Flavius BAIAS Cristina ZAMŞA Manual de seminar.Drept civil. DREPTURILE REALE PRINCIPALE.

TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR

Scheme teoretice • Culegere de speţe • Citate din literatura juridica CUPRINS PATRIMONIUL. CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE I. Scurte precizari teoretice 1. Terminologie. Termenul de “patrimoniu” are mai multe înţelesuri şi este utilizat atât în limbajul juridic, cât şi în cel obişnuit cu sensul de ansamblu de bunuri, fie ele materiale sau imateriale: patrimoniul comun al umanităţii, patrimoniul cultural naţional etc. De asemenea, legiuitorul foloseşte şi alte noţiuni pentru a desemna un ansamblu de bunuri: “fond” (terenurile alcătuiesc fondul funciar, pădurile – fondul forestier) sau “domeniu” (domeniul public şi domeniul privat al statului şi al unităţilor administrative-teritoriale). 2. Reglementare. Codul civil nu conţine decât referiri incidentale la noţiunea de patrimoniu (art. 781, 784, 1743 C. civ.), cea mai generală fiind cea cuprinsă în art.1718: „Oricine este obligat personal,este ţinut de a îndeplini îndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile şi imobile, prezente şi viitoare.” Noţiunea de patrimoniu se mai regăseşte, printre altele, în următoarele texte legale: art. 26 lit. e, art. 41, 42, 47 din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice şi juridice; art. 5 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 privind transformarea întreprinderilor de stat în regii autonome şi societăţi comerciale; art. 143, 158 alin. 1, 205 alin. 3, 230, 233, 235 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale; art. 121 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. 3. Definiţie. Singurul text legal care defineşte patrimoniul este 121 din Legea nr. 215/2001: „Constituie patrimoniul unităţii administrativ teritoriale bunurile mobile şi imobile care aparţin domeniului public al acesteia, domeniului ei privat, precum şi drepturile şi obligaţiile cu caracter patrimonial.” (subl. ns.) Aceasta nu este însă, o definiţie generală a patrimoniului, indiferent de titularul său. În lipsa unei definiţii legale generale, doctrina a definit patrimoniul într-un înţeles tehnic ca fiind un ansamblu de drepturi şi obligatii cu valoare economică ce aparţin unui subiect de drept. 4. Conţinut. - În cuprinsul patrimoniului intră numai drepturile cu conţinut economic, evaluabile în bani, adică drepturile patrimoniale, nu şi cele personal-nepatrimoniale.

1

- Bunurile, în materialiatea lor, intră în patrimoniul unei persoane numai prin intermediul dreptului care poartă asupra lor, ca obiect al acestui drept; în absenţa dreptului, simpla stăpânire în fapt a bunului nu determină apartenenţa acestuia la patrimoniul celui care îl stăpâneşte. - Patrimoniul este alcătuit din drepturi şi obligaţii. Drepturile alcătuiesc activul patrimonial, iar obligaţiile – pasivul patrimonial. De aceea, patrimoniul poate fi privit şi din punct de vedere contabil, ca având un activ (+) şi un pasiv (–). Când activul patrimonial depăşeşte pasivul, titularul patrimoniului este solvabil; dimpotrivă, când pasivul este mai mare ca activul, titularul patrimoniului este insolvabil. 5. Teorii cu privire la patrimoniu. 5.1. Teoria personalistă a patrimoniului (TPP) – teoria clasică –, ai cărei promotori au fost Aubry si Rau. Ideile de baza ale teorei clasice sunt urmatoarele: - numai persoanele pot avea un patrimoniu; - orice persoană are un patrimoniu ; - o persoană nu poate avea decât un singur patrimoniu care este unitar şi indivizibil; - patrimoniul nu poate fi separat de persoana care îl deţine. 5.2. Teoria patrimoniului de afectatiune (TPA): - patrimoniul nu mai este legat de personalitatea subiectului de drept; - unitatea elemntelor patrimoniului este dată de ideea de scop, de afectaţiune; - o persoană poate fi titulara mai multor patrimonii, în functie de scopul, de afectaţiunea pe care a dat-o unei anumite mase din bunurile sale. 5.3. Teoria modernă a patrimoniului – o sinteză a celor două teorii: cea personalistă şi ce a afectaţiunii. Ideile care conturează într-un mod foarte general concepţia contemporană asupra patrimoniului sunt cele care ilustrează caracterele patrinomiului, fiind preluate din ambele teorii „clasice”. 6. Caracterele patrimoniului. A. Patrimoniul este o universalitate juridică (de drept), cu următoarele particularităţi (TPP + TPA): - drepturile şi obligaţiile, ca si componente ale patrimoniului, sunt legate între ele prin apartenenţa la acelaşi subiect de drept, formând un ansamblu, un tot; - în acelaşi timp, drepturile şi obligaţiile sunt distincte şi relativ independente de universalitate, în sensul că existenţa sau inexistenţa lor nu pune în discuţie însăşi universalitatea (patrimoniul există, indiferent că titularul său este bogat sau sărac lipit pământului). Patrimoniul, înţeles ca universalitate de drept, se deosebeşte de universalitatea de fapt (înţeleasă ca masă de bunuri, alcătuită prin voinţa omului: cărţile din bibliotecă, oile din turmă, piesele unei colecţii etc.). Deosebirile sunt urmatoarele: a. universalitatea de drept exista indiferent de voinţa titularului, este alcătuită din drepturi şi obligaţii, este inalienabilă şi independentă de elementele care o compun; b. universalitatea de fapt se formează ca urmare a manifestării de voinţă a subiectului de drept, este alcatuită numai din drepturi (care poartă asupra unor bunuri) , este alienabilă şi nu există în mod separat de elementele sale (dispariţia bunurilor duce la dispariţia „universalităţii”, cum se întâmplă când cărţile dintr-o bibliotecă sunt vândute, toate, cu bucata). B. Orice persoană are un patrimoniu. Patrimoniul însoţeşte subiectul de drept pe întreaga sa existenţă, de la naştere/înfiinţare, până la moarte/desfiinţare (TPP + TPA). C. Patrimoniul este inalienabil, nu poate fi înstrăinat în timpul vieţii persoanei fizice sau al existenţei persoanei juridice (TPP + TPA). În primul caz, el nu se poate transmite prin acte inter vivos, ci numai mortis causa (prin succesiune legală sau testamentară). În cel de-al doilea caz, există o singură situaţie în

2

care o parte din patrimoniu se transmite de la o persoană juridică la alta, fără ca prima să îşi înceteze existenţa; este vorba despre divizarea parţială. D. Orice persoană are un singur patrimoniu (TPP). E. Patrimoniul este divizibil in mai multe mase de bunuri(TPA), fiecare având un regim juridic distinct (soţii au bunuri comune şi bunuri proprii – art. 30 şi 31 C. fam). 7. Funcţiile patrimoniului sunt următoarele: A. -de a permite şi explica gajul general al creditorilor chirografari; art.1718 C.civ sugereaza: - că bunurile unei persoane formeaza un tot, o universalitate; - că, obligându-se, persoana raspunde pentru executarea obligaţiilor sale cu acest tot; - că această universalitate cuprinde nu numai bunurile prezente, ci şi pe cele viitoare. B. de a permite si explica subrogaţia reală cu titlu universal (această funcţie este în strânsă legătură cu caracterul patrimoniului de a fi divizibil în mai multe mase de bunuri) Subrogaţia reală cu titlu universal (subrogaţie înseamnă înlocuire) este mecanismul juridic prin care locul oricărui bun instrainat din patrimoniu (sau dintr-o masă de bunuri din cadrul patrimoniului) este luat de preţul încasat sau de bunul primit în schimb; această înlocuire se produce „automat”, iar bunul care intră în patrimoniu dobândeşte regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său. Subrogaţia reală cu titlu particular este tot o înlocuire a unui bun cu altul în cadrul unui patrimoniu sau al unei mase patrimoniale, numai că – în acest caz – bunul care intră în patrimoniul dobândeşte nu numai regimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, în ansamblul său, ci şi regimul juridic specific numai bunului care a ieşit din patrimoniu (de aceea se spune că ea are loc numai in legatura cu bunuri privite ut singuli). Subrogatia reala cu titlu particular se produce numai cand legea o prevede in mod expres (art. 1721 C. civ.; art. 28 din Legea nr. 33/1994 a exproprierii; art. 12 alin. 4 din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor; art. 55 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 (Codul silvic); art. 12 alin. 1 şi art. 24 alin. 1 şi 2 din Titlul VI („Garanţiile reale mobiliare”) al Legii nr. 99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. C. de a permite si explica transmisiunea universală sau cu titlu universal în situaţia decesului unei persoane fizice sau a reorganizării unei persoane juridice. 7. Clasificarea drepturilor patrimoniale A. Drepturile reale sunt acele drepturi subiective în temeiul cărora titularul exercita prerogativele pe care i le conferă legea asupra unui bun în mod direct, fără mijlocirea altei persoane; a) drepturile reale principale sunt acele drepturi reale care au o existenţă de sine stătătoare: dreptul de proprietate; dezmembrămintele deptului de proprietate (dreptul de uz, de uzufruct, de abitaţie, de servitute, de superficie); dreptul de administrare; dreptul de concesiune; dreptul de folosinţă; b) drepturile reale accesorii, care nu există decât ca accesoriu al unui alt drept (dreptul de ipotecă, gajul si privilegiile); ele sunt afectate garantării unor drepturi de creanţă. B. Drepturile de creanţă sunt acele drepturi subiective patrimoniale în virtutea cărora un subiect activ – creditor –– poate pretinde subiectului activ – debitor – să dea, să facă sau să nu facă ceva ce ar fi putut face dacă nu şi-ar fi asumat această abstenţiune. Mai sunt denumite şi drepturi personale, dar astfel există riscul confundării lor cu drepturile personale nepatrimoniale. C. Categorii intermediare (sau drepturi atipice): obligaţiile scriptae in rem (opozabile terţilor) şi obligaţiile propter rem.Aceste două categorii intră în conţinutul unui raport juridic obligaţional, drepturile corelative obligaţiilor respective putând fiind exercitate numai prin intermediul unei anumite persoane;

3

atributul lor de a fi intermediare între drepturile reale şi cele de creanţă rezultă dintr-o opozabilitate mai largă decât a drepturilor de creanţă, fără a fi însă, vorba despre o opozabilitate erga omnes: obligaţiile scriptae in rem sunt atât de strâns legate de stăpânirea unui bun, încât creditorul, actual nu poate obţine satisfacerea dreptului său decât dacă dobânditorul actual al lucrului va respecta acest drept, deşi acesta din urmă nu a participat la încheierea contractului iniţial din care s-a născut dreptul creditorului.Ex.: art.1441 C.civ. obligaţiile propter rem , numite şi obligaţii reale de a face,reprezintă îndatoriri care incumbă deţinătorului unui bun determinat(mobil sau imobil), se transmit odată cu acesta şi pot rezulta din lege sau din convenţia părţilor. D. Categorii speciale(sau drepturi atipice): drepturile de creaţie sau proprietate intelectuală. În primul rând, drepturile de proprietate intelectuală sunt considerate ca o categorie juridică intermediară între drepturile patrimoniale şi cele personal nepatrimoniale.În ceea ce priveşte această din ultimă categorie, autorul unei opere are o serie de drepturi nepatrimoniale: de a fi recunoscut ca autor, de a decide publicarea ei, etc. Trebuie făcută apoi distincţia dintre dreptul real de proprietate pe care îl are autorul unei opere (literare, ştiinţifice etc) asupra obiectul material în care se încorporează opera( ex.: manuscrisul) şi dreptul sau drepturile de proprietate intelectuală care rezultă din aceasta. Drepturile de creaţie sau de proprietate intelectuală se prezintă ca fiind nişte drepturi complexe, în cadrul cărora se întâlnesc atât drepturi personale nepatrimoniale, cât şi drepturi patrimoniale- care rezultă din valorificarea operei. Legea actuală în domeniu –Legea nr.8/1996 a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe (M.of. nr.60/26.03.1996)- nu pare a fi intenţionat să precizeze în ce categorie juridică să le încadreze , ea analizând drepturile de autor în mod analitic, făcând vorbire despre drepturi morale şi drepturi patrimoniale ale titularului unei opere literare ori ştiinţifice. Prin modul lor de valorificare de către autor sau moştenitorii acestuia, se apropie de drepturile reale ca drepturi exclusive de exploatare, întrucât prezintă atributele de jus possidendi, jus utendi, jus fruendi şi jus abutedi.Din această perspectivă, ele pot fi încadrate în categoria drepturilor reale având ca obiect bunuri incorporale. Pe de altă parte, în mod concret, valorificarea lor se efectuază prin intermediul încheierii unor contracte speciale( de editare, de distribuţie, etc.), din care rezultă raporturi juridice de natură obligaţionale. Toate aceste aspecte converg spre soluţia caracterului complex şi intermediar al drepturilor de creaţie sau de proprietate intelectuală. E.Drepturile potestative au apărut şi s-au dezvoltat în strânsă legătură cu teoria actului juridic unilateral şi constau, în esenţă, în puterea recunoscută ununi subiect de drept de a modifica sau de a stige o situaţie juridică preexistentă ori de a recrea o situaţie juridică.Ex.: dreptul de opţiune succesorală, dreptul de opţiune născut din promisiunea unilaterală de vânzare sau de cumpărare, dreptul de preemţiune, dreptul de a alege în cazul unei obligaţii alternative, dreptul de a revoca o ofertă etc.. Caracteristica drepturilor potestative constă în influenţa pe care o exercită asupra intereselor şi drepturilor altor persoane, altele decât titularii acestor drepturi.Drepturile potestative pot fi – în funcţie de natura juridică a situaţiei juridice preexistente-nepatrimoniale sau patrimoniale.În acest din ultim caz, ele nu nici drepturi reale, nici de creanţă, fără a fi considerate o categorie intermediară. 8. Comparaţie între drepturile reale şi cele de creanţă . a)Din punctul de vedere al subiectelor active:subiectul activ este cunoscut în ambele situatii, fiind vorba despre titularul dreptului real, respectiv, de creanţă.

4

să facă sau să nu facă ceva. aceasta prevede că în actul constitutiv al unei societăţi comerciale este specificat aportul fiecărui fondator si acţiunile care i se cuvin în schimbul acestui aport.y/1993. cu arătarea problemelor de drept. “Z” S. la societatea comercială “X” S. B. sunt absolute. urmează împărţirea beneficiului sub forma de dividende. Rezolvaţi cererea de partaj. prin emiterea titlului de proprietate nr. precum şi acţiunile deţinute ( 500 acţiuni nominale a 100. subiect pasiv. Cerinţe: a) Prezentaţi natura drepturilor patrimoniale şi titularul lor din momentul înfiinţării societăţii comerciale şi până la distribuirea dividendelor. solicită partajarea în cote egale a următoarelor bunuri: a) un teren în suprafaţă de 2 ha situat în comuna T. Cu ocazia dezbaterii procesului de divort. căsătorit.A. Cu aceşti bani. .000 lei unitatea). Pentru efectuarea acestora. reprezentand economiile familiei. A. astfel încât. partenerul străin al lui A. fiind reprezentat de toatlitatea subiectelor de drept-altele decât titularul dreptului. de natură să justifice o împărţire în cote egale. pârâtul solicită ca reclamanta să argumenteze contributia sa la dobândirea acestuia. precum şi beneficiile cuvenite acestuia în calitate de acţionar.A. devine profitabilă la doi ani de la înfiinţare. se hotărăşte să cumpere acţiuni ale S.. acţiunile fiind bun propriu. este adevarat ca dreptul de proprietate i-a fost reconstituit paratului in urma aplicarii Legii 18/1991 . Legea 31/1990. f)Din punctul de vedere al altor prerogative:numai drepturile reale conferă titularului prerogativa preferinţei şi urmăririi bunului în mâinile oricărei persoane. primeşte de la părinţii săi. ce urmează a fi împărţite în mod egal. însî în această materie sunt aplicabile dispoziţiile legii comerciale. e)Din punctul de vedere al opozabilităţii :drepturile reale sunt opozabile erga omnes. înfiinţează în 2000 împreună cu cinci parteneri de afaceri societatea comercială “Z” S. dar acest lucru s-a întâmplat în timpul căsătoriei. b) Precizaţi cu cine trebuie să trateze B pentru a dobândi acţiuni. în actul constitutiv este specificată contribuţia lui A la formarea noii entităţi juridice ( 500 milioane lei plus folosinţa autoturismului personal). el contractează de 5 .”Z” S.. pârâtul susţine următoarele: este adevărat că a devenit acţionar fondator ca urmare a aportării unui bun comun.b)Din punctul de vedere al subiectelor pasive:este determinat doar subiectul pasiv al dreptului de creanta-în persoana debitorului-.Rezolvati urmatoarele spete: 1. în timp ce drepturile reale sunt limitate prin lege. după adoptarea bilanţului de către adunarea generală. c)Din punctul de vedere al conţinutului:dreptul real conferă titularului său toate prerogativele asupra unui bun.C. c. ceea ce constituie titlul sau de proprietate.C.A. o donaţie în valoare de 20 000 de lei. în timp ce drepturile de creanţă sunt opozabile numai debitorului. aportul lui constituindu-l suma de 10 milioane lei. reclamanta arată că soţul său a fondat în 1996 împreună cu patru parteneri de afaceri societatea comercială “X” S. In fapt.pe cale de consecinta. B. reclamanta B. în timp ce subiectul pasiv al dreptului real este nedeterminat. el îşi cumpără o casă care. b)actiunile detinute de soţul ei.A.M. d)Din punctul de vedere al numărului drepturilor:drepturile de creanţă sunt nelimitate ca număr. A. Cu referire la profit. în timp ce dreptul de creanţă conferă creditorului dreptul de a cere subiectului pasiv să dea. În octombrie 2001. S.Cu privire la teren. însă. II. 2. 3. rezultă că şi acţiunile şi beneficiile sunt tot bunuri comune ale soţilor.A. necesită o serie de reparaţii urgente. necăsătorit. În replică .

care se obligă să îi plătească o indemnizaţie de asigurare de 15 000 de lei în cazul pieirii fortuite a casei. 4.în puterea unei persoane. Editura Globus publică şi difuzează în Ardeal şi Banat. La 25. b)Care este mijlocul juridic prin care A îl poate acţiona in justiţie pe X şi pe ce temei ? II. încheiate între A. de profesie analist sociologic.A. La cererea de chemare în judecată sunt anexate certificate de moştenitor din care rezultă că B.uneori în cadrul unor paragrafe întregi – într-o lucrare aparţinând lui X. decedat în 1958.8/1996) 5. La 23. reprezentând valoarea tirajului celei de-a doua ediţii.Literatura juridică Comentaţi următoarele citate: a)“ Există un drept real atunci când un lucru se află – parţial sau total. să se arate dacă vor fi satisfăcute creanţele menţionate. în luna decembrie fiind contactat de B. nici împrumutul în valoare de 2 500 de lei contractat de la C. introduce o acţiune împotriva Editurii Globus solicitând despăgubiri în valoare de 20 000 de lei. iar A. finalizează în septembrie 2000 lucrările la un manuscris de eseuri.2005. B.la Banca X.singura sa diferenţă faţă de dreptul real este că el nu priveşte în mod privativ un lucru determinat. părţile înţelegându-se ca viitoarea carte sa apara în librării cel mai târziu în luna martie 2001.) c)Dreptul personal( dreptul de creanta-n. un patrimoniu întreg”(Gaudement) 6 . La scurt timp după publicare.filosof . ci un drept relativ la un lucru : jus ad rem. este unicul succesor al lui X. Ce soluţie va pronunţa instanţa cu privire la excepţia prescrierii acţiunii invocată de pârâtă la primul termen de judecată ? (a se vedea şi Legea nr. Cu două săptămâni înainte de scadenţa împrumutului.( Demogue. patronul unei case de editură.Acest raport este obligatoriu. un împrumut în valoare de 17 500 de lei. A are neplăcuta surpriza de a constata că o parte din ideile sale se regăsesc. decedat în 1928.Obligaşia impusă celorlalte persoane-altele decat titularul-este o obligatie pur negativă şi constă în abţinerea de la tot ceea ce ar putea tulbura posesia pe care legea o asigură titularului”. în vederea unei colaborări . fărăaa se face trimiterea corespunzătoare la opera sa . o societate de profil. pe care îl garantează cu o ipotecă constituită asupra casei respective.06. casa este distrusă în totalitate ca urmare a unui cutremur. Aceste contracte aveau ca obiect publicarea şi difuzarea romanului pentru ediţia 1915. pentru a achita o altă datorie contractată înainte de căsătorie. Totodată.) nu mai este un drept relativ la o persoană.. contractat de la B.n.În 1915 este publicat la Editura Globus din Bucureşti şi difuzat prin grija acesteia un roman poliţist al autorului A. în valoare de 3 000 de lei.însemnând că are aceeaşi natură juridică ca şi obligatiile propriu-zise. pentru a pleca în concediu împreună cu soţia. ci în mod colectiv. Ţinând seama de împrejurarea că ultimele două datorii au devenit scadente la trei săptămâni după cutremur.. Cerinţe : a) Precizaţi natura drepturilor care rezultă din faptul scrierii şi al publicării carţii lui A.11. iar acesta din urmă era singurul succesor al lui A. el încheie un contract de asigurare a casei cu Societatea Y.1996. nici un alt împrumut. nu are resurse de a achita nici datoria faţă de bancă. în virtutea unui raport imediat opozabil unei alte persoane”( Aubry si Rau) b)“Dreptul real este un raport juridic stabilit între o persoana ca subiect activ şi toate celelalte persoane ca subiecte pasive. şi editură. o a doua ediţie a romanului menţionat. în baza unor contracte.

iar teoria obiectivă ca reflectând puternica presiune exercitată de clasa micilor comercianţi aflată în progres. care-l claseazş printre drepturile intelectuale. un jurist belgian-M. sistemul lui Aubry si Rau continuă să aibă un loc important în gândirea contemporană. . Jean Mazeaud) g)”În temenii luptei de clasă. care consideră că esenţial în dreptul de autor este monopolul exploatării lucrative.acest comerciant a atins rezultatul dorit: alături de patrimoniul său civil. nu este de negat.Planiol si G. ci de natura lucrului. se vor crea atâtea persoane câte mase de bunuri distincte se doreşte a se avea.. în fapt. . că opera este un bun patrimonial din momentul creării şi în mod independent de divulgarea sa. punând accesntul pe dreptul moral-nepatrimonial.Ideea se detaşează prin natura sa de dreptul de proprietate... se produce un fenomen pe care autorul nu-l mai poate stăpâni : ideea nu-i mai aparţine.” ( J.. Această concepţie a sfârşit prin a fi respinsă.. din punct de vedere politic.Dreptul asupra patrimoniului .Este însăşi esenţa dreptului de proprietate..Asupra acestei a treia teorii..Dacă un comerciant vrea să exercite două activităţi comerciale şi să nu afecteze fiecăreia dintre ele decât o parte din averea sa.. pentru fiecare dintre aceste societăţi. prin esenţa lui este un drept de proprietate.a realizat o reconstrucţie remarcabilă.. mai multe teorii au fost propuse : 1) teoria personalisă ..Carbonnier ) h) “Multă vreme . publicul o posedă acum şi nu o mai poate pierde. va crea două persoane juridice: două societăţi anonime sau două societăţi cu răspundere limitată constituind ca aport .” (Aubry si Rau ) f) “.Dreptul de autor se reduce la a fi un drept privativ de exploatare.Lamartine a afirmat că proprietatea literara este < cea mai sfântă dintre proprietăţi>. căci proprietatea obişnuită poartă asupra unori lucruri exterioare. cea mai intimă . Că acest sistem este abstract..domenium util care nu este decât o concesiune pe care Statul o protejează în contrapartidă. face din dreptul de autor un drept al personalităţii( ea predomina in Germania).. unul sau mai multe patrimonii comerciale. un marxist şi-ar fi imaginat teoria lui Aubry si Rau ca făcând alianţă cu creditorii chirografari şi cu bancherii.Însă.Dezvoltându-se aceasta idee.. căci este vorba în general de dreptul de a avea drepturi apreciabile în bani..” ( Henry si Leon Mazeaud.( M. Eroarea grosieră constă în a confunda producătorul cu proprietarul produsului . care..” ( Jean Carbonnier) 7 .în special drepturile creditorilor chirografari şi mecanismul succesiunii in universum jus. întrucât îi exclude pe ceilalţi de la beneficiul lui.... s-a spus că proprietatea literară este cea mai personală.O dată publicarea realizată. Producţia este o muncă ce merită un salariu : dar posibilitatea de apropriere nu depinde de dorinţa omului.întrucât patrimoniul unei persoane nu poate fi divizat . ..Djuvara) e)”Patrimoniul este emanaţiunea personalităţii şi expresia puterii juridice cu care o persoană este investită ca atare. i se poate reproşa un anume egocentrism. chiar dacă nu are nimic. 3)teoria dreptului de proprietate .Afirmând dintru-început că dreptul de autor este un drept real de proprietate.Recht.a fost comparat scriitorul care-şi vinde cartea cu fermierul care-şi vinde recolta.Prin acest mijloc.d)”Patrimoniul este obiectul unui drept . el elaborează noţiunea de <proprietate creaţie stratificată> . bunurile pe care vrea să le afecteze fiecăreia dintre activităţile lor..El are cel puţin o valoare didactică: explică destul de bine . căci acesta presupune posibilitatea unei posesii exclusive. dreptul de autor. îşi face opera cadou către societate.Aceste persoane nu se vor naşte şi nu vor trăi decât in scopul de a susţine un patrimoniu. însă prin publicare. care păstrează domenium eminens în timp ce lui îi retrocedează domenium utile ( în sensul distincţiei feudale ). el are un drept în patrimoniu.Acest drept de proprietate este în acest sens înnăscut. Autorul devine proprietar din momentul creării.Totuşi.” (M.Indată ce se naşte un copil.Ripert “Les Biens”) i)”În legatură cu natura juridică a drepturilor intelectuale şi în mod particular a celui mai complet dintre ele. 2)teoria dualistă care face din dreptul de autor un drept în acelaşi timp extra-patrimonial cât şi patrimonial( a primit consacrarea în Franţa prin legea din 11 martei 1957). el va avea. în timp ce gândirea este însuşi omul.

-dreptul de proprietate privată asupra terenurilor poate fi dobândit de cetaţenii străini şi apatrizi numai în următoarele condiţii : aderarea la Uniunea Europeană. p. 2001. art.Între termenii de “proprietate” şi “drept de proprietate” nu există întotdeauna o sinonimie perfectă. -caracterul licit al dobandirii averii este prezumat ( art.(1) -“proprietatea”.1. moştenirea legala (art. p. „Noţiunea juridică de patrimoniu”.7). 8 . în cadrul şi cu respectarea legislaţiei existente.3 si alin.1). 9-80. adică o realitate socio-economică. Stoica. adică dreptul de proprietate.4 .Definiţia doctrinară.135 intitulat”Proprietatea “din titlul “Economia şi finantele publice “ -şi un sediu special pentru dreptul de proprietate privată.480 prin raportare la dreptul subiectiv . Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv. Drepturile reale principale”.Codul civil defineşte însă proprietatea în art.2) . reciprocitatea.” 2. 2. „Teoria generală a drepturilor reale”.indiferent de titular (art. dacă nu sinonime.din punct de vedere tehnico-juridic desemnează obiectul dreptului subiectiv real de proprietate.Scurte precizari teoretice 1. însă în limitele determinate de lege. Bîrsan. G. tratatele internaţionale la care Romania este parte. corespondente: “Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura şi a dispune de un lucru în mod exclusiv şi absolut.(2) -“proprietatea” interesează dreptul civil din momentul în care a devenit o realitate juridică.art. 1947. conform legii organice . 3. C. Bucureşti. intitulat”Dreptul de proprietate privata .44 alin. cât şi obiectul acestui drept. „Drept civil. care dă expresia aproprierii unui bun. 1-28.44). în funcţie de perspectiva – economică sau juridică din care este abordată : -“proprietatea”. Ed. 3. Luţescu. 2 teza a II-a). prin intervenţia Statului de a organiza prin intermediul normei juridice : realitatea socioeconomica(a proprietatii) încadrată de norma juridică devine realitatea juridică(a proprietatii). să folosească şi să dispună de acel lucru.desemnează atât dreptul de proprietate .” Principiile constituţionale în această materie sunt următoarele: -proprietatea este publică şi privată (art.capitolul “Drepturile şi libertăţile fundamentale :. Bucureşti.44 alin. 3.135 alin. V. garantată şi ocrotită în mod egal de lege . în limbajul obişnuit .Constituţia Romaniei consacră dreptului de proprietate un sediu general –art. deoarece noţiunea de proprietate este susceptibilă de mai multe înţelesuri. de unde rezultă că cele doua noţiuni sunt .5 si art. respectiv un raport juridic.Bibliografie minimală: 1. -proprietatea privată este inviolabilă în condiţiile legii organice.(3) Dacă ar fi să transpunem afirmaţia (1) îân planul ştiinţei dreptului ar rezulta că “proprietatea”.Notiune. în putere proprie şi in interes propriu.Reglementarea dreptului de proprietate. p. din perspectiva socio-economica este o relaţie economică de însuşire a unor bunuri.135 alin. Definiţia legala.44 alin. Supliment 2003 – 140 de ani de la naşterea lui Constantin Hamangiu. DREPTUL DE PROPRIETATE I. -exproprierea pentru o cauză de utilitate publică este condiţionata de o dreaptă şi prealabilă despăgubire iar naţionalizările sau orice alte masuri de trecere în proprietatea publică a unor bunuri pe baze discriminatorii sunt interzise( alin. ALL Beck. în „Pandectele Române”. 177-220. drept care permite titularului să posede.44.

448/24. obiect.112/1995 privind reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte trecute in proprietatea statului( M. Subiectul pasiv nedeterminat are obligaţia negativă generală de a nu face. art. art.. nefiind deci.2001 s. 4. 4.în structura dreptului de proprietate vom reţine următoarele elemente: subiecte.8/1996 privind drepturile de autor ( M. Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv (M.7/1996 a cadastrului si a publicitatii imobiliare( M.Dreptul de proprietate conferă titularului – subiectului activ-următoarele atribute : a ) de a folosi bunul – jus utendi-.4. fără consumarea sau alterarea substanţei lui. Spre deosebire de Convenţia europeană a drepturilor omului care este o convenţie între statele semnatare şi are forţă juridică obligatorie pentru acestea. Legea nr. Legea nr.nr.G.135). care implică şi posesia.114/1996 a locuinţei(M. nr.Of.Suceava)” Se constată însă tendinţa de evoluţie în sensul recunoaşterii valorii juridice a Declaraţiei. Declaraţia este considerată “modelul şi sursa da inspiraţie pentru sutele de instrumente ce alcătuiesc în prezent edificiul juridic al protecţiei fiinţei umane.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publică(M.b) de a culege derivatele bunului –jus fruendi. 9 . O serie de legi speciale contin prevederi referitoare la materia proprietatii private si publice : Legea fondului funciar nr. prevede în Protocolul adiţional nr.03.85/2001privind organizarea si funcţionarea asociaţiilor de proprietari. Legea nr. Legea nr.-Subiectul activ este titularul dreptului.Ca orice raport juridic civil.Legea nr.Closca. Legea nr.3.nr.213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia ( M.nr.Of.2001). nr.254. -Subiectul pasiv este nederminat – ca în cazul oricărui drept real.Of.09.21.Nimeni nu poate fi privat în mod arbitrar de proprietatea sa”.nr. de drept public sau privat. un izvor de drept de sine stătător.1/ 05. Convenţia europeană a drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ( intrată în vigoare în 1953 în Comunitatea europeană şi în ţara noastră în 1994).544/1..a.presupune săvârşirea de acte materiale asupra bunului şi --dispoziţia juridicăpresupune încheierea de acte juridice de dispoziţie cu privire la bun.50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor( M.10.Fructele sunt derivatele bunului care se obţin în mod periodic.I. în M.1998).3. Declaraţia universală a drepturilor omului este o rezoluţie adoptată de Adunarea generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite .2.11.Of. distingem între : -dispoziţia materială.care exercită prerogativele asupra bunului fără a avea nevoie de concursul altei persoane. fiind format din totalitatea persoanelor cărora le revine obligaăia generală negativă de a nu aduce atingere dreptului titularului asupra bunului. conţinut.Structura dreptului de proprietate.Presupune un contact direct cu bunul. are dreptul la proprietate.proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege iar bunurile proprietate publică sunt inalienabile ( alin.2 si alin.61/26.483 între fructele naturale(ex. 3.Conţinutul.modificata si completata prin O.2.60/26.: păşunile. nr.01.1998).17 prevede că “orice persoană .1. 3.1998).(I.:recoltele ). 4.Of.18/1991( M.373.Derivatele bunului sunt fructele şi productele.nr ). Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa decât pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevîzute de lege şi de principiile generale de drept internaţional. nr. .Of.03.Of.1.Dreptul de proprietate este reglementat în tratate internaţionale la care Romania a aderat : “Declaraţia universala a drepturilor omului” în art.75/14.Obiectul derivat al dreptului de proprietate îl constutie orice bun mobil sau imobil care poate fi apropriat printr-unul din mijloacele legale. civile( veniturile bunului: chiriile) şi industriale( ex.1996.Codul civil distinge în art. nr.1 că orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a-i fi protejate bunurile sale.Of).Of. 4.Of.persoana fizică sau juridică.Legea nr.1996). .1 alin.o1. privită ca subiect unic sau asociat în colectivităţi. prasila animalelor).c)de a dispune de bun.

dreptul de proprietate este exclusiv: proprietarul este îndreptăţit să exercite singur.-dreptul de proprietate este un drept absolut. cu următoarele consecinţe : .istoric : Revoluţia franceză a abolit regimul feudal al proprietăţii.din punctul de vedere al regimului bunurilor obiect al dreptului. reclamantul arata ca in ziua de 28. însă nu absolut în sine.politic : Codul civil . a consacrat principiul potrivit căruia proprietarul nu poate fi restricţionat în ceea ce priveşte exerciţiul dreptului sau. acţiunea in revendicare poate fi introdusă oricând. fără intervenţia altei persoane. prerogativele dreptului său . la scurt timp dupa decesul tatalui sau. In motivarea actiunii sale.5. de la tatal sau. 6..-dreptul de proprietate este perpetuu: el nu are o durată limitată în timp. C si-a insusit in mod fraudulos acest tablou pe care l-a vandut paratului dupa trei ani de zile.civ.Rezolvati urmatoarele spete: 1.tehnic : dreptul de proprietate este cel mai complet dintre drepturile reale. codul civil proclamă ca fiind absolut dreptul de proprietate asupra domeniului util .1. .Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt următoarele : 5. dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale sau unor subiecte colective de drept.din punctul de vedere al modalitatilor : dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalitati.2. depinzând de existenţa materială a bunului care formează obiectul său. . cu titlu de mostenire. 5. prescriptibil achizitiv. . 1 10 . fara a i se ascunde acestuia din urma imprejurarea ca nu este titularul dreptului de proprietate asupra bunului in discutie. paratul sustine ca actiunea acestuia a fost introdusa dupa 30 de ani de pasivitate din partera adevaratului proprietar si. La 26.este însă.. trebuie respinsa in temeiul art. . distingem intre dreptul de proprietate privata si dreptul de proprietate publica. ca atare.Clasificări ale dreptului de proprietate. despărţit de domeniul eminent.3. 5.1965. .Există mai multe criterii de clasificare: -din punctul de vedere al subiectelor1 .dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz. II.12.conform ideologiei liberale individualiste .08.1890 c. Cerinte: a)Precizati care sunt problemele de drept din speta.este imprescriptibil extinctiv. In replica. caracteristica dreptului de a fi “absolut” este interpretată dintr-un întreit punct de vedere : . întrucât conferă titularului plenitudinea prerogativelor asupra bunului sau.1996 A intenteaza impotriva lui B o actiune solicitand restituirea unui tablou pe care il primise.împărţit în domenium eminens si domenium utile. uzucaparea dreptului de către o terţă persoană paralizând acţiunea în revendicare .

b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care B ar fi cunoscut. in timp ce paratul. decedat recent. A formuleaza actiune in justitie la 10.nr 100/18.1995. In apararea lor.I din Legea nr. paratii arata ca ocupa imobilul in temeiul unui contract de inchiriere incheiat cu ICRAL “Unirea” la data de 12. reclamanta arata ca s-a aflat cu B in relatii de prietenie in cadrul carora i-a relatat despre corespondenta pe care a purtat-o cu X.. un scriitor celebru. ca i-a imprumutat scrisorile semnate de X numai pentru lectura personala. acesta din urma prezentandu-i un titlu de proprietate aparent valabil. se prelungesc de drept pe o perioada de 5 ani. In motivarea actuunii sale.aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi.1994 pentru evacuarea paratilor B si C din imobilul situat in strada Tacerii. fiind vorba de o nationalizare fara titilu valabil in favoarea Statului.78. ca nu trateaza cu adevaratul proprietar al imobilului. reclamantul prezinta instantei titlul sau de proprietate.. sector x.17/1994 : “Contractele de inchiriere. privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte. Bucuresti. el contravenind articolelor 41 (1) si 135 (1) din Constitutie care prevad ocrotirea proprietatii private de catre Stat. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a obtinut recunoasterea calitatii sale de proprietar asupra imobilului mentionat in luna septembrie 1993.10.” Avocatul reclamantului invoca in instanta exceptia de neconstitutionalitate a art.05. sector x. Bucuresti. aratand instantei ca s-a mutat in locuinta in urma incheierii unui contract de inchiriere cu C. Cerinte : a) Solutionati cererea introdusa de A.10. Ar fi putut acesta introduce actiunea in justitie alaturi de A sau in mod separat ? 4.30/6 aprilie 1994.35. in urma admiterii unei cereri de revendicare de drept comun.I din legea 17/1994. in M.O.A formuleaza o actiune in justitie indreptata impotriva lui B pentru evacuarea imobilului-casa de locuit. 2.b)Solutionati cererea reclamantului. la data incheierii contractului de inchiriere.10. supuse normarii si inchirierii conform Legii nr. nr.situat in strada Sperantei nr.1994) Cerinte : a) Considerati ca este intemeiata exceptia de neconstitutionalitate ? b) Ce atribut al dreptului de proprietate privata eate vizat prin prologarea legala a contractelor de inchiriere? c) Are vreo relevanta faptul ca reclamantul A nu a fost parte in contractul de inchiriere al paratilor ? 3. insa paratul a nesocotit intelegerea dintre ei. in aceleasi conditii. In fapt.A introduce o cerere de chemare in judecata a lui B . Cerinte : a) Mentionati ce drept are A asupra scrisorilor primite de la X. ocupa imobilul fara sa aiba un titlu in acest sens. b) Care este natura juridica si temeiul actiunii lui A ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care actinea ar fi fost introdusa in timpul vietii lui X. reclamanta considerandu-se prejudiciata prin publicarea unor scrisori de catre parat intr-o revista mondena. un contract de vanzare-cumparare pe care l-a incheiat cu X la data de 15.04. indiferent de proprietar. la data de 10.1988. 1980 astfel incat invoca art. sustine A.7/1973. B se apara. publicandu-le in revista al carui patron este.( a se citi si Decizia Curtii Constitutionale nr. 11 .

Baicoianu) b)”In cursul secolului trecut . in sensul cel mai larg al cuvantului.08.”( C. din punctul de vedere al libertatii..”(M. necesar si neinlaturabil..Hamangiu. sa caute sa faca o repartitie mai dreapta.” ( M. si care trbuie primit ca atare.5.In definitiv. artisica si industriala.Dreptul de proprietate capata astfel toate atributele personalitatii noastre juridice.dreptul de proprietate are o deosebita importanta pentru personalitatea juridica . se paote afirma ca inflorirea proprietatilor incorporale corespunde unei extinderi a notiunii de propietate. sub presiunea necesitatilor sociale. ca ceva pozitiv. Cerinte: a) Considerati intemeiata atitudinea lui X ? c) In ce conditii ar fi putut B sa inchirieze imobilul? Dar daca ar fi fost coproprietar ? III. ca fiind mijloc. pozitia adevarata este insa ca. c. din punctul de vedere al nevoii. b.Intre A si B intervine la 12.Proprietatea are determinarile sale mai precise in raportul vointei fata de lucru: acest raport este : a. vointa isi are existenta –sa. .folosire .(G. situata in strada 1 Mai .Legiuitorul poate. negativa si infinita a vointei asupra lucrului... G. nu este exact din punct de vedere strict tehnic.Rosetti-Balanescu. luare nemilocita in posesie .Al.. sa calificam dreptul asupra acestor bunuri ca fiind un drept de proprietate. datorita valorii lor economice. sector x.Ripert) c)”. X se hotaraste sa ia legatura cu adevaratul proprietar. Fara indoiala.In cele din urma.Se poate intampla..reflexia vointei in sine din lucru-instrainare-judecata pozitiva..Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Socotim mai curand ca discutia asupra originii si fundamentului abstract al proprietatii este otioasa si fara importanta reala . intrucat vointa are existenta –ei-infapt in lucru. Proprietatea este un fapt istoric si social persistent . ca in ceva negat. Planiol.. Bucuresti.2000 un contract de inchiriere privind o casa de locuit. permit sa-i apreciem forta sa de expansiune. ca la un moment dat repartizarea bogatiilor sa prezinte un dzechilibru. . apropiate fiind de acest drept. intrucat lucrul este ceva negativ fata de ea. cand se face din acesta factor prim. oricare ar fi ele fac parte integranta din personalitatea noastra.. B face cunoscut printr-un anunt la mica publicitate ca inchiriaza o parte din imobil. mai precis a unor noi forme de apropriere ce se aplica bunurilor incorporale. La adresa mentionata se prezinta X care se intereseaza daca B este proprietarul exclusiv al casei si-i solicita sa prezinte un act doveditor in acest sens. In primavara anului 2001.infapt in el.Nu trebuie sa confundam existenta proprietatii individuale cu repartitia ei . despre fondurile de comert si despre valorile mobiliare.. tot ce poate fi <al meu> . care consista tocmai in conceptia atribuirii unor drepturi. toate proprietatile pe care le avem. tot ce este juridiceste obiect de apropriere..Hegel) 12 . mai putin complete decat dreptul de proprietate propriu-zis dar de acelasi ordin si care. proprietatea lui A.Djuvara ) d)” A avea proprietate apare.Este vorba despre proprietatea literara. necesitau a fi protejate.. I. proprietatea ca prima fiinta – in-fapt a acesteia este scop esential pentru sine. care s-a transformat fara a pieri . notiunea de proprietate s-a extins asupra unor noi categorii de bunuri care. adica toate drepturile...

