exempting a substance. and are classified . pentru marfuri cu pericol mare.2.4 substante infectioase . (Emergency Schedule).marked and labelled plancarded . Ghidul Medical de Prim Ajutor. amendata cu prevederile Regulii 4 din Anexa III MARPOL 73/78. Avand textul adaptabil pentru orice fel de transport de marfuri periculoase. Masuri de urgenta pentru navele care transporta marfuri periculoase. brosura. _____________________________________________________________________________________ 99 . comandantul navei trebuie sa se asigure ca in documentatia de la bord exista urmatoarele publicatii: 1. si 7. e.. packaged.2.(a vehicule declaration) c.Grupul I de ambalare. Tipurile de colete si metodele de ambalare. din punctul de vedere al ambalarii au fost imparite in trei categorii – grupe de ambalare in functie de pericolul sau grupul de ambalare ( packing group). certificatul de ambalare in container. o astfel de declaratie poate avea forma urmatoare: declare that the contents of this consignement are fully and accurately described above by the proper shipping name(s).CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ etichetare si ca se afla in conditii proprii pentru transport. certificat de degradare (a weathering certificate) d. al persoanei autorizate sa semneze. pentru noile substante care se autoaprind si peroxizi organici nou obtinuti. stivuirea si proprietatile marfurilor periculoase extinse la bord.Signature on behalf of shipper. (EDPElectronic Data Procesing)sau (EDI-Electronic Data Interchange). prezentate mai jos: . La primirea unei liste de incarcare care cuprinde si unele marfuri periculoase.2. in cuprinsul careia sunt fisele de securitate. 3. Pentru unele transporturi sunt necesare infoematii speciale . 6.” Daca documentatia este prezentata transportatorului prin mijloacele postei electronice . . tipul si cantitatea de agent fumigant utilizat si instructiuni privind eliminarea resturilor de la fumigare.(a container packing certificate) b.1) . documente care sa se refere la data inceperii si terminarii fumigatiei. . recomandante de Codul IMDG pentru marfuri periculoase sunt acelea care bazate pe experienta din trecut.5 materiale radioactive . declaratia pentru vehicule de transport . scris cu litere mari de tipar .2 pentru substantele care prezinta riscul de autoaprindere(clasa 4. in concordanta cu regulile operative. in concordanta cu prevederile Regulii 5 din Cap. este denumit Declaratia de marfuri periculoase.1 pentru marfurile apartinand clasei 1.o declaratie din partea autoritati competente a tarii de origine referitoare la clasificare si conditiile de transport. clasa 6. certificate de exceptare a marfii de la prevederile Codului IMDG. Codul IMDG cu amendamentele actualizate. Toate marfurile periculoase cu exceptia celor apartinand claselor 1.

Inainte de a fi oferite spre transport. In vederea efecturarii testelor de performanta. ambalajele. . dupa ce ambalajele au fost supuse testelor de performanta.de stivuire ( la suprainaltare h.2 m sau 0.de presiune hidraulica. .max.=3 m). teste care difera in functie de natura ambalajului. .de etanseitate (se preseaza cu aer. dar tinandu-se cont de proprietatile si caracteristicle marfii. Ambalajele pot fi supuse testari inainte de umplere si /sau periodic.8 m . Certificatul de buna ambalare va fi eliberat de incarcator. _____________________________________________________________________________________ 100 .desfacerea doagelor.Grupul II de ambalare.Grupul III de ambalare. . in apa). . cat si in Indexul General (alfabetic). avandu-se in vedere ca rolul ambalajului este de a proteja continutul si de a impedica o eventuala contaminare sau alt accident. pentru marfuri cu pericol mediu. Grupul de ambalare este inscris in fisa individuala a substantei. se vor umple cu substanta pentru care urmeaza a se folosi sau cu altele nepericuloase.CAPITOLUL I : Introducere _______________________________________________________________ .dar mai ales al scopului pentru care a fost confectionat.8 m). Sunt teste de felul urmator: . in cazul butoaielor.de cadre (de la 1. ambalajele vor fi supuse unor teste de performanta. 1. pentru marfuri cu pericol minor.a riscului ce-l prezinta marfa pe care o va adaposti. spre deplina satisfactie a autoritati competente.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful