nr.

12-3-47950-16072018

Dosarul nr. 3-302/18

HOTĂRÂRE

În numele Legii

Dispozitivul hotărârii pronunţat public la 26 iulie 2018 în mun. Chişinău

Cererea de apel depusă de pârâta la 17 august 2018

Hotărârea integrală întocmită la 08 septembrie 2018

26 iulie 2018 mun. Chişinău

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani

Instanţa compusă din:

Preşedintele şedinţei, judecător – Olga Boțan

grefier – Elena Marcinschi

în lipsa părților, reclamantul și reprezentantul pârâtului au solicitat examinarea

pricinii în lipsa sa, procedura de citare legală a fost îndeplinită,

a examinat în şedinţa de judecată publică pricina civilă la cererea de chemare în

judecată depusă de XXXXXXXXX împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM,
intervenient accesoriu XXXXXXXXX Sociale Centru, mun. Chișinău cu privire la anularea
actului administrativ și obligarea recalculării pensiei,

a c o n s t a t a t:

Argumentele participanţilor la proces:

La data de 16 iulie 2018 XXXXXXXXX a depus în instanța de judecată cererea de

chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM, intervenient
accesoriu XXXXXXXXX Sociale Centru, mun. Chișinău cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea recalculării pensiei.

În motivarea acțiunii s-a invocat că, prin Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova
nr.41 din 16 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.95-104
(6490-6499), reclamantul a fost eliberat din funcţia de judecător şi preşedinte al Curţii
Supreme de Justiţie, în baza cererii de demisie.

Conform Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 117/7 din 06 martie 2018,
art.art.6, 7 şi 12 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, reclamantul a fost numit în
funcția de judecător şi ales Preşedinte al Curţii Constituţionale din 16 martie 2018.

Până la momentul actual, conform art. III al Legii nr.60 din 04 aprilie 2014, publicată
în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 115-119/304 din 1б mai 2014, beneficiază de
pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a legii menţionate şi care nu a
fost recalculată.

Având la bază cele menţionate supra şi conform art.32 alin.(l) şi alin.(3) al Legii cu
privire la statutul judecătorului, în baza cereri depuse la Casa Teritorială de Asigurări Sociale
Buiucani, mun. Chişinău, unde se afla la moment dosarul reclamantului cu privire la plata
pensiei, urma să i recalculată pensia mea, începând cu data de 16 martie 2018, ţinându-se
cont de mărimea salariului lunar al Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie în exerciţiu, la
moment şi pentru viitor.

Invocă reclamantul că, numirea sa în calitate de Judecător al Curţii Constituţionale şi

alegerea în funcţia de Preşedinte al acesteia, nu afectează plata pensiei în condiţiile art.32
alin.(l) al Legii cu privire la statutul judecătorului.

Prin scrisoarea Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani mun. Chişinău din 13
aprilie 2018, cererea menţionată a fost acceptată şi reclamantul a fost invitat pentru a depune
suplimentar copia buletinului de identitate, extrasul din ordinul de eliberare din funcţie şi
copia carnetului de muncă.

Ulterior, dosarul reclamantului cu privire la plata pensiei, a fost transmis la

XXXXXXXXX Sociale Centru, mun. Chişinău, unde şi a depus suplimentar copia actelor
solicitate.

Din motivul că, pensia nu era recalculată conform normelor de drept expuse supra,
reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă la Casa Naţională de Asigurări Sociale a
Republicii Moldova, în vederea soluţionării pozitive a problemei menționate.

Prin scrisoarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

nr.P-1392/18 din 10 iulie 2018, cererea sa prealabilă a fost respinsă, invocându-se faptul ca
activitatea reclamantului în calitate de judecător şi Preşedinte a Curţii Constituţionale, nu
i-ar permite plata integrală a pensiei.

Consideră refuzul menţionat supra a Casei Naţionale de Asigurări Sociale Republicii

Moldova ca fiind unul ilegal, şi care contravine normelor de drept menţionate în cererea de
chemare în judecată.

Solicită reclamantul:

Anularea, ca fiind ilegal în fond şi emis contrar prevederilor legii, a actului Casei
Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr. P-1392/18 din 10 iulie 2018;

Obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova la recalcularea

pensiei reclamantului, din 16 martie 2018, ţinându-se cont de mărimea salariului lunar al
Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie în exerciţiu.

În ședința de judecată reclamantul, fiind legal citat despre data, ora și locul ședinței
de judecată, nu s-a prezentat, a solicitat prin cererea de chemare în judecată, examinarea
pricinii în lipsa sa (f.d.5,25).

În ședința de judecată reprezentantul pârâtului, fiind legal citat despre data, ora și
locul ședinței de judecată, nu s-a prezentat, a solicitat prin referința, examinarea pricinii în
lipsa sa (f.d.26-28).

În ședința de judecată intervenientul accesoriu, fiind legal citat despre data, ora și
locul ședinței de judecată, nu s-a prezentat, din motive necunoscute instanței (f.d.23).

Aprecierea instanței:

Audiind părţile, examinând probele administrate pentru dovedirea celor invocate şi

raportându-le, per ansamblu, la prevederile legale ce guvernează speţa, instanţa de
judecată consideră necesar de a admite integral acțiunea depusă de XXXXXXXXX, reieşind
din următoarele considerente.

Conform art.9 alin.(1) Cod civil, persoanele fizice şi juridice participante la raporturile
juridice civile trebuie să îşi exercite drepturile şi să îşi execute obligaţiile cu bună-credinţă,
în acord cu legea, cu contractul, cu ordinea publică şi cu bunele moravuri. Buna-credinţă se
prezumă până la proba contrară.

Analizând circumstanțele faptice ale cauzei și actele anexate la materialele dosarului,

instanța de judecată reține că, prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 117/7
din 06 martie 2018 XXXXXXXXX a fost numit în funcţia de judecător la Curtea
Constituţională a RM pe un termen de 6 ani.

Prin aceiaşi hotărâre s-a propus Parlamentului RM eliberarea lui Mhail Poalelngi din
funcţia de judecător şi Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, în baza art. 25 alin. (1) lit. a)
şi art. 26 din Legea din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (f.d.15-18).

Prin hotărârea Parlamentului RM nr. 41 din 16 martie 2018 privind eliberarea lui
XXXXXXXXX din funcţia de judecător şi preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, în temeiul
art. 25 alin. (1) lit. a) şi art. 26 din Legea din 20 iulie 1995 cu privire la statutul
judecătorului, XXXXXXXXX a fost eliberat din funcţia de judecător şi Preşedinte al Curţii
Supreme de Justiţie, în baza cererii de demisie (f.d.14).

Prin decizia Curţii Constituţionale din 16 martie 2018 privind alegerea Preşedintelui
Curţii Constituţionale, a fost ales Mihail Poalelngi în calitate de Preşedinte al Curţii
Constituţionale pe un termen de 3 ani (f.d.20).

La data de 26 martie 2018 reclamantul a depus la Casa Teritorială de Asigurări

Sociale cererea, prin care a solicitat recalcularea pensiei, începând cu data de 16 martie
2018, ţinându-se cont de mărimea salariului lunar al preşedinteli Curţii Supreme de Justiţie
la moment şi pentru viitor (f.d.6-7).

Prin răspunsul din 13 aprilie 2018 Casa Teritorială de Asigurări Sociale cererea
reclamantului a fost acceptată şi reclamantul a fost invitat pentru a depune suplimentar
copia buletinului de identitate, extrasul din ordinul de eliberare din funcţie şi copia
carentului de muncă (f.d.8).

Ulterior, dosarul reclamantului cu privire la plata pensiei, a fost transmis la

XXXXXXXXX Sociale Centru, mun. Chişinău, unde reclamantul şi a depus suplimentar copia
actelor solicitate (f.d.9).

Din motivul că, pensia nu era recalculată, reclamantul la data de 25 iunie 2018 s-a
adresat cu cerere prealabilă la Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, în
vederea soluţionării pozitive a problemei menționate (f.d.10-11).

Prin scrisoarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova

nr.P-1392/18 din 10 iulie 2018, cererea sa prealabilă a fost respinsă, invocându-se faptul ca
activitatea reclamantului în calitate de judecător şi Preşedinte a Curţii Constituţionale, nu
i-ar permite plata integrală a pensiei (f.d.12-13).

Reclamantul consideră refuzul menţionat supra a Casei Naţionale de Asigurări

Sociale Republicii Moldova ca fiind unul ilegal şi care contravine normelor de drept
menţionate în cererea de chemare în judecată.

Reclamantul solicită anularea, ca fiind ilegal în fond şi emis contrar prevederilor legii,
a actului Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova nr. P-1392/18 din 10
iulie 2018; obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova la
recalcularea pensiei reclamantului, din 16 martie 2018, ţinându-se cont de mărimea
salariului lunar al Preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie în exerciţiu.

Instanța de judecată găsește aceste pretenții ca întemeiate și urmează a fi admise.

Conform art. 1 alin. (2) din Legea contenciosului administrativ, orice persoană care se
consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, de către o autoritate publică,
printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, se poate
adresa instanţei de contencios administrativ competente pentru a obţine anularea actului,
recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.

Potrivit prevederilor art. 3 din Legea contenciosului administrativ, obiect al acţiunii în

contenciosul administrativ îl constituie actele administrative, cu caracter normativ şi
individual, prin care este vătămat un drept recunoscut de lege al unei persoane, inclusiv al
unui terţ, emise de:

a) autorităţile publice şi autorităţile asimilate acestora în sensul prezentei legi;

 b) subdiviziunile autorităţilor publice;

c) funcţionarii din structurile specificate la lit.a) şi b).

(2) Obiect al acţiunii în contenciosul administrativ poate fi şi nesoluţionarea în

termenul legal a unei cereri referitoare la un drept recunoscut de lege.

Art. 2 din Legea contenciosului administrativ cât și Rezoluția (77) 31 cu privire la

protecția individului față de actele autorităților administrative, adoptată de Comitetul de
Miniștri al Consiliului Europei la 28 septembrie 1997, definesc actul administrativ ca o
manifestare juridică unilaterală de voinţă, cu caracter normativ sau individual, din partea
unei autorităţi publice în vederea organizării executării sau executării în concret a legii.
Actului administrativ, în sensul prezentei legi, este asimilat contractul administrativ, precum
şi nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, desemnează orice măsuri individuale sau
decizii luate în cadrul exercitării autorității publice, susceptibile de a afecta direct
drepturile, libertățile sau interesele persoanelor fizice sau juridice și care nu este un act
îndeplinit în cadrul exercitării uneifuncții judiciare.

Art. 16 alin. (1) Legea contenciosului administrativ prevede că, persoana care se
consideră vătămată într-un drept al său, recunoscut de lege, printr-un act administrativ şi
nu este mulţumită de răspunsul primit la cererea prealabilă sau nu a primit nici un răspuns
în termenul prevăzut de lege, este în drept să sesizeze instanţa de contencios administrativ
competentă pentru anularea, în tot sau în parte, a actului respectiv şi repararea pagubei
cauzate.

Statul ocroteşte sănătatea şi bunăstarea cetăţenilor, acordându-le asistenţă socială în

cazurile prevăzute de lege. În domeniul drepturilor sociale, statul este obligat să ia măsuri
pozitive pentru a asigura protecţia acestor drepturi, astfel încât fiecare membru să posede
un minim garantat de asigurare socială. Rațiunea asistenței și protecției sociale este de a
răspunde nevoilor de trai ale persoanelor și de a menține un anumit nivel de trai în caz de
producere a anumitor împrejurări obiective. Astfel, asigurările sociale au fost instituite în
scopul prevenirii, limitării, înlăturării riscurilor sociale şi susţinerii financiare a persoanelor
îndreptăţite a le primi, în cazul producerii unor astfel de riscuri.

Astfel o formă a prestațiilor de stat constituie pensia pentru vechimea în muncă.

Potrivit art. 32 alin. (1) şi (3) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din
XXXXXXXXX, judecătorul care a atins vârsta de 50 de ani şi are o vechime în muncă de cel
puţin 20 de ani, dintre care cel puţin 12 ani şi 6 luni a activat în funcţia de judecător, are
dreptul la pensie pentru vechime în muncă în proporţie de 55% din salariul mediu lunar, iar
pentru fiecare an complet de muncă peste vechimea de 20 de ani – de 3%, dar în total nu
mai mult de 80% din salariul mediu lunar. Pensia judecătorului se recalculează ţinându-se
cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exerciţiu. Pensia pentru vechime în
muncă stabilită în condiţiile alin.(1) se calculează şi se plăteşte doar judecătorilor
demisionaţi şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea plafonului de vârstă.

În conformitate cu art. 10/1 din Legea privind salarizarea judecătorilor şi procurorilor

nr. 328 din XXXXXXXXX, salariile de funcţie ale judecătorilor şi procurorilor stabilite în
condiţiile art.1 se reexaminează anual de la data de 1 aprilie.

După cum se atestă din cele menţionate de reclamat prin cererea de chemare în
judecată, precum şi cele menţionate de pârât prin referinţă, reclamantul, începând cu 13
septembrie 2012 beneficiază de pensia pentru vechime în muncă, ca judecător, calculate în
mărime de 80% faţă de salariul de funţcie al Preşedintelui Curţii Supreme de justiţie, iar
după intrarea în vigoare a Legii nr. 60 din 04 aprilie 2014, pensia nu a fost recalculată.

Pârâtul refuză reclamantului în recalcularea pensiei, motivând respingerea

recalculării pensiei pe prevederile art. III din Legea nr. 60 din XXXXXXXXX şi reiterându-se
că dânsul activează în calitate de judecător al Curţii Constituţionale, funcţie care acordă
dreptul la pensie pentru vechime în muncă ca judecător, cee ace nu schimbă condiţiile de
plată şi recalculare a pensiei pentru judecători, de aceea nu există temei de recalculare a
pensiei.

Analizând atât răspunsul la cererea prealabilă, cât și argumentele expuse în referință,

instanța de judecată le consideră neîntemeiate, or, acestea sunt irelevante situației
reclamantului din speţă.

În conformitate cu art. III din Legea nr. 60 din XXXXXXXXX pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative, în vigoare de la data de 16 mai 2014, judecătorii care
beneficiază de plata pensiei, dar continuă să activeze în funcţia de judecător, vor primi
pensie în mărimea stabilită până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

La caz, instanța de judecată constată cu certitudine că reclamantul a ocupat funcţia

de judecător şi Preşedinte al Curţii Constituţionale după demisia sa din funcţia de judecător
şi Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, în legătură cu cererea de demisie, conform
hotărârii Parlamentului.

În același timp, competenţele inspectorului-judecător al Inspecţiei judiciare din cadrul

Consiliului Superior al Magistraturii sunt reglementate de Constituţia RM şi nu au nici o
tangenţă cu atribuţiile de funcţie ale judecătorului în activitatea de înfăptuire a justiţiei.

Prin urmare, aceste două funcţii nu sunt similare şi nu pot fi asimilate, în special,
funcţia de judecător al Curţii Constituţionale funcţiei de judecător din autoritatea
judecătorească.

Or, Curtea Constituţională nu este parte a autorităţii judecătoreşti reglementată prin

cap. IX, titlul III al Constituţiei RM.

Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica

Moldova, este independentă de orice altă autoritate publică şi se supune numai Constituţiei.
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie
publică sau privată retribuită, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice, fapt prevăzut
expres în titlul V al Constituţiei RM, precum şi în Legea cu privire la Curtea Constituţională.

Astfel, prevederile art. III din Legea nr. 60 din XXXXXXXXX pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative nu sunt aplicabile situației reclamantului, deoarece acesta
nu mai activează în calitate de judecător, fiind eliberat din funcţia de judecător şi Preşedinte
al Curţii Supreme de Justiţie, în legătură cu cererea de demisie.

În aceeași ordine de idei, numirea reclamantului în funcția de judecător al Curţii

Constituţionale nu a avut loc în temeiul Legii cu privire la statutul judecătorului, ca numirea
din nou în funcţie de judecător sau ca judecător detaşat din funcţie, respectiv art. III din
Legea nr. 60 din XXXXXXXXX pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în
partea interdicții de recalculare a pensiei nu este aplicabil deoarece reclamantul
XXXXXXXXX nu continuă să activeze în funcţia de judecător.

Mai mult ca atât, potrivit art. 24/1 alin. (5) al legii privind statutul judecătorului, doar
judecătorului detaşat i se menţine statutul de judecător, iar perioada de activitate în
instituţiile specificate la alin.(2) se include în vechimea în muncă în funcţia de judecător.

Consecvent, instanța de judecată evidențiază că prin decizia din data de 27 iunie

2017 a Curții Constituționale de inadmisibilitate a sesizării nr. 63g/2017 privind excepția de
neconstituționalitate a art. III din Legea nr. 60 din XXXXXXXXX pentru modificarea şi
completarea unor acte legislative și a art. 32 alin. (3) din Legea nr. 544-XIII din 20 iulie
1995 cu privire la statutul judecătorului, Curtea în p. 27 al deciziei a menționat că, având în
vedere prevederile art. 32 din Legea cu privire la statutul judecătorului, judecătorilor
demisionați și judecătorilor eliberați din funcție în legătură cu atingerea plafonului de vârstă,
pensia se va recalcula ținându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în
exercițiu.

Astfel, instanța de judecată consideră relevante speței prevederile art. 32 alin. (1) și
(3) din Legea cu privire la statutul judecătorului, în redacţia Legii nr. 60 din XXXXXXXXX
pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, potrivit căror pensia judecătorului
se recalculează ţinându-se cont de mărimea salariului lunar al judecătorului în exerciţiu şi
că pensia pentru vechime în muncă stabilită în condiţiile alin. (l) se calculează şi se plăteşte
doar judecătorilor demisionaţi şi judecătorilor eliberaţi din funcţie în legătură cu atingerea
plafonului de vârstă.

Prin urmare, funcţia de judecător al Curţii Constituţionale nu este echivalentă funcţiei

de judecător din autoritatea judecătorească, respectiv, judecătorului demisionat din funcţia
de judecător nu i se mai menţine statutul de judecător.

Totodată, în temeiul art. 21 alin. (4/2) din Legea cu privire la Curtea Constituţională,
pensia pentru vechime în muncă se plăteşte integral judecătorului în funcţie.

Conform art. 24 alin. (3) al Legii contenciosului administrativ nr. 793-XIV din
XXXXXXXXX, la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare,
sarcina probaţiunii este pusă pe seama pîrîtului, iar în materie de despăgubire, sarcina
probaţiunii revine ambelor părţi.

Contrar principiilor normelor legale, pârâtul nici în ședința de judecată nu a

argumentat temeinicia refuzului privind recalcularea pensiei reclamantului.

Dat fiind faptul că, instanța a constatat dreptul reclamantului la recalcularea din 16
martie 2018, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al Președintelui Curții Supreme de
Justiție în exercițiu, instanța găsește necesar a anula refuzul Casei Naționale de Asigurări
Sociale a RM nr. P-1392/18 din 10 iulie 2018, ca ilegal, deoarece aceste pretenții sunt
corelative.

Astfel, instanța de judecată, conchide că pretențiile reclamantului sunt întemeiate, iar

criticele aduse de reprezentantul pârâtului nu pot constitui motiv de respingere a cererii de
chemare în judecată.

Aici instanța ține cont de prevederile art. 25 alin. (1) din Legea contenciosului
administrativ, potrivit cărora, judecînd acţiunea, instanţa de contencios administrativ
adoptă una din următoarele hotărîri: b) admite acţiunea şi anulează, în tot sau în parte,
actul administrativ sau obligă pîrîtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori să
elibereze un certificat, o adeverinţă sau oricare alt înscris, ori să înlăture încălcările pe care
le-a comis, precum şi dispune adjudecarea în contul reclamantului a despăgubirilor pentru
întîrzierea executării hotărîrii.

Iar, art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea contenciosului administrative stabilește că, actul
administrativ contestat poate fi anulat, în tot sau în parte, în cazul în care: a) este ilegal în
fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.

Or, reclamantul are dreptul legitim la încasarea pensiei pentru vechimea în muncă în
modul şi mărimea stabilită de lege, iar o eventuală respingere a pretențiilor, ar încălca
dreptul reclamantului de a avea un „bun”, în sensul articolului 1 al Protocolului nr. 1 la
Convenţie, și la o „așteptare legitimă” că plățile legate de pensia pentru vechimea în muncă
îi vor fi plătite.

Respectiv, instanța de judecată va anula ca fiind ilegal în fond și emis contrar

prevederilor legii actul Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM nr. P-1392/18 din 10 iulie
2018, cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale a RM să recalculeze pensia lui
XXXXXXXXX, din 16 martie 2018, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al
Președintelui Curții Supreme de Justiție în exercițiu.

În astfel de circumstanţe, apreciind obiectiv probele administrate în ansamblu şi

interconexiunea lor în conformitate cu prevederile art.130 CPC al RM, instanţa de judecată
concluzionează că acţiunea reclamantului XXXXXXXXX împotriva Casei Naționale de
Asigurări Sociale a RM, intervenient accesoriu XXXXXXXXX Sociale Centru, mun. Chișinău
cu privire la anularea actului administrativ și obligarea recalculării pensiei, urmează a fi
admisă integral.

În conformitate cu art. art.236, 238-241 CPC al RM, instanţa de judecată –

H O T Ă R Ă Ş T E:

Se admite cererea de chemare în judecată depusă de XXXXXXXXX împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale a RM, intervenient accesoriu Casa Teritorială de Asigurări
Sociale Centru, mun. Chișinău cu privire la anularea actului administrativ și obligarea
recalculării pensiei, integral.

Se anulează ca fiind ilegal în fond și emis contrar prevederilor legii actul Casei
Naționale de Asigurări Sociale a RM nr. P-1392/18 din 10 iulie 2018.

Se obligă Casa Națională de Asigurări Sociale a RM să recalculeze pensia lui

XXXXXXXXX, din 16 martie 2018, ținându-se cont de mărimea salariului lunar al
Președintelui Curții Supreme de Justiție în exercițiu.

Hotărârea cu drept de atac în ordine de apel în Curtea de Apel Chişinău în termen de

30 zile, de la momentul pronunţării dispozitivului, prin intermediul Judecătoriei Chișinău,
sediul Buiucani.

Preşedintele şedinţei,

Judecător
Olga Boțan