această limitare a dreptului este precizată imediat după proclamarea caracterului său absolut.Poate ca ar trebui sa-l intelegem dintr-o perspectiva tehnica. astfel.8 s..p.definind dreptul de proprietate.” ( M. I. Nu poate fi vorba de un drept de proprietate al unui Adam singur existent pe lume.”( J.Scurte precizari teoretice 1. cand titular ar fi un Robinson singur existent in insula lui.-sau mai precis. titularul neputând uza sau dispune de dreptul său decât cu respectarea anumitor condiţii. Bucureşti.Rosetti-Balanescu. Insa accentul politic al termenului a fost retinut. 2.Al. LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATĂ I.Carbonnier.u.480 Cod civil. inainte de aparitia Evei. limitarea dreptului de proprietate. C..s-a conturat pe cale jurisprudenţială abuzul de drept în materia proprietăţii şi s-au elaborat legi speciale reglementând regimul şi circulaţia diverselor categorii de bunuri(în special.. Justificarea limitării se regăseşte în ideea armonizării interesului individual cu cel general al societăţii şi care. „Drept civil. 1997. prin intermediul aceastei funcţiuni a proprietăţii. în scopul împlinirii ei.”Tratat de drept civil roman”. ceea ce creează o impresie oarecum contradictorie a definţiei legale. Ed. C. Editura ALL. Art.Clasificare. . o precizare importantă trebuie efectuată : vom reţine funcţia socială ca justificare a îngrădirii exerciţiului deptului de proprietate numai în măsura în care prin “proprietate-funcţie socială” vom înţelege nu o noţiune de drept ci o idee.având ca izvor formal contractulvizează atributele sale şi se manifestă în sens negativ. cum nu poate fi vorba de un drept de proprietate. ca orice drept. marcand pozitia proprietatii in gama drepturilor reale. Justificare.. 2. Orice drept se exercită în cadrul anumitor limite. monarh absolut in casa sa. acestea impunându-se cu titlul de restricţii în cadrul exercitării dreptului său .Les Biens) Bibliografie minimala 1. transpusă în materia proprietăţii este de a natură a reliefa funcţia socială a acesteia. Aşadar. 2001.Hamangiu. fără însă a muta discuţia pe terenul unei eventuale distincţii (cu serioase accente polemice)dintre proprietate ca drept subiectiv şi proprietate ca funcţie socială.Baicoianu. fiecare francez devenit Ludovic al XIV-lea.Djuvara) f)”Termenul <absolut> este cel mai stralucitor din intreaga definitie a dreptului de proprietate.e)”Dreptul de proprietate.o reflecţie cu rolul de a contribui la conturarea regimului juridic al dreptului de proprietate. Bîrsan. 27-48.Fiecare cetatean. ALL Beck.enunţă că prerogativele sale se exercită în limitele determinate de lege. nu asta inseamna Revolutia ? <Absolut> este in mod curent tradus ca nelimitat. care pot fi grupate în două mari categorii: limite materiale şi limite teoretice ( juridice). p.. Drepturile reale principale”.Notiune. Din punct de vedere tehnic. pentru ca nu poate interveni decat cel putin intre doua persoane . formalităţi. cele imobiliare). Vol. este un drept social in principiu. 13 .II.

Limitele legale de interes public sunt susceptibile de mai multe clasificări. Sediul materiei regimului juridic al terenurilor se află în următoarele acte normative: Constituţia României.obiect al dreptului de proprietate: privind ocrotirea mediului inconjurator. Titlul X “Circulaţia juridică a terenurilor” din Legea nr 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei(M. 3) în adâncime. decurgând din apărarea siguranţei naţionale.cât şi din lipsa utilităţii sale practice.44.Criteriul în funcţie de care vom clasifica limitele legale va fi natura interesului vizat: public sau privat. cultural. 3. 3. fie după felul bunului ( mobil sau imobil).instituţii diferite. de act normativ emis de Parlament.Această ultimă clasificare a servituţilor este criticabilă atât din motivul lipsei de fundament. întrucât include sub “paravanul” unei singure noţiuni.servitutea. deoarece face o distincţie inutilă între cele două forme de servituţi. social.vom reţine în cadrul acestei secţiuni îngrădirea dreptului de proprietate asupra terenurilor şi construcţiilor. decurgând din importanţa anumitor bunuri. privind asigurarea siguranţei transporturilor aeriene.1.Regimul terenurilor şi construcţiilor. istoric.2 Limitele legale de interes privat. fie după natura interesului public ocrotit ( economic. 4.limitele teoretice sau juridice se clasifică în funcţie de izvorul lor formal în : 1) legale. cultural) .Limitele legale decurgând din importanţa anumitor bunuri. 14 .în ceea ce priveşte limitele materiale.of. 2) judiciare.Limitele legale.a). -decurgând din caracterul periculos al anumitor bunuri .nr.Apelând la criteriul mixt de clasificare a limitelor legale de interes public – natura interesului ocrotit şi felul bunului asupra căruia poartă dreptul de proprietate. de interes arhitectural.653 din 22 iulie 2005). de interes economic general.În acest capitol ne vom ocupa exclusiv de limitele teoretice ale exerciţiului dreptului de proprietate. 2) în înălţime. acestea interesează în principiu bunurile imobile şi au în vedere delimitarea proprietăţii asupra terenurilor: 1) in suprafaţă.Codul civil tratează materia limitelor dreptului de proprietate în sarcina proprietarilor în titlul consacrat servituţilor. art. 4. 3) convenţionale. 3. sub denumirea de servituţi naturale si legale.1. Izvorul formal al acestei categorii de limite îl constituie legea – în accepţiunea ei largă. b).

-forma autentică este necesară şi pentru constituirea unui dezmembrământ (alin. b)Persoanele fizice şi juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra construcţiilor. -în caz de moştenire legală( art. art.85/1992. conţinând date referitoare la regimul juridic.2 art. Legea nr. -în funcţie de reciprocitate.350/2001. Conform Deciziei Curţii Constituţionale nr.Există câteva situaţii prevăzute în Legea nr.114/1996.2. Regulile de bază ale acestui regim juridic sunt următoarele: a)Terenurile proprietate privată sunt în circuitul civil.29 în care eliberarea certificatului d eurbanism este obliogatorie pentru încheierea anumitor operaţiuni juridice( autentificarea actelor de înstrăinare. 15 .213/2005 privind dobândirea de către cetăţenii străini şi apatrizi a dreptului de proprietate asupra terenurilor .342/1997. c)Este necesară forma autentică a contractelor de înstrăinare şi dobândire a terenurilor (art. caracterul străin al capitalului ( chiar şi sută la sută străin) unei persoane juridice române nu are relevanţă.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul şi de Legea nr. 2 Constituţie se aplică şi persoanelor juridice străine .61/1990.Legea nr. Principalele reguli aplicabile circulaţiei juridice a construcţiilor sunt : a)Construcţiile proprietate privată sunt în circuitul civil iar înstrăinarea şi dobândirea lor sunt guvernate de principiul consensualismului. însă înstrăinarea şi dobândirea lor pot avea loc numai cu respectarea prevederilor legale (art.112/1995.partajare sau comasare a bunurilor imobile).1 Titlul X Legea 247/2005). c) Limitele legale ale exerciţiului dreptului de proprietate privată asupra construcţiilor sunt reprezentate de certificatul de urbanism şi autorizaţia pentru executarea lucrărilor de construire sau desfiinţare a construcţiilor.2 Titlul X.2 Constitutie). b)Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în anumite condiţii : -aderarea la Uniunea Europeană.44 alin. 4. Legea nr.2 legea 50/1991) d)Prin legi speciale este reglementată dobândirea în proprietate privată a locuinţelor proprietatea statului sau construite de către stat: Decretul –lege nr.453/2001 privind autorizarea executării de construcţii. -autorizaţia de construire este un act administrativ emis pentru a asigura concordanţa dintre activităţile de construcţii şi conţinutul documnetaţiilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism(art. însă. economic şi tehnic al construcţiei.art. -potrivit tratatelor internaţionale .2 alin 1 Titlul X). -certificatul de urbanism este un act administrativ de informare. Regimul juridic al construcţiilor.4 Titlul X). d) Se interzice înstrăinarea terenurilor cu privire la titlul cărora există litigii privind reconstituirea dreptului de proprietate privată şi legalitatea titlului de proprietate (art.Eliberarea lui nu conferă dreptul de executare sau desfiinţare a construcţiei. pentru identitate de raţiune.44 alin . Legea nr. aceeaşi cerinţă este necesară şi pentru transferul dezmembrămintelor. -conform legii organice. Sediul materiei este reprezentat de Legea nr.

-existenţa interesului naţional sau local care să confere lucrărilor caracter de utilitate publică. despăgubirea va cuprinde valoarea reală a imobilului precum şi prejudiciul suferit de proprietar sau alte persoane îndreptăţite. municipiilor şi judetelor. Definiţie: exproprierea pentru cauza de utilitate publică reprezintă mecanismul de trecere în proprietatea publică a unor bunuri imobile proprietate privată.Limite legale care conduc la pierderea dreptului de proprietate privată. numite de Guvern sau de către consiliul judeţean. potrivit art. 33/1994). 4 Legea nr. A.39 Legea 18/1991 nu se pot înstrăina timp de 10 ani.33/1994 din bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice şi juridice(cu sau fără scop lucrativ). -locuinţele cumpărate în condiţiile art. În lipsa unei cesiuni amiabile. 16 . 6. Sunt exceptate bunurile imobile proprietate publică şi bunurile proprietate privată a statului. B.3.6 din Legea nr. neputând fi cedat sau închiriat (art. alin.Declararea utilităţii publice . în schimbul unei despăgubiri. .3 .9 Legea 112/1995 nu pot fi vândute de către chiriaşiicumpărători timp de 10 ani calculaţi din momentul cumpărării. Din definiţie rezultă condiţiile şi obiectul exproprierii.44 alin.5.1.Expropierea se poate face numai în cazuri excepţionale.Trei condiţii sunt necesare pentru declararea utilităţii publice: -efectuarea unei cercetări prealabile de către comisii. 7 Legea nr. de drept substanţial şi de drept procedural. se parcurg trei etape: a)Declararea utilităţii publice de către Guvern sau consiliul local( art.2 din Legea nr. adică să acopere întreaga pierdere înregistrată de persoanele vizate prin măsura expropierii. 5. socotiţi de la inceputul anului următor celui în care s-a făcut înscrierea proprietăţii .Inalienabilitatea legală.18 (1). Exproprierea are o natură juridică complexă. Sediul materiei: -Constituţia Romaniei : art. de drept public şi privat. Despăgubirea trebuie să fie dreaptă.înscrierea lucrării de utilitate publică în planurile urbanistice şi de amenajare a teritoriului. 5.Potrivit art. adică anterioară transferului dreptului de proprietate din patrimoniul proprietarului. 6.29 şi art.Legea declară inalienabile anumite bunuri. art.pentru alte lucrări utilitatea publică se declară prin lege.33/1994. Exproprierea se poate realiza prin bună învoială. în scopul executării unor lucrări de interes public.Obiectul exproprierii este format. . 33/1994).Acordarea de despăgubiri drepte şi prealabile. prin cesiunea amiabilă a dreptului de proprietate asupra imobilului (art.33/1994. adică cele dobândite potrivit art. obiecte ale dreptului de proprietate privată : -terenurile atribuite prin constituiea dreptului de proprietate.26 din legea nr.civ).33/1994 sunt menţionate lucrările de utilitate publică.571 C. Condiţiile exproprierii sunt considerate adevărate principii care guvernează materia exproprierii:declararea utilităţii publice şi acordarea unei despăgubiri drepte şi prealabile. fără ca această enumarare să fie limitativă. 3 indice 1 şi alin. Exproprierea pentru cauza de utilitate publică. precum şi din cele aflate în proprietatea privată a comunelor. -Legea nr.Procedura exproprierii.pentru lucrări de utilitate publică. însă.. oraşelor.În art. . Despăgubirea trebuie să fie prealabilă. întrucât în conţinutul ei intră mai multe acte şi fapte juridice . -dreptul de uz are un caracter strict personal.

. fara chiar se existe vreo conventie intre dansii.” -art. Domeniul de aplicaţie îl formează starea de vecinatate alături de clauza de inalienabilitate.1-3 Decretul31/1954 si care cere corelarea dreptului subiectiv cu interesul obstesc( criteriul obiectiv al teoriei abuzului de drept) . Expropriatorul întocmeşte propunerile de expropriere (planul imobilului şi oferta de despăgubire) care se depun la consiliile locale şi se notifică titularului dreptului de proprietate.si care vizeaza insasi revizuirea intregii teorii a abuzului de drept.. Textele legale care permit restrângerea dreptului de proprietate pe cale contractual ă sunt art. b c)Exproprierea şi stabilirea despăgubirilor ( art. 7.41 pct.iar in lipsa acestora.33/1994).44(6) Constitutie si art.588 C.b)Măsurile pregătitoare exproprierii (art.4 din Constitutie :”Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului si asigurarea bunei vecinatati.”Legea obliga pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul.Exista o serie de texte legale care permit ingradirea dreptului de proprietate pe cale judecatoreasca: . Dreptul de retrocedare se aplica numai in cazul imobilelor expropriate dupa intrarea in vigoare a L 33/1994( sau aflate in curs de expropriere la acea data).de ordin particular. civ care pleaca de la premisa unor obligatii asumate prin conventie .este dictata de aplicarea teoriei in materia starii de vecinatate care presupune existenta unor inconveniente independent de ideea producerii uniu prejudiciu propriu-zis.Limitele conventionale ale dreptului de proprietate.13-20 Legea nr. intrucat se opune principiul neretroactivitatii legii civile.588 c. Protecţia expropriatului se realizează în condiţiile art.art. nu si in ipoteza imobilelor expropriate in baza legii vechi. Fundamentul juridic al limitarii dreptului de proprietate il constituie abuzul de drept al proprietarului vecin.având in vedere reglementarea ei actuala in art. iar a doua problema.civ. 8. 33/1994). legii revenindu. 21-33 Legea nr.i rolul de a statornici regulile raporturilor de vecinatate. 17 . Insa aceasta teorie ridica de lege lata doua probleme : una de ordin general.Limitele judiciare ale dreptului de proprietate.35 şi 36 din Legea 33/1994: dreptul de retrocedare şi de preferinţă la vânzarea imobilului expropriat.” Se adauga premisa ca existenta proprietatilor invecinate este de natura sa impuna titularilor si o obligatie generala de a nu aduce atingere dreptului vecinului.

Obiectul clauzei de inalienabilitate il constituie lipsirea dreptului de proprietate de atributul sau esential -abusus . Faptul reglementarii relativ recente a clauzei de inalienabilitate in dreptul francez nu a oferit insa rezolvare unor probleme teoretice si practice datand inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea referitoare la natura juridica a clauzei si la sanctiunea care intervine in caz de nerespