You are on page 1of 28

Dumnezeu indiferent de lips a de logicii, duritatea ~i ;tupiditatea evenimentelor care se

deruleazii, at at intr-un :az ca...


'T i Grice om, chiar eel mai convins ateu, ~tie in subcon~tientul sau ca lumea vazuta ~i perceputa
de noi este dirijata de...
meditatiei sau al rugaciunii se franeaza functiile organismului, spiritului, sufletului iar energia
necesara pentru functi...
se va na~te sanatos copilul ei. In perioada ciclului menstrual presiunea psihologica este uria~a. In
subcon~tient parca s-...
Durerea ~i suferinta ne obliga sa ne inaltam catre J)umnezeu. Daca iubirea este putina,
suferintele duc Ia utodistrugere s...
.l~,w:,~~ - - acest moment iubirea, capacitatea de a se infrana ~i de a avea grija de aItcineva, sa
dea energie. Prin atit...
ExisHi sexul, actul inevitabil de continuare a vietii. Exista relatiile familiale dintre soti. Pe langa
toate astea energi...
7' ......... familia va fi fericita. Acumularea iubirii fat a de Dumnezeu este un proces complicat ~i
i'ndelungat. Daca nu...
Pare 0 situatie fara ie~ire dacii nu in!elegem esen!a celor intamplate ~i incerciim sa luptam cu
problemele interioare, de...
In timpul puterii sovie!tice era permis ca pentru condamnati sa se organizeze "raiul pe pamant".
Conform ideologiei comuni...
energie. Cu dit este mai putina energie cu atat mai mult depindem de forma, mai dogmatice ne
sunt conceptiile ~i cu atat m...
omul este tradat, violat, omorat. Deta~area de iubirea umana are loc de asemenea in cazul unei
atitudini incorecte fa!a de...
)intei Divine care se transforma repede in program de utodistrugere: incaruntire, chelire,
imbiltranire prematura l boli. ...
exclud duritatea. Dadi nu va place 0 situatie, schimbati-o. Daca nu puteti s-o schimbati In
exterior, schimbati-o In inter...
itatea sufleteasca este determinaUi de corelatia dintre ,.irea fata de Dumnezeu ~i iubirea fata de
viata ~i manifes- ar il...
Am afirmat dand din cap. - Aceasta este 0 condamnare superficiaHi. Esenta iudaismului era
respectarea poruncilor ~i nu urm...
~rmania a depus eforturi uria~e, in primul rand materiale, ;ntru compensarea lipsurilor fo~tilor
detinuti din lagarele Ltc...
fost rezolvata in cateva zile. Cand a fost intrebat cum de s-a gandit la a~a ceva, autorul a raspuns
ca astfel comunica so...
erdem esen!a Ciar esenta intregului Univers este reatorul) cu atat mai mult ne indreptam catre
forma, catre 'ricirea umana...
care educau la om manifestarile superioare. In consecinta, oamenii nu mai ~tiu sa iubeasca. La
americani iubirea depinde d...
obtine cat mai repede rezultatele presam timpul. In clipa :;and imi atingeam scopul deveneam
pustiu. Ca sa nu cad in dispe...
verigii. Fluturele, dimpotrivii, trebuie sii distrugii logica pentru a sim!i ce reprezintii globul
piimantesc. Un mod de g...
ne dezvoltiim, avem in fatii tineretea, frumusetea, senti men- tele, aptitudinile, banii, eariera.
Apoi, treptat, pierdem ...
com porte in ele logica suprema ~i un sens important. Con to- pindu-se cu situati.a, depinzand
de ea, putem sa patrundem i...
din copiHirie am auzit ca, in Uniunea Sovietica, medicina este fara plata, apoi, spre marea mea
mirare, am atlat ca este 0...
energie sexuaHi animalica. Nici urma de trecere pe planurile superioare. Sexul, insa, 0 face
extrem de dependenta de aceas...
ziua in care omul nu avea dreptul sa faca nimic in afadi de mgaciune ~i sa aspire catre
Dumnezeu. In al patrulea rand: Dum...
milioanelor ~i miliardelor de ani trecuti. Nu trebuie, pur ~i simplu, sa-l idolatrizam. De aceea, pe
cat este de benefic s...

1 sur 128
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
1 866 vues

...

mariasun7771
mariasun7771
Suivre

Publié le 18 janv. 2015

SN Lazarev 10
Publié dans : Développement personnel

0 commentaire
4 j’aime
Statistiques
Remarques

no profile picture user

Soyez le premier à commenter

10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare

1. Serghei Nikolaevici Lazarev DIAGNOSTICAREA KARMEI PRINCIPII DE VINDECARE ~ Traducere


din limba rusa VALENTINA RO~CA a. tt: Editura DHARANA Bucure§ti
2. "Inainte de lectura acestei carp ar fi bine sa lasap d~oparte orice suparare pe Dumnezeu, pe
parinp, pe lumea inconjuriitoare, pe dumneavoastrii in~iva ~i pe destin" s. N. Lazarev
3. JIA3APEB C. H. )..(UarnOCTUKa KapMbI. KHUfa ;:IeC>lTaJI. llpaAaJ!JKeHUe CaHKT-
lleTep6ypr,2005 Copyright @ 2005 by S. N. Lazarev Copyright @ 2005 by ROVIMED TRADING
S.R.L. Toate drepturile rezervate pemru Romania ~i Republica Moldova. Multiplicarea~i / sau
distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau
viitoare) este interzisa fiira'acceptul scris ROVIMED TRADING S.R.L. Drepturile de distributie in
strainatate apartin in exclusivitate. CUVANT INAINTE t59.961 t Menirea principala a oricarei
~tiinte este asigurarea ecesitatilor corpului uman ~i a con~tiintei acestuia. Scopul . rincipal al
oricarei religii este asigurarea necesitatilor spi- ritului uman ~i a subcon~tientului acestuia.
Universul este unitar in timp ~i spatiu. Orice obiect dar cu atat mai mult 0 fiinta poarta in sine
informatia despre treptele evolutiei sale din momentul aparitiei Universului. La om ~i la animaIe,
incepand Cll aparitia primei forme de viata unicelulara apoi a plantelor etc., aceasta informatie
este codificata genetic. Mai mult dedit atat, in subcon~ti- entul nostru exista informaria nu
numai despre trecutul dar ~i des pre viitorul Universului. Aceasta informatie este incomensurabil
mai multa decat cea des pre con~tiinta noastra ~i inveli~ul fizic, des pre durata existentei care
este minuscula. EDITURA DHARANA Str. Sfanta Ecaterina m.I5 sect.4 OP53 Bucuresti, cod 040155
Tel: 021-337 24 24; e-mail: busuioc@pcnet.ro Coperta colec(iei: Mihai Marinescu
Tehnoredactare: Adrian Goran . Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LAZAREV
SERGE! NIKOLAEVlt . Dia~nosticarea karmei : principii de vindecare : DOl provocari, noi rispunsuri
/ Ser~hei Nikolaevici Lazarev ; trad.: Valentina Ro~ca. - Bucure11tt: Dharana. 2005 ISBN 973-
86957-4-0 I. Ro~ca, Valentina (trad.) 7
4. Concluzia este simpla. Fara 0 conceptie religioasa dezvoltata despre lume, la baza careia sa
stea prioritatea univoca a iubirii ~i a moralitatii fata de celelalte valori umane, este imposibila
supravietuirea oricarei civilizatii. Aceasta inseamna aspiratia continua catre Dumnezeu, Creatorul
Universului ~i intarirea permanenta a unitatii cu El. Respectarea postulatelor religioase nu
inlocuie~te, insa, incercarile personale c': aspiratie catre Dumnezeu. Un copil mic are nevoie de
sustinerea parintilor ca sa poata sa mearga ~i sa vorbeasca. Apoi, el trebuie sa invete sa faca
totul de unul singur. Eu am vorbit, in carlile mele, despre incercarile de a cunoa~te Divinul din
noi. Am incercat sa abordez ~i acele domenii in care sunt un diletant, dar, con~tientizand
aceasta, voi continua, totu~i, sa incerc. Sper ca dezvoltarea ulterioa- ra ma va conduce spre
intelegerea corecta. De aceea, este bine ca tot ce am scris sa fie perceput ca 0 experienta per-
sonala ~i nicidecum ca ni~te recomandari concrete. Un profesor a fost intrebat: "Care este lucrul
cel mai important in munca dumneavoastra de pedagog?" Raspun- sui a fost urmatorul:
"Principalul este sa inveti studentul cum sa lucreze cu informatia, sa foloseasca in mod corect
cuno~tintele acumulate, nu sa dai cuno~tinte." In aceasta carte propun cateva variante
personale de percepere a unei probleme oarecare. Pentru a intelege ceva eu am nevoie de
cateva sute de variante de abordare a pro- blemei. In cartile mele anterioare am propus ca
rezultat 8 final 0 singura varianta. Astazi vin cu cateva variante fiind- ca orice concluzie po ate fi
supusa unei dezvoltari ulterioare, adica sa se schimbe. In logica umana nimic nu este in stag-
nare deoarece nimic din ce este omenesc nu este ve~nic. Esenta' oricarei vindecari este
schimbarea omului, ~i in primul rand, schimbarea modului de a gandi, a conceptiei lui despre
lume ~i nu a alimentatiei sau a modului de viata Activitatea mea a devenit ceva asemanator cu
~edintele din Moscova ~i Peterburg. Ziua intiii - informatie generala. Ziua a doua - informatie con
creta. De aceea am decis sa scriu aceasta carte iar in urmatoarea sa ofer mai mult spatiu
intrebarilor practice. Sper ca aceste carti sa ajute cititorii sa-~i schimbe benefic spiritul, sufletul
~i trupul. 9
5. PARTEA 1 sa omoare 0 pisica sau sa fure de dragul distractiei trebuie sa se opuna. Daca nu
yom apara iubirea din suflet chiar printr-un comportament exterior destul de dur, yom deveni in
interiorul nostru robii altora ~i va suferi sufletul nostru, sanatatea noastra ~i soarta noastra.
Hristos I-a alungat din templu pe cei care faceau comer!, ~i a facut acest lucru pentru salvarea
sufletului. Divinul din om nu trebuie sa se contopeasca cu viata, con~tiinta ~i dorintele lui ~i
atunci el va simti deosebirea dintre umilinta trupului, umilinta sufle- tului ~i umilinta divinului ~i
nu va deveni un rob care Ii ura~te pe toti sau un stapan care Ii umile~te ~i-i dispretuie~te pe toti.
De aceea, in cazul oricarei umilinte este important sa pastram Divinul in sufletul nostru. Nu va
inraiti dar, in acela~i timp, nu permiteti sa vi se distruga moralitatea. Intrebarea unei eleve: -
Cum sa procedezi ~i care ar trebui sa fie atitudi- nea daca nu vrei sa fad ceva, dar e~ti obligat?" -
Deseori sunt intrebat care este deosebirea dintre man- drie ~i trufie? Comportamentul omului
mandru ii apara sufletul. Comportamentul omului trufa~ ii umile~te pe altii. Comunicarea cu
oamenii este un compromis. Pentru a-I intelege pe eel de alaturi trebuie sa-ti lezezi intr-o masura
oarecare interesele personale. Daca ne sunt lezate doar dorintele noastre sau ambitiile, putem
sa ne supunem unui alt om. Daca suntem obligati sa savar~im 0 fapta imorala care omoara
iubirea din suflet, trebuie sa ripostam. Daca, de exemplu, prietenii 11 invita pe un baiat sa joace
fotbal iar acesta nu vrea, este admisibil ca acesta sa se invinga pe sine de dragul intereselor
maj,oritatii dar daca ace~tia II obliga - Cum sa procedam ca sa scapam de frica de inal- time?
Aproape ca imi pierd cuno~tinta daca imi ima- ginez doar marginea acoperi~ului pe care a~ sta.
Frica progreseaza. - Frica de inaltime este frica pentru viata ~i pentru viitor. Problemele sexuale
ies la suprafata con~tiintei noas- tre sub forma de frica, supiirare, gelozie. Daca nu ~tim sa-l
iubim pe eel de langa noi, adica iubirea noastra este deter- minata de conditii, eerinte iar ulterior
de suparari, gelozie, condamnare, atunci acestea intensifica ata~amentul nostru de bazele vietii:
instinctul sexual, omul iubit, copiii, fami- 10 11
6. a. Cu dit mai mult reprimam iubirea din suflet eu atat mai .utina energie avem ~i eu atat mai
mult ere~te dependenta Ie lumea Ineonjuratoare. Cre!;ite, totodata, ~i friea de a pier- . Ie eeva
din toate astea. Asemenea oameni se tern de Inaltime, singuratate, Intu- . nerie, la vederea
sangelui pot sa-~i piarda euno!;itinta. Multi dintre ei devin vegetarieni fiindea, din punet de
vedere psi- hologie, nu pot sa suporte moartea animalului. Moartea rudelor ~i a oamenilor
apropiati poate fi pentru ei un stres de neInvins, deoareee punetul de reper din subeon!;itientul
lor este stramutat de la iubirea Divina la iubirea umana. Care este ie~irea din aeeasta situatie? In
primul rand sa ne i'nvatam sa iubim. Daca v-a suparat persoana iubita, eonti- nuati sa-l iubiti ca
pe un frate. Daca nu puteti, iubiti-l ca pe un fiu. Daea nu reu~iti, iubiti-l ca pe un parinte. Aceasta
va va ajuta sa va pastrati legatura cu Dumnezeu. Apoi sa va Indepiirtati de fericirea umana.
Trebuie sa te Indepartezi In interior de omul eel mai apropiat, fiindcii unitatea totala poate fi
doar eu CreatoruI. Suflete~te, nu trebuie sa te ata- ~ezi de nimie. Inca eeva. Dependenta noastra
este intensifi- eata ~i de hrana. De aeeea abtinerea periodic a de la mane are ajuta sufletul sa
reduea din ata~amentul sau fata de lume. Consumatorul este dependent iar cel care diiruie~te
este liber. Cu cat mai mult daruim (nu este obligatoriu sa daruim bani, ci ealdura sufleteasca,
atentie, grija fata de eineva) eu atat mai mult cre~te energia noastra ~i cu atat mai mica este
dependenta noastra fatii de lume. Regulile sunt simple - sa Ie respectam. - De ce cand ma
concentrez gandindu-ma la Dumnezeu fncep sa plang? - Subcon~tientul oricarei fiinte depinde
de genotipul sau ~i de structurile de camp In care e continuta informatia chiar dupa moartea
trupului. La 0 schimbare radicala a forme lor eontinutul trebuie sa fie stabil, In caz contrar nu va
exista dezvoltare, intervine moartea. Sa admitem ca cu cat este mai puternic sufletul unui om cu
atat este mai mare vitalita- tea trupului sau; cu cat este mai puternica distrugerea exterioara, eu
atat este mai putemica aspiratia catre centrul de stabilitate. In Univers, punctul suprem de
stabilitate este ceea ce nu se distruge niciodata indiferent de timp. Acesta este Creatorul
Universului. A~adar, pentru dezvoltarea oricarui obiect din Univers este necesara sustinerea
stabilitatii componentei informationale. Acest lucru este imposibil fara eoncentrarea asupra
cauzei primare. Vorbind Intr-un limbaj mai simplu, fara aspiratie interioara catre Dumnezeu
dezvoltarea oricarei fiinte va fi limitata extrem de dur ~i va duce spre moart~. Cand omul moare,
se declan!;ieaza automat mecanismul salvarii sufletului care se exprima printr-o aspiratie
evidenta sau incon!;itienta catre Dumnezeu ~i care este Insotita de diferite imagini, aceasta
depinzand de nivelul de dezvoltare ..,. 12 13
7. al omului. Oar nu numai in caz de moarte dar ~i in cazul oridirei pierderi, a pierderii legaturii
cu lumea inconjuratoare, se include de asemenea acest mecanism ~i functioneaza pentru
salvarea omului. El poate fi atat stopat, cat ~i intensificat. Inca din antichitate oamenii au
observat ~i au explicat acest fenomen. Daca poti sa daruie~ti ceva nesilit de nimeni, nu sa
accepti pur ~i simplu pierderea ci sa 0 provoci tu insuti, acest fenomen imbunatate~te destinul ~i
sanatatea. A aparut notiunea de jertfa care a devenit unul dintre principalele postulate religioase
inca in timpurile imemoriale. Deseori, in timpul ~edintelor primesc scrisorele de la unele marne;
cu urmatorul continut: ,In timp ce ma aflam ta una dintre conferintele dumneavoastra, copilul
meu, care se afla acasa, a inceput sa vomite, sa aiba diaree ~i i-a crescut, bruse, temperatura."
Explicatia este ca, la un nivel subtil, ,~. intre mama ~i "copil exista 0 legatura foarte stransa. Daca
mama se orienteaza spre iubirea de Dumnezeu, la copil incepe 0 curatire intensa care
di.minueaza ata~amentul ~i dependenta de ea. Lacrimile, voma ~i diareea sunt ca 0 pier- dere
benevola a organismului a uneia dintre partile sale, 0 jertfa adusa de acesta pentru a simti
iubirea de Dumnezeu. De aceea, cand dumneavoastra plangeti, copilul incepe sa vomite ~i sa
aiba diaree. - Fiica mea ,,0 iube§te" pe fosta ei co"legii de clasii. Ce-i de fiicut, cum s-o ajut? - Toti
acei care sufera de 0 orientare sexuaBi anormala au probleme serioase in sfera sexualii a
subcon~tientului. Am vazutca toti oamenii care au venit la ~edintele mele cu aceasta problema
au 0 intoleranta totala la boala, stres in relatia cu omul iubit. Pentru ca sa apara copiij, boala care
purifica sufletul trebuie sa fie mult mai puternica decat cea pe care 0 prime~te in timpul vietii.
Intoleranta purificarii provoaca explozia agresivitatii ~i alte distrugeri. In primele etape sufera
trupuI, apar bolile fizice ~i neplaceri ale destinului. Daca dependenta de ferici- rea umana este
mai puternica, sufera spiritul, con~tiinta. Pot sa apara bolile psihice. In cazul intolerantei totale
incepe sa se distruga sufletul, adica se schimba orientarea sexuala. Subcon~tientul refuza
continuarea vietii ~i concomitent reduce continuitatea vietii ~i miq;oreaza durerea necesara
pentru purificarea sufletului. Aceasta 11ajuta pe individ sa supravietuiasca, raman 1nsa putine
~anse pentru supravie- tuirea societatii. Aceste probleme sunt generate de societa- te, care 1~i
educa gre~it membrii oferindu-le 0 conceptie gre~ita despre lume, ~i scopuri gre~ite. Daca
societatea n-o va 1nvata pe femeie sa iubeasca, aceasta societate va suferi ~i va muri. Progresul
tehnico- ~tiintific poate doar sa accelereze procesul de destramare a sufletului. Una dintre
principalele cauze a aparitiei pe lume a pedera~tilor ~i a lesbienelor este ca parintii, indeosebi
mamele, nu pot sa se purifice inainte de conceperea ~i 14 15
8. na~terea copilului. Daca nu exista 0 aspiratie catre iubirea Oivina deja formata, daca nu
exista aspiratia catre unitatea eu Creatorul atunci orice boala, fie fizica, fie sufleteasca, devine
insuportabila ~i pentru a se vindeca omul este in stare sa omoare izvorul durerii, adica fie lumea
inconjura- toare, fie pe sine. La majoritatea femeilor, agresivitatea emotional a care inchide calea
catre Dumnezeu se manifesta prin deprimare, nemultumirea de soarta ~i situatie, prin lipsa
dorintei de a trai. Cu dit mai mult 0 mama incearca sa omoare iubirea din ea, cu aHit mai putine
~anse are copilul sa infrunte orice situatie dureroasa. De obicei, pentru a supravietui in pre- zent,
oamenii i~i distrug viitorul. Cre~terea considerabila a numiirului homosexualilor pe mapamond
este 0 dovada ca lumea noastra este bolnava. Cand se imbolnave~te sufletul ~i nu aspira la
iubirea de Dumnezeu care n poate salva, trupul este condamnat la dezintegrare ~i moarte.
Revedeti-va trecutul. Acceptati orice durere a trupu- lui ~i a sufletului, orice umilinta a fericirii
umane ca pe 0 posibilitate de a dobandi Divinul. $i atunci cand nu numai dumneavoastra ci ~i
sufletul dumneavoastra va crede acest lucru, rugaciunea pentru copil n va schimba. Nu pun la
indoiala faptul ca pieirea animalelor $i a plantelor ~i 0 posibila disparitie a omenirii, adica
suferintele in plan fizic din viitor sunt consecintele bolii sufletelor noastre in pre- zent. Un suflet
neputincios ~i golit de iubire nu-i va oferi trupului ~anse de supravie!uire. Samanta goala in
interior nu va putea sa dea vlastari sanato~i. "Din cauza inmul!irii faradelegilor se va raci in multi
oameni iubirea", spunea Isus Hristos. De~i lumea moare sub ochii no~tri nu-mi pierd increderea
ca aceasta criza va impinge omenirea spre rena~- tere ~i salvare. Schimbarile puternice ~i
profunde ale oricii- rui organism viu sunt asemanatoare cu moartea ~i de aceea noi intreprindem
ceva concret pentru salvarea noastra abia atunci cand aproape ca nu exista practic ~anse reale
de a supravietui. Dacii doriti sa va ajutati fiica imaginati-va pro- cedura mortii dumneavoastra
posibile ~i luati-va ramas bun de la tot ce va este scump. Inainte de aceasta inva!ati-va sufletul sa
iubeasca lumea inconjuratoare, pe sine ~i desti- nul oricat de imperfecte ar parea sa fie ~i oricata
durere v-ar pricinui. - Se poate sa lucrezi cu sine insuti in metrou, in autobuz, etc.? - Este mai
u~or sa te rogi in timpul postului, izoIandu-te atat cu trupul cat ~i cu sufletul. Dacii nu sunteti
irascibil ~i nu aveti preten!ii cand va calca cineva pe picior, cand va impinge sau va umile~te 'in
transportul in comun, puteti sa varugati. Am citit candva despre boala lui Confucius. Discipolii Ii
spuneau: "Roaga-te ~i iti va fi mai bine." Confucius a 16 17
9. ~--"iI:"~' -- ridicat din umeri ~i a dispuns: "Ma rog tot timpul." In principiu, rugaciunea in
transportul in comun poate sa depinda de atitudinea indulgenta fata de oameni ~i situatii care va
deranjeaza. Din punctul meu de vedere, principalul este sa nu-ti pierzi iubirea fata de oamenii
care nu va plac ~i sa incercati sa-i reeducati tinand seama de faptul ca educatia unui alt om
incepe cu autoeducatia. - Daca nu va place situatia, trebuie, de asemenea, s-o iubiti, iar aceasta
nu exclude actiunile de schimbare a ei. $i, i.ara~i, nu trebuie sa uitati, cauza oricarei situatii se
ascunde in starea no astra emotionala de profu11,zime care" interactio- neaza cu aceasta. Tot ce
se intampla in jurul unui om la cel niai p~ofundnivel corespunde in totalitate cu starea lui emo-
tionala. In jurul nostru nu poate sa se intample nimic agre- siv daca in sufletul nostru nu existir'
agresivitate. Sufletul care a uitat de Dumnezeu ~i a..pierdut iubirea se indreapta, in mod
automat, spre zgarcenie, invidie, gelozie ~i poate sa comita in vii tor crime impotriva" iubirii ~i. a
oamenilor. In jurul omului incep a se produce evenimente neplacute ~i el neintelegand ca aceste
evenimente sunt generate de sufletul ~i subcon~tientul sau incepe a se supdra, condamna ~i a
Url, amplificand in continuare problemele sale. Daca cineva v-~ imbrancit sau v-a jignit inseamna
ea sufletului dumneavoas- tra nu-i ajunge puterea sa iubeasca ~i vi se aininte~te de acest lucru.
Acceptati ce vi se intampla ~i zambiti in interi- orul dumneavoastnl. - Unul dintre cunoscutii mei
considera cii pentru un om credincios primeazii credinta apoi iubirea. Dacii nu vom avea credintii
in Dumnezeu nu-l vom putea iubi pe Acel in care nu credem. Vii rugiim sa comentati acest punct
de vedere. - Iubirea ca unitate cu Dumnezeu exista intotdeauna in subcon~tientul nostru.
Orientandu-ne ~atre iubire ne unim cu intreg Universul ~i abia atunci apare procesul cunoa~terii
~i al supravietuirii. Notiunea de credinta a aparut atunci cand omul avea un nivel foarte ridicat al
con~tiintei ~i, conform datelor istorice, aceasta s-a intamplat relativ nu demult, daca examinam
istoria aparitiei omului chiar de la inceputuri. Chiar daca un om este departe de religie dar a
acceptat iubirea de Dumnezeu, el poate sa-~i schimbe concepti a despre lume ~i sistemul de
valori. Atunci incepe dezvoltarea lui ~i supravietuirea este con~tientizata. Frica ~i indoiala
franeaza iubirea ~i atunci iubirea de Dumnezeu din con~tiinta noastra ~i din straturile exterioare
ale subcon~tientului slabe~te. In consecinta apar bolile, nenorocirile, etc. Credinta ne ajuta sa ne
eliberam de frica ~i indoieli, sa depa~im dep~ndenta de con~tient care, fiind legata de trup, ne
provoacii indoiala, frica ~i condamnarea. Cand un om care tine de civiliza!ia orientala i~i franeaza
con~tiinta in procesul meditatiei sau un om care tine de civilizatia occidentala i~i pastreaza
credinta in ..... 18 19
10. Dumnezeu indiferent de lips a de logicii, duritatea ~i ;tupiditatea evenimentelor care se
deruleazii, at at intr-un :az cat ~i in celiilalt are loc depii~irea dependentei de con~tiintii, mai
exact de straturile ei exterioare, fapt care permite sii simtim unitatea cu Creatorul prin iubirea
fatii de EL A~adar, apare un paradox: credinta in Dumnezeu poate . fi prima verigii dar poate ~i a
doua. Dacii facem abstractie de aceste douii momente ~i ne deplasiim la un nivel mult mai inalt
al energiilor, pe planuri mult mai subtile, yom vedea cii nu existii contradictii. Pe plan exterior
credinta ljutii iubirea prin con~tiinta care este legatii de trup. Pe planurile de profunzime iubirea
ajutii credinta. In straturile cele mai profunde, credinta ca aspect superior al con~tiintei ~i iubirea
de Dumnezeu ca aspect superior al sentimentelor devin un tot, un intreg. - Cum explicati
cuvintele: "totul se iarta cu exceptia pacatului fmpotriva Duhului Slant"? - In clipa de fatii
intelegin felul urmiitor. 0 supiirare mare pe alt om ~i neacceptarea comportamentului acestuia
dau na~tere la supiirare ~i condamnare care se exprimii prin emotii ~i cuvinte. Atat timp cat
agresivitatea se aflii in Gon~tiintii ea nu poate sii aibii influentii asupra siiniitiitii ~i a .:1estinului.
Dacii agresivitatea piitrunde in subcon~tient, iar ceasta se intamplii in cazul unei supiiriiri de
lungii duratii ;au este intensificatii de conceptia gre~itii despre lume, sau ') .... I I I I I i I I I I i I ( I I I
este acumulatii de piirinti sau de omul cel mai apropiat in decursul multor ani, ea va riimane
acolo pentru mult timp. Va ie~i doar in caz de moarte, boalii, nenorociri. In filosofia c1asicii
indianii despre karma se spune cii omul trebuie sii purifice prin suferintii toate actiunile sale
gre~ite. Era adeviirat pentru acel moment istoric, ori energetica omului era mai slabii ~i
posibilitiitile sale de a se schimba erau minime. Pentru a depii~i gre~elile siivar~ite de sufletul
uman era nevoie de zeci de ani de ascezii, de studierea ciiqilor sfinte. In religiile de mai tarziu a
apiirut notiunea de pociiintii. Pociiinta inseamnii schimbarea atitudinii fatii de lume, a conceptiei
fatii de aceasta, iar ca rezultat schimbarea subcon~tientului prin iubirea fatii de Dumnezeu.
Cercetand sute ~i mii de cazuri am observat 0 particu- laritate: supiirarea indelungatii pe un
vecin poate crea 0 problemii, dar aceea~i supiirare indreptatii ciitre un grup de oameni uniti
dupii criteriul economic, social, national, religios piitrunde mult mai adanc ~i se vindecii mult mai
greu. Condamnarea frecventii a statului, societiitii, piitrunde foarte adanc ~i poate sii genereze
cele mai grave boli in cateva generatii chiar panii la pieirea neamului. Dacii omul crede cii toata
lumea este cmdii ~i nedreaptii, agresivitatea in cazul dat atinge cota maxim~. Dacii suntem
nemultumiti de starea lucrurilor in lumea inconjuriitoare ~i pe lume insii~i, suntem nemultumip
de Cel care 0 conduce. Cred di aCesta este piicatul impotriva Sfiintului Duh. 21
11. 'T i Grice om, chiar eel mai convins ateu, ~tie in subcon~tientul sau ca lumea vazuta ~i
perceputa de noi este dirijata de Creator: "Ponegrirea Sfiintului Duh" este in esen!a respingerea
legilor supreme dupa care se dezvolta Universul. In acest caz, agresivitatea piitrunde atat de
adanc in subcon~tient incat ~ansele de ispa~ire a pacatelor se apropie de zero. Consecin!a este
moartea neamului. Postula- tul despre inadmisibilitatea pacatului impotriva Creatorului,
respingerea voin!ei Lui exista nu numai in cre~tinism ci ~i in iudaism ~i in alte religii. Trebuie sa
in!elegem particularita!ile con~tiin!ei ~i subcon~tientului. Pe plan exterior, la nive~ul con~tiin!ei,
conflictul, adica respingerea situa!iei dureioase provoaca actiunea ~i dezvoltarea. Concuren!a,
conflictul, agresivitatea ca'distrugere a legaturilor exterioare care s-au format la nivelul con~tiin!
ei este necesara. Pe plan exterior noi sun- tern izola!i ~i de aceea nu ne putem dezvolta [iira
conflict. Neacceptarea situa!iei pe plan exterior duce la ac!iuni active pentru schimbarea lumii
inconjuratoare. Pe planurile din profunzime nu mai sunt ac!iuni active. Acolo poate sa existe
agresivitate ca distrugere a legaturilor superioare, totul se desfli~oara insa sub controlul iubirii
care nu-i permite sa patrunda prea adanc. Pe planurile cele mai profunde, cu cea mai mare
incarcatura energetica, exista doar iubirea. Acolo lumea este unitara ~i agresivitatea este
imposibila. In car!ile anterioare am incercat sa explic notiunea de Sfiinta Treime. Astazi in!eleg
acest lucru in felul urmator: 22 fara 0 iubire continua catJ:e Dumnezeu sunt imposibile supravie!
uirea, dezvoltarea. Creatorul a creat timpul care se imparte in doua curente: lumea vazuta,
materiaUi, pe care 0 asociem cu prezentul ~i trecutul ~i lumea, nevazuta, spiritua- la, pe care 0
asociem cu viitorul. Creatorul se afla dincolo de limitele timpului ~i ale lumii vazute ~i nevazute.
Daca insa noi yom considera, ca exista Creator numai dincolo de limitele timpului atuncl noi
trebuie sa presupunem ca in lumea vazuta ~i nevazuta exista ceva diferit de creator, adica, in
final, ajungem la politeism ~i erezie. Cred ca dogma despre . Sfiinta Treime Ie permite
credincio~ilor sa simta in tot ce ne inconjoara, in lumea vazuta ~i nevazuta, prezen!a vointei
Divine. Inca odata des pre particularitatile con~tiin!ei ~i ale subcon~tientului. Daca nu iubim pe
cineva la nivelul con~tiintei rezulta ca vrem sa ne indepartam de acesta, nu vrem sa ne mai
intalnim ~i sa avem ceva in comun. Daca sentimentullipsei de iubire care este supiirare,
condamnare, ura, patrunde adanc in subcon~tient, logic a ar fi urmatoarea: eu nu iubesc 0
anumita persoana, inseamna ca este un om rau, iar daca este rau, nu trebuie sa existe, trebuie sa
fie omorat, ~i incep sa-l omor. Exista doua solu!ii: fie ca moare persoana respectiva pe care n-o
iubesc, fie ca trebuie sa mor eu. Subcon~tientul nostru se deschide in momentul bolii, al
pierderii, stresului, ceea ce inseamna ca emotia noastrii din acel moment se intensifica de mai
multe ori. In timpul 23
12. meditatiei sau al rugaciunii se franeaza functiile organismului, spiritului, sufletului iar
energia necesara pentru functiile de suprafata trece pe planurile interioare care sunt foarte fine
~i posibilitatile omului se intensificii. Imp'ulsul distrugator se intensifica la fel ca eel creator.
Subcon~tientul se deschide mult mai tare cand i'ncercam un sentiment de iubire. Noi ne iubim
incon~tient parintii care ne-au dat viata. Condamnarea, supararea, agresivitatea fata de ei este
de fapt agresivitate fata de propria noastra viata, fata de trupul nostru. Asemenea oameni nu
traiesc multo Cred ca una din cauzele longevitatii din muntii Caucaz tine de venerarea parintilor
~i a varstnicilor. Una dintre princi- palele porunci ale iudaismului spune: "Cinste~te-i pe tatal ~i
pe mama ta... ca sa se lungeasca zilele tale." Aici este indicata direct legiitura dintre emotiile
omului ~i sanatatea ~i soarta lui. Subcon~tientul se deschide cand ne -i'ndragostim de . cineva. In
perioada pubertatii iubirea noastra formeaza emotiile viitorilor copii ~i nepoti. Daca nu ~tim sa
iubim, fericirea pentru noi este sa primim cat mai mult, nu sa dam. 0 asemenea iubire da na~tere
la 0 multime de pretentii ~i suparari, condamnari ~i depresii. Supararile ~i pretentiile sunt semne
ale slabiciunii, ale dependentei. Dependenta na~te agresivitatea. Daca In aceasta perioada
parintii nu ajuta copilul sa perceapa corect lumea, consecintele se vor resimti zeci de ani. Prima
iubire, cas iitori a, graviditatea, na~terea copiilor sunt perioade i'n care are loc deschiderea
subcon~tientului. Emotiile interioare agresive din aceasta perioada sunt 0 crima i'mpotriva
iubirii. ~tim deja ce se i'ntampla ulterior. Sa ne imaginam 0 situatie: un baietel s-a obi~nuit sa se
supere pe fetite apoi, fiind adolescent, continua sa se supere pe fete ~i, toate erau bune, dar mai
apoi a i'ntalnit 0 fata pe ca.re a iubit-o dar, din obi~nuinta, se supara ~i pe ea. Iar peste cateva
luni s-a i'mbolnavit ~i a murit fiindca aceasta nu mai era 0 simpla suparare' ci 0 i'ncercare de a
omorI omul iubit. Lumea vazuta este. dirijata de lumea nevazuta~ Cand ne suparam pe lumea
vazuta care este secundara, agresivita- tea nu este atat de puternica ~i avem ~anse sa ne
strecuram prin u~ile care se i'nchid. Dacii Cel Care ne dirijeaza ar fi vazut, supararile pe el nu ne-
ar oferi aceasta ~ansa. Cu to ate astea notiunea de forte superioare nevazute care ne dirijeaza po
ate genera pretentii fata de acestea. Trebuie sa retinem ca "pacatuli'mpotriva Sfiintului Duh" este
inadmisibil. - Explicati-ne, va rog, de ce femeia nu are dreptul sa intre in bisericii in perioada
ciclului menstrual? - Pentru ca viata sa continue trebuie s-o pierdem. Frica de a ne pierde viata
ne i'nalta catre Dumnezeu ~i i'n subcon~tientul nostru se restabile~te sistemul prioritatilor. Ciclul
menstrual Inseamna distrugerea viitoarei vieti ~i In masura In care In acel moment femeia aspira
ciitre Dumnezeu, pastreaza iubirea ~i bunatatea In aceea~i masura 24 25
13. se va na~te sanatos copilul ei. In perioada ciclului menstrual presiunea psihologica este
uria~a. In subcon~tient parca s-ar produce moartea femeii ~i a copilului. Cu cat sufletul femeii
este mai dependent de uman cu atat mai puternice sunt emotiile provocate de suparare,
irascibilitate, deprimare. Cu cat pretentiile fata de barbati patrund mai mult in subcon~ti- ent cu
atat mai dureros este ciclul. In ultima vreme tot mai multe fete suprima durerile eu ajutorul
medicamentelor, agresivitatea nu mai poate fi stopata de durere ~i in subcon- ~tient se produce
0 intensificare a proceselor negative. Sub- con~tientul reprezinta emo!iile noastre de cea mai
mare profunzime care reprezinta totalitatea campurilor subtile. Iar acolo emotiile noastre ~i
emotiile viitorilor copii formeaza un intreg. Subcon~tientul agresiv al mamei este sufletul agresiv
al copilului care se va na~te. Iar agresivitatea interioara este deja boala, nefericire ~i moarte. Am
auzit ca in timpul ciclului menstrual se poate intra in biserica dar nu pot fi atinse icoanele.
Probabil este yorba de faptul ca omul care n-a putut sa invinga supararea, irascibilitatea sau
deprimarea este agresiv fata de sentimen- tul iubirii ~i poate sa ~e imbolnaveasca dupa ce intra
in biserica. Se produce, in fond, 0 curatire a sufletului, iar daca omul este lips it de tarie poate sa
apara f~ica ~i indoiala. Apropo, mi s-a spus ca in America cea mai mica zgarie- tura a copilului ii
ingroze~te pe parinti. Imediat ii ung cu iod, ii panseaza, etc. Cred ca intoleranta durerii este una
dintre cauzele degradarii masive care a cuprins America in ..... 26 ultima vreme. In Canada, au
introdus nu demult 0 lege care interzice elevilor sa se joace cu bulgari de zapada fiindca, in
primul rand este dureros ~i poate sa-i traumatizeze ~i In al doilea rand, umile~te demnitatea ~i
drepturile omului. Cultu] corpului ~i al vietii duce la distrugerea spiritului care, l:t randul sau,
provoaca depresia, homosexualitatea, sterilitatea etc. Existenta cultului filozofiei ~i al culturii In
Grecia Antica ~i Imprumutarea cu succes a filozofiei ~i valorilor spirituale din India a dus la
Inflorirea economiei ~i civili- zatiei. Apoi, cultul spiritului a fost Inlocuit cu cel al corpului. A
Inceput sa ia amploare homosexualitatea, lacomia, venerarea frumusetii trupului ~i a sexualitatii.
Mai apoi a Inceput distrugerea democratiei grece~ti, Intrucat civilizatia a Incetat sa se mai
intareasca prin cultura ~i spiritualitate, ~i distrugerea civilizatiei in intregime. Noi il descoperim
pe Dumnezeu printr-o iubire conti- nua ~i prin modul de acceptare a durerii. Cel care vrea sa
fuga de durere fuge in final de iubire. Nu demult, in Suedia, a avut loc un experiment interesant.
Timp de 0 ora s-a filmat na~terea unor copii. La mamele care au nascut fara anestezie, cu durere,
copiii aveau un comportament natural - sugeau la san. Aproape jumatate dintre micutii ale caror
marne au nascut fara durere, cu anestezic, au refuzat sa suga la san. Pentru savanti acest fapt a
ramas inexpli- . cabil, cu toate ca statistica in Suedia vorbqte des pre 0 legitate extrem de
periculoasa: toti narcomanii au fost nascuti de mamele lor prin anesteziere. Care este cauza? 27
14. Durerea ~i suferinta ne obliga sa ne inaltam catre J)umnezeu. Daca iubirea este putina,
suferintele duc Ia utodistrugere sau udi fata de lume. De aceea, in timpul :ta~terii, sufera mai
mult mama dedit copilul. Din punct de 'edere emotional mama ~i copilul sunt un tot unitar ~i
sufe- intele ei copilul Ie percepe ca pe ale sale. Copilul sufera . Inai putin din punct de vedere fizic
~i are mai multe posibi- !itati sa se concentreze asupra iubirii. Mama se bucura de copil, 11
iube~te ~i totodata sufera. Copilul prime~te astfel :'xperienta de a depa~i durerea ~i de a se
indrepta catre iubire. In timpul durerii ~i a umilintei iubirea umana se transforma in iubire Divina.
Animalele se nasc fara prea mari dureri. De ce? Fiindca !livelul protejarii vietii ~i de dezvoltare a
con~tiintei este mult mai mic. Animalele sunt gata sa moara in orice clipa. "entru ele
concentrarea asupra fericirii ~i asupra vietii este mult mai mica. Cu cat nivelul de dezvoltare al
omului este mai ridicat eu atat mai multa durere fizica ~i sufleteasca trebuie sa primeasca.
Aceasta durere va fi insuportabila dad in sufletul omului nu va cre~te iubirea fata de Dumnezeu.
Faptul ca in Iume cre~te numarul narcomanilor este rezul- (atul idolatrizarii trupului ~i a vietii.
Narcomanul nu tolerea- :"a durerea sufleteasca. EI simte ca moare. Stresul devine pentru el un
obstacol de neinvins. Pentru a supravietui trebuie sa-si anihileze con~tiinta ~i sentimentele dupa
care urmeaza degradarea personalitatii, etc. Concluzia este simpla: daca in momentul
disconfortului, a durerii ~i a problemelor fizice ~i spirituale noi renuntam la pretentii in folosul
iubirii ~i in aceIa~i timp ne sustinem cu rugaciuni, ne yom salva nu numai pe noi ci ~i pe copiii
no~tri ~i pe cei apropiati noua. - De ce dupa na§tere femeile nu prea au atractie sexuala, fapt
care creeaza multe probleme fn familie? N-am avut mult timp copii §i dupa na§terea mult-
a§teptata am senzatia ca am ramas pus tie. Sentimen- tele §i emotiile fmi ajung doar pentru
copil. Pentru altceva nu am nici putere nici timp. Spuneti-mi, va rog, va trece aceasta stare cu
timpul sau este nevoie sa fntreprind ceva §i fn ce directie? - Primesc foarte multe intrebari de la
femei ~i majoritatea tin de problemele relatiei cu barbatii, familiei ~i sterilitatii. Cauzele aces tor
probleme Ie explic astfel. Sufletele noastre se intiilnesc eu multi ani inainte de intalni- rea
noastra fizica. Am observat, nu 0 singura data, cum interactioneaza sufletele viitorilor soti ~i
piirinti pe planurile fine. Are loc 0 educatie reciproca. Toate situatiile din viitor au loc pe planurile
fine. 0 traire corecta a acestor situatii asigura urma~i sanato~i. Sufletul barbatului nu vede cum
arata sotia lui in exterior, simte doar calitatile ei suflete~ti: posibilitatea de a iubi, de a accepta
durerea ~i de a pastra in 28 29
15. .l~,w:,~~ - - acest moment iubirea, capacitatea de a se infrana ~i de a avea grija de
aItcineva, sa dea energie. Prin atitudinea noastra fa!a de alt om trebuie sa-l ajutam sa simta
iubirea fa!a de Dumnezeu. Sufletele noastre comunica intr-un asemenea mod. Daca ne mi~cam
intr-un sens gre~it, de exemplu ne ata~am prea tare de unele aspecte ale fericirii, sufletul omului
apropiat'ne apara, ne opre~te de la fapte necugetate, ne previne asupra unor posibile perico- Ie.
Omul care s-a obi~nuit sa accepte voin!a Divina nevazuta dar atotputernica, poate sa primeasca
aceste semne ~i acest ajutor. Astfel, sufletele vii tori lor no~tri copii ~i a viitorilor iubi!i pot fi, intr-
o anumita perioada de timp, ingerii no~tri pazitori. Daca nu renun!am la iubire, Ii se permite sa
ne ajute. De aceea, deseori cand se intalnesc, unii oameni au senza!ia ca se cunosc de cand
lumea. Un barbat se indragoste~te de 0 femeie fara sa ~tie de ceo Caracterul, inal!imea,
greutatea, felul cum arata, varsta pot sa nu corespunda a~teptarilor lui. Cu toate astea 0 iube~te.
Daca logic a exterioara, con~tiin!a lui s-au obi~nuit sa reprime logica Divina ~i logic a iubirii,
analiza, critica ~i preten!iile pot sa-l determine sa renun!e la femeia iubita. In asemenea cazuri
intervine foarte rapid moartea. Este foarte greu sa determini daca iube~ti sau ba 0 femeie, daca
este aceasta consoarta ta. Poate sa vada ~i sa ~tie acest lucru doar un om in subcon~tientul
caruia Divinul este mai important decat umanul. Deseori un barbat pentru care logic a,
bunastarea, ambi!ia sunt mai presus decat orice, renun!a la iubire ~i la viitorii copii fara sa
banuiasca macar. Urmeaza destabiliza- rea destinului, a afacerii, a saniita!ii apoi intervine
moartea. Omul care pierde legatura cu Dumnezeu nu are ~anse de supravietuire. Daca va intalni
iubirea ~i vor trai impreuna, el 0 va omori, iar daca se vor despaqi, se va sinucide. ~ De ce
deseori, femeile nu reu~esc in rela!iile cn barba!ii? Fiindca acesk relatii presupun aparitia
familiei, a copiilor. Familia depinde, in primul rand, de femeie. Sensul existen!ei familiei este
aparitia pe lume a copiilor, iar ace~tia sunt nascuti de femeie. Ca sa apara pe lume sufletele
copiilor au nevoie de 0 cantitate mare de energie materna. Izvorul principal ~i continuu de
energie este unitatea cu cauza primara, iar pentru ca iubirea ~i energia sa ajunga la suflet trebuie
sa moara umanul. Ruptura de uman este foarte dureroasa. Cu cat mai mica este dependent a de
lume cu atat mai pu!ina este durerea. Cine s-a obi~nuit sa dea energie, iar aceasta se intampla
cand avem grija de altcineva, in timpul procesului de creatie, in munca, acela depinde mai pu!in
de lume ~i suporta mai u~or durerea. Cu alte cuvinte, 0 mama muncitoare, buna ~i grijulie are
mai multa energie ~i are mai muIte ~anse sa nasca urma~i sanato~i. In sentimentul iubirii fata de
alt om se ascunde <.>cantitate uria~a de energie, care este in mai muIte straturi. Exista straturile
strategice . superioare - iubirea de Dumnezeu, apoi cele strategice raspunzatoare de
supravietuirea ~i dezvoltarea urma~ilor - iubirea umana ~i sentimentele pozitive care 0 inso!esc.
~ 30 3J
16. ExisHi sexul, actul inevitabil de continuare a vietii. Exista relatiile familiale dintre soti. Pe
langa toate astea energia se consuma pentru munca, adaptare sociala ~i pentru interesele
personale. Un om armonios are energie pentru toate. In clip a in care se ingusteaza canalul de
comuniune cu Divinul trebuie sa alegi, iar alegerea trebuie sa fie corecta. Nu 0 singura data am
vazut cum se imbolnaveau copiii ale caror marne erau preocupate mai mult de serviciu. Femeia
trebuie sa aiba 0 grija permanenta de copilul sau pana in perioada pubertatii ajutandu-l
energetic pe planurile fine. Suprasolicitarea la serviciu, pasiunea pentru sex, supararea ~i
irascibilitatea necesita cantitati mari de energie. Intrucat rolul femeii consta in continuarea vieW,
concentra- rea subcon~tienta asupra sexului, este foarte mare. Daca sentimentul sexual care are
0 energie uria~a poate fi retinut pana la aparitia pe lume a copiilor, adica a avea un compor-
tament conform normelor moralitatii, atunci acesta se trans- forma in planuri strategice
superioare ~i permite aparitia pe lume a unor urma~i sanato~i. Pasiunea exagerata pentru sex
din timpul graviditatii ~i dupa na~tere po ate sa inrautateasca destinul ~i sanatatea copiilor.
Esenta atractiei sexuale este conceperea copilului care, in aceste cazuri, s-a produs deja. A~adar,
pentru ca urma~ii sa supravietuiasca dupa concepe- rea lor sentimentul sexual trebuie sa scada
~i sa se transfor- me intr-un sentiment de caldura, prietenie ~i iubire. Cu cat sentimentul iubirii
de Dumnezeu este mai puternic cu atat mai u~or are loc procesul de transformare a
sentimentului animalic in sentiment uman. Daca aceasta transformare nu se produce atunci,
pentru salvarea ~i apararea copiilor se include un mecanism dur: la femeia care nu s-a obi~nuit
sa iubeasdi ~i sa fie prietena dispare atractia sexuala iar ea speriindu-se, incepe sa alerge pe la
doctori. Intrucat medicina contemporana sustine ca sexul este intotdeauna benefic ~i trebuie sa
fie din abundenta, medicii depun toate eforturile ca sa restabileasca ~i sa intensifice atractia
sexuala ca sa salveze, dupa parerea lor, familia, fara sa banuiasca macar ca ajuta astfel femeia sa-
~i omoare copiii. Daca femeia consuma mai mult decat poate sa of ere, potentialul ei energetic
este foarte mic fara sa banuiasca macar, cu toate ca exista anumite semnale de alarma:
supararea, deprimarea, frica, gelozia, parerea de rau. Daca femeia are insuficienta energie
pentru sine, cu at at mai mult pentru copii, pot aparea probleme la conceperea lor, 0 sterilitate
temporara sau totala. De aceea, pentru a asigura supravietuirea copilului, femeia trebuie sa uite
dupa na~tere, pentru 0 vreme oarecare, de sex, serviciu, probleme. Un sot de~tept va intelege ~i
va simti acest lucru. Cu cat 0 femeie are mai putina iubire fata de Dumnezeu cu at at mai putina
caldura, atentie ~i mangaiere ii va acorda sotului oferindu-i tot copilului. Dar intrucat acesta este
un semn al lipsei de armonie, pretentiile din part~a sotului sunt intr-o masura oarecare
neintemeiate. In fata femeii apare 0 dilema greu de rezolvat: sa uite de copil sau de barbat? Daca
i~i va aminti de Dumnezeu, ea nu va uita nici de unul, nici de celalalt ~i 32 ~ 33
17. 7' ......... familia va fi fericita. Acumularea iubirii fat a de Dumnezeu este un proces
complicat ~i i'ndelungat. Daca nu reu~im deodata, sa nu ne pierdem speranta. v om reu~i daca
nu yom dispera, nu yom pune la i'ndoiala ~i nu ne yom lasa cuprin~i de deprimare. Eliminati
ceea ce va incomodeaza sa iubiti ~i toate problemele dumneavoastra care pareau greu de rezol-
vat, care va i'nehideau viitorul, vor deveni nei'nsemnate ~i . vor ramane i'n trecut. - Ce piirere
aveti despre multiplele tehnici de relaxare, hipnozii, autohipnozii care imbuniitiitesc partial
piirerea proastii despre sine. Este spre binele omului sau in detrimentul lui din punct de vedere
al legilor Divine? put, provoaea 0 explozie de energie fiindca exclude frica ~i i'ndoiala. Dar pe
masura ce aeeasUi stare interioara intra i'n conflict cu lumea i'nconjuriitoare, i'ncepe prabu§irea
tuturor dorintelor fntrudit omul fneepe sa distruga lumea fnconjura- toare nu numai fn exterior
ci §i fn interiorul sau. Daca omul traie§te incoreet, strive§te iubirea fn sufletuI sau, viata lui
fncepe sa se ruineze. Mai fntai sufera eopiii, viata personala, apoi se dezintegreaza destinul,
f§ipierde serviciul §i sanatatea. In aceasta clipa omul fncepe sa se subaprecieze, pune totul la
fndoiala, fi este frica §i f§i pune singur frane. Incercarea de a Iupta eu subaprecierea cultivand i'n
suflet agresivitatea, duritatea pentru a cre§te autoapreeierea fntr-un mod primitiv, duce la boli
~1 nenorociri. Daca omul §tie ca foarte curand i se va dadima cas a, se poate comporta i'n
diferite moduri. Va ud i'ntreaga lume, soarta sa §i nu va i'ntreprinde nimic, se va uri' pe sine, va
cadea i'n depresie §i iara~i nu va face nimic, va avea 0 atitudine agresiva fata de toate §i va
i'ntreprinde ceva pentru salvarea casei sau va accepta aceasta i'n interioruI sau ca un mers aI
evenimentelor determinat anterior, nu va regreta, nu se va supara ~i va depune to ate eforturile
pentru salvarea casei. Autoaprecierea exagerata i'nseamna i'ncredere absolu- ta i'n indeplinirea
dorintelor personale la baza carora stau emotiile de tipul "eu voi face tot ce vreau, voi construi
orice casa, voi distruge pe oricine i'mi sUi i'n cale", care, la i'nce- - Fiul meu este umilit la ~coalii
in permanenfii de toatii lumea. De~i il invaf sa se apere, el accepta ac~astd situatie ~i se
comporta ca un clovn. Spunefi- ml dacd procedez corect. Principala aparare este bunatatea
interioara. Dumnea- voastra nu l-ati fnvatat deoeamdata acest Iucru. 0 femeie mi-a pus, nu
demuIt, 0 fntrebare: cum sa reactionezi la un comportament de badaran? Sunt dezarmata i'n
fata mitocanilor. Nu pot sa Ie Spun nimic. De dite ori am i'ncereat sa depa~esc aceasta sta~e, dar
este imposibiI! 34 35
18. Pare 0 situatie fara ie~ire dacii nu in!elegem esen!a celor intamplate ~i incerciim sa luptam
cu problemele interioare, de fapt, cu morile de vant. Este dificil sa obser- yam emo!iile de mare
profunzime care premerg aceasta stare. Pot sa va spun ce senti mente va apar intr-un asemenea
caz: furie, condamnare, revolta. Tocmai aces tea va provoa- ca aceasta stare. Sa va explic de ceo
Daca in adancul sufletu- lui se produce 0 explozie de agresivitate, emo!ia agresiva devine
necontrolabila ~i dumneavoastra pute!i sa-l omorati pentru nimic pe cel care v-a jignit. lnstinctul
autoapararii il imobilizeaza pe omul agresiv ~i Ii salveaza viata lui ~i celor care il inconjoara. Omul
agresiv inceteaza sa se dezvolte in interior. EI nu ~tie sa se comporte intr-un conflict fara de care
nu exista dezvoltare. Oricat ar parea de straniu un badaran, de~i la suprafata este nepoliticos,
este bun ~i echilibrat in interior. A~adar, doar un om bun in interior poate sa-i opuna rezis- ten!a.
Duritatea exterioara ii este permisa doar celui bun in interior. De" aceea prima reac!ie de aparare
impotriva bada- raniei ~i a obrazniciei este sa va pastrati in suflet iubirea ~i bunatatea. Aceasta
creeaza independenta ~i ne permite sa apreCiem corect 0 situatie ~i s-o dirijam cu 0 duritate
doza- ta. Un om care condamna ~i este dur in interior devine dependent in interior, iai" aceasta
dependenta trece pe plan exterior. Estenevoie ~i de badarani ca de ni~te "sanitari ai piidurii" . 36
Deseori copiii se porta dur in rela!ia cu cei de-o varsta cu ei dadi simt ca sufletul acestora este
agresiv in interior. Daca nu inva!am copilul pe care tori il jignesc sa invete sa iubeascii ~i sa ierte,
in primul rand prin noi in~ine, prin experienta noastra trecuta, ci il invatam sa fie dur ~i sa nu
accepte situatia, el poate sa-l omoare pe cel de-o varsta cu el. Cand psihologii au inceput sa
studieze statistica inchisorilor au constatat ni~te fapte inexplicabile. Toti uciga~ii, sadicii ~i
violatorii din inchisori erau cei mai umili!i ~i mai detesta!i oameni in libertate. Daca zece
cimpanzei, masculi, sunt pu~i impreuna intr- 0 cu~ca, se vor comporta intocmai ca prizonierii
intr-o camera - se creeaza acela~i sistem: liderul, ierarhia, supu~ii. Comportamentul criminalului
este intoarcerea la formele primitive de comunicare. Daca omul nu poate sa se adapteze la
nivelurile superioare, el se intoarce la cele primare, inferioare. La orice nivel exista insa
prioritatea legilor iubirii. De aceea, ~i la criminali devine lider cel care este bun in interior ~i nu
este zgarcit, invidios, nu este dependent de sex. Un om ambitios care Ii ura~te ~i ii detesta pe
altii, care depinde de dorintele sale, fapt ce determina aparitia lacomiei, invidiei ~i a desfraului
sexual, va fi pe ultimul loc ~i in inchisoare. Si, dimpotriva, in lumea interlopa, in economie,
politica, liderii vor avea calita!i asemanatoare. ~ 37
19. In timpul puterii sovie!tice era permis ca pentru condamnati sa se organizeze "raiul pe
pamant". Conform ideologiei comuniste, trebuiau adunati la un loc cei sarmani, cei mai umiliti ~i
ace~tia sa creeze societatea ideala. Rezul- tatele acestui experiment n-au fost date in presa. Nici
teoria socialismului, nici psihologii ~i psihiatrii n-au putut sa explice cele intamplate. Cand cei
mai umili, cei mai "degradati", adica cei care erau. folositi pentru indeplinirea necesitatilor
sexuale au fost pu'~i .in aceea~i zona de detentie, nivelul cruzimii ~i desfrftului printre ace~ti
condamnati era de cateva ori mai mare decM in alte locuri. Au aparut noi forme de batjocura,
nemaiintalnite pana. atunci. Ciind omul inzestrat cu intelect ~i con~tiinta coboara la nivelul
animalelor, el devine mult mai agresiv decat acestea fiindca deosebirea dintre iubirea
subcon~tienta ~i dependen- ta de viata ~i dorinte este mult mai mare la oameni.
Supraaprecierea fara iubire ne impinge catre inceputul animalic. La inceput, ingaduinta prea
mare a dorintelor provoaca supraaprecierea. Ce este magi a? Este 0 religie care ~i-a pierdut
credinta in Dumnezeu. In magie domne~te idolatrizarea dorintelor ~i nicidecum iubirea. Am citit
de curand un articol in care se anunta ca in SUA s-au deschis ~coli ~i universitati de magie. Se
mai spunea ca religia nu-l ajuta pe om sa aiba incredere in sine, sa ~tie sa se autoapre- cieze, iar
magia ii of era, sub ac~t aspect, mult mai multe ' b ' l ' ta-fl' Tinerele vra ]'itoare . au inceput sa
simta maipOSl 1 1 t. " 38 T multa incredere in sine ~i independenta", scria in artico!. A~a e
construita lumea: cu cat suntem mai increzatori in fericirea noastra umana cu at at mai mult ne
fortificam ambitiile ~i pretentiile noastre ~i cu at at mai repede ~i mai mari vor fi pierderile
noastre. Daca anumite metode ~i procedee ne ajuta sa simtim iubirea de Dumnezeu, sa depa~im
dependenta de elementele de baza ale vietii, intr-o asemenea situatie increderea in noi in~ine va
veni din "eu-I" nostru Divin ~i va provoca 0 explozie de energie construc- tiva, controlata de
iubire. Daca aceste metode ~i procedee ne vor da incredere, putere ~i energie in detrimentul
sufletului ~i al iubirii, urmarile pot fi dezastruoase. - Spuneati cd iubirea nefmpdrtd§itd inseamnd
crearea in vietile viitoare a copiilor cu persoana respectivd. Ce ne puteti spune 'despre oamenii
cunos- cuti, actori, cantdreti, de care se indrdgostesc cu miile? - Noi dorim sa semanam cu
persoana iubita fiindca iubirea este 0 comuniune, un tot al celor care se iubesc. Pentru a ne uni
pe plan extern trebuie sa atragem persoana iubita ~i s-o facem dependenta de noi. Unitatea pe
plan fin se atinge prin mi~cari contrarii. Cu cat mai multa iubire, caldura, atentie, ajutor ~tim sa
dam, cu at at mai u~or vom simti sufletul altui om, vom simti unitatea totala cu e!. Pe plan fin,
noi suntem cu totii unitari, dar pentru a simti aceasta este nevoie de eliminarea unei cantitati
mari de 39
20. energie. Cu dit este mai putina energie cu atat mai mult depindem de forma, mai
dogmatice ne sunt conceptiile ~i cu atat mai statica ni se pare lumea inconjuratoare. Ciind ne
iubim parintii ii imitam. Ciind ne indragostim de cineva il imitam. Aceasta contribuie la
dezvoltarea noastra. lmitarea se transforma in autoinstruire. De regula devin cunoscuti oamenii
armonio~i. Daca armonia este insuficienta, slava, banii, sexul ii omoara destul de repede. Cel mai
mare potential de armonie poate sa se epuizeze repede daca lipsesc educatia ~i conceptia
gre~ita despre lume. Dragostea pentru idolul creat presupu- ne imitarea starii lui interioare. Dar
~i imitarea exterioara poate s-o destrame pe cea interioara. Cu cat mai .putina energie au un
tiinar sau 0 tanara cu atat mai mult il imita pe idolullor ~i cu atat mai isterica ~i mai lipsita de
rationament este idolatrizarea lor. Pentru majoritatea aceasta constituie 0 ~coala a iubirii:
imitarea armoniei suflete~ti, iubirea fara sperante de reciprocitate. Copiii se formeaza atunci
ciind lntre barbat ~i femeie exista un schimb reciproc de energie. Uneori, pentru aparitia pe
lume a unui copil armonios este suficient un sentiment puternic de iubire fara reciprocitate.
Sufletul copilului poate sa se formeze in decursul mai multor vieti ~i este necesar sa se stopeze
energiile inferioare ale sexuali- tatii ~i sa fie lasate energiile superioare ale iubirii. Iubirea
nelmparta~ita poate fi pe d~oparte un semn al pregatirii pentru copiii geniali, iar pe de alta parte
al purificarii sufletului daca dependenta subconr;;tienta de omul iubit, de copii ~i sex
depar;;er;;te nivelul periculos. Sa nu uitam ce spunea Napoleon: "Nereu~ita este mama
genialitatii." - Este mai u$or sa ierti jignirea propriei persoane, dar iata ca de jumatate de an nu
pot sa iertoamenii care au violat-o pe fata pe care 0 iubesc. Cand s-a fntamplat acest lucru nu ne
cuno$team. Ea i-a iertat $i ma roaga $i pe mine sa-i iert. 1mi este foarte greu, am fncaruntit
chiaro Ajutati-ma, va rog. - Ca sa apari pe lume trebuie mai intai sa mori. In timpul bolii,
pierderii,despaqirii, jignirii are loc un proces asemanator cu moartea. In masura in care ne
inaltam in acest moment catre Dumnezeu, In aceea~i masura noi ~i copiii no~tri avem dreptul la
viata. Purificarea oamenilor sub aspect material are loc destul de repede. Daca ai pierdut
portofelul cu bani ~i ai pastrat bunatatea inseamna ca nu depinzi de bani. Pentru ca sa se nasca
pruncul, parintii trebuie sa accepte nu numai umilinta trupului ~i a valorilor materiale. E nevoie
sa fie umilite manifestarile superioare ale spiritului: ordinea, dreptatea, idealurile, sa fie umilit
sufletul: iubirea umana, lp.oralitatea. Problema consta in faptul ca nu poti sa Ie pierzi ca pe un
portmoneu. Blocarea, umilirea sentimentelor superioare are loc in caz de schizofrenie, diabet,
cancer, autism, sindromul Dawn, cand 40 ~ 41
21. omul este tradat, violat, omorat. Deta~area de iubirea umana are loc de asemenea in cazul
unei atitudini incorecte fa!a de noi in~ine, in caz de suparari ce vin din partea parin!ilor, tradare a
oamenilor aP,fopia!i. Daca nu ne-am invatat sa iubim neconditionat, adid nu ~tim sa ne stapanim
pretentii- Ie, supararile sau deprimarile, pregatirea benevola este inlocuita cu cea fortata. Repet
inca odata ceea ce spun mereu la ~edinte. Cea mai u~oara purificare vine prin intermediul
oamenilor, ea umile~te sufletul ~i spiritul ~i este cea mai neplacuta ~i mai dureroasa. Mult mai
dura este purificarea prin intermediul bolilor. Sufletul sufera mai putin insa trupul incepe sa se
dezintegreze. Daca nu putem sa acceptam purificarea fata de Dumnezeu prin oameni, ni se dau
bolile. Dadi nu accep- tam bolile, ni se da moartea. Faptul ca iubita dumneavoastra a fost violata
este, mai curand, 0 dovada ca ea s-a concen- trat extrem de mult asupra senzualitatii superioare.
Aceasta blocheaza posibilitatea de a avea copii. Daca dependent a de sentimentele superioare
este insotita de agresivitate fata de sine ~i fatii de biirbati apare un paradox cunoscut: cu cat
femeia iube~te mai mult biirbatul, cu atat mai repede acesta va muri. In acest caz agresivitatea
interioara fatii de biirbati provoadi manifestiiri ~xterioare ale agresivitiitii altor biirba!i. Candva
am incercat sa-l ajut pe un taniir care suferea foarte tare de prostatii, inflamatia vezicii urinare ~i
dureri puternice in regiunea lombarii. Nici un fel de medicamente nu puteau sii-l ajute. N-am
putut nici eu. Pe atunci n-am acordat atentie la povestea sotiei sale - cii un biirbat a incercat s-o
violeze in lift. Cand i~i amintea de cele intam- plate plangea in hohote de furie ~i revolta. Au
trecut anii ~i abia acum am inteles ca ura fata de orice barbat care patrun- de in interior foarte
adanc Ii omoarii atat pe sot cat ~i pe violator. Femeia care nu I-a iertat in interiorul ei pe violator
Ii va omori in fiecare clipa pe sotul ~i pe fiul ei fiindca, pe pla- nud fine, noi suntem unitari.
A~adar, trebuie sii intelegeti in primul rand cii situatia intamplata a salvat, probabil, nu numai
viata dumneavoastra ci ~i a copiilor dumneavoastra. Fata putea sa moarii insii moartea i-a fost
inlocuita cu umilinta fizid ~i spirituala. "Tangoul se danseazii in perechi"- cauza celor intamplate a
fost starea interioarii a fetei ~i a viitorilor ei copii. De aceea este interzis sa-i condamn~m pe
crirninali. Pentru a ierta trebuie sii intelegem cii nimeni nu este vinovat. EI este executorul
vointei Divine, ca 0 seringii sau ca un bisturiu in mainile chirurgului. Asta nu inseamna cii un
criminal trebuie sa scape nepedepsit. Dad exista posibilitatea sa fie pedepsit, mai exact sa
ajutiim sufletul lui blocandu-i intentiile ~i actiunile agresive prin detentie, este obligatoriu sii-i
acordiim acest ajutor. Cand ne gandim'la viitor putem sii-l influentiim. Nu putem sii influentiim
insii trecutul. In trecut nu existii vointa umana, existii doar cea Divinii. Agresivitatea impotriva
trecutului, regretarea lui, este de fapt .agresivitate impotriva 42 43
22. )intei Divine care se transforma repede in program de utodistrugere: incaruntire, chelire,
imbiltranire prematura l boli. Boala din sufletele noastre ne impinge la regretarea !recutului, la
autodistrugere. Incercati sa transformati .!istrugerea in creativitate. Schimbandu-ne atitudinea
fata de .!.ecut noi schimbam trecutul ~i viitorul. Daca yeti vedea in mice boala un impuls catre
iubire ~i catre Dumnezeu, nu veti omori viitorii copii, ci Ii yeti salva ~i ii yeti dezvolta. {)rice
situatie duce catre Dumnezeu, iar aceasta inseamna ca ':ea mai absurda. cea mai nedreapta ~i
cea mai ingrozitoare situatie trebuie sa ne inalte catre iubire fiindca, dupa logica Divina, este
profund justificata. Prin aceasta durere Dumnezeu va da 0 cantitate de energie uria~a pe care
puteti :,a 0 folositi distructiv, omorandu-va copiii ~i autodistrugan- rlu-va, dar puteti sa 0 folositi
~i pentru salvare ~i creativita- :e. Pe cat de des se repeta aceasta boala tot pe atat de des puteti
sa va inaltati catre Dumnezeu deta~andu-va de tot ceea ce depindeati pana atunci. Alegerea este
a dumnea- .'oastra. - Omul poate fi ajutat. Ajutorul trebuie indreptat, in primul rand, catre
sufletullui. Daca ne ingrijim mai mult de alti oameni decat de noi in~ine, yom bloca dezvoltarea
lor ~i ii transform am in consumatori. Mai intai, barbatul nu trebuie sa cucereasca 0 femeie ,
fiindca 0 fac articolele de parfumerie. Apoi, barbatul po ate sa nu mai fie barbat, fiindca ~i de
data asta 0 fac in locullui articolele de parfumerie. Principiul de functionare a televi- ziunii
comerciale este satisfacerea dorintelor ascunse ale telespectatorilor. Rezulta ca publicitatea este
0 marturie a unor probleme serioase din societatea noastra. - Cum sa lucrez cu mine ca imagine
a "uratului" din lumea fnconjuratoare sa nu ma deprime? - Deseori, la televizor, facandu-se
publicitate la articolele de parfumerie, barbatilor Ii se promite ca Jaca Ie vor folosi vor cuceri
femeile fara prea mari forturi. Se fncalca fntr-un asemenea caz legile . .upreme? - Cu cat avem
mai putina iubire in suflet cu atat avem mai putina energie ~i cu at at mai statica este lumea iar
continutullumii se inchide pentru noi tot mai mult iar forma sa umbre~te totul. $i atunci vrem sa
distrugem ceea ce nu ne place. Un om slab incearca sa nimiceasca ceea ce nu-i place, unul
puternic incearca sa schimbe. Daca nu va place un om incercati sa-l vedeti in dinamismul
dezvoltarii sale. Astazi este rau dar maine va fi mai bun. Intrucat toti ne intoarcem la Dumnezeu,'
sufletul fiecaruia dintre noi va deveni, inevitabil, mai bun. Cand acordam unui alt om
posibilitatea dezvoltarii sufletului sau, condamnarea ~i lichidarea sunt inlocuitecu educatia ~i
ajutorul care nu 't 45
23. exclud duritatea. Dadi nu va place 0 situatie, schimbati-o. Daca nu puteti s-o schimbati In
exterior, schimbati-o In interior. Schimbarea interioara de cea mai mare intensitate a oricarei
situatii se produce prin propria noastra schimbare. Adica, daca nu va convine 0 situatie
schimbati-o, educati-o. Cel slab se agita, critica ~i condamna dar nu face nimic. Cel puternic este
bun In interior ~i Intreprinde actiuni exterioare active pentru schimbarea situatiei Unul puternic
~i Intelept este stapan pe situatie atat In exterior cat ~i In interior prin propria schimbare. Pentru
a schimba 0 situatie trebuie sa nu depinzi de ea. De aceea, un om lini~tit In interior atinge un
scop dorit suficient de repede In cea mai dura ~i mai critica situatie. In artele martiaIe orientale
se nume~te starea "apei Iini~t'ite". Pentru a Ie controIa trebuie sa evadati dincolo de Iimitele
"eului" vostru uman, adica dincolo de limitele dorintelor, con~tiintei ~i vieW. Pentru aceasta
evadare pot fi folosite tehnici dure, periculoase pentru viata, dar se poate evada ~i prin iubire ~i
aspiratie catre Cre~tor. Cu cat este mai mare concentrarea asupra iubirii cu atat mai putin e
nevoie de tehniciIe dure, fortate. Iubirea umana este timpuI. In ea exista diferite aspecte -
senzuale, spirituale ~i materiaIe. Daca iubirea Divina reprezinta radacinile iar cea umana este
tulpina, celelaIte valori sunt ramurile, frunzele ~i rodul ~i a1catuiesc fericirea noastra. Pomul da
roade apoi moare. Din seminte apar iara;;i radacini care ne unesc cu Iumea, apoi apar coroana ~i
roade- Ie care sunt prosperarea ~i fericirea oricarei fiinte. Tot ce se intampIa cu un porn In timpul
vietii se comprima in graunte. Cu alte cuvinte densitatea informa!iei din graunte cre~te cu fiecare
ciclu. Omul se dezvoWi mai repede decat un copac, de aceea procesele suferin!ei, adica a
prabu~irii ata~amen- telor, se produc mai des. Cand sufletul va cuprinde toate situatiiIe posibiIe
din Univers, cand prezentuI ~i viitoruI se vor coi1topi intr-un tot intreg, cand densitatea
informatiei se va apropie de cea primara, atunci sufletul se va intoarce acolo de unde a aparut,
adica la Creator. Abia atunci unitatea interioara va deveni permanenta, continua. Atata timp dit
acest Iucru nu s-a intampIat, noi vom iubi, vom primi, vom pierde ~i apoi vom suferi ca am
pierdut. Este mai dureros sa piarda pentru acel care nu poate primi nouI. Cu cat mai pu!in
aspiram catre iubirea Divina cu atat mai insuportabiIe ~i mai chinuitoare sunt pentru noi suferin-
tele. Intrucat proportiile' fericirii umane cresc odata cu dezvoItarea omenirii aspira!ia catre
Dumnezeu trebuie sa devina tot mai puternica ~i mai con~tienta. A~adar, izbavi- rea de suferinte
consta nu atat In renuntarea la viata ~i placeri cat in posibilitatea de a iubi ~i a trai prin iubire. -
Poti sa te purifici intr-o viata intr-atat incat sa nu te mai intinezi vreodata sau oamenii sunt
condamnati la suferinte !ji in vietile urmatoare? - Fara suferinte dezvoItarea devine imposibila.
Iubirea Divina ajunge in lume ~i se transforma in iubire umana. 46 47
24. itatea sufleteasca este determinaUi de corelatia dintre ,.irea fata de Dumnezeu ~i iubirea
fata de viata ~i manifes- ar ile ei. schimbe perechea. Este deosebit de interesant, imi spuneau ei,
~i ne descatu:?eaza. Mi se parea cii daca voi merge intr- acolo nu se va intampla nimic gray.
Pentru orice eventua- litate am incercat sa diagnostichez ce mi se va intampla dupa vizita in
acest club. Rezultatul a fost nea:?teptat. Pu- team sa incarc un program de autodistrugere de
~apte - opt ori mai mare decat unul periculos. S-a dovedit ca toleranta inceputului animalic nu
numai ca distruge sufletul, el omoara iubirea din suflet. Evident ca refuzul meu a fost categoric.
Astazi, in tarile occidentului, indeosebi in Ger- mania, sexul mai multor perechi e in floare ~i ia
proportii tot mai mari. Atitudinea incorecta fata de acest fenomen, adica popularizarea lui,
ameninta cu ni~te procese irever- sibile nu numai a urma:?ilor ci a intregii societati. Apropo, am
avut de curand 0 discutie interesanta cu cineva care avea cuno~tinte aprofundate de iudaism.
Mi-a explicat ni~te pasaje din Vechiul Testament pe care nu Ie intelegeam. Un barbat din alt
neam, care traia alaturi de iudei, a violat 0 tanara. Rudele fetei i-au chern at pe toti iudeii sa se
razbune. Pentru neamul vecin, sfar~itul putea sa fie tragic, il a~tepta razbunarea. Reprez.entantii
tribului au spus ca sunt gata sa accepte iudaismul ~i ritualul circumciziei. ludeii au simulat ca ii
accepta ca pe ai lor ~i ii iarta, iar peste 0 vreme i-au atacat ~i i-au distrus. . - La prima vedere se
pare ca iudeii au procedat perfid ~i imoral, nu-i a~a? - m-a intrebat interlocutorul meu. - Ce
piirere aveti despre sexul intre douii perechi de wti? Este evolutia sau degradarea societiitii?
Poate l~n' om sa se elibereze astfel de sentimentul proprie- "-'. ..? ta ttt. I I I - Evident ca poate.
Ce-i drept, dupa principiul: "cel lIlai bun remediu impotriva matretei este ghilotina". Daca '.I!1om
are cangrena la un picior, acesta trebuie amputat ca .;{supravietuiasca organismul. Trupul sufera
iar sufletul se ,.."rifica. Dadi dependentele noastre au depa~it limit a riculoasa, adica limita
posibila, trebuie taiata 0 parte din .;uflet. Sufera sufletul - se purifica iubirea catre Dumnezeu.
C{ind sotii comunica unul cu altul, energia lor sexuala de baza trebuie sa se transforme in
aspiratii spirituale ~i ;cnzuale superioare. Animalicul trebuie sa se transforme in llman iar umanul
in Divin. paca nu are loc transformarea in Divin, energia se concentreaza pe senzatiile umane
superioare fapt care genereazii cea mai mare dependenta ~i agresivitate. Fad dobandirea
Divinului, omul revine la s1area animalica pentru a supravietui. Sexul intre doua sau mai multe
perechi inseamna revenirea la starea animalica. Acum opt ani am fost intr-o tara occidentala ~i
am fost invitat intr-un club unde vin barbati ~i femei ca sa-~i :?~ 49
25. Am afirmat dand din cap. - Aceasta este 0 condamnare superficiaHi. Esenta iudaismului era
respectarea poruncilor ~i nu urmarea superficiaHi a datinilor. Dadi un pagan savar~ea 0 crima
impotriva moralita!ii, iudeii trebuiau sa ia 0 atitudine dura fa!a de cele intamplate: sa condamne
fapta~ul iar in interio- rul lor sa se deta~eze de un asemenea comportament ~i sa-~i ceara iertare
pentru fapta comis-a. Neamul pagan a acceptat circumcizia dar n-a luat 0 atitudine morala fa!a
de cele intamplate, iar aceasta insemna cii au ramas pagani ~i erau gata, de dragul satisfacerii
dorin!elor, sa invidieze, ~a fure, sa ucida ~i sa violeze, de aceea au trebuit sa moara. Ce se
intampla, insa, astazi, cu oamenii care, de dragul realizarii dorintelor, a confortului ~i a bunastarii
omoara, violeaza, invidiaza ~i prada. De fapt, ei omoara la fel, doar ca mai de sus. Se include
programul de autodistrugere care ii omoara pe ei ~i pe urma~i. Cu cat mai mult ne indepartam
de iubire de dragul dorin!elor noastre, a bunastarii sufle- te~ti, spirituale ~i fizice cu atat mai de
propor!ii ~i ireversi- bil devine programul de autodistrugere care omoara neamul ~i urma~ii. Am
adus mai devreme un exemplu cand unui om care a saviir~it 0 crima impotriva iubirii i-au murit
toate rudele. Rezulta ca, rudele, chiar daca nu banuiau macar erau gata, in subcon~tientul lor, sa
savar~easca acelea~i ac!iuni, de aceea au murit. Daca vreuna dintre rude ar fi aspirat con~tient
catre Dumnezeu, ar fi trecut calea chinuitoare dar binefaciitoare a schimbarilor, ar'fi supravie!uit.
Nu demult am fost rugat sa explic ce inseamna fraza lui Hristos: "Celui care are i se va da ~i se va
inmul!i, celui care nu are i se va lua ~i ce are." Aceasta fraza nu poate fi in!eleasa din punct de
vederc superficial, material. Daca avem in suflet aspira!ia catre Dumnezeu, sufletul nostru se va
umple de iubire ~i va fi mai bogat, iar aceasta inseamna ca sanatatea ~i destinul vor inflori de
asemenea. Daca starn pe loc ~i folosim doar cele acumulate fara a dezvolta in noi Divinul, in
situa!ia in care in jurul nostru se va produce 0 crima impotriva iubirii ne yom imbolnavi ~i yom
muri chiar daca in exterior pare ca nu am savar~it nici un fel de pacate, adica ni se va lua totul.
M-am gandit ca destinul unui stat seamana cu destinul unui singur om. Comuni~tii ~i impreuna
cu ei majoritatea poporului sovietie erau siguri ca de dragul unei bunastari viitoare ~i a vie!ii
confortabile pot fi omora!i mii de oameni nevinova!i. Societatea a pliitit aeeasta boala a
sufletului eu ~aptezeci de milioane de mor!i. Lichidarea celor care intrau in eel mai mic conflict
cu puterea s-a transformat intr-un mod de autodistrugere care a funetionat zeci de ani.
Autodistrugerea a ispa~it intr-o oarecare masura agresi- vitatea subcon~tienta fata de iubi're a
oamenilor sovietici. National - soeialismul german a fost indreptat impo- triva altor rase ~i na!
ionalita!i. Programul de autodistrugerc a societatii germane nu s-a realizat pe plan fizic, dar
aceasta nu inseamna ca lipsea pe planul subtil. Daca programul de autodistrugere nu nimice~te
trupul, nimice~te sufletul. De~i 50 51
26. ~rmania a depus eforturi uria~e, in primul rand materiale, ;ntru compensarea lipsurilor
fo~tilor detinuti din lagarele Ltc: concentrare, dar ~i poporului evreu,' programul de
autodistrugere se dezvolta in continuare. Atunci cand se macina sufletul apar homosexualii,
perechile sterile ~i cele ,care prefera sexul in grup, etc. Po ate ca Germaniei ii lipse~te pociiinta
statului, aprecierea moral a a celor intam- plate. Poate ca e nevoie sa incerce sa inteleaga care
este cauza acestei nenorociri ~i ce ar trebui sa faca, cum sa se schimbe ca sa nu se repete in
viitor. muncii noastre este unul dintre aspectele principale ale fericirii. - Se fntampla sa faci 0
fapta buna iar peste un timp oarecare ai indoieli. fti pare rau de bani, de timpul pierdut, etc. De
unde apar aceste ganduri " tradatoare"? Esus Hristos spunea ca atunci cand savar~e~ti 0 fapta
buna nu trebuie sa ~tie stanga ce face dreapta. Aceasta inseamna, de asemenea, deta~area de
rezultatele activitatii noastre. Chiar ~i a~teptarea laudelor pentru faptele noastre bune este tot
un fel de dependent a de rezultate. Mandria pentru ca faci 0 fapta buna ne permite sa a~teptam
recuno~- tinta in vii tor ~i sa speram la rasplata de sus. Orice a~teptare inseamna dependenta.
De aceea, cand regretam ni~te bani sau timpul pierdut inseamna ca n-am primit rasplata a~tep-
tata, ca avem putina energie ~i putina iubire in suflet. Dacii acordam, continuu, atentie ~i iubire
aproapelui nostru, nu inseamna ca nu trebuie sa-i cerem acela~i lucru. Trebuie sa- i indemnam,
periodic, pe prietenii no~tri sa se sacrifice, sa ajute ~i sa aiba grija de cineva. Imi amintesc de 0
povestire pe care am citit-o pe cand aveam cincisprezece ani. Pe atunci citisem toata literatura
fantastica pe care 0 gasisem prin biblioteci. Subiectul este urmato"rul. Pe 0 nava cosmica ce se
indepartase suficient de mult de Pamant au aparut ni~te probleme grave. Era nevoie de un
schimb de informatie urgent iar pentru transmiterea ei era nevoie de cateva zile. Schimbul
reciproc de semnale ar fi durat luni de zile ~i membrii echipajului puteau sa moara. Unul dintre
coordonatorii. proiectului a avut ideea de a transmite continuu informatia din ambele sensuri iar
pe parcurs sa uneascii intrebarile ~i raspunsurile. Problema a - Ce inseamna 0 fapta buna? Este
explozia iubirii, ::dica a energiei, creatiei, creativitatii ~i altruismului. Daca ,pa curge izvoriind intr-
un torent neintrerupt se umple !,azinul pana la refuz. Daca izvorul seaca, apa poate sa curga
indarat. Cu cat senzatia Divinului din noi devine neintrerupta, cu atat avem mai multi! energie ~i
iubire ~i ','ncetam sa ne ata~am de activitatea noastra. In filozofia indiana se spune ca bolile apar
din cauza dependentei marite fata de lumea exterioara. Prin urmare, renuntarea la lume ne
permite sa scapam de dependente ~i sa ne Imbuna- tatim sanatatea. In filosofia indiana,
deta~area de rezultatele 5 53
27. fost rezolvata in cateva zile. Cand a fost intrebat cum de s-a gandit la a~a ceva, autorul a
raspuns ca astfel comunica sotia sa cu prietena ei cand stau de yorba. Apropo, aceasta schema
sta la baza activitafii creierului cand un grup de oameni actioneaza conform regulii: sa nu oprim
imaginatia in nici un caz. Critica, analiza, aprecierea sunt interzise. Aceasta inseamna ca
adevarata creatie incepe in c1ipa cand este eliminata ratiunea sanatoasa. Cand interactionam la
nivelurile de suprafata cu 0 energie scazuta, situa!ia este reglata de ratiunea sanatoasa, adicii
funqioneaza regulile, principii Ie, blocarea. Cand tree em la con!inutul interior ~i nivelul
energetic cre~te bruse, ratiunea sanatoasa cedeaza locul iubirii care trece dincolo de limitele
con~tiintei ~i vietii. In acest caz ratiunea sanatoasa nu este decat 0 parte infima a iubirii.
Probabil, de aceea sfantul Augustin spunea: "Iube~te-L pe Dumnezeu ~i poti sa faci tot ce
dore~ti." putea sa fie intr-o stare latenta mca? 1n ce masura putem sa luam de la cineva
agresivitatea interioara prin intermediul rugaciunii? . - La intrebarea daca putem sa ne ata§am
de aspiratia catre Dumnezeu dumneavoastrit ati raspuns ca este imposibil. Cum sa intelegem,
insa, problema fanatismului religios,- a atitudinii ireconciliabile dintre confesiunile religioase
fiindca sunt evidente consecintele acestor ata§amente? - Acum ctitva timp, fratele meu a
devenit un ortodox exagerat. Cu cat mai mult se roagit §i merge la bisericit cu atat devine mai
dur §i mai neimpacat. Du§manii lui sunt catolicii, iudeii, american ii, evreii, negrii, ro§ii,
alba§trii( lista este farit capitt). Este foarte greu sa te mtelegi cu el §i este fara rost sa-i explici
ceva. Veti spune, probabil, cit trebuie sit ma rog pentru el, dar imi este frica. Avem acela§i sange
§i, probabil, avem programe identice. Poate, oare, rugaciunea sa trezeasca in mine negativul care
s-ar Aspiratia catre Dumnezeu este ca un sentiment neintre- rupt de iubire fata de eel ce sta la
baza lumii vazute ~i nevazute ~i se afla dincolo de limitele timpului ~i ale tuturor lumilor. Intr-un
cuvant, aceasta inseamna posibilita- tea de a iubi lurnea cu toate imperfectiunile ei, a iubi oame-
nii, a ne iubi pe noi in~ine ~i destinul nostru oricare ar fi el. Nu trebuie sa confundam divinul cu
religiozitatea. Legile religioase ne ajuta sa simtim iubirea fata de Dumnezeu. Aceste not1tini,
insa, sunt formulate de om ~i ele pot fi corecte dupa continut dar intotdeauna vor fi mai putin
corecte dupa forma. Cand iubirea din suflet este purina se intensifica dependen!a de forma ~i
dogmele, obiceiurile, ideile, principiile devin ~ai importante decat aspiratia nemijlociUi catre
Creator. Daca nu ~tim sa iubim, energia noastra nu se consuma pentru dezvoltare ~i esen!a ci
pentru forma care devine, bruse, agresiva ~i deosebirile religioase exterioare devin izvorul
fanatismului. Cu cat mai repede 54 55
28. erdem esen!a Ciar esenta intregului Univers este reatorul) cu atat mai mult ne indreptam
catre forma, catre 'ricirea umana, ~i cu atat mai agresiv devine suf1etul Ilostru. Cat prive~te
ortodoxia, agresivitatea multor ortodoc~i se ,,'(plica prin lipsa de intelegere. Pentru ei religia este
posibilitatea de a se apiira de lumea agresiva. Ei vor sa fuga, sa se ascunda pe un teritoriu
intangibil unde exista doar ~;enzatii pozitive, un de con~tiinta lor ~i senti mente Ie lor au un
confort total. Dar, pentru a simti divinul, trebuie sa te ~;im!i neajutorat. Trebuie sa fim gata sa
acceptam durerea ~i umilinta care ne ajuta sa renuntam la uman ~i sa dobandim Divinul.
A~teptarea de a primi ceva de la religie ne orien- teaza spre intarirea trupului, spiritului ~i a
suf1etului dar nu spre iubire. Cu cat mai mult dorim sa ne aparam bunastarea .:uf1eteasca ~i
spirituala cu atat mai mult uitam de iubire ~i suntem agresivi fata de tot ceea ce ni se pare
periculos. Am ascultat de cudind cuvantarea unui predicator din bisericile nou aparute. A vorbit
minunat citand in perma- nenta Biblia. Dupa temperament ~i aspiratii il depa~ea pe orice preot
ortodox. Semana intocmai cu predicatorii ameri- '~ani. TOtul era conform Bibliei, nici un cuvant
in plus. Sim- ; earn ca"nu comenteaza corect Biblia dar nu in!elegeam ce ;re~ea. Deodata am in!
eles ca a transformat Biblia intr-un larcotic "Dumnezeu va iube~te, are grija de voi, va apara,
veniti la noi ~i yeti avea de to ate" . Emotiile negative lipseau cu desaviir~ire. Cand nu ~tim sa
depa~im situatiile dureroase nu aveam decat doua cai: fie sa ne invatam sa iubim ~i aceasta va
deveni elementul dezvoltarii, fie sa fugim, sa ne ascundem de durere acolo unde ea nu exista. De
durerea fizica putem sa fugim, dar unde sa ne ascundem de durerea sufleteasca? $i, atunci, unii
dintre noi incearca sa faca acest lucru cu ajutorul alcoolului, al narcoticelor, al cultelor religioase.
Insa, religia care promite doar raiul devine un narcotic, iar daca incetezi sa-l consumi viata devine
iad. Pentru a pastra euforia suf1eteasca ace~ti oameni sunt gata sa jertfeasca totul: familia,
copiii, casa, armonia sufleteas- ca... a~a se intampla in diferite secte care inlocuiesc iubirea de
Dumnezeu cu protejarea ~i confortul sufletului ~i al spiri- tului care duce la distrugerea lor
ulterioara. Religiile mon- diale, hinduismul, iudaismul antic, cre~tinismul, islamul inva!a altceva.
Totodata, atitudinea gre~ita fa!a de ele, cautarea avantajelor suflete~ti ~i spirituale pot avea
conse- cin!e catastrofale. Cu cat mai puternica este prezentata religia in calitate de organizatie
religioasa cu atat mai mult se va contopi cu statuI, adica cu puterea ~i banii, ~i cu atat mai multe
probleme vor avea credlncio~ii din cauza depla- sarii intereselor de la esenta religiei la
manifestarile ei formale. Din punctul meu de vedere religia trebuie sa fie deta~ata de stat in
toate Ihanifestarile sale formale ~i sa fie unitara cu el in iubire ~i moralitate. In tarile occidentale
religia a fost separata de stat, de altfel ~i in Rusia. Astfel, separand de stat religia, au separat ~i
morala ~i moralitatea ',I) 57
29. care educau la om manifestarile superioare. In consecinta, oamenii nu mai ~tiu sa
iubeasca. La americani iubirea depinde de bani ~i de avantaje. La nemti - de ordine ~i disciplina,
la francezi - de sex ~i frumusete, la ru~i - de principii ~i idealuri, la evreii ortodoc~i - de
canoanele religioase. Daca depinde de ceva, iubirea dispare, iar consecintele Ie vedem in lumea
contemporana. Confesiunile religioase nu pot sa se uneasca in iubire, moral a ~i educatie,
singurul punct posibil de contact, iar incercarea de a se uni in exterior duce la concurenta
agresiva, fiecare dovedindu- ~i propria dreptate, discreditand concurentii. Oricum ne yom uni cu
totii. Exista insa iubire benevola prin moral a ~i iubire de Dumnezeu, dar exista ~i unire fortata
cand totul se afla la limita pieirii. Pericolul fizic care se afla in fata noastra este un mijloc bun de a
ne uni. Cu dit mai repede yom con~tientiza proportiile pericolului in care se afla intreaga
omenire cu at at mai mult vor cre~te ~ansele noastre de a supravietui. - Cercetarile
dumneavoastra sunt foarte profunde, interesante §i pot fi aplicate fn viata. Unele aspecte, din
cartile dumneavoastra resping, fnsa, credincio§ii. Nu puteti sa editati acelea§i carti omitand
cuvintele "Karma", "remcarnare" etc. in acest caz numarul de cititori va fi completat de 0 armata
fntreaga de oameni profund credincio§i. Cred ca scopul scuza mijloacele..Ati putea sa ajutati
fnca multi oameni. 58 ( Pentru mine onestitatea este mai importanta decat popularitatea.
Apropo, jumatate din omenire recunoa~te notiunile de Karma ~i reincarnare. Sunt admise, de
aseme- nea, de islam ~i iudaism. Cand un savant incearca sa-~i structureze cercetarile de dragul
unor idei politice ~i religioase consecintele nu sunt dintre cele mei bune. Nu pot sa sustin ca
reincarnarea sufleteasca exista 100%. Pot sa . . vorbesc insa, de 0 probabilitate considerabila care
este confirmata de cercetarile mele. Cat prive~te corelatia dintre scop ~i mijloace pot sa spun ca
daca scopul scuza mijloacele inseamna ca rezultatul este mai important decat procesul. Daca
rezultatul devine valoare absoluta atunci poate fi comisa orice crima de dragul rezultatului, iar
concentrarea absoluta asupra unui scop nu ne permite sa trecem la scopuri mult mai inalte ~i se
blocheaza dezvoltarea. Esenta dezvolHirii consta in faptul ca atingand un anumit scop ne formam
altul nou. In cele din urma, scopul suprem este unitatea cu Dumnezeu. In profun- zimea esentei
noastre am atins deja acest scop. Intrucat fiecare scop ramane in trecut dupa care urmeaza altul,
procesul de a-L intelege. pe Dumnezeu este mai important decat scopurile momentane. Aceasta
inseamna ca un comportament moral este mai important decat orice rezultal . oridit de necesar
ar fi acesta. Eu sunt coleric iar in adolescenta, daca imi propuneam un scop, eram fanatic pana il
realizam. In dorinta de a 59
30. obtine cat mai repede rezultatele presam timpul. In clipa :;and imi atingeam scopul
deveneam pustiu. Ca sa nu cad in disperare ~i deznadejde, cautam un alt scop ~i uitam de toate.
Apoi, am con~tientizat ca, in realitate, nu vedeam prezentul ~i nu-i acordam atentie fiindca
traiam doar cu . scopul, adica cu viitorul. Eu nu existam nici in prezent dar nici in viitor. Viata a
inceput sa-~i piarda culoarea ~i sensul. A trebuit sa lucrez cinci ani in constructii, intr-o lupta
continua pentru supravietuire, ca sa inteleg ~i sa simt ca viata este minunata in fiecare clipa, ca
scopul principal nu se afla in viitor ci in interiorul nostru iar rezultatul multa~- teptat 'este sa ~tim
sa iubim. Printr-o iubire continua se desavar~e~te sufletul nostru. - Exista situatii tara ie~ire?
u~or sa determinam daca pictorul este talentat sau ba. Un pictor fara talent copiaza forma
obiectului ~i nu simte legaturile cauza ~i efect. Un pictor talentat i~i picteaza sentimentele.
Pentru el fiecare obiect este viu in interior ~i interactioneaza cu lumea inconj!lratoare. Acest lant
de interactiuni se intinde pe 0 poqiune mare de timp. Intr-un cuvant, pentru un pic tor adevarat
obiectele de pe panza vor fi pline de mi~care ~i viata. EI deschide prin intermediul formei ~i
continutul, iar densitatea informatiei este mult mai ridicata. Activitatea legaturilor nevazute
dintre obiecte este la fel de mare. Pictura unui artist genial po ate sa cuprinda intr-un simplu
subiect istoria omenirii. Orice arta descrie subcon~ti- entul prin modele con~tiente, adica prin
obiecte ~i situatii. In orice film facut cu talent la fel ca in orice pictura, logica subcon~tientului
este mai importanta decM cOh~tiinta. Acum douazeci de ani am frecventat ni~te cursuri la
institutul teatral. M-a mirat faptul ca poemul "Evghenii Oneghin" este, in esenta lui, proza, iar
"Eroul timpurilor noastre" este poezie. Pentru a intelege esenta trebuie sa ne bazam pe
sentimente. Acolo timpul curge altfel. In proza timpul curge continuu. 0 situatie logica decurge
din alta. Proza este ca furnica ce se tara~te pe suprafata Pamantului incercand sa inteleaga unde
se afla acesta. Poezia este ca un fluture care zboara in interiorul Pamantului atingandu-se de
unele puncti~oare ale lui. Ca sa descrie un tab Iou general furnica trebuie sa uneasca cu precizie
to ate tablourile- - Am vorbit la una dintre ~edintele mele despre filmul "Titanic". Dupa parerea
mea este un film patologic ~i influenteaza negativ subcon~tientul spectatorilor. Am fost rugat sa
explic de ce? Filmul pare sa fie des pre iubirea care a invins moartea. Pare doar, in realitate este 0
denaturare totala.Sa lua'm, de exemplu, 0 pictura. Ea reflecta lumea. Lumea, insa, este
tridimensionala, iar pictura este bidimen- sionala. A~adar, nu poate sa se reflecte in totalitate.
Foto- grafia trans mite 0 percePtie superficiala a lumii, iar pictura crebuie sa arate prin forma
continutul. In continut, in esenta obiectului, timpul este comprimat ca in graunte. Este
foarte ,) ..... 61
31. verigii. Fluturele, dimpotrivii, trebuie sii distrugii logica pentru a sim!i ce reprezintii globul
piimantesc. Un mod de gandire il completeazii pe celiilalt. A~adar, arta descoperii subcon~tientul
prin cursul exterior al evenimentelor care poate avea 0 structurare strictii ca in majoritatea
filmelor, dar poate fi fragmentat ca in filmele lui Andrei Tarkovski. In orice film, insii, eveni-
mentele sunt aranjate conform legilor spiritului ~i nicide- cum celor fizice. Filmul "Titanic" are 0
logicii contrarie. Mai intai 0 iubire cople~itoare, apoi priibu~irea, dupii care urmeazii cadavrele,
biitrana care a pierdut totul ~i poveste~te ultimele amintiri. Subcon~tientul nostru ar structura
acest film cu totul altfel. In primul rand, ar da uitiirii cadavrele, durerea ~i moartea. In al doilea
rand, mai intai s-ar derula scenele priibu~irii vaporului ~i alte situatii problematice. Ele s-ar fi
amestecat cu amintirile calde, urmate de explozii ale iubirii care ar deveni mai profunde ~i ar
dura mai mult. In ultima instantii s-ar contopi intr-o flaciirii unitarii de continuii iubire triiitii de
aceastii femeie. In realitate, orice situatie duce la Dumnezeu ~i esenta fiecarei situatii este un
sfar~it fericit. Dad!. arunciim 0 siimantii in piimant, vlastarul va avea formii ~i logicii exterioarii de
dezvoltare , dar va triii ~i se va dezvolta dupii legile spiritului, adicii a unui bob de timp
comprimat care era in siimantii. Orice eveniment care se produce in jurul nostru se intamplii mai
intai pe planul fin. Inainte de a se produce evenimentul existii bobul lui, adica timpul, in care sunt
comprimate viitoarele situatii. De aceea, oricat de logicii ~i de consecventii ar fi lumea
inconjuriitoare ea triiie~te dupii legile continutului ~i nu ale formei. Spiritul mi~cii materia,
spuneau anticii. Materia este, intr-un anume fel, spatiu riisucit, spun fizicienii contemporani.
Dacii materia este funetia spatiului, ce se aflii atunci la baza spatiului? Spatiul se afla intr-o
dependentii directii de notiunea de mi~care. Dadi mi~carea s-ar opri, spatiul ar dispiirea. Orice
mi~care presupune cauza ~i efect. Potentialul dintre cauza ~i efect se nume~te energie. Notiunile
de "mi~care", "energie", "cauza ~i efect" sunt semne ale timpului, adica spatiul este functia
timpului. Daca yom incerca sii ne imaginam modelul timpului, acesta va semana cu un inel, un
cera sau un balon. Noi ie~im dintr- un punet, parcurgem cercul ~i ne intoarcem in starea initialii.
Timpul se inchide ~i noi ne intoareem la cauza primara. Cu cat suntem mai aproape de planul
material cu atat este mai mare diametrul cercului-timp. Cu cat mai mult ne adancim in planurile
fine cu atat mai mic devine cercul panii ajunge intr-un punct. Oricare ar fi raza cercului parcurs
de orice situatie, ea se intoarce pe planul fin in punctul initial ~i riimane acolo. A~a se explica
structura holograficii a Universului.. Ceea ce se intampla in cercul exterior s-a intamplat deja in
cercul eel mai mic. Pentru un om care triiie~te cu logica de suprafata, cu con~tiinta, sau logica
trupului ~i a formei, multe situatii par farii ie~ire. Dar sii incepem de la ceva elementar. Ne
na~tem, 62 63
32. ne dezvoltiim, avem in fatii tineretea, frumusetea, senti men- tele, aptitudinile, banii,
eariera. Apoi, treptat, pierdem totul ireversibil. S-ar piirea eii situatia in esenta ei este tragieii 1?i
fiirii ie1?ire. Daeii ne apropiem putin de logic a spiritului ineepem sii intelegem eii sufletul
triiie1?te 1?idupii dezintegra- rea trupului, eii sensul vietii nu eonstii atat in intiirirea trupului 1?
ia buniistiirii materiale cat in bogiitie 1?ipliniitate sufleteaseii iar imbiitdinirea 1?imoartea nu ni
se mai par atat de tragiee. Cu cat mai muIt ineereiim sii ajungem la eontinut sesizand legiitura
universalii dintre evenimente eu atat mai mult intelegem notiunea de ve1?nieie. Miliarde de
situatii se generalizeazii in milioane, apoi mii 1?i,in ultimii instantii, intr-o singurii situatie. Iubirea
na1?te timpul. Timpul na1?te spatiul. Spatiul na1?te materia. Materia, dezvoltandu-se, miire1?te
numiirul legiiturilor. Grice legiiturii este 0 situatie eodifieatii. Cu cat nivelul de dezvoltare a
materiei este mai ridieat eu atat mai mult mi1?eii in jurul siiu spatiul 1?ieondenseazii timpul 1?
ieu atat mai multii iubire se aeumuleazii in ea, care ulterior se intoaree eontinand in sine spatiul
1?itimpul. Situatiile fiirii ie1?ire sunt 0 linie dreapta eu 0 ruptura la eapat. In Univers nu e]:istii
linii drepte fiindea struetura timpului este alta. Lobaeevski spunea ea linia dreapta este un
fragment de cere eu un diametru nelimitat. Cine erede eii in lume exista multe situatii fara ie1?
ire i~i limiteazii posibilitiitile de pereepere 1?i de eunoa~tere a lumii. In realitate, sfar1?itul fericit
a so sit deja, el a sosit eand a aparut Universul. Ne-a ram as sa a1?teptiim vreo treizeei de
miliarde de ani ea sa vedem aeest lueru pe plan exterior. Prineipalul este ea vom vedea 1?ivom
partieipa la aeest lueru, daea nu eu forma noastrii atunei eu aeea partieieii eterna a Divinitiitii
care se aflii mereu in interiorul nostru. - in popor se spune ca ceea ce vrea femeia vrea §i
Dumnezeu. Cercetiirile dumneavoastra demonstreaza ca dorintele femeii nu intotdeauna sunt
armonioase. Reiese ca intelepciunea populara nu are dreptate? - inca din copilarie (am 33 de
ani) deseori confund stanga cu dreapta. inainte de a spune unde este stanga trebuie sa ma
gandesc. Care este cauza? Barbatul se orienteazii spre ordine, femeia spre haos. Biirbatul este
informatie, femeia energie. Pentru a se orienta, barbatul include eon~tiinta iar femeia subeon1?
ti- entul. De aeeea, deseori, biirbatul are dreptate dupa forma iar femeia dupa eontinut. Aeeasta
inseamna ea barbatul 1?i femeia in eoneeptia lor despre lume, se orienteaza dupa diferite fluxuri
ale timpului. Pe stratul superior barbatul este orientat spre vii tor, spre spiritualitate, iar femeia
spre material, adiea spre senzualitate. Pe un strat mult mai pro fund barbatul se eoneentreazii
asupra vietii ~i protejarea ei, asupra eondueerii, iar femeia asupra viitorului, asupra eontinuarii
vietii. Daeii femeia 1?tie sa iubeasea, ea posedii 0 intuitie foarte mare 1?idorintele ei neintelese,
eonfuze pot sii 64 65
33. com porte in ele logica suprema ~i un sens important. Con to- pindu-se cu situati.a,
depinzand de ea, putem sa patrundem in tainele existentei, lucru pe care il face femeia. Pentru a
dirija 0 situatie trebuie sa ie~im dincolo de Iimitele ei. Con~tiinta ~i gandirea depind de viata.
Ie~irea dincolo de limitele vietii mare~te posibiIitatea de a conduce. Spre deosebire de femeie,
barbatul are dreptul sa moara ~i trebuie sa fie gata pentru aceasta. De aceea el poate avea 0
gandire sistemica, de aceea barbatii pot sa ajunga mari filosofi ~i conducatori. Pentru femeie
este firesc sa traiasca dupa intuitie ~i simturi ~i nu dupa sistem ~i logica. Cand femeia incepe sa-
~i suprime prea tare sentimentele ~i subcon~tientul abuzand de logica, se decIan~eaza,
mecanismul salvarii care blocheaza logic a ~i con~tiinta. In acest caz femeia incepe sa confunde
stanga cu dreapta. A~adar, con~tiinta femeii va functiona bine atunci cand aceasta va fi
secundara in raport cu subcon~tientul. omul merge la biserica sa primeasca sanatate, sa-~i
imbuna- tateasca destinul. ~i viata inseamna ca are 0 atitudine de consumator fata de biserica.
Omul care vrea doar sa primeasca dar nu ~i sa dea, nu poate fi vindecat. Cel care ia - depinde.
Cel care depinde - se supara. Cel care se supara - se imbolnave~te. Exista 0 ~tiinta unica
descoperita oamenilor de Isus Hristos, dar exista ~i concepti a no astra despre lume care este
primitiva, de consumator care incearca sa adapteze cre~tinismul la nevoile sale. In Evul Mediu, in
biserica catoIica exista "indulgenta" care ierta viitoarele gre~eIi pentru bani. Era 0 denaturare a
esentei cre~tinismului. Exista adevarul, dar exista ~i perceperea lui denaturata. Hristos vindeca
pentru a trezi in oameni iubirea. Fara iubire nu exista iertare ~i ispa~irea pacatelor. Credinta ajuta
iubirea vindecand frica, indoiala ~i critica. Dorinta de a primi de la Dumnezeu totul, fara munca,
inseamna Victoria umanului asupra divinului. Daca slujitorul bisericii sustine aceasta dorinta,
reIigia va muri in esenta ei continuand sa existe un timp oarecare doar ca forma. Aceasta
interpretare gre~ita a cre~tinismului s-a intensificat in doctrina comunismului - "de la fiecare
dupa capacitati, fiecaruia dupa necesitati". Picanteria situatiei consta in faptul ca marea
majoritate are mai muIte necesitati decat capacitati, . adica acordul de a munci, a produce ~i a
da. De aceea, unui mare numar de oameni ideile comunismului Ii s-au parut aUit de bune iar
rezuItatele au fost atat de groaznice. Inca - Nu 0 data auzim spunandu-se: am lost la mai multe
biserici, la babe, pe la dilerifi vindecatori # nu ma ajuta nimic. Boala nu mi-a trecut. Acum nu mai
cred in nimeni §i in nimic. Poate Ii ajutat un asemenea om? - Nu trebuie sa confundam biserica
cu spitalul. Divinul poate fi cunoscut prin iubire, 0 iubire care dainuie, care ne deta~eaza de frica,
dependente, suparari ~i depresii. Cand ..,. 66 67
34. din copiHirie am auzit ca, in Uniunea Sovietica, medicina este fara plata, apoi, spre marea
mea mirare, am atlat ca este 0 minciuna. Adevarul este ca omul platea toate serviciile prin
buzunarul statului ~i nu direct. 0 mare parte din aceste impozite erau furate. Cred ca ideile
comuniste cum ar fi unitatea, 0 societate morala, atentie fata de copii ~i cultura, se vor realiza
indiscutabil. Aceste idei nu sunt comuniste, ci manifestarea tendintei generale spre iubire ~i
unitate. Din cauza formelor nedezv01tate, metodele de atingere a scopurilor au fost ingrozitoare.
0 societate corecta ~i fericita este 0 societate sanatoasa, iar siinatatea oricarui om este, in primul
rand, sanatatea sutleteasca determinata de cantitatea de iubire din sutlet. A~adar daca dorim. sa
construim un viitor luminos trebuie sa vedem, mai intai, ce oameni vor forma aceasta societate.
Ce sa facem ca omul sa aiba un sutlet sanatos? Cum sa se schimbe intr-un sens bun. Daca omul
nu vrea sa se schimbe ~i totodata vrea' sa fie sanatos ~i sa reu~easca, in zadar va merge pe la
biserici, pe la babe ~i vindecatori. Trebuie sa inteleaga ca daca nu se va ajuta singur, daca nu-~i
va ajuta sutletul, nimeni nu-l va putea ajuta: In acest caz, cel mai bun ~i mai activ ajutor vor fi
bolile, nenorocirile care II vor impinge spreadevar. - Cu cat mai mult depinde sutletul de fericirea
umana cu atat mai repede se transforma iubirea in dependenta, iar 0 dependenta puternica
incepe sa-l omoare pe omul iubit. In acest caz, pentru a salva sotul ~i copiii, subcon~tientul
femeii se stramuta la alt barbat ~i apare un sentiment puternic dar care comporta 0 multime de
probleme, umilinte, disconfort etc. Aceasta situatie 0, t vindeca intr-o oarecare masura pe sotie
~i diminueaza dependenta de valorile fundamentale. Sa ne imaginam 0 alta situatie. Sotia are
neplaceri ~i se cearta cu sotul. Se duce la psiholog care ii spune ca emotiile negative din cauza
certurilor cu sotul Ii creeaza probleme cu sanatatea ~i imbatrane~te prematur. Solutia este sa-~i
ia un amant ~i sa faca sex. Sotia se va insenina iar sotul va fi ~i el multumit. ~tiinta triumfa ~i
familia e salvata. Sa vedem, insa, ce se intampla pe planul fin. Sa ne imaginam ca inainte de
sarcina femeia n-a acceptat purificarea data de Dumnezeu: suparari, depresii, lipsa dorintei de a
trill. Copilul se va na~te cu probleme, dependenta lui interioara fata de viata este mare, sutletul
este agresiv. Bolile ~i nenorocirile sunt in preajrna iar mama i~i intensifica, concomitent,
dependen!ele sale: va face exces de mancare gustoasa ~i de dulciuri, va tolera dorin!ele tuturor
~i va continua sa se supere pe so!. In loc sa-~i purifice sutletul ~i sa depa~easca dependen!a de
uman ea 0 intensifica. Prive~te, deseori, filme porno in care nu vede altceva decat - Sunt
casatorita §i nu pot sa nu ma gandesc la un aft om. Abia dupa rugaciunile catre Fecioara Maria
pot sa scap de aceste ganduri. Ce sa fac ca sa nu ma gandesc la alt barbat §i sa traiesc cu iubire
fn familie? 68 ..,. 69
35. energie sexuaHi animalica. Nici urma de trecere pe planurile superioare. Sexul, insa, 0 face
extrem de dependenta de aceasta lume. Intrucat, pana la varsta majoratului intre mama 1?icopil
exista un puternic schimb de energie, toate aces tea trec asupra copilului. Moartea se apropie de
copii, cu toate ca in exterior, aparent, este 0 fericire fara nori. Mama traie1?te 1?imunce1?te, se
cearta cu tatal 1?iare grija de copii..O familie obi1?nuita. Unul dintre copii, insa, aproape ca este
mort. Intrucat mama este cu ochii prin piirti cautand posibili amanti preocupata de satisfacerea
dorintelor sale, ea i1?idistruge copiii 1?imecanismul salvarii apare la tata. Eli1?i pierde brusc
interesul pentru sex. Devine irascibil, 0 umile1?- te pe sotie 1?i nu-i satisface nici 0 dorinta.
Incercand in subcon1?tient s-o smulga pe sotie din cercul dependentelor el salveaza viata
copiilor. Spiritele se incing. {ncepe dezinte- grarea familiei. Tocmai in acest moment sotia i1?
igase1?te un amant. A fost extrem de norocoasa: este holtei, este frumos 1?isexy. Daca sotul,
dorind in subcon1?tient sa salveze copiii, ii lezeaza fericirea, amantulii of era din plin aceasta
fericire. "Dumnezeu mi-a auzit, in sfar1?it, rugaciunile, se bucura femeia. Sunt din nou fericita".
Apoi moare sotul, ~i, unul cate unul copiii. Urmeaza disperarea. "Ce fel de Dumnezeu este daca
mi-a dat putina fericire apoi mi-a luat totul, plange femeia. Nu mai cred in nid un Dumnezeu", iar
ca sa-1?i inabu1?e disperarea incepe sa bea sau se imbolnave1?te 1?imoare. Am descris un
model dupa care traiesc asUb majoritatea femeilor. Noi suntem at at de dependenti de aceasta
lume, de viata 1?ibunastare incat 0 familie normala ; devenit 0 exceptie 1?i nu 0 regula. Pentru
femeie, a a1?tepla numai sa primeasca 1?isa nu of ere in schimb mangaiere ~i grija, este mai
periculos decat pentru un barbat. Nu-i mai ramane energie pentru copii. Cand divinul este
adumbrit de uman, acesta din urma incepe sa se dezintegreze: se inmul- tesc divorturile,
chiut:etajele, sterilitatea, bolile. Dacii yom incerca sa simtim in noi divinul, procesele negative
pot fi stopate. Putem sa-l cunoa1?tem pe Dumnezeu in primul rand printr-o iubire continua fata
de el, iar intrucat Dumnezeu se afla la originea a tot ceea ce exista, noi 11cunoa1?tem printr- 0
iubire continua neconditionata fata de lumea inconjurii- toare, fata de noi 1?idestinele noastre.
In al doilea rand, Dumnezeu poate fi cunoscut prin durerea trupului, a spiritului 1?i a sufletului,
adica prin deta1?area fortata de fericirea umana. Posibilitatea de a accepta durerea 1?i n pastra
iubirea fata de Dumnezeu, inseamna a trece coreet orice situatie traumatizanta. Posibilitatea de
a trece orice stres ne of era atat sanatate fizica cat 1?isufleteasca. In aI treilea rand: putem sa-L
cunoa~tem pe Dumnezeu nu numai printr-o deta~are fortata ci ~i printr-o restrictie benevc!;;
Abtinerea periodica de la sex, mancare ~i comunicare n ajuta sa simtim divinul. Nu intamplator,
acum 3,5 mii" ani, in iudaism a fost introdusa notiunea de sfantul sabat - ..,. 70 71
36. ziua in care omul nu avea dreptul sa faca nimic in afadi de mgaciune ~i sa aspire catre
Dumnezeu. In al patrulea rand: Dumnezeu poate fi cunoscut prin oferirea de iubire ~i energie. Cu
.cat mai multa energie daruim cu at at mai multa primim. Banii sunt de asemenea iubire sau, mai
bine zis, unul dintre aspectele ei. Cu cat mai mult oferim, muncim, cream, iubim ~i avem grija de
cine va, cu atat mai u~or il yom simti pe Dumnezeu in sufletul nostru. Exercitiile de gimnastica ne
intretin sanatatea fizica fiindca eliminarea energiei la nivelul corpului ajuta, de asemenea,
iubirea, daca, bineinteles, avem 0 dispozitie buna. Sanatatea sufletu- lui, insa, depinde de
posibilitatile noastre de a iubi. Chipul Fecioarei Maria exprima puterea de a iubi fiindca nu-i era
frica de umilinte ~i moarte. Daca pentru femeie posibilitatea de a oferi iubire inseamna fericire
care nu poate fi blocata de logic a, probleme, con~tiinta, suparari sau chiar de moar- te, ea,
intotdeauna, va accepta mai u~or durerea ~i ii va fi mai u~or sa se abtina, sa aiba grija de cineva.
Pentru 0 fetita de zece - doisprezece ani sexul este desfrau, depravare. Pentru ea, energia care
trebuie sa contribuie la dezvoItarea structurilor superioare este indreptata spre inceputul
animalic. Cand va avea douazeci de ani yom vedea cu totul aIta situatie. Primavara, cand Incep sa
se formeze noile noastre dorinte, este necesar sa facem 0 luna -doua de infometare pentru
sanatatea noastra fizica ~i sufleteasca. In timpul verii, abtinerea de la mancare este absurda. Un
porn cu radacinile slabe va supravietui daca i se va taia coroana. Este 0 nerozle sa i se franeze
dezvoltarea cand is-au intarit radacinile. Daca sufletul are 0 abundenta de iubire ~i nu este avar,
invidios, gelos, fricos, daca nu are pareri de rau ~i nu cade in depresii, nu este nevoie de
ascetism. Totu~i, nu trebuie sa uitam de morali- tate. Aceasta ne ajuta sa pastram iubirea nu
numai in sufletul nostru ci ~i in sufletul altor oameni, de aceea este necesar sa ne abtinem atunci
cand e posibil sa facem rau altcuiva. A~adar, nu va interzice nimeni sa traiti pe picior mare daca
aveti iubire in suflet, in caz contrar poate deveni 0 tragedie pentru cei din jur ~i pentru
dumneavoastra in~iva. Nu trebuie sa confundam moralitatea cu educatia pe care am primit-o in
Uniunea Sovietica. StatuI are nevoie de un om dependent care este mai u~or de dirijat. De
aceea, educatia se baza, in primul rand, pe propaganda de a ne infrana to ate dorintele ~i de a ne
multumi cu putin ~i nu pe acumularea de iubire in suflet. Socialismul s-a prabu~it ~i toti incearca
sa traiasca pe picior mare, iar rezultatul este distrugerea culturii, falimentul economic ~i
degradarea societatii sub mai multe aspecte. Activitatea mecanismului social este intotdeauna
aceea~i, atat la oameni cat ~i fa animale. Fluxul de energie se deschide prin umanul superior pe
seama abtinerii inceputu- lui animalic. De aceea, trebuie sa aspiram, mai intai, catre Divin, apoi
catre uman, ~i, in cele din urma, catre animalic. Nu trebuie, insa, sa ne dezicem de inceputul
nostru anima- lic. El va fi mereu prezent in noi ca 0 experienta a '2 73
37. milioanelor ~i miliardelor de ani trecuti. Nu trebuie, pur ~i simplu, sa-l idolatrizam. De
aceea, pe cat este de benefic sa nu impiedicam aspiratiile superioare, pe at at de benefic este sa
infranam dorintele noastre de suprafata. :; PARTEA A DODA - Cu cat fmi iubesc sotul mai mult §i
cu cat fl iert mai mult, fi gasesc scuze, §i cu cat am mai multii rabdare cu el, cu atat este mai
agresiv. $i nu numai Cll mine ci §i cu copiii.. Ce lac eu incorect? ..,. - Stereotipul sunt reflexele
care ne ajuta sa economisim energia ~i sa ne adaptam la viata. Cu cat mai importanta ~i mai
cuprinzatoare este informatia cu atat mai multe contra- dictii exterioare gasim in ea. Incercarea
de a trata superfi- cial marile adevaruri imparte oamenii in doua tabere: primii iartii, nu se apara
~i iubesc, ceilalti nu iubesc, nu iarta ~i riposteaza. In fele din urma se imbolnavesc ~i unii ~i altii.
Daca sotul v-a pricinuit durere inseamna cii aveti 0 depen dentii interioara foarte ridicata fatii de
aceastii lume. Primordial este sa pastrati iubirea fata de sot ~i sa- ~ iertati, adica sa acceptati
durerea, sa nu declan~ati 74 75

You might also like