UNIVERSITATEA; „Transilvania” BRAŞOV FACULTATEA; „Ştiinţa şi Ingineria Materialelor” CATEDRA; „Ingineria Materialelor şi Sudării’’

Ing. Cătălin Theodor PLOSCARIU

REZUMAT CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI RESEARCHES AND CONTRIBUTIONS REGARDING THE UTILIZATION AND HEAT TREATMENT OF LOW ALLOYED STEEL USED FOR ROMANIAN HELICOPTERS WELDED FRAMES CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC Prof. univ. dr. ing. Rodica Mariana POPESCU

BRAŞOV 2010

MINISTERUL EDUCATIEI,CERCETARII SI TINERETULUI UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRASOV BRASOV,B-DUL EROILOR NR.29, TEL 0040-0268-41300, FAX 0040-0268-410525

Catre ______________________________________________________________

Va aducem la cunostiinta ca in ziua de 30.09.2010, ora 14.00, in sala I1 6, la catedra de Ingineria Materialelor si Sudarii, va avea loc sustinerea publica a tezei de doctorat intitulata, “ CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI”, elaborata de ing. Catalin Theodor PLOSCARIU in vederea obtinerii titlului de DOCTOR in domeniul fundamental “STIINTE INGINERESTI” , domeniul “INGINERIA MATERIALELOR” cu urmatoarea componenta a comisiei:

PRESEDINTE: CONDUCATOR STIINTIIFIC: REFERENTI:

Prof. Univ.Dr.Ing. Mircea Horea TIEREAN DECAN – Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor Universitatea “Transilvania” din Brasov Prof. Univ.Dr.Ing. Rodica Mariana POPESCU Universitatea “Transilvania” din Brasov Prof. Univ.Dr.Ing. Avram NICOLAE Universitatea ”Politehnica” din Bucuresti Prof. Univ.Dr.Ing. Adrian DIMA Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi Prof. Univ.Dr.Ing. Teodor MACHEDON PISU Universitatea “Transilvania” din Brasov

In acest scop va trimitem alaturat rezumatul tezei de doctorat si va invitam sa luati parte la sustinerea publica a tezei de doctorat. Eventualele aprecieri sau observatii asupra continutului lucrarii va rugam sa le transmiteti, la catedra I.M.S. a Facultatii S.I.M.

CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI

CUPRINS DIN FILELE AVIAŢIEI ROMÂNE CAPITOLUL 1. STADIUL ACTUAL PRIVIND UTILIZAREA OŢELURILOR SLAB ALIATE ÎN DIVERSE DOMENII 1.1. Clasificarea oţelurilor 1.1.1. Oţeluri carbon de uz general 1.1.2. Oţeluri carbon de calitate 1.1.2.1. Oţeluri pentru cementare 1.1.2.2. Oţeluri pentru îmbunătăţire 1.1.3. Oţeluri turnate în piese 1.1.4. Oţeluri cu înaltă rezistenţă mecanică, sudabile 1.1.5. Oţeluri aliate 1.1.5.1. Clasificarea oţelurilor aliate 1.1.6. Definiţii referioare la comportarea oţelului 1.1.7. Utilizarea oţelurilor slab aliate în aviaţie CAPITOLUL 2. STABILIREA ÎNCǍRCǍRILOR ŞI PREDIMENSIONAREA STRUCTURII CENTRALE A ELICOPTERULUI IAR 316B ALOUETTE 2.1. Sistemul axelor de referinţă 2.2. Simplificarea aparatului 2.3. Principiul de calcul 2.3.1. Diferite cazuri de calcul 2.3.1.1. Cazul aterizării 2.3.1.2. Cazul zborului 2.3.2. Determinarea eforturilor în punctele de ataşare 2.3.2.1. Ataşarea cabinei 2.3.2.2. Ataşarea fuzelajului 2.3.2.3. Ataşarea rezervorului 2.3.2.4. Suporturile tip „V” ale cutiei principale 2.3.2.5. Ataşarea turbinei 2.3.2.6. Ataşarea trenului de aterizare SPATE 2.3.3. Calcule unitare 2.3.3.1. Eforturi în ansamblul barelor FAŢǍ şi SPATE 2.3.3.2. Eforturi în nodurile prismei centrale 2.3.3.3. Eforturi în barele prismei centrale 2.4. Verificarea secţiunilor şi a îmbinărilor 2.4.1. Verificarea barelor 2.4.2. Determinarea coeficienţilor de încastrare
Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT

Pag. 9 10/18

10/18 10/19 10/20 20 11/20 11/21 11/21 11/21 22 11/22 12/24 13/25

13/25 25 26 13/26 13/26 14/26 14/26 14/27 28 28 29 30 31 15/32 15/32 33 34 35 35 17/38
1

8.9. Nodurile 2S şi 2D (structura centrală .7.2. Ataşarea cabinei în nodurile 2S şi 2D 2.3.2. Ataşarea cabinei în nodurile 1S şi 1D 2.6.3.7.3. Ataşarea grinzii de coadă (nodurile 6S – 6D – 5) 2. Gazele protectoare folosite la sudarea WIG 3.4.1. Nodurile 1S şi 1D (structura centrală .1.2.2.2. Ataşarea cabinei în nodurile 2S şi 2D 2.5.4.5. 7D.2. Verificarea secţiunii AA’ 2. 7D.1. Eforturile din cadru 2. Procedeul de sudare WIG 3.3.9.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 2.6. 8S şi 8D (structura centrală – suportul carcasei rotorului principal) 2.2.5. Consideraţii asupra cadrului superior 8D7D . Consideraţii privind structura centrală a elicopterului IAR 316B Alouette 2.7.3.5.8.2.3. Stabilirea parametrilor tehnologici la sudarea WIG Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 17/38 40 18/42 44 44 45 19/46 19/46 46 47 19/47 47 19/48 49 50 52 20/52 55 56 57 57 58 58 59 20/59 60 60 61 21/61 22/62 22/62 24/66 24/66 25/68 68 69 25/69 70 2 . Nodurile α şi β (legătură suport carcasă – transmisie principală) 2. CERCETǍRI PRIVIND COMPORTAMENTUL LA SUDARE AL OŢELURILOR SLAB ALIATE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA AERONAUTICĂ 3.2.7. Materialul de adaos folosit la sudarea WIG 3.cabină) 2.5.1.2.1.2. Ataşarea inelului în nodurile α şi β 2. Nodurile 6S.9. Ataşarea inelului în nodurile α şi β 2.2. Materiale utilizate la sudarea WIG 3. Concluzii CAPITOLUL 3.8.5. 6D şi nodul 5 (structura centrală – grinda de coadă) 2. Ataşarea suportului carcasei rotor în nodurile 7S.6.8.4.4.6. Ataşarea cabinei în nodurile 1S şi 1D 2. Verificarea capetelor şi tălpilor 2. Nodurile 7S.2.4.5.8.7. Ataşarea inelului suport de carcasa rotorului în nodurile 7S.2. Electrozi nefuzibili 3.2.8.1.2.1. 7D.8S7S 2. Alegerea procedeului de sudare prin topire 3.4. Calculul barelor 3S – 4S şi 3D – 4D 2.cabină) 2. Verificarea axelor 2.2.1.2.1.6. Verificarea sudurilor 2.1. Corecţia 2.6.10. Ataşarea grinzii de coadă (nodurile 6S – 6D – 5) 2.2. Ataşarea inelului suport rotor 2. 8S şi 8D 2.7. Nodul 3S 2. Ataşarea grinzii de coadă (nodurile 6S – 6D – 5) 2. 8S şi 8D 2.2. Generalităţi 3.7.2. Determinarea sarcinii critice la flambaj pentru bara 3S – 4S 2.

2. Călirea cu transformare polimorfică (martensitică) 4.3.5.4. Tratamentul termochimic 4.4.3.2 Tipuri de inductoare folosite 4. Detalii ale structurii centrale 3.2. Îmbătrânirea 4. Tratamentul termic local asupra ţevilor sudate din oţel 15 CrMoV6 4. Tehnologia propusă pentru sudarea locală a ţevilor 3.4. CERCETǍRI ŞI CONTRIBUŢII 4. Recoacerea cu transformare de fază 4.3.3.1. Diagrama de tratament termic 4.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 3. Tensiuni remanente la sudare. METODOLOGIA DE CERCETARE PRIVIND TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA AERONAUTICĂ. Heliul 3.4.3 Încălzirea în amestecuri exoterme 4.1.2.2.8.4. Alegerea utilajului de sudare 3.2.5.3. DISPOZITIVE. Clasificarea tratamentelor termice 4. Încălzirea cu flacară de gaz 4.3.3.1.4.9.1.6.5. Recoacerea fără transformare de fază 4.2.2.3.4.4.1. Argonul 3. Alegerea materialului de adaos şi a gazului de protecţie 3. UTILAJE. Revenirea 4.3.1.5.2.1.4. Contribuţii privind sudarea WIG a oţelurilor slab aliate destinate industriei aeronautice 3.1.3.3. Mecanismul fragilizării structurale şi fisurării îmbinărilor sudate 3. Încălzirea cu inducţie 4.1.4 Încălzirea cu rezistenţe electrice Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 73 73 73 73 26/74 76 27/76 78 79 28/79 29/79 29/79 31/83 32/85 32/87 34/89 35/91 35/91 35/92 36/93 94 36/94 36/94 94 95 36/97 37/97 37/97 37/99 37/100 38/101 38/102 39/105 40/109 41/111 114 114 3 .1. Tratamentul termic propriu-zis 4. Călirea fără transformare polimorfică 4. Materialul de adaos 3.4.1.3. Gazul de protecţie 3. Tratamentul termofizic 4. Caracterizarea generală a tratamentelor termice 4. APARATURǍ.1.7.1.1. Aparatul de sudare 3. Capul de sudare (pistoletul) 3.1.3. Azotul 3.2.2.4.3.6. Concluzii CAPITOLUL 4.1. Calculul inductoarelor pentru încălzirea pieselor cilindrice tubulare 4.1.4.10. Fenomene fizice şi metalurgice 3. Metode de încălzire locală a îmbinărilor sudate 4.3.2. Observaţii generale asupra gazelor şi a amestecurilor de gaze utilizate la sudarea WIG 3.4.4.4.4.

5.4. Calitatea cusăturii 5. Retuşarea defectelor de sudare 5. Calificarea sudorilor 5.2.4.3.2. Fixarea izolantului şi a termocuplelor 4.5 Instalaţii termice de tratament termic local post-sudare pentru ţevi 4.2.1.4.1.3.6. Echipament individual de protecţie 5.5. Controlul îmbinărilor sudate 5.1. Pregătirea probelor metalografice 4.4. Concluzii CAPITOLUL 6.7.6. Controlul pieselor supuse sudării 5. Fazele controlului îmbinărilor sudate 5.4.1.2.5. Controlul efectuat în timpul executării sudării 5. Sudarea 5. CONTROLUL SUDURILOR ŞI MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII 5.3.2. Fixarea elementelor încălzitoare 4. Norme de protecţia muncii 5.5. Principalele proprietăţi ale radiaţiilor X 5. Pregătirea îmbinărilor 5.5.2.1.4.3. Instalaţia de producere a radiaţiilor X 5.3.2.3.1. CONCLUZII GENERALE ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE Bibliografie 43/114 43/114 43/116 45/119 46/121 122 47/124 124 130 52/144 54/146 54/146 54/146 54/147 55/149 55/149 55/149 55/150 55/150 55/150 56/150 151 151 151 152 56/153 56/154 154 154 56/155 57/155 57/155 156 57/156 58/157 58/159 59/160 63/165 4 Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT . Principii ale controlului calităţii 5.2. Controlul total al calităţii 5. Radiaţiile X 5.4.4.2. Concluzii CAPITOLUL 5. Dimensionarea rezistenţei încălzitorului 4.3.1.5.2. Metode de control cu radiaţii penetrante 5. Pregătirea suprafeţei 5.1 Instalaţii termice cu încalzire rezistivă 4.5.2.6.3. Măsuri pentru asigurarea calităţii 5.5.2.1.1.4. Principiul metodei radiografice 5. Inspecţia 5.5. Echipamentul utilizat 4. Compoziţia chimică 5.5.1.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 4.1.3. Analiza microstructurilor 4.1.2.2. Controlul calităţii materialelor folosite 5.6.4. Elemente de încălzire şi surse de energie electrică 4.6.1.1. Protecţia împotriva electrocutării şi a degajărilor de gaze 5.

3.2.2.3.1.3.1.3.3.4. Landing case 2. Different calculation cases 2.2.3.3.2.3.1.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI TABLE OF CONTENTS ROMANIAN AVIATION REVIEW CHAPTER 1.3.3.1.1.4.1. Quality carbon steel 1.1. Section and joints checking 2. Cockpit attachment 2.1. Efforts within front and rear tube assemblies 2.1.2.3.1.2.1.3.7.2.3.1. Calculation principle 2. LOADING DETERMINATION AND IAR 316B ALOUETTE HELICOPTER MAIN STRUCTURE PRE-SIZING 2.1.3.1. Cementing steel 1.2. Determination of restraint coefficients Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT Pag. Air frame simplification 2.3. PRESENT DEVELOPMENT STAGE REGARDING THE UTILIZATION OF LOW ALLOYED STEEL WITHIN VARIOUS FIELDS OF APPLICATION 1.1.2. Steel classification 1.2.2.3. Utilization of low alloyed steel within aviation field CHAPTER 2.3.2.1. Fuel tank attachment 2. Main box „V” shape supporting brackets 2. Unit calculation 2.3.4. 9 10/18 10/18 10/19 10/20 20 11/20 11/21 11/21 11/21 22 11/22 12/24 13/25 13/25 25 26 13/26 13/26 14/26 14/26 14/27 28 28 29 30 31 15/32 15/32 33 34 35 35 17/38 5 .1.1. Alloyed steel classification 1.3. Efforts within central prism tubes 2.5. Turbine attachment 2. High weldable mechanical strength steel 1.6.1.2. Effort determination within attachment points 2. Cast unit steel 1.4. Definitions regarding steel behavior 1.1. Heat treatable steel 1.2.3.5. Reference axes system 2. Flight case 2.5.1.4. Rear landing gear attachment 2. Fuselage attachment 2.2.3. Alloyed steel 1. Tubes checking 2.6.2.3.1. Carbon steel for general purposes 1. Efforts within central prism assemblage points 2.

Conclusions CHAPTER 3.1.1. 6S.7.6. Cockpit attachment within 1S and 1D assemblage points 2.8.3.3.9.7.4.4.4.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 2. 8S and 8D assemblage points (main frame – main rotor casing support) 2.2.1. Ring attachment to the rotor casing support 2.8.8.7.2. 1S and 1D assemblage points (main frame . 6D and 5 assemblage points (main frame – tail beam) 2. 7D.1.10.9.1. RESEARCHES REGARDING WELDING BEHAVIOR OF LOW ALLOYED STEEL UTILIZED IN AIRCRAFT INDUSTRY 3.1.2.6.cockpit) 2.cockpit) 2. Tail beam attachment (6S – 6D – 5 assemblage points) 2.2.3. 7D.6. Non fusible electrodes 3. Axes checking 2. Cockpit attachment within 2S and 2D assemblage points 2.2. α and β assemblage points (casing support coupling – main drive) 2.6. Choosing fuse welding procedure 3. Cockpit attachment within 2S and 2D assemblage points 2.8S7S 2.6. 8S and 8D assemblage points 2.1. 7S. Rotor casing support attachment within 7S.7.2. Fillers utilized for WIG welding procedure Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 17/38 40 18/42 44 44 45 19/46 19/46 46 47 19/47 47 19/48 49 50 52 20/52 55 56 57 57 58 58 59 20/59 60 60 61 21/61 22/62 22/62 24/66 24/66 25/68 68 69 6 . 7D. 8S and 8D assemblage points 2.1.1.7.5.5.5. Tail beam attachment (6S – 6D – 5 assemblage points) 2.2. Materials utilized for WIG welding procedure 3. WIG welding procedure 3.8. AA’ section checking 2.2. Frame efforts 2. Correction 2. Overall view 3.8.2. Head beam and pads checking 2. Welding inspection 2.9.7. Ring attachment within α and β assemblage points 2.3.5.2. Ring attachment within α and β assemblage points 2. 3S assemblage point 2.2.1.2. Considerations regarding main frame of IAR 316B Alouette helicopter 2.5. 2S and 2D assemblage points (main frame .5.6.4.7. Ring attachment to the rotor casing support within 7S.2.5.2.2. 3S – 4S and 3D – 4D tubes calculation 2.2. Cockpit attachment within 1S and 1D assemblage points 2. Considerations regarding superior frame 8D7D .2.2.4. Tail beam attachment (6S – 6D – 5 assemblage points) 2.4.8. Critical load determination for axial compression of 3S – 4S tube 2.

Induction heating 4. RESEARCHES AND CONTRIBUTIONS 4. Argon 3.3. Thermo – physical treatment 4.2.2.3.3.4.4 Electrical resistance heating Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 25/69 70 73 73 73 73 26/74 76 27/76 78 79 28/79 29/79 29/79 31/83 32/85 32/87 34/89 35/91 35/91 35/92 36/93 94 36/94 36/94 94 95 36/97 37/97 37/97 37/99 37/100 38/101 38/102 39/105 40/109 41/111 114 114 7 .4.1.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 3. Heat treatment classification 4.1.1.5.4.5. Local heating methods for welding joints 4.3. Thermo – chemical treatment 4.1.3.1.3.1. EQUIPMENT.5. Proposed technology for local tube welding 3.4. Main structure details 3.3.4. Nitrogen 3.2.3. Gas flame heating 4.4. Conclusions CHAPTER 4. Technological parameters adjustment for WIG welding 3. Annealing with phase change 4. The welder 3.6.4. Ageing 4.4. Proper heat treatment 4.1. Protective gases utilized for WIG welding procedure 3.2.2.1. Physical and metallurgical phenomena 3.1.3. General overview 4. Quenching with polymorphic shifting (martensitic shifting) 4. Heat treatment diagram 4. Heat treatment.2.3.4.2.4.3.2 Utilized magneto types 4. Contributions regarding low alloyed steel WIG welding for aircraft industry 3.1. RESEARCH METHDOLOGY REGARDING LOW ALLOYED STEEL HEAT TREATMENT UTILIZED IN AIRCRAFT INDUSTRY.1.2. Choosing welding equipment 3.3.1. Quenching without polymorphic shifting 4.2.2. Local heat treatment over 15 CrMoV6 welded steel tubes 4.4. Choosing the filler and the protective gas 3.4. Magnetos calculation for tubular cylindrical parts 4. Helium 3.1. DEVICES. TOOLS.3. Annealing without phase change 4.4. The filler 3.9.1.3.8.3.1. Welding handle 3.7.1. Reversion 4.4. Protective gas 3. Structural brittleness mechanism and welding joints fissuring 3.3.2.2. Remarks over gas mixtures utilized for WIG welding procedure 3.2.6.3 Heating within exothermic compounds 4.4.5. Residual welding stresses.10.3.2.4.1.

4.4.1. Welded joints quality control 5. Chemical composition 5. Heater resistance dimensioning 4. X rays installation 5. Heating elements and electrical power sources 4.5.4.1. Equipment 4. Inspection 5. Quality assurance measures 5.3. FINAL CONCLUSIONS AND PERSONAL CONTRIBUTIONS References 43/114 43/114 43/116 45/119 46/121 122 47/124 124 130 52/144 54/146 54/146 54/146 54/147 55/149 55/149 55/149 55/150 55/150 55/150 56/150 151 151 151 152 56/153 56/154 154 154 56/155 57/155 57/155 156 57/156 58/157 58/159 59/160 63/165 8 Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT .4.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 4. Conclusions CHAPTER 5. Conclusions CHAPTER 6.3.2.2.1.2. X rays 5.6.6.1. Welding procedure 5.5.3.1 Heat treatment installation with resistive heating 4.4. Quality control during welding procedure 5.7.4.5. Protection against electric shocks and gas leakage 5. Welding joints control phases 5.1.2. Retouching welding flaws 5.4.5.1. Micro sections analysis 4.6. WELDING INSPECTION AND QUALITY ASSURANCE MEASURES 5. Total quality control 5.3.5 After welding local heat treatment installation utilized for tubes 4.4.5.1.3. Weldor’s qualification 5. Individual protective equipment 5.2.4.3.1.1.2.4. Welded seam quality 5.6. Heating elements fastening 4.2.Quality control aspects 5.5.1. Radiographic method principle 5.3.1.1. Surface preparing 5. Micro sections preparing 4. Fixing the insulator and temperature plugs 4.2. Control methods with penetrating rays 5. Quality control of utilized materials 5.6.5.3.5.5. Safety regulations 5.1. Control of the parts to be welded 5.3.1. Main properties of X rays 5. Welding joints preparing 5.5.2.2.2.2.2.2.

utilaje. comportamentul oţelurilor slab aliate la sudare precum şi aspecte ale controlului calităţii în diferite domenii dar cu o aprofundare detaliată în industria aeronautică cu trimitere către ramura construcţiei de elicoptere. Capitolul 5 intitulat „Controlul sudurilor şi măsuri pentru asigurarea calităţii” este dedicat enumerării acelor măsuri şi principii ale controlului calităţii care stau la baza realizării unui produs competitiv verificat în fiecare fază de execuţie cu ajutorul sistemului integrat de control total al calităţii. O parte din rezultatele. Am studiat posibilităţile de încălzire cu flacără de gaz. 9 Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT . În primul capitol intitulat „Stadiul actual privind utilizarea oţelurilor slab aliate în diverse domenii” am prezentat domeniul larg în care se folosesc oţelurile slab aliate datorită preţului relativ accesibil precum şi datorită faptului că se pot suda utilizând marea majoritate a procedeelor de sudare cunoscute în prezent. Capitolul 2 intitulat „Stabilirea încǎrcǎrilor şi predimensionarea structurii centrale a elicopterului IAR 316B Alouette” aduce în prim plan valorile numerice ale încărcărilor suportate de structura centrală a elicopterului în momentul executării diverselor manevre cum ar fi aterizarea sau decolarea. prin inducţie. observaţiile şi concluziile reieşite pe timpul efectuării cercetărilor au fost publicate la sesiuni ştiinţifice sau în reviste de specialitate. Capitolul 3 „Cercetǎri privind comportamentul la sudare al oţelurilor slab aliate utilizate în industria aeronautică” începe cu o recapitulare a celor mai utilizate procedee de sudare folosite în prezent pe mapamond însoţită de explicaţiile aferente care conduc la motivul pentru care este ales procedeul de sudare WIG pentru realizarea structurii centrale a elicopterului reactiv uşor IAR 316B Alouette. Doresc să mulţumesc colectivului Catedrei de Ingineria Materialelor şi Sudării pentru sprijinul acordat. încăzire cu rezistenţe electrice. mentorului meu profesional şi spiritual. dispozitive. încălzire în amestecuri exoterme. Capitolul 6 intitulat „Concluzii generale şi contribuţii personale” după cum sugerează şi titlul prezintă concluziile împreună cu contribuţiile mele personale privind tema abordată şi studiată în prezenta teză de doctorat. studiul metalografic. Doamna Rodica Mariana Popescu şi nu în ultimul rând familiei mele care m-a susţinut şi suportat pe întreaga perioadă de realizare a acestei teze de doctorat. în ceea ce priveşte dispozitivele de încălzire. tratamentul termic. În capitolul 4 intitulat „Metodologia de cercetare privind tratamentul termic al oţelurilor slab aliate utilizate în industria aeronautică.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI INTRODUCERE Această teză de doctorat se doreşte a fi un studiu teoretic şi experimental privind utilizarea. avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de încălzire. cercetǎri şi contribuţii” am prezentat tratamentele termice mai importante împreună cu diagramele aferente precum şi echipamentul folosit la prelevarea. Preambulul tezei de doctorat constă într-o introducere intitulată „Din filele aviaţiei române” în care am încercat să prezint cum au început să înmugurească gândurile înaintaşilor noştri la ideea zborului. pregătirea şi fotografierea probelor metalografice în vederea evaluării lor microscopice. aparaturǎ.

utilizate în general tratate termic sau termochimic. Proprietăţile mecanice ale aliajelor feroase pot fi modificate în limite largiprin diverse elemente de aliere şi tratamente termice. Si şi V (OL 52). instalaţii ş. datorită preţului relativ scăzut şi datorită proprietăţilor fizico-mecanice. în construcţia de maşini pentru construcţii metalice.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI CAPITOLUL 1. Oţelurile sunt clasificate şi după criteriul utilizării şi al compoziţiei. . etc.40˚ si 300˚ C. sunt oţeluri de calitate propriu-zise şi superioare.1.1.1 Clasificarea oţelurilor Oţelurile se pot clasifica.a.cu destinaţie generală. oţeluri slab aliate ( de tipul 15 CrMoV6 şi 25CrMo4 ). disponibile sub formă de semifabricate deformate plastic la cald (laminate.5% C ). [132] oţeluri aliate (incluzând oţelurile mediu şi înalt aliate).65-1. solicitate static la temperaturi cuprinse între . 1.. 1. în : oţeluri de construcţie (cu 0-0. ca element însoţitor.cu destinaţie precizată.2 Oţeluri carbon de calitate Sunt oţeluri nealiate cu compoziţie chimică şi proprietăţi mecanice garantate (STAS 880-80).25% C). Ele sunt utilizate în mod curent netratate termic (eventual normalizate).6% nealiate şi slab aliate cu Mn (OL 44) sau cu Mn.65% C). oţeluri de scule (0.1 Oţeluri carbon de uz general Acestea sunt oţelurile cu conţinut de C până la 0. C provenind din procesul de elaborare. În funcţie de caracteristicile prescrise. precum şi unele elemente adăugate în mod intenţionat ca Si şi Mn iar ca impurităţi. în mod convenţional. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 10 . materialele feroase pot fi prelucrate prin toate metodele tehnologice cunoscute şi pot fi refolosite. STADIUL ACTUAL PRIVIND UTILIZAREA OŢELURILOR SLAB ALIATE ÎN DIVERSE DOMENII Aliajele fierului sunt cele mai întrebuinţate materiale metalice în diferite ramuri ale industriei. de îmbunătaţire (0.25%-0. Fierul industrial conţine întotdeauna. P şi S. iar în funcţie de tratamentul termic aplicat. 1.). pentru cementare şi pentru îmbunătăţire. forjate. în construcţia de maşini şi în instalaţii pentru piese puternic solicitate mecanic. după criteriul calitativ (implicit al compoziţiei) în: oţeluri carbon: . De asemenea.65%) de cementare (0-0.

refractare etc. pentru piese grele forjate. dar şi în locul oţelurilor de uz general cu rezistenţă ridicată pentru construcţii. tenacitate. sau piese turnate cu oţeluri laminate.2 Oţeluri pentru îmbunătăţire Oţelurile de îmbunătăţire se utilizează în scopuri variate: pentru nitrurare. a căror rezistenţă ridicată se datorează elementelor de aliere. 1.1. etc). [29] 1. Sunt elementele tradiţionale de la stânga Fe în tabelul periodic (Ti. 1. Fe3Ti. deformare plastică (curgere). ductilitate. fomând ferita şi austenita aliată. Cr. care se pot deforma la cald şi suda bine. sudabile Aceste oţeluri sunt de două tipuri: oţeluri laminate la cald sau normalizate. fară pericol de fisurare (tip A). Cu > 1%).1. Elementele de aliere se pot repartiza în oţeluri astfel: dizolvate în fier sub formă de soluţii.) în stare liberă (Pb. etc. 1. necesar în urma scăderii proprietăţilor mecanice după deformarea la cald sau sudare (tip B). W.5 Oţeluri aliate Oţelurile aliate sunt aliaje complexe care conţin în afară de Fe şi C. rezistenţa de calcul.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 1. rupere fragilă. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 11 .1. Fe2W.3 Oţeluri turnate în piese Oţelurile turnate sunt sudabile (cele aliate numai cu preîncalzire la 300 .500˚C). V. limita de curgere. cementită aliată sau faze de pătrundere..4 Oţeluri cu înaltă rezistenţă mecanică. combinaţii cu carbonul: carburi simple. FeV.2. compuşi intermetalici (FeCr. ca oţeluri pentru arcuri. elongaţie maximă. oţeluri a căror rezistenţa foarte ridicată se datoreşte atât elementelor de aliere cât şi unui tratament termic de îmbunătăţire. chiar dacă într-o mai mică măsură decât cele laminate sau forjate. rezistenţa maximă.1. rupere plastică (ductilă). astfel încât este posibilă executarea unor construcţii complexe prin sudarea mai multor piese turnate. plasticitate. rupere: cedarea materialului.6 Definiţii referioare la comportarea oţelului Pentru a înţelege mai bine comportarea oţelului în diferite situaţii au fost dezvoltaţi o serie de termeni precum: deformare elastică. Fe2Mo. complexe.1. Mo. elemente de aliere introduse în mod voit în scopul îmbunătăţirii unor proprietăţi.

care pot fi sarcini de manevră sau sarcini de rafală. sarcini cu caracter local (sarcini de transport pe sol. iar rezistenţa la coroziune prin anumite tratamente speciale de suprafaţă. Aceste realizări au fost facilitate de progresele realizate în ultimele decenii în cercetarea metalurgică. Datorită faptului că oţelurile slab aliate se pretează la realizarea de forme geometrice relativ complicate din compunerea grinzilor sau structurilor centrale ale aeronavelor sau elicopterelor (cum ar fi elicopterul reactiv usor IAR 316B) alegerea acestor tipuri de oţeluri (tip 15CrMoV6 sau 25 CrMo4) [132] s-a impus de la sine. La toate materialele folosite în construcţia structurilor de rezistenţă şi centrale de la aeronave şi elicoptere. se obţin prin tratamente termice. în prezent. sarcini produse la aterizare.7 Utilizarea oţelurilor slab aliate în aviaţie Aeronavele moderne din toate domeniile de utilizare au. fiind la dispoziţia pilotului. Totuşi trebuie luate în consideraţie şi sarcinile care influenţează buna comportare în exploatare a aeronavelor şi anume: sarcini datorate forţelor aerodinamice. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 12 . sarcini produse la folosirea armamentului ambarcat pe aeronave (în cazul variantelor constructive militare).1 Diagrama efort – deformare [29] 1.1. Sarcinile de rafală apar datorită turbulenţelor atmosferei. precum şi structura optimă în procesele de prelucrare.). o structură metalică prin care se asigură. sarcini produse de transmisie (în special la elicoptere). sarcini produse de presurizare.1. tracţiunea şi vibraţiile motoarelor. etc. caracteristicile maxime de rezistenţă la rupere şi uzură. Sarcinile de manevră depind de viteza de zbor şi sunt direct proporţionale cu acestea. odată cu rezistenţa la solicitările în zbor şi una din caracteristicile de bază ale aparatelor: greutatea minimă pe unitatea de putere (tracţiune) a mijloacelor de propulsie. termochimice şi termomecanice. sarcini produse la decolare.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Fig.

2 Cazul zborului Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 13 . S a3VAV – caz simetric.1. [124] Fig.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI CAPITOLUL 2. 2. greutatea redusă (circa 85 kg în condiţiile în care s-a luat decizia de a fabrica structura centrală utilizând un oţel slab aliat de tipul 15 CrMoV6 sau 25 CrMo4) precum şi metoda de îmbinare prin sudare aleasă şi anume sudarea WIG. [124] 2. a1III AR . a a3VAV – caz antisimetric. a3VAV – aterizare cu ripare în trei puncte.1). caz simetric. a11IIIAR – aterizare verticală cu rotaţia pe roata AR (SPATE) pe stânga.1. S S a11III AR – caz simetric unde a11 = a a11III AR – caz antisimetric. Numerotaţia prezentă în figura de mai jos reprezintă nodurile structurii.3.3. 2.1 Cazul aterizării Notaţiile consacrate sunt prezentate mai jos: a1IIIAR – aterizare verticală cabrată.3.1 Schemă ansamblu cabină – structură centrală 2.1 Diferite cazuri de calcul 2.1 Sistemul axelor de referinţă Calculele aferente sunt făcute plecând de la un sistem de referinţă în coordonate XYZ numit "referinţă aparat" (axa Z este perpendiculară pe planşeul cabinei) (figura 2. 2 a2VAV – autorotaţie în trei puncte. STABILIREA ÎNCǍRCǍRILOR ŞI PREDIMENSIONAREA STRUCTURII CENTRALE A ELICOPTERULUI IAR 316B ALOUETTE Structura centrală a elicopterului IAR 316B Alouette realizată sub licenţă franceză (Aérospatiale Aviation Sud) la ICA Ghimbav şi mai târziu IAR Braşov este un model de referinţă privind îmbinarea fericită între soliditatea impusă de utilizarea acestui ansamblu din componenţa aparatului de zbor. caz simetric.

2 Ataşarea cabinei unde: Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 14 . Fig.1 Ataşarea cabinei Componentele de pe axa Z precum şi momentele axei principale în planul de simetrie sunt repartizate între punctele 1S şi 2S de o parte. (noduri: 1D 1S şi 2D (noduri: (noduri: 7D 7S 2S 6D 6S 8D ) şi 5) ) şi 8D 8S şi (noduri: 8S 7D 7S ) (noduri: 7D 6D (noduri: 7 S şi ) 6S 7M 7D 7S 4D şi 4S ). Punctele de ataşare pentru ansamblurile componente ale aparatului de zbor sunt indicate mai jos: ataşarea cabinei ataşarea fuzelajului ataşarea rezervorului ataşarea cutiei principale ataşarea turbinei ataşarea trenului de aterizare SPATE 2. 2.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Vom considera cazurile: V1 – AV (FAŢǍ) centrat în cazul ieşirii din picaj.2 Determinarea eforturilor în punctele de ataşare Diferitele puncte de ataşare ale structurii centrale sunt supuse eforturilor şi tensiunilor atât la decolare – aterizare cât mai ales în timpul zborului. V21 – AV centrat în cazul rotaţiei la dreapta.2).2. V22 – AV centrat în cazul rotaţiei la stânga.3. 1D şi 2D de cealalta parte (figura 2. 2.3.

X2 0 -32 +32 0 340.5 -827 -625.4 -1.5 80. Tabelul 2.5 0 0 Z2 64 -16. 2D.3 -326.5 104.7 505 637.5 198.3.2 -340.1). 2.8 -68. Componentele pe axele X şi Y sunt repartizate în punctele 2D şi 2S.5 -322. Ax – axa de simetrie.9).2 -198.5 Z1 -281.3.2 -663.1 -64. 3D sunt nodurile de ataşare a cabinei.5 -208.1 Eforturi în ansamblul barelor FAŢǍ şi SPATE Ansamblul barelor FAŢǍ (AV) şi SPATE (AR) ale prismei centrale (cotul stâng) este calculat pentru cazurile de încărcări unitare antisimetrice (figura 2.5 14.5 -616.1 Valorile numerice în punctele de ataşare ale cabinei Caz de calcul a1IIIAR dr a11IIIAR stg a2VAV dr a3VAV stg dr V21 stg dr V22 stg dr V1 stg 2.8 Eforturile în ansamblul bare FAŢǍ unde: Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 15 .8 104.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 1D.3 Calcule unitare 2.2 -1272 -1272 Fig.5 45.3.5 -68.1 -101 117.1 80. similare cu momentele pe axele X şi Z (tabelul 2.5 14.2 -208.9 -553.5 301 -301 0 0 Y2 0 -1.4 -653.6 606.8 şi figura 2.4 -1.

1S. 7M. 7D. F3. 6S. Eforturi în bare opuse la stânga: 0 0 100 ⎫ ⎧ 1S 1M ⎫ ⎧ 0 ⎪ 1S 2S ⎪ ⎪ 0 − 233 144 ⎪ 0 ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ ⎪2M 1S ⎪ ⎪ 0 − 176 ⎪ ⎧ F3' ⎫ 0 0 ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ 0 0 100 ⎪ ⎪ F4 ' ⎪ 1 ⎪ 0 ⎪2 M 2 S ⎪ ⎪ ⎪ ⎨ ⎬= ⎨ ⎬⋅⎨ ⎬ − 200⎪ ⎪ F6 ' ⎪ 0 0 ⎪1M 3S ⎪ 100 ⎪ 0 ⎪ 2S 3S ⎪ ⎪98. 3S. 2. 8D.1) Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 16 . 6D. 2S. Eforturile în bare sunt date prin expresiile prezentate mai jos. F3’. 7S.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 1D. 7S. 1S. Fig. F1. F4’. 8S. 8D. 6D. 7M. F2. 6S. 3D.9 Eforturile în ansamblul bare SPATE unde: 5. 4D sunt nodurile din ansamblul barelor SPATE (AR). 3S. 7D. 2S. F5’.5 41 − 168 99 ⎪ ⎪ F5' ⎪ ⎩ ⎭ ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ 2 S 8S ⎪ ⎪ 78 − 73 − 234 146 ⎪ ⎪ 1S 3S ⎪ ⎪ 0 0 208 0 ⎪ ⎩ ⎭ ⎩ ⎭ (2. 2D. 4D. F6’ – eforturile din nodurile 1D. F4. F5 – eforturile din nodurile 5. 2D. 3D. 8S sunt nodurile din ansamblul barelor FAŢǍ (AV).

11).5 − 98.6 F4 ⎪ 0 6S ⎪ 102. 2.3 − 60⎪ ⎪ ⎪ 5 ⎪ 51.9 − 84⎪ ⎪ ⎪ 5 ⎪ 100 ⎪ 0 73. KB – rigiditatea în nodul A. Fie AB bara luată în discuţie.5 7.11 Simplificarea barelor 3S – 4S şi 3D – 4D unde: AB este bara supusă la flambaj.1 Calculul barelor 3S – 4S şi 3D – 4D Aceste bare fac obiectul unei verificări suplimentare. A corespunde nodului 3S iar B corespunde nodului 4S (figura 2.4 − 12.4 6M ⎪ 0 ⎪ ⎩ ⎭ ⎭ ⎩ ⎭ (2.6 ⎧ F1 ⎫ ⎪ ⎪ 0 − 110 − 1.4.9 0 ⎫ ⎧163.2 Determinarea coeficienţilor de încastrare 2.11 5 ⎪ 12. respectiv nodul B.8 − 8. ΘB – unghiurile determinate de rotaţia extremităţilor.2. [8] Fig.6 − 102 0 ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ F5 ⎪ ⎪− 231 − 48.9) Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 17 . KA. Momentele la încastrare sunt: în punctul A: M A = − K A ⋅ Θ A în punctul B: M B = − K B ⋅ Θ B unde: KA este rigiditatea în nodul A. ΘA.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Eforturi în bare opuse la dreapta: ⎧6 S ⎪6 S ⎪ ⎪7 S ⎪ ⎨ ⎪4 S ⎪7 S ⎪ ⎪7 S ⎩ 6M ⎫ 42.6 7 1 ⎪ 0 ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ ⎬= ⎨ ⎬ ⋅ ⎨ F3 ⎬ − 7.6 0 ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ ⎪ F 2 − 5. Unghiurile ΘA şi ΘB determină rotaţia extremităţilor după cum urmează: (2. Sarcina critică de flambaj este determinată ţinând cont de rigiditatea încastrării. KB – rigiditatea în nodul B.8) (2.5 21.4.6 26.2) 2.

valoarea limită a forţei de compresiune va fi: [8.8 2.124] K ⋅π 2 ⋅ E ⋅ I L2 P ⋅ L2 E ⋅ I = cr 2 K ⋅π π2 1 1 =K⋅ 2 ⋅ E⋅I L Pcr P 1 u= ⋅ 2 E⋅I Pcr = (2.2.3 Determinarea sarcinii critice la flambaj pentru bara 3S – 4S Dacă K este coeficientul de încastrare al barei.4.10) ⎛ ⎞ ⎛ ⎞ K1 K1 ⎛ 1 ⎞ A A ⎜1 + ⎜ 3 ⋅ E ⋅ I ⋅ Ψ (u )⎟ ⋅ ⎜1 + 3 ⋅ E ⋅ I ⋅ Ψ (u )⎟ − K A ⋅ K B ⋅ ⎜ 6 ⋅ E ⋅ I ⋅ ϕ (u )⎟ = 0 ⎟ ⎜ ⎟ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ ⎝ ⎠ 2 (2.14) Pentru exemplificare avem urmatoarea aplicaţie numerică prezentată în tabelul 2.25) Coeficientul de flambaj local este dat de următoarea ecuaţie: β1 = β ⋅ 20000 = β ⋅ 0.9.5 ⋅ 75.61 rezultă că sarcina critică la flambaj este: ncr = 39.953 = 11.4 = 2980kg Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT (2.436 1 (2.9 Aplicaţie numerică pentru diferite bare Bare 3S – 4S 3S – 1S 3S – 3M 4S – 3M 4S – 4M Lungime 925 840 450 1029 450 Inerţie 5439 29025 5439 3646 1602 Φe 25X1 32X3 25X1 22X1 18X0.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 1 ⎧ − K A ⋅ Θ1A (u ) + − K B ⋅ Θ B ϕ (u ) ⎧ A ⋅ Θ A + B ⋅ Θ B = 0 ⎪Θ A = 3 ⋅ E ⋅ I ⋅ Ψ ⎪ 6⋅ E ⋅ I →⎨ ⎨ − K A ⋅ Θ1A − K B ⋅ Θ1 A'⋅Θ A + B'⋅Θ B = 0 B ⎪Θ B = ϕ (u ) ⎩ ⋅ Ψ (u ) + ⎪ 3⋅ E ⋅ I 6⋅ E ⋅ I ⎩ (2.33) Utilizând raportul nf nr' = 0. Tabelul 2.953 22000 12 β1 = ⋅ 0.34) 18 .

7. 7D.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 2.2 kg (compresiune) -994.5 kg = -4849. 8S şi 8D (structura centrală – suportul carcasei rotorului principal) efortul în bara α – 7S efortul în bara β – 7D efortul în bara α – 8S efortul în bara β – 8D = +972 kg = -138 kg = -2289 kg = +46.5 kg (compresiune) -1754.36) 19 .5 kg cazul zborului V22 cazul aterizării a1III cazul zborului V1 cazul aterizării a3V cazul zborului V1 cazul zborului V1 2.9 kg (compresiune) 2.4 kg (tracţiune) +1797.5 kg = -3031.5 kg (tracţiune) +994.6 Consideraţii privind structura centrală a elicopterului IAR 316B Alouette 2. 2.10.2 kg în nodul 1D – 1886.10 Solicitările din barele cadrului 8D7D – 8S7S Bara 8S – 7S 8D – 7D 8S – 8M 8M – 8D 7S – 7M 7M – 7D Solicitarea -5034.Verificarea capetelor şi tălpilor Formulele folosite pentru aflarea valorilor numerice sunt prezentate mai jos: la tracţiune σ= F ⎡ kg ⎤ 2 ⋅ b ⋅ c ⎢ mm2 ⎥ ⎣ ⎦ F ⎡ kg ⎤ 2 ⋅ a ⋅ e ⎢ mm2 ⎥ ⎣ ⎦ REZUMAT (2.4 Nodurile 7S.cabină) La îmbinarea celor două noduri (între structură şi cabină) avem următoarele valori ale eforturilor provenite de la cabină pentru cazul V1: [124] în nodul 1S – 1886.6. Tabelul 2.1 Eforturile din cadru Eforturile din cadru în cazul rotaţiei la stânga sunt prezentate în tabelul 2.1 Nodurile 1S şi 1D (structura centrală .2 kg unde V1 este cazul zborului AV (FAŢǍ) centrat în cazul ieşirii din picaj.35) la forfecare Cătălin Theodor PLOSCARIU τ= (2.7 kg (tracţiune) +5102.6.5.

4 < 85 19 × 7 mm2 (2.94 Pentru nodul 7D σr=68 kg/mm2 (în cazul tălpii de prindere) iar efortul la încastrare este similar cu cel din cazul V1 unde V1 este cazul zborului AV (FAŢǍ) centrat în cazul ieşirii din picaj valoarea sa numerică fiind de 2289 kg. 8S şi 8D Pentru nodul 7S σr=85 kg/mm2 (în cazul tălpii de prindere) iar efortul la încastrare este similar cu cel din cazul V1 unde V1 este cazul zborului AV (FAŢǍ) centrat în cazul ieşirii din picaj valoarea sa numerică fiind de 2289 kg.60) coeficientul de siguranţă=3. c – cotele barelor.59) oeficientul de siguranţă=5.4 < 55 2 × 10 × 7 mm2 (2. 7D. a. b.4 Ataşarea suportului carcasei rotor în nodurile 7S. S – secţiunea barei.4 < 85 2 × 10 × 7 mm2 (2. [8] Contracţii maxime: Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 20 .61) coeficientul de siguranţă=4.2 tensiunea la forfecare: τ= 2289 kg = 16. d – diametrul.36 tensiunea la compresiune: σm = 2289 kg = 17.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI compresiune unde: F este sarcina. Materialul din care este confecţionată talpa de prindere este oţel slab aliat de tipul 25CrMo4 (FE-PL1502 conform SR EN 2206:2009). tensiunea la tracţiune: σ= 2289 kg = 16. Eforturile care apar în suduri sunt de tipul contracţiilor.9 Verificarea sudurilor Metoda de sudare aleasă este sudarea manuală WIG. Materialul din care este confecţionată talpa de prindere este oţel slab aliat de tipul 25CrMo4 (FE-PL1502 conform SR EN 2206:2009). e – grosimea. 2.37) 2.7. σm = F ⎡ kg ⎤ d ⋅ e ⎢ mm2 ⎥ ⎣ ⎦ (2.

S’ – grosimea cordonului x lungimea lui pentru solicitarea la forfecare 2. pentru evidenţierea modificărilor privind încărcarea suportată de către aparatul de zbor. verificată la tracţiune. σ= F ⎡ kg ⎤ S ⎢ mm2 ⎥ ⎣ ⎦ (2.98) sudura guseu – talpă sau guseu – cap. verificată la forfecare.10 Concluzii În urma calculelor efectuate s-au constatat urmatoarele: valorile maxim admisibile pentru încercările la care au fost supuse subansamblurile din componenţa structurii centrale a elicopterului IAR 316B Alouette nu au fost depaşite în nici unul din cazurile studiate.65=39 kg/mm2 (2. pentru majoritatea elementelor ataşate structurii centrale (cabină. verificată la tracţiune. turbină. şi 2. σr= 60 kg/mm2 sudura guseu – talpă sau guseu – cap. Contracţia calculată: τr=60x0. τ= F ⎡ kg ⎤ S ' ⎢ mm2 ⎥ ⎣ ⎦ (2.97) (2. verificată la forfecare. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 21 .12. tren de aterizare) s-au calculat valorile încărcărilor plecând de la două posibile situaţii: cazul de încărcare simetric şi cazul de încărcare antisimetric.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI sudura bară – talpă sau bară – capăt.13. convenţiile de înlocuire prezentate în figurile 2. sunt facute pentru uşurarea calculului matematic şi nu afectează comportarea aparatului de zbor în condiţii reale de exploatare. fuzelaj.96) sudura bară – talpă sau bară – capăt. valorile numerice pentru solicitările la care este supusă structura centrala în timpul zborului precum şi în timpul aterizării sunt prezentate comparativ în tabelul 2.99) unde: S este secţiunea barei pentru solicitarea la tracţiune. valorile minime au fost acceptate (valoric vorbind) sensibil mărite pentru a păstra o marjă de siguranţă general acceptată în industria aeronautică.8. rezervor.

întrucât aceasta influenţează direct timpul de sudare.construcţii de maşini.oţeluri de . aliate.05.40V. fonte.vs=3. de cazane.. oţeluri slab. .g=2.. cusături lungi în linie aliate.35V. curbilinii.Is=200... mediu şi înalt aliate.40 mm..500 A.. vehicule.2 atm.Is=40.. nave..Ni şi aliajele lui..5.. dreaptă şi circulare. în toate domeniile construcţiei de maşini şi utilaje.2. înalt aliate. Ni.vs=1.60 mm. . . consumul de material de adaos şi de energie.. .. ..5 atm.sudarea tablelor subţiri.12 mm.. vehicule . ..1 Alegerea procedeului de sudare prin topire În tabelul 3.2.sârmă: ø 1. .5...g=0. Cu.500 A.Al... stâlpi. . . productivitatea de topire şi calificarea personalului necesar. 22 Cătălin Theodor PLOSCARIU . Tabelul 3... . metale şi aliaje neferoase. electric acoperit . . CERCETǍRI PRIVIND COMPORTAMENTUL LA SUDARE AL OŢELURILOR SLAB ALIATE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA AERONAUTICĂ Calitatea construcţiilor sudate şi costul acestora sunt în mare măsură influenţate de metoda de sudare aplicată.g=2. oţeluri înalt grele. ...construcţii de aparate .. ... rezervoare.Is=50. ... ... Sudarea cu arc electric şi electrod învelit Sudarea cu arc .5.g=3.1 sunt prezentate principalele procedee de sudare prin topire precum şi caracteristicile acestor produse. pentru cusături scurte.sudarea de îmbinare .... Materiale sudabile ..g=3.Ua=20.30 mm.acetilenă sau gaz: p=0.Ua=16. sub strat de flux .30 mm..6 mm. nave. şi rezervoare. Q=250.Ua=15.3.. .2 mm.reparaţii.0.oţeluri aliate şi de cale ferată.6 mm.50V. .2. ..3. .. la diferite produse metalice..de=1.oţeluri de construcţii. .30V.20 l/min.8 cm/min. cu electrod fuzibil (MIG) Sudarea cu arc electric în .20 cm/min. maşini agricole. 3.400 A.. . aparate pentru industria chimică. .sudarea de îmbinare şi de încărcare.vs=1..de=1.Ua=20.1 Caracteristicile procedeelor de sudare prin topire Denumirea procedeului Sudarea cu flacără oxigaz Date tehnologice . . . Ti şi aliajele lor.oţeluri aliate şi REZUMAT .QAr=10.Is=120. .. conducte.5 mm.de=1. aeronave... . fonte. Domeniul de utilizare .oţeluri carbon şi aliate de construcţii. conducte. vehicule.oţeluri carbon slab şi de încărcare.construcţii de maşini construcţii. oţeluri înalt aliate..5. Sudarea cu arc electric în atmosferă de argon.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI CAPITOLUL 3.3000 l/min...oxigen: p=2..2000 A. cazane.15 cm/min.

Ti.construcţii de aparate şi rezervoare.Is=10.Ua=25.10 l/min. slab aliate.60 mm...Ua=15.1. .Qg=4. Ti. . ... Zr. . . rezervoare.g=0. Ar. .P1=1.rezervoare. .rachete.. construcţii metalice.ds=2....g=0.. Ni.oţeluri slab.industria prelucrătoare de table subţiri. . .. aparate. .construcţii de aeronave.6 mm.25 l/min.100kW. .5 m/min. Ti şi aliajele lor.15kW..Al.5. organe de inoxidabile şi maşini. şi înalt aliate.8..øe=1. . vehicule.300 A.Al...ømax=300 mm. .Ps=1..2. Ni. .aparate pentru industria chimică.Is=400..3. . Sudarea cu plasmă Sudarea cu fascicol de electroni . Ta. . batiuri de maşini.vs=1.. Cu..6 mm.g=0.5 mm...vs=1.Q CO2=10. refractare.20 l/min. . . .vs=0. înalt aliate. .20 cm/min.2.3 cm/min.g=0..5 m/h... ..oţeluri şi aliaje vehicule. .g=12.Cu. nave.vs=0. oţeluri refractare... W etc. .oţeluri carbon înalt aliate.... .Q=5..Ua=25..CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI atmosferă de CO2..oţeluri carbon slab longitudinale şi circulare pătrunse..oţeluri şi aliaje greu fuzibile.1000 A. .. cu electrod nefuzibil de wolfram (WIG) Sudarea în baie de zgură . ..8 cm/min.4.g=1.Ua=10.50V.øe=2...metale şi aliaje de Ti. aparate chimice. inox. . rezervoare şi cazane.5.construcţii navale.5 m/min.2. ... Ti şi aliajele lor.Is=40. rachete.. . aeronave.. rezervoare.5 m/min..400 A.dw=0. .25 mm. . ...oţeluri carbon de uz general..30V.35V. . Sudarea cu arc electric rotitor Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 23 .20 mm. . . ..20(60)kW. reactoare.laser de CO2... aeronave. Zr.2 mm.Al. . mediu şi înalt aliate. Mo..sudare de îmbinare şi de încărcare. . instalaţii matalurgice şi siderurgice.Pe=0.. rezervoare.Is=200.2.600 mm.. . .vs=1.200V..20 l/min. .Ua=30.QAr=5. .10 mm.g=10.3000 A. ..5. şi aliajele lor... etc.800 A.oţeluri carbon şi cuptoare înalte.2. . Ni. Pt ţevi etc.p=10-5 torr. Cu . .300 t/min. Cu.Q CO2=10...Cu.8.6 mm.narc=50.gaz protector de CO2. refractare. Zr. .. . cazane. cu electrod fuzibil (MAG) Sudarea cu arc electric în atmosferă de argon.... . .. vagoane.25 l/min.. ... .. reactoare..40V. .5 mm.. .1. nave.reparaţii. etc..vs=0. ..... . scule.cusături . cazane. Mo. Ni.magnetism: 1000 Sudarea cu laser Sudarea în baie de CO2 .de=0. .2.06.5.vs=0.metale şi aliaje neferoase. .200 mm.Is=100. .3. . ..5. scule.. .01..

.10 sec. øe – diametrul electrodului (fuzibil sau nefuzibil) sau a sârmei de sudura.1 Schema de principiu a procedeului de sudare WIG În cazul sudării prin procedeul WIG. . unde: Is este intensitatea curentului de sudare.2%.2. . .termit format din 25% Al + 75% Fe2O3.oţeluri cu Ce 1.1 Generalităţi Schema de principiu a procedeului de sudare WIG este prezentată în figura 3. de. aluminiu. Ua – tensiunea de sudare. zalelor de lanţ etc. A – secţiunea materialului.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Sudarea alumino – termică Aw. Prin intermediul ajutajului 3 gazul de protecţie (argonul) este direcţionat spre locul de sudare.oţeluri turnate. .w.ts=0.timp de reacţie: 4. fonte. Atât electrodul de wolfram cât şi metalul de adaos 4 împreună cu baia metalică sunt protejate datorită argonului stocat în butelia 5. .20 sec. 3.2 Procedeul de sudare WIG 3. cilindrilor de laminor.. ts – timpul de sudare. P – puterea sursei. oţelurilor beton. arcul electric se formează între electrodul de wolfram 1 şi metalul de sudat 2.A=200 mm economic. Q – debitul de gaz.s. . 3. . Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 24 .. g – grosimea materialului.formă de nisip.3.. p – presiunea. .sudare de îmbinare şi de încărcare. vs – viteza de sudare.montarea şinelor. Fig.1..

Mg.2 Materiale utilizate la sudarea WIG Materialele utilizate la sudarea WIG sunt prezentate în continuare: electrozi nefuzibili.). cu atât este posibilă utilizarea unor curenţi cu o intensitate mai mare pentru acelaşi diametru al electrodului fără a se produce o uzură excesivă a acestuia.3 Gazele protectoare folosite la sudarea WIG În cazul sudării prin procedeul WIG poate fi utilizat ca mediu protector orice gaz inert şi insolubil în materialul electrodului nefuzibil şi din baia metalică.5 cm/sec) precum şi o calitate mai bună a sudurii (la sudarea cu argon de calitate ridicată. Prin aceasta rezultă şi o productivitate mai mare a procesului (spre exemplu.2. chiar şi în cazul vitezelor mari de sudare.6 Variaţia tensiunii arcului la sudarea WIG În cazul sudării unor aliaje neferoase (Al. la sudarea WIG a oţelurilor sunt utilizate. În practică.2. [119] Cu cât puritatea gazului inert este mai mare. Cu etc.2. Fig. introducerea hidrogenului în amestecul protector de gaze este interzisă deoarece provoacă pori şi fisuri în cusătură. materiale de adaos (vergele sau sârme). nu se obţin pori în cusătură). la o puritate a argonului de 99. poate fi variată tensiunea arcului într-o gamă destul de largă de valori. după cum rezultă din figura 3. Ca o concluzie în cazul sudării WIG se poate utiliza ca şi gaz protector argonul sau amestecuri de gaze având ca bază argonul. 3.6.9 % corespunde o viteză de sudare vs = 4 cm/sec iar pentru o puritate a argonului de 99. Prin amestecarea gazelor cu potenţiale de ionizare diferite.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Sursa de curent 6 poate fi un generator de curent continuu sau un transformator de sudură iar prin intermediul panoului de comandă 7 se fac conexiunile la electrod şi la piesă. 3. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 25 . gaze protectoare.3 % avem o viteză de sudare vs ≤ 2. [27] 3. cel mai frecvent Ar în Europa şi Ar sau He în Statele Unite şi Canada.

3 Tehnologia propusă pentru sudarea locală a ţevilor În programul de experimente la sudarea tubulaturii s-au folosit ca semifabricate ţevi din 15 CrMoV6 (Φ 25 x 81 pentru nodurile 3S şi 3D) 15 CrMoV6 (Φ16 x 0. [13] Fig 3.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 3.1) unde: U este tensiunea de sudare [V] I – intensitatea curentului de sudare [A] V – viteza de sudare [cm/min] Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 26 . în colţ şi cu racord a ţevilor din oţel carbon şi oţel slab aliat.8 pentru nodul 5). Parametrii de sudare fără preîncălzire sunt prezentaţi în tabelul 3. cap la cap.1994 este complementar cu API 5L după care se elaborează şi fabrică tubulatura. şanfrenate conform SREN 29692. [124] Sudarea pe dispozitiv oferă posibilitatea rotirii şi poziţionării ţevii adică îmbunătăţeşte condiţiile de sudare.4. Standardul de mai sus cuprinde normativele de acceptare aplicate sudurilor. cea mai mare parte însă serveşte la încălzirea şi topirea pieselor pentru sudare.8 pentru nodurile 7S şi 7D) şi 15 CrMoV6 (Φ18 x 0. Sudura s-a făcut pe "dispozitivul pentru poziţionare–sudare manuală". Capetele ţevilor s-au prelucrat conform figurii 3. O parte din căldura degajată de arcul electric se pierde prin radiaţii şi convecţii în mediul înconjurător. debitate la un metru. Importanţa respectării acestui normativ rezultă din faptul că API 1104 . Valoarea energiei liniare se calculează cu relaţia de mai jos: E=k 60UI [Kj / cm] 1000V (3.8 Prelucrarea capetelor de ţeavă pentru semifabricatele folosite Sudarea ţevilor s-a efectuat conform specificaţiei API 1104 . Acest standard cuprinde sudarea cu gaz şi cu arc electric.8. testate prin metode distructive sau controlate radiografie. Caracterizarea energiei folosite la sudare se efectuează de obicei folosind noţiunea de energie liniară. folosite la structuri sudate. Suprafeţele capetelor şanfrenate au fost controlate vizual şi curăţate ulterior cu un polizor electric portativ. Sudarea s-a făcut manual prin procedeul WIG. De asemenea s-au curăţat suplimentar capetele supuse îmbinării cu peria de sârmă.1994.

Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT (3. din punct de vedere al vitezei de încălzire la sudare. În cazul sudării ţevilor din oţel slab aliat 15CrMoV6 (FE-PL1505 conform SR EN 3523:2007)se impun câteva consideraţii: temperatura indusă prin arcul electric în materialul de bază este mult mai mare decât temperatura atinsă la călire sau alt tratament termic. Puterea termică a arcului electric este dată de relaţia: Q = Ua⋅Is⋅η [J/s] unde: Ua este tensiunea arcului [V]’ Is – intensitatea curentului de sudare [A]. monobloc având un grad ridicat de mobilitate.8 (Kj/cm) V=3. Această instalaţie de sudare este realizată sub formă compactă. aceasta este de 10 până la 100 de ori mai mare decât în timpul unui tratament termic realizat în cuptor. Sudarea s-a făcut cu o supraînălţare cât mai mică de l. reducerea subzonei de supraîncălzire anterioară având ca rezultat ameliorarea ductilităţii.57 (cm/min) 15 CrMoV6 (Φ18x0.26 (cm/min) 15 CrMoV6 (Φ16 x 0.8) U=28(V) I=60(A) t=15.4. [°C] Energia liniară E a fost calculată numai pentru stratul final (care poate fi şi singurul în cazul pereţilor subţiri) datorită faptului că la primul strat U şi I variază în limite largi şi este greu de stabilit o valoare medie.30min El=15.l (Kj/cm) V=8.2) 27 . 3. proprietăţile subzonei de normalizare nu sunt afectate deoarece depunerea nu s-a făcut cu un aport caloric superior celui precedent.l (Kj/cm) V=4.16min El=20.9).49 (cm/min) 18 Temperatura ambiantă T.4 Parametri de lucru la sudarea fără preîncălzire 15 CrMoV6 (Φ 25 x 81) U=30(V) 1=5 5(A) t=10.1 Aparatul de sudare Aparatul de sudare ales este SAXOTECH 22O produs de firma Air Liquide (figura 3.5mm deoarece o supraînălţare mai mare duce la consum de material de adaos şi la sporirea consumurilor de energie.4min El=14.8) U=28(V) I=80(A) t=6.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Tabelul 3. Poziţia optimă de sudare este cea în planul orizontal sau apropiată de acesta. când se ajunge în partea de sus a ţevii. Η – randamentul termic al arcului electric.

CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Fig. greutate: 19 kg. ciclu de lucru 100%: 150A. ciclu de lucru 35%: 220A. clasa de izolare: H. Această tehnologie nouă permite construcţia de generatoare de sudura compacte şi extrem de uşoare în acelaşi timp. dimensiuni: 250 x 460 x 450. clasa de protecţie: IP 23. 3. eficient şi nu în ultimul rând să aibă un consum de energie redus.9 Aparatul de sudare SAXOTECH 220 . ciclu de lucru 60%: 180A. 50 – 60 Hz.vedere frontală Acest utilaj de sudare este compus dintr-un generator de curent continuu de ultimă generaţie. aceste calităţi fac ca acest utilaj de sudură să fie extrem de versatil.5.1 Materialul de adaos Sudarea oţelurilor 25CrMo4 (FE-PL1502 conform SR EN 2206:2009) şi 15CrMoV6 (FE-PL1505 conform SR EN 3523:2007) necesită utilizarea următoarelor materiale de adaos prezentate în tabelul 3. 3. intensitatea de sudare: 5A – 220 A. ceea ce este un avantaj major în actuala criză energetică cu care se confruntă omenirea. De asemenea.6. Caracteristicile tehnice şi cele de funcţionare ale aparatului de sudare SAXOTECH 22O sunt prezentate mai jos: tensiunea nominală: 230 V. [81] Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 28 .

12 Nodurile 3S şi 3D (prelevări din structura sudată) a – vedere de montare dinspre nodul 5.13).CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Tabelul 3. De exemplu la sudarea ţevilor cap la cap (cazul nodurilor 3D şi 3S) se foloseşte o pernă de argon şi un debit mai mare de gaz de protecţie (figura 3. Material de adaos A 50 15CrMoV6 15CrMoV6 a b Fig.6 Contribuţii privind sudarea WIG a oţelurilor slab aliate destinate industriei aeronautice La sudarea structurii centrale trebuie avut în vedere faptul că datorită diferenţelor de diametru ale ţevilor ce urmează a fi îmbinate (în special în nodurile multiple cum sunt 3D şi 3S. Sudarea cap la cap este prezentă în Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 29 .5. 8D şi 8S etc.6 Materiale de adaos utilizate la sudarea oţelurilor slab aliate Metal de bază 25CrMo4 + 25CrMo4 15CrMoV6 + 15CrMoV6 25CrMo4 + 15CrMoV6 3. 3.99%.12) comparativ cu sudarea de colţ (cazul nodurilor 7D şi 7S) unde pentru aceeaşi duză debitul de argon este redus (figura 3. 7D şi 7S. 3.) debitul de argon diferă în funcţie de diametrul duzei precum şi de grosimea materialului. mediu – cadru constituit din butelii. mare – stocare într-un evaporator.2 Gazul de protecţie Gazul de protecţie folosit pentru sudarea ansamblului central al elicopterului IAR 316B Alouette este argonul de calitate NERTAL cu puritatea mai mare de 99. Condiţionarea acestui gaz este în funcţie de consumul său: mic – butelie de oţel de 10 m3 la presiunea de 196 bar. b – vedere de sus Cele două noduri complexe (3S şi 3D) din componenţa structurii centrale au fost sudate după care au fost tăiate şi protejate prin lăcuire.

a b Fig. b – vedere de montare dinspre nodul 6 Cele noduri. 7S şi 7D prezentate în figura 3.13 Nodurile 7S şi 7D (prelevări din structura sudată) a – vedere de sus .CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI cazul îmbinării dintre ţeava 1S – 3S şi ţeava 3S – 4S (pentru nodul 3S) şi pentru îmbinarea dintre ţeava 1D – 3D şi ţeava 3D – 4D (pentru nodul 3D).5 mm). Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 30 .4 şi 0. 3.13 au fost îmbinate prin sudare după care au fost îndepărtate din structură prin tăiere şi ulterior protejate folosind procedeul de aluminizare (tratament termochimic ce constă în aplicarea unui strat compus din pulberi de aluminiu intr-un procent de până la 15% pe o adâncime ce variază între 0. 3.15 Poziţii de sudare pentru ţevi [108] În cazul sudării verticale vergeaua se poziţionează chiar în buza rostului spre deosebire de sudura orizontală unde vergeaua de adaos se poziţionează puţin deasupra datorită tendinţei de suprapătrundere. Fig. Orice piesă sudată trebuie să fie pregătită premergător operaţiunii de sudare până la apariţia luciului metalic astfel încât să se prevină apariţia porilor sau arsurilor marginale.

Fenomene fizice şi metalurgice Prezenţa tensiunilor interne influenţează sensibil asupra caracteristicilor tehnologice şi de exploatare ale materialelor metalice. apariţia ruperilor la solicitări mult mai mici decât cele la care ar fi rezistat produsul în absenţa tensiunilor interne. S-a constatat că dacă peste tensiunile remanente de întindere se suprapun tensiuni exterioare de întindere se poate produce fisurarea sau ruperea.16 Nodul 5 secţionat a – vedere de sus . ca urmare a prelucrărilor ulterioare. prin redistribuirea tensiunilor în timp. a exploatării sau în timpul depozitării.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI În cazul sudării „peste cap” vergeaua se poziţionează practic în interiorul ţevii. 3. modificările se pot produce brusc prin lovire. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 31 . în anumite părţi ale produselor apar modificări ale valorilor tensiunilor care conduc la modificarea echilibrului de forţe şi momente şi implicit la modificări ale formelor şi dimensiunilor. strunjire sau lent. Dintre consecinţele dăunătoare ate prezenţei tensiunilor interne în produsele metalice. pe partea interioară a rostului în vederea obţinerii unei rădăcini bombate (figura 3. b – vedere longitudinală Se observă în cazul nodului 5 (care a fost secţionat) sudura obţinută în urma poziţionării pistoletului de sudare la un unghi de înclinare între electrodul de wolfram şi vergeaua de sudare de circa 120º. adică comportarea produselor metalice în timpul operaţiilor de prelucrare în servici sau chiar în timpul depozitării. [58]. Pe măsură ce electrodul de wolfram de apropie de unghiul de înclinare de 90º se observă o creştere a pătrunderii.16). Ţevile sunt executate dintr-un oţel slab aliat Cr-Mo.7 Tensiuni remanente la sudare. 3. sudarea facându-se manual prin procedeul WIG cu metalul de adaos având compoziţie chimică apropiată de cea a materialului de bază. De aceea trebuie studiat ca sudura să evite asemenea tensiuni alternante care solicită sudura la oboseală. a b Fig. Mărimea şi distribuţia tensiunilor remanente în îmbinările sudate ale unor ţevi cu grosimea peretelui de 3 – 6 mm este dată în figura 3. cele mai importante sunt următoarele: modificarea formei şi dimensiunilor.19.

necesar atât pentru dezvoltarea germenilor de fisurare.3. trebuie să se ţină seama şi de ondulaţiile specifice impuse de ciclul termic de la sudare.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Fig.20 Formarea fisurii prin mecanismul aglomerării dislocaţiilor conform teoriei lui Cottrell [117] 3.9 Detalii ale structurii centrale Structura centrală a elicopterului IAR 316B Alouette este asamblată prin sudare WIG în cadrul atelierului de sudură şi ulterior expediat către secţia montaj general cu ajutorul căruciorului de susţinere şi manipulare prezentat în figura 3. sudabile. In ceea ce priveşte procesul de fisurare. b – tensiuni tangenţiale pe înălţimea cusăturii.3. Fig. a tensiunilor interne ridicate a microfisurilor şi fisurilor. 3. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 32 . Astfel.8 Mecanismul fragilizării structurale şi fisurării îmbinărilor sudate La explicarea mecanismului fragilizării structurale a zonei influenţate termic (ZIT) la oţelurile carbon şi slab aliate. d – tangenţiale la suprafaţa exterioară. cât şi pentru propagarea fisurilor până la rupere (principiul Griffith .21. c – longitudinalele la suprafaţa exterioară. acesta se datorează nivelului tensiunilor de întindere.19 Epura tensiunilor remanente în îmbinările sudate ale unor ţevi cu grosime între 3 şi 6 mm [58] a – tensiuni longitudinale pe înălţimea cusăturii. în ZIT se creează condiţii favorabile apariţiei structurile aciculare dure de călire.Orowoan).

3. Fig.22 (b) se poate observa triunghiul format din nodurile1S – 2S – 3S cu punctele de ataşare ale cabinei din nodurile 1S şi 2S (vizibile parţial).CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Fig. 3.21 Structura centrală: vedere laterală dreapta spate a Fig.22 (a) se poate observa duza de admisie pentru gazul inert care este introdus în interiorul structurii iar în figura 3. 3.22 Detaliu noduri 3D şi 3S a –nodul 3D.24 Detaliu nod 5 33 Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT . b – nodul 3S b În figura 3.

combinate sau nu cu o acţiune mecanică. în strânsă legatură cu construcţia şi perfecţionarea echipamentelor de sudare. pe lungimea cusăturii încălzirea este maximă în dreptul arcului electric. Asupra mărimii şi distribuţiei tensiunilor remanente. deci dacă scade modulul de elasticitate. Mecanismului fragilizării structurale a zonei influenţate termic (ZIT) la oţelurile carbon şi slab aliate sudabile este în strânsă corelaţie cu ondulaţiile specifice impuse de ciclul termic de la sudare. o anumită influentă o au şi modificările de volum care se produc sub temperatura de descompunere a austenitei. în faţa arcului componentele sunt reci iar în spatele său. În cazul sudării ţevilor din oţel slab aliat 15 CrMoV6 se impun câteva consideraţii: temperatura indusă prin arcul electric în materialul de bază este mult mai mare decât temperatura atinsă la călire sau alt tratament termic. Au fost obţinute rezultate deosebite în creşterea eficienţei tehnologiilor de sudare cu ajutorul mijloacelor de mecanizare şi automatizare. reducerea subzonei de supraîncălzire anterioară având ca rezultat ameliorarea ductilităţii. a tensiunilor interne ridicate şi în final. pe seama cunoaşterii comportării materialelor de sudare.24 se poate observa urechea de ataşare din nodul 5. structurale. Astfel. şi tensiuni de reacţie ca urmare a legăturilor rigide ale structurii sudate. La diferite mărci de oţeluri. aceasta este de 10 până la 100 de ori mai mare decât în timpul unui tratament termic realizat în cuptor. Procedeele de sudare folosite în tehnica modernă permit obţinerea unor produse. 34 Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT . În secţiune încălzirea este puternică pe faţa unde se sudează şi mai slabă pe fata opusă ei. În figura 3. de la cele miniaturale la cele gigantice.10 Concluzii În timpul operaţiei de sudare a tubulaturii apar trei tipuri de tensiuni: tensiuni reziduale termice. ele sunt în curs de răcire. a microfisurilor şi fisurilor. Valoarea tensiunilor remanente este proporţională cu modulul de elasticitate. aceste modificări sunt dependente de concentraţia în carbon şi în elemente de aliere. în ZIT se creează condiţii favorabile apariţiei structurile aciculare dure de călire. scăderea limitei de curgere şi relaxarea prin fluaj. automat scade şi nivelul tensiunilor interne. Tensiunile interne afectează sensibil comportarea produselor sub acţiunea chimică a mediului. proprietăţile subzonei de normalizare nu sunt afectate deoarece depunerea nu s-a făcut cu un aport caloric superior celui precedent. toate fiind favorizate de creşterea temperaturii. a elaborării unor materiale de adaos şi de protecţie adecvate. a folosirii informaticii în industrie precum şi a atenţiei deosebite acordate protecţiei operatorului şi protejării mediului înconjurător.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Nodul 5 alături de nodurile 6S şi 6D sunt principalele puncte de ataşare a grinzii de coadă din structura de rezistenţă a elicopterului reactiv uşor IAR 316B Alouette. Detensionarea se realizează prin trei mecanisme care se completează unul pe altul: scăderea modulului de elasticitate. din punct de vedere al vitezei de încălzire la sudare. 3. Sudarea WIG asigură o energie termică concentrată şi riguros controlată ceea ce este considerat ca un avantaj deosebit al procedeului. în afara deformaţiilor neuniforme datorate modificării volumului materialului în cursul răcirii.

CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI

CAPITOLUL 4. METODOLOGIA DE CERCETARE PRIVIND TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE UTILIZATE ÎN INDUSTRIA AERONAUTICĂ, UTILAJE, DISPOZITIVE, APARATURǍ, CERCETǍRI ŞI CONTRIBUŢII Tratamentele termice sunt operaţii tehnologice aplicate materialelor în stare solidă care constau în încălziri, menţineri şi răciri după un anumit program (uneori numit regim sau ciclu) în scopul producerii unor transformări structurale remanente care să determine obţinerea unor anumite structuri şi proprietăţi. [29] 4.1 Caracterizarea generală a tratamentelor termice Modificările de structură şi de proprietăţi obţinute prin tratamente termice (TT) trebuie să se menţină un timp îndelungat la temperatura ordinară sau la temperatura de funcţionare a piesei sau semifabricatului. Tratamentele termice se bazează pe transformările structurale în stare solidă intrafazice şi pe transformările de fază care au loc la încălzire şi răcire. Transformarea de fază care are loc la încălzire se numeşte directă iar transformarea de fază care are loc la răcire se numeşte inversă. Modificările de structură şi de proprietăţi datorate transformărilor de fază sunt, de obicei, mai puternice decât cele datorate transformărilor intrafazice. 4.2 Diagrama de tratament termic Orice proces de tratament termic se poate descrie cu ajutorul diagramei de tratament termic (DTT) care arată variaţia temperaturii materialului în funcţie de timp. O astfel de diagramă sau grafic în coordonate temperatură – timp caracterizează programul sau regimul sau ciclul de tratament termic. [3] Pentru o operaţie simplă de tratament termic diagrama de tratament termic este prezentată în figura 4.1.

Fig. 4.1 Diagrama de tratament termic pentru o operaţie simplă de tratament termic
Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT

35

CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI

unde: a este curba exponenţială de încălzire; b – palierul de menţinere; c – curba exponenţială de răcire; T – temperatura; τ – timpul. 4.3 Clasificarea tratamentelor termice În funcţie de factorii de influenţă (termic, fizic sau chimic) precum şi de transformările structurale se pot distinge următoarele tipuri principale de tratamente termice: tratamente termice propriu-zise; tratamente termochimice; tratamente termofizice. 4.3.1.1 Recoacerea fără transformare de fază Recoacerea fără transformare de fază este tratamentul termic care constă în încălzirea materialului aflat în stare instabilă, în afară de echilibru, rezultată dintr-o prelucrare anterioară, pentru a-l aduce într-o stare mai stabilă, mai aproape de echilibru. Recoacerea de detensionare Recoacerea de recristalizare Recoacerea de omogenizare 4.3.1.2 Recoacerea cu transformare de fază Recoacerea cu transformare de fază este tratamentul termic care constă în încălzirea materialului peste temperatura de transformare de fază în stare solidă, urmată de o răcire suficient de lentă pentru a se desfăşura complet transformarea de fază la răcire. Recoacerea de echilibru Recoacerea de normalizare Recoacerea de globulizare Recoacerea izotermă. 4.3.1.5 Îmbătrânirea Îmbătrânirea (durificare prin precipitare, durificare dispersă) este tratamentul termic care constă în încălzirea materialului călit fără transformare polimorfică la o temperatură sub curba solvus pentru a obţine o stare structurală mai aproape de echilibru. Îmbătrânirea poate fi de două tipuri: îmbătrânire naturală efectuată la temperatura ordinară; îmbătrânire artificială efectuată la o temperatură mai mare decât temperatura ordinară.
36

Cătălin Theodor PLOSCARIU

REZUMAT

CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI

4.3.1.6 Revenirea Revenirea este tratamentul termic care constă în încălzirea materialului călit martensitic la o temperatură sub temperatura de transformare polimorfică pentru a obţine o stare structurală mai aproape de echilibru. 4.3.2 Tratamentul termochimic Tratamentul termochimic este operaţia tehnologică de tratament termic efectuată întrun mediu chimic în scopul modificării prin difuzie a compoziţiei chimice a straturilor superficiale ale materialului. 4.3.3 Tratamentul termofizic Tratamentul termofizic este operaţia care constă în combinarea într-un singur proces tehnologic a unui tratament termic cu acţiunea unui factor fizic care influenţează asupra transformărilor structurale de la încălzire, menţinere şi răcire. 4.4 Tratamentul termic local asupra ţevilor sudate din oţel 15 CrMoV6 Oţelul 15CrMoV6 serie aerospaţială (sau oţel FE-PL1505 conform SR EN 3523:2007 A CT 296) este un oţel slab aliat destinat structurilor sudate tip şasiu tubular (pentru motociclete sau autoturisme) folosit în industria auto sau tip structură de rezistenţă, grindă coadă (pentru elicopterul reactiv uşor IAR 316B Alouette) folosit în industria aeronautică. Tratamentele termice pentru acest tip de oţel au fost atent selectate astfel încât să se obţină cele mai bune caracteristici tehnico – mecanice ale acestuia în vederea comportării la sudare precum şi în vederea utilizării ca produs finit. Este un oţel foarte rezistent şi are o foarte buna comportare la sudare. Acest comportament la sudare poate fi asigurat fară tratamente termice speciale şi cu o păstrare a caracteristicilor mecanice de elaborare. Oţelul 15CrMoV6 a fost elaborat şi destinat să înlocuiască oţelul 25CrMo4 (sau oţel FE-PL1502 conform SR EN 2206:2009) standarde AIR 9160C datorită performanţelor superioare precum şi a caracteristicilor mecanice îmbunătăţite. [132] În tabelul 4.1 sunt prezentate, prin comparaţie, compoziţia chimică a oţelurilor 15CDV6 (15CrMoV6) şi 25CD4S (25CrMo4) iar în tabelul 4.2 caracteristicile mecanice. Tabelul 4.1 Compoziţia chimică a oţelurilor 15 CrMoV6 şi 25CrMo4
Oţel 15 CrMoV6 25CrMo4 C [%] 0,12 0,18 0,21 0,28 Mn [%] 0,80 1,10 0,4 0,8 Si [%] ≤ 0,2 ≤ 0,3 S [%] ≤ 0,015 ≤ 0,035 Cr [%] 1,25 1,50 0,5 1,1 Mo [%] 0,80 1,00 0,20 0,30 P [%] ≤ 0,020 ≤ 0,035 V [%] 0,20 0,30 0,30 0,40

Cătălin Theodor PLOSCARIU

REZUMAT

37

CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Tabelul 4.4. ASNA 6078.suduri [22] Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 38 .arzător lance. 3. arzătoare inelare (cu mai multe flăcari).4.9 sunt reprezentate tipurile uzuale de arzătoare folosite în industrie la tratamentul termic de detensionare. de calitatea materialului de adaos.2 Caracteristicile mecanice ale oţelurilor 15 CrMoV6 şi 25CrMo4 Oţel 15 CrMoV6 25CrMo4 Rezistenţa la rupere R [MPa] 980 – 1180 660 – 860 Elasticitatea E [MPa] 770 – 880 480 .ţeavă. arzătoare panou (plane cu mai multe flăcari). 4.7734. Alimentarea dispozitivelor de încălzire se face cu: acetilenă şi oxigen.1 Încălzirea cu flacară de gaz Dispozitive de încălzire: arzătoare pentru sudare.1 Metode de încălzire locală a îmbinărilor sudate Metodele de încalzire folosite la tratamentul termic al pieselor sudate se pot împărţi în două grupe principale: încălzire generală a întregii piese sudate. propan şi oxigen. 4. 4. grosimea semifabrictelor. Werkstoff 1. Se încadrează în clasa 2 aeronautică şi întrunesc toate condiţiile stipulate de standardul AIR 0819 şi AIR 910. 4. gaz natural şi oxigen.7. 2. [22] Fig.5 şi SR EN 3523:2007 A CT 296.8 şi 4. încălzire locală numai în zona îmbinării sudate.1.490 Elongaţia maximă A [%] 18 10 Duritatea HB 200 – 270 197 – 258 Tuburile de oţel slab aliat 15 CrMoV6 sunt elaborate prin tragere la rece şi corespund standardelor AIR 9160C.7 Recoacerea de detensionare a îmbinărilor sudate între colector şi tevi cu arzător tip "lance": 1. ASNA 3108. eficienţa tratamentelor termice înainte sau dupa sudarea produselor. 4. starea structurală a semifabricatelor. În figurile 4.lanţuri de manevrare. La ţevile sudate starea de tensiuni este dependentă de procedeul de sudare. ASNA 3114.

În calculele termice se foloseşte noţiunea timp de încălzire [97] . Metoda încălzirii simultan succesive Un inductor îngust se deplasează în lungul piesei de încălzit. curenti cu frecvenţă mărită (>2500 Hz) . 4. 3. încălzirea ei în toate punctele se face simultan. Metoda incalzirii simultane În acest caz inductorul cuprinde întreaga suprafaţă a piesei ce trebuie tratată termic.4.admisie gaze ardere. de energia transmisă în piesa în acest timp şi de frecvenţa curentului indus. inductoare rigide din aluminiu sau cupru.transformatoare de putere care asigură o încălzire uniformă precum şi posibilitatea conducerii de la distanţă şi a automatizarii dar au o eficienţă scazută la grosimi mici ale oţelului de bază.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Fig.1. Alimentarea dispozitivelor de incălzire: cu curenţi de frecvenţă industrială .ţeavă.8 Recoacerea de detensionare a îmbinărilor sudate între colector şi tevi cu arzător plan: 1.duze.2 Încălzirea cu inducţie Dispozitive de încălzire: inductoare elastice din cupru. fără răcire sau răcite cu apă. Instalaţiile de încălzire în volum ce lucrează în acest mod se numesc de obicei încălzitoare cu acţiune periodică. 4. au posibilitatea de conducere de la distanţă şi de automatizare dar necesită utilaje de răcire cu apa. Temperatura suprafeţei şi repartizarea ei în adâncime depinde de durata de încălzire tk. 2.transformatoare cu frecvenţă mărită care asigură încălzirea uniformă şi economică la grosimi mici. orice element al suprafeţei găsindu-se sub inductor un timp: tk = a v 39 (4. răcite şi nerăcite.8) Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT .arzătoare plane laterale. demontabile sau nedemontabile. [23] 4.

1. conform figurii 4. [97] Hm = 2 ⋅W ⋅ I i a Hm = 2 ⋅W ⋅ I i a (4. în special pentru căliri superficiale.14) A doua condiţie limită se obţine exprimând densitatea de curent pe suprafaţa interioară a cilindrului R = R21. Pentru evidenţierea efectului pelicular se ia ca exemplu incidenţa unei unde plane cu semispaţiul conductor. v –viteza de deplasare a inductorului sau piesei.14 este în funcţie de curentul în inductor. Efectul pelicular Efectul pelicular este baza încălzirii inductive. Fig.13 Dependenţa permeabiliăţii şi repartizarea curentului la efectul de proximitate [97] 4. densitatea de curent fiind maximă spre una din suprafeţele conductorului.12 sunt prezentate structurile aproximative ale câmpurilor magnetice a două conductoare cu secţiune dreptunghiulară în cazul curenţilor de acelaşi sens (diferenţa de faze este nulă) şi de sens contrar (diferenţa de faze este 180°).CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI unde: tk este timpul de încălzire al elementului suprafeţei.4. E = − J ⋅W ⋅ µ0 ⋅ R ⋅ H 2 (4. Acest efect constă în repartizarea uniformă a curentului pe secţiune.15) unde: J = E/ρ Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 40 . 4.12 Structura câmpului magnetic magnetice relative şi a rezistivităţii în funcţie de temperatură [97] Fig.3 Calculul inductoarelor pentru încălzirea pieselor cilindrice tubulare Prima condiţie limită care exprimă intensitatea câmpului magnetic pe suprafaţa exterioară a cilindrului cu raza R22. a – lăţimea conductorului inductor. Efectul de proximitate În figura 4. 4.

4.4. poate creşte procentul de rebut la efectuarea tratamentelor termice. ce trece prin golul cilindrului. precum şi înlocuirea plăcilor de contact scumpesc exploatarea inductoarelor demontabile. Fig. necesitatea curăţirii lor dese. ce trece prin secţiunea peretelui cilindrului şi fluxul magnetic ΦMg.15) numai în caz de avarie.15 Inductor demontabil folosit la îmbinarea ţevilor [97] Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 41 .2 Tipuri de inductoare folosite Pentru încălzirea cordoanelor de sudură la îmbinarea ţevilor nu pot fi folosite decât inductoare demontabile. ce trece prin cilindrul gol poate fi impărţit în două componente: fluxul magnetic ΦMC. cu toate că acest tip de inductor are o serie de inconveniente.4. La construirea inductoarelor demontabile trebuie acordată o deosebită atenţie siguranţei contactelor electrice. Oxidarea contactelor.14 Schiţa sistemului de încălzire a unei ţevi [97] Fluxul magnetic Φ2M. deoarece în timpul lucrului pot ajunge corpuri străine între ţeavă şi inductor. Construcţia inductorului este mai scumpă. Trebuie manifestată o atenţie sporită asupra siguranţei şi rezistenţei inductoarelor. Aceste inductoare se folosesc la maşini de sudat ţevi prin curenţi de inducţie.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Fig. În industrie se folosesc trei tipuri de bază de inductoare demontabile.4. când este necesară schimbarea sa. [23] Inductor demontabil cu contactul prins in şuruburi Demontarea acestui tip de inductor se face rar (figura 4.

5 – concentratoare. Piuliţele fluture ce sunt înşurubate în bride rabatabile se strâng manual. cu manevrare manuală a părţilor mobile (figura 4. Fig. 8 – tijă [97] Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 42 . Deschiderea inductorului se realizează prin scoaterea uleiului din cilindrul 6. Arcul 7 are tendinţa să coboare cilindrul 6 impreună cu semiconductorul inferior 1 şi să deschidă reţeaua de curent. Suprafeţele de contact sunt depărtate de suprafaţa interioară a conductorului inductor şi se găsesc pe axa piuliţei fluture. În poziţie ridicată. prin gaura din tija 8.16 Inductor demontabil pentru încălzirea spaţilor înguste Inductoare demontabile din instalaţiile automate de călit Aceste inductoare se închid de obicei pneumatic sau hidraulic. 4 – şine de ghidare. 4. Fig.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Inductoare destinate unor demontări repetate Acest tip de inductoare sunt folosite în cursul unui schimb de lucru.17). 7 – arc.4. Semiconductorul inferior 1 ce închide bucla pentru curent se sprijină pe un sabot de oţel 2. 6 – cilindru.2 – sabot de oţel. cilindrul 6 este menţinut de uleiul care aduce în cilindru la o presiune de 20-25 bari. care este fixat pe un cilindru hidraulic 6 (figura 4.17.16). 3 – inductor. Cursa verticală a semiconductorului inferior este de 5-6 mm. Inductor demontabil al unei instalatii automate de calire:1 – semiconductor inferior.

6 se aleg parametrii de regim ai tratamentului termic..5.. Proiectarea instalaţiilor de tratament termic local post-sudare a conductelor presupune următoarele date de proiectare: diametral exterior (nominal) D = 32 mm. 600[°C]. există norme şi prescripţii tehnice elaborate de forurile de supraveghere şi control.1.. Valorile luate în calcul sunt următoarele: diametrul nominal D = 32 mm. 3S – 8S. în variantă locală. de măsură metrologică). Pentru calculul rezistorului se aleg urmatorii parametri: temperatura de încălzire T = 600 [°C ] (valoarea maxima).5. grosimea peretelui ţevii s = 3 mm..] Materialul folosit este ţeava din oţel slab aliat 15 CrMoV6 folosită la confecţionarea structurii centrale a elicopterului reactiv uşor IAR 316B Alouette pentru barele 1S – 3S. viteza de răcire vrac = 150°[C/h].. Instalaţiile de tratament termic post-sudare. se compun din: elemente de încălzire electrică şi surse de energie electrică.18 sunt prezentaţi parametrii care intervin în formulele de calcul la o instalaţie Electrothermal Engineering (Anglia) [13]. = 1 [ h]. şi anume: preîncălzirea se va face dintr-o singură parte (din exterior spre interior). fiecare executant având posibilitatea de a-şi impune singur metodele de control. sudat dintr-o singură parte. preîncălzire la 100°C (opţional). grosimea peretelui s = 3 [mm..1 Instalaţii termice cu încalzire rezistivă În prezent.. timpul de menţinere tmen. timpul de menţinere to = 1 [h ] (valoare majorată faţa de 1 h/25 mm). viteza de încălzire Vfnc = 150° [C/h]. manual. elemente de măsurare a temperaturii şi de automatizare a procesului termic. 4.1 Elemente de încălzire şi surse de energie electrică Elementele de încălzire folosite sunt benzile rezistive din aliaje Cr-Ni. 1D – 3D şi 3D – 8D. elemente auxiliare (elemente de protecţie.. conform AWS (SUA). temperatura de încălzire T = 530. În figura 4. oţelul studiat 15CrMoV6 (FE-PL1505 conform SR EN 3523:2007).CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 4.5 Instalaţii termice de tratament termic local post-sudare pentru ţevi 4. prin procedeul de sudare WIG: forma rostului U... Îmbinarea sudată este cap la cap.. Din tabelul 4. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 43 . care recomandă tratamentele termice de detensionare post-sudare (TTD) în funcţie de grosimea materialului dar nu există norme unice pentru controlul calităţii structurilor sudate şi detensionate. susţinere.

sudură unde: D este diametrul exterior (nominal) al ţevii [mm]. D – diametrul interior al ţevii [mm].25) (60 + 60) ⋅ 32 ⋅ 600 ⋅ 13.5 mm deasupra rostului sudurii).26) .049 [KWh] Puterea de compensare a pierderilor termice în ţeava sudată este: Pcp = 600(32 + 26) · 66 · 10-6 =2. h = 20⋅s = 20 · 3 = 60mm T = 600 [°C] Energia Wp introdusă în ţeava sudată are valoarea: Wp = 600(322 .296 [KW ] Puterea de compensare a pierderilor termice în izolant este: PCi = Cătălin Theodor PLOSCARIU (4. L – lungimea benzii de încălzit [mm].izolator. adică două straturi de 7.ţeavă.262)(60 + 60) · 0.48 [mm] x = 15 [mm ] (se alege constructiv cu xmin = 15 [mm]. 3.2 ⋅ 10−6 15 REZUMAT = 2. 4.88 · 10 -6= 22.005[ cal/s⋅cm°C]. h – lăţimea benzii de încălzit [mm]. pe secţiune: 0. 1. Formulele de calcul ale încălzirii cu elemente Electrothermal presupun următoarele valori pentru: conductivitatea termică a materialului izolant.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Fig.1 [cal/s⋅cm°C] greutatea specifică a oţelului: 7.027kW 44 (4.2s = 32 . 2. În cazul de faţă avem următoarele date: D = 32 [mm] d = D . x – grosimea izolantului [mm].24) (4. s – grosimea maximă a materialului [mm].2 · 3 = 26 mm = 56 [mm] L = πD=100.8 [g/cm3].18 Dimensiunile zonei detensionate [67]. conductivitatea termică a oţelului: 0.

12.1. rezistenţa la rupere: Rm = 920 [MPa/mm2]. temperatura maximă de utilizare: 1150 [°C].664 = = 8. [KWh] unde tt este timpul total de tratament termic.29) t men = 1h tt = 4+1 = 5 h În aceste condiţii.81 % Ni.5.35) tensiunea de alimentare: I = 300 [A]. Elementele încălzitoare se execută din benzi sudate cu grosimi standard de 2. 3. rezistivitatea electrică: 1.332kW tt 5 (4. 10% mai mare decât cea impusă de TTD. Materialul elementului încălzitor este aliajul Nicrom. PC = Wt 41.5. cu urmatoarele caracteristici: compoziţia chimică : 79 . Wt. 3. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 45 .30) 4.4 [daN/dm3 ] Temperatura la care trebuie calculat rezistorul va fi aleasă cu 2.. care are valoarea: tt = tinc + tmen [ore] t inc = T 600 = = 4h vinc 150 (4.5 şi 4. În cazul de faţă. greutatea specifică: γ = 8.049 + (2.. 14..20). consumată în procesul de tratament termic este: Wt = Wp + (PCp + PCi)tt.2 Dimensionarea rezistenţei încălzitorului Valorile luate în calcul sunt următoarele: puterea necesară (instalată): Pi = 10.27) (4. iar tensiunea în secundar: U = 32 [V].28) (4. 21 . coeficientul de variaţie a rezistivităţii cu temperatura: α = 130 10-6/°C.664 kWh Puterea totală consumată este . Wt = 20. această temperatură va fi 650°C.1 [Ωmm2/m].0 mm şi lăţimi de 20.19 % Cr.296+2.5 mm (figura 4.027)⋅5 = 41. 17.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Energia totală.831 [kW] (4.

Modul de fixare al păturilor rezistive se face cu cleme ce se fixează pe manşoanele de prindere (figura 4.22 Modul de fixare a izolantului pe ţeavă [68] Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 46 .CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Fig.22. 4.21). Fig.3 Fixarea elementelor încălzitoare Circuitele de încălzire vor înfăşura suprafaţa laterală deasupra sudurii (figura 4.20 Schema unei pături cu elemente încălzitoare (schemă) [62] 4.1.5.21 Modul de amplasare a elementelor incălzitoare [68] Ordinea de amplasare va fi: circuitul 1 şi 2 circuitul 3 şi 4 circuitul 7 şi 8 circuitul 9 şi 10 circuitul 5 şi 6 La capetele fiecărui circuit se plasează bornele de alimentare. 4.) Fig. 4.

26 Probe metalografice prelevate din:1 – nodul 1S. planare. Fig. 3 –nodul 7D. 4. [94] Probele studiate au fost prelevate din structura centrală a elicopterului Alouette IAR 316B şi sunt prezentate în figura 4.28 Lustruirea probelor metalografice 47 Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT . 4 – bara 4S-4D (partea mediană). 5 – nodul 7M. lustruire mecanică şi atac chimic Nital 3%. Lustruirea şi finisarea probelor se face presând constant piesa pe masa rotativă a maşinii de lustruit concomitent cu o mişcare uşoară de baleiaj cu scopul de a nu se produce fenomenul de „agăţare” a firelor din textura discului abraziv.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 4. 4.6 Pregătirea probelor metalografice Pregătirea probelor metalografice din ţevile alese s-a făcut conform metodologiei STAS 4203 – 98 începând cu debitarea probelor cu un fierăstrău de mână. 6 – nodul 8S. 2 – nodul 5. [110] Fig.26. şlefuire. Sistemul manual cu pompă peristatică aflat în componenţa maşinii de lustruit permite asigurarea unui flux constant şi continuu de lubrifiant în vederea asigurării peliculei de fluid necesară la suprafaţa de contact dintre piesă şi discul abraziv cu scopul de a nu apărea o forţă de frecare care poate să genereze căldură şi să împiedice în acelaşi timp alunecarea piesei care urmează a fi studiată pe masa rotativă a maşinii de lustruit.

Microscopul metalografic REICHERT MeF2 Metallograph de tip inversat este fixat pe o bancă optică cu un cadru superior care îi conferă o bună stabilitate împotriva vibraţiilor. lustruire şi atacare chimică cu Nital probele au fost examinate metalografic cu ajutorul microscopului metalografic inversat REICHERT MeF2 Metallograph produs de Reichert – Jung. evaluării calităţii pieselor.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI După lustruire probele ce urmează a fi examinate din punct de vedere metalografic sunt atacate cu Nital având concentraţia de 3% timp de 1 minut. După debitare. pentru identificarea testarea şi analizarea tuturor tipurilor de metale (oţeluri şi aliaje). Austria în anul 1988. analiza structurilor metalurgice. 4.33 Microscopul metalografic REICHERT MeF2 Metallograph Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 48 . Fig. examinarea şi analizarea materiilor prime. Acest tip de microscop este destinat cercetării.

ale cărui caracteristici au fost prezentate anterior. 4. evident. Se poate observa punctul de străpungere rezultat în urma sudării (piesa este. a b Fig. un rebut dar este extrem de utilă în vederea observării microstructurii şi evitării. b – după lustruire Vederea este luată din partea de jos stânga a ansamblului barei 1S–2S. a b Fig. 4. Pe baza imaginilor obţinute prin microscopie optică.19 Proba 1 (nodul 1S–2S) din componenţa barei 1S–2S (vedere de jos) a – înainte de lustruire. Materialul de adaos este de asemenea 15CrMoV6 (în unele cazuri se poate folosi şi oţelul slab aliat de tipul 25CrMo4 – FE-PL1502 conform SR EN 2206:2009).19 este prezentată prima probă studiată şi anume proba 1 (nodul 1S) din componenţa barei 1S–2S. din cusatură cât şi din zonele adiacente pieselor care au fost supuse operaţiunii de îmbinare prin sudare. Oţelul din care sunt confecţionate probele este 15CrMoV6 (FE-PL1505 conform SR EN 3523:2007). mărire 200:1. s-au ales cele mai reprezentative imagini ale microstructurilor care sunt prezentate mai departe. a acestei situaţii). atac Nital 3%.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Au fost prelevate imagini multiple atât din zona influenţată termic (ZIT).20 Micrografii ale zonei laterale stânga. b – MB Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 49 . pe viitor. a – ZIT. În figura 4.

29 este prezentată proba 3 care a fost prelevată din nodul 7D pe direcţia de îmbinare longitudinală a ţevii 7D – 8D.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI a b Fig. a b Fig.22 Micrografii ale zonei laterale dreapta. a – ZIT. atac Nital 3%.29 Proba 3 (nodul 7D) din componenţa barei 7D–8D a – vedere de sus (înainte de lustruire). atac Nital 3%. 4. mărire 200:1.21 Micrografii ale zonei centrale. mărire 200:1. 4. a – ZIT. b – vedere de jos Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 50 . b – MB a b Fig. b – MB După cum se poate observa din analiza microstructurilor stratul supraîncălzit are granulaţia relativ mare iar variaţia de la suprafaţa exterioară spre cea interioară este neglijabilă. 4. În figura 4.

mărire 200:1. atac Nital 3%. b – MB a b Fig. a – ZIT.30 este prezentată proba 3 în poziţie de montare (a) şi în poziţie răsturnată (b).32 Micrografii ale îmbinării din nodul 7D (bara 7D – 5 spre exteriorul structurii). b – MB Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 51 . Porţiunea centrală de bară vizibilă este face parte din bara 7D – 4D. b – poziţie răsturnată a b Fig.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Micrografiile au fost realizate în nodul 7D la joncţiunea dintre barele 7D – 5 (lateral stânga) şi 7D – 8D (lateral dreapta). a b Fig. a – ZIT. mărire 200:1.31 Micrografii ale îmbinării din nodul 7D (bara 7D – 5 dinspre structură). atac Nital 3%. 4. 4.30 Proba 3 (nodul 7D – vedere laterală) a – poziţie de montare. 4. În figura 4.

atac Nital 3%. La încălzirea ţevilor peste punctul Curie pătrunderea curentului în stadiile Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 52 . Se pune. Încălzirea prin inducţie se utilizează cu rezultate excelente de mai mulţi zeci de ani.33 Micrografii ale îmbinării din nodul 7D (bara 7D – 8D dinspre structură).34 Micrografii ale îmbinării din nodul 7D (bara 7D – 8D spre exteriorul structurii). eficienţa tratamentelor termice înainte sau dupa sudarea produselor. de calitatea materialului de adaos. în evidenţă o zonă de trecere printr-o bandă foarte îngustă unde se separă perlita (figura 4.34 b). starea structurală a semifabricatelor. aşadar. În acest capitol s-a luat în considerare şi s-a calculat un inductor pentru încălzirea pieselor tubulare. mărire 200:1. pentru tratamente termice locale atât în atelierele de execuţie cât şi la operaţii de montaj. 4. 4. grosimea semifabrictelor. b – MB Se observă că îmbinarea sudată este mult mai omogenă structural faţă de cazul sudării unei ţevi cu grosime mai mică (ţeava 1S – 2S din componenţa probei 1 comparativ cu ţeava 7D – 8D componenţa probei 3 tabelul 2. b – MB a b Fig.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI a b Fig. a – ZIT. mărire 200:1.7). 4. atac Nital 3% a – ZIT.7 Concluzii La ţevile sudate starea de tensiuni este dependentă de procedeul de sudare.32 b şi figura 4.

astfel încât.I. În concluzie se poate spune că efectul pelicular este baza încălzirii inductive şi constă în repartizarea uniformă a curentului pe secţiune. se poate concentra încălzirea doar în anumite părţi ale piesei. structura metalografică capătă omogenitate. ceea ce se asigură prin alegerea optimă a frecvenţei. 53 Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT . Însuşi efectul de proximitate este o variantă a efectului pelicular iar prin alegerea unei forme corespunzatoare de inductor. în secţiile şi atelierele mecanice. Câteva consideraţii asupra tratamentului termic precum şi asupra aspectelor metalografice sunt prezentate mai jos: tratamentul termic local de detensionare al îmbinărilor sudate pe tubulatură se execută la faţa locului. panouri şamotate. acest procedeu de încălzire locală poate fi uşor controlat. la încălzirea cu rezistenţe electrice. Relaţiile de calcul prezentate în acest capitol explică semnificaţia noţiunii de adâncime de pătrundere a curentului. adâncimea de pătrundere a curentului este mai mare decât grosimea punctului. ţevile trase la rece din oţel slab aliat de tipul 15CrMoV6 au predominant o structură metalografică ferito – perlitică în benzi. folosirea elementelor de încălzire rezistive la tubulatură asigură o încălzire uniformă. nu necesită instalaţii specializate şi scumpe ca la încălzirea C. Calculul inductorului a fost făcut studiind un încalzitor cu acţiune periodică şi anume la încălzirea unei ţevi peste punctul Curie. în locurile de execuţie ale structurilor şi subansamblelor. analiza metalografică validează tratamentul termic efectuat însă arată că defecte de sudare precum fisuri. calitatea straturilor exterioare nu se depreciază ca la încălzirea cu gaze.F. pot apărea la sudare chiar în condiţiile în care construcţia sudată nu este în sarcină sau pusă în exploatare. În acest caz parametrii electrici ai cilindrului şi ai inductorului precum şi puterea transmisă în cilindru se manifestă în procesul încălzirii mai puţin decât la încălzirea unui cilindru plin. după tratamentul termic de călire urmat de revenire. în condiţii de siguaranţă pentru personalul ce deserveşte instalaţia. pori etc. Cea mai mare parte a energiei electromagnetice absorbită de conductor vine din zona câmpului puternic pentru că este zona cu cea mai mare densitate de curent. în general standardele recomandă efectuarea unei recoaceri ca tratament termic dar comportamentul oţelului 15CrMoV6 la sudare poate fi asigurat fară tratamente termice preliminare şi cu o păstrare a caracteristicilor mecanice de elaborare. structurile metalografice studiate nu prezintă incluziuni nemetalice în cantităţi mari sau distribuţie nefavorabilă. permiţând formal să se considere că un curent indus trece numai în stratul cu densitate uniformă iar dincolo de limitele acestui strat este nul. alierea cu molibden are ca efect mărirea numărului de centre de cristalizare. elementele de încălzire sunt rezistenţe electrice sub formă de spire. la sfârşitul ciclului de tratament termic. neomogenităţi structurale. zonele adiacente sudurii sunt relativ puţin afectate de recristalizarea îmbinarii sudate. se poate automatiza uşor şi nu necesită o pregătire specială a operatorilor. protejate cu învelişuri ceramice. benzi.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI incipiente ale încălzirii este întotdeauna considerabil mai mică decât grosimea pereţilor ţevii şi calculul poate fi făcut utilizând formulele pentru cazul efectului superficial pronunţat întrun mediu feromagnetic cu două straturi. în urma tratamentului termic aplicat.

Calitatea trebuie să fie preocuparea tuturor persoanelor sau compartimentelor. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 54 .) au caracteristicile calitative şi precizia prevăzute în documentaţie. utilajul sau procesul de fabricaţie au fost oprite în cazul instabilităţii acestora. SDV-urile. social şi uman. Calitatea finală a unei entităţi este influenţată de toate fazele ciclului de realizare din bucla (spirala) calităţii. 5.2 Controlul total al calităţii Controlul total al calităţii are la bază urmatoarele principii: calitatea trebuie condusă şi coordonată de către un organ specializat. etc. în timpul fluxului de fabricaţie până la produsul finit şi controlul ambalării şi expedierii. iar pe de altă parte. se verifică dacă baza tehnico-materială (materia primă. o urmărirea comportării în exploatare a produsului.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI CAPITOLUL 5. Calitatea este ansamblul de caracteristici ale unei entităţi care îi conferă acesteia aptitudinea de a satisface necesităţile exprimate sau implicite. probe de fiabilitate şi mentenanţă. utilajele şi maşinile. dispozitive şi verificatoare. activitatea de control să se desfăşoare concomitent pe trei planuri: o participarea activă la fazele de pregatire a fabricaţiei. de gestiune industrială. dacă operaţia de control a fost efectuată în mod corespunzător. pe de o parte. subansamblelor şi produselor finite în limitele prevăzute de documentaţie.1. În concluzie. instruirea personalului asupra cerinţelor calitative.1 Principii ale controlului calităţii Controlul calităţii este o operaţie independentă de operaţia de execuţie prin care. etc. dotarea cu scule. Termenul de calitate nu exprimă un grad de excelenţă prin comparaţie şi nici un aspect cantitativ pentru evaluări tehnice. controlul de calitate este un control de conformitate. Pentru comparaţie se adaugă termenii de „calitate relativă” sau „nivel de calitate”. [111] 5. standurile de probă. aparate de masură şi control. alegerea şi promovarea maşinilor şi instalaţiilor tehnologice. Ea urmăreşte dacă metoda de control aleasă este corectă. CONTROLUL SUDURILOR ŞI MĂSURI PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII Calitatea este un concept economic indispensabil competitivităţii produselor sau serviciilor. o verificarea realizării calităţii produselor începand de la recepţia materiilor prime şi a materialelor aprovizionate. începând de la proiectare şi până la service. dacă decizia controlorului a fost respectată (promovarea în flux sau la poarta unităţii a reperelor şi a produselor conforme). dacă maşina. Calitatea poate fi un factor: ştiinţific. verifică încadrarea caracteristicilor de calitate ale reperelor. AMC-urile. comercial.1.1 Inspecţia Inspecţia este tot o operaţie de control însă cu o sferă de acţiune mai largă. 5.

ulei. viteza de avans.4 Controlul îmbinărilor sudate După terminarea operaţiei de sudare se efectuează controlul propriu-zis al îmbinării sudate care poate fi: control exterior prin observare sau prin încercări distructive sau nedistructive. 5.5 Calitatea cusăturii Este determinată de următorii factori: compoziţia chimică a metalului depus. 5.1 Controlul pieselor supuse sudării Piesele supuse sudării sunt verificate şi pregătite după cum urmează: verificarea marginilor pieselor ce urmează a fi sudate.2. verificarea marginilor de îmbinare în vederea prelucrării la cotele indicate. vopsea. se controlează dacă zgura este înlăturată pentru a se putea efectua un control vizual. creşterea grăunţilor. În această zonă. vase.2 Controlul calităţii materialelor folosite Se verifică dacă sunt respectate indicaţiile date în desenul de execuţie (asupra folosirilor electrozilor. curăţarea de impurităţi (zgură.2. arderea. umezeală. Acestei faze a controlului trebuie să i se acorde o mare importanţă deoarece cordonul de sudură este rezultatul unei topiri locale şi constă dintr-un metal depus în zona centrală şi în jurul căruia se află zona de influenţă termică. la construcţiile de maşini – automobile. cu raze X sau γ.3 Controlul efectuat în timpul executării sudării se verifică dacă este respectat regimul de sudare (tensiunea. calitatea compoziţiei elementelor utilizate). [11] 5. călirea sau revenirea ceea ce poate influenţa proprietăţile îmbinărilor sudate. procedeul de sudare utilizat etc. constatându-se diferite stări fizice ale materialului ca: fărâmiţarea. etc). procentul de incluziuni nemetalice. structura materialului. aeronave. defecte datorate crăpăturilor.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 5. defecte macrostructurale. etc. la construcţiile de rezistenţă – poduri.2.). recipiente. materialul de bază îşi schimbă structura sub acţiunea termică a procesului de sudare. schelete metalice.2. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 55 . schelete pentru clădiri. [36] 5. luându-se măsuri necesare dacă se constată apariţia unui defect exterior. Îmbinările prin sudură ocupă un loc tot mai mare în diferite domenii tehnice: la utilajele chimice – îmbinări de etanşeitate pentru cazane de presiune. 5.2 Fazele controlului îmbinărilor sudate Procesul de execuţie al îmbinărilor sudate este mult superior faţă de cel al altor tipuri de îmbinări deoarece se elimină toate celelalte operaţii tehnologice pregătitoare necesare altor tipuri de îmbinări.2.

Pentru aceasta trebuie creat un sistem al calităţii care va asigura trasabilitatea produsului pe baza documentelor sistemului calităţii conform SREN ISO 9000 precum şi a standardelor SREN ISO 10000.3. 5. arderea elementelor aflate în metalul de bază şi în cel de adaos. 5. capacitatea de înglobare (absorbţie) a oxigenului şi azotului din aer. [123] Fig.4 Măsuri pentru asigurarea calităţii Datorită faptului că structura centrală a elicopterului reactiv uşor IAR 316B Alouette trebuie executată în conformitate cu proiectul şi datorită faptului că produsul final nu poate fi controlat decât ca un produs finit trebuie creat un sistem care să certifice realizarea tuturor operaţiilor tehnologice în conformitate cu ceea ce s-a proiectat.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 5. Elementele componente ale cusăturii se determină prin analiza chimică a probelor ce vor fi luate din aşchii metalice extrase special în acest scop.3 Sudarea Operaţiile de sudare trebuie să se efectueze în loc ferit de orice curent de aer (risc de fisuri) iar în acest scop atelierul va fi prevăzut cu uşi cu ecluză.4 Instalaţia de producere a radiaţiilor X Instalaţia folosită pentru defectoscopia structurii centrale a elicopterului reactiv uşor IAR 316B Alouette este generatorul de radiaţii X BaltoSpot BG-300/5D fabricat de firma Balteau. din flux. Belgia (figura 5. 5.4.2. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 56 .6 Compoziţia chimică Compoziţia chimică a cusăturii depinde de: raportul dintre cantităţile din metalul de bază şi cel de adaos din cusătură.2).2 Generatorul de radiaţii X BaltoSpot BG-300/5D 5.

5. cuiburi de sufluri interne. [125] 5. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 57 .4. 135 – sudare cu arc electric în mediu de gaz activ cu electrod fuzibil (sudarea MAG). nu vor avea buzunare. 141 – sudare cu arc electric în mediu de gaz inert cu electrod de wolfram (WIG). crăpătură în craterul terminal al unui capăt de sudură. 114 – sudare cu arc electric cu sârmă tubulară. jgheaburi. 15 – sudare cu plasmă. tratat ignifug şi căptuşit. De asemenea operatorul sudor trebuie sa promoveze două teste pentru obţinerea acceptului de realizare efectivă a sudurilor structurii centrale şi anume încercarea de omologare şi încercarea de adaptare. astfel hainele de protecţie vor îndeplini următoarele condiţii: vor fi confecţionate din material dens. Aceste defecte sunt prezentate mai jos: sufluri deschise.5.4 Retuşarea defectelor de sudare În urma realizării îmbinărilor utilizând procedeul de sudare manual WIG apar unele defecte care pot afecta buna recepţie a structurii la final. În conformitate cu ISO 4063 procedeele de sudare cu arc electric utilizate de ISCIR sunt: 111 – sudare cu arc electric cu electrod învelit.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Sudarea structurii centrale a elicopterului IAR 316B Alouette se va face cu respectarea normelor de la sudarea manuală WIG.1 Echipament individual de protecţie Îmbrăcămintea sudorilor care efectuează lucrări de sudare cu arc sub protecţie de gaze şi a ajutoarelor acestora va fi deosebită de costumul sudorului care execută lucrări de sudare cu arc electric. 131 – sudare cu arc electric în mediu de gaz inert cu electrod fuzibil (sudarea MIG). 136 – sudare cu arc electric în mediu de gaz activ cu sârmă tubulară. Încercarea de omologare permite garantarea adaptării operatorului sudor şi a mijloacelor folosite pentru fabricaţie. Încercarea de adaptare permite garantarea menţinerii nivelului de adaptare pentru sudorii deja omologaţi. lipsa de penetraţie la sudurile cap la cap. fisuri. [50] 5.5 Calificarea sudorilor Sudarea WIG a structurii centrale a elicopterului IAR 316B Alouette prevede ca opreatorul sudor să posede un „Certificat de calificare pentru sudarea în construcţiile aeronautice”. se vor încheia cu nasturi şi vor fi croite până sus pe gât.4. 121 – sudare sub strat de flux.

5. Îndepărtarea prafului. [103] Fig. grăsimilor şi a stratului de vopsea se va face folosind substanţe adecvate.5. suprafeţele materialului ce urmează a fi sudat vor fi bine curăţate şi uscate. posibilitatea utilizării sistemului în condiţii de rentabilitate. fără urmă de tricloretilenă. la sudarea cu arc electric protejat precum şi la sudarea cu electrozi înveliţi.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI pentru sudarea cu arc WIG.3 Exhaustoare pentru instalaţia de sudare în mediu protector de argon 5. reducerea cheltuielilor de implementare. [105] Avantajele implementării sistemelor de calitate sunt: unificarea limbajului pentru toţi factorii implicaţi. existenţa unui atu contra pretenţiilor excesive. asigurarea unei baze juridice comune. minimalizarea erorilor sau greşelilor sistematice. [133] Pentru protecţia ochilor şi a feţei împotriva radiaţiilor şi stropilor de metal topit. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 58 .3). sudorii vor folosi masca specială cu cască prevăzută cu filtru de lumină. ISO 10000 sau EN 45000) precum şi aplicarea unor standarde specifice sudării. şorţurile din piele utilizate de sudori vor fi purtate peste haina de lucru. Curăţirea nu va fi înlocuită prin reglarea unui jet mai puternic de gaze.6 Concluzii Un rol important la asigurarea calităţii structurilor sudate îl are standardizarea generală (ISO 9000. pentru a reduce degajările de fum şi gaze şi pentru a asigura condiţii bune de lucru. evitarea evoluţiei greşite a asigurării calităţii. 5. Piesele vor fi uscate.2 Protecţia împotriva electrocutării şi a degajărilor de gaze Înainte de începerea lucrului. pentru a se evita formarea de fosgen (gaz extrem de toxic) în timpul sudării. Pentru a preîntâmpina acest lucru instalaţia de sudare manual WIG este prevăzută cu exhaustoare de gaz şi fum (figura 5.

Motivul pentru care nu s-a omologat această încercare a fost acela că românul Henri Coandă nu era pilot. După încheierea expoziţiei Henri Coandă a dorit să-şi testeze avionul pe câmpia de la Issy les Moulineaux. După 20 de ani a înţeles ce se întâmplase în timpul zborului demonstrativ cu primul avion cu reacţie şi a pus bazele a ceea ce avea să schimbe ideea de zbor şi navigaţie spaţială prin ceea ce numeşte astăzi efectul Coandă. Participanţii au rămas surprinşi de acest lucru şi firesc s-au întrebat daca avionul poate să zboare. tratamentul termic. comportamentul oţelurilor slab aliate la sudare precum şi aspecte ale controlului calităţii în diferite domenii dar cu o aprofundare detaliată în industria aeronautică cu trimitere către ramura construcţiei de elicoptere. Teza centralizează posibităţile actuale de tratament termic local şi aduce elemente de noutate în stabilirea tehnologiei de sudare a tubulaturii. în posibilităţile de tratament termic local. Totodată am studiat comportamentul structurilor sudate în condiţii de exploatare. De asemenea am făcut o Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 59 . să ordonez gradual încercările. Capitolul 4 din lucrare s-a ocupat cu tehnologia tratamentului termic de detensionare locală cu determinarea ulterioară a tensiunilor din ţevile în stare sudată şi detensionată. Acesta a fost primul zbor din istoria mondială a aviaţiei cu un aparat dotat cu un motor cu reacţie. După pornirea motorului. Adevărata invenţie nu era însă avionul în sine ci sistemul de propulsie. Am deosebitul privilegiu de a susţine public această teză de doctorat în anul în care se împlinesc 100 de ani de la istoricul zbor (din păcate nerecunoscut) al inventatorului român Henri Coandă. pe produsele sudate cap la cap şi la colţ. Nu am pretenţia că i-am amintit pe toţi cei care au făcut cinste acestui neam (şi le cer scuze postum pentru acest fapt) dar am încercat. nedreptăţile care au fost făcute ingenioşilor inventatori români în momentul în care au ieşit în lume pentru a-şi prezenta „minunatele lor maşini zburătoare”. Tratamentul termic este validat de aspecte structurale din îmbinările sudate. care pun în evidenţă rolul benefic al tratamentului termic local. A încercat să compenseze acest lucru dar avionul prinsese viteză şi s-a desprins de la sol. studiul metalografic. În primul capitol intitulat „Stadiul actual privind utilizarea oţelurilor slab aliate în diverse domenii” am prezentat domeniul larg în care se folosesc oţelurile slab aliate datorită preţului relativ accesibil precum şi datorită faptului că se pot suda utilizând marea majoritate a procedeelor de sudare cunoscute în prezent. eşecurile. Preambulul tezei de doctorat constă într-o introducere intitulată „Din filele aviaţiei române” în care am încercat să prezint cum au început să înmugurească gândurile înaintaşilor la ideea zborului. Surprins de acest lucru Henri Coandă (care nu era pilot) a redus gazele. În anul 1910 în cadrul Salonului Aeronautic de la Paris Henri Coandă şi-a prezentat avionul care arăta neobişnuit pentru acea vreme datorită faptului că nu avea elice. moment în care avionul a pierdut înălţime şi s-a izbit destul de violent de sol avariindu-se cu această ocazie. succesele şi. În prezenta teză de doctorat am studiat comportarea oţelului slab aliat 15CrMoV6 (FE-PL1505 conform SR EN 3523:2007) în special şi a oţelului slab aliat 25CrMo4 (FEPL1502 conform SR EN 2206:2009) în general referitor la starea de tensiuni pe semifabricate tubulare. CONCLUZII GENERALE ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE Această teză de doctorat se doreşte a fi un studiu teoretic şi experimental privind utilizarea. din păcate.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI CAPITOLUL 6. inventatorul a observat ca flacările generate de sistemul de propulsie se aflau periculos de aproape de fuzelajul din lemn al avionului. pe baza surselor avute la îndemână.

trenul de aterizare etc. Studiul teoretic realizat are la bază un model matematic al stării de tensiuni cu luarea în considerare a fenomenelor complementare ce pot apărea în cazul detensionării cum ar fi scăderea modulului de elasticitate. turbina. Valorile admisibile au fost calculate comparativ pentru cazul zborului şi cazul aterizării pentru evidenţierea diferenţelor valorice care apar în cele două cazuri. subzonele sudurii sunt în număr mai mic iar cordonul de sudură se transformă într-o structură omogenă. Capitolul 2 intitulat „Stabilirea încǎrcǎrilor şi predimensionarea structurii centrale a elicopterului IAR 316B Alouette” aduce în prim plan valorile numerice ale încărcărilor suportate de structura centrală a elicopterului în momentul executării diverselor manevre cum ar fi aterizarea sau decolarea. pentru majoritatea elementelor ataşate structurii centrale (cabină. valorile minime au fost acceptate (valoric vorbind) sensibil mărite pentru a păstra o marjă de siguranţă general acceptată în industria aeronautică. Pentru varianta studiată şi anume sudarea cu preîncălzire şi detensionare. mărimii şi distribuţiei tensiunilor remanente la sudarea cap la cap precum şi în cazul sudării de colţ a tubulaturii utilizate la structura centrală. În urma calculelor efectuate s-au constatat urmatoarele: valorile maxim admisibile pentru încercările la care au fost supuse subansamblurile din componenţa structurii centrale a elicopterului IAR 316B Alouette nu au fost depaşite în nici unul din cazurile studiate.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI clasificare a principalelor tipuri de oţeluri folosite în construcţii introducând şi un set de definiţii referitoare la comportamentul oţelului (cum ar fi deformarea plastică şi elastică. turbină. De asemenea au fost discutate pentru nodurile şi barele aferente punctelor de ataşare ale componentelor amintite anterior valorile solicitărilor la care este supusă structura centrală precum şi cazurile simetric şi antisimetric care trebuie luate în calcul la o structură de acest gen folosită ca o „coloană vertebrală” a întregului aparat de zbor. În acest capitol am făcut un studiu asupra naturii. convenţiile de înlocuire sunt facute pentru uşurarea calculului matematic şi nu afectează comportarea aparatului de zbor în condiţii reale de exploatare. S-au comparat momentele de încastrare împreună cu solicitările la tracţiune. tenacitatea. rezervorul. Capitolul 3 „Cercetǎri privind comportamentul la sudare al oţelurilor slab aliate utilizate în industria aeronautică” începe cu o recapitulare a celor mai utilizate procedee de sudare folosite în prezent pe mapamond însoţită de explicaţiile aferente care conduc la motivul pentru care este ales procedeul de sudare WIG pentru realizarea structurii centrale a elicopterului reactiv uşor IAR 316B Alouette. Au fost calculate valorile pentru principalele elemente ataşate de structura centrală cum ar fi cabina. În cazul oţelului slab aliat 15 CrMoV6 la sudarea în mediu protector. fuzelajul. îmbinarea sudată capătă omogenitate. fuzelaj. ruperea. fără schimbări bruşte de la o zonă la alta. rezervor. În finalul capitolului am făcut legătura dintre oţelul slab aliat şi structura centrală a elicopterului IAR 316B Alouette realizată din acest tip de oţel. scăderea limitei de curgere şi relaxarea prin fluaj. elongaţia etc. forfecare şi compresiune. tren de aterizare) s-au calculat valorile încărcărilor plecând de la două posibile situaţii: cazul de încărcare simetric şi cazul de încărcare antisimetric. zonele specifice îmbinării sudate cum ar fi zona supraîncălzită are lăţimea mai mică decât la oţelul 25CrMo4 (sau oţel FE-PL1502 conform SR EN 2206:2009) iar granulaţia este foarte fină. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 60 .) sub acţiunea diverselor sarcini la care sunt supuse structurile şi ansamblurile sudate în timpul operării acestora de către oameni.

dispozitive. prin fenomenul de încrestare. De asemenea dacă un material metalic cu o tensiune oarecare este supus încălzirii de durată la o anumită temperatură. Valoarea tensiunilor remanente este proporţională cu modulul de elasticitate. deci dacă scade modulul de elasticitate. Încălzirea în amestecuri exoterme foloseşte pentru încălzire brichete cu randament termic scăzut şi nu se pretează la tratamente termice de durată cum sunt recoacerile. În capitolul 4 intitulat „Metodologia de cercetare privind tratamentul termic al oţelurilor slab aliate utilizate în industria aeronautică. Încălzirea cu rezistenţe electrice foloseşte obişnuit pături rezistive din rezistenţe electrice protejate cu ceramică legate în serie sau în paralel. pregătirea şi fotografierea probelor metalografice în vederea evaluării lor microscopice. utilaje. Acest fenomen se caracterizează prin îngrămădirea liniilor de forţă în apropierea unor discontinuităţi în material sau a altor cauze de ordin geometric. prin inducţie. structurale. automat scade şi nivelul tensiunilor interne. Specific acestor fisuri este faptul că. încăzire cu rezistenţe electrice. fenomenul de încrestare conduce la tranziţia materialului din starea tenace în starea fragilă. Amplasarea elementelor încălzitoare se face pe cordonul de sudură iar alimentarea cu curent electric necesită o sursă mobilă de curent. în ZIT se creează condiţii favorabile apariţiei structurile aciculare dure de călire. După această trecere în revistă a principalelor transformări la care este supus oţelul în vederea obţinerii unor caracteristici fizico – mecanice superioare prin modificarea structurii interne am prezentat echipamentul folosit precum şi aportul personal la prelevarea. ca urmare a fenomenului de fluaj. tensiunea scade în timp. Astfel. Am studiat posibilităţile de încălzire cu flacără de gaz. Tipul de oţel studiat este oţelul slab aliat 15 CrMoV6 serie aerospaţială (sau oţel FE-PL1505 conform SR EN 3523:2007 A CT 296) asupra căruia s-a efectuat o analiză metalografică de identificare a caracteristicilor structurale.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI În timpul operaţiei de sudare a tubulaturii apar trei tipuri de tensiuni: tensiuni reziduale termice. rolul principal îl joacă concentrarea tensiunilor interne. Folosirea transformatoarelor de putere sau cu frecvenţă marită nu necesită utilaje de răcire cu apă. Structura metalografică a produselor tubulare trase la rece prezintă întotdeauna o structură specifică cu grăunţi orientaţi pe direcţie longitudinală şi care poate fi restaurată printr-un tratament termic de detensionarere. Astfel. avantajele şi dezavantajele fiecărui tip de încălzire. a tensiunilor interne ridicate şi în final. cercetǎri şi contribuţii” am prezentat tratamentele termice mai importante împreună cu diagramele aferente. dificil de transportat la locul de tratament termic. a microfisurilor şi fisurilor. în mecanismul formării lor. în ceea ce priveşte dispozitivele de încălzire. încălzire în amestecuri exoterme. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 61 . De asemenea am efectuat calculul unei instalaţii de tratament termic post-sudare a unei ţevi precum şi influenta tratamentului termic asupra caracteristicilor mecanice. De asemenea am prezentat echipamentul de sudare ales cu specificarea caracteristicilor tehnice precum şi detalii ale structurii centrale care ajută la înţelegerea fenomenelor care au loc la utilizarea acestei structuri de referinţă în ingineria aviatică în cadrul acelui tot unitar care este acest extrem de complex aparat de zbor. şi tensiuni de reacţie ca urmare a legăturilor rigide ale structurii sudate. aparaturǎ. Mecanismului fragilizării structurale a zonei influenţate termic (ZIT) la oţelurile carbon şi slab aliate sudabile este în strânsă corelaţie cu ondulaţiile specifice impuse de ciclul termic de la sudare. precum şi a proprietăţilor mecanice.

elementele de încălzire sunt rezistenţe electrice sub formă de spire. Pe baza cercetărilor întreprinse în acest capitol se impun câteva observaţii asupra tratamentului termic şi asupra aspectelor metalografice prezentate mai jos: tratamentul termic local de detensionare al îmbinărilor sudate pe tubulatură se execută la faţa locului. în condiţii de siguaranţă pentru personalul ce deserveşte instalaţia. încălzirea cu rezistenţe electrice se caracterizează prin flexibilitate deoarece prin legarea în serie. analiza metalografică validează tratamentul termic efectuat însă arată că defecte de sudare precum fisuri. foarte uşor. se poate concentra încălzirea doar în anumite părţi ale piesei.F. pori etc.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Analiza microstructurilor a fost făcută pe un set de saşe probe prelevate din structură cu ajutorul unei camere digitale şi care au fost ulterior procesate în vederea interpretării lor cu ajutorul unui soft specializat în fotoeditare. folosirea elementelor de încălzire rezistive la tubulatură asigură o încălzire uniformă. Însuşi efectul de proximitate este o variantă a efectului pelicular iar prin alegerea unei forme corespunzatoare de inductor. la sfârşitul ciclului de tratament termic. permiţând formal să se considere că un curent indus trece numai în stratul cu densitate uniformă iar dincolo de limitele acestui strat este nul. după tratamentul de călire urmat de revenire. calitatea straturilor exterioare nu se depreciază ca la încălzirea cu gaze. se poate automatiza uşor şi nu necesită o pregătire specială a operatorilor. Relaţiile de calcul prezentate în acest capitol explică semnificaţia noţiunii de adâncime de pătrundere a curentului. protejate cu învelişuri ceramice. în general standardele recomandă efectuarea unei recoaceri ca tratament termic dar comportamentul oţelului 15CrMoV6 la sudare poate fi asigurat fară tratamente termice preliminare şi cu o păstrare a caracteristicilor mecanice de elaborare. în urma tratamentului termic aplicat. benzi. respectiv paralel. Instalaţia de încălzire se deplasează local şi se ajustează la dimensiuni diferite. astfel încât. la încălzirea cu rezistenţe electrice. în secţiile şi atelierele mecanice. panouri şamotate. structurile metalografice studiate nu prezintă incluziuni nemetalice în cantităţi mari sau distribuţie nefavorabilă. Pe baza cercetărilor întreprinse se poate spune că efectul pelicular este baza încălzirii inductive şi constă în repartizarea uniformă a curentului pe secţiune. structura metalografică capătă omogenitate. faţă de tratamentele termice executate în cuptoare aparatura de încălzire prezentată este extrem de mobilă şi fiabilă. alierea cu molibden are ca efect mărirea numărului de centre de cristalizare. nu necesită instalaţii specializate şi scumpe ca la încălzirea C. în locurile de execuţie ale structurilor şi subansamblelor. pot apărea la sudare chiar în condiţiile în care construcţia sudată nu este în sarcină sau pusă în exploatare. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 62 . se pot încălzi ţevi într-o zonă largă de diametre. acest procedeu de încălzire locală poate fi uşor controlat. ceea ce reduce cheltuielile cu agentul de încălzire. ţevile trase la rece din oţel slab aliat de tipul 15CrMoV6 au predominant o structură metalografică ferito – perlitică în benzi. neomogenităţi structurale. zonele adiacente sudurii sunt relativ puţin afectate de recristalizarea îmbinarii sudate.I. Cea mai mare parte a energiei electromagnetice absorbită de conductor vine din zona câmpului puternic pentru că este zona cu cea mai mare densitate de curent. protejarea termică este uşor de realizat.

. Editura Bren 2003 Sudarea in mediu protector.. MACHEDON. Editura Matrixrom. Bulgaria. GH. Bucureşti. 1993 Teoria diagramelor de echilibru fazic. DRAGOMIR. E. BDI Proposed technological measures to decrease progressive emissions of sulphur dioxide... reglementări şi echipamente de protecţie personală pe linie de securitate în muncă care sunt în vigoare şi fac parte din acelaşi ansamblu integrat de verificare „on the spot” adică la faţa locului şi în timp real pentru realizarea unui produs finit care să satisfacă toate cerinţele celui mai exigent beneficiar luând în considerare faptul că specificul industriei aviatice şi aerospaţiale are probabil cele mai înalte standarde de calitate şi control.. T.. 10) BANCILA. II. POPESCU.P. M. C. I. 1997 Analiza experimentală a tensiunilor. nitrogen oxide and dust from cet Brasov over Brasov atmosphere. Direcţiile ulterioare.. R. Cătălin Theodor PLOSCARIU 63 . măsurare şi control. R.. Bucuresti.Prentice Hall International inc. Acest sistem de control al calităţii permite verificarea fiecărui reper care intră în fluxul de producţie până în momentul ieşirii lui pe poarta unităţii respective şi continuă cu mentenanţa care este asigurată pe baza aceluiaşi sistem integrat de verificare. MORRIS ALOMAN.F. Brasov...A ALLAN. science & engineering BRAMAT 2009.P. CANDEA. A. GH. din păcate. I. Tehnică Bucureşti 1976. Bucureşti.V. E. ANDREESCU. Sozopol. PLOSCARIU C. M. 1999. V. 11) BARON. În finalul capitolului sunt prezentate norme.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Capitolul 5 intitulat „Controlul sudurilor şi măsuri pentru asigurarea calităţii” este dedicat enumerării acelor măsuri şi principii ale controlului calităţii care stau la baza realizării unui produs competitiv verificat în fiecare fază de execuţie cu ajutorul sistemului integrat de control total al calităţii. Editura Academiei Române Proiectarea Proceselor Tehnologice. Editura Lux Libris. Ed. S. Principles of Measurement and lnstrumentation.A.B. C. 1979 Final heat treatment for welded joints in piping. BALAN. PLOSCARIU C. Editura Bren 2001 Tehnologia materialelor. June 2008. nu se anunţă promiţătoare din perspectiva reorganizării prin care trece industria aeronautică românească. International Conference on materials. ANDREESCU. Brasov Metode statistice pentru analiza şi controlul calităţii producţiei. POPESCU.. 1996. BIBLIOGRAFIE 1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) ALEXANDRU. I. CANDEA.D. I. ATANASIU. REZUMAT BALAUCA.T. Challenges in Higher Education and Research in the 21st Century..D. AMZA. Rezistenta materialelor. AMZA. ISBN 973-685-752-2 Study of arc-converter steadiness for piping welding.. 12) BĂLĂUCĂ. Totuşi poate fi luată în calcul studierea tensiunilor de reacţie care apar ca urmare a legăturilor rigide în cadrul structurii sudate precum şi posibilitatea automatizării tehnologiei de tratament termic. vol. MANUELA Ştiinţa materialelor metalice.

Matereial Science and Enginering. P... Editura SEDCOM LIBRIS Iasi.. Instalatii si procedee de incalzire prin inductie. F.. A. nr. Elemente de R. Paris. 3. 1999 18) CANDEA..V. 1999 Metalurgia sudarii. POPESCU. Brasov PLOSCARIU C. Theoretical researches regarding the determination Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT PLOSCARIU. Bazele cercetarii experimentale in sudura. ISBN 973TITIRE. Soudage et techiques connexes. POPESCU.M. POPESCU. Revista Italiana della saldatura. molten bath solidification. W. Cercetări privind influenţa tratamentelor termice 13) BĂLĂUCĂ. 1997. SOCQUET Influence des contraintes résiduelles de Soudage sur les conditions de rupture d'appareils a pression..A. ISI 20) CARNET. F.. A.A. Metalurgia International Magazine.. R. 35-48 21) CRIVINEANU. pag. CANDEA. 17) CÂNDEA. 6. materials science and engineering SIM 2009 28–31 may 2009 Iaşi–Romania 26) DINU. Cerni. C. C.V. pag. V.3. R. The VII th Congress in PLOSCARIU C... Organization”.V. M. Editura Lux Libris. PLOSCARIU C.. Thermal cutting equipment for construction IORDACHE.. science & engineering BRAMAT 2009. R.. stainless steel electrode for reconditioning the rotors BINCHICIU. N. Cuptoare si instalatii de incalzire. A. Editura SEDCOM LIBRIS Iasi. 24-26 February. TONT. 97241-9-1 24) DIMA.1988 15) BORNSCHEUER. H. 263-268 16) CÂNDEA. M...2. Soudage et techniques connexes. R. Prevision de revolution des caracteristiques MAYNIER mecaniques de la zone affectee et du metal fondu lors du detensionnement. ION locale asupra structurii şi proprietăţilor mecanice ale conductelor sudate. Studies regarding realization of technological flux POPESCU. International DINU. ISBN 973-9818714 25) DINU. 1997. proiectare asistata de calculator a cuptoarelor cu MINEA. Curs Universitatea Transilvania din Brasov. M.. M.1990. VIZUREANU. J. Book of abstract... 14) BORGES. 1990. IOVANAS. Sibiu Nov. SIMION. Reserches regarding the elaboration of a martensitic R. Conference on materials. ISSN 1582-2214. D. The Efect of Residual Welding Stresses on Bucking Strenghth. PH. 2008. m. POPESCU. N. for cold lamination of nickel alloy bands.M.. Braşov. Cuptoare şi instalaţii de încălzire — elemente constructive.V. combustie. Genova. Braşov. 19) CANDEA. No. Hardness and metallographic structure for low carbon steel butt welding using ultrasounds during M. The 13th International Conference “The Knowledge Based PLOSCARIU C. materials with thermal lancing. nr.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Intrenational Conference Bramat 2005. Brasov. Ed.. of power water units. Iaşi 1998 23) DIMA.. Teza de doctorat. C.A. 64 . M..2007 22) DIMA A. 2009..

. 45) KENWAY. 40) IANZER.9. International Conference ISIM 2008 Pratique actuelle des chaudes de retrait sur les aciers. I.B. I. R. Paris.. 1991 Controlul structurii fine a metalelor cu radiaţii X.l.ro Evolutia si proprietatile materialelor. 43) IOVĂNAŞ R. COSMELEATA.. Editura Lux Libris.M. 2006 ’Fuzzy’ artificial intelligence system in the robotization of welding process. 27) DROUART. 38) GHEORGHIU.. University Politehnica Of Bucharest. C. Bucharest.. L. Editura Albatros.PLOSCARIU C. 36) GHEORGHIEŞ CONSTANTIN 37) GHEORGHIU. 1990. Aurel Vlaicu. 1981 Hermann Oberth.Bucuresti. 1993 REZUMAT 65 .. nr. www.D. 34) GAFTONEANU. Aviatia.. SABAN.Tehnologii secundare. Bucuresti. un precursor al aviatiei romanesti Romanian inventions and prioritites in aviation. R. 2005 Tehnologia materialelor. IOVĂNAŞ D 44) JONI. 2007 ISBN 978-973-131-002-2 Imbinarea prin sudare a fibrelor optice de telecomunicaţii. Heat Treatments. K 33) FILIP. Cătălin Theodor PLOSCARIU of mechanical characteristics of low carbon steel welded joint.I. C. Bucuresti: Editura Tehnica. V. 1998. CATANA. Publication du Soudage et de ses Applications. 28) DULĂMIŢĂ T. ISBN 973-635684-1. HEPWORTH J. A. parintele zborului cosmic.. France Tehnologia tratamentelor termice.PLOSCARIU C. TRIF. Editura Stiintifica-Fundatia Metalurgia Română. ISBN 973-942055-0 Residual stresses in CrMoV pipe welds. Institute of Physics. Braşov.. Editura Lux Libris.. N. Metal Constructions nr. 2007. The 8th International Conference on Technology and Quality for Sustained Development TQSD.D. DINESCU.. C. 1984 Analiza economica a transporturilor. R.. PLOSCARIU C. 1999 Sudarea electrica prin presiune. POPESCU. Bristol. 31) EFTIMIE. CANDEA. TRIF.. Editura Fair Partners Ltd. The VII th Congress in materials science and engineering SIM 2009 28–31 may 2009 Iaşi–Romania Soudage par resistance.ZAGANESCU.N.. HEINZ JURGEN 41) IONITA. D. ISBN 978-8359-32-5 “Reconditionarea si remanierea produselor sudate” Universitatea “Transilvania”Braşov. 1982. V. Bucureşti. P. C. Bucureşti.. Editura AGIR. Braşov. 30) DUMITRESCU. 2005. Soudage et techniques connexes. 42) IOVANAS. 39) GHEORGHIU. Editura SUDURA. Editura Tehnica.N. II. PASNICU. Tratat de Stiinta si Ingineria materialelor. T. C.. C. R. 35) GAILLAND. G. 1979 Din istoria industriei romanesti . C.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI M. G. C. 32) FIDLER R.aspera.. S. III Physical Metallurgy. Vol.A. 29) DUMITRESCU. F. 2008 X-Ray optics and microanalysis. Timisoara. P.. E.P..

1.. Contribution a l'etrude de la relaxation des MUIRY.. Paris. 2006 MACHEDON – PISU. A. 48. 1997 MALHONET A... CONSTANT. L.. Teza de doctorat. 2002 MEDAN. Contribuţii privind optimizarea tehnologiei de detensionare a oţelurilor.I si II. Ş. M. Brasov. treatment improvement for AlCu2. contraintes dues une soudage. Braşov. nr. Editura Universităţii G. 47) 48) 49) 50) 51) 52) 53) 54) 55) 56) 57) 58) 59) 60) 61) 62) 63) Studiul caracteristicilor arcului electric la sudarea tubulaturii. A. Sudura.79 Acta Materalia.KEIGHAN. Revue de Metalurgie. 1985 MITELEA L. MACHEDON – PISU. Timişoara. Sozopol. John Wiley &Son. Editura Lux Libris. Ed. BUDĂU Materiale şi tratamente termice pentru structuri V. R. NOVAC. Z. POPESCU. Editura Dacia. 1965. CANDEA.. HAZ on the Stress Relaxation Behaviour during the Reheat Treatment Process. 2007 ISBN 978-973-131-002-2 E. 4. Tehnologia sudarii prin topire. nr. P. Sozopol. Bucureşti. Vol.. Soudage et techiques connexes.CRAUS. T.C. interne in imbinari sudate din tevi. K. otelurilor. Braşov. MILICI D. Influence of Alloying Elements in the Matrix of the YASUSHI. C. Handbook of MC. Sudarea metalelor. R. REZUMAT Cătălin Theodor PLOSCARIU 66 . Research in the 21st Century. 2003 MICLOŞI C. 2000 MORAVIEC... R. 74 . pag.. 2 NEJNERU.5 Mg aluminum alloy Part IIChallenges in Higher Education and PLOSCARIU C.N.VAN Consideration sur le soudage des aciers MUYSEN. 62. Research in the 21st Century.5 Mg aluminum R. alloy Part I Challenges in Higher Education and PLOSCARIU C. vol. Cluj-Napoca: MARANDIUC. POPESCU. “Transilvania” Braşov. pag. nave).3/2002 MACHEDON . Experimental researches regarding thermal R. Tehnică. R. Iaşi. ISBN 973-9458-62-9. V. BDI researches regarding thermal MEDAN.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 46) LUCA. S. Bulgaria. 1996. Editura Lux Libris. ISBN 973-635-733-3.. Quarterly Journal of the Japan Welding Society. Materials Selection. Editura Lux Libris. June 2008. SALKIN. nr..PISU T. Tehnologie mecanica. 1/2001 LUCA.. A. Bulgaria. V. sudate. 258-261 MITSURU.E. martensitiques.TOSHIO. 1989 Inimi cat sa cuprinda cerul patriei. nr.. 1985 MARKOS. Revista"SUDURA". Ed. T. MILICI Studiu privind mărimea si distribtia tensiunilor D. Ed. Tehnologii de montaj sudură aplicate structurilor sudate (poduri.. Verificarea si omologarea pieselor sudate. CANDEA. Timisoara. June 2008. R. de Vest. 2006.. Revista "Sudura" nr. MACHEDON. ISBN 978-973-635-733-6 Testing of Metallic Materials. M. Experimental treatment improvement for AlCu2. M. BDI Tratamente termice conexe sudarii prin topire a MICLOSI. C.

Intreprinderea Poligrafica Brasov. M.V.Editura Lux Libris. ARTHUR 66) OLARIU.. 73) PLOSCARIU C. MARMANDIU. I. The VII th Congress in materials science and engineering SIM 2009 28–31 may 2009 Iaşi–Romania Stresses within welded frames from main structure of romanian helicopters. BANCILA. science & engineering BRAMAT 2009. 72) PLOSCARIU C. ACHIRILOAIE. I.N. 2005 Nitrocarburarea otelurilor.. The VII th Congress in materials science and engineering SIM 2009 28–31 may 2009 Iaşi–Romania The automatization of the inscriptioning operations of metallic parts.. TRIF. POPESCU. S. R. D. 71) PLOSCARIU C.. 2008 Hard alloys used for fabrication of soil preparing machines cutting edges.. M. P.. ISBN 973-9458-49-1 Mecanica tehnica. M. E. Brasov REZUMAT 67 . University Politehnica Of Bucharest. VOICU.. TRIF.. F. 76) POPESCU. POPESCU. Brasov. C. 1996 Technologie des alliages. 75) PLOSCARIU C. 2008 Production and welding technology of lifting platforms. C. 1994 Section and welded joint checking from main structure of romanian helicopters. SIMA... A. Institutul Politehnic Bucureşti. DRAGOMIR.. 2006. The 8th International Conference on Technology and Quality for Sustained Development TQSD. A. Hermes. 74) PLOSCARIU C. 70) PLOSCARIU C. DRAGOMIR.. Paris.. TANCO. . M. PASNICU. C. V.973-9458-48-X).A. M. R. Brasov (ISBN. S. L. Brasov Reliability and wearing resistance of breaker jaws. Cătălin Theodor PLOSCARIU 1998. Tratamente termice la îmbinări sudate ISIM.. University Politehnica Of Bucharest. M. International Conference on materials.. POPESCU. TAMPA.N. CARSTEA. NICOLAE TRIF 65) OLAH.. International Conference on materials. 68) PAŞCU. M.. BANCILA. A. 1982 Influenţa factorilor structurali asupra caracteristicilor tehnologice şi proprietăţilor mecanice ale oţelurilor slab aliate pentru construcţii sudate supuse tratamentelor termice post-sudare.P. GALEA.. The 8th International Conference on Technology and Quality for Sustained Development TQSD.. BANCILA.. R. Sudarea robotizata cu arc electric..I. R. NITU.C. POP. R.. CANDEA.. R. 67) PASCU. Teză de doctorat. Timişoara. R. R. CATAREA. E.1983. G. POPESCU. science & engineering BRAMAT 2009.D.. International Conference on materials. Editura Lux Libris. editia II revizuita..CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 64) NICOLAE JONI... 69) PATOOR.N. A. MEDAN. science & engineering BRAMAT 2009. Brasov Microstructural consideration for AlCu4Mg 1 heat treated alloy..

science & engineering BRAMAT 2009.A. M. TAMPA.V. R.. ISBN 973-9428-23-1 Stiinta si tehnologia procesarii si prelucrarii materialelor. M. PLOSCARIU C.. POPESCU... CANDEA.. International Conference on materials. CATAREA.V.. 78) POPESCU. PLOSCARIU C. International Conference on materials... R. R. Braşov. M.. CANDEA.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI PLOSCARIU C. MEDAN. 77) POPESCU. M.5Mg1. science & engineering BRAMAT 2009. Brasov Researches regarding mathematical modeling for final thermal treatment of AlCu2.. 79) POPESCU. M... International Conference on materials. M. CANDEA. RAPEA. CANDEA. M. 86) RAPEA. R. R. L. Editura Lux Libris. 80) POPESCU. NITU. PLOSCARIU C.POPESCU. International Conference on materials. 87) RAPEA.5Ni aluminum alloy.. V. 84) POPESCU. CANDEA.. 81) POPESCU. R.. PLOSCARIU C.. 83) POPESCU.. R. M.5Mg aluminum alloy. TAMPA. CARSTEA..P. science & engineering BRAMAT 2009. R. Brasov Tehnologia Materialelor. M. D. CANDEA.M.. M. science & engineering BRAMAT 2009. MEDAN. V. POPESCU.. M.V.. The VII th Congress in materials science and engineering SIM 2009 28–31 may 2009 Iaşi–Romania Researches regarding mathematical modeling for final thermal treatment of AlCu2. R. 2001.. Brasov Experimental researches regarding the production of rotating speed equipment for centrifugal casting machines.M. PLOSCARIU C. International Conference on materials..M. The VII th Congress in materials science and engineering SIM 2009 REZUMAT 68 . M. Brasov Base material and welding technology for low alloyed steel used for helicopter construction. ISBN 978973-9458-84-9. M... DINU. M. Brasov.. PLOSCARIU C. International Conference on materials. 82) POPESCU.. R. MEDAN.. V.. The VII th Congress in materials science and engineering SIM 2009 28–31 may 2009 Iaşi–Romania PP-4-30 sole shoe plough rendering. R. L.M. Editura Lux Libris. PLOSCARIU C. R.. R. science & engineering BRAMAT 2009. PLOSCARIU C. DRAGOMIR. M. CATAREA. V.DINU.. 85) POPESCU. Cătălin Theodor PLOSCARIU Researches concerning technology settings of thermal treatments for AlCu4Mg 1 alloys. R.. Brasov The increase of disk harrow durability in order to reduce working resistance and fuel consumption.V. science & engineering BRAMAT 2009. Brasov Researches regarding the influence of mould speed rate over centrifugal casting parts macrostructure of CuPbSt antifriction alloys. PLOSCARIU C. 2009 Researches regarding bronze centrifugal casting for CuPb10Sn10 alloys.

Bucuresti.. B. POPESCU. 1995 93) SAVESCU. PLOSCARIU C. 1996 101) ŢIEREAN. 95) SERBAN. E Bucureşti. DVG. ISBN 973-635-684-1. POPESCU. Editura Bren 2002 97) SLUHOTKÎI A. S. Ed. V. chilling for massive cylindrical steel parts.. Ed.M. Editura Tehnica. 103) VOICU. Sozopol. 1995 91) SAFTA.. Elaborarea otelurilor aliate. BDI 90) SABAN. Controlul îmbinărilor sudate. Editura Universităţii “Transilvania” Braşov. Editura Universităţii EFTIMIE. Braşov. M.. 60-272 98) SOICA. 2002 107) *** Colectia de reviste “Aeromagazin” 108) *** http://sudori. Editura Tehnica.8.H. Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 69 . ISI 99) SZABO. Stiinta materialelor metalice. Editura Didactica si Pedagogica.ro/post/285/1/sudare_radacina _wig_la_teava/ 109) *** http://www.. Istoria aviatiei romane.H. E. M. L..I. RÎSKIN S. Bucuresti. Pedagogica. POPESCU. Bucuresti. 21st Century. E. Bulgaria. Sibiu Nov. No.com/camerareviews/pentax/optio-s50/pentax-optio-s5088) RAPEA. Editura Didactica si 92) SALAGEAN... R.. 1980 102) VACU. L. M. Editura Lux Libris. Researches regarding the influence of electric R. D. H. June 2008. II.2007 100) ŢIEREAN.a. Metalurgia International Magazine. s. Institutul Roman de Standardizare. V. Leipzig.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 28–31 may 2009 Iaşi–Romania Researches regarding the influence of speed rate for centrifugal casting over chemical homogeneity of CuPbSt antifriction alloys.. Inductoare pentru încălzirea electrică.M. ISBN 973-9428-63-0 96) SIMION. PLOSCARIU C. 1994 104) ZARIOIU.C. A. Modelling of thermal treatment of dead-cold R. M. vol. pag. BALTES.. CANDEA. Challenges in Higher Education and Research in the PLOSCARIU C. Analiza avariilor structurilor sudate. 1984 Colectia de standarede europene si romanesti 105) *** 106) *** Colectie de STAS.steves-digicams.3xforum. The VII th Congress in materials science and engineering SIM 2009 28–31 may 2009 Iaşi–Romania 89) RAPEA. R. CANDEA. Tehnică. V. Editura Militara. 1982. technological parameters over cast iron weld ability.. I. N. 1999 ISBN 978-9428-15-8 Metallographie. Editura Lux Libris. The 13th International Conference “The Knowledge Based Organization”. PLOSCARIU C. Instalatii de ventilare si de conditionare a aerului.M. Materials Science. Sandwich plates used in the construction of motor vehicles bodies. 2006. Desen tehnic. T. Studiul si ingineria materialelor. Organe de masini. V. “Transilvania” Braşov. ISSN 1582-2214. 1991 94) SCHUMANN. 2009. 2003. Facla Timişoara 1986 Oteluri pentru structuri sudate. Braşov.

vol. Materials Park. Welding and Metal fabrication.html http://www.) Welding Journal www.htm#Coanda -1910 http://www. Ohio.com Managementul asigurării calităţii. Madrid.struers.edu.com Castolin-Eutectic. Situación actual. Paris (France) Metals Handbook. Division Sud Aviation. Norme de aplicare http://tehnicasitehnologie.html http://www.com/XRAY_files. MMSS nr.php?to pic=2375.html http://www.msg24555 Tratamientos posteriores a la soldadura de recipientes a presión de acero. MSF nr.info/stiintatehnologie/cu-henricoand-spre-viitor_4767. Mentenance Protective Welding Problems. 1989 http://www. nr. 8. 1980.au/hargrave/vuia. pag. 146152 Mechanical properties of HAZ discussion of results.allstar.wikimedia.S. ASM.secretprojects.laesieworks.508/2002. Marignane. Doc.edu/aero/coanda.altermedia.matweb. August/September.uk/forum/index. Verificarea procedurii de sudare cu arc electric a oţelurilor http://www. pag. American Society of Metals.com/img12210.ro/ELICOPTE RUL_IAR_316B_ALOUETTE_6407_545_1. 1990. Catalogue. New-York (U. Materials Park.ctie.jpg http://www.airliners.jpg http://upload.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI 110) *** 111) *** 112) *** 113) *** 114) *** 115) *** 116) *** 117) *** 118) *** 119) *** 120) *** 121) *** 122) *** 123) *** 124) *** 125) *** 126) *** 127) *** 128) *** 129) *** 130) *** 131) *** 132) *** 133) *** Cătălin Theodor PLOSCARIU review.net Phase diagram of binary vanadium alloys.search. Revista de Soldadura.html Worldwide guide to equivalent irons and steels. 1985. Ohio. ASM.org/wikipedia/commons/8/ 88/AurelVlaicuReplicaII.pdf Documentation technique pour l’helicoptere Alouette III.com/ifo/lib/Henri_Coandapict/CoandaLenticularDisc-07.monash.htm#to pimg http://ro.fiu. Specificaţia şi clasificarea procedeelor de sudare pentru materiale metalice. 1999 Norme generale de protecţia muncii.scienceline.kodiakqc.co. partea III. nS/IIW 129-67. France SR EN 288-3+A1-1999.ll. Produits et Procedees. 390-396 http://www.A.933/2002 REZUMAT 70 .3dexport.

electricitate.Brasov. ALEEA 1. Harman. Jud. repartizarea pe serii in vederea servirii mesei precum si furnizarea de alte informatii Royal Caribbean International LTD. Loc. o companie nationala de distributie implicate in marketing si promovarea marcilor de top FMCG Iunie 1999 – Noiembrie 1999 Inginer de vanzari REZUMAT Mobil: 0756158050 Experienţa profesională Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Cătălin Theodor PLOSCARIU 71 . Nr. preluarea si rezolvarea reclamatiilor sau a altor doleante cum ar fi: functionare defectuoasa a utilitatilor (aer conditionat. o companie cu sediul in Bucuresti implicate in importul si distributia de placi tip panel si accesorii pentru industria mobilei Vanzare de produse tehnice si industriale Februarie 2001 – Iunie 2006 Ofiter relatii cu publicul Receptie si operatiuni de cazare. o companie internationala specializata in turism si servicii Turism si servicii Decembrie 1999 – Februarie Reprezentatnt zonal de vanzari Vizitarea regulata a clientilor din baza de date in vederea completarii stocului pentru a avea o disponibilitate constanta a intregii game de produse Interbrands M&D.37. etc). Cod postal 507085. Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor Educatie Septembrie 2006 – Septembrie 2007 Director executiv Supervizare.com Romana 8 Iunie 1971 Masculin Octombrie 2007 – prezent Doctorand cu frecventa Predare la catedra si activitati de cercetare in vederea finalizarii tezei de doctorat Universitatea Transilvania din Brasov. Romania 0268367899 cata94@yahoo. conducere precum si activitati bugetare conexe in vederea atingerii obiectivelor preconizate Regency Company SRL. apa.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Curriculum vitae Europass Informaţii personale Nume / Prenume Adresă Telefon E-mail Naţionalitate Data naşterii Sex PLOSCARIU CATALIN THEODOR Str. BAT division.

curs tinut de R.A. calitate si management”.avansat Franceza: scris.I. unul dintre cei mai mari producatori mondiali de profile PVC Vanzare de produse tehnice si industriale Mai 1998 – Iunie 1999 Director de sucursala Promovarea si implementarea produselor companiei. Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor Octombrie 1998 – Iunie 1999 Diploma de Studii Aprofundate Optimizarea Tehnologiilor de Sudare Universitatea Transilvania din Brasov. consecvent. dinamic. Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor Septembrie 1986 – Iunie 1990 Diploma de bacalaureat Liceul Andrei Saguna Brasov Româna Engleza: scris. Power Point Sporturi practicate: inot. Florida U. Brasov Iun 1999 Promovare.S. curs tinut de Bates Saatchi & Saatchi 141 Romania. curs tinut de Deceuninck in Roeselare. productia si distributia de hartie si cartoane Hartie tipografica si cartoane speciale Octombrie 2008 – Februarie 2010 Diploma de Master Ingineria Sudarii Universitatea Transilvania din Brasov. citit. parte a SCP Ruzomberok Slovakia. in Miami. vorbit . Excel. ambalare si tehnici de vanzare pentru profile PVC. vorbit . dezvoltarea unei retele de clienti prin prezentarea de oferte personalizate in vederea castigarii unui segment de piata cat mai mare Romanian Paper Distribution SRL.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Activităţi şi responsabilităţi principale Mentinerea si dezvoltarea portofoliului de clienti. Mai 2001 Curs de ofiter relatii cu publicul la bordul navei Radiance of the Seas Utilizarea calculatorului Alte informatii Alte competenţe şi aptitudini Permis de conducere Utilizator PC: Word. aptitudini de comunicare si adaptabilitate. tenis de camp. flexibil Ian 1998 „Tehnici de vanzare”. o companie situata in Bucurestia implicate in importul. sociabil.C. citit. karate Cunostinte de baza in contabilitate Categoria B Educaţie şi formare Perioada Calificarea / diploma obţinută Competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Perioada Calificarea / diploma obţinută Competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Perioada Calificarea / diploma obţinută Competenţe profesionale dobândite Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Perioada Calificarea / diploma obţinută Numele şi tipul instituţiei de învăţământ Aptitudini şi competenţe Limba maternă Limba 1 Limba 2 Competenţe şi abilităţi sociale Cursuri Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 72 . Facultatea de Stiinta si Ingineria Materialelor Octombrie 1993 – Iunie 1998 Inginer Mecanic Diploma Universitara in Utilajul si Tehnologia Sudarii Universitatea Transilvania din Brasov. consultanta si sfaturi tehnice pentru folosirea tehnologiei oferite Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Perioada Funcţia sau postul ocupat Activităţi şi responsabilităţi principale Numele şi adresa angajatorului Tipul activităţii sau sectorul de activitate Deceuninck Romania parte din Deceuninck Holding Belgium. Belgia Martie 2001 „Siguranta.mediu Lucru in echipa.

com Romanian 8 th June 1971 Male October 2007 – present Full time PhD Student Teaching and research activities to complete the program in order to finish PhD thesis Transilvania University of Brasov. ALEEA 1 Street. Science and Engineering Education September 2006 – September 2007 Managing Director Supervising. diner accommodation and useful information Royal Caribbean International LTD. Brasov County. 507085 Zip code. etc. a National distribution Company involved in marketing and promotion of top class brands FMCG June 1999 – November 1999 Area Sales Engineer Maintaining and developing customer portfolio. a Bucharest based Company involved in importing and distribution of laminated boards and accessories for furniture industry Technical and Industrial Sales February 2001 – June 2006 Purser Accommodation and hosting procedures. managing and other budget related activities in order to achieve planned forecast Regency Company SRL. complaints receiving and other issues such as: utilities malfunction (air conditioning. an International Company specialized in tourism and services Tourism and Services December 1999 – February 2001 Area Distribution Representative Regularly visits in order to complete the stock with missing units for a permanent availability of full range of products Interbrands M&D. technical advice and know how consultancy REZUMAT Mobile: 0756158050 Work experience Dates Occupation or position held Main activities and responsibilities Name and address of employer Type of business or sector Dates Occupation or position held Main activities and responsibilities Name and address of employer Type of business or sector Dates Occupation or position held Main activities and responsibilities Name and address of employer Type of business or sector Dates Occupation or position held Main activities and responsibilities Name and address of employer Type of business or sector Dates Occupation or position held Main activities and responsibilities Cătălin Theodor PLOSCARIU 73 . electricity. water. BAT division.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Europass Curriculum Vitae Personal information First name / Surname Address Telephone E-mail Nationality Date of birth Gender CATALIN THEODOR PLOSCARIU 37.). Romania 0268367899 cata94@yahoo. Faculty of Materials. Harman.

karate Basic accounting knowledge Clean drivers license Language 1 Language 2 Social skills and competences Courses Cătălin Theodor PLOSCARIU REZUMAT 74 . Brasov Jun 1999 Promotion. packing and sales techniques of PVC profiles course held by Deceuninck in Roeselare. Belgium March 2001 „Safety. Science and Engineering October 1993 – June 1998 Mechanical Engineer University Degree in Technology and Welding Equipment Transilvania University of Brasov.S.CERCETĂRI ŞI CONTRIBUŢII PRIVIND UTILIZAREA ŞI TRATAMENTUL TERMIC AL OŢELURILOR SLAB ALIATE FOLOSITE LA STRUCTURILE SUDATE ALE ELICOPTERELOR ROMÂNEŞTI Name and address of employer Deceuninck Romania part of Deceuninck Holding Belgium one of the biggest worldwide producer of PVC profiles Type of business or sector Dates Occupation or position held Main activities and responsibilities Name and address of employer Type of business or sector Technical and Industrial Sales May 1998 – June 1999 Branch Manager Promotion and implementation of Company products. Faculty of Materials.A. developing a client network by presenting personalized offers in order to achieve a higher market share Romanian Paper Distribution SRL. in Miami. reading. Faculty of Materials. May 2001 Computer skills and competences Other information Other skills and competences Driving licence Purser training held onboard Radiance of the Seas PC user: Word. writing – advanced French: speaking. Science and Engineering October 1998 – June 1999 Post Graduate degree Optimization of welding technology Transilvania University of Brasov. sociable. a Bucharest based Company involved in importing. Florida U. dynamic. Power Point Sports: swimming. Science and Engineering September 1986 – June 1990 High School Graduate Andrei Saguna High School Brasov Education and training Dates Title of qualification awarded Occupational skills covered Name and type of organisation providing education and training Dates Title of qualification awarded Occupational skills covered Name and type of organisation providing education and training Dates Title of qualification awarded Occupational skills covered Name and type of organisation providing education and training Dates Title of qualification awarded Name and type of organisation providing education and training Skills and competences Mother tongue(s) Romanian English: speaking. quality and management” course held by R. writing – average Team worker. flexible Jan 1998 „Sales techniques” course held by Bates Saatchi & Saatchi 141 Romania. consistent. lawn tennis.C.I. Excel. Faculty of Materials. communication skills and adaptability. production and distribution of paper and cardboard Printing and office paper October 2008 – February 2010 Master Degree Welding Engineering Transilvania University of Brasov. reading. part of SCP Ruzomberok Slovakia.