· -& EaR G E SUR U

'"

CAR A H S e B E S

-ULISE

$1 AlTE POEME S T I I N T I F 1 C 0- FANTASTICE

G

OIlE DAVIDESClJ

Lag a

** *'

lnif _ ,

Colecfja "POVESTIRI fTIiNTIFIOO-FA NTASTlCfu

editata de revista

~1&in

AnllJ XIV 15 aprilie 1968

2

GEORGE SURU

S-a ni'iswt 11'1 Carol'lsehe~.

10 16 februorie 1940. Termini'! _ scoclo medie din loco/ifate

1ft o1'lul 1956. Dupd satisfocereo .stogiu(ui mflifor, esre profesor suplinifor in mediuf rural in raionul CarollSebe$.

A dabutat eu poezii 11'1 onul" J958, ill rev isla "Tribulloff• Continue sCi publica poezii

in rellis/ale literc1(e "Serfs!}1 ban9~on v.. ~.Orjzf1l:rr I "Lv· ceMCrkfy ,.AH!nii~ ....... ,~ mur;", ,,!Oiulliterdr", "Arsej":

In onu/ J967 d",buteaza editorial co voiumul de poez;i "Penh U 0 iubi" i tlDlactio "LucenfUlul". EditurCJ penfru ifteratlJro. Actualmente este student inclnul 1/ 01 Foeul'otif de Wologie 0 Il1stitutului ped-ogogic de 3 ani din Cluj, fard fracventii.

- Trudesc mul], imi pregctesc eroorec urmOlDll~ re",

,

IEIITOLT IRE tilT :

GEORGE 5URU

CARA,NSESE$

,,- Lo ce lucrojl? tu illl' trebot dcmnul K..

Rdspunse:

.. pgve:diri d.!I,~r4!l domnul K.uner"

ULISE

Nu au putut sil stea mo; muff de cUeva clipe. Picmeto em pOplllatd, \fiotD em peste tot, misiunea {Of era indeplinito, $;1 cum combustibila. oentt» lntoarcere nu fusese deter::tat lOe plcmero, hotdrisero s-o pcroseasca imediaf. P.entlU Q liIsa 0 urmd a trecerii lor, arun~ -cerCi in ope{e mafii emijUloare pu1ernR::e cu creotiife celui mo; mare IBuzidon 01 sieie! de obir$ie (era traditio componenfilor nave; lor, melomcni eonyjn~j. De alrie', pentru armonia depJina care trebvio sa domneasec pe naw~le eu misiuni de lunge durotd, psihologji reromand'aser:Q ce echipajele s.C fie a/ese dupe preferinjele artistice oie fie.coruia).

Coriibierii, 'in per.egrimirife for, Ie-nu Ill1Zif de otunci mereu si vr(f • . ii/i ou plecet inat spre de, dor mnreo i-a inghitit, nemifocrsd. Atunci, in locurHe pe core ie nl.lmeCIJ b/estemate, f~i puneou ceoro in urecl1i $; trecealJ Z;mbjtori in surzen;e. Unlll singuf §i-a fugaf prieteni; so fie legot de catarg penfru 0 Ie cuz].

Cind' 0' fost dez/egat de CJili cu ceard in ureehi, surzenic for era otit de mare incH n-cu flutut nuzi cum in sinee so eel care a fost leIJal de (otO[g sa strdduio, rros1afgic, so repele cele auz.;te. A;uns in taro de pietro, n-c mar fost rozboinicul de a l'tddoto. Sf5tea zile In ~ir. mi§cll u~or buzele ~; pr;vea mOFeo, moren irrfinso.

SINGUR

Stou in fluxu/ regenerator. Lo inoeput ~OCIJ/, opo) Cl!ilduro care rna 'orope~te (ciudat cuy;nl : "cd/duro"), ,opo; 0 odiere pe core incerc sa a aseman cu Ylnt!J1 (oore ce 0 Fi "YintuIU?} sf, In sf7r~it, lofeJ co cann citeY,o decenii (oare dIe decen;; ?), trupul tinar. pie/eo plesnind 10 mi$corea mu~chil"rj ochii limpezi, r.idurile dLsporufe, poruJ cnlm;u.

Un singur fen omen persista. Ginduri/e. Ginourile curg spre eceeo~i neagro taeere. Ire'lersibi{e.

Mo ric/ic. Plutesc peste Iflnnderen aridd, peste irizdl'ije regenefotocre, pina 10 nova, Ca-ntofdeaun.a oiuncr oind rnd reinrcrc din

'/UK, md csez in fa/a ecrcnetor. $i co In/o/deouno, acronele nu-rm moi spun nimic. Vad contururi (&-om; seomono, 'lad, dor nu Ie mai slmt, vcd 0 lume din core ~fitJ co am plecot acum moi multe decent; (oafe dte zed de decen;i?'), a lume pe care am vrut sa 0 port eu mine spre tinutufi[e plane/are pe core Ie voi descoperi de unul singur, 0 lume care a~ Fi vrut so rno ;nsoteoscd ocala, unde stiem co voi descoperi cele viscie. $;, inlr-odevor, descoper;rea n-o in tirziot •..

Sinl primo! in {oto f[u)(ului regenerator, pe oceas/a planetd cunoscutii door de mine, sinl singurur core nu voi cunoo~te ceeo ce im; oduc (IJ greu ominte c6 i sa spune "mocrle", sint si~,gurul care voi

atinge virsto stele/or $i a go/01l:iilor. .

SINGURUL

Dor gindurile, gindurile, Ce ma Icc eu gindurire? $i nu simI, nu rna; pot so simf I fe ecrene lIod a intindere albas/ra, mj$cafoore. Rasfoiesr; eXf'icot;i'e imog;lliior. Nr, 18 ... Moreo. Mareo? .. Oare ce e mareo ....

Astozi VOl trece peste toote imagilli/e In ardine. AfO. Tncep: 1 - CopiU, 2 - Mun!ii, 3 - Pasarile, 4 - Jocul, 5 - Apele, 6 - Plaie/e, 7 - Adofescen/ii, 8 - Fuga r;u ilvnu], 9 - Orogosleo, 10 - Casele, 11 - Parinfit 12 - Mama, 13 - Tala, 14 - Eu, 15 - Fro. tele, 16 - PIe-co rile, 17 - Soarefe, 18- Morea, 19 - Ea, 20 - Ea ~i Eu, 21 - Eu §i Ea ... /orci~i Eo §i Eu, iard§; Eu $; Ea ... $; acum ul. timele ;magilli. Nove, Cosmodromul, Eu singur, Pdminful departe, tol rna; depone ... NemorginireCl ...

Revin osupro imo9inilor... cuprez sonoruJ... V1ntut... FO$netul ie/bii. " Piiduri/e ... Strigotu{ pescoru~ilor, •. Trilul pdsarilor... 0- presc explicajWe sonorului pe care Ie-am 10eut in primele dec-enij (o~o so fie oare ?), dnd am sLmtif prima dato fenomenu/ care aeum mer d!lnuie ~i me domino.

Nu rna; pot continuo. Trebuie so md sunesc, Nu inteleg nimic, Nu moi slmt nimic ... 5j tolu§i sint singufui care eUl1oo$le tiUl(ut re.generator. Sint singuwl care vo fro; cit stele/a, cli go/axiile. ,

Tmi orivesc fata. Og/inzile. Ochii tineri, /impez;, trupu/ puternic, ma; finor co niciodato. $I-n ;urul meu sa ref/edd jmag;n;Ie de pe ecrone. Toote tree. Eu sint vesnic, $i totu~i. nu inle(eg, nu ma; simf nimic, CI.l(Jlez din nou sonorul.

Gindurile. treversibite. SI. 011. t1icereo oceosto, tacerea faro de margin;, cu toole t;O pe ecrene trece imaginea 18, morea eu pascdru~;. fi-n d;fuzoore se cude cevc, cevo.

METAMORFOZA

1n $fir~it, vic/orio I Aveo in sine visul de our 0/ omenirjj, "isui tu. tutor visil1o,Ij/or, visul realizat 0/ celor mdi utopici sClvan!i. Se puteo tronstorrna in rot ce voia; s/opjnea materia, descoperise acea to;~ nicii m;§cClra 0 mcreriel, acea organizare genia/a ex;stentd in ma ... terie, prin care puleo /ronsforma ceoo ce aportjnea trupulu; sou In tot G~ voia, in iUful $OU, fna;nl-ea SQ, in aiar« 50, iryd.iferenr de pro-, pr(e.fdtilef;ec,orei fqrmfl de .9)(;s(';"I(3 (I materiel,

4

5

Era de-a dreatv! de necrezut! 0 viafa intreaga, neCUrlOSC!Jt, fOro nid 0 bucu(;s. Si acum, Victoria'

Era esenjn futuror Hinte/or ~i 0 futuror lucrurilor, era s;mb!.!re(e din care va na$te lumea 0$0 cum vo voi, oridnd vo voi.

Rind pe rind, in z;ua aeeea, deven! pasore, treeu in zbor planol peste padur;, in padur; deven! copcc, apoi se foc!.! izyor, opoi pamint negw, roditor. Din pomint rein vie co pasore. Din pasore deven; copilu/. core a fost ~j-~j retrCii viola 0$0 cum nu §;-o mo.; retraise nirnen], Dupo oeeea S8 fntristd. Viata fusese pentru el door dipa in care materia proprie se supusese trollsformiirii voite, cind mi;ni/e, 10 camanda necesard, se fdeurd flori de drop.

rro; prnCi seara 1ntr-o omara hucurie. Seara 7$; adund Intr-un geamontan v8eh;, fo/osit 0 singura data, otund dnd se retrdsese aiei, toate materio/e'e $; Ie ;ngropa in grddina plina eu flori de dmp.

Apo; dedan~d in sine comanda necesard. 5e fdcu arginfiu mcendescent, se fOeu stea ~; lumind tinutul pinii dimineata.

Diminea!a retrose eomondo, dezgropa geamontanul, 71 lua sub bra" irecu f/uierind podetul $; se angoia co paznic la ~coo/o dill ora$ul de provincie, zimbind amuzaf.

AR,'BORELE

Descoperite rnfr-o omford, seminte/e a/bastre dupa 0 riguroasi1 cercetare care le-a determinat puterea de viola au fast puse In pamrnt roditor, fiacere II'! alta sera, fiecare ;n aIte condit;;, in a~a lei co sa e)(;ste probabilifatea co mCieo, una dintre ele sa se dezvalfe, prin apropierea condit;ilor artificia/e de ce'e normale ale lor, de pe aUe pamintlJri, fiindea nu mar e)(ista n;ei 0 rndoia/a : emu de naturd extrateresfra.

Ani de-a rindu/, gituifi de emo/ie, savanti; au urmer;t, all a~teptat ... Dupa ani $; ani, in sera ell numaru/ 9, s-a produs m;racolul mult a~teptat. 0 tulpi.nii subf;re, de cu./oare a/bast.ro, se inalta din pdminf. Cre~tea deosebit de ineef, dar odatO ell tfecerea ,onilor flJlpin a se ingro~o, intindea remur], romuri/e se umpluracu frunze prelung;, subtir;, asemeneo corzilor de horlii. Gnd ef8$terea se opri (era dudot, arborele riimdsese 10 iniJltimea de do; metri, dlJpe core In el nu moi surven] niei 0 modifieore), cind frunze/e prelung; otinsera pomfntu/, drepfe, subtir;, osemeneo cotzilor de haria, 0 me/odie stronie, de 0 irumtssete dep/ino, se raspindi in sera cu numorul 9. 0 melodie sfl~ietor de frumoasd, fn fiecare zi 0 a/fa, mereu alta, faro sa se repete vreodata uno dintre ele. La auzul ei, oamen;i se deschideou co fIorile, ginduri/e deveneau zburdtoore, oehii ref/actou 0 bucurie reof;nuta.

