You are on page 1of 15

P paie(fig.) A întemeia ceva pe paie.

A pune paie peste foc, a


stinge focul cu paie. Arde focul în paie ude. A-şi aprinde
Pace s. f. A salvgarda pacea. Ramura de măslin este paie în cap.
simbolul păcii. Porumbelul păcii. Tratat de pace. Tratative
de pace. A încheia, a semna pacea. A ratifica pacea, tratatul Palid adj. Figura palidă a unui convalescent. Buze
de pace. A rupe pacea. Sol de pace. Pacea domneşte în palide. A se face palid la faţă. Lumină palidă. Lumina palidă
această familie. Aceste manifestări tulbură pacea. O pace a unei lumânări. Culori palide. O palidă imitaţie.
adâncă stăpânea inimile. Pacea sufletului. Pace vouă!
Odihnească-se în pace. A trăi în pace cu cineva. A face pace Palmă s. f. 1. Palma mânii. Podul, căuşul palmei.
cu cineva. A da cuiva pace bună. A lăsa pe cineva în pacea Dosul palmei. Latul palmei. A ghici în palmă. Cât ai bate
lui. Lasă-mă în pace! # Fii pe pace. Du-te, rămâi în pace. din palmă. A cădea în palma cuiva. 2. A da cuiva o palmă. A
Plăteşte şi pace (bună)! Nu vrea şi pace (bună). arde, a cârpi, a trage cuiva o palmă. O pereche de palme. A-
Pachet s. n. 1. A trimite, a remite, a primi un pachet. A l mânca pe cineva palmele. Îţi vine să-i iei în palme. # A
desface un pachet. A face un pachet. A lega cu sfoară un lucra cu palmele. A avea pe cineva în palmă. A ţine, a duce,
pachet. Pachet de haine. Pachet de cafea, de bomboane. a purta pe cineva pe palme / în palmă. A juca pe cineva pe
Pachet de ţigări. Pachet de scrisori, de ziare. (fig.) E un palmă. A căuta peri în palmă. Când va creşte păr în palmă.
pachet de nervi. 2. Pachet poştal. A primit un pachet din Drum ca-n palmă. A cunoaşte ceva ca-n palmă. A fi chel ca-
străinătate. # (fig.) A trimite pe cineva pachet. n palmă.

Pagină s. f. Paginile unui caiet. Articolul a apărut în Palmă Spicul grâului creşte lung de-o palmă. De un lat
prima pagină a ziarului, ultima pagină a ziarului. Pagină de de palmă. De o palmă. O palmă de loc.
mică publicitate. Titlul se află în partea de sus a paginii. A
rupe o pagină. A îndoi colţul paginii. A întoarce paginile. Pană s. f. 1. Vânat cu pene. Păsării îi cresc / îi cad
Lipseşte o pagină. Pagini alese dintr-un scriitor. Pagina din penele. Penele mari de pe aripi. Penele din coadă. A smulge
dreapta / fără soţ. Pagina din stânga / cu soţ. Punere în penele. Pălărie cu pene. Pernă umplută cu pene. A-şi muia
pagină. (fig.) O pagină glorioasă din istoria Franţei. pana în cerneală. Sub pana lui Eminescu limba românească
a cunoscut o remarcabilă mlădiere. Uşor ca o pană.
Pagubă s. f. 1. Pagubă materială, morală. A suferi o Categoria pană. Pană de lemn. Pana ferestrăului. Pană de
pagubă. Îngheţul şi grindina au provocat mari pagube somn. Penele negre ale corbului. A-şi schimba penele.
culturilor. În timpul transporturilor mărfurile au suferit mari #Smoc de pene. A se umfla în pene.
pagube. Pagube suferite în timpul cutremurului. 2. A Pană s. f. Pană de automobil, de cauciuc. Pană de
constata, a estima pagubele. A avea o pagubă însemnată de benzină. A repara un motor în pană. Pană de lumină, de
bani. Nu e mare pagubă, dacă nu vine. A vinde în pagubă. A curent. A rămâne în pană. A fi în pană de bani.
lucra, a ieşi în pagubă. A nu se alege câştigul de pagubă. A Panglică s. f. Panglică de pălărie. Pachet legat cu o
rămâne de pagubă. A sufla a pagubă. 3. A produce cuiva o panglică. Panglică de prins părul. Fundă de panglică. O
pagubă. În paguba cuiva. # A fi rău de pagubă. A fluiera a rochie garnisită cu panglici. Panglică pentru maşina de
pagubă. Atâta pagubă, mare pagubă, nici o pagubă, pagubă- scris. Ferăstrău cu panglică.
n ciuperci!
Pansament s. n. A face, a desface, a schimba un
Pahar s. n. 1. Serviciu de pahare. Pahar cu picior. pansament. I-au pus pe rană un pansament. Cutie cu
Pahar de vin, de lichior. A bea un pahar de vin. A goli un pansamente. Pansament la deget.
pahar dintr-o dată, a da paharul peste cap / de duşcă, a da pe
gât un pahar. A umple paharul. La un pahar de vin. A ridica Pantalon s. m. A-şi pune pantalonii. Bretele, curea de
paharul în sănătatea cuiva. A se îneca într-un pahar cu apă. pantaloni. Şliţ de pantaloni. Pantaloni-pană. Pantaloni de
2. Pahar de şampanie. Paharul nenorocirii. Acum s-a umplut golf. (Pantaloni) blugi. Pantaloni evazaţi. Pantaloni scurţi.
paharul. 3. Pahar de argint. 4. (fig.) A bea paharul până la Pantaloni de călărie. Fustă-pantalon. A lua pe cineva de
fund. # A ciocni paharele. A-şi turna un pahar plin. A bea un turul pantalonilor.
pahar plin ochi. A fi bun de pahar. A invita pe cineva la un
pahar de vorbă. A sorbi pe cineva într-un pahar de apă. A i Pantof s. m. Pantofi de piele. Pantof cu talpa de crep.
se umple paharul. Pantofi de lac. Pantofi cu şireturi. Pantofi de comandă.
Măsura pantofului. Pantofi uzaţi, scâlciaţi. A pingeli pantofi.
Pai s. n. 1. Furnica ducea un pai. A fi dus ca un fir de A lustrui pantofi. A-şi pune pantofi. A-şi scoate pantofii.
pai. A se agăţa ca de un fir de pai. 2. Era un grâu frumos cu Pantofi cu tocuri oase. Pantofi închişi. Pantofi de stradă.
paiul gros. A bea cu paiul. Vede paiul din ochiul altuia dar Pantofi cu tocuri înalte. Pantofi eleganţi. Acest pantof vine
nu vede bârna din ochiul lui. Paie s. n. pl. 1. Paie de grâu, bine. Pantofi de balet, de scrimer. Pantofi decoltaţi.
de ovăz, de secară. Snop de paie. Şură de paie. O căruţă de
paie. Coş de paie. Pălărie de paie. Paie împletite. Om de Papuc s. m. A-şi lua papucii. Papuci cu tocuri înalte. A-
paie. 2. Vitele mănâncă paie. # Saltea de paie. Aşternut de şi târî papucii. Era în rochie de casă şi papuci. # A fi sub
papuc. A ţine sub papuc. A da cuiva papucii. Armata, oastea, proastă e că... N-a avut parte în toată viaţa lui. N-a avut
ceata lui papuc. A lăsa pe cineva la papuci. parte de copii. A avut parte de altă soartă. Erau în cea mai
mare parte studenţi. Parte bărbătească, femeiască. Părţi s. f.
Para s. f. Nu căpătase niciodată o para mai mult. A nu pl. Locuieşte prin părţile Aradului. N-a plouat prin părţile
avea nici o para chioară. A se afla fără nici o para frântă. A noastre. În parte 1. Casa e locuită numai în parte. Cu ochiul
lega paraua cu zece noduri. A câştiga parale bune. Nu are stâng vede numai în parte. În parte, ai dreptate. 2. Vorbeşte
parale. Face multe parale. # A face toate paralele. A şti câte cu fiecare în parte. Fiecare în parte ajunsese la aceeaşi
parale face cineva, ceva. Nu face multe parale / nici o para concluzie.
chioară. A face pe cineva de două parale. A lua pe cineva la
trei parale. A participa v. intr. A participa la dezbateri. A participa
Parc s. n. Aleile parcului. A se plimba în parc. Parc la o întrunire. A participa la buna desfăşurare. A participa la
naţional. Parc sportiv. Parc de staţionare cu plată. A-şi pune cheltuieli. Participăm la durerea pe care o încercaţi.
maşina în parcul de staţionare. Parcul de maşini creşte în
fiecare an. Parcul de vagoane, de locomotive. Parc de Parter s. n. 1. Locuieşte la parter. 2. Publicul de la
calculatoare. Parc de rezervoare. parter. Parter de flori.

A parca v. tr. A-şi parca maşina. A parca materialele. Pas s. n. Câţiva paşi. Pas mare, mic, uşor, greoi, apăsat.
Pas iute, vioi, molcom. Pas sigur, nesigur, şovăielnic. Un
Parcare s. f. 1. Parcare autorizată. Parcare subterană. 2. pas hotărât, hotărâtor. Urma paşilor. Pas de dans. Un pas
Parcarea unei maşini. Parcarea unei maşini în subsolul înainte, înapoi. Locuieşte le doi paşi de aici. A face un pas
clădirii. înainte, înapoi. A face un pas greşit. A schimba pasul. A
încetini pasul. A grăbi pasul. A lungi, a întinde pasul. A bate
Parcă adv. Parcă îl cunosc. Parcă ar dormi. Parcă n-ar pasul pe loc. A ţine pasul. A-şi potrivi pasul după cineva. A-
şti. Cum se apucă de lucru parcă e altul. Parcă era o şi cumpăni paşii. A merge cu paşi mari, mărunţi. A merge în
fantomă. Parcă tot aş pleca. De parcă loc. adv. Mă priveşte pas vioi. A merge la pas. La fiecare pas, la tot pasul. Pas cu
de parcă nu m-ar fi văzut niciodată. pas. Îl urmărea pas cu pas. Îşi construia demonstraţia pas cu
pas. Pas obişnuit, alergător, de voie. Pas cadenţat. # Nu se
Parte s. f. 1. Prima parte, partea întâi, ultima parte. A găseşte le tot pasul. A fi în pas cu moda. A ţine pasul cu
treia parte din. Partea dinăuntru / din interior. Partea evenimentele. A fi în pas cu vremea. A face primii paşi în
dinafară / din exterior. Părţile componente. Părţile sonatei, lume.
ale simfoniei. Parte dintr-un întreg. A câta parte este? Părţile
corpului omenesc. Partea luminată a lunii. Partea carosabilă Pasăre s. f. 1. Pasăre de zi / de noapte. Păsări călătoare,
a drumului. Partea cea mai grea a parcursului. O parte a migratoare. Păsări cântătoare. Păsări acvatice. Păsări
adunării. Părţi din roman. I-am dat partea cea mai bună. răpitoare. Păsări de baltă. Păsări de curte. Păsări de colivie.
Este o parte din viaţa lui. O mare parte din timp şi-o petrece Pasărea furtunii. Pasărea de foc. Pasăre rară. Pasăre cobe.
scriind, citind. Parte... parte: Averea şi-a câştigat-o (în) parte Pasărea paradisului. Pasărea-muscă. Pasărea-liră. 2. Carne,
prin negoţ, (în) parte prin contrabandă. Erau vreo zece supă de pasăre. A cumpăra, a vinde păsări. A creşte păsări.
persoane, parte în picioare, parte aşezaţi. A face parte din. În #Piept de pasăre. Crescătorie de păsări. Colivie de păsări.
mare parte. Parte de vorbire, de cuvânt. Parte de propoziţie.
Părţile asemănătoare ale acordului. Părţile contractante. Paşnic adj. 1. Oameni paşnici. Cartier paşnic. 2.
Partea adversă, civilă, vătămată. 2. Partea cuvenită. Partea Folosirea paşnică a energiei nucleare. Coexistenţa paşnică
leului. Partea sa de beneficiu. Părţile sociale. Părţile unei între state.
moşteniri. Fiecare îşi plăteşte partea. Banii se împart în părţi
egale. 3. A lua parte la discuţii. A lua parte la necazurile A paşte v. tr. Vitele pasc iarbă. Vitele pasc pe câmp.
cuiva. 4. Din partea cuiva. Dinspre partea mea. De o parte şi Copilul paşte oile. #A paşte bobocii, muştele, vântul. Mă
de alta. În altă parte. În nici o altă parte. Pe de o parte, pe de paşte un gând. Îl paşte moarte, un pericol.
altă parte. 5. Hârtie scrisă numai pe o parte. Partea însorită a
grădinii. Partea hazlie a întâmplării. Partea bună, rea a Pat s. n. Pat de fier. Piciorul patului. Capul patului. Pat
lucrurilor. Mă doare în partea dreaptă. Circulaţi pe partea tare, moale. Pat de campanie. Pat de suferinţă. Pat de
dreaptă a drumului. A fi, a trece de partea cuiva. A trage pe moarte. O cameră cu un pat. O clinică cu o sută de paturi. A
cineva de partea sa. A lăsa la o parte. A pune la o parte. A face patul. Patul nu era strâns / era nestrâns. A se vârî în pat.
sta la o parte. A da la o parte. A avea pe cineva de partea sa. A fi ţintuit la pat. Bolnavul trebuia să stea la pat. A părăsi
A lua, aţine partea cuiva. Dintr-o parte într-alta. Din / patul. A scoate pe cineva din pat. Pat de muşchi, de frunze.
dinspre partea mamei, a tatălui. De ambele părţi. Fusta Patul râului. Patul puştii. A se aşeza la pat. A boli la / în pat.
atârna într-o parte. 6. Din partea / părţile locului. Din ce
parte a locului eşti? Din ce parte vii? Aşa i se spune prin Pată s. f. Pată de grăsime, de ulei. Pată de cerneală, de
partea locului. 7. O parte alcool la trei părţi apă. Se sânge, de rugină. Faţa de masă e plină de pete, e numai pete.
amestecă o parte nuci pisate cu două părţi zahăr. # Partea A scoate petele. Pată care nu iese la spălat. A lăsa pete. A
face pete de cerneală în caiet. A se umple de pete. Câine alb Păr s. m. Păr frumos, bogat, rar, des. Păr negru, blond,
cu pete negre. Pată de culoare. Pete solare. # A căuta, a găsi castaniu, alb, cărunt. Păr gras, uscat. Păr moale, mătăsos,
pete în soare. Fără pată loc. Adj. Reputaţie fără pată. aspru. Păr încâlcit, ciufulit, zbârlit, neîngrijit. Păr creţ,
Cazier judiciar fără pată. ondulat, buclat, inelat, cârlionţat, ţeapăn, lins. Păr scurt şi
creţ. Păr despletit. Păr deschis, închis la culoare. Păr natural,
Patrie s. f. Dragoste de patrie. Patria mamă. Pentru fals, artificial. Creşterea, căderea părului. Smoc, şuviţă de
patrie. Patrie adoptivă. Om fără patrie. Război pentru păr. Tunsoarea părului. Clame, ace de păr. Uscător de păr. A
apărarea patriei. A-şi iubi, a-şi apăra patria. A-şi renega nu avea păr pe cap. A-i cădea, a i se rări părul. A-şi
patria. decolora, a-şi vopsi părul. A-şi face părul. A-şi împleti
părul, a-şi despleti părul. A-şi pune părul pe moaţe. A-şi
Pază s. f. Paza frontierelor. A asigura paza. Om de pieptăna, a-şi aranja părul. A-şi tunde, a-şi tăia părul. A fila
pază. Post de pază. Câine de pază. În paza cuiva. părul (fig) Tras de păr. A-şi smulge părul din cap. A despica
Închisoarea n-are pază. Sub pază. Paza de noapte. firul de păr în patru. (Fir de) păr subţire. Părul capului. 2.
Dumnezeu să vă aibă în pază. Păr de capră, de cămilă. Părul din barbă, de pe faţă. Părul
din nas. Păr de porc. Părul din coama, coada animalelor. #
Păcat s. n Păcatul strămoşesc / originar. Cele şapte A-şi face părul permanent. A atârna de un fir de păr.
păcate capitale. Păcat grav. Păcat uşor, neînsemnat. Iertarea
păcatelor. A comite, a face un păcat. A cădea, a intra în A părăsi v. tr. 1. Bărbatul şi-a părăsit nevasta. Toţi
păcat. A ierta păcatele. A-şi răscumpăra, a-şi ispăşi păcatul / prietenii lui l-au părăsit. A părăsi un loc. A-şi părăsi ţara. A
păcatele. A-l paşte pe cineva păcatul. Are şi El păcatele lui. părăsi scena. 2. Norocul l-a părăsit. Puterile l-au părăsit.
N-are decât un păcat, bea. 2. E păcat că plouă tocmai azi. Curajul l-a părăsit.
Păcat că n-ai venit! Ce păcat! Păcat de vin! # E păcat de
Dumnezeu / e mai mare păcatul. A căzut păcatul pe El. A părea v. cop. 1. Pare bolnav. 2. Se silea să pară calm.
Păcat de El, săracul! V. tr. Păreţi să nu fi dormit toată noaptea. Pare că a uitat să
vină. 2. Pare că are 30 de ani. # A-i părea cuiva bine că...
Păcură s. f. Cazan cu păcură. Încălzire cu păcură # Îmi pare bine de succesul lui. Îmi pare bine că am reuşit.
Negru ca păcura. Îmi pare bine că s-a terminat totul. A-i părea cuiva rău că...
Îmi pare rău că am venit. Îmi pare rău că a plecat.
Pădure. f. Pădure virgină. Pădure deasă, de nepătruns. A se părea v. pron. Impers. Se pare că a venit iarna. Pe
Pădure de răşinoase. Incendiu de pădure. Plantarea, cât se pare ideea nu-i convine. Se pare că vor creşte
exploatarea , exploatarea pădurilor. O pădure de catarge. A impozitele. A i se părea v. pron. Zilele mi se par lungi. Cum
nu vedea pădurea de copaci. Fagi de pădure. A se duce la ţi se pare romanul? Mi s-a părut că aud un zgomot. Mi se
pădure. A se plimba prin pădure. # Parcă ar fi crescut în pare că plouă. Mi se pare că am făcut tot ce trebuie. Rana nu
pădure. (fig.) A căra lemne în pădure. mi s-a părut gravă. # Nu ţi se pare că ceri prea mult?

Pălărie s. f. pălărie bărbătească. Pălărie de damă. Părere s. f. Părere personală. A avea o părere bună,
Pălărie cu pene. Pălărie de fetru, de pai. A purta pălărie. A-şi proastă de / despre cineva. A avea o părere foarte bună
pune pălăria (pe cap). A-şi scoate pălăria. (fig.) Jos pălăria! despre sine. A fi de părerea cuiva. A fi de altă părere. A
împărţi părerea cuiva, o părere. A-şi spune / exprima
Pământ s. n. Pământ natal, strămoşesc. Pământ bun, părerea în legătură cu / despre ceva. A-şi face o părere
roditor, sterp, uscat, arabil, cultivat, arat, înţelinit, despre cineva. A-şi da cu părerea. Asta-i părerea mea.
necultivat, nelucrat, desţelenit. Pământ negru, vegetal, Părerea mea este că... N-am nici o părere. Părerea dumitale
prăfos, bătătorit, afânat, galben, ars. Pământuri nisipoase, nu contează. Vrei să-mi cunoşti părerea? 2. În această
argiloase, calcaroase. Roadele pământului. Măruntaiele chestiune părerile sunt împărţite. A-şi schimba părerea. A fi
pământului. Buricul pământului. Întindere de pământ. de aceeaşi părere cu cineva. Sunt de părere să luăm măsuri
Ridicătură de pământ. Petic de pământ. Brazdă de pământ. imediate. După părerea mea, celorlalţi, a tuturor.
Bulgăre de pământ. Surpare de pământ. Cutremur de
pământ. A face ocolul pământului. A trăi pe pământ. A ridica Părinte s. m. A fost ca un părinte pentru El. E părintele
de la pământ. A avea pământ. A împărţi pământul. A îngrăşa acestui elev. Einstein, părintele teoriei relativităţii. Prea
pământul. A afâna pământul. A culca la pământ pe cineva. A Sfântul părinte. Părinţi şi copii. Părinţi legitimi, naturali,
băga pe cineva în pământ. A fi cu picioarele pe pământ. A-i adoptivi. Părinţii soţului. Părinţii îngrijesc de copii.
veni cuiva să intre în pământ (de ruşine). A face legătura cu
pământul. La / de la capătul pământului. Pământ tare, A păsa v. intr. Cui îi pasă de soarta mea? Îmi pasă de
moale. # Sărac lipit pământului. A lăsa toate la pământ. De această insultă. Fără să-i pese de urmări. # Ce-şi pasă? Puţin
când lumea şi pământul. Tace ca pământul. La pământ loc. îmi pasă, nu-mi pasă, nici că-mi pasă.
adv. 1. Copacii erau la pământ. 2. Proiectele mele erau la
pământ. Pierdusem totul, eram la pământ. A păstra v. tr. A păstra un obiect, mărfuri într-un
depozit. Păstrez o sticlă de vin pentru ocazii speciale. Aţi
putea să-mi păstraţi locul? Păstrează restul! I-a păstrat Pensie s. f. 1. Pensie lunară de 200 de lei. Pensie de
recunoştinţă veşnică. Adunarea a păstrat un moment de bătrâneţe. Pensie de urmaş. A avea dreptul la pensie. A
reculegere. A păstra anonimatul. A păstra amintirea cuiva, a acorda, a plăti pensii. 2. Vârsta de pensie. A fi la pensie. A
ceva. A păstra măsura. A păstra un secret. A păstra ieşi la pensie. Ieşire la pensie. A scoate pe cineva la pensie.
proporţiile. 2. Arhivele păstrează documente vechi. Ce pensie aveţi?
Totdeauna păstrează copia scrisorilor. Pielea şi-a păstrat
elasticitatea. 3. A păstra obiceiurile locului. A păstra Pereche s. f. 1. O pereche de pantofi, de ciorapi. O
disciplina. # A-şi păstra cumpătul. A se păstra v. pron. Deşi pereche de ochelari. O pereche de palme. 2. O pereche de
e trecută de şaptezeci de ani se păstrează bine. turturele. O perece de dansatori. O pereche potrivită,
nepotrivită. A fi fără pereche, a nu-şi afla perechea. 3. Ţi-am
A păşi v. intr. 1. A păşi în vârful picioarelor. Păşeşte cu găsit perechea. Nu mai dansezi? Unde ţi-e perechea? 4. E de
grijă. 2. Calul păşeşte în arenă. A păşi pe un drum nou. A o naivitate fără pereche. N-are pereche de şmecher. # O
păşit în al nouăzecilea an al vieţii. # A păşi cu stângul. V. tr. pereche de case. O pereche de haine. O pereche de cărţi de
A păşi pragul casei . joc.

A pătrunde v. intr. Omul a pătruns în casă. Apa Perdea s. f. A trage perdelele. A da perdeaua la o parte.
pătrunde în interstiţiile duşumelei. Vântul pătrunde prin A pune perdele uşoare la ferestre. Uşă acoperită cu perdele.
crăpăturile ferestrei. Murmurul vocilor pătrundea prin #Perdea de fum. Perdea de copaci. A se purta fără perdea.
draperia uşilor. Ideea a pătruns în mase. V. tr. M-a pătruns Cântec fără perdea. Vorbe fără perdea. Glume fără perdea. A
frigul. Privirea lui îl pătrundea ca un sfredel. A pătrunde spune poveşti fără perdea. A pune cuiva perdea la ochi. A i
sensul cuvintelor. Îmi pătrunde gândul. 2. Cuvintele lui m- se ridica cuiva o perdea de pe ochi. Parcă mi s-a luat o
au pătruns. perdea de pe ochi. A se da după perdea.
A se pătrunde v. pron. S-a pătruns de acest adevăr. S-a
pătruns de importanţa acestui gest. Perete s. m. 1. Perete interior, exterior. Pereţii casei.
Pereţi crăpaţi. (fig.) A se da cu capul de pereţi. A vorbi la
Pătură s. f. 1. Pătură de lână. Pătură groasă. Pătură de pereţi. Pereţii au urechi. 2. Perete stâncos. Peretele
călătorie. 2. Pătură de aer. Pături stratificate. Pătură socială. muntelui. Perete de sticlă. Pereţii vasului. Peretele
A aşeza pături-pături. 3. Pătura intelectualilor. abdominal. 3. Perete de scânduri, metalic. Peretele care
despărţea cele două camere era subţire. A deschide uşa de
A păţi v. tr. Am păţit un lucru neplăcut. Nu ştiu ce am perete. Între patru pereţi. A locui perete de perete cu cineva.
păţit, nu sunt în apele mele. Am păţit multe. Vezi ce păţeşti
dacă nu mă asculţi? O să păţească ca mine, săracul! # A păţi Perfect adj. Frumuseţe perfectă. Purtare perfectă.
o ruşine. Ce-ai păţit, linişteşte-te! Nu întârzia, altfel ai s-o Ţinută, execuţie perfectă. Om perfect. Diplomat perfect.
păţeşti! A păţit-o urât de tot. Cine a păţit multe ştie multe. Crimă perfectă. Număr perfect. Adv. A cunoaşte perfect
limba română. A fi perfect fericit. E perfect adevărat.
A păzi v. tr. 1. Câinele păzeşte casa. Santinela păzeşte
intrarea. Hoţul este păzit de jandarmi. Să ne păzească A perfecţiona v. tr. A perfecţiona tehnica. A perfecţiona
Dumnezeu de mai rău! Doamne păzeşte! Doar n-am păzit un instrument. A-şi perfecţiona gustul. A perfecţiona o
porci împreună. 2. A păzi legea. 3. Păzeşte-ţi sănătatea! A se operă. A se perfecţiona v. pron. Modelele de lucru se
păzi v. pron. Păzeşte-te de cel care n-are ce să mai piardă. perfecţionează.

Pedeapsă s. f. Pedeapsă uşoară, aspră. Pedeapsă Pericol s. n. Pericol de moarte. A pune în pericol. A
exemplară. Pedeapsă corporală. Pedeapsă şcolară. A da / a scăpa de pericol. Îl ameninţă un mare pericol. A înfrunta
aplica o pedeapsă. Drept pedeapsă pentru crima săvârşită. pericolul. A fi în afară de pericol. Nu e nici un pericol să ne
Drept pedeapsă i s-a reţinut permisul de conducere. 2. surprindă. 2. Pericolul terorismului.
Pedeapsă disciplinară. Pedeapsă cu închisoarea, cu moartea.
A-şi ispăşi pedeapsa. A risca o pedeapsă. 3. Mare pedeapsă Periculos adj. 1. Situaţie periculoasă. O acţiune
pe capul meu! periculoasă. Un salt periculos. Un loc periculos. Un nebun
periculos. Un adversar periculos. Te aventurezi pe un teren
A pedepsi v. tr. Legea pedepseşte pe cel vinovat, periculos. E periculos să călătoreşti noaptea. 2. A aborda un
infracţiunea. Fapta aceasta este pedepsită cu închisoarea. subiect periculos. Tendinţe periculoase.
Copilul a fost pedepsit să nu iasă din casă. Va fi pedepsit
pentru trufia lui. Ce am făcut de m-a pedepsit Dumnezeu? A Perie s. f. Perie de cap, de dinţi, de unghii, de pantofi,
pedepsi neobrăzarea cuiva. de haine. Perie de parchet. Perie circulară. Perie de sârmă. A
da cu peria. Păr ca peria. Perie mobilă.
Penibil adj. Situaţie penibilă. Îmi este penibil să intru
acum în sală. Vorbitorul a fost de-a dreptul penibil.
Perioadă s. f. O perioadă de doi ani. O perioadă Personalitate s. f. Personalitate marcantă. A avea
revoluţionară. Perioadă dintre cele două războaie. personalitate. A fi lipsit de personalitate. Cultul
Perioadele unei fraze. personalităţii.

Permanent adj. Elemente permanente. Trăsături Perspectivă s. f. Legile perspectivei. O frumoasă


permanente. Corespondent, trimis permanent al unui ziar. perspectivă. A deschide noi perspective. Problema trebuie
Armată permanentă. Ondulaţie permanentă. Control analizată dintr-altă perspectivă. Perspectivă de sus în jos. O
permanent. S. face un permanent la coafor. frumoasă situaţie în perspectivă.

Permis s. n. Permis de conducere. Permis de vânătoare, Peşte s. m. 1. Peşte de apă dulce, de mare, de râu. Peşti
de pescuit. Permis de şedere într-o ţară străină. Permis de migratori. Peşte zburător. Peşte ferestrău. Peşte sărat,
înhumare. Permis de liberă circulaţie. Permis de liberă afumat. Peşte fript. Solz de peşte. A curăţa un peşte de solzi.
trecere. Permis de navigaţie. Permis de tranzit. Permis de Înotătoare de peşte. Zodia peştilor. Peştele cel mare înghite
transportat mărfuri fără taxă vamală. pe cel mic. A se simţi ca peştele în apă. 2. Acest bărbat este
un peşte. # Untură de peşte. A tăcea ca peştele. Mut ca un
A permite v. tr. 1. A permite vânzarea unui domeniu. peşte. Asta-i altă mâncare de peşte. Cât ai zice peşte. A se
Mijloacele nu-mi permit să fac această călătorie. Nu permit zbate ca peştele pe uscat. Când o prinde mâţa peşte. A fi cu
să mi se vorbească pe acest ton. Permiteţi-mi să vă prezint borşul la foc şi cu peştele în iaz. Cu peştele mic prinzi
pe prietenul meu. Profesorul i-a permis să nu vină la acest peştele mare.
curs. Crede că îi este permis orice. A permite găzduirea
cuiva. Vă este permis să aveţi altă părere. 2. Libertăţile care Petic s. n. 1. A pune un petic la haină. A pune un petic
mi-au fost permise. A-şi permite v. pron. Mi-am permis să la un cauciuc. A pune petic de / lângă petic. 2. Haină numai
vă deranjez. Îşi permite cam multe. petice. A curge peticele de pe cineva. 3. Un petic de hârtie.
Un petic de pădure. Un petic de pământ. Şi-a găsit sacul
Pernă s. f. 1. Pernă moale. Pernă de puf. Faţă de pernă. peticul.
Pernele de pe divan. 2. Pernă de aer. Pernă electrică. Pernă
de apă. Pernă de minereu. A petrece v. tr. 1. A-şi petrece vacanţa la mare. A-şi
petrece noaptea citind. A petrece hăţurile pe după gâtul
Peron s. n. 1. Peron de gară. Bilet de peron. Peron calului. 2. A petrece pe cineva la gară. A petrece pe cineva
acoperit. 2. Vila are un peron cu trepte de marmoră. până acasă. # A petrece pe cineva o bucată de drum. A
petrece pe cineva cu ochii / cu privirea. A petrece aţa prin
Persoană s. f. O persoană cunoscută. O tânără ac. A petrece o parte a paltonului peste alta. V. intr. Am
persoană. 20 de kg. Bagaj de persoană. Câte două bucăţi de petrecut bine la prietenii mei. Au petrecut până la ziuă.
persoană. Directorul a venit în persoană. El e , în persoană. A se petrece v. pron. De la plecarea lui s-au petrecut
Este zgârcenia în persoană. Persoană interpusă. A face caz multe lucruri. Toate câte s-au petrecut au fost date uitării.
de propria-i persoană. A fi foarte mulţumit de propria-i Nimeni nu putea ghici ce se petrece în sufletul ei. # S-a
persoană. Demnitatea persoanei. Cine-i persoana? Povestire petrecut din lumea aceasta.
la persoana întâi. 2. Persoană fizică, juridică.
Piatră s. f. 1. O grămadă de pietre. Piatra se sfarmă. Un
Personaj s. n. Personajele unei piese de teatru. A se drum plin cu pietre. La o aruncătură de piatră. Piatră pentru
crede un personaj foarte important. A intra în pielea unui construcţii, de talie. Piatră de moară. Piatră de scăpărat.
personaj. 2. Un personaj ciudat. Piatră de ascuţit. Piatră ponce. Piatră de var. Piatră funerară.
Carieră de piatră. A ciopli, a şlefui, a sparge piatra. Tăietor
Personal adj. 1. Interese personale. Preocupări de piatră. A pune piatră peste piatră. A nu rămâne piatră
personale. Stil personal. Răspundere personală. (gram. ) peste piatră. A arunca cu pietre în cineva. O lovitură de
Pronume personal. 2. Proprietate personală. Viaţă personală. piatră. O ploaie de pietre. A omorî cu pietre. A fi tare ca
Adv. A cunoaşte personal pe cineva. A se ocupa personal de piatra. A avea o inimă de piatră, a avea o piatră în loc de
ceva. Personal cred că are dreptate. inimă. E ger de crapă pietrele. Piatră preţioasă / scumpă. A
monta o piatră preţioasă. Piatra străluceşte, face ape. Rochia
Personal s. n. 1. Personalul muncitor. Plasarea era cusută cu fir de aur şi cu pietre scumpe. Epoca de piatră.
personalului. Şeful serviciului personal. Personal de Piatră de temelie. Piatră de încercare. Piatră unghiulară.
conducere. Personal de deservire. Personal în subteran şi la Piatră filosofală. 2. A avea o piatră în pantof. 3. Nimic nu
suprafaţă. Doamna a concediat tot personalul. 2. Personalul creşte în piatra asta. 4. A bătut piatra, a distrus legumele. 5.
didactic. Personalul medical. Personal de întreţinere. A juca pietre. # Piatră la rinichi, la ficat. Piatră cubică.
Personal terestru. 3. Personalul de Braşov. Piatră acră. (fig.) Piatra în casă. A avea o piatră pe inimă. A-
i lua cuiva o piatră de pe inimă. A-i atârna cuiva o piatră de
gât. Fuge de scapără pietrele. A preface în stană de piatră. A
călca în piatra seacă. A scoate bani şi din piatra seacă. sale. A pleca cu coada între picioare. Nu-i stă deloc
(fig.)A muta pietrele din loc. picioarele. A da din picioare. A bate din picioare. În
picioare loc adj. O fotografie în picioare. Loc. adv. A se
Piaţă s. f. 1. Piaţă internă, externă, mondială. Piaţa ridica în picioare. Numai zidurile au rămas în picioare. A
Comună. Piaţă de flori. A face piaţa. 2. Piaţa Marii Adunări dormi în picioare. E în picioare de la şase dimineaţa.
Naţionale. Piaţa Victoriei. # A se certa ca la piaţă.
Pictură s. f. Pictură murală, abstractă, figurativă.
Pic s. n. 1. Un pic de sare, de piper. Un pic de pâine, de Pictură de lemn. Pictură în ulei. E o pictură superbă.
lapte, de vin, de oţet. 2. În vocea ei era un pic de nelinişte.
N-are nici (un) pic de bun simţ. Un pic de ironie. Fără pic Piedică s. f. 1. A întâlni piedici. A i se izbi de piedici. A
de ruşine. Nu e nici pic de îndoială. Nici un pic de viaţă. 3. pune piedici. O piedică de netrecut. Piedici în activitatea
Picuri de rouă. Un pic loc. adv. O plictisisem un pic. Este noastră. Piedicile care au survenit m-au oprit să scriu
un pic obosită. Un pic cam mult. # A nu înainta, a nu da această carte. Dacă se iveşte vreo piedică. Au fost unele
înapoi nici un pic. Pic cu pic loc. adv. A curge pic cu pic. mici piedici. 2. Calul şi-a rupt piedica. I-a pus piedică şi a
Timpul se scurge pic cu pic. căzut.

A pica v. intr. Fructele coapte picau din pom. A pica în Piele s. f. 1. Piele fină / subţire / aspră / zgrunţuroasă.
genunchi în faţa cuiva. A pica de somn, de oboseală. A pica Piele uscată, grasă, unsuroasă, încreţită, ridată, întinsă,
de pe picioare. A pica bine, rău. A pica la vreme / la timp / netedă. Piele crăpată. Boală de piele. A fi numai piele şi
la ţanc. A pica pe neaşteptate. A pica din cer, din lună. Ziua oase. A-şi lăsa pielea pe undeva. A-şi păzi pielea, a ţine
ei pică într-o joi. A-i pica ceva în mână. I-a picat cerul în pielea. A-şi vinde scump pielea. A-şi scăpa pielea. A intra în
cap. # A pica la examen. A pica ca musca în lapte. Chestia pielea unui personaj. N-aş vrea să fiu în pielea lui. Piele de
asta i-a picat foarte rău. Frumoasa de pică. I-a picat fisa. Nu oaie, de capră, de căprioară. Piele crudă, neprelucrată. A
i-a picat caşul de la gură. tăbăci, a prelucra, a finisa pielea. A jupui de piele. A vinde
pielea ursului din pădure. 2. Cordon de piele. Mănuşi de
Picătură s. f. O picătură de apă, de vin. A bea până la piele. # În pielea goală. A se dezbrăca în pielea goală. A fi
ultima picătură. Cinci picături pe zi. A lupta până la ultima ud până la piele. Am văzut-o, am simţit-o pe pielea mea. Vai
picătură de sânge. A semăna ca două picături de apă. şi amar de pielea lui!
Picătură cu picătură. E picătura care a umplut păharul. E ca
o picătură de apă în mare. Piept s. n. 1. A avea un piept puternic. A-şi umfla
pieptul. Are un piept frumos. N-are piept . A strânge la
Picior s. n. Talpa piciorului. Picior mic, mare. A-şi piept, a ţine la piept. A simţi o greutate în piept. A muri de o
scrânti piciorul. A şchiopăta de piciorul drept. A te durea boală de piept. A se bate cu pumnii în piept. Buzunar de la
piciorul. A pune piciorul pe pământ. A bate din picior. A piept. Piept de viţel. Pieptul calului. 2. Piept de pui. 4.
face cuiva semne cu piciorul. A avea bătături la picior. A fi Pieptul dealului. # Coşul pieptului.
în picioarele goale. N-a pus piciorul la mine. N-a pus
piciorul afară. A da / a trage un picior în spate cuiva. A fi cu A pieptăna v. tr. A-şi pieptăna părul. A pieptăna coama
un picior în groapă. A călca pe cineva pe picior. A trăi pe unui cal. A pieptăna lână. (fig.) L-au pieptănat bine. A
picior mare. A fi pe picior de egalitate. A fi pe picior de pieptăna un text, o frază.
pace, de război. A străbate ţara cu piciorul. Piciorul mesei, A se pieptăna v. pron. A se pieptăna în faţa oglinzii. A
al patului. Pahar cu picior. Piciorul perpendicularei. Piciorul se pieptăna cu cărare în mijloc, la dreapta.
calului. Piciorul muntelui. O lungime de şase picioare.
Picior de lemn. A avea picior frumos, fin. A-şi rupe, a-şi Pieptene s. m. Pieptene de buzunar. Pieptene de os.
fractura piciorul. A lua pe cineva peste picior. A sta picior Pieptene ştirbit. Pieptene rar, des. Pieptene pentru lână. A-şi
peste picior. A fi bun / iute de picior. Pisica are patru da cu pieptenele. # Pieptene de ţesătorie.
picioare. A şchiopăta uşor de un picior. # A pune piciorul în
prag. A prinde pe Dumnezeu de un picior. Picioare s. f. pl. A pierde v. tr. A-şi pierde locul. A-şi pierde banii. A
1. A-şi şterge picioarele de ştergător. A-şi fi frig la picioare. pierde bani într-o afacere. Aşi pierde stiloul. A pierde un
A săruta picioarele cuiva. A merge în vârful picioarelor. A fi rămăşag. A-şi pierde viaţa, vocea. A-şi pierde pofta de
legat de mâini şi de picioare. A da din mâini şi din picioare. mâncare. A-şi pierde pofta de viaţă. A-şi pierde cunoştinţa /
A tăia craca de sub picioare. A călca ăn picioare. A scoate pe simţirea. A-şi pierde firul / şirul gândurilor. A-şi pierde
cineva cu picioarele înainte. Din cap până în picioare. 2. A minţile. A-şi pierde cumpătul, stăpânirea de sine, sângele
pune pe picioare o afacere. A pune pe cineva pe picioare. A rece. A-şi pierde încrederea, credinţa, răbdarea. A-şi pierde
se pune pe picioare. A se topi pe picioare de dorul cuiva. 3. prestigiul. A pierde curajul, speranţa. A pierde o ocazie. A
Picioare strâmbe. A avea plumb în picioare. A nu se mai ţine pierde prilejul. A-şi pierde timpul / vremea. A pierde din
pe picioare de oboseală. A ţi se tăia picioarele. A-şi greutate. A-şi pierde puterile. A pierde urma cuiva. A pierde
dezmorţi picioarele. A se clătina pe picioare. A o lua la din vedere pe cineva, ceva. A nu avea nimic de pierdut.
picior. Frica îi pune aripi la picioare # A sta pe picioarele
Vanitatea l-a pierdut. # A pierde din ochi pe cineva. A nu în pâine. A-şi pierde pâinea. A scoate pe cineva din pâine. A
pierde din ochi. A pierde sarcina. Este un om pierdut. mânca pâinea cuiva. A lua cuiva pâinea de la gură. Mănânc
A se pierde v. pron. A se pierde în mulţime. Drumul se şi eu aceeaşi pâine. Mănâncă pâine degeaba. 2. S-a făcut
pierde în pădure. A se pierde într-un labirint. A se pierde în multă pâine. # A mânca pâine şi sare dintr-un taler cu
negura timpurilor. A se pierde în depărtare. A se pierde în cineva. A întâmpina pe cineva cu pâine şi sare. A avea
presupuneri. Aceste tradiţii. # A se pierde cu firea. pâinea şi cuţitul în mână.

Pierdere s. f. Pierderi materiale. A suferi o pierdere. Pâlnie s. f. A turna prin pâlnie. Pâlnie de obuz. # Pâlnia
Duşmanul a suferit mari pierderi. O mare pierdere de telefonului. A-şi face palmele pâlnie la gură.
vreme. Pierdere de forţe. Pierderea unui drept. Pierdere de
căldură. Pierderea unei rude. A jurat pierderea. A se vinde în A pândi v. tr. A pândi trecere cuiva Îi pândea cel mai
pierdere. A lucra în pierdere. A fi în pierdere. mic gest. Îl pândea un pericol. Duşmanul pândea. # A pândi
cu urechea.
A pieri v. intr. 1. A pieri în luptă. A pieri pe mare.
Vaporul a pierit în valuri. Un imperiu care a pierit. 2. A Pântece s. n. 1. Pântecele omului. Pântecele unui
pierit în noapte. A pierit ca prin farmec. Toate iluziile mele animal. A avea un pântece mare. A avea pântecele gol, lipit
au pierit. Acest obicei a pierit. # A-i peri cuiva glasul. Piei de coaste. A avea pântecele plin. A se închina pântecului. A
din ochii mei. Nu piere lumea dacă m-ai părăsit. O voce avea dureri de pântece. Pântecele sticlei. Pântecele şlepului.
pierită. Cine cere nu piere( dar nici omenie nu are). 2. Rodul pântecului său. Pântecele pământului, al muntelui.

Piersică s. f. Compot de piersici. Sâmbure de piersică. Pânză s. f. 1. Pânză subţire, groasă. Pânză de in, de
Piele ca piersica. Obraz ca piersica. cânepă, de bumbac. Pânză albită. Pânză de sac, de saltea, de
cearşaf. Pânză de cort. Pânză cauciucată. Pânză de păianjen.
Piesă s. f. Piesă de teatru. O piesă vocal instrumentală. A ţese pânza. 2. Pânzele pictorilor flamanzi. 3. Barcă,
O piesă de muzeu. (jur. )Piesă la dosar. Piesă de şah. Piesă corabie cu pânze. A ridica, a strânge pânzele. Cu toate
de schimb / de rezervă. Piesă de asamblare. Piesele pânzele sus. 4. Pânza coasei, a ferestrăului. # A zări ca
motorului. printr-o pânză. A avea ochii acoperiţi de o pânză de lacrimi.
A merge până în pânzele albe. A urmări pe cineva până în
Piper s. m. Piper boabe, pisat. Râşniţă de piper. Piper pânzele albe. Ţine-te pânză să nu te rupi. Pânză de apă.
alb. A pune sare şi piper # (fig) A avea piper pe limbă. A i se
sui piperu-n nări. A face pe cineva cu sare şi cu piper. Îmi Plan s. n. Plan orizontal, vertical, înclinat. Planul unei
stă ca piperu-n nas. construcţii. Planul oraşului. Plan de muncă. Plan cincinal.
Prim plan. A face planuri de viitor. A fi, a sta, a pune pe
A pisa v. tr. 1. A pisa zahăr. A pisa sare, piper. A pisa pe primul plan. A pune pe acelaşi plan. Adj. Suprafaţă plană.
cineva. 2. A pisa vopsele. Geometrie plană. Oglindă plană.

Pisică s. f. O pisică albă, tigrată. Pisică de curte. Pisică Plasă s. f. Plasă de pescuit. Plasă de prins fluturi. Plasă
de angora, siameză. Pisică sălbatică. Pisică ce vânează pentru păr. Plasă de târguit. Plasă de sârmă. Ochiurile
şoareci. Gheară de pisică. Pisica l-a zgâriat. Pisica miorlăie, plasei. A-ţi pune bagajele în plasă. A trimite mingea în
miaună, toarce. Se alintă ca mai înainte. A fi calin ca o plasă. A întinde, a pune o plasă. # Plasa păianjenului. A
pisică. A se juca ca pisica cu şoarecele. Noaptea toate cădea în plasă.
pisicile sunt negre. A trăi / a se înţelege ca câinele cu pisica.
A se spăla ca pisica. Când pisica nu-i acasă joacă şoarecii pe A plasa v. tr. A plasa pe cineva într-o slujbă. A plasa pe
masă. Ochi de pisică. # Pui de pisică. A umbla cu pisica-n cineva la masă. A plasa sentinele, paznici. A plasa un obiect
traistă. A avea ochi de pisică. într-o vitrină. A-şi plasa banii, economiile. A plasa o glumă.
A reuşit să plaseze câteva enciclopedii. A se plasa v. pron. A
A pişca v. tr. A fi pişcat de un ţânţar. Apa gazoasă pişcă. se plasa lângă uşă.
Gerul pişcă. L-a pişcat de braţ.
Plată s. f. 1. Plata impozitului, a chiriei. Plata unei
Pâine s. f. 1. Pâine albă, neagră. Pâine de grâu, de datorii. Plată în bani, în natură. Termen de plată. 2. Zi de
secară. Pâine proaspătă, moale, rece, tare, uscată. Pâine plată. Foaie de plată. A cere o plată. Plate pentru serviciile
integrală. Pâine fără sare. Pâine de casă. Pâine nedospită. prestate. # Cu plată sau gratuit? A fi bun, rău de plată. A-şi
Pâine prăjită. Pâine cu unt. Bucată, felie de pâine. Colţ de lua, a-şi primi plata. A lăsa pe cineva în plata Domnului.
pâine. Miez de pâine. A frământa pâine. Aluat de pâine.
Arbore de pâine. Pâinea cea de toate zilele. A mânca pâine A plăcea v. intr. 1. Îi place acest spectacol. Vrea să
goală. A fi bun ca pâinea caldă. A se vinde ca pâinea caldă. placă cu orice preţ. Are totul ca să placă. Îmi place să citesc.
A munci pentru o bucată de pâine. A câştiga o pâine. A-şi Mi-ar plăcea să plec la Paris. Mi-ar plăcea să vii cu mine.
câştiga pâinea în sudoarea frunţii. A băga, a pune pe cineva Îmi place să cred că... 2. Îi place ciocolata.
sus în jos. Du-te şi te plimbă. # A se plimba ca un leu în
Plăcere s. f. Plăcerea de a citi. Pentru plăcerea sa cuşcă.
personală. De plăcere. Cu plăcere, fără plăcere. A face cuiva
plăcere. A găsi o plăcere în a... A simţi plăcere. Avem Plimbare s. f. A face o plimbare. A face o scurtă
plăcerea de a vă anunţa... Ce plăcere! Călătorie de plăcere. plimbare. A pleca, a merge la plimbare. A trimite pe cineva
A gusta din plăcerile vieţii. A duce o viaţă de plăceri. la plimbare.
Fiecare vârstă îşi are plăcerile ei.
Plin adj. Valiză plină. Pahar plin. Autobuz plin până la
Plăcut adj. Un om plăcut. Un chip plăcut. Amintiri refuz. Sală plină. Câmp plin de flori. Lună plină. Voce plină.
plăcute. Sejur plăcut. O casă plăcută. Plăcut la vedere. A fi Viaţă / zi plină. Dictare plină de greşeli. Plin de praf, de
plăcut la înfăţişare. sânge. Plin de noroi. Ochi plini de lacrimi. Plin de
admiraţie. Plin de sine. În plină stradă. În plină zi. În plină
A plăti v. tr. A plăti chiria, marfa, o datorie, iarnă, vară. În plină formă. În plin avânt. A fi plin de viaţă,
consumaţia. A plăti din buzunarul său. Până la urmă a de sănătate. Plin de duh. A fi plin de atenţii faţă de cineva. A
trebuit să plătească. A plăti scump. A plăti bani grei. A plăti avea forme pline. A avea inima plină. A vorbi cu gura plină.
cu bani, în natură. A fi plătit prin cec. A plăti cu bani gheaţă. Foarte plin. Cu buzunarele pline de bani. Cu inimile pline
A plăti în rate. A plăti până la ultimul ban. A plăti cu ora, cu de bucurie. # Loc plin de soare. A fi plin de bani. S. A face
ziua, cu săptămâna, cu luna. A obţine ceva fără ca să plinul. A suna a plin. # A ieşi cuiva înainte cu plinul.
plăteşti. A plăti cu viaţa, cu capul. A plăti oale sparte. A plăti A plânge v. intr. A plânge de bucurie, de durere, de
cuiva cu aceeaşi monedă. O să mi-o plăteşti tu. A plăti la ciudă. A plânge cu lacrimi cât pumnul, de mama focului. A
sfântul aşteaptă / la paştile cailor. V. ntr. Ştiu eu cât plăteşte. plânge pe umărul cuiva. A plâns până i-au secat lacrimile. E
Aşa ceva plăteşte mult. Nu plăteşte nici cât o ceapă gata să plângă. Cu un ochi plânge, cu altul râde. A plânge în
degerată. hohote. A-i plânge cuiva de milă. E într-un hal de plâns. E
de plâns, nu e de râs.
A pleca v. intr. 1. A pleca de acasă. A pleca la şcoală, în A se plânge v. pron. Trebuie să ştii să suferi fără să te
călătorie. A pleca pe jos, cu bicicleta, cu maşina, cu trenul. plângi. A se plânge tuturor în drept. De ce te plângi? Se
A pleca în Franţa. A pleca în graba mare. A plecat ca din plânge că l-au acuzat pe nedrept. A se plânge la poliţie. A se
puşcă. A pleca pe furiş. Plecat fără adresă. A pleca de la plânge împotriva cuiva.
nimic. A plecat să cucerească lumea. 2. Pleacă de aici! A
pleca cu coada între picioare. Ploaie s. f. Ploaie caldă, rece, scurtă, de durată, repede,
mare, puternică, torenţială, măruntă, deasă. Aversă de
A pleca v. tr. A pleca ochii, capul, fruntea. A-şi pleca ploaie. Nori de ploaie. Zi de ploaie. Vreme de ploaie. Strop
urechea. de ploaie. Apă de ploaie. Haină de ploaie. A se adăposti de
A se pleca v. pron. 1. A se pleca într-o parte. A se pleca ploaie. A se apăra de ploaie. A fi surprins de ploaie. Ce mai
asupra cuiva, spre cineva. A se pleca la dreapta, în afară, ploaie a fost. E / stă timpul a ploaie. Ploaia bate în geam.
înainte, înapoi. Creanga se apleacă sub greutatea fructelor. Ploaia biciueşte. Ploaie de fiori, de scântei, de lovituri, de
2. A se pleca până la pământ, adânc. A se pleca în faţa pedepse. Ploaie de daruri. A sta mult în ploaie, în bătaia
cuiva. ploii. A se adăuga făina în ploaie. # Ploaie de gloanţe.
Ploaie de săgeţi. Ploaie de stele. Ploaie de înjurături, de
Plecare s. f. Ziua, ora plecării. Pregătiri de plecare. În ocări.
ajunul plecării. Panoul de plecări, sosiri. Punct de plecare. A
fi gata de plecare. La plecare. A cere plecarea unui A ploua v. impers. Plouă. Plouă torenţial / cu găleata /
funcţionar. A da semnalul de plecare. Avion, tren gata de cu băşici, cu bulbuci. A ploua mărunt / ca prin sită. Plouă cu
plecare. săgeţi, cu obuze. Plouă cu veşti proaste. # Se face că plouă.
Curcă plouată. Aer plouat. V. tr. Plouă cărţile, mobilele. M-
Plic s. n. În plic închis. A pune scrisoarea în plic. A lipi, a plouat rău.
a desface plicul.
Plumb s. n. Zăcăminte de plumb. Fir cu plumb. Soldaţi
A plictisi v. tr. Piesa m-a plictisit. M-a plictisit două de plumb. A avea picioare grele ca plumbul. Somn de
ore. A se plictisi v. pron. A se plictisi de moarte. Se plictisea plumb. # A cădea ca plumbul.
de o oră aşteptând venirea ei. Se plictisise să tot aştepte o
scrisoare care nu mai venea. A pluti v. intr. A pluti pe suprafaţa apei. A pluti în
derivă. Ceaţa pluteşte peste câmpie. Un zâmbet îi plutea pe
A plimba v. tr. A-şi plimba copilul. A-şi plimba faţă. Parfumul ei plutea încă în cameră. 2. Lebăda plutea pe
degetele pe o suprafaţă. Îşi plimbă peste tot tristeţea. A-şi apă. Norii plutesc pe cer. Privirea îi plutea peste lucruri. 3.
plimba privirile peste... Untdelemnul pluteşte pe suprafaţa apei. Mâncarea pluteşte
A se plimba Se plimba pe străzi. A se plimba pe jos, cu în grăsime. Pluteşte de fericire. 4 Vulturul pluteşte în
maşina. A se plimba de colo până colo / în lung şi-n lat, de
înălţime. 5. A pluti pe firul apei. # În priviri îi plutea o mare pacoste n-am mai pomenit până acum. 5. Mi-ai făcut un
tristeţe. Ochii îi pluteau în lacrimi. Furtuna pluteşte în aer. mare serviciu, am să te pomenesc toată viaţa. Cumpără din
vinul acesta şi ai să mă pomeneşti. 6. Pomeneşte-mă în
Poartă s. f. Poartă de lemn, de fier. Poartă mare. A bate rugăciunile tale. A se pomeni v. pron. 1. Unde s-a mai
în poartă. A intra, a ieşi pe poartă. A încuia poarta. A locui pomenit aşa ceva, nu s-a mai pomenit aşa ceva! 2. A se
poartă în poartă cu cineva. A bate la toate porţile. A lăsa o pomeni singur pe lume. M-am pomenit în plină încăierare. #
poartă de scăpare. Te pomeneşti că vreţi să plecaţi?

Poate adv. Poate că da, poate că nu. – Vii mâine? – Popă s. m. Popa i-a dat binecuvântarea. Vrea să se facă
Poate. Poate că n-o să fie de acord. Poate că au şi venit. popă. A da ortul popii. A-i merge vestea ca de popă tuns.
Uite popa nu e popa. A plăti ca popa.
Pod s. n. 1. Pod peste Dunăre. Pod de lemn, de piatră.
Pod fix. Pod mobil. Pod suspendat. Pod plutitor / mişcător. Popor s. n. Poporul român. Suveranitatea poporului.
Pod rulant. Cap de pod. A construi un pod. A trece podul. A Aleşii poporului. Un întreg popor se adunase în faţa
face podul. 2. Podul casei. A scotoci o casă din pod până în primăriei. Era mult popor. E o vorbă din popor.
pivniţă. A locui în pod. Podul palmei. A călca ca din pod. A
cădea din pod. Porc s. m. 1. Carne de porc. Friptură de porc. Untură
de porc. Piele de porc. Porc mistreţ. 2. Porcul grohăie. A
Podea s. f. Scândurile, şipcile podelei. A pune, a trimite creşte, a îngrăşa porci. Cocina porcilor. Troaca porcilor.
la podea. Gras, murdar ca un porc. Eşti un porc. A mânca un porc.
Porc de mare.
Podoabă s. f. O femeie frumoasă nu are nevoie de nici
o podoabă. Parcurile cu podoaba lor de verdeaţă. O toaletă Porni v. intr. 1. A porni în căutarea cuiva, a ceva. A
simplă şi elegantă fără nici o podoabă. A purta podoabe. O porni glonţ. A porni cu dreptul. A porni cu stângul. 2. A
podoabă de mare preţ. # O podoabă de fată. Ce mai podoabă porni la drum. A porni la treabă. 3. Motorul porneşte. # A
e! porni la asalt / la atac. A porni la vale. A porni împotriva
cuiva. A porni pe ceartă. V. tr. A porni maşina, motorul,
Poftă s. f. 1. A avea poftă de ceva. A muri de poftă. A strungul. A porni o treabă. A porni o discuţie.
nu avea poftă de nimic. A-şi face pofta. A tăia cuiva pofta A se porni v. pron. A se porni pe plâns, pe râs. Greoaia
pentru ceva. Acest măr îmi face poftă. Îmi vine uneori pofta maşină administrativă s-a pornit. # S-a pornit, nimic nu-l
să plec la iarbă verde. L-a apucat pofta să lase totul baltă. 2. mai opreşte. Se porneşte vântul, furtuna.
A mânca cu poftă, cu mare poftă. A mânca fără poftă. Poftă
bună! 3. A face cuiva toate poftele. A-şi satisface toate Portar s. m. Portarul hotelului. Portarul imobilului.
poftele. # Poftă de mâncare. A deschide pofta de mâncare, a
face poftă de mâncare. A tăia pofta de mâncare. Lipsă de Porumb s. m. Ştiulete de porumb. Mătase de porumb.
poftă de mâncare. A râde cu poftă. A face după pofta inimii. Boabe de porumb. Făină de porumb. Fiertură de porumb.
(mai) puneţi pofta-n cui. După cum ţi-o fi pofta. Fără poftă. Porumb copt. Porumb de floricele. # A lua cuiva porumbul
După pofta inimii. de la fiert.

Poimâine adv. Se va înapoia poimâine Şedinţa a fost Poruncă s. f. A procedat astfel la porunca mea. A fi la
amânată pentru poimâine. Mâine poimâine. porunca cuiva. Poruncă, domnule general!
A porunci v. tr. Porunceşte să i se aducă cafelele. Îi
Politicos adj. Ton politicos. Copil politicos. Adv. A porunceşte să tacă.
răspunde politicos.
Posibil adj. O eroare posibilă. Cât mai multe legături
Pom s. m. Pom fructifer. A altoi un pom. A curăţa posibile. O cădere posibilă a ministrului. O ipoteză perfect
pomii. Pom de Crăciun. Pomul vieţii. # Livadă cu pomi. posibilă. O cauză posibilă. El a făcut posibilă această
întrunire. Adv. Cât mai curând posibil. Pe cât posibil. Acest
Pomană s. f. A cere pomană. A da de pomană. A trăi lucru este posibil. Dacă e posibil. E oare posibil? De îndată
din pomana altora. 2. E o adevărată pomană! A umbla după ce va fi posibil. E posibil să vină. Îi este posibil să vină. S.
pomeni. # A face ceva de pomană. A lucra de pomană. A sta A face tot posibilul.
de pomană. A veni, a se strânge ca la pomană. A-şi face
pomană cu cineva. Posibilitate s. f. Posibilitatea unui război. Nu există
decât două posibilităţi. A-şi cunoaşte posibilităţile. A plăti
A pomeni v. tr. 1. A pomeni numele cuiva. A pomeni după posibilităţi. Nu am posibilitatea să vă ajut. Dacă voi
despre un eveniment. 2. Nu-mi mai pomeni despre asta. avea posibilitatea să vă văd. A da cuiva posibilitatea să / de
Pomeneai ceva despre un eveniment. O pomeneşte deseori a. A avea mai multe posibilităţi. A se folosi de toate
pe mama lui. 3. Pomeneai ceva despre o carte nouă. 4. Aşa posibilităţile. În limita posibilităţilor.
A practica v. tr. A practica o meserie. A practica
Post s. n. Post de învăţător. Post vacant. Profesor titular şantajul. A practica un cult. A practica sportul.
pe post. Post de vamă, de pompieri. Post de prim ajutor. Practică s. f. Practică curentă. Practici odioase. A pune
Post de comandă, de observaţie. A găsi un post (într-o în practică. Practici nepermise. A face practică într-o urină.
instituţie). A se duce la post. A se afla la postul său. A fi Practică pedagogică. Practici pe cale de dispariţie.
numit într-un post. A fi promovat într-un post. A muri la
post. Post de emisie, de radiorecepţie, emiţător-receptor. Prag s. n. 1. Pragul uşii. Chiar din prag. A păşi pragul
Pentru acest post trebuie cu experienţă. A căuta un post. A- unei case. (fig.) Pragul vieţii, bătrâneţii. În pragul iernii. 2.
şi lua postul în primire. #A sta la post. Post de pândă. Pragul de sus. 3. Prag de nisip. 4. Pragul cuptorului. 5.
Post s. m. A ţine post. Mare / lung cât o zi de post. Pragurile mării. # A se lovi cu capul de pragul de sus. A bate
Postul mare. Nelipsit ca martie din post. pragurile. A trece pragul bătrâneţii. A pune piciorul în prag.
Să nu-mi mai calce pragul!
Poştal adj. Cutie poştală. Serviciu poştal. Aviaţie
poştală. Mandat, colet poştal. Scutire de taxe poştale. Praf s. n. 1. Străzi pline de praf. Praf ridicat de vânt.
Un nor de praf. Un fir de praf. A înghiţi praf. A face ceva
Poştă s. f. Poştă aeriană. A pune o scrisoare la poştă. praf. A se alege praful de ceva. Praf de cărbune. Praf de
Ridicarea poştei. Poşta e lângă primărie. Vagon de poştă. La ciment. Praf anorganic, chimic, radioactiv. Praf vulcanic.
o poştă de drum. Cu prima poştă. A venit poşta? A venit cu Praful care poluează atmosfera marilor oraşe. 2. Lapte praf.
poşta. # Se vede de la o poştă. A fi cal de poştă. Zahăr praf. Praf de ouă. Praf de aur. Praf de chinină. Praf
insecticid. Praf de grafit. Praf de strănutat. Praf de puşcă.
Potrivit adj. 1. A aplica tratamentul potrivit. O expresie Praf de curăţat. A-şi lua prafurile după masă. A arunca
potrivită. 2. A alege momentul potrivit. Nu e tocmai potrivit praful în ochii cuiva. Praf de sare. Praf de copt. Praf de
să... Este omul potrivit. A duce o viaţă potrivită cu spumă. Praf de var. A şterge praful. A mirosi a praf de
profesiunea pe care o ai. Potrivit gustului. 3. O pereche puşcă.
potrivită. Depărtare potrivită. Foc potrivit.
Prăjitură s. f. Prăjitură cu ciocolată, cu migdale.
Poveste s. f. Poveştile lui Creangă. Poveşti cu zâne. Prăjitură cu frişcă. Îmi plac prăjiturile. Prăjitură cu fructe.
Poveşti de adormit copiii. 2. Povestea vieţii lui. O poveste
adevărată. M-am săturat de toate poveştile astea. Povestea Prăpastie s. f. A cădea într-o prăpastie. A fi pe
aste avea să se întâmple câţiva ani mai târziu. # A ajunge, a marginea prăpăstiei. A împinge pe cineva în prăpastie. Între
se face, a rămâne de poveste. A-i merge, a i se duce cuiva ei s-a deschis o prăpastie. Prăpastie fără fund. Prăpastie care
vestea şi povestea. A sta de poveşti. Povestea asta să i-o spui se cască Prăpastie submarină. Prăpastia uitării. # A spune, a
altuia. Ce mai veste poveste? Dacă aşa-i povestea. Aşa ţi-a vorbi prăpăstii.
fost povestea. Nici poveste. Povestea vorbei / a cântecului.
Prea adv. Prea mic, mare. Prea aproape, prea departe. E
A povesti v. tr. Vă voi povesti ce s-a întâmplat. prea frumos ca să fie adevărat. E prea de tot, e prea prea. Nu
Întâmplarea pe care v-o povestesc. Ne-a povestit toate se simte prea bine. E mult prea indulgent. Nu e prea
necazurile lui. Copiilor le plăcea să li se povestească. mulţumit. O prea frumoasă fată. Nu e prea rezonabil. Nu
Povesteşte-mi toată întâmplarea. Tata ne povestea isprăvile prea am timp liber. Nu prea merg la cinema. Nu prea îmi
marilor căpitani. A povesti un basm. A povestit în amănunt place # Se prea poate. Nici prea prea, nici foarte foarte. Nu
circumstanţele dramei. Îi place să povestească toată ziulica. mă prea încântă. Nu prea ştie multe. Nu prea ţine. Prea
mult loc. Adj. Nu are prea multă răbdare. Are prea mulţi
Poziţie s. f. Poziţie orizontală, verticală. Poziţia duşmani. A făcut prea multe greşeli. Loc. adv. A munci prea
jucătorilor de pe un teren de fotbal. Poziţia obiectelor în mult. A minţit prea mult ca să mai putem avea încredere în
cameră. Poziţia pieselor pe o tablă de şah. Poziţia unui oraş. El. Faptul nu pare să-l supere prea mult / tare. Prea bine
Alergător în poziţia a doua. A dormi într-o poziţie loc. adv. Fără a înţelege prea bine. O ştiu prea bine. –Vreau
incomodă. Copilul are o poziţie proastă când scrie. Poziţie să se respecte orarul. –prea bine, domnule.
cheie, poziţie socială. A-şi defini poziţia. A se găsi pe poziţii
diametral opuse. În poziţie de tragere. A ataca, a lua o Precis adj. Noţiuni precise. Indicaţii precise. A pleca de
poziţie. A lua poziţie împotriva cuiva. Luare de poziţie. A fi la date precise. Informaţia nu este întru totul precisă. Adv. A
într-o poziţie interesantă / în poziţie. # A lua poziţia de măsura precis. A ochi precis. Nu ştia precis. A răspunde
drepţi. precis la întrebări. A descrie ceva foarte precis. Mai precis,
pentru asta am venit. Daţi-mi precis dimensiunile camerei.
Practic adj. Simţ practic. Om practic. Probleme
teoretice şi practice. În mod practic. Dispozitiv foarte Precizie s. f. Precizia unui calcul, a unei măsurători.
practic. Lucrări practice. 2. Sfaturi practice. Adv. A rezolva Precizia termenilor folosiţi. Precizia gesturilor. Precizia este
problema practic şi teoretic. Practic, n-a făcut încă nimic. adevărata claritate. A indica ceva cu precizie. Precizie de
prelucrare. Precizia pronunţării sale. Precizia previziunii Pretutindeni adv. Liniştea domnea pretutindeni.
sale. Precizia imaginii. Pretutindeni unde trăiesc oameni. De pretutindeni veneau
tineri.
A preda v. tr. A preda cuiva un pachet. A preda pe un
vinovat justiţiei. A preda personal o scrisoare. A se preda v. Preţ s. n. Preţ moderat, modic. Preţ ridicat, exorbitant.
pron. Unii dintre ei s-au predat. Ucigaşul s-a predat poliţiei. Preţ curent, tarifar, Preţ cu amănuntul, cu ridicata. Preţ de
A preda v. tr. A preda matematica. A preda la cost, de cumpărare, de desfacere, de fabricaţie / de fabrică,
Universitate. de vânzare. Preţ forfetar. Preţ informativ. A ţine la preţ. A
vinde cu preţ scăzut. A se învoi din / la preţ. A ridica, a
A preface v. tr. 1. A-şi preface glasul. Vrăjitorul îl scădea preţul. A pune preţ pe capul cuiva. Ca preţ al
prefăcu atunci în om. A preface plumbul în aur. A preface o serviciilor. Cu orice preţ. Cu nici un preţ. Cu preţul vieţii.
haină. 2. A preface vinul. # A preface în cenuşă. Fără de preţ. A-şi pierde din preţ. A pune mare preţ pe ceva.
A se preface v. pron. Se prefăcu în pasăre. Se prefăcea # Preţ global. A ajunge, a fi la mare preţ. A se tocmi la preţ.
că îl interesează afişele de pe panou. Se preface că nu-i A muncit preţ de o jumătate de oră.
pasă. Nu doarme, se preface. Se prefăcu că îl loveşte.
Preţios adj. Bijuterii preţioase. Un colaborator preţios.
Prefăcut adj. Un om prefăcut. Un aer prefăcut. Sfaturi preţioase. Stil preţios. Libertatea e mai preţioasă
Promisiuni prefăcute. O timiditate prefăcută. O indignare decât viaţa. Amintiri preţioase.
prefăcută. O nebunie prefăcută. 2. Vin prefăcut. Semnătură
prefăcută. Haină prefăcută. Ce prefăcut! A prevedea v. tr. 1. A prevedea evenimentele. A
prevedea consecinţele unui act. Credea că prevăzuse totul.
A prefera v. tr. A prefera o viaţă liniştită la ţară. Copiii Nu se poate prevedea totul. Au fost prevăzute toate
preferă profesorii tineri. Preferă să rămână singur. Prefer să- fondurile principale. Ceea ce prevedea legea. După cum era
mi spui adevărul. prevăzut. 2. A prevedea o maşină cu un nou dispozitiv.
Laboratorul a fost prevăzut cu echipamente moderne.
A pregăti v. tr. A pregăti o cameră pentru oaspeţi. A
pregăti un discurs, o lecţie. A-ţi pregăti armele. A pregăti A preveni v. tr. A preveni abuzurile. A preveni o
masa. A pregăti mâncările. A pregăti pe cineva în ideea că... nenorocire. Te previn că voi lua măsurile necesare. Să nu
A pregăti o surpriză. A pregăti o cursă / o capcană. A pregăti faci nimic fără să mă previi. Preveniţi-mă dacă mai sunt şi
un complot. A pregăti o expediţie. A pregăti o reformă. A alte cazuri. Ştie să-şi prevină dorinţele.
pregăti viitorul. A pregăti un spectacol. 2. A pregăti cadre. 3.
Nu ştiu ce-mi pregăteşte soarta. O mare bătălie se A prezenta v. tr. 1. Fenomen care prezintă proprietăţi
pregăteşte. A se pregăti de luptă. A se pregăti de bal. Se specifice. A prezenta realitatea aşa cum este. A prezenta un
pregăteşte să-ţi redacteze raportul. Pregăteşte-te să auzi o caz într-o lumină favorabilă. Acest roman prezintă viaţa
veste proastă. Pregătiţi-vă să ieşiţi. într-o lumină întunecată. Aceste soluţii prezintă un interes
deosebit. A prezenta actele. A prezenta cuiva omagii, scuze.
Pregătire s. f. 1. Pregătirea terenului. Pregătire A fi prezentat într-o familie, în societate. A-şi prezenta
militară. Perioadă de pregătire. 2. Pregătiri de plecare. candidatura. A prezenta un film, un spectacol. Un bolnav
Pregătiri de război. 3. Pregătire teoretică. Pregătirea primită care prezintă simptome de nevroză. Drumul prezintă
în liceu. numeroase ocoluri. A prezenta animale dresate. 2. A
prezenta un raport.
A presupune v. tr. 1. Îmi presupuneţi intenţii pe care nu A se prezenta v. pron. 1. A se prezenta la un examen. A
le am. Creditul presupune încredere. Am presupus că e aici. profita de ocaziile care se prezintă. A se prezenta la post.
Presupun că vreţi să clasaţi dosarul. A presupune problema Funcţionarul se prezintă superiorului său. A se prezenta în
rezervată. Să presupunem că nu vine. Presupunând că veţi faţa tribunalului. 2. Cum poate să se prezinte în această
reuşi. 2. Aceasta presupune acceptarea tuturor consecinţelor ţinută? 3. Necunoscutul se prezentă. #A se prezenta din nou.
care decurg de aici. 3. Presupun că e un bun specialist.
Hotărârea e presupusă a fi expresia voinţei tuturor Prezenţă s. f. 1. Simţi în spatele lui o prezenţă străină.
participanţilor. Este de presupus că... 4. Orice efect A face act de prezenţă 2. A face prezenţa (apelul).
presupune o cauză.
A pricepe v. tr. A pricepe sensul unui cuvânt. Uşor,
A pretinde v. tr. 1. A pretinde ascultare. A nu pretinde greu de perceput. Pricepe repede. Pricepe greu. A nu pricepe
nimic. A pretinde un titlu. Pretindeţi că nu a cântat bine. nimic. Nu pricepea nici o iotă din tot ce vorbea. Pe moment,
Pretinzând că... După câte pretinde. 2. Pretinde un răspuns n-am priceput ce se întâmplase. A priceput că era de prisos.
imediat. A-şi pretinde drepturile, partea. 3. A pretins o Ai priceput? Nu poţi să pricepi nimic. Pricep ce vreţi să
sporire a efortului militar. spuneţi.
A se pretinde v. pron. A se pretinde filozof. A se pricepe v. pron. Se pricepe, n-am ce zice. Se
pricepe la pictură. # Bate şaua să se priceapă iapa.
la Academie. Sala de primire. 2. A face o primire bună,
Pricină s. f. A căuta, a găsi pricina cuiva. Fără nici o proastă. O primire călduroasă, rece. Primire într-un cerc
pricină. închis. 3. Zi de primire. # A da în primire, a lua în primire.

Prieten s. m. Un prieten adevărat, sincer. Un bun, un Primul adj. E primul (din rând). Luaţi-o pe prima
vechi prieten. Un prieten din copilărie. Prieteni nedespărţiţi. stradă la dreapta. În primele rânduri. Prima zi a lunii.
Prieteni la cataramă. A fi prieten cu... E un bun prieten. Primele trei zile ale săptămânii. Prima zi a anului. La prima
Prietenul casei. Un prieten de-al meu. Are o prietenă oră. Prima dată / oară. Primii paşi. Primul pătrar al lunii.
vânzătoare. Ţară prietenă. Obiecte de primă necesitate. Prima ediţie a unei cărţi. De
prima mână. De primul rang. La prima vedere. La prima
Prietenesc adj. Cuvinte prieteneşti. O discuţie ocazie. În primul plan. În primul rând, trebuie să precizez
prietenească. Sfaturi prieteneşti. Ajutor prietenesc. A întinde anumite lucruri. Această problemă va fi discutată în primul
o mână de ajutor. rând. Primul născut. Primul venit. Prim –secretar. Prim-
ministru. Prima balerină. Prim ajutor. Post de prim ajutor. S.
Prietenie s. f. O prietenie caldă, strânsă, frăţească. A A trece primul. A sosi primul. A fi primul în clasă. Este
avea prietenie pentru cineva. A arăta prietenie cuiva. A lega printre primii. A fost admis printre primii.
prietenie cu cineva. A întări prietenia. A reînnoi prietenia.
A prinde v. tr. 1. Vânătorul a prins un iepure. Poliţia a
Prietenos adj. 1. Un ton prietenos. 2. Un tânăr prins hoţul. A prinde de viu. A prinde în cursă. Ploaia ne-a
prietenos. 3. Un câine prietenos. prins pe drum. A fi prins ca în cleşte. A prinde asupra
faptului. A prinde curaj. A prinde viaţă / contur. Începe să
Primar s. m. Primarul acestui oraş este o femeie. prindă carne. A prinde milă de cineva. A prinde prieteşug de
Primarul, primul magistrat al comunei. cineva. A prinde ură pe cineva. A prinde rădăcini. E foarte
prins în zilele astea. A vrut să-mi înşire o poveste, dar n-a
Primar adj. Învăţământ primar. Raţionalism primar. prins. Minciuna n-a prins. A prinde cu ocaua mică. 2. A
Eră primară. Elemente primare. Egoismul lui primar. Forţe prinde pe cineva de umeri, de păr. A prinde de mână, de
primare. Raţionament primar. # Văr primar. mijloc. A prinde din zbor. A prinde mingea. A prinde ocazia,
momentul. A prinde înţelesul unor cuvinte. A prinde câteva
Primăvară s. f. Echinocţiu de primăvară. Semănăturile cuvinte din întâmplare. N-a prins nici o vorbă. L-a prins
de primăvară. Primăvară timpurie, târzie. A sărbători frigul. 3. A prinde şoareci. A prinde fluturi cu o plasă. Te-oi
venirea primăverii. Primăvara se întorc rândunelile. La prinde eu o dată. Dacă te prind că minţi o să fie vai de tine.
primăvară. Astă primăvară / primăvara trecută. Primăvara Ai grijă să nu te prindă. 4. A prinde cu o agrafă. Hârtiile
vieţii. Are cincisprezece primăveri. sunt prinse una de alta. 5. A prins să plângă. A prinde
dragoste pentru cineva. Vântul a prins să bată. 6. Culoarea
Primejdie s. f. A fi în primejdie de moarte. A pune în asta o prinde bine. # A prinde cu minciuna. A prinde de
primejdie. La primejdie. În caz de primejdie. A fi în afară de veste. A prinde pe cineva din urmă. A prinde minte. A
orice primejdie. A scăpa de primejdie. A înfrunta primejdia. prinde pe cineva ca din oală. A prinde cheag. L-a prins
Primejdia poluării. somnul. Nu-l prinde locul. Parcă a prins pe Dumnezeu de
picior.
Primejdios adj. O boală primejdioasă. Un loc V. intr. Mi-a prins bine. A se prinde v. pron. S-au prins
primejdios. O situaţie primejdioasă. Un criminal primejdios. de mână. S-a prins în propriul lui joc. A se prinde de
Un rival primejdios. Un subiect primejdios. O tendinţă balustradă. Rochia i s-a prins de mărăcine. Tocana s-a prins
primejdioasă. de cratiţă. Laptele s-a prins. Altoiul s-a prins. Minciuna nu
s-a prins. 2. Mă prind pe o sticlă de vin că nu va veni. 3. Mă
A primi v. tr. 1. A primi o scrisoare. A primi bani. A prind să termin până la oara zece. # A se prinde de piept cu
primi felicitări. A primi o misiune de încredere. A primi cineva. A nu se prinde locul de cineva. A se prinde cu
lovituri. A primi un afront. A fost primit într-un cerc închis. cineva la vorbă. A se prinde în horă. A se prinde fraţi de
Doctorul primeşte miercurea şi vinerea. A primi pe cineva cruce. Nu se prinde!
cu braţele deschise. M-a primit cu răceală. Iniţiativa a fost
bine, rău primită. A fost primit la facultatea de filozofie. 2. A privi v. tr. 1. A privi o emisiune la televizor. A privi
Am primit invitaţia cu plăcere. A primi lupta. A primi un tablou. A privi pe trecători. Îşi privea chipul în oglindă. A
omagiile cuiva. A primi să conducă dezbaterile. 3. Au fost privi pe cineva cu insistenţă. A privi un afiş. A privi pe
primiţi cu aclamaţii, cu huiduieli. Ne-a primit în cabana lor cineva cu dispreţ, de sus, cu obrăznicie, cu ochi buni, răi. Îl
de munte. 4. Primiţi, vă rog, asigurare înaltei mele priveşte ca pe un duşman. Priveşte iniţiativa ca pe o
consideraţii. manifestare de solidaritate. A privi cum plouă. Toate acestea
nu mă privesc. Nu te priveşte. E o problemă care ne priveşte
Primire s. f. 1. A confirma primirea unei scrisori. pe toţi. 2. În ceea ce mă priveşte. În ceea ce priveşte
Adeverinţa de primire. Primiri oficiale. Discurs de primire articolul dvs. În ceea ce îl priveşte.
A se privi v. pron. A se privi în oglindă. Ei s-au privit A profita v. intr. A profita de împrejurări. A profita de
în tăcere. indulgenţa profesorilor. A profita de ocazie. A profitat de
faptul că ceilalţi nu erau de faţă. A profitat mult de pe urma
Privinţă s. f. În unele privinţe, în toate privinţele. În lecturilor lui. A profita de pe urma nenorocirilor celorlalţi.
această privinţă. Într-o anumită privinţă. Ştie s profite de orice. A profita din plin de pe urma unei
afaceri.
Privire s. f. 1. O privire blândă, duioasă. O privire
ameninţătoare, piezişă, întunecată, furişă. A urmări cu A promite v. tr. A promis să scrie în fiecare zi. Copilul
privirea. A-şi plimba privirea asupra. A-şi opri, a-şi fixa, a- a promis că n-o să mai facă. Vă promit că mă voi apuca de
şi aţinti privirea / privirile asupra cuiva. A se sustrage lucru. A promite marea cu sarea. Un tânăr care promite. Să
privirilor. A arunca o privire. A nu-şi putea dezlipi privirea. promiţi e uşor, să te ţii de cuvânt e mai greu.
A-şi întoarce privirea de la... A schimba priviri. A se
înţelege din priviri. 2. De la prima privire. O privire rapidă Propriu adj. A vedea cu ochii săi proprii, a auzi cu
asupra textului. # O privire cu înţeles. A măsura cu privirea propriile sale urechi. A plăti cu banii săi proprii. Din proprie
pe cineva. iniţiativă. Cu mijloace proprii. Nume propriu. Termenul
propriu. Cuvânt folosit în sens propriu. Bunuri proprii.
Prânz s. n. 1. Prânz îmbelşugat. Masa de prânz. Trăsături proprii. O educaţie proprie pentru a forma
Resturile unui prânz. 2. Prânzul (cel)mic. Prânzul (cel) caractere. Propria sa viaţă a servit drept exemplu de
mare. Prânz la iarbă verde. A pregăti prânzul. 3. La prânz. dragoste faţă de Dumnezeu. Adv. Era propriu-zis o
Înainte de prânz. După prânz. instalaţie provizorie.
A propune v. tr. A propune un nou proiect. Ne-a propus
Proaspăt adj. Legume, ouă proaspete. Pâine proaspătă. să facem o plimbare prin pădure. A fost propus pentru
A respira aer proaspăt. Urme proaspete. Miros proaspăt. A postul de director. A-şi propune Şi-a propus să intervină de
se scula proaspăt şi bine dispus. O fată proaspătă ca un urgenţă. Şi-a propus să elucideze această problemă.
boboc de trandafir. Ştiri proaspete. Adv. Uşa proaspăt
vopsită. Proaspăt ieşit de pe băncile facultăţii. Cămăşi Propunere s. f. Propunere de pace. A face propuneri.
proaspăt călcate. Proaspăt ras. Aceste propuneri nu sunt acceptabile. A accepta, a respinge
o propunere. La propunerea domnului Ionescu.
Probabil adj. Un succes probabil. Sosirea probabilă a Contrapropunere.
turiştilor. Adv. E foarte probabil că va reuşi. E puţin
probabil să intervină. Probabil n-a sosit încă. Prosop s. n. Prosop de baie. Prosop flauşat. Prosop de
hârtie. Prosop de mâini.
Problemă s. f. E problemă morală. Problema binelui şi
răului. Problema locuinţelor. Problema transportului în Prost adj. Prost ca noaptea / de dă în gropi. Ce prost
comun. O problemă de matematică, de fizică. A Aborda, a sunt că am venit. E aşa de prost că nu pricepe nimic. E cam
trata o problemă. Datele unei probleme. Nu e nici o prost. Nu-s chiar atât de prost încât să-l cred. L-a făcut
problemă. A avea probleme. S-a ivit o mică problemă. prost. Nu l-aş fi crezut aşa de prost. Trebuie să fii prost ca să
crezi toate balivernele astea. Unii mai învăţaţi, alţii mai
Proces s. n. A intenta un proces. A amâna un proces. A proşti. # De neam prost. S. m. Băiatul acesta e un prost (şi
câştiga, a pierde un proces. A face procesul cuiva, a ceva. A jumătate). Proasta asta vorbeşte vrute şi nevrute. Prostul
face proces de intenţie. Proces civil, penal. Avocat fără înţelege totul pe dos. Mă ia drept un prost.
procese. 2. Procesul-verbal al unei şedinţe. A încheia un
proces-verbal. 3. Procesul biologic al asimilării. Procese Prost adj. 1. Produse proaste. Marfă de calitate proastă.
economice. Proces de recesiune economică. Carne de calitate proastă. Tablou prost. Elev prost. Zile
proaste. Ştiri proaste. Dispoziţie proastă. Proastă treabă.
A produce v. tr. A produce utilaj agricol. A produce Glumă proastă. În stare proastă. Vedere proastă. Memorie
bunuri de consum. Un pământ care nu mai produce. Aceşti proastă. A trece printr-o perioadă proastă. E semn prost. A
pomi produc foarte frumoase. A produce o vie impresie. O lua o întorsătură proastă. 2. O carte proastă. Versuri proaste.
cauză care a produs un efect neaşteptat. Violenţa produc A vorbi prost franţuzeşte. A dormi prost. A se simţi prost.
multe nenorociri. Cade, pică prost. O muncă prost plătită. Un lucru prost făcut
A se produce v. pron. S-a produs un scurt circuit. S-au Prost îmbrăcat.
produs evenimente importante. A se produce pe scenă.
Prostie s. f. A spune prostii. E de o prostie... A făcut
Profesor s. m. Profesor de matematică. Profesor de prostia să nu-l invite. Plecarea mea e altă prostie. Nu face
liceu. Profesor universitar. Profesor suplinitor. O profesoară decât prostii. Plânge pentru o prostie. Îşi pierde vremea cu
de franceză. Profesori de toate gradele. Profesor de muzică. prostii. Prostia acestor remarci n-a scăpat nimănui. A face
Profesoară de pian. Profesor de scrimă. prostii peste prostii. Nu mai citi prostiile acestea. Încetează
cu prostiile.
congelare, de fierbere, de topire. Punct de reper, de sprijin.
A proveni v. intr. Acest tablou provine dintr-o colecţie Punct culminant. Punct mort. Puncte fierbinţi ale globului.
particulară. Vinul acesta provine dintr-o regiune vestită E un punct câştigat. A căuta punctele slabe. Acesta e punctul
pentru soiurile sale. Nimeni nu ştie de unde provin lui sensibil. A pune un aparat la punct. A pune lucrurile la
veniturile sale. Cearta lor provine dintr-o înţelegere. punct. O punere la punct. Punct de vedere. A împărtăşi un
Nemulţumirea lor provine dintr-o interpretare greşită a legii. punct de vedere. A-şi face un punct de onoare din a... A fi de
acord asupra unor puncte. A fi pe punctul de a... A marca un
A provoca v. tr. Inundaţiile au fost provocate de ploi punct. Învingător la puncte. A pierde un concurs la un punct
diluviene. A provoca o reacţie în lanţ. A provoca ilaritate. A diferenţă. A împărtăşi un punct de vedere. Din acest punct
provoca râsul. Acţiunea lor a provocat indignarea tuturor. A de vedere. Din punct în punct, punct cu punct. Punct şi
nu se lăsa provocat. A provoca pe cineva la luptă. A provoca virgulă. Puncte, puncte; puncte de suspensie. (fig.) A pune
la duel. A provoca pagube. A provoca un scandal. Atitudinea punctul pe i. Punct de cusătură. # A pune pe cineva la punct.
lui a provocat discuţii furtunoase. A fi pus la punct.

Prudent adj. Este un om prudent. Înainta cu paşi A pune v. tr. 1. A pune fiecare lucru la locul său. A
prudenţi. Fiţi prudenţi, nu conduceţi prea repede. Ar fi pune o scrisoare la poştă. A pune ceva la adăpost. A pune
prudent să plecaţi devreme. Nu este prudent să te aventurezi banii deoparte. A pune rufele la uscat. A pune jos un obiect.
în această afacere. Am crezut că e prudent să nu intervin. A pune masa. A pune în vânzare. A pune mâncarea la / pe
Adv. A acţiona prudent. A conduce prudent. foc. A pune foc la ceva. A pune puşca la ochi. A pune pe
cineva la regim. A pune în mişcare, în funcţiune. A pune în
Prudenţă s. f. A da dovadă de prudenţă. A fi lipsit de aplicare, în practică. A pune în scenă o piesă. A pune capăt
prudent. Se va vaccina din prudenţă împotriva unei boli. la ceva. A pune la îndoială ceva. A pune în evidenţă / în
relief. A pune în pericol. A pune în valoare. A pune faţă în
Prună s. f. A mânca prune. Dulceaţă de prune. Ţuică de faţă. A pune pe hârtie. A pune pe curat. A pune o treabă pe
prune. Prăjitură de prune. #Prune uscate. roate. A pune pe cineva în faţa faptului împlinit. A pune în
încurcătură pe cineva. A pune pe cineva la încercare. A pune
Public adj. Opinie publică. Învăţământ public. Viaţă pe cineva în inferioritate. A pune pe fugă. A pune pe cineva
publică. Pericol public. De notorietate publică. Grădină la respect. A pune pe cineva la curent cu ceva. A pune ceva
publică. S. n Acces interzis publicului. Serviciu de lucru cu în / pe seama cuiva. A pune cuiva laţul de gât. A pune sula
publicul. A cuceri publicul. A vorbi în public. A se expune în coaste / cuţitul în gât. A pune degetul pe rană. A pune pe
în public. Publicul spectator. Adv. A-şi recunoaşte public cineva la zid. A pune mâna pe ceva. A pune stăpânire pe
greşelile. A declara ceva (în mod) public. ceva, pe cineva. A pune pe cineva în pâine. A pune pe
cineva pe linie moartă. (fig.) A pune în aceeaşi oală. A pune
Pui s. m. 1. Pisica şi puii ei. A face pui. (fig.) Banii fac carul înaintea boilor. A pune paie, gaz peste foc. A pune beţe
pui. Puiul mamei. 2. Pui acoperiţi de puf. Pui de găină. A în roate cuiva. A pune pe cineva în scaun. A-şi pune pălăria.
mânca pui. Pui la frigare. Pulpe piept de pui. Pui de curte. A-şi pune viaţa în primejdie. A-şi pune semnătura pe un
Pui de pernă. Puiul târgului. Puiul mesei. Pui de căprioară. document. 2. A pune pe cineva la locul lui. A pune pe
Pui de lup. Pui de rândunică. A muri ca un pui de găină. A fi cineva pe calea cea bună. A nu mai pune piciorul undeva. 3.
puiul mamei. Nu era nici pui de om. A fi un pui de lele. Pui A pune capul pe pernă. A pune faianţa pe pereţi. A pune
de bogdaproste. Vrabia tot pui rămâne. Pui de cuc. A creşte piatra de temelie. A pune o întrebare. A pune condiţii. 4. A
pui de viperă. A fi un pui de zgârie brânză. Un pui de ger. A pune banii la bancă. # A pune un aparat în priză. A pune
trage un pui de chef. A trage un pui de somn. Cusătură de cercuri la un butoi. Puneţi pofta în cui! A pune cruce la
pui. ceva. A pune cuiva cununa. A pune ochii pe ceva, pe cineva.
A pune umărul. A pune o vorbă bună pentru cineva. A pune
Pulpă s. f. 1. Pulpă de oaie, de porc, de viţel, de pui. 2. rămăşag. A pune mâinile pe piept. A pune ceva la cale. A
Pulpa unui fruct. Pulpe poaspete sau uscate de sfeclă de pune ceva la dosar. A pune ceva la inimă. A-şi pune mintea
zahăr. Pulpă dentară. cu cineva. A pune ceva la socoteală. A pune cuiva gând rău.
A pune mână de la mână. A pune ceva într-o lumină falsă. A
Pumn s. n. 1. A da un pumn cuiva. A arăta pumnul pune în umbră. A pune picior peste picior. A pune un bolnav
cuiva. A saluta cu pumnul ridicat. A ridica pumnul asupra pe picioare. Unde mai pui că...
cuiva. A strânge, a încleşta pumnii. A bate cu pumnii în A se pune v. pron. 1. A se pune la adăpost. A se pune în
masă. 2. Un pumn de sare, de orez. Un pumn de slujba cuiva. A se pune de acord cu cineva. A se pune bine,
revoluţionari. A-i pune cuiva pumnul în gură. A râde în rău cu cineva. A se pune pe treabă. A se pune pe râs, pe
pumni. A plânge în pumni. A se bate cu pumnii în piept. A plâns. A se pune în locul, în pielea cuiva. 2. A se pune o
bea apă din pumni. problemă. # A se pune bine pe lângă cineva. A se pune în
calea cuiva. A se pune cu gura pe cineva. A se pune pe capul
Punct s. n. Un punct la orizont. S-a oprit în diverse cuiva. Nu te pune cu El. A-şi pune v. pron. A-şi pune mari
puncte. Punct de plecare, de oprire, de sosire. Punct de speranţe în cineva. A-şi pune întrebări.
băiat puternic. Un bărbat înalt şi puternic. Puternic ca un
Pungă s. f. O pungă de bomboane. A dezlega punga / taur. Miros puternic. Durere puternică. O puternică
băierile pungii. A fi gros la pungă. A da de fundul pungii. A- impresie. Argumente puternice. O puternică credinţă. Adv.
i sufla cuiva vântul în pungă. 2. A avea pungi sub ochi. # A A lovi puternic. A strânge puternic. A fi puternic atras de
face, a strânge gura pungă. ceva sau de cineva. A dori puternic ceva. A resimţi puternic
efectele crizei.
A purta v. tr. 1. A purta un copil în braţe. A purta
ochelari. A purta doliu. A purta barbă. A purta pe cineva în Putred adj. Lemn putred. Scândură putredă. Fructe
triumf. A purta răspunderea. 2. A purta o discuţie. A purta putrede. Ploaie putredă. A mirosi putred. Regim putred.
lupta. A purta pe cineva de nas. A purta cuiva de grijă. A-i Moravuri putrede. A fi putred de bogat. E ceva putred în
purta cuiva duşmănie / pică. A purta pe cineva pe degete. A Danemarca / la mijloc. Rană putredă. #Fruct putred de copt.
purta pe cineva cu vorba. A purta război împotriva cuiva. A
purta vorba. A se purta v. pron. 1. Fustele se poartă scurte Puţin adj. 1. Puţin vin, lapte, oţet. Puţină sare, pâine.
anul acesta. Nu se mai poartă. 2. Se poartă cu păr lung. 3. A Aveţi puţină răbdare. A spune multe lucruri în puţine
se purta bine, rău cu cineva. A se purta cuviincios. A se cuvinte. 2. De puţină vreme. După puţină vreme. 3. Puţinii
purta vitejeşte. A şti să te porţi în societate. A se purta ca un bani care mi-au rămas. Puţinul talent pe care îl are. Puţină
bădăran. A se purta drăguţ cu cineva. A se purta rece cu fantezie. A face puţină curte unei femei. # A fi puţin la trup.
cineva. A se purta omeneşte cu cineva. A se purta aspru cu A fi puţin la minte. A fi puţin la simţire. S. A trăi cu puţin. A
cineva. A se purta cu mănuşi. A se purta nesincer. se mulţumi cu puţin. Mulţi chemaţi, puţini aleşi. Peste puţin.
Oricât de puţin. Prea puţin. Destul de puţin. # Mult a fost,
Pustiu s. n. A traversa un pustiu. A vorbi în pustiu. puţin a rămas. – Îţi mulţumesc. – Pentru puţin. Adv. A vorbi
Pustiul mă omoară. Ducă-se pe pustiu / pustii. Adj. Loc puţin. Puţin contează dacă... Autori puţin cunoscuţi. Puţin
pustiu. Insulă pustie. Gânduri pustii. Om pustiu. Pustia de numeroşi. Puţin îmi pasă. 2. Este puţin obosită. Puţin mai
gură. bine. A ieşit puţin. Aşteptaţi puţin. A şovăit puţin. Vorbeşte
puţin franceza. Cel puţin loc. adv. E cel puţin o oră de când
Puşcă s. f. Puşcă de vânătoare. A încărca puşca. Puşcă a plecat. Erau cel puţin / pe puţin o sută de copii. Cartea
automată. Puşcă mitralieră. La o bătaie de puşcă. Puşcă de valorează cel puţin / pe puţin două sute de franci. Ai fi putut
şoc. # A fi gol puşcă. A fugi ca din puşcă. A se duce puşcă. cel puţin să mă anunţi. Atitudinea lui e cel puţin ciudată.
A se duce la vânătoare fără puşcă.

A putea v. tr. A putea rezolva o problemă. Ne-am putea


îmbolnăvi. Nu pot să fac nimic. Cine poate şti? Pot să
fumez? Pot să plec acum? A nu mai putea. Unde poate să
fie? Ce poate fi? Ar putea fi adevărat. # A nu mai putea de
căldură / de ciudă / de necaz. A nu mai
A se putea v. pron. Se poate întâmpla să ne rătăcim.
Cum nu se poate mai / cât se poate de limpede. Aşa ceva nu
se poate. Atât cât se va putea. S-ar putea ca ea să întârzie.
Se prea poate.

Putere s. f. 1. Puterea de a se stăpâni. A avea o mare


putere de seducţie. A sta în puterea cuiva să... Putere de
cumpărare. Putere calorică. A fi la putere. A obţine, a lua, a
pierde puterea. Separarea puterilor. A avea depline puteri. 2.
Putere de muncă. Putere economică. Puterea unui motor de
automobil. Puterea unei hidrocentrale. Putere instalată,
nominală. A ridica un număr la puterea a treia. Trei la
puterea a cincea. Cele două mari puteri ale lumii. 3. A fi în
puterea vârstei. A lupta din toate puterile. Îl lasă puterile. În
toată puterea cuvântului. 4. A face ceva după puterile sale. #
A fi un om în plină putere. A lovi pe cineva cu toată puterea.
A face ceva cu de la sine putere. A plecat în puterea nopţii.
Cal putere.

Puternic adj. 1. Muşchi puternici. Voce puternică. O


maşină puternică. O aromă puternică. Un antidot puternic.
Un personaj puternic. Armată puternică. Sentimente
puternice. Dumnezeu atotputernicul. 2. Vânt puternic. Un