ACADEMIA DE TIIN E ECONOMICE ± BUCURE TI COALA DOCTORAL - SPECIALIZAREA ECONOMIE I AFACERI INTERNA IONALE

SISTEMUL MONETAR EUROPEAN, PARTE A SISTEMULUI MONETAR INTERNA IONAL
DOCTORAND: OLESCU ISABELLA CRISTIANA (SIMA) FORMA DE ÎNV MÂNT - FF

10

CUPRINS:
I. Sistemul Monetar Interna ional ................................................................................................ II. Sistemul Monetar European .................................................................................................... III. Moneda unic a Uniunii Europene ........................................................................................ III.1. Euro ± proiect i realitate ................................................................................................... III.2. Avantajele i costurile trecerii la moneda unic ................................................................ IV. Provoc rile actuale ale Eurozone ........................................................................................... V. Permanenta lupt dintre Euro i Dolar .................................................................................. VI. Moned mondial la orizont? ................................................................................................. VI.1. Propunerea SUA ± stoparea deprecierii dolarului ............................................................. VI.2. Propunerea Rusiei ± moneda unei lumi unite .................................................................... VI.3. Propunerea Chinei ± un co valutar ................................................................................... VI.4. Propunerea BRIC (Brazilia, Rusia, India i China) ........................................................... Concluzii ......................................................................................................................................... Bibliografie ..................................................................................................................................... pag.3 pag.6 pag.8 pag.8 pag.12 pag.15 pag.18 pag.20 pag.20 pag.20 pag.21 pag.21 pag.22 pag.23

2

erau preocupa i de reconstruc ia economiilor occidentale distruse de r zboi. Conferin a monetar i financiar a Na iunilor Unite. Lec iile perioadei interbelice erau: cursurile de schimb produseser instabilitate excesiv . reprezentan i ai celor dou puteri aliate. afla i sub influen a marelui economist Keynes. britanicii. reunit la Bretton-Woods. au început s gândeasc arhitectura sistemului financiar interna ional pentru perioada postbelic . implicit. a abordat pentru prima oar problema cre rii unui sistem monetar interna ional. solicitând o cantitate de aur corespunz toare valorii paritare a dolarului i a sumei de dolari de care dispunea. între dolar i aur s-a stabilit un raport valoric de 35 dolari uncia1.3 grame 3 . profund keynesist . Fa de paritatea oficial . concep ie potrivit c reia o moned na ional poate îndeplini func ii interna ionale i. mi c rile de capital necontrolate cauzaser i ele perturba ii mari. prin vocea reprezentantului Departamentului Trezoreriei Harry Dexter White. bazat pe etalonul aur-devize i. SISTEMUL MONETAR INTERNA IONAL Înc din timpul celui de-al doilea r zboi mondial. în statutele celor dou organiza ii financiare specializate . ca atare. Crearea. a SMI a însemnat primul mare succes al cooper rii interna ionale în domeniul monetar. rile emitente având obliga ia s supravegheze strict aceast evolu ie. Aplicarea acestui principiu a fixat op iunea pentru practicarea cursurilor fixe.  Stabilitatea cursurilor de schimb a reprezentat unul dintre principiile fundamentale de func ionare a sistemului. de promovarea cre terii economice i ocuparea deplin a for ei de munc . pe dolarul american ca principal moned de rezerv . În final s-a ajuns la un compromis între pozi ia american . Punctele de vedere ale celor dou delega ii nu au fost îns identice. ca i interesele sale specifice). În plus ap rea i nevoia de refacere economic în urma unui r zboi devastator. la 22 iulie 1944. Marea Britanie i SUA. pledau pentru fixitatea cursurilor de schimb i fluxuri comerciale i de capital libere (era vorba de o pozi ie ce reflecta for a economiei americane în preajma i dup al doilea r zboi mondial. Valoarea paritar a dolarului func iona drept garan ie pentru asigurarea unui grad ridicat de încredere în dolar pentru posesorul str in. cursurile de pia ale monedelor na ionale puteau oscila în limita unor marje de +/-1%. S-a procedat la definirea lui i la precizarea mecanismelor de men inere pe termen lung a puterii sale de cump rare. Dac puterea de cump rare a dolarului era în sc dere. a celei economice. în 1944. pentru asigurarea stabilit ii monetare i. fiecare ar membr a FMI era obligat s î i defineasc valoarea paritar a monedei în aur sau în dolari. Aranjamentele de la Bretton-Woods statuau ca ³reguli ale jocului´:  Rolul de etalon monetar revenea dolarului american i într-un cadru mai larg cel de moned de rezerv a SMI i mijloc de plat pe plan interna ional. FMI considerând-o condi ia de baz pentru realizarea cooper rii monetare i a dezvolt rii comer ului interna ional. Men inerea cursului de pia în aceste limite considerate 1 Uncia=28. În acest scop. posesorul de dolari se îndrepta spre rezerva de aur a SUA.I. era nevoie de un cadru care s favorizeze comer ul interna ional i s evite r zboaiele comerciale.Fondul Monetar Interna ional i Banca Mondial . poate servi ca pivot al sistemului. mai ³liberal ´ în accep ia european i pozi ia britanic . în cadrul acestuia. Având la baz rezervele de aur aflate la dispozi ia Sistemului Federal de Rezerve al SUA (circa 4 cincimi din rezervele de aur se g seau în SUA). În schimb. Americanii. care era obsedat de omaj ridicat care s-a reg sit în acordurile de la Bretton Woods.

pentru ca în martie 1973 s se abandoneze cursurile 4 . urmat de a doua în 1973 (42. în decembrie. Pentru a împiedica efectul speculativ i devalorizarea dolarului. având în vedere statutul dolarului în cadrul sistemului. în august 1971 (valoarea rezervelor oficiale de aur ale SFR ajunsese la 10 mld de USD.  Echilibrul balan elor de pl i. Motivul cel mai important l-a reprezentat deficitul balan ei comerciale americane i cre terea volumului dolarilor de inu i de nereziden i în afara SUA. -interven iile pe pia ale autorit ilor monetare în scopul men inerii stabilit ii cursurilor de schimb. -convertibilitatea monedelor na ionale ale celorlalte ri. Acordul s-a soldat îns cu un e ec. înso ite de crize speculative ce au destabilizat sistemul parit ilor fixe. precum i cump r rile masive de aur ale speculatorilor care anticipau o devalorizare a dolarului. din 1958 începând s se degradeze.25% (Acordul Smithonian). de la 24. corectarea unui dezechilibru fundamental în economia unei ri. autorit ile monetare americane angajându-se s converteasc oricând la cererea b ncilor centrale de inerile lor de dolari. se recurgea la modificarea valorii paritare (devalorizare oficial = unitatea monetar definit printr-o cantitate mai mic de aur). Acesta a reprezentat singura moned convertibil în aur. Sistemul a func ionat practic pân în 1957. a fost l rgit marja abaterii cursului de la paritate de la +/-1% la +/-2.: -convertirea sumelor solicitate de la FMI. În acela i an. au contribuit i la o puternic dezvoltare a schimburilor interna ionale. Ca solu ie extrem pentru men inerea acestui echilibru. cu acordul FMI. se puteau opera devaloriz ri sau revaloriz ri ale monedelor na ionale.  Crearea unor rezerve monetare oficiale (alc tuite din aur. Statele europene se angajau s vând aur contra dolari. De la acest principiu f cea excep ie SUA. în timp ce SUA se obligau s reduc deficitul balan ei comerciale.6 mld USD în 1944) = pr bu irea primului principiu. pentru men inerea cursului unciei de aur la 35 dolari.  Convertibilitatea monetar viza dou aspecte distincte: -convertibilitatea dolarului. ele putând fi transformate în aur prin intermediul dolarului. 1971. respectiv prin interven ii repetate pe pia cu opera iuni de vânz ri-cump r ri de moned .normale se realiza printr-un mecanism special. la pre ul oficial de 35 USD uncia. Dac efectele a teptate nu se produceau. pentru a opri scurgerea aurului în afara SUA (38 USD uncia). membre ale FMI. Totul a culminat cu decizia Administra iei Nixon de a renun a la convertibilitatea în aur a dolarului. Aranjamentele de la Bretton Woods au introdus reguli folositoare în rela iile economice interna ionale plus func ionarea a dou institu ii. dar numai ptr. A ap rut neîncrederea unor guverne europene care au solicitat conversia rezervelor de dolari în aur. deoarece acoperirea deficitului balan ei ei de pl i avea loc prin emisiune de moned proprie. titluri emise pe pie e financiar-monetare na ionale i dolari) necesare ptr. SUA i un grup de 7 state europene au instituit ³pool-ul aurului´. care a marcat evolu ia sistemului postbelic. Tot în 1971 are loc prima devalorizare oficial a USD.22 USD uncia) = pr bu irea celui de al 2-lea principiu. iar perioada 1967-1971 a fost marcat de devaloriz ri i reevalu ri. Pe lâng refacerea economic a rilor vest-europene dup r zboi. era oficial (limitat la rela iile dintre autorit ile monetare) i de pia (generat de opera iunile de pl i generate de nevoi comerciale sau financiare ale persoanelor fizice sau juridice f r interven ia b ncilor centrale). care în 1959 dep ea valoarea stocului american de aur.

1953).fixe i s se intre într-o er a fluxurilor flotante. Aceast faz de relansare a dolarului (flotare ³a la hausse´) debuteaz în 1980. Supliment de economie teoretic nr. cu insolvabilitatea rilor îndatorate. ale c rei interven ii urmau s devin inutile.a IV-a i aplicat . în aceea i propor ie. Trecerea la cursurile de schimb flotante a fost preg tit cu 20 de ani înainte de punerea sa în practic printr-un adev rat curent teoretic condus de M. deci nu prin m suri administrative. 5 . sub Administra ia Reagan.  reducerea rolului B ncii Centrale. Friedman (³The case of Flexible Exchange Rates´. Anul 1982 a însemnat debutul crizei datoriei externe (în rile Americii Latine). Îndatorarea în dolari umfl cererea de aceast moned . ratificat în aprilie 1978.  autonomia politicilor monetare. aproape. mini trii de finan e i guvernatorii b ncilor centrale din SUA. îns . În aceast perioad .rat a dobânzii ridicat . p. pe parcurs a fi discutabil . evaluat la 60% în termeni reali timp de 5 ani i o sc dere a infla iei (5% din 1983). pe an în perioada 1974-1979).864(1890). Acordul de 2 Mihai Ion. evolu ia cursului dolarului a reprezentat o excep ie istoric : timp de 5 ani acesta nu a încetat s urce. În func ie de modul în care s-a realizat interven ia pe pia a valutar i puternicele efecte pe care le-a produs asupra rela iilor economice interna ionale. determinate de cererea i oferta de pia . dolarul a fost înt rit prin cre terea datoriei externe a celorlalte ri ale lumii.  un mecanism de ajustare a schimb rilor externe simple. În septembrie 1985. Alegerea regimului valutar adecvat. la o repliere a firmelor transna ionale americane. Deprecierea a f cut mai costisitoare investi iile americane în str in tate. legalizate prin cel de-al doilea amendament de la statutul FMI. Chiar i flotant. beneficiind în acela i timp de dobânzi real pozitive. dar a încurajat investi iile directe în SUA (8. în vederea sporirii competitivit ii fa de Germania i Japonia. ca rezultant a problemelor legate de asigurarea serviciului acesteia. Japonia. S-a conceput atunci o rela ie moned forte . 2.  cursul de schimb trebuia s devin principalul instrument de adaptare a fiec rei economii na ionale la condi iile pie ei mondiale. Prin implementarea regimului flot rii monedelor se preconiza2:  formarea unor cursuri de schimb reale. Politica dolarului puternic (1980-1985) pune cap t primei faze care a condus la accentuarea infla iei. Germania. f r corec ii brutale. Economistul. în perioada 1975-1985 flotarea dolarului fa de celelalte monede a cunoscut 2 faze: 1. ceea ce a condus la o apreciere semnificativ a dolarului.  stabilitatea efectului speculativ. Politica auster prin cursuri este înlocuit cu o politic restrictiv bazat pe controlul strict al ofertei de moned . rela ia alt dat obligatorie între emisiunea monetar i balan a de pl i fiind rupt . exprimat în dolari. cursurile urmând a se stabili în mod spontan. comparativ cu DEM. Reuniunile reprezentan ilor rilor industriale au dezb tut efectele negative ale cursurilor flotante i au sus inut armonizarea politicilor monetare pentru a limita fluctua iile cursului de schimb. Atingerea acestor obiective s-a dovedit. Fran a i Regatul Unit s-au reunit la hotelul Plaza din New York.5 mld. la diversificarea activelor în alte valute. Prima faz lung de depreciere (1976-1979) cunoscut i ca politica ³dolarului a la baisse´ a urm rit o serie de avantaje pentru economia american .

din 1979. Politicile economice na ionale trebuie s se încadreze în coordonatele stabilite. singurele concesii pe care SME le face fa de ³ arpele monetar´ constau în denominarea ratelor centrale în ECU (un co de devize compus din cantit ile fixe ale monedelor celor 10 ri membre CEE. 6%pentru ITL. în vederea sus inerii cursului dolarului. ceea ce înseamn de fapt o abandonare a doctrinei monetariste a flot rii pure i o instituire a regimului flot rii impure. implicit. Interven ia autorit ii monetare a rii în cauz devenea obligatorie dac varia ia fa de cursul central dep ea pragul admis (+/-2. Acordurile grupului G7 prev d cursuri limit . De la 1 ianuarie 1999 s-a lansat un nou aranjament monetar în Europa: UEM. în 1973. în interiorul c reia cursul poate fi considerat drept o reflec ie corect a unor date economice fundamentale. Procedurile de coordonare au permis evitarea anomaliilor evidente în formarea cursurilor. Acordul de la Louvre (1987) a marcat o nou etap a cooper rii interna ionale în acest domeniu: continuarea interven iilor concertate pe pie ele de schimb monetar. care nu au fost date publicit ii pân în prezent. Odat cu trecerea la cursurile flotante. SPP. Reuniunea de la Toronto (1988) a sus inut înt rirea cooper rii interna ionale prin interven ia b ncii centrale i limitarea varia iei cursului de schimb. la începutul anilor ¶80. În acest scop. POE). GBP. fa de dolar.la Plaza a recomandat politica de interven ie concertat a b ncilor centrale pe pie ele de schimb. De fapt. S-a impus atunci ideea de stabilizare macroeconomic la scar mondial a cursurilor de schimb i de coordonare a politicilor bugetare.EURO se imprim sistemului monetar interna ional contemporan o caracteristic nou i mult dorit : multipolaritatea.25% ca regul general . SISTEMUL MONETAR EUROPEAN Se cuvine subliniat faptul c noul sistem monetar european s-a dorit s fie independent de cel interna ional creat la Bretton Woods. axat în principal pe liberalizarea circula iei capitalurilor. El a reprezentat un mecanism al c rui obiectiv principal a fost asigurarea stabilit ii raporturilor de schimb între monedele statelor 6 . Acest sistem (SME) a început s func ioneze de la 13 martie 1979. prin intrarea în scen a unui concurent puternic pentru dolarul american: moneda unic european . În cadrul SME fiecare ar membr convenea o rat de schimb bilateral în raport cu celelalte valute participante = valoarea paritar oficial . Astfel. în 1979) i introducerea ³indicatorului de divergen ´ menit s realizezeze o stabilizare a cursurilor de schimb înainte de a fi afectate cursurile de interven ie. Acest proiect prevede definirea unei zone de flotare. la nivel regional s-a încercat crearea unor aranjamente monetare care s confere un anumit grad de stabilitate. banda s-a extins l-a +/-15%. utilizate pentru construirea ratelor centrale de schimb. dorind s ob in totodat flexibilizarea cerut de SMI. prin lansarea monedei unice EURO.25% a monedelor europene participante fa de un curs pivot al monedelor fa de USD. sus inut de o serie de economi ti. fiind un semnal c SME se îndreapt ferm spre rate de schimb flotante. Aceast politic se consider a fi o aplicare a proiectului de instituire a ³zonelor obiectiv´ (³target zone´). într-un mediu interna ional tot mai volatil. în 1944. rile membre ale CEE au lansat un aranjament monetar european. fiscale i monetare. Acordul prevedea o band de varia ie de +/-2. Perioada 1994-1999 a constituit etapa de trecere de la SME la UEM. i deci. în frunte cu John Williamson. Pe baza ³ arpelui monetar´. s-a lansat Sistemul Monetar European. Din 1993. II. numit ³ arpele în tunel´.

CEE avea nou state membre Pentru a evita orice confuzie. El definea câte unit i monetare na ionale valora un ECU7. El n-a reu it s reprezinte mai mult de 9% din rezervele mondiale. . creat în 1975 în scopul cuantific rii monetare a ajutorului acordat de CEE rilor ACP (Africa. În practic s-a conturat un ECU oficial i un ECU privat. 2000). dar i la exprimarea pre urilor produselor agricole comunitare.acordarea de ajutor membrilor în dificultate. care le acorda statut de ri asociate la Comunitate. pag. Ed. Pite ti. a 20% din rezervele din aur i dolari de inute de B ncile Centrale care. un rol limitat. În aceast calitate. Ed. În aceast calitate ECU a fost utilizat doar de c tre B ncile Centrale i de c tre FECOM pentru men inerea stabilit ii cursurilor de schimb bilaterale. dar ajustabile.Un numerar comun ± European Currency Unit (ECU)4 . în special. 186. amintim c ECU a avut un precursor ± EUA (European Unit of Account). . primeau cantit i corespunz toare de ECU folosibile în rela iile reciproce6. În acela i sens ac iona i Banca Central cu moned forte (Vezi Ovidiu Puiu ÄPolitici economice interna ionale´. El nu era utilizat sub form de moned . Primul reprezenta unitatea de cont folosit de c tre B ncile Centrale. Obiectivele principale ale SME au fost: 1) Existen a unor rate de schimb stabile. Cursul pivot era o rat de schimb care reprezenta cursul fiec rei monede europene exprimat în ECU. în cadrul Fondului European de Cooperare Monetar (FECOM). în general. ECU n-a reprezentat o moned în adev ratul sens al cuvântului. îndeosebi credite pe termen scurt i mediu. în contrapartid . ajustarea acesteia f cându-se în func ie de evolu ia unui Äindicator de divergen ´. Cursul ECU se calcula zilnic ca o medie ponderat a unui Äco valutar´ alc tuit din monedele statelor membre. Vezi Ovidiu Puiu ± ÄPolitici economice interna ionale´. c) Active de rezerv .determinarea pentru fiecare moned a unui curs pivot în raport cu ECU. EUA. În aceast calitate ECU a fost utilizat de Institu iile CEE în calculul bugetelor proprii. Pite ti. creat în 1973. 2001. de asemenea. instrument de facturare i ca active bancare. vindea valuta care se aprecia i cump ra moneda slab . SME a constituit o etap esen ial a procesului de integrare economic interstatal european .posibilitatea modific rii cursului pivot. Ed. Cel de-al doilea era utilizat de c tre agen i economici particulari ca instrument financiar ± emisiuni de obliga iuni bancare. 3) Dezvoltarea solidarit ii între statele membre. la plata salariilor func ionarilor. de integrare monetar .25 ) în jurul cursului pivot. Se inea seama de cursul curent al fiec rei monede i de ponderea ei în ansamblul tranzac iilor europene. 7 . Realizarea acestei inte a implicat: .Punerea în comun. func ie în cadrul c reia ECU a avut. 340. care a jucat rolul de instrument de m sur i de exprimare a valorii. Independen a Economic . el a îndeplinit urm toarele func ii: a) Unitate de cont. 5 Banca Central cu moneda în curs de depreciere. . 6 FECOM era acela care emitea ECU.membre ale Comunit ii Economice Europene3. . i Michael Greener ± ÄDic ionar de Business. 2000. pag. 2) O just reparti ie între parteneri a sarcinilor de interven ie pentru corectarea ratei de schimb. Limitele de 3 4 La acea dat . Atingerea acestui scop a presupus: . spre deosebire de ECU. Caraibe. ci ca unitate de cont. Pacific) semnatare ale Conven iei de la Lomé. B ncile Centrale ac ionau în tandem5. Universal Dalsi. a fost legat de dolar. b) Instrument de reglementare ± rolul avut dovedindu-se limitat.fixarea unor limite de fluctua ie ( s 2. Independen a Economic .

experien a acumulat în perioada func ion rii SME. Ca urmare a puternicei crize monetare. majoritatea monedelor din rile industrializate erau strâns apropiate de dolar sub ceea ce s-a numit Ästandardul de aur´ în sistemul de la Bretton Woods. Irlanda. Alte trei State Membre. Exista un curs pivot al m rcii germane în raport cu francul. Aceast interven ie se f cea: Prin cump rare /vânzare de moned . . Alte opt State Membre. nici acest mecanism.5498 franci francezi.25% la 15%8.m.1. Actualmente. Euro ± proiect i realitate Uniunea European Economic i Monetar (UEM) este o în elegere între na iunile europene participante cu scopul de a împ rt i o moned unic .8084 lire sterline. i o politic economic unic cu un set de condi ii de responsabilitate fiscal .9 La izbucnirea celui de-al doilea R zboi Mondial. La 31. Fran a. la 1 februarie 1993. Campioana revaloriz rilor a fost marca german (de 8 ori în perioada 1979-1992). 1 ECU era cotat la 1. Luxemburg. 6. El permitea autorit ilor monetare s ac ioneze anticipat (înainte ca moneda respectiv s dep easc limitele de curs stabilite) i s se repartizeze sarcinile de interven ie între B ncile Centrale. Indicele (pragul) de divergen reprezenta un semnal de alarm care se declan a atunci când erau atinse trei sferturi din marja de fluctua ie admis . Slovacia i Spania. n-a beneficiat de o conjunctur economic favorabil în cele mai multe ri. Marea Britanie. Lituania. Germania. Pe aceast baz B ncile Comerciale calculau cursurile pivot bilaterale.fluctua ie monetar oficial admise în jurul cursului pivot era de 2. aisprezece State Membre au adoptat moneda euro: Austria. Cehia. România i Bulgaria. Grecia. Cipru. iar a devaloriz rilor ± lira italian (de 6 ori în acela i interval). Din p cate. Suprema ia de facto a dolarului i devaloriz rile câtorva monede europene au condus politicienii europeni la c utarea unei solu ii de redresare a acestui dezechlibru printr-o integrare economic între na iunile europene. Danemarca i Suedia.d. 8 O marj de 15% înseamn de fapt. Raporturile de schimb au suferit numeroase modific ri care au accentuat instabilitatea pe plan monetar.25% (cu excep ia lirei italiene. î i cânt resc planul în privin a adoptãrii monedei euro.a. Portugalia. Estonia. .prin modificarea cursului pivot în urma unor reevalu ri sau devaloriz ri convenite între parteneri. Ea a pus bazele convergen ei economice i monetare a statelor membre. o distan total de 30% între cursurile a dou monede din Äco ul valutar´. sunt în stagii diferite ale adopt rii monedei euro i cel mai probabil vor adera la zona euro în urm torii zece ani. Belgia. în cazurile în care una dintre monede atingea Äcursul plafon´. 9 http://www. 259.9529 m rci germane. Slovenia. în august 1993. dup caz. Polonia. Letonia. III. Unele monede (lira sterlin i cea italian ) au p r sit sistemul (1992). prin ac iune asupra ratei dobânzii. Ungaria. marja de fluctua ie autorizat fa de ECU a fost m rit . pesetas-ului. Italia. Olanda. iar cealalt Äcursul plan eu´ . Finlanda.12.eu/index.3 drahme etc. 1.php/dossiers/   8 . euro.eu4journalists. F r doar i poate. foarte bine articulat. 1 ECU valora 0. s-a dovedit foarte util pentru realizarea Uniunii Economice i Monetare (UEM).1998. de la 2. 7 De exemplu. Malta. sunt 27 State Membre cu nivele de integrare variate în UEM. lirei sterline. MONEDA UNIC A UNIUNII EUROPENE III. unde varia ia a fost de 6%).667 dolari.

ed.Planuri pentru o moned unic european au început s fie conturate înc din 1969 cu Raportul Barre. 10 9 . prima faz a început oficial în 1990. Prin prisma acestui plan. În 1979 Sistemul European Monetar (SEM) a fost stabilit pentru a crea o leg tur între monedele europene i pentru a preveni fluctua ii mari între valorile lor. În 1992. Report to the Council and the Commission on the Realisation by Stages of Economic and Monetary Union in the Community. dând astfel liber mi care capitalurilor în întreaga CEE.´10 Planul Werner. B. De i procesele stadiului I au început cu SEM în 1979. a a cum s-a ar tat mai sus. uniunea monetar avea drept scop Äconvertibilitatea deplin i ireversibil a monedelor statelor membre eliminarea fluctua iilor cursului de schimb. fixitatea irevocabil a parit ii i cursurilor valutare i completa liberalizare a fluxurilor de capital. dând form la ceea ce mai târziu a devenit Pia a Unic European . nu a putut fi pus în aplicare datorit conjuncturii economice de ansamblu: c derea sistemului de la Bretton Woods. divergente. 162. citat în Dumitru Miron. În 1989. multe dintre ele fiind ezitante s renun e la propriile monede na ionale. respingerea ideii de înfiin are a unei institu ii monetare comune i de aplicare a unei politici fiscale unitare la nivel comunitar. care a fost apreciat în acord cu m rimea economiilor Statelor Membre. Economia Uniunii Europene. Aceasta a fost urmat mai târziu în acel an de o întâlnire a efilor de stat i de guvern în Haga pentru a planifica crearea unei Uniuni Economice i Monetare. când controalele asupra ratei de schimb au fost înl turate. rile europene participante pot fi integrate în trei faze economice. care corespund fazelor istorice ale dezvolt rii UEM. CEE a crescut incluzând în prezent. pe fondul încheierii form rii uniunii vamale i a lans rii. s-au înregistrat o serie de evenimente de natur monetar financiar . Chappier. Din acest considerent. care avea la baz sistemul de cursuri fixe. elaborat de cele ase State Membre de atunci ale Comunit ii Economice Europene (CEE). 1970. Bucure ti. În anii 1980 pia a fiec rui Stat Membru a crescut mult mai apropiat de cea a vecinilor. pag. Aceast valoare de referin a fost stabilit într-un agregat al tuturor monedelor participante care s-a numit Unitatea de Moned European (ECU). i astfel ideea unei monede unice a fost adus din nou în aten ia forului. y Faza I La începutul deceniului al aptelea. a Politicii Agricole Comune. Broourwers. aisprezece state. Actualmente. G. Comer ul interna ional în Pia a Unic European ar fi putut fi pus în pericol de riscul ratei de schimb ± în ciuda stabilit ii relative introduse de ERM ± i de costurile crescute ale tranzac iilor pe care le-a adus aceasta. Crearea monedei unice pentru Pia a Unic a însemnat o solu ie logic . Ansiaux. cele trei faze prev zute de Werner P.25%) pe oricare latur a valorii de referin . au fost schi ate planuri pentru a realiza UEM în 3 stadii. prin care s-au stabilit obiectivele i etapele Uniunii monetare. în 1970 a fost conceput Planul Werner. Procesul a fost întârziat de colapsul Sistemului de la Bretton Woods 1971 dup decizia unilateral a Pre edintelui Nixon de a face dolarul necovertibil în aur i dup criza petrolului din 1972. 2002. A creat Mecanismul European a Ratei de Schimb (ERM) în acord cu care ratele de schimb a monedei fiec rui Stat Membru trebuiau s fie restric ionate la fluctua ii foarte mici (+/-2. abilitat de c tre ECOFIN în 1971. cu rezultate pozitive. Comisia European condus de Jacques Delors a adoptat Actul Unic European în februarie 1986. care a avut drept scop înl turarea barierelor institu ionale i economice între Statele Membre ale UE i s stabileasc scopul pie ei comune europe. la nivelul statelor membre. Bulletin II. B. Între timp. and others.H. Luceaf rul.

Banca Central European a început implementarea unei politici monetare unice. cu ratele de schimb ale monezilor pentru cele 11 din cele 15 State Membre fixate la ultima zi din anul 1998. Anul urm tor Consiliul European de la Bruxelles a selectat unsprezece ri care s adopte moneda euro în 1999 i astfel Banca Central European a luat fiin . Finlanda. Fiecare stat care a adoptat noua moned la 1 ianuarie 2002. A doua faz a dezvolt rii UEM poate fi corelat cu un Stat Membru care tocmai a aderat intrând în ERM-II. Germania. A fost folosit în contabilitate. În iunie 1997. care ar succeda Sistemului Monetar European i ERM dup lansarea monedei euro. Euro a fost o moned virtual pentru cele 12 ri ale a a-numitei Zone Euro ± Belgia. Institutul Monetar European (IME) a fost stabilit ca un predecesor al B ncii Centrale Europene (BCE). incluzând criteriile de convergen economic pentru adoptarea monedei comune. Criteriile pentru calitatea de membru a Uniunii Europene i adoptarea monedei euro sunt stabilite de trei documente. Luxemburg. Primul este Tratatul de la Maastricht din 1992. i companiile au putut s conduc tranzac ii euro-denominate sigure cunoscând c ratele de schimb între Statele Membre erau fixe. având ca rol stabilirea politicii monetare a Uniunii Europene i supravegherea activit ilor Sistemului European al B ncilor Centrale ± b nci na ionale care ar avea rolul de a implementa deciziile B ncii Centrale Europene. de a emite moned i de a asista rile euro ini iale în realizarea criteriului de convergen . A a numitul Äscenariu Madrid´ a stabilit de asemenea o perioad tranzitorie între introducerea euro în contabilitate i mai târziu ca i moned lichid . cu asisten a B ncilor Centrale ale fiec rui Stat Membru. Criteriile includeau cinci cerin e: 11 În opinia unor anali ti. Italia. Valorile euro au ap rut în conturile bancare al turi de monedele na ionale pentru a obi nui popula ia cu noua moned . Spania i Portugalia. Mai târziu în acela i an. de asemenea. i anume prin crearea ÄCriteriilor Copenhaga´.Comisia Delors au fost f cute oficiale prin introducerea în Tratatul de la Maastricht. Criteriile au fost. care a func ionat în acela i mod cu originalul ERM dar în contextul unei monede euro deja existente. 10 . Grecia. Al treilea este contractul cadru negociat cu fiecare ar candidat . aceasta a transformat CEE în Uniunea European . Olanda. Prima faz a dezvolt rii UEM poate fi corelat cu cel al unei ri candidate care înainte de aderarea la UE trebuie s întruneasc Criteriile Copenhaga. criteriile de convergen au fost inventate mai degrab din considerente de natur politic decât economic . Irlanda. de-a lungul anilor.II. Germania a argumentat cu succes schimbarea numelui ECU în ÄEuro´. Mecanismul European al Ratei de Schimb (ERM) a fost urmat de ERM. Consiliul European din Amsterdam a fost de acord cu Pactul de Stabilitate i Cre tere Economic i a stabilit ERM II. care a intrat în vigoare pe 1 noiembrie 1993. unde trebuie s r mân pentru cel pu in doi ani înainte de a adopta euro. y Faza III Pe 1 ianuarie 1999 euro a fost adoptat în form non-fizicã. Fran a. care au clarificat scopurile generale ale Tratatului de la Maastricht. pentru a conferi statutul de uniune monetar clubului select care este Uniunea European . În fapt. y Faza II La summit-ul din Madrid din decembrie 1995. În a doua faz a UEM. al doilea criteriu a fost creat de Consililul European la Copenhaga. i perioada de tranzi ie de trei ani stabilit la Madrid a început. inând pân în 1 ianuarie 2002. a trebuit s întruneasc ÄCriteriile de Convergen ´ stabilite în Tratatul de la Maastricht11. mai înainte de a adera la UE. clarificate i de legisla ia UE i prin decizii ale sistemului judiciar european. La jum tatea anului 2000 Comisia a anun at c Grecia putea în mod formal s adere la cea de-a treia faz a monedei unice pe 1 ianuarie 2001.

În preg tirea pentru introducerea monedei euro la 1 ianuarie 2002. Ratele de dobând pe termen lung nu puteau fi mai mari cu 2% decât cele ale celor mai bune trei State Membre din punct de vedere al performan ei. Belgia. A treia faz a dezvolt rii UEM poate fi corelat cu un Stat Membru. de i nu sunt în mod oficial membri euro. care au folosit marca german drept moned a lor. Malta. care dup ce a aderat la ERM-II i a men inut criteriile de convergen pentru cel pu in doi ani. În cursa din 1 ianuarie 1999. y y 11 . Fran a. Martinica. San Marino i Vatican i-au creat propriile monede. Olanda. de i. i-au fixat i ele ratele de schimb în raport cu euro. Mayotte. cu propriile simboluri na ionale pe spate. i nelocuitele insule Clipperton i Teritoriile Australe i Antarctice Franceze. spre deosebire de cele trei state de mai sus. au adoptat de asemenea euro. Aceste ri folosesc euro datorit unor în elegeri cu statele membre UE (Italia în cazul principatului San Marino i ora ului Vatican. În tirile ap rute în media s-a vehiculat ideea c o astfel de schimbare masiv de moned nu va reu i. peste 14 miliarde de bancnote valorând aproape 633 miliarde au fost imprimate. Sfântul Martin. nu au intrat în nici o în elegere legal în mod explicit cu UE care s le permit acest lucru. ex. Grecia. litasul lituanian (LTL) a intrat în ERM II. de vreme ce au folosit francul francez i peseta spaniol ca i monede ale sale. Un euro este divizat în 100 de cen i. Monaco. Automatele bancare au furnizat noua moned în primul minut de dup miezul nop ii i cet enii au cheltuit euro în câteva zile. Bulgaria i Estonia. Germania. Italia. y Datoria de stat trebuie s fie sub 60% din Produsul Intern Brut (sau s fie apropiat acestei inte). Finlanda. Réunion. Dar astfel de temeri s-au dovedit a fi nefondate. promovând team i confuzie. aprobate de c tre Consiliul Uniunii Europene. înlocuind a a-numita unitate monetar european (ECU). Numele euro a fost adoptat oficial pe 16 decembrie 1995. iar moneda îns i a intrat pe pie ele interna ionale pe 1 ianuarie 1999. i 52 miliarde de monezi au fost b tute utilizându-se 250. y Deficitele bugetare s fie sub 3%. Sfântul Pierre i Miquelon. pe 1 ianuarie 2002 a fost introdus în circula ie.) Dintre acestea. Fran a în cazul principatului Monaco). Irlanda. iar apoi. pesimi tii au câ tigat. Cipru. Portugalia. Alte locuri în care se folose te moneda euro sunt Teritoriile Franceze de peste m ri: Guiana Francez . Sfântul Bartolomeu. Slovacia. Monaco. Andorra. Muntenegru i Kosovo. Aceste ri sunt numite frecvent "Zona euro" sau "Euroland".5% decât cel mai bun performer). y Infla ia trebuie s fie sub valoarea de referin (în decurs de trei ani pre urile nu pot fi mai mari cu 1.Valutele trebuiau s stea în parametrii stabili i de ERM pentru cel pu in 2 ani. San Marino i Vatican folosesc de asemenea euro. (Au folosit înainte monede care au fost înlocuite prin euro. Slovenia i Spania. a aderat i la Zona Euro. înlocuind în cele din urm monedele na ionale din Zona euro. numi i i centime în rile vorbitoare de limbi romanice sau leptó ( ) în Grecia. nici m car membri ai UE. Guadeloupe. Regiunile autonome portugheze Azore i Madeira i Insulele Canare. Din 2 februarie 2002. rata de schimb fiindu-i fixat în raport cu euro în locul dolarului american. Andorra folose te monede franceze i spaniole.000 de tone de metal. rile care au avut moneda na ional fix în raport cu marca german . În prezent statele membre participante la euro sunt Austria. Luxemburg.

Realizarea monedei euro a necesitat ani de planuri i preg tiri pentru a se g si un echilibru în aspectul estetic. ultimele monede disp rând pe 28 februarie 2002. 12 12 . 10. 20 i 50 eurocen i : Europa ca alian de State . iar cele 2 bare paralele reprezint stabilitate i siguran . generând mai multe locuri de munc i o mai mare prosperitate pentru europeni. cu 56. 12 euro.Danemarca i Regatul Unit au ob inut o derogare. În 1991. III. provine de la ini iala continentului european. 5 euro. Suedia a f cut un referendum pe tema monedei unice europene pe 14 septembrie 2003. statele membre s-au concentrat asupra construirii unei Äpie e comune´ pentru schimburile comerciale. rezultând un procent de 53. participan ii votând împotriva adopt rii euro. nefiind obligate s adopte moneda Euro i beneficiind de a a-numita clauz Äopt-out´12. 50 euro. statele membre au aprobat Tratatul Clauza opt-out se aplic numai statelor membre ale spa iului comunitar la data semn rii Tratatului de la Maastricht. De asemenea. totu i. în 1957. cu scop comemorativ. Toate monedele au o fa comun (1. Din acest process au rezultat apte bancnote i opt monede care au fost puse în circula ie în ianuarie 2002. cu ocazia unui eveniment interna ional. Prima moned care a disp rut a fost Deutsche Mark (marca german ). În afara monedelor de circula ie. pe 31 decembrie 2001 într-un minut. Avantajele i costurile trecerii la moneda unic Când a fost creat UE . În Danemarca un referendum pe tema ader rii la euro a avut loc pe 28 septembrie 2000. au fost emise. care a aderat la Uniunea Europeanã în 1995 i statele central i est europene intrate în spa iul comunitar în 2004 nu beneficiaz de aceast clauz .2% împotriva ader rii. ¼. Simbolul monedei europene. Totu i b ncile centrale ale statelor din zona euro vor continua s accepte bancnotele i monedele vechilor devize (de exemplu pân în 2012 în Fran a pentru bancnote).8% voturi pentru. 100 euro i 200 euro. San Marino i Vatican care i-au realizat propriile monede). 20 euro.2. Aceast decizie a fost luat pentru o perioad de minimum cinci ani. de a avea o rat stabil de schimb.i înceteze valoarea legal în statele respective. de exemplu o moned cu portretul lui Juan Carlos are valoare circulatorie nu doar în Spania. pentru scopuri numismatice. Evident. dimensiunile practice i elementele de securitate. 2 i 5 eurocen i : Europa în lume . Din acest motiv Suedia. dac este emis de toate statele. monede cu valoarea nominal de 1/4 euro. dar cu putere circulatorie obi nuit . toate monedele sunt utilizabile în toate rile membre. Data final de valabilitate a monedelor na ionale variaz de la un stat la altul. Toate bancnotele sunt realizate dup o machet comun pentru toat zona euro. în Irlanda etc. Suedia nu are nicio derogare în acest sens. 25 euro. a decis în 1997 s nu se al ture zonei euro.1% voturi contra i 41. dar. ci i în Finlanda. fiecare stat are dreptul s emit anual o moned de 2 euro. 1 i 2 euro : Europa f r frontiere) i o fa specific rii de c tre care este emis moneda (chiar i pentru Monaco. Cu timpul a devenit evident c era necesar o cooperare economic i monetar mai strâns pentru ca pia a intern s se dezvolte în continuare i pentru ca întreaga economie european s func ioneze mai bine. a a c nu a f cut niciun efort spre a îndeplini criteriul necesar. data la care toate monedele ar fi trebuit s . 10 euro. Se mai poate emite anual i câte o moned comemorativ suplimentar . 8 euro.

reprezint mijlocul prin care guvernele. Sectoarele publice i private din ri ter e primesc i folosesc moneda euro în scopuri diverse. euro este a doua moned interna ional ca importan dup dolarul american. inclusiv ca moned de schimb i de rezerv . precum cre terea pre ului petrolului sau apari ia unor turbulen e pe pie ele valutare interna ionale. nevoia de a realiza opera iuni de schimb valutar atr gea costuri suplimentare.36 13 . zona euro poate absorbi mai bine asemenea ocuri externe f r pierderea de locuri de munc i f r diminuarea cre terii economice. Pruden a în gestionarea sa economic . comer ul i investi iile. pia a unic devenind. mai bine la a a-zisele Ä ocuri´ economice externe. În interiorul zonei euro. Dimensiunile. Ed. Din acest motiv. Moneda unic i zona euro înseamn i noi oportunit i în cadrul economiei mondiale. întreprinderile i persoanele fizice efectueaz i încaseaz pl i pentru bunuri i servicii. posibilitatea de a compara u or pre urile încurajeaz comer ul transfrontalier i investi iile de orice tip.privind Uniunea European (Tratatul de la Maastricht) hot rând astfel c Europa va avea o moned puternic i stabil în secolul al XXI-lea. implica riscuri. În acela i timp. astfel. Utilizarea extins a monedei euro în sistemul monetar i financiar interna ional demonstreaz importan a acesteia pe scena mondial : 13 Christian N. euro. Înaintea monedei euro. mai eficient . În cadrul zonei euro. dimensiunea i gestionarea prudent confer stabilitate economic zonei euro. unde nu exist o fluctua ie a ratelor de schimb. afacerile au devenit mai rentabile i mai pu in riscante în zona euro. promovând. stabilitatea i puterea economiei zonei euro ± a doua ca m rime pe plan mondial dup Statele Unite ± contribuie la cre terea atractivit ii monedei unice i în afara frontierelor zonei euro. pentru a stoca i crea bog ie pentru viitor sub forma economiilor i a investi iilor. Printre acestea se num r : y Ofert mai variat i pre uri stabile pentru consumatori i cet eni y Securitate mai mare i mai multe oportunit i pentru întreprinderi i pie e y Stabilitate i cre tere economic y Pie e financiare mai integrate y O prezen mai puternic a UE în economia global y Prezen a unui semn tangibil al identit ii europene Moneda unic aduce o nou for i ofer noi oportunit i care deriv din integrarea i dimensiunile economiei zonei euro. De asemenea. Beneficiile13 monedei euro sunt diverse i sunt resim ite la niveluri diferite. de la consumatorii individuali afla i în c utarea celui mai ieftin produs. astfel. Teora. începând cu persoane fizice i întreprinderi i ajungând pân la economii întregi. de asemenea. Ea este folosit . care rezist . Odat cu introducerea monedei unice. Bucure ti. face din euro o moned de rezerv atractiv pentru rile ter e i asigur zonei euro o pozi ie mai puternic în cadrul economiei mondiale. Datorit dimensiunii i for ei sale. pân la întreprinderile care achizi ioneaz servicii de cea mai bun calitate i la marii investitori institu ionali care pot investi mai eficient în zona euro. exist în prezent o singur mare pia integrat care utilizeaz aceea i moned . Moneda unic transform zona euro într-o zon de afaceri atractiv pentru rile ter e. moneda unic . pag. 2000. iar tranzac iile transfrontaliere erau lipsite de transparen . astfel. Chabot ± ³Euro ± moneda european ´. în prezent. adic la schimb rile economice bru te care pot ap rea în afara zonei euro i afecta economiile na ionale.

aceste state aduc o mai mare siguran i stabilitate economiilor na ionale. De i euro promite avantaje economice substan iale. multe costuri. mai mult de un sfert din rezervele de valut extern existente la nivel mondial erau în euro. un element vital pentru Uniunea Economic i Monetar (UEM). Chabot ± ³Euro ± moneda european ´. iar dolarul american 44%. nu numai între zona euro i ri ter e ci chiar. ca instrument fundamental pentru poten area beneficiilor Pie ei Unice. la o scar mai mic . stabilitatea i cre terea economic . Moneda euro nu poate garanta. pag. fiind utilizat în aproximativ 40% din tranzac iile zilnice. y Al turi de dolarul american. singur . euro a devenit o moned Äancor ´ extrem de atractiv pentru aceste ri. euro reprezenta aproximativ o treime din volumul total de datorii de pe pia a interna ional . s considere economia zonei euro o entitate de sine st t toare. rile în curs de dezvoltare se num r printre cele care i-au m rit cel mai mult rezervele în euro. Statutul monedei euro ca moned mondial . el aduce. Prin raportarea monedelor na ionale la euro. în primul rând.Moneda euro este din ce în ce mai utilizat în cazul emisiunii de titluri de datorie public i titluri de datorie pentru întreprinderi. determin din ce în ce mai mult organiza iile economice interna ionale. în special pentru cele care au încheiat acorduri institu ionale speciale cu UE. sociale i politice ale Uniunii Europene de ast zi. Teora. Datorit stabilit ii sistemului monetar pe care se sprijin . ale politici comerciale i ale cooper rii politice. y Euro este folosit din ce în ce mai mult pentru facturare i plat în comer ul interna ional. la care se adaug m rimea i puterea economic a zonei euro. cum sunt acordurile comerciale preferen iale. Acest lucru asigur Uniunii Europene o pozi ie mai puternic la nivel mondial. Acesta este rezultatul strânsei coordon ri dintre statele membre ale zonei euro. În al doilea rând. La sfâr itul anului 2006. O serie de ri i regiuni din afara Uniunii Europene sunt înc i mai strâns legate de moneda euro. Ed. între ri ter e. Bucure ti.43 14 . y Mai multe ri î i gestioneaz monedele na ionale prin corelarea acestora cu moneda euro luat ca moned de referin . Pentru a beneficia de pe urma acestei pozi ii puternice i pentru a contribui efectiv la stabilitatea financiar interna ional . de asemenea. Acestea se realizeaz . precum FMI i G8. moneda euro face parte integrant din structurile economice. prin buna gestionare a economiei Zonei Euro conform prevederilor Tratatului i ale Pactului de stabilitate i cre tere (PSC). zona euro se exprim din ce în ce mai des ca o singur voce în cadrul unor importante forumuri economice. Aceste costuri au servit criticilor drept muni ie penetrant i aproape au provocat colapsul proiectului înainte de 1999. de la 18% în 1999 la aproximativ 30% în 2006. fa de 18% în 1999. 2000. precum i al colabor rii dintre Banca Central European i Comisia European în timpul reuniunilor interna ionale pe teme economice. Dezavantajele (costurile) trecerii la moneda unic ar putea fi rezumate în felul urm tor14: y reducerea i eliminarea arieratelor ar putea duce la închiderea unor capacit i de produc ie a c ror viabilizare nu este posibil . y Euro ocup locul al doilea printre cele mai comercializate monede pe pie ele de schimb valutar. euro este utilizat foarte mult ca o important moned de rezerv pentru urgen ele monetare. La sfâr itul anului 2006. y B ncile mondiale acord împrumuturi semnificative denominate în euro în toat lumea. fapt ce ar însemna cre terea omajului i a cheltuielilor y 14 Christian N.

desigur. Acest r spuns se datoreaz în primul rând faptului simplu c euro a fost deja introdus. s-ar p rea c r spunsul la întrebarea dac avantajele euro dep esc dezavantajele sale. în special celor care se aprovizioneaz . Marele pariu pe care l-a pus Uniunea European a fost acela c oportunit ile economice ale euro dep esc ca importan riscurile implicate de ocurile economice i disordia politic . cre tere economic i sporire a competitivit ii externe nu vor mai fi utilizate (deprecierea monedei na ionale. r spunsul nu este atât de simplu. pia a financiar i autorit ile din Zona Euro15. este un da ferm. Se pare deci c . 204/February 2010 15 . Din p cate. în condi iile crizei economice actuale. CEPS ± Policy Brief. În momentul actual guvernul elen se lupt cu o imens problem de lips a credibilit ii. infla ia i dobânzile ridicate) ceea ce va crea dificult i de adaptare agen ilor economici neobi nui i cu rigorile comunitare. y în prima etap de dup aderare unele pre uri i tarife ar putea s creasc (în special la utilit ile publice i produsele agro-alimentare). Perioadele de euforie alternând cu perioadele de depresie au amplificat mi c ri în pre urile activelor. în realitate. IV. acesta a fost un pariu al c rui rezultat a fost stabilit.Din p cate. pie ele suverane de obliga iuni au fost cuprinse de un balon 15 Paul de Grawe . se pare. din punct de vedere al importan ei. Euro i-a început în mod oficial existen a la data de 1 ianuarie 1999. cu sprijinul i conducerea deplin din partea celor 11 efi de state. Acest lucru nu este unul nou. cu prioritate de pe pia a intern . y c ile clasice i specifice rilor subdezvoltate folosite pentru macrostabilizare. un simbol care exist numai în min ile câtorva politicieni ambi io i. cre terea deficitului bugetar i a datoriei publice. PROVOC RILE ACTUALE ALE EUROZONE Criza care a început în Grecia a culminat cu o criz la nivelul întregii Zone Euro. În ciuda unui pesimism general referitor la costurile i riscurile euro. ceea ce face ca ie irea din criz s fie din ce în ce mai dificil . a mii de politicieni i a sute de economi ti proeminen i. Pentru a r spunde la întrebarea cum de s-a ajuns în acest impas este necesar s se diferen ieze cei trei actori care au avut de jucat un rol foarte important în dezvoltarea acestei crize i anume: Grecia. abia acum. y pân la stabilizarea economico-monetar complet . Chiar acum un an. Rolul Greciei ar putea fi rezumat în câteva propozi ii. dup o gândire atent . Orice anun f cut de c tre guvernan ii eleni în leg tur cu inten iile lor de a redresa situa ia bugetar va fi primit cu o doz mare de scepticism pentru anii ce vor veni.³Crisis in the eurozone and how to deal with it´. Rolul destabilizator al pie elor financiare a fost înc o dat ilustrat în mod dramatic.publice cu cei disponibiliza i (oricum mai reduse decât cele cu men inerea artificial în activitate a celor neviabile). deorece nimeni nu mai are încredere în ei (guvernan i). nr. dar viteza cu care s-a produs de data aceasta a fost uimitoare. y renun area la pârghia de promovare a exporturilor prin deprecierea monedei na ionale va crea dificult i (reducerea competitivit ii ca pre ) unor exportatori. guvernele din Zona Euro au stabilit c promisiunile economice incredibile ale euro dep esc costurile i riscurile sale. Thinking ahead for Europe. Managementul defectuos i sentimentul de decep ie care emana dinspre autorit i au f cut ca aceast criz s fie posibil . El nu mai reprezint un simbol teoretic al unit ii. este posibil intrarea unor capitaluri speculative care s influen eze negativ resursele valutare ale rii.

iar în timpul perioadelor de depresie. adic nu reu esc s întrevad pericolul atunci când acesta este iminent. Sectorul privat î i poate reduce datoria doar dac guvernul este dispus s . E uând într-un mod atât de ru inos în a prognoza o criz a datoriei suverane. dar doar micu a Estonie este probabil s 16 .ceea ce a condus la niveluri sc zute record ale ratelor dobanzii pe termen lung. Drept rezultat. r scump rarea pe viitor a datoriei sectorului privat devine imposibil . Se repet acel scenariu chiar i acum în ultimele luni. Un lucru pe care îl putem spune despre aceste agen ii ar fi acela c ele au e uat în a vedea apropierea crizei. acesta a fost for at s fac propria datorie pentru a salva institu iile private. au sc zut veniturile guvernamentale i au crescut cheltuielile sociale. i chiar dup apari ia acesteia. a condus la o descre tere semnificativ a ratelor obliga iunilor guvernamentale în rile în cauz . ele reac ioneaz în mod sistematic. Criza datoriei elene s-a transformat într-un pas înapoi în ceea ce prive te perspectivele de extinderea ale Zonei Euro. astfel încât contribuie la intensificarea acestei crize. Manifestarea crizei a fost permis de ezitarea care a venit atât din partea guvernelor rilor din Zona Euro. conduce la o dinamic de auto-înfrângere. Aceast dinamic care a fost analizat de Irving Fischer în anii 1930 nu pare a face parte din trusa intelectual cu ustensile a agen iilor de rating. Au vizitat i alte ri. Frica prezent datorit datoriilor guvernamentale excesive risc s pun în mi care a anumitul ³paradox a lui Fisher´. marea majoritate a acestora fiind ri sud-europene i au început procesul de subclasare. Aceast dinamic trage i ea economia în jos c tre defla ie.i reduc datoriile. cât i din partea B ncii Centrale Europene (BCE). agen iile au început s caute în mod frenetic i alte posibile asemenea crize. acest lucru întâmplându-se într-un moment când guvernan ii au introdus pe pia cantit i foarte mari. Abia dup ce Dubai-ul a amânat rambursarea obliga iunilor sale i toat lumea a aflat acest lucru din Financial Times. situa ia s-a r sturnat dramatic i pie ele de obliga iuni s-au pr bu it în mai multe ri. în timp ce economia era atras în recesiune.i m reasc propria datorie. Astfel.i reduc datoria în timp ce sectorul privat încearc . Toate aceste lucruri nu ar fi a a de rele dac nu ar împiedica gândirea ra ional despre cum s se reduc deficitele bugetare i nivelele datoriilor guvernamentale.i reduc nivelurile datoriilor. Dar nu i-au limitat c ut rile doar la Grecia. sectorul privat a acumulat multe datorii. Agen iile de rating au luat o pozi ie central în rolul destabilizator al pie elor financiare. Acest lucru s-a întâmplat chiar acum doi ani. au realizat i agen iile de rating c era vorba de o criz i au subclasat obliga iunile Dubai-ului. adic spun c exist un pericol tot timpul chiar i atunci când acesta nu exist . Pe m sur ce guvernele sunt for ate de c tre agen iile de rating s . punând în eviden a dificult ile de gestionare a unei zone cu o moned unic . din moment de o parte a datoriei private era garantat de c tre guvern. acestea facând sistematic erori de ³tipul II´. Au f cut acest lucru în dou feluri. Apoi a venit recesiunea i guvernele au trebuit s strâng cioburile. s . Criza datoriei suverane a început în Dubai. În timpul anilor de boom. de asemenea. în care nici sectorul privat i nici guvernul nu reu esc s . pera mult. Politicienii nu vor spune acest lucru. când agen iile de rating au fost prinse complet nepreg tite de c tre criza creditelor. se poate spune c agen iile de rating fac erori sistematice de ³tipul I´ în timpul perioadelor de euforie. Sursa exploziei nivelelor datoriilor guvernamentale o reprezint nivelurile nesustenabile ale datoriei private în fa a crizei financiare. În al doilea rând.i reduc propria datorie. S-au focusat asupra Greciei care era desigur o int natural . Acest lucru. For ând ast zi guvernul s . În doar câteva s pt mâni. ele amplific mi c rile de destabilizare de pe pie ele financiare. În primul rând.

Procentul celor care erau în favoarea intr rii în Zona Euro cât mai târziu posibil au crescut de la 29% la 33%. dup un entuziasm ini ial în acest sens. Tratatele lor de aderare le obligau s adopte euro odat ce îndeplineau criteriile referitoare la datoria public . dar i s-a spus c mai întâi trebuie s fac cerere de aderare la Uniunea European . Germania i Banca Central European sunt hot râte de a nu l sa s p trund în Zona Euro o alt Grecie. al turi de Cipru i Malta. Polonia. Lituania i-a v zut documentul s u de aplicare respins în 2007 dup ce ratat atât de aproape inta de infla ie. spunând c Polonia va adopta euro cel mai devreme în 2015. dup ce a lovit criza financiar . Atunci când opt ri central i est-europene au aderat în Mai 2004. cât i Banca Central European s fie mai stricte ca niciodat în aplicarea criteriilor de aderare i insist ca rile candidate s ating mai întâi o convergen real i durabil cu Zona Euro. balan a contului curent i m suri de competitivitate mai largi. în timp ce Republica Ceh inte te acum spre anii 2016 sau 2017. cât i Banca Central European ar trebui s conving Bulgaria s nu aplice pentru faza a doua a Mecnismului European al Ratei de Schimb (anticamera Zonei Euro). Slovenia i Slovacia au intrat în ceea ce reprezint acum Zona Euro cu 16 membri. Malta. Anali tii se a teapt ca atât Comisia European . doar Cipru. Polonia a fost singura economia a UE care s-a bucurat de cre tere în anul 2009. au spus oficialii UE. infla ie. Cu toate acestea. au fost admise în aceast organiza ie integra ionist prea devreme. Estonia are puternice anse s accead la Euroland anul viitor. care a suferit ru inea anul trecut când a trebuit s sar peste o supraoptimist prognoz care spunea c ar adopta euro în 2012. un sondaj efectuat de Reuters asupra a 33 de ecenomi ti din domeniul bancar. Guvernele din Cehia i Polonia au ilustrat un orizont îndep rtat al euro atunci când au aprobat planurile de convergen care par s întârzie adoptarea monedei pân în a doua jum tate a deceniului. Num rul celor care doreau aderarea la Zona Euro s-a mic orat la 25% de la 28% cât a fost în Mai 2009. de i ³convergen a euro´ va r mâne ancora politic central pentru to i noii membri est-europeni ai Uniunii Europene. Asta înseamn s se ia în considerare mai mult indicatorii neglija i în trecut cum ar fi. Negocierile trebuie s înceap dar s-ar putea lovi de r spunsurile mai pu in favorabile ale Marii Britanii i Olandei. 17 . Aceast criz a Greciei au amplificat zvonurile din UE cum c România i Bulgaria. Opinia public în rile foste socialiste a devenit mai ezitant în ceea ce prive te adoptarea precoce a euro. i-a fixat o nou dat . dou ri care au mari probleme în ceea ce prive te corup ia i crima organizat . rata dobanzii i stabilitatea cursului de schimb. Islanda vine i bate la u a Zonei Euro în c utarea unei veste de salvare dup ce b ncile sale au c zut în Octombrie 2008.adere la Eurzone în urm torii 5 ani. deficitul bugetar. Oficiali europeni sunt de p rere c atât Comisia European . Spectrul defla iei Greciei care include sacrificii în domeniul salariilor i pensiilor i o rat mare de omaj face ca Zona Euro s nu mai par atât de atractiv în aceast regiune. Ambele au valute flotante care s-au depreciat în timpul crizei financiare. a dezv luit faptul c se a teptau ca toate aceste state s adere la Zona Euro în decursul acestui an. ajutându-le astfel s evite adânca recesiune care a lovit rile cu rate de schimb raportate la euro precum Letonia. Politicienii polonezi au în eles acest lucru i i-au schimbat atitudinea în acest sens. dar principalele economii central-europene e mai mult ca sigur c nu vor putea adera înainte de jum tatea deceniului i posibil mult dup . Peste dou treimi dintre aleg torii chestiona i în opt ri central i est-europene au fost de p rere c ara lor nu ar trebui s se gr beasc în adoptarea monedei unice. chiar dac aceast ar ar fi calificat din punct de vedere tehnic.

depindea de faptul c lira sterlin va continua s func ioneze în lumea afacerilor ca echivalent al aurului. în timp ce pentru moneda european este cea mai mare pondere dup apari ia sa. dar nimic nu e garantat". Moneda unic european continu s î i m reasc atrac ia ca moned de rezerv în detrimentul dolarului. Pentru moneda american este cea mai redus cot ca moned de rezerv pe plan mondial de la introducerea euro. La izbucnirea Marelui R zboi. Dac este s facem o analiz a ponderii monedei Euro în rezervele valutare mondiale pe anul 2009. în august 1914.Celor mai s race ri din UE (România i Bulgaria) li s-a spus s a tepte i s ia în considerare mai întâi adev rata convergen . în condi iile în care nu toate b ncile centrale prezint date legate de structura rezervelor valutare. Pre edintele B ncii Mondiale. dac moneda britanic înceta s fie privit drept un depozitar de încredere al valorii. Istoria ne arat c nu se va int mpla a a. Economistul britanic John Maynard Keynes era îngrijorat de faptul c statele nu vor folosi lira sterlin pentru a echilibra balan ele lor comerciale. Înainte de izbucnirea primului r zboi mondial. de la 65% la sfâr itul primului trimestru. de la 4% la 4. Totu i. pentru a-i men ine credibilitatea de mijloc de plat interna ional. datele privind ponderea fiec rei monede se bazeaz pe extrapolarea unor cifre valabile pentru o parte a rezervelor . În schimb. Dar a a cum s-a spus. V.800 miliarde dolari. Marea Britanie p strase convertibilitatea lirei sterline în aur. de la 2. PERMANENTA LUPT DINTRE EURO I DOLAR Despre aceast lupt care se d pe plan mondial între Euro i Dolar. cota lirei sterline a crescut u or. lira sterlin era moneda favorit în tranzac iile interna ionale.000 miliarde dolari -.5% la jum tatea anului 2009. care a ajuns la 3. iar cei care împrumutau bani la nivel interna ional vizitau City-ul din Londra pentru a ob ine capital. Ponderea dolarului american în rezervele valutare din lume a coborât la 62.9% în martie. a a cum este ast zi dolarul.1%. exist i voci care sunt sigure c preaputernicul dolar nu î i va termina cariera ca i moned interna ional în favoarea euro.9% în martie. Robert Zoellick. ponderea sa în rezervele valutare mondiale urcând la 27.5% la finalul lunii iunie. Valoarea rezervelor valutare mondiale a crescut în al doilea trimestru al anului 2009 pân la 6. în 1999. de la 25. "Viitoarea pozi ie a City-ului londonez" potrivit lui Keynes . atunci cu siguran suntem tenta i s credem c suprema ia dolarului se apropie de sfâr it. anali tii au diverse opinii din care rezult c ace tia sunt împ r i i în dou tabere: cei care sunt în favoarea suprema iei Euro i cred cu ardoare acest lucru i cei care sunt de partea b trânului Dolar. de la 6.3%. la fel ca i ponderea yenului.de circa 4. citat de Bloomberg.500 miliarde dolari la finalul primului trimestru. a avertizat mar i Statele Unite s nu considere c rolul dominant al dolarului ca moned de rezerv este garantat pentru totdeauna. "Desigur c astazi dolarul r mâne moneda de rezerv predominant . în ciuda faptului c dolarul este vulnerabil. informeaza NewsIn. Dolarul nu putea s se bat cu lira sterlin pentru rolul de moned de schimb interna ional f r s fie la paritate cu ea în ce prive te reputa ia. Iar evenimentele din luna 18 . Suprema ia financiar a Americii în secolul XXI se aseam n cu pozi ia pe care Marea Britanie o ocupa acum un secol în finan ele interna ionale. ar ta un raport al Fondului Monetar Interna ional (FMI). a afirmat Zoellick.

Dar.nu este probabil . Banca Central European . ar putea s provoace c utarea de noi valute ca mijloace de schimb interna ional.i pl ti datoriile externe. abandonaser acest standard de convertibilitate. Ce anume ar putea declan a un asalt fatal asupra dolarului pe pie ele interna ionale? În vreme ce o vânzare masiv i abrupt de dolari. mai ales dup ce a fost sl bit de un dezechilibru comercial. dar acest fapt reflect un declin al domina iei dolarului ce ine de evolu ia acestuia. o pierdere a fi ierelor electronice ar face euro la fel de suspect.din creditor interna ional în datornic interna ional.august 1914 i-au oferit ocazia. Poate c aurul. cu excep ia britanicilor. Obiceiurile de plat în lumea finan elor se schimb în ritmul în care se tope te un ghe ar. ia ceva timp ca s detronezi regele încoronat al mijloacelor de schimb financiar interna ional. nu putem decât s sper m c un astfel de scenariu va r mâne pur speculativ. Bineîn eles. ase ani mai t rziu. Aceasta a fost o retragere tactic . iar nu o schimbare revolu ionar de regim. Ast zi. O pierdere catastrofic a fi ierelor electronice ar distruge cu siguran credibilitatea dolarului ca mijloc interna ional de plat . A a c euro trebuie s î i c tige reputa ia criz cu criz . pentru a se confrunta cu domina ia dolarului ca moned favorit în tranzac iile interna ionale. Cea mai mare scurgere de aur în afara Statelor Unite ce avea loc pe parcursul unei genera ii punea în pericol capacitatea Americii de a. Teama c SUA vor abandona standardul de echivalare a monedei în aur a f cut ca pre ul dolarului s se pr bu easc pe pie ele interna ionale. care ar submina sistemele computerizate de transfer bancar din sistemul mondial al b ncilor. de genul izbucnirii primului r zboi mondial în 1914. Dar angajamentul acestor entit i politice independente fa de euro nu poate egala istoria angajamentului american fa de dolar. În era modern a sistemelor de plat automat .i-a oferit o a doua victorie dolarului în lupta lui cu lira sterlin . britanicii au fost obliga i s abandoneze convertibilitatea lirei sterline în aur. are mandatul s managerieze noua moned astfel înc t s men in stabilitatea pre urilor. În aprilie 1919.în vreme ce to i ceilal i. McAdoo.nu are o lung istorie de credibilitate în spatele s u.o moned f r ar . cum au f cut Statele Unite acum un secol. de c tre de in torii majori ai monedei . William G. c nd dolarul a r mas convertibil în aur . Nu poate s o ia pe scurt tur . o astfel de r sturnare de situa ie ar putea veni din partea unui atac terorist. în aceast perioad de deficit comercial al SUA. un eveniment cataclismic. ce avea scopul s duc la revenirea lirei sterline la nivelul de $4. va reveni ca standard de evaluare a monedelor. Dar lira sterlin suferise deja o pierdere ireparabil . Dar BCE are nevoie de timp pentru a. 19 . Pe scurt. La urma urmei. a p strat onoarea financiar a Americii în august 1914. în aprilie 1925. Transformarea Marii Britanii .i crea o reputa ie de institu ie care lupt împotriva infla iei. euro . un depozitar al valorii ce nu poate fi distorsionat prin astfel de manevre. chiar i atunci. fondat în 1998. drept mijloc de schimb în tranzac iile interna ionale.8665. Dar ce anume ar putea înlocui dolarul într-o astfel de situa ie r mâne de aflat. Marea Britanie a confirmat credibilitatea sa monetar i a revenit la convertibilitatea în aur a monedei sale. în timpul celui de-al doilea r zboi mondial . a fost nevoie de mai bine de un deceniu p n c nd moneda american a ajuns la egalitate cu cea britanic .de exemplu China . aisprezece ri din Uniunea European folosesc euro ca moned . Dar ministrul de Finan e. este clar c euro i-a f cut loc. Experien a din 1914 arat c o alternativ credibil poate înlocui o moned îndelung recunoscut ca mijloc de schimb interna ional. În ciuda credibilit ii instantanee pe care a c tigat-o dolarul.

în aceste luni. ministrul rus de finan e. care a f cut numeroase victime în sectorul bancar i financiar american. Propunerea SUA ± stoparea deprecierii dolarului Trezoreria american . dar i c dac Rusia un ar fi f cut parte din tab ra Aliat . în 5-10 ani. Revista ³Tribuna Economic ´. la primele contur ri clare ale actualului fenomen mondial al globaliz rii.VI. fiecare ap r ce mai poate ap ra din trecutul str lucit al dolarului.4/2010 20 . materializate în obliga iuni americane ar putea fi schimbate în obliga iuni emise de FMI. nr. ca moned de schimb. Alexei Kudrin. Probabil. va deveni o realitate efectiv . Deocamdat . Bucure ti. Alunecarea spre o lume multipolar nu face decât s elimine amenin rile planetei. în secret. Exist p reri c înl turarea lui Saddam Hussein de la conducerea Irakului ar fi devenit iminent atunci când acesta ar fi anun at c va vinde petrolul rii sale numai în euro«. Dobrescu ± ³Mar ul spre moneda mondial ´. lumea a fost dominat de Europa. dolarul SUA a proliferat atât de mult în rela iile de schimb între rile lumii. Cu toate acestea. În timpul ultimelor secole. institu iile semnalate trebuie s cumpere masiv dolari i s se exprime în mod public pentru a-i influen a i pe al i actori s intervin în acest sens pe pie ele financiare. indiferent care va fi numele ei înc nerostit. rivalit ile între puterile sosite pentru resurse mai rare i mai scumpe. apoi de Statele Unite. în prim vara anului 2009. esencial. moned mondial . 16 Emilian M. Ea a fost gândit înc din secolul trecut pe plan etele proiectan ilor economici i moneda euro un reprezint decât un pas. atât în raport cu moneda unic european .. Potrivit în elegerii. un experiment continental. c tre moneda mondial . Ultimele evolu ii ale acestui veritabil i iminent mar c tre moneda mondial sunt prezentate în continuare16. nu mai mult. cu grad mare de risc. dar i ³fabricarea´ de c tre aceasta a unor cantit i impresionante i necunoscute de dolari. cât i fa de zenul japonez. O mostr a acestei monede a fost deja oferit publicului pentru vizionare.1. moneda mondial . dorit i rostit în oapt de arhitec ii planetei.. Ministerul Japonez de Finan e. pe fondul crizei creditelor imobiliare. VI. militar i politic a SUA. MONED MONDIAL LA ORIZONT? Pu ini sunt cei care cred acum în noua i destul de apropiata efectiv. Sfâr itul R zboiului Rece a consacrat China i India ca locomotive ale unei economii mondiale aflate în criz . Banca Central European i alte institu ii financiare au pl nuit. Pân în urm cu câ iva ani. Acestea multiplic investi iile în Sudul planetei i acordurile de cooperare cu rile Africii sau Americii Latine. dup 5 zile.2. ar fi renun at de mult la dolar. VI. crizele regionale. date fiind for a economic . în afara dictatelor Fondului Monetar Interna ional. Rusia are încredere în dolarul american i nu inten ioneaz s recurg la o nou moned de rezerv prea curând. a declarat apoi. s sprijine dolarul american pentru a opri deprecierea acestuia. anun ul decla ând o u oar depreciere a monedei americane. dolarul american s-a depreciat masiv. Propunerea Rusiei ± moneda unei lumi unite Banca Central a Rusiei a anun at pe 10 iunie 2009 c o parte din rezervele na ionale.

Medveedev a cerut de mai multe ori ca dolarul american s fie înlocuit în rezervele monetare interna ionale. care poart sloganul UE.Acesta a relatat c este înc prea devreme ca s se poat discuta despre o alternativ despre dolar. yuanul i rubla. prezentând deja publicului o mostr a acesteia. dar înc limitat. a declarat liderul politic rus. ca parte a unui plan de m suri care s contracareze criza financiar . c ar trebui analizat posibilitatea folosirii drepturilor speciale de tragere (DST) ale FMI. Propunerile Chinei nu au avut atunci câ tig de cauz . Rusia. pe care a denumit-o ³moneda unei viitoare lumi unite´. îns oficialii sunt de p rere c va dura o perioad de timp pân se va extinde experimentul. La întâlnirea G8 din Italia. care s reflecte modificarea balan ei puterii la nivelul economiei mondiale. f r yuan ± moneda chinez . VI. în contextul schimburilor comerciale dintre cele dou state. Noua moned . Propunerea Chinei ± un co valutar Guvernatorul B ncii Centrale a Chinei declara în martie 2009. ³Unitate în diversitate´.i s -ai fac mai cunoscut rolul de ri cu economie important ale planetei. 17 21 . Rusia. iar valoarea lor este determinat de un co valutar format din dolar. dup ce mai mult lideri mondiali i oficiali ai FMI au sus inut importan a dolarului SUA pentru constituirea rezervelor mondiale. din 8-10 iulie 2009.i îndoielile cu privire la viitorul monedei SUA. Propunerea BRIC (Brazilia. India i China) Cele mai importante patru ri cu economie emergent (economie care converge c tre o economie dezvoltat ) ± Brazilia. ca moned de constituire a rezervelor valutare. de asemenea. ca moned pentru rezervele valutare. a propus includerea subiectului în concluziile reuniunii. China a cerut rediscutarea propunerilor de creare a unei monede mondiale pentru constituirea rezervelor valutare.4. Problema introducerii unei monede suprana ionale ³îngrijoreaz pe toat lumea în prezent. unde comercian ii înc prefer utilizarea mult mai flexibil a dolarului SUA. chiar i pe creatorii i produc torii de monede´. care a avut loc în Italia. DST sunt alocate statelor membre FMI. lira sterlin i zen. mai precis denominarea comer ului în monedele proprii pentru a reduce dependen a de dolarul american sau euro. faptul c vor s extind utilizarea monedelor lor na ionale. preciyând c moneda demonstrativ ³arat c ru ii se preg tesc pentru lansare. Acest obiectiv. China i Rusia au anun at pe 13 octombrie 2009. VI. exprimându. pre edintele rus Dmitri Medveedev17 a readus în discu ie ideea înlocuirii dolarului american din rezervele monetare interna ionale cu o moned special . precizând c aceast moned este înc într-o form destul de bun . propunându. a fost pentru prima dat exprimat de c tre liderii din Rusia i China în cadrul unei reuniuni ce a avut loc la Moscova în iunie 2009.3. cu alte monede regionale. i alte state au propus g sirea unei alternative la dolar. ceea ce reprezint un semn pozitiv c statele încep s în eleag gradul de interdependen care le leag ´. a fost fabricat în Belgia. Vicepremierul chinez. din vara anului 2009. Zhang Dejiang a declarat c ambele p r i ar trebui s încheie acorduri privind monedele lor na ionale cu statele vecine i a confirmat c Rusia i China inten ioneaz s elaboreze un plan pentru implementarea unui acord valutar bilateral. La discu iile preg titoare pentru reuniunea celor 8 ri industrializate. Cele dou ri î i permit deja acest tip de comer . India i China ± de la ini ialele c rora s-a format acronimul BRIC ± au constituit în 2008 grupul cu acela i nume. în unele ora e de frontier . euro.

prosperitate i pace. China are o puternic industrie prelucr toare. de resurse minerale i de tehnologia informa iei. Economiile braziliei. sus inea c Euro va fi un factor de în elegere. Îns Euro are i alte atuuri. în contextul european monetar i financiar actual. în timp ce Brazilia. fiind chiar complementare. Euro impune formarea con tiin ei apartenen ei tuturor membrilor acestei uniuni la un spa iu monetar unic i îi oblig pe cet enii statelor membre ale Uniunii s o recunoasc ca form material a dreptului de a ob ine prin intermediul s u o parte din bunurile i serviciile oferite spre vânzare pe teritoriul Uniunii. privit ca o institu ie. Membrii BRIC nu inten ioneaz s devin un nou club închis. în esen a ei. cele patru ri emergente au înregistrat un ritm mediu de cre tere economic de circa 11%. De exemplu. moneda unic european este considerat la fel de important ca Dolarul sau Yenul pe plan mondial i permite evitarea unor crize monetare. de rezerv . În ultimii ani. prin aceasta este un fenomen politic. Toate schimb rile pe care le-a generat trecerea la moneda unic au fost suportate pentru a cre te capacitatea de a concura într-o economie globalizat . Devenit a doua valut mondial . integrarea monetar este deci.rile membre BRIC însumeaz 26% din suprafa a Terrei. care este socotit ca foarte bun. care nici m car nu face parte din blocul comunitar. liderii celor patru ri apreciind c într-o lume multipolar solu iile pot fi g site doar print-o larg participare i cooperare. Rusia i India de in puternice sectoare energetice. are o natur social-politic i are la baz încrederea agen ilor în sistemul care a propus-o i o garanteaz . precum i organiza iilor interna ionale s înt reasc monitorizarea capitalurilor financiare i s îmbun t easc managementul riscului i transparen a serviciilor financiare. Crearea i acceptarea monedei unice. Moneda. neavând reprezentan i proprii în cadrul organiza iilor interna ionale. Indiei i Chinei prezint importante atuuri competitive. Potrivit statisticilor FMI. În mai multe rânduri de la constituirea sa. creatorul teoriei Äzonelor monetare optime´. precum Danemarca sau Suedia. 42% din popula ie i 15% din PIB-ul global. trecerea la euro fiind favorizat de stabilitatea economic ce a permis dezvoltarea în continuare a statelor membre. a fost f r nici o îndoial un act de încredere în Europa i în acela i timp. CONCLUZII Moneda este un fenomen macroeconomic i. dup Dolar. de valoare i numerar sau de etalon de valoare. influen a interna ional a acestor ri a crescut în mod semnificativ. dar i din partea Islandei. lucrul acesta fiind pus sub semnul îndoielii acum. f r pericolul infla iei. Zona Euro are de suferit de pe urma reprezent rii deficitare pe plan interna ional. o integrare din perspectiva politic . în perioada 2006-2008. o provocare în contextul economiei globale. Rusiei. membrii BRIC au solicitat SUA i guvernelor europene. Institu ia monedei unice ± EURO ± este o expresie sintetic a integr rii monetare europene i semnul vizibil al Uniunii Monetare Europene. 22 . Moneda Euro a fost un zid de protec ie în fa a crizei financiare. Din perspectiva func ional . în opinia unor speciali ti. moneda îndepline te rolul de instrument unic de tranzac ii. cum ar fi Fondul Monetar Interna ional (FMI) sau Grupul Celor Opt (G8). înregistrând un interes crescut din partea rilor Uniunii Europene care nu erau convinse de importan a unei monede unice. Robert Muldell. lipsit de transparen . odat cu rapida lor dezvoltare economic . Totu i.

2008 http://www. Bucure ti. Revista ³Tribuna Economic ´.php?id=6719&tx_ttnews[t t_news]=2501&cHash=6bfbb5468d ± by Joan-Marc Simon (23.federaleurope.jurnalul. Ed. Thinking ahead for Europe. 2000 ± ³Euro ± bipolarizarea monetar ´. Tehnic .html http://www. Ed.org/NewEnglish/Home_old/Article/t abid/191/ArticleType/ArticleView/ArticleID/21580/language/e n-US/Whytheeuroisnotoncoursetodislodgethedollar. Economic . Isabella Sima y Zenovia-Doina Penea y Petre Pris caru y Ovidiu Puiu y *** y *** y *** y *** 23 . Ed. Supliment de economie teoretic i aplicat . 2004 .ÄPolitici economice interna ionale´. 2009 ± ³Moneda Euro´.´Economia Integr rii Europene´: Editura ASE-Bucure ti 2002 .ro/stire-editorial/va-fi-detronat-dolarul-decatre-euro-96429. Ed.2009) http://www.864(1890). p. 1999 ± ³Mar ul spre moneda mondial ´. nr. Pite ti. 2008 .com/article/idUSTRE6183J920100209 . nr.4/2010 ± ÄGuvernan a UE´ Ed. Chabot y Nicolae D nil y Emilian Dobrescu y Sterian Dumitrescu.a IV-a . 1999 ± ÄPoliticile comune ale Uniunii Europene´. Independen a Economic .BIBLIOGRAFIE: y Christian N.aspx . Ion Ni . Economistul.³Crisis in the eurozone and how to deal with it´. 204/February 2010 . Independen a Economic .09. Iuliana Ciochin y Paul de Grawe ± ³Euro ± moneda european ´. Ed. Iulica Voicu. Teora. Bucure ti. Bucure ti. Bucure ti. Irecson. Economic .by Charles Wyplosz http://www.europesworld. nr. CEPS ± Policy Brief.´Economia Uniunii Europene´: Editura ´Luceaf rul´Bucure ti 2002 . Bucure ti.by Paul Taylor (12/02/2010) y Ion Mihai y Dumitru Miron y Dumitru Miron y Ion Ni . Pite ti. Bucure ti.³Alegerea regimului valutar adecvat´.reuters. Ed.ÄDic ionar explicativ al UE´.org/index. Iuliana Sc rl tescu.