Siatiile pfanefare, pe 0 lungime de undo stabilitd Yo urmo ul1ul acord com un, fransmit zif.nic mesoiul ulle; stele cv arbor; albo$tri "Iutind continuu fntl'-un dntec de nemdrginit(jfrlJmuscete.

CONURILE VERZI

COllhnu; so til] urmrllit. Nu este 0 urmorire in ade'ldrolul inteles

of cuvlntulvi, nu om un urmilritor in carne ~i eese, r::i 0 "prezenfa~ care me; priye~te, core mc'i overlizeo-za, core ma sustrolJe SOU md 1ndeomno, nelliizl,ltCi, r:i door s;mtita, simtita ell 'oole fibre/e, eu toti • mu~chii, cu foN nerVI;, 0 "prezentc" stron;e, obsedanto, In care nu v('au sCi ma obandonez nicidemrn, pe care 0 ref~ eu loatd fUn/a mec,

Pentsu prima dam, intr-o dimineata din iorna aceosto, pe dnd r6toceam de unul singur pe ma/uI riu/ui din morgineo oro$u/ui, m-om simlil info§urof 1n!'r-o "prC3zen1a" ce-ml diriio mersuI in altO porte decit in oeeeo spre core rna indreptcrm. Speria', m-crm opus cu toole puterlle Fizice $; morafe ce-rni apartinealJ, iar dnd am reu~it sa ma rup din aceasta vraia, ma; bina z;s crnd am sarit din eo, am avul impresio CD porosesc un con de lumina verde, can intors, jnsc, Cl; vidur jn j05. Sunet?- err de crista I sport mi-eu lnsojit goourite. Fusesem co 'ntr-un noyod, un ndvad core Ie presiuneo fizico a ~rupu/ui s-a rupt eu multa u$urinta, rod 91ndese co poote s-o rupt de Ie sine.

Peste cirevo zi/e s-o intlmp/ot 10 iel, "lIma,r ca jmpulsu/ de a me clep/esa in alta porte dedt in aceea In core voiam mi s-o parut mull rna; autoritar, dar totadotO mo; u~or occeptabi/. Tnse. to oceeo~j incercore de a rna rupe din el, a cedet eu oceeo9'; u$Urintd

Awm sri'll urmori1_ Am cerfitudineo cO- daca-m; va; ;ntoarce brusc caput VOl veoeo conul verde, conol cv vlriul in· ios. Prezenta so m·~ .domino, nu oIit de vio/enl co 10 ;nceput, nu otit de puternic am sentimentul de strangu/ore, dar rno strabat "pr;viriIe" acestei prezenje, pe Core din ce in ce mai mult 0 simt cc fiind din ufara rnen , Spun ccecsro deoorece ci"tvo timp om crezut co 0 dereglare de ordin ner·· vas rna determine 10" aceste tniiri.

Mol este un lucrlJ pe care nu-' inta/ea. Impu/surrle lenomenu/ui ce ma urmore~fe tina sCi rna descentreze din felul propr;1J de a gind;, din fel~t de a reaqiona in fata evenimentelof ce mi se apun. 1n reoqiiie flormaJe de spaima rna simi proteiaf, 'In incertitudinile pe core Ie am m; se oferd solulii nea~tepfate, lle care nu Ie pot inta/ege /0 meso de caleul. eu toote Co Intuiesc in ele un celevar, dOl odevarul nu-mi aporfine f; nu-t po' doyedi, tn sentimentele ce Ie pOrl infervin oneor; modifiedr; de accenfuora frumusete, eu foote co nu Dr irebui so fi9 a~, sou, pur ~i slmp{u. ffiQ simt iflcapahil d~ tl rna mai Vntefege. Tncap sa ered din ce In ce rna; mult cd toate ccestea nu-mi apartin 1; totu~1 lapful co Ie trdiesc fmi cOl'lfirma contrariul.

Dar Ceea ce fntrece roote o$teph"lrife este cbem a reo, a chemare adinca, 10 care, deocamdota, rna opun. eu'oala' cd mi se confirmd

,

FRAGMENTUL

'ot mer; mult, intuitiv, adevarul ocestu; can verde invizibil ~i care pentru mine 7ncepe sa fie ° prezent<1 de necontestot.

Astat;J in searo ucecsto de iama, nu moi !lot sa ma opun ~i val urtl10 ranu/verde. ConlJ/ verde, din clipo fn core am c;edot, om ecceptot, din urmaritor 0 devenit co/auzo. 11 urmez, ~tiu cd trcbuie sa-I urmez, c:onu/ verde cu virfuf in ios din simpJa prezenta invizibile mi-o devenit reo/itate vizibila, dar door pentru miP.e, core l-am occeptot. Md simt tot (rro; mult co mnd moi 'opropio' de mine, de esento mea, ell toote co ~tiu, o~ "reer sa ~tiu eo e un paradox.

A douo .z;, in p/ina iorna, locui1orii urbei au pI;vit cu uimire roodele verii din orbori; de pe margineo ,juJvi, tinaru1 pe care iJ $Jiou retras ~i timid din cole afore donso prinire ai, oglindindu-se in opo limpede a riufu; dezrobit de ghefur;' Linga erbori, conuri/e verzi eu virivl Tn ios primeau locuitorii cv sunefe pure de ctistale, pe cind lITO; depcrrle de ei continuosa ninga.

10tO cd d~pa zecl ~i zed de erni, Centrul de cereerar; a desc;fral fragmen~ul. Reprodue integrerl :

,}'entru a pvteo ramlne Eu, Cel Care sint ~i exist prin gind;re, Irebuie sa opelez la neobiilTuifele m;;loace e)l;stente pe oceastd stea, odica sCI sop in piofrii, in limbo celor care 0 popu/eozo. Aici gindlJrife 'reiesc prin intermediul pietrei, Iiecar« pentru a ramine trebuie sa sope vioja sa, dar viata so nu este fnfofdeouno ceo odevarola, deeorece gindu,;(e sapota nu se !impe.zesc in piatra, ci dev;n alte/e dedt cele ce au fast 10 na~terec 10( .. T otu~i trebuie sa sap ~i au, penfru CI [amine g7ndul meu, cu tootecCi gindul meu va fi deporte de el', de g7ndul meu, aio cum sinl ~; eu de steaua mea. Cel dint1i irebvie So spun: pe steauo mea nu exisld ginduri sapote, g'induri/e umplu vazduhul, gindurjJe celor dinointeer to $1 ale tale, gindurile sin' chemote tot cu a;utorul ginduJui, otund cind foptura ce vreo so Ie cunoasco Ie cheamo. Ele rdmrn ve~nic 'n vczduh, nrmen; nu poate so ;n~ele g7ndul core fe cheamo, fiindca ele sint a~o cum au fast in clipa initio/a a reacfiei, a na$fer;i gindvlv;. lor g.ndvri/e care sint declon$o~e de gindurile care au fost cenne se continua co §i ce/e d;no;nteo lor, lar docij faptura-~; term ina existento ere romin pe moi deporle, ve~nice, odevorote cu odevaroteie{J. Dar oici, penlru a puteo femfne, trebuie s5-mi sap gindurUe in piotro. Am incap'.t. Vin

din ,steacJCJ.... . u

Aid frogmentul se fermina. CercetCiri/e continua.

7

INDATO.RIRILE

Popularea plonelei ineepu!1EJ la $fJr~itvl seco/ului_ Condifii/e de existen/a erau ex/rem de grele., eeea ce 0 determinar hotarirea co p;on;erii nail vjet; 50 fie tine,ri necosOtor;ti, limita de virstiJ fhcjndu-se 10 35 de ani. $;, co 0 conditie care nu mol Irebuie aminlilo, voluntari_

1n urmas:ludlului efedl./Cli de primoechipd pe suprofota planet.e; ce urma so· fie populafo In urrudtorii CDj, s-ou stabilit ~i rndaforirile viilori/or locuifori. Pe lingo I'JWIICQ ~tiintifico de depistare a bogaJiilor noturale, pe f1ngo valorineareo lor in limp, pe lingd tronsformarea planete; s-ou hotiirit ('a obligator;i IJrmdtoorele;

1 - Din momentu/ sosiri; pe planetfl, flecora viitor locuitor va planta 0 floare ~j un arbore, in fiecars zi, inc:epind eu data sosirii.

2 - Numdrul florilor ~i 01 orborilor .core nu se vor puleo odopfQ va Ii recuperat in timp.

3 - Cei Core nl! vor respexic: rndoioririle de mol sus vor trebu; sa pdrdseasco planeto.

Planeta era cenusie, cervi era negru, atmosfera rorefiata. dar ln clil'1nd verdere \\i Iimp1'!zimeo voozdu41Ului YOr cberno pe pronato copii] ~i bdtrinii.

B

GRIGORE DAVIDESCU

IE%UMATUL CAPIlOlElOI PRECEDENTE

In jungl:l Amazenler, Toma rntnDCljte pe Lagua, prlzomera Ia WI trtb de negrt, LogWl en n albA au par rosu, stranie ~ t'ermecatoare, dar priceplllii ~ ~D tarmece, Toma ° salveazil ~l ajUng 1a Ioeutnta alor et, un adevllrat palat, cllidl t d.tn lemn, dar atlt de bine camunae pe dlnafarii tncft parea desi~ leg-at in uane. Aceto nu-t gascsc: Clecl:t pe Atlah, trate1e ei. AlU membrl al famillel cazuseril intr.,.UD razbo\ n.imtcltor ou ttiburi. negre, Atiah este ne-

multumlt ell Toma deseol,lE!l'a Q

lncllpe)'e secreta.

tAGO
R 0 toll .. N D E
F C T u N E
$ T I I H , I F • c A . IN CARE:

HI SE DESCHIDE 0 LUM E OEBASM ~I PLASMUIESC a"SME OE'sPRE 0 ALTA LUME ...

Dace surprise te poate arunca spre pamint, torte nu te las a lotuli\l rapus. Intr-o clipa eram. 1a lac pe pidoarele mele 9i AUah se linil?ti sub puterea bratului .meu.

Binelntelas ca. n-am ripostat mai departe. Astfel Cd odalii

eu prima fUI:ie treeutii Allah schimba taetica. ,

lntunscat $i mai muIt la fa~a §i fara nici 0 urma de prieLenie, el imi facu un semn sa-1 urmez.

Descbise un ivar tiiinuit al portitel $i rna impinse mauntru, rdmlnind sa ineuie usa dupa noi eu grija, plin de scrupu!ozitaLe chiar. 1M usa se Inchidea etans, Destul de dudal [ ~j, pnvind noul peisa] ee mi se arata ochilor, rna erezui Intr-o lurne de basm,

tndiperea-gradina era a in.tindere astarnuta eu 0 iarba atit de marunta, cum nu-mi Iusese Inca dat sa mai vad. Tufe pitice se Insiruiau cdtre baza peretilor de lemn bine Iustrulti, In fund, doua c1adiri minuscule, ce pareeu cust! de pasari, erau sllltate de-a $ch.ioapa de Ia sol, la capatul unor planuri lin iodinate in spiraUi. lar in spatele lor, nu mai mare cs un cuib de porumbei, 0 altii cladire co ctzelan de palat Illlputan meununa virtu] unei piramide miniaturale.

,

"

VI.

. )

AIel minuscule, marginite de palmieri pittct, nu mai inalti de douaptcioare, se lncruclsau pe dupa rasadurt.

Privind mal atent. recunoscui cii cele ce-mi piirusedi tufe erau tot arbort pitici de esente diferite.

a lume de juciirie ...

Ba ~i un piriia~ domol i!iii tira ape limpezi pe sub pun1i ca pentru papu$i .. 1ar din lac in lac, sculpturi in lemn r;;i pia Lra., de forme armonloase, ir;;i etalau de pe mtci piedestale din granit negru patina virstei, Ce rost avea peisajul miniatural mtr-un castsl de uria~i?

Diidui sa fac citiva Palii. Dar At1ah ma opri, apucinda-zni bra~l.f;ii-mi artita. 0 potedi ceva mal lata, pa linga un perete. Ea dueea pilla in spatele "paIatului", unde un fel de baudi de lemn, mai pe masura mea !ili mnlt Iustrurta de vreme, SI! rezema de perete,

In fata biincii se ana 0 placa de- piatra $entulta spre margiru.

Atlah, eli un be'ti:;;or de bambns latH spre ViTf, scoase dilltr-o donicioera citeva bobite neqrtcioase :;;i Ie depuse cugl'ijii, cite una in Iieeare d.intre sccbiturile plii.cii.

FaCTI tosa gesturl1e acestea simple en senozitatea unui ritual. Apot se opri, pri v ind in gal si bolborosind ceva.

Nu intelegeam jnca nimic, dar niet nu gasH oportun sa tntreb ceva, Un fel de presentiment i:mi paraliza deecamdata orice initi.ativa. Dar - ~i aceasta era I}i mai grav - ~i orice vigilen.tii. Asliel nu este de loc de mirare cil. m-am trent in clipa unna1:oa:re cu 0 plasa i.n cap, tar peste brate eu 0 funis reztstenta chiar ~ pentru {OTtO. mea musculerf ...

Prin uchiurile plasei vedeam un Atlah transfigurat de un crunt rit pagin.

Cred ca m-am zbatut pre a putm .. Poate din cauas surprizeit pcate 9i fiindca nu-mi venea sa cred di este real ce mi se intimplii.

Sau paate 'I;ji din cauza lor, a aeelor omuleti care mce-· pura sa iase din micile cHidiri !iii de <i diror realitate nu-mi venea sa-mi cred ochilor.

La vederea lor 0 "sellZa~ie de straniu" ma entremurd, Stmteam literalmente cum mi sa face parul madudi. Traiam neintelesul !iJi Iaexplteabtlul, Intr-o ambianti nenaturala ~i neverasimiUi. ~i sint tare gum, gren de tradas prin cuviute

I toale aces tea.

Trtntit pe bandi. ~i legat fedelss de omuI pe eara-l CODsideram pina ln acea clipa ca pe un frate, de omul care se plUtaacum ca un halucinat, in mijlocul acelei gradini ca de papu1}i. vedeiml. cum apar 'Qmuleti... Can de-a l,ichloapa, care cit chlbritul, care cit litera T dintr-o carte ... Unulsingur era marmare : de talla unnl prune nou nascut. Nu ecau doi de seeeasi talie.

1D

Dar erau u loth oa.meni ill loata fired: adulti, de-o constltutie annoulcasd, dace! exceptam cupul.; ~i parul. Oameni pliro~i 0\11 eu cap mare, ca pTlviU prlntr-un oehean Inters.

N-am avut Tdga'Z1.11 sii-j prlve e mai pe-nde1ete, ase Iedele~ cum zaceam. Dar atit cit Hun zarit, mi-a fost indeejuns ca. sa nu-i mal uit niciodata.

P~eau pliui de demnitate ~i Ificu.ra cere intr-o perfecta. online a roarimli lor. Erau numai sase, Aerul de grav:ilate contrasla ell aspectul Lor general destul de tlneresc, ~i-mi dadui seama ca aceasta contribuia la efeclul haluclnant ee-l Iaceau asupra mea.

Villa 0 mai purlau ~i ochii. Ochii si parul, Ochil Le erau mart. Nemaipmnenil. de marl rata de talia lor minuscule. $i cu cit emu mat mtci, 'cu alit rapoi tul ochi-telte crastea !

Avearn in Iata mea 0 jwuataLe de duzina de pitlc. paTo~i. ell atit mal parosl ell cit Lalia le era mai mica. Parol capului, la toti de un rosu aprins, Ie didea ondulat pina spre 1)01- duri, prins in cite una sau doua su i~e gTOiI1:ie, prin agrClfe aur:ii.

tar fruntea lor malta, pometu ingul?ti ~i nasul acvilin 1 erau umbrite de un pulusor mult prea mare ~i pIed des pentru micimea Ietei lor .. Sprincenele. frumos areuite, Ie piireau tunsa, filndcli a1tfel, ~tl stufoase cum emu, ar fi trebutt sn Ie aeopere pleoapele ... Apoi genele lungi Ii se love au grule, la f'i>ece cUpit...

11

Era ca l;Ii cum parul Ie dimasese mare ... Aceaste chiar im1 !iii fu prima Impresie ...

PiUuI '1ioc::bfirima~j p,ea 1IliIrl ...

Peste pieptul gol purtau mentil largi. Pina. 9i ele Ie erau mal marl dedt ar fi trebult pentru masura lor. De parca ~i acestea ... le-ar fi dimasmari. Impresta aceasta dudaM, neobi~numi. era direct arrtitetica fati,i de cea sugerata de-a tmbradiminte de copil .. ramasa midi".

:';Ii lara vote, prtntr-o destul de explkabilii. legi:Uura de idei,gindul mi-n Iua razna spre siilbaticii hibaro ai Perului din bazinul Amazonului superior, dtnspre gu:ra triadei de afluen!;i - Santiago, Pastazsa ~i Morona -, !iii care Iepropriu ~i la flgu:raL.- "i~i fae de cap" .... Ati gruci! di e vorba de ingrozitorii Indieni ee poarta trofee macabre la cingatoare ... Sinist.rele capete mumificate, reduse erttfieial la 0 treime din volumul lor normal.

"Ma" lor de a m~c~or,a capetele prin n~tiute sucnri de plante (nn Ie cunosc din secretnl de fabrica.tie dedt Cd extrag in buditi osul $i umplu restal ell nisip) face ea mmnia de cap, nu mat mare deci!t un pumn, sa se pastreze nedesfiguratii,cll 1lD stranru aspect" dat de chica uria.l1d $i de coama mare, did piirul, nereduclndu-si dimensinnlle din timpul vletti, le .. , ramine plea mare.

Alungai gindul lugubru, did in fata mea aveam fiinte vii.

Prea vii. fJi vioaie, en ochi lscoditori, ce te patrund, ~i eu voci cristaline, ce Inronau 0 melopee: ciudata.

Faptul cel mal tulburator pentrn mine ,!!'ra- repet - aeelaca nn erau dol de' 0 ilceeqt taHe. Oriclt de curios palea, era insa perfect e:xplkabH daca pneam. seama ca.... Dar asta am aflat-o pu;tin mat ttrztu ...

Nu eram msa nici macar wgrijorat de starea mea !;Ii pri~ veam totul ilIa rece". Nn ca ai? fi fost sigur pe fO$le mele, dar 0 presimtire, ce s-o numese asa, rna facea sa ~tlu ca nn mi S8 va tntimpla nimie, (Ce mult ne ln1jlala IIpresimtirile" in viata I)

Inconstientul men S8 bizuia totust pe ceva, pe 0 fortii magical pe vraja unei "Zlne ... $i vtajitoarea mea buna era Lagua.

Gindurile mi se adunadi. acum ~i se indreptara. numai spre ea.

-Lagua 'I 0 chemei in gindul meu, Lagua I Vrno sa vezi

ee-am ajuns I _

SI (v-am :incredintat di nu ma mai mham de nimic dnd era vorba de Lagua I) pe portita care se deschise brusc plltrunse Lagua.

12

Modul 'in care vorbl lui Al lah 111 rata omuleplur rna Nicu sa constat ~i 1B ea cam ac:eld.~i respect oarscum mistlc pentrn aceia. Ea se la.sa sa :;>ddii de cua]Q!Ui parte a Iespedei, nu turcesla, C1l picloarele lnerucisat e, ci pe ca1cIie, cam ca ja~ ponezit,

Voces ei S8 pastw dorucala, dasi e.ram SiguT de vehementa pledcartei sale.

Nupncepeam aproape nimic din grainl lor Iar ili n ... ibti omulett au faceau nicl un nest macar din care sa pot prlnde ceva.

Uitfndu-ma 111sa m,Di bine 1<1 L1.n moment dat la eel mai maricel dfntre pitiet, IDd surprtnsa expresla cludat.i a cchilor s,w. Sir nu atiu cum, avui eartrtudrnaa c:a ochii lui emit radiatii navazute ...

'Ca lntr-o ne]j:n1.~t8 de cosmar, in care "se face" cil nu .i-n,· ~eleyi cite cave !,'Ii te tortureaza uluiala, asa imi ccncentram pdvlrea eind asupra unete, cind asupra alteia dmtre JDoqtldetale vii cu slluete de oament !1i oehl sctnteieteri. Iu'Cepni 'lnsa eu incetul sa "inleleg" ssu rna autosuqestionai cil. pri-

cep ceva : dar faptul esle di dupa oareeare limp fu.i s~gul' <::a pri virirs celui de tn1iltimea prunculnl nou-nascut - eel mal mare dlntre liliputani st pe care in gindurile- meleul voi numi merau pnmcuJ - ne sint Iavcrabile mie ~i lui Lag:ua. lari3..b~ calorlalti eu totul ostile mie ~ deeaprobetoare pentru Lagua" ..

CeeB ce se !?j darlIidi pina la mmi:!. Iu ca Lagua ramase' rnfrinUi:. !;ii - ~i aceasta chiar rna midi Ia inceput (desl n-ar Ii treauit sa rna mire n.i.d fapiu1 cii mai intilneamceva. de mirare Ia ea I) - ea lua aerul perfectei renuntart La punctul e:i de vedere, Sa rssemnese prea repeda ell hotarlrea 10.1" I

o un-ica privire a e1 rosa hnl inspjra. mat apo! siguraB,ta cat nu dezarmase,

Laqua rarnase cbirci.ta aeolo jos, veghint! asupra mea din 'seara pina in zor ii urmatori,

In toata aceasta noapte au schlmbaram decit clteva frase, $i aces tea doar asupra omnietilor, Himur1ri ca-t cemi eu. ~i pe care ea, foarte scumpii Ill. Yorba, abi.q. mi le da.dea. .

La alte tntreban de alt ordm, ehiar refuzase sa. raspunda.

Dar re1uzul - prin scurta cHitinare brusca 11 capulul - nu rna nelinistise I?i nu rna necajise, caci fusese Insottt de·: 0 'j:Irivire calda, din ochii ei tulburatori, ~i care pareli rna mingliase.

I. " Pricepusem ea rlisoupa· anodin.i pe un ton rece i nu tre, bl1,ia sa _trezeasdi. banuieli celorlaltt, chiar i?i dupa plecerba .. "Ij.U ~Uah, !;Ii maJ intelesei fara. sll-mi fi spus cineva ca nid

!'Pndurile m,ele nu trebuLau Sa cuprinda dta vreme rna .ffO&m

r s : JlJ!J.

,13

flproape de ei dec'll Iucruri anodlne $i nici macar 0 fulge.rare din fntentiile male ...

. Ce nu-mi convenes de Joe era !aptul ca in inciipere nu se ffi.cuse intunerle depli1'1 Did. ua moment.

Luna rasiirise de timpurlu Si nu-mi dadeam blae seama prin ee sistem de reflectare balta lasa sa. palruncJli in camera o limpezime difuza, sufidenta ca sa vezi cinr Ia citiva matti.

SUiteam, asadar, Lagua si eu zaine despiirti~J. ca doi striiini, verbindu-ne rar, in virf de limbd, ca doi vraJma~i ehiar, dmtre care unul - eu - eram legat de rniini ~i de picloare, pe 0 blana de rerun nu prea co.ulorlabila.

Dar n1.1 eram vIajma~i 1/ii 11iei sf.riiini. 0 stmteara aliiitllj de mine. Simtearn cit de greaeste Iupta pe care 0 va da pentrumine. Mll indUzeau ochit" ai. $i la un moment dat paru ci ma. mingiie deqetela ai, ce-mi atingeau qleznele ... Dar n1.1 ma. IlJingiian. en ~di:ri incete pe care Ie pmlungl ora intregi, ee imi largi Lega'tUrlle ; miinDe nn-ml IDi:li eren nici ele strtns flxate,c:dcl era. 0 singura fringhie ee-mi cuprindaa toa.te membre1e, :i;li nodul ei fusese alunecat cu aproape 0 _palmi mal in [os,

Dupii ope'rlltia aceasta nUt de extenuanta, Lagua, C8.T£ pare-se I:a]jl.u prea dormlse in ultimuJ timp, atipi. ::j.i ramasei sa veg-hez au .asupr-a ei ...

*

'tainid. ~ara 1 Sou-anie uatma. I

Spre apusw Brazillei vietwesc eele mai mici maimut.e dill lume, MA Mer Ia sen:zajionala specie CebueUapygmeae, iii direi jndivizi cindati W. piiro~i mhoara la nastere 5 centimetri ~i ·dntaresc abia 20 de g;rame. I-am viizut 0' singuri data ~ eu., Doar coada ce era de ei, masurl.Ddll-Ie mai mull decit tot rastul trupului: ., oentime<tr.i.. "Pull aveau OOpi SiD~ . gerti ~j d1n1l eaacele, !?i Sf! indeletnicea:u sa devoreze fruete ~i viermi, grabindu-se... sa. creasea, eikit jntr.adevar, inainte de dona hUll trebuiau sa devinA independenli.

Iara!;li nu-mi era necunoscut 1-ennieIlll a.cela argentinian care, pnntt:-o sele<:~e bine dilijatl1, lzbutise sa Qhtinli caide tali a uaul cime. ..

Dar ell omul@tii de ,aci era altccv.a. Cu totu; alteeva, Ceva de nectezut, splendid ~i infioratoI In acel<i$i timp.

- Unde i-aU giisit? De unde j:~a~i strms pe toti laolalta?

o intrebasem en pe LCl!gua.

Ma prime miriIta..

- Ei parinU la parmti eu I ma la.murise lea, 9tramo$i !

14

Ace$lia era deci st.diIIlQ~ii. Nu penati, d. fiinte tn carne ~i case,

Fosesera. 31 i ramaseser& 6 i douazeci !;ii. cinci, dintre care top cei mai marl plensera in lupUi. .. Si eu asistasem la pierderea lor, in vizinnea cumpliUi de pe malul rlnlut., Cum ~i de ce nu stiu, dar 0 idee ml se eristaliza cu acea pregn.an~a pe care p-o da. evidenta lnsa9i. Acestt descandentt directi ai lul Allah urcau seara tracutului, proportional en scaderaa taliei lor."

Substan~a aceea negricjoasa, in bobtte, pe care Allah 1e-o servea la inceput de luna plina, era "elixirnl" ce Ie pastra linere~a. ell prstul sdiderii progresive a trupului lor.

De mult omenirea nu mai cauta elixtrul vietU I De secele, De mull nu mil mai gindisem la el. Din copiIatie. S:I arum realitatea neverosimlla de aid Iua chip ana.cronic ...

Care poate Ii misternl acUunii unut asemenea elixir? Dadi nu erau 0 haluctnatte trupurlle liliputane pe care Ie privisem :osi daca tntr-adevar virsta aeelora era multiseculara, dupa cum tni-a afinnat La£lua, explicatia 9~iintifi.ca nu putea fi decit una. Procesnl de imM.tr1nire celu1ara, inerent inaintiirii in virsta_. le era inlocuit prin eliminarea mdterialului cetular deqanerat. Celulele emu ajutate s! arunce "peste bord" lestul lor altarat ~i... .,intrau Ia apa." ... Se mlcsorau ca sa SE! pasW-e.ze tiaere la infinit.

Aceasta putea sa explice 0 scadere pTogresiv~ a laIiei.

Poate cu vrao ~chioapfi. in primal sacol.; (Cer scuze pentrn unltap de masur.1 tot atit de nebuloase ca tot ce se petrecuss co m.ine in ultimul timp I). sa presupun oare CD trupul lor iJ1i ll1ic~Ol'eaz! volumul en vrao lOla sutii pe veac t. .. Dad, talia lor initiaUi Ie va fi fast de aproape doi metri (putem f1 generol?i eaci apol tot vor acadea in indltima I), dnp! primm secol ei n-ar ma:i fi masurat declt 1,80 I Ier dUre un milenln (l) dear 11 de centimelri. Dupa asemenea soecteale, .Pruneul" trebuia sa date'Ze ,de peste 0 m.i:e ci.nct snte de anl.; Binetnteles ell. 0 asemenea socoteela nu avea nicl ua temei I nn

dispunea de nici un eriteriu ... inca... .

Mill tlrztu. Lagua mi-e confirmat multe dintre ldeile mele.

Am afla1 c.! ei l/ji pastrau Iaeultetea de a avea urmast de Lulie nonnaia pioa catre 500 de ani de virsta.. Si asa se explica de ee "stramo,ii· ereu in numiir ralativ mic. Fiindca "trahnnentula nu se aplfca dedt ~efu1ui "Casei" , de-a lmJ:gul 1iniei directe , dect cite unu la patru-cinci veaonrt,

Dupa soeotaala mea (ljIi aveam timpul sa socetesc oricYt I). eatre dOlla mllenti de virstl1 nn ar mal Ii ma.surat decit un sfert de metro Iniiltime ; Ier spre a1" treilea mlleniu doar zece cenUmetri. Am. ""but unul !iii dintre acestta.

Cit despre cei ~j mai mici I.~

15

eel in vrrsta de opt milentt ar fl trebuft sA nu mai fie distins decit eu lupa, la cele doua zectmi de milimetru ale laliei luL. Ce barli s-ar putea pune pe 0 asemenea explicatte ? Totusi mie pe atunci im.i parea destul de plauzibWL.

tmbatrinirea, acest proces ce ni se pare firesc, fiindea-J intilnim Ia fieee pas, Ia tiecare dintre semenll nostn ~i-l simtrm catre [umatatea de veac a exlstentai, este totusi boaHi; cea mat trista dintre toate. a boal.l ce ne smulge. din iuresul ametitcr at vIe~U, ne riipe~te farmecul iubirii,frumuS;Ey~ea apusurilor de scare ~i lncintaree sunetelor armoaioase. Un dusman ce ne ia buctrrla de a trai ~i ne izo.leaza de restul impetuos al firii, dcmnltndu-ne vmiscarile ~i suprtmmdu-ne atractia fata de cei din jurul nostm. $i acest vrajmas nepotoht este arterioscleroza, 0 scleroza difuza. cronica Iii proqresiva, care pe nesimtite ne na.padel,lte miezul tuturor organelor ~i-~ face pat pe fondul de dereglare a glandelor ~ a sistemului nervos.

. Incetul cu incetul, acsa putinta de adaptare la mediu scade : resctivitatea mganismulul se altereaza, Trupul in intregime - ca. ~i fiecare celula in parte - incepe sase simia uelalocul lui in. ambianta respectiva, direia Ii da raspunsuri fi2liologiG"e din ce in ca mai neadecvate.

Prineipial. aeeasta scleroza, indiferent de oauzela ei, infec~ii de focar san 1ntoxica~ii cronice, ar trebul surprinsa ~i tratata ,,din f~a. 4, din faza mo.diJfi.car.llor ei rever.sihiIe, Dar aceasta fazl biochimica, celulara poate in cepe in plina .. tineret.e", eu ctteva decenlt tnaintea tvtril tm.Mtrinirii. Atunci dau sa se stabiUzeze oarecare modific!r1 can'litative l,Ii apol calitative prin interstitii, in scheletul conjunctiv-veseular al fiecMui organ. In membrana ba:zaila a oelulelor, mucopolizaharidele neutre incap sii-~i desfaca legaturile de fractiunea proteica.. E1e elibereaza grupe gUml, in functlunea lor glucidica, ~i-~cresc am permeabilltatea celulara, cit ~i cea capilara, nemairetinlnd sub- . stante en molecala mare, Ul.sindu-le sa traaca prln membranals bazale sau interstitii. ~i de eceea bazalele Incep sa sa in:gToa~e neconterdt, Mai. mult, t.n. tunica intima a veselor, unde se acurnuleaza add hialuronic, acesta se desface, se depolimerizea.z.a treJ.P¢a.t, inlocuindu ... se prin sub stante cu molecule mai miei [condrottinsultatl i'?i mucopolizaharide neutre}, care nu numai ea .nn mal pot lmpiedica precipitarea fibTilaTa a r:olagenului {adidi lesutul de Sc1eTO'l.a), ba ehier tl fixeazl1, jucind rol de dment interfibrilar stabilizator. In acest moment §i prin acest mecanlsm btochfnnc celular este lnceput procesul organic de imbatrinire, de neofonnare scleroasa.. Asa din senin, iilrli 9~ neeesite atcl waeen un starliu prealabil inIlemstor cronic ...

16 .

l

Bdlrinetea este, asadar, insii.~i aliererea progre I d d mereriei vii din celule, prln fortd uzuril de decenil. ..

Si atunct. ... 0 miraculoasa. substenta de leac, un "elixir aJ vietH" ... un tainic sue care sa desprtndd din cclula bduina rebUq.LI activita~il sale, colbul emlntirilor ei.;

Sa cxiste oare un leac alit de minunat ? I

!;)j Imediat imi ventra in minte exemple legendare ... "Rdd~cina vietll", planta taroiiduitoare numrta de chinezt jensen. alit de greu de gasit, dar atlt de pretioasa in miinile cunoscston tor. Care vindeca, invtcreezti $i prelunqeste viata, .. Sau enigUl.aticul mumio, balsamul de stindi al Pamlrulul, dle CarllL rare picaturi negre, ca de smoala, s-an gasil prin cra\laturi dQ slinci pe muntii Uzbekislanului, pc Altai ~i pe masivul Zerav$ELn. Care pus pe rani 1e vindedi vaatnd C1l ochli ; pus pe case

Irfnte, Ie sudeaza, ztce-se, in citeva ztle.; .

Cam asa imi inchipuiam eu elixiruJ vieW al lui Atldh, dl dinastiel AtIahilor (caei el au pastret cu totti un acelast DUme).

Dar, oricit de miraculoasa ar fi 0 asemenoa substanta, CIt timp are sansa ea sa mfluenteze organismul ? Cum si care ar fi Iimitele puterii ei ?

Convin ca celula constant degiljata. de reziduuri soar pule-a pastra 'linara. Dar micsorarea volumului orqanismului iotreg nu are ~i ea 0 margin-e 1

Sa. consideram mai int1i 0 reducere celulara cantitativa ca nnm.ar ! omul de zece centimetrt taIie are celuTe de volum. normal, dar mal ,put;ine deoit ce"l de dol metri iniiltime. Dar mai apoi? Pentru talli ~i mai mirci, ar trebui sa presupunsm st 0 red:ucere celularra cantitatill'a ca dimensiuni : OIDul de la zece ceatimetri ~alie in jos nu-si mai paate reduce numsru; de ceIule ca sa poata ramine om. Dar ilPi reduce dimensfunile celuIel or. Pilla sp.re jumatate de centimetru iniilUme, putem conveni ca e aId.tuit din celule din ce in ce rnai mici : de Ia donazed de microni la numai unrnicron ... Dar sl mal departe? Pina spre .0 infima talie de 0 d:iviziune de millmetru, mal noate ramine omul .om? Prince inexpIicabiHi reducere celulara calitati.vi'i 1 Caci 0 celula sub un micron di.ametm nu si-ar mal putea pastra atributele umana L

Si atuncl care ar fi fantasttca simplificara celulara ?

Nu mi-o explic, Dar eu am. vazut~i pe strabunul de cinci,zeci decanttmstriInalttme, biitrln de multe veacurl, ~i pe eel de clttva milimetri, in viIsUi de ;milenii.

Halucinant tablou I

*

Sosi insa dimineata.

Lagua rna piirasi nu Inatnte de a n ezttat indclung. Iar Atlah reintra. nu mult dupe. plecarea Laguei, (~U figura DB.rerum riivalj>ita. Ceva nu merg'9a bine. Nu avui insa ragilzU! sa'

gindes Ie! nimie, ca.ci curind un cere de spectator! {JIavi 'ii plini de denmitate, ell priviri biitnnicioasc ~i dpnge se incfnae la citeva palma de mine.

Un gest intempestiv 6.1 lui Allah rna fac:u sa-ml Indrep privirea spre el,

10 milia tinea un cutit de silex .... dupa aspect, un veritabll cutlt de jertfe, cum vazusem Ie azteci .. ,

Si ca $1 dod "siintul scare" ar fi vrut sa-mi ccalinne aecasta concluzie ingrijoratoare, 10 raza razbi piezL'1 spre pieptul men. UTIl1iir:ind-o spre raven, ziiri acolo mica bresa desunata ei, acestei raze de dimineata, care la aceasta anumila ora trebuia sa primeasca Je1"tIa singeroasa d reIigiei lor solare ...

Tresarti !?i-mi incordai lot trupuJ. Nu mai era. Limp de gluml!. sau de contemplare ...

Si, privindu-mi leyaturile ce tot imi imobilizau membrelc, lrnt dadui seama ca ele sint fixate de nlste scoabe melalice, cu care era prevazuts banca pe care ziiceam.

Imi dddui seama di banea era in tealitate .Jespedea" de secrificif, a acelui paWn rit arnetc, mcstanlt de aztecii lui Montezuma de 1a un popor mai vachi ...

Dar nu rna lndurat sa-t astept pe Atlah sli-mi exlraga cordul prtntr-o rltuala toracotomie antertoara ... Nici sa aprinda ruguJ pe care inima mea trebuia sa.. arda ...

a opintire desperate smulse un scrisnet bancii, disloca 0 scoabe !?i fileu sa plesneasca una dintre legil.luri, cea de pe pumnul sting. Pumnul stt1ifu1gera odata en cutitnl lui Atlah, in aceeasi fractiuna de secunda, abatmdu-se peste chipnl lui Allah, ~l. in acelasi moment el zacea Ia UIl metru de mine. eu rata scaldata in. singe.

Nu ma pului msa bucura nici de victoria 'li niet de di.gaz Unul dintre cei mal mici omuleti, ell tot zbuciumul meu, reusi, incordlndu-si un are minuscul, sa-rill ttnteasca ochiul drepf. o sageata cit acul de al.bina Imi zgUie pie-lea plecapei. Simp\ cum pleoapa sa umfUl. pe clipa ce trece, Apoi 0 amortealii imi rari miscarile, l;ii de atunct tncolo asistai doar ca simplu spectator, nemaiputfud lua parte uici en trupul, nici cu vointa l1i nici macar C'lI afectivitatea mea parallzaLa la drama ce trebuia sa continue ... RitmuI ei tu arum na.prusnic ...

Pe portite doscblsa en furie, patrunse Lequa, a Lagua desfiguraHi., CU parul in sIDbatidi neorinduiela, en figura lmpurpurata f;'i sciildaHi in sudori. Doua laturi de frtnghie ii alirnau inca de 0 glema fii de un brat. Trasaturile ei descompuse imi aratau c1i abia in acel moment se eliberase dintr-o captlvitate tragidi.

Din citivd pa~ Iu ling/i m.i:n.e ,i incarca ell unghiUe !iiI CD dintii sa-mi de.gaje !Ji celelalte legaturi. Ml se parea cii tre-

1

18

ceau ore, Dar bratele lui Allah 0 inHintuira. Lagud lupta voinlceste. Crezui chiar ca-l razbel?te. 0 vazui msa 51 [bind de puteri si dizind moale la picioarele mele. tnvtnsa srea de 0 sageata otravita ...

AtIah se ridid. ell greutate, Picioarele ii tremurau, Se indrepta, parca mai mult Urindu-se, spre locul unde cazuse st-

. Jexul. Si aceasta i-a salvat viata. Caci in aceeasi clipa. un trunchi subtire de copac in nadiri dizu in locul parasit adineauri de el, Iar spartura din bolta ramuroasa prin. care pa.trunsese prolactilul incepu sa arunce l1i ea limbi de fUtcfiri.

Atlah nu se mai sinchisi n.id de mine :;;i niei de incendiul care se intindea repede. EI grabi spra una dintre casute. Revent ell un mic butoias din lemn Iustruit, de 0 forma neobtsuuita, pe care deschizfndu-l Upropti de drumeag. Scoase sunete prelungi din gitlej. Si ca la 0 comanda, cei trei stramo~i de talia cea mai mica (dadi nu $i aJUi :;;i mai mici, pe care eu nu-i putusem vedea!) tntrara grabnic in vasul de lemn.

Doar cei trei mai martce: Impreuna en Atlah se inarmera en tolbe de sageti S1 arcnrt ~i parasira indiperea.

Lagua dadu sa se ridice, dar nu Iu in stare. Cu 0 voce slabWi :;;1 taraglinata ingina citeva fraze ...

- Ptaire, zise ea. Oameni riii gaslt cuibul nostru.

- Barem de 'le-ar putea tine piept Atlah, pina Sa ne re-

venim noi doi in pute.ri ! exclamai eu,

- Mar bine nu 1 murmura ea trista. 6i in fat-a, mimice1 mele de consternate, adauga:

- Eu singura femeie pentru e1... Mal bine moarte decit el, decit nu tu 1...

Tacuram un limp. 0 intelegeam prea bine. Era sa fie viclima aee1ei grote~ti Indlrjlri a neamului lor, de nu-si amesteea rasa ...

Mult trebuia sa. rna fi tubft Lagua dad! se ridiea in contra datinei Incestuoase t

- l'ac.at t 0 mai auzit murmurtnd, Pier s.tramQ~iL~

Un zgomot asurzitor ne jntrerupse verba. Tavanul se prabusea in fldem Cu putina vigoare ce-mt :mai revenise, 0 apucal p·e Laqua de 0 gle'ZIl8 Cll mina ce-mi era libera ~ apoi eu cealalta pe care mi-o eliberai ~i 0 trasei pe deasnpra mea, pion departe de mic.arile ce-mi dogorean acum ptcloarele.;

Dar forta disperarn ma parasi totusl repede,

Nu mai apncai sa va.d cieclt cum dtiva sar prln spanura boltil, cum. imping cu sulltele lor ramurdle arzinde $'i cum. unul o ridil=a pe Lagua pe umeri.

In acelasi moment, Atlah plitrunse prin 'porti~a ~i, innebUM, facu mormana de trupuri negre in. juru-i, eu toporul de lupta.

"

o :ia~Jedl;1 II usa dt- suo; Ii strapunse 7nsa gUul, jar el, ("d~ ztnd, pi inse sub lrupul sau, ca sub 0 paVli7.d, inc;:; apreape vie, butoiasut fJUl'l~IIDr al st rjiruosilor Itlipntarri.

Apru minl!'fl mi ~u tntuneca,

VII.

iN CARE POTECllE OCHflOR t-IA DUC SI'RE GINOURI STRIINII.

IAR OR .... GOSTEA 1M' TESE POTEel DE GINO •..

Cind mi-arn revenit, au 11 mai allam printrc resturlle Ium~indp ded l Pruncul :;;i ell mine.

El era Insii grav ranil, acoperil ttl lntr-o Imbracemlnte de paru-i tntretosut til' singclc tnrheqal, Al,lia de mal misca. Dar ru 1.0<111\ surseala intiparita pc fig-lira Sci in geslnLi. lo't ma.i tragea im:a., de linqa mine, hU$tenii .~i {'racile arzinde. Doar cind sari! in picioare imi dadui scama ea nu mai ram leg at, " i . 0 arala catre Scare si catr€! mine .'}1 apoi i!,)i flutura mina.

_ Intr-adevar, spusci, zeul Scare m-iI. sdipat... mi-a Irinus salvarea sub forma unul Irunchi in fiac;:ari ...

Si piiicul paru ca-mt In~elege graiul... E1 mao irnbie sa idll o bobita neagrli, pe care mi-o qferi pe palma lntinsa.

I-am Hicut pe plac, nu atit din nepasarea de vta~a ce m:a cupr insese de cind Laqua imi fusese rapitil, cit din lncrederea ce-mt insufla. suntcam Cd am un aliat, Aproapc cil nu' ma mai interesa ce se va alege de mine, de trist sl abatut ce eram; Dar Pruncul me privi. Ochii sai aruncau va.pru ~i vapfule all se inche~au in ginduTi, in indirjire ...

Urtnarea imediaUi fu ea, desl tot pe alita de lrisl, .sirntii 0 vOinta comuetlva apriga. De-a~ Ii tost in mljlocul niarir-ohilor, vai $i amar sour fi ales de. ei...

Inca 0 urrnere tirz!e a mat fast $i aceea Cd vreo trei "lite nu rnai dorrnii nici macar jumatatea mea de ora I ...

Dar bieml om III et ahia ma! riisufla Doar ocbu mai arau de el. Trupul Iirav 111 r hinuit Il paTasea .. , 11 lual in brats !';!H pnrtal arariL lar odata je l~j in aerul curat, la umbra deass a unui palmier, StramQ~ul tmi faeu semn sa-l las jos. Palea ,[;a dupa putlne momenta se va stirs], lnatnte de a-mi mal pu-tea. "spune" ceva ... ll-.Hisa~ in liniste, Tar eu rna. repezu ~i r4-

V8lJii ruinele, Ardra de c(!nUr;a ~i carbunt nu mnt gasH nimlc din ceea ce cu 0 ora, doua inalnta Iusese un llalaL intartt.

Pin.ii $1 obiectcle mele disparuscca. fara urma , picrderc ireparabile, cu consaclnte vltale, dar care nu fila. tultnrra in starea in care ma gaseam.

Ma lntorsei la trupul carbonisat al Lui Allah. Mina lui dreapta tinea inca, ell. degele de caTbune, toporut de lupta. Iar de sub trupul In.tepenit, mlne lui sltngEi mai strlnqca inca toarta balercutei str:a.mo!?iJor ce se pastrase pare-se neatinsli.

o luai, ca $i pe toporul ce urma sa.-uU fle unlca anna. Si fara sa-ml dau seama de ce, virii in buzunar ~i cutltul de silex.

Apoi, miner mal mult de ura ~i sete de raabunare decit de speranta de a 0 regaSi vie pe Lagua :;;i de a 0 salva, mal ales aaa, fara superiorttatea unei arme, parnii eu intentia de a strabate dmpia deschisa ill dircctia riului.

Blneinteles ca ma apropiai mai Intil sa viidce face Pruncul, Nu mal mlsca, dar deschisese ochii sai uriaJ;'i, tascinantl. In starea sufletcasca in care ma allam, prade aqitatie] mele nerabda.loare, nu rna gindeam la nimtc, nu mat analizam nimic, ci, ca un somnambuJ, cadam primelor impulsii.

Dar prin "vocea" ochilor sal Pnmcul imi ordona cava, ~i incepui sa fae gesturi pe cararru le gindlsem, fara sa rna intreb pe ce cale mi-au patruns in minte... AstfeI, il ridlcai pe antebratul meu sting. eu eapul rezemat de plica cotului l)i pornii spre miazaz], in jos, spre junglcl, .. Incotro 1 ...

Cum am pareurs kiloraetrii aceia nu-mi amintesc, cum nu ne amintim toate visele unei noptl apasatoare. Dear culcusul dintre ultimii arbori ai padurii Imi evoca cele mai dragi. clipe ale vietii mele, cea mai bizard aventura, eea mat cnmplita nenorocire. Nimic nu intrece in tragic pierderea fiintei iubite in ehiar momentul cind dragostea tmpart~ita si-a ati1l5 culmea I ...

N-am mai Iuat seama ca nu intilnisem urmele aastei dusmane. Nu-mi trecui timpul judeeind maca! uude sa4 pot rega51. Nu ma 'ing:rijeam cum sa parez v.reun atae sau cum sa atac eu lnsumi.

Nici nu-mi dadeam seama ea altcineva judeca, Iscodeste l?i ea ta sa Ia decizii ~j pentru mine ...

Cazul pe vec:hiul nostru pat de Irunzta. Cred c-am pltns indelung. M-am smuls insa. din durerea mea, privind fiinta Inca in toata judeeata sa care zacea muribunds aproape de mine. Clnd iml reveni nitel, sim~ii cum Pruncul rna privea blind ~i lncura] ator,

Cazuse amurgul Biet animal, minat de instlnete, ma caliiraJ ~i eu, eel de acum, Iipsit de aplhare, in furca nnw arbors gros. eu Pruncul Ia stnut men.

Noaptea gemea !fi ea in isonul g,emeteior mele. Plinsul, dnd da aa-ti sece, itiaduce in g:itlej g~lllete lungi. ,i rtnglte

21

stlnse. OmuJ deveni ~i 1 put de Hara ce-si urlil. PUSlHil ~i pU'Jt ilre a. ..

Linga mlne, doi m'W care ei singuri S6 mai rntsceu in mititied funta acum. merta. ~l-n slrMundul meu siIntii cum ei ~ . Inoculeeza 0 nelini~te .... nelinistea pentru starea din. acea cllpa a Laguei. Acoln, undeva, Laqua i~i pierdusa de OIe .inlregi ctmostinta ~i nu-si ma:i revenea Pruncul, prin strania lui facullate telepatiea, pindea aeum clipa revenirii ei in simtil'i, dipa ce lot intirzia ... Acssta era mesajul ce-mt transmttaaa \,wb.ii acestia attt de graitori ...

- Lagua I La.gua I strigai tare,

Nlci un eeou nu-mt ra.spunse. Si lld.rcii Uicerea padurii se fileu ~il mai uutroare ...

Tralsem L1TI dezastru I $1 eu, dar ai ei - neamul rOi?COvaniler - cazusem prada urgiei ('0 narule tot I>i nu iarta nimic.

Enigmatica insula albii disparuss pracUi neierUi.toaTei legi u evolutlei.; Si prea de tot aproape de cantrul stnistrulul tusesem $1 eu rarut ill tot ce-mi taurisem mai scamp ...

. Si noapl.ea continua sa se seurga cu greu .. , Dar deodata ;

.. Triiie$te I Laguatlahran t~aie:;;le r Imi sdi.piirarii ca un fulger ochli StliilllO::;ului. Traieste $i-$i~ va reveni curind ... Curind. vom ~ti si unde sa ne Indreptam ca sa ajungem 1a ea r I regasi mat apoi In mmtea mea ideile Prunculut.,

Si, nu stiu cum, dar parca aceasta rna destepta dtnir-ua cosmar, Vi~ta piirea ca-m; freamala din nou in milltea abosita, indirjind-o ca sa semene ell cea de mai-nainte ...

Privind ins.a la Prune, inima mi se strtnse de milii 51 durere : Zacea tot inert. M1inile ~i picioarele ii erau ce sleiurl de gheata. Forta vitala i se cuibdrise in capul acela strantu, sub claia de par pe care-I stiam rO$U, dar care-sl Intunecase acum, In noapte, luc:i.rile. Doar ochii lui traiau, vcrbeau.' 'e agitau 1;;1 sperau, ma tncurajan $i-mi msunau rabdarea~

pina ce tot ei ave:au sa·mi talauzeasca pa~ii spre Ltlgua, dupa ce ea va fl in stare. sa [udece, sa ne cheme, sa ne indice drumul, la trezires sa din Iunqul lesin ...

Si tar sa mal scurssra ceasuri in Intunecatu: miez de noapte.

Dar elemerele mor inaintea rasaritull.l.i ...

-;\i deodala mi se paru Cd ceva se petrece tuapoia ochilor btetulut Slramo$. Intr-o cli:pa iI simtii mal slab $i prin aoeesta mal "omenesc", raai apropiat mle., Privirea i se pastrase puternidi ~i totusi un tmponderabil imi spunsa t::ii nu e eceeasl. Imi parea rnai. .. (cum sa zic ?J, mai .. intoarsa spre sine ..... , mal puttn in atara Lui... Apoi brusc, 0 inci!ceaUI. de ginduri mii cuprtnse, ca ~i 0 haotici pedndare cinematogTafictL de !ma-

!2

gini. Av am tOlodatii ctudaia con!}ti.intii Cd revad impreunlt cu eJ iuresuj imaginilor vi.etii lui, reldilLe acum, ill clipele sfirs,ilulu]'pe care il shnteam vcnlnd ... !;ii lunqul film al lrairilor 11:.11 se stinse lotr-o dipa, Ulslodu-ma sinqur ...

Pruncul nu mai exista, Se stinsese cu puun Inaintea z.or ilor,

Coborii de pe furce criicii. n llisai lin pe pat de hunza catiIelata. Si va.rsai lacrirni ca pentru 0 rude de singe ...

*

Recszusem dad TIll lntr-o apatie suflateasca, eel pupn in-

tr-un gal. 0 a~teptare fara de speranta, de data eceasra, Pared prostit, inqenuncheesem aliiluri de Stramos, Si - poale ca Sd-mi umpLu glndLUile ell ceva -, mmegam imaginile cnlese din creieru1 ce-si aruncase lestu1 amtnunlor ... Din acea clipa ce depanase 0 viata.. ..

lniaginile smp:dnse de- mine - nu 'indraznesc sa cred di. voit "inercdintate mia" - nu se succedasera chiar ordonat. Dar Iiecara era colo.rata de 0 stare afectiva. Si conqlomerarul de sentiment cristallzaaza tnmultul durer os ce nu ma mai parasea. ..

PietaU filiale ~i taudreti paterna se impletisera; deznadejdi neputincicase subliniauscenele ex.odului popctulu] sau, hfufuit ~i urlniirit de aramiti inca ..

Vazusem ell ochii mei un oras ciclopic vibrlnd de viala. inainte de a fi parasll.

Perfec\iUnea lui arhlte<:turaIa, tavane1e bo1tite lii porticele ingustate spre virf; sciirile largi. Iespezila, coloanale de bazalt negro, ell vi.rf de statute, in temple uriase j palatele vaste, In care ecouri strann S8 spary in timbru hau~itor ... Plad de metal gravate, ce:ramicaremarcabila, pergamente, monede ~i comori de aUT ... ; obeliscurt de piau&' neagIa, ID11lllii si statuete cu piedestal negru, reprezentInd animals ~ oamenl,

$i simteam neputinta Jn fata de!itrama:rti. Asistasem la cuibaruea lor in mtez de iung:Jii.

Cum peste. temelii de palat en subterane largi este durat decorul de jWlgla, ce trebuia sa de.;rin.a birlogul AUahllor.

Sf rnai z1lriselIl ~i altceva Scene cetastrofica, care wi da.dUIa mult de gindit ..

In nerabdarea asteptarll zorilor, Ce mai ca nu voiau sa erupa, imigasisem parcii 0 consolare reconstltuind dramatlca sccventa intreziirHii Surprinsesem i[ls~i cotitma spre viata hojnara a popornlm balan, marcat, caprintr-o Iovttnra de gong, de 0 gigan.ticii explozie, pe care noi eel ce acum ahia de-am banujt-o ...

Este ecest cataclism a carui semnificatie din prim Inceput nu stiusem s-o limpezesc !ili de a dirui: sitnare in timp nu :rna dumirisem, dar care deocfala mi se Impusese mai mull declt

13

tot rcstut aminLirilor. .. Depaninuu-I, in memorie mea. dcLaliUe ce atunci mi se pertndasera fulgerator, min tea mi se luminti ... 5i rN.1.1I1USCUI arnanunte geogra.tice ~i leqondare ...

Iats-le d!?a cum Ie lntrezartsern ...

*

N-aved sa treaca mult Si seul Soare trebula sa-liii inJoaie

purpurla-t mantle auroralji, scuturind-o peste zare, :;ii, ca-nroideanna indinLea zorilor, se intunecase st rnai multo lac zeescul rege-preot al lul Psld lragea: in. piept cu ness] aerul rikoros at dimtnetit, cu ochii atintitl ill punctul de unde va erupe astrul-tata ...

·Dtu eceaste ee putea sa-nsemne e

In lac de Scare, clinspre zarea riisarilului, aparu 0 stramcituare planeta care, urcind drumul zenitului, se umfle vaztnd ell cell ii, irnhujcrlnd zarea.

In clteva momente, un glob de foe gigantic ll,)i tira dupa si..ue coada de foe, in uruit Cd de sttnet ce se pravale ...

Si uriasa urgie, atingind zenitul, umplnse de scinteieri rulrinii cerul, aruncind lumini nefirestl peste fire. Preotul-reqe sa prostemase, pentru prima Oilia cutromurat de sublimul religlei sale. Iar cind dupa a clipa i:;;i. ridicase capul spre astml ce paruse di vrea sa planeze, il vazu cum arunca fulgere ~i sclntei de foe in [urul sau, ~i-l;ii crests diametru, lntr-o didere vertlginoasa.

r se pa:rea marelul preot ca dl ept peste capul sau va primi imensa vilvataie de lac." Si uruitul se. fringea acum in doue, anrncjndu-se spre cela doua parti ale zarjj, ca sa stlrneesca ecouri, ce aveau sa impleteesca 0 asuraltoere simtcnte entremuretoare.

Punindu-si mlinile peste creslet, roscovanul rege cobori zecile de trepte ale piramidei $i-l.li regasi jos intreaga familie ce se desteptase in groaza zgamotului.

Acum lumina paUse mull. 0 coada se arcuia peste balta pe care corpul incandescent i$i termina drurnul. Apoi brusc sfera mcendescema se Irinse in trei fragmente care, depsrtindn-se puttn lntre ele, paru a crests Heeare ca sa atinga marirnea sferei initiale, $i ele ciocnira orizontul dinspre amurg sl mia.zAnoapte ...

o rabulmrure clocoti asurzitor vazduhul ~i cHitina. jntreg pamintul.

Din gaoacea marti luntrl in care regele eu at lui se arun('dserii claie peste gramada nu sa mai vaw decit 0 enorma ctuperca de fum, un 'lid negru ce se ridica, aeoperind astru, cerul, vazduhul ei lumina.

Prin bezna ee seintindea ell 0 Vli1eza prodigioasa, et nu mal avura altceva de Iacut decit sa se lege de scoabele IUIlbU, ca sa. nu fie aruncatt la ztnncellle <Imbarcatiunii lor, ba

c1a.tinaUi pesta apele tuvolburate. ce mtiturau paminLul, invadindul, lid d[lasata sub mesa de tlPd ce Sf! revarsa din cer, in torcnte nesccate de ploaie slHLJatica.

Siruleau potopul, Idra sa·l vada, in uezna de uepatruns, Si nu mai aveau tlecit 0 singurd griji:i, aceea de a-I,ri pastre capul sub putpana uda a imf.mlcdmiD~iit ca sa mai poata respira, printre valurile de ploaie, in1uriaLele talezurt ale marii ruvarSflte ~i puhoiul de gaze asfixlente ce-si scurqeau direle printre ~esalurHe de apa ...

Zile de-a rindul, mal apol, ei a-au stiut de-i z1 seu noapte.

Cad soarele n-a mai aparnt. .. Doar lntr-un ttrziu, peste marea Intlndera tilli:izulta, din lunlrea care dear printr-un mtracol nu s-a sculundat, tncepura sa pr lmeasca in rastimpuri a vaga lumlnescenta diruza, de sub un necurmat nor argintiu, care le-a mai umbrlt soarele inca multi ani de-a rlndul.

MuW ani, dupa ce pusesera piciorul pe sLined salida, ei lot n-au mal VBZUt so are, lunli sau stea ... Clnd ~j cind, Ie mal curqeau din intunecatete melturi ploa.ie tie cenusa si bombe vulcanlce ...

Dar tirziu, tirzlu de tot, natura tot se imbuna, clestarul de azur diu nou scinteie curat, rellacttnd lLU soare lot am de putemic cs ~i eel. aproape uitat, de oc1in LOara.

51 viata, noua vla~1'I. dadu sd-!?i reinnoade itelc cu amtntirtle celai vecbL.

Oare nu retraisem, prtn iuresul de emanatii ale ochllor Stramosulul, insus] catacllsrnul ce a schtrnbat Iata P<1minlulul '?

Acum doudsprezece milenii, sa !;I lie, iutr-adevar. ea un corp urtas a ctocnlt scutul continental el Terrel, in reghmea AntiIelor, Cele trei fragmenle ale Iui au explodat atunct pare-sa cu 0 enerqia egala eu aceea a 15 bombe eu hidrogen (did un impuls de patru biliarde tonels putea sd rezultc dill masa de 200 millard€! lone la viteza de 20 km/s) ... Giqanllca urme, neslerse pina azi, stnl cele lrei daprasiuni submarine [Ia nord de Jamaica !;li la nord cle Porlo Rico, de re.spectiv 6847, 7240 i?i 9219 m adincime] i?i "cimpul pilniilor" din. Carolina, un teren ciuruit cu aspect selenar, ce paslreazil pina azi apronpe 3200 de cralere ...

Desigur ('a Pamlntul inlreg a vibrat si a oscilat alunei. Zguduitura 11 stlrnl; forte de Irecare lntenoare, intre crusta terestrl:i ~i magma Iucandescentd, lnllucuttnd rotatia, dellactludu.i axa, departtnd ell mil de kilometri poltl maqnetic ~i qeoqrallc.

Colonna de apa ce s-a ridicat, lmpro5caUi, a i!Jtins ionosfera, Magma dezagazuiLii a tlsni; prin cele lrei pihtii.

Nori arg~nlii de cenusd, cu 0 mess de un sferl de biliard de tone, au lmpanat ionosfera, impinziiEi deja de vapori de apa, ca sa n-o mal pa raseasca I ungi ani de-a rtudul ...

25

o fragila linie d sudura, marea [ulie de azi, ce serpuieste in mijlocul Atlanticulul. pitn JUl ul meridlanului 20. Sou desprill . Rupture S-CI, largil cu .ute de kilonietrt pe zi. Iar vulcauil subrnarlni au lntrut ill actlvltat .

Discul oval de Yfilnit, ce lntruuea ulocurtte continentale de aZl - subtire crusta de uscat plutlnd pe mesa de mdgma, ce aisberqurila de ocean, tibia desptcat spre centrul sau, s-a splutecet pe de-a-ntreqnl. Virful estic al Labradorului (insula Newfundland de a:c{i) parasi gallul Biskaya , eapul Farvel a.I Groenlandei se desprinse de peninsula Bretagne, jar ungh illl masivului brazrltan se dezbuca din ga1ful african Guineea.

Pe atunci, coasta saharlana - cimpie fertilii. - se intindea pina peste Canan! !?i Azore, ce sa vina in contact cu ndii1e de V st !;i Nil de curine! despaHilil de coaSla americana dintre Miami ~i Buston. prlntr-un strtmt spatin, un canal poate cit Marea Rosie dcezi.

CeJe doua coaste se gasira din ce in ce mai departate, til cepatul sud-vestic aJ acestui canal, America Centrale, ea I.) pUDI.e arculta, incercula pe atunci um manos teriloriu pentnsular, cuprinzlnd Marea Caraihilor de azi [poate nu mai marc derll Spania] fluncat de: doua mari '11 llplt de "Peninsula Yucatan l;)i de parniulul ulceraquan, Ace] teritorhr, ell 0 cUma dulce. leaqfin <11 C"ivi!it;utiui biiJauilor, s-a scufundat atunei pe de-u-ntrequl,

Tar Ia cupatul nord-estlc al aceluiasl canal saharo-amertcan, s incile Glbralturu lul s-ao Vri'ibUi$iL, sl upele potopira ctmpia med iterane ana. Iueclndu-i civlllzatia l,li secatulnd clrnpla s,~harinnil prin mularea cursului Iluvlilor ei. ..

I'riutre cele done blocuri continentale, ce se tndepartesera vprUy inos, Illl Ilerblnte Iluviu se zamisli in ocean - Gu llstreamnt - oe-si rld[JUSti cele 38 miJioane de miliarde de caW[LL pe~i, cit arrlerea a dona millnane de tnna de ciirhune pe minut, cit caldura pl'imit5. in 'lase lani de la scare, c.a sa musts dinplato~a de qbetar, a direi margine scobora pe atunci piua-n Carpati ~i Pirinei ~i pi.na.-n martle Iaeuri amerlcane, ..

Acum l2 milenii, Intr-adevar, caleta glaciara aretlca s-a Tetras. A reqresat in 12 milenii, cind ii trebuisera 450 ca sa se insLaleze ... Iar de atunci hotarul ghe~milor arctice tot cedeazd teren cu 100 km pe secol, De atune), ellberat de povara, scutul baltic n-a incetat sa. se tot ridice ell 12 m pe all; lJ1i seoaJoele corebillor se viid azt la mare inaltime, pe stincile tarmului finlandez. De at unci. "cimpul gigant,i1or" din Cordilieri, de lingS. Bogota, s-a rldicat pilla 18 2 000 m altitudine cu tara-

26

ele lui pJine de osemmte de nrestodontl, De atuncr, in derlvi prin rorta rGLaWei terestre, coaja uscate d Terrel tot liHlto-

e~Ip. ... GroenJanda: se tot depiirteiUa spre vest CLl 36 m, lal" Buenos A.ires cu 2 m pe an. Iar clrdurllor de ppari Ii s-a lungit pe nesimtite drumul din apele dulci ale Europei plna-n planetouul Marti Sarqaselor ...

ACRm 12 milenli, Intr-adevar, prin brusca deflect are 8 axel 1m estre, clirn Sod schlmbat in mal putin de trei tile ...

Cei peste 100000 de TIl<UnUp slberlenl ~i din Alaska surprtnsi atunci Intr-o regiune relatrv mica, urusc asltxiall de gelzele dill magma, inecati sl cupunsl de gbeturi ~i g5.siti azi alil de bine ccnservati, pastreaza inca uedigei dte in slUIDdC Irunze de molid I?i de brad ...

Cu asemenea gimltlli irni trecu noaptea aceea.

Dar, la PI iIDS geaud iii zoriloI, pe orizon! u.J de pampa, departe in stinqa mea, cava "nefiresc" irnl trezi atcutia. I u dislingearn tnca nimic:, dar suam Cd acolo trebnla sa vall ceva, Parca ~i vocea Laquei imi soptea in ureche: .. Acolo, priveste pampa u •.• Si, in One, cind geana de aurora so liirg1. zanJ acet ceva ...

Acelula care a urmat ~coala jungloi, ii Idsuna. ill slmturt orica "anomalie". Ciici privind mai bine, in Iummz Co Lddea razant pe supralata intinsel cimpii, ierburile ei iualte se I~ cau ici !?i colo, intr-un mod neliresc. far punctele de Ireamat ale pampei 56 urman Intr-un Ian], ca intr-o unduire de serpe ce-ar da sa se tndeparteze. Nu putea fi decit lentul razboinicllor ce-si conttnuau calea ... Evitasera sertan-ul - hatii;lUl din dreapta J;li alesesera drnmul prin ierburi, pentru un maI!i grabii.

A fast indeajuns aceesta simpla vedere ca sa-mi revina intregi ~i volnta, !iii curajul,

Indeplinli nlfima indatorire clitIe Strjimos,

far apoi, cu 0 iuteal1i demna de un maraton, urmal tlireclia convolului, neparasind rnsa liziera padurl].

In rastimpuri, urcam in cite un copac lji mi se parea ea revad coloana ce tnamta repede.

Butoiasul H lcgasem eu 0 curalusa peste umar. DdT teporul ma Iarpiedlca mult in mers, Si nu rna Induram s& uu-I port cu mine, ca ~i cutitul de silex care ~i el incepuse sa-rot sfir;;ia buzunarul,

Se intunecase de noapte cind atinsei Iimita clmpiel ierboase, Indienii se afundasera aeolo in jungla, ell pcate sese ore tnaintea mea.

o urmarire in padum e grea, daca nu IJnpostbill. Urmele. fie ele chiat ale unei coleane, no. valore.aza. tn.ai II1nlt decit ale unut singtIr om, dod ecloena e formam ex:cIus:Iv diD.

ba~tinID1i. Nimic sau mal nim.lc nu-ti sare in achi ca pe ecole a trecut elaeva, UrmaritowI palcurge drumul urrnarltulur Intr-un timp eel putfn de doua. ori mai lung. Astlel Cd fiecare minut rni-i Indeparta, escunaindu-mt pnate pe veci tinta lor. ...

~i atunci, Intervani mirecolul, loca unul,

Prlviad padurea din [urul men, m1 se pam eli. !;iliu pe unde ml-a ealea, Senza~ia de cunoscut il unul drum pe cafe nu l-am mal strabatut pIlla atunci, Intr-o regiuns neaborduta Inca de mine, rna fam Ia inceput sa m.a. indoiesc de tacultetile me te mtntals, Dar din prunele minute de ezitare, cblpul Laguei. lml aparu lnaintea ochllor. Voceaei imi murmura in ureche :

"Vino, vino ".

~i eu riscuL de a-nri plerde viete, ratacind in j u.ngla necunoscuUi, urmai calea pe care lUi se parea ,Cd 0 stlam.

Desptcai drum ell toporul, trecui peste zmtrcuri, urce] prin eopael f,li sarli din pom in porn, in goana ncjudecata.

Spre dimineata rna proptll de turca unei crad ~i a:tipii tepureste,

Cind I'lla tre.li l, gash un Iruct savuros de papala, UI). tel de urla$a "guLuie" I ce-rni mai refacu moralul,

Pl"ivii in juru-mi .

.. Pe ecole, spre miazazi, pe dupa cepacul dizut I" ma mina

gindul men DastruJ~.nic. .

. Sarli ca un somnan:ibul, atinsei pamintu] ~i-mi Iual avinL sa-mi urmez calaa, Cum ma gaseam linga un we luminil?, H strabatui din dot past de fuga. :;;1 dizut .. drept peste un biet jaguar tinar, de-a bineIea speriat deapaTit;ia mea intempesijva. Banuiesc ca-J surprinsassm in plina. vinatoare .. Nil se deosebea cu nOOie in gesturi de 0 pisicii de a noastTa care-as vina vrabii.

Dar avintul meu era am de aprig indt Dici nu mwm oprit din mers. Am izbit en toporul in ~easta jaguarului ~i nid n-am mal privjt in urm.ii sa-roi vad isprave.

Merg<eam, fugeam" saream.

Nu mai Iuam seama ea aHiida:ta niel Ia forma vintului, in tremur de frunzis, nici la Iueiul metalie al aznrulul schimbiitor din aripile uriasnlutmorfe, fluturele brazilian.

Uneorl mai l'ontitiam arahide sau infulecam, tot din mers, vreun fruet safios.

Traeura astfel doua zile intregi.

and ma destsptat din ultimul somn, Ia inceputul eelet de-a treia zi, ratiunee imi spunea eli In-am Tatikit.

Dadi chemarea talnica a lui Lagua ar Ii fast malii., trebuia sa fj dat pina aeum de el, Goana meefusese cusigumnta rna!' rapidii decit a coloanei de negri" iar avansul lor, de cel mull 0 jwnatate de zi, trebuia s:1-1 Ii acoperit de mnlt. ..

28

"

- laliHe ralaeit $i f[ira de apiifare I trot vorbt mintea rezo &dbllii.

- Nimic nu mi-a putut dauna PIlla ileum, si-m) recunosc inca drumul I riposta inconstientul obseda l.

- Atunci dn-te I mergi ;$1 tu, spre pierz.are, eitel t.aque este 5igur pierduta f conchise tragic ratiunea,

- E$ti dezorientat aici, in tara naprevazututut miraculos I U dOjenira inrma ~i nesabulnts.

Si pornii din nou,

Unde rna gaseam habar n-aveam, uici nu putcam reeonstitui. Nu mai aveam harla $i nu urmarisem busola.

Dar pornii pe drumul stlut,

Se Hicuse amiaza. Era 0 caldura surocauta. f;ii pentru prima. oara rna opIll din mers, ca sa-mi trag sufletul,

Auzii Iosnet de animal mare.

lntr-o cJipa fui dilare pe 0 craea, cu toporut gala de lupUi.

Din tufisul aproplat ti$n.ira un ja.guar mare ~i apoi doua j1 vine mlci • cu un zgomot infundat, fugira in aceeasi directie ...

Nu-mi veni sa ered oehilor. N-a.m auzit ca dol pekarl sa vlneze .jaguari ! ... Mirarea imi fu insa curmata .tute.

Cu strigate de gToaza 0 adevarats armata de maimute ~a ;rostogoli prin fnmzi:;;, tal tn. acela$i sens, impotriva directiei urmata de. mine.

Acum, in sf:iJ'Pl, pricepui. Mii inlimpina un "val negro" iij nu trebuia sa pierd ntci 0 clipa dadi vclam sa scap cu via~a. Tr buia ~i eu sa Iuq val-virte], ca si tot ce era fii.nt8 vie, din cares valului negru de ecilone, de acele fnrnici carnivore, m.ai marl decit bobul de porumh ~i care devoreaza tot ce intilnesc in calea colounelor lor.

Dar eu nu fikui chiar cale-ntoarsa.

Stlam cit antmalele fug cu ore inainte de trecerea Iurnicilor. Asa ea 0 lual f5.ra sa pierd vremea perpendicular pe fosla mea directie, dear cit sa res din drumul lor.

Ceva mai departe, imi tale drumul ,?i nn urs furnicar, Pine, i?i el zorea de rupea pamintul .. , Ca sa nn mai vnrbasc de nenumaratele soplrle, care i$i unduiau groa:za, gritbind care-ncotro, Aveau dreptate, furnicile acestea coplesesc oriee suflare prin nurnarul lor sl pe unde tree lasa-n urma doar schelele uscate, veritabile "piese anatomica", fabricate in c'iteva minute ...

In fuga mea, ma trezii bot in bot pina ~i cu un sarpe en clopotei. Ei bine, netnduratorul veninos snrueueu nu-mi acorda niei 0 atentie, Si De nrmaram gOaila, fiecare in drumul sau, Ajunsat insd curlnd aeolo unde nul ~i mlastina if,li impiirteau inLimlerile .dintre ~te pa§uni golaljle.

Eram sigur eli nu ie!?isem cu totul din calea fumicllcr, dar mi se nazari cii Lagua ilni sopteste :. "Stai I"

Era atit de realii vocea Incit ma op:rii uluit, Intrebindu-mll in eceeasi cl.ipa dadi n-am inceput sa a:m ljii halucinatil auditive, uu numai clarviziune ...

- Am innebunit de tot! imi spusei en jum.iiate de voce. "Aici 1 Aiai J. anzit din nou glasul.

$i dnd privii cu luare-amtnte trunzlsul =Ji arboril de ling:i malu1 r iulni, in spatele rnnri copac gros, leg,atd cu funiiputernice, se alla insa'Ji ea, Lapua mea, eu Iacrtm; pe obraz, de Iericirea revederli ...

- Sss I 'imi facu ea semn sa nu fae zgomot.

In don a secunde, tiiiai funia en silexuJ, nu en toporul, ca sa nu fae giiH,gie.

- Ei acclo ~i colo I aratii ea ell degetul

Fugisera peste rill in sus, de [uea valoJui gmazei, nn Inalnte de a 0 fi imohilizat de copse. ca prada 'celei mai cumplite ~i sigure morti, ..

Nu ne pierdnram timpul.

o luai de subtior! ~i 0 trasei spre riu. Aeesta nu era pre a mare, Nu ma B.$leptam sa dan de carmaai I;li credeam ca-l puteam trece ino,t.

Ea ma opri insa.

- Plrunha, sopti s: se lasci 1-''' mal pc un truncht de 'opa . aruncat de Iurtuna .'jl in\l~"enit in mtl.

Ma oprii ~i eu. N-aveam porta sil tncerc d5cu~i.med drntllnr acestu i piranba, singe ro sul peste, La re, de~j nu-l mai mare declt un bib an, inrrece in ferocttate r;i pe reclun,

Aici. in bazinut Amazonulul. pina ~i pestii stnt lnspaimlnLator. Dadi nu dai de piranha,' maCa! in tepii unui calcan veninos tot te zgirii, c-iildnd pe nislpul Iundului dl:' riu,

Pind i?i UparuJ piraque este electric.

Cu [0r1a disp~riirh, pusei cumpana de crengl trunchlului gasit pe mal, Iixtndu-le en [ringhia ell care Iusesa lE'gatA Lagua

Aldiluii ceva ce sa semens cu 0 pluta. ; un feI de piroga cu scarite apaUitoare pentru plcioare, ~i facindu-i vtnt pe api\, dupa 0 mun a islovitoare de doua are, a inci'ilecaram amlndoi, conduclnd-o cu cite un ba~ lung.

Aro debareal eu bine pe tarmul opus, dar mult mat jos, Iii dtiva ktlometri, acolo unda ne crezurjim ie~~j din puterea indienilor. Priponii plula, urcarsm in pom ~ a liisdi pe La:yua sa doarma piDd a dona zl in zori ...

(SFTn$J'fVL IN NUM.J,.RUL l.iUTOR)

_ ~i ee dOL'adii imi poti prezentil dumneatQ eli e¥tf intr-adetulr t."m tnvi;-;;ibfl?

Desllll de muu AN'IUf

31

JOCl!JJiR

DDSVRACT'IVE

BIVERB C'OSJIIC {9-1.~)

PE SUPBAFA!fA MenTEl (Monoverb: ::I - 6)

PE 0 ALTA PLANETA (Monoverb silografic: 2 - 8)

LA BOBDUL B.lfflIETEI (Monovl'rb: ~ - 6j

FEBRUARIE Nt A'P,RILIE_

- X&$icu.ie, bUcul'ii·,l.e, am gii.$it de u~de Iipse« I~ubul acesta, ])f\seude ADRIAN IONESCU

.

------------~----------------------'

TIpUu] t:uCldat la, 'tomll~tul po_1lpId1c "Casa Sti:.o."I~". •

~ ;.c..

Penlru a va asigura pd. mire a in continuare a colec!iei, reinnoitj.viii din ti mp abona mentele pe trio meshul viitor. Abona me nlele se pri mesc de catee factorii pos tali, ofi,ciile postale, diluzol'ii de presa din intreprillderi, se olt si facultati.

Colectia se gaseste de vinzare la toate ctuoscurile diluzarii presei sl la debitele O.C.L.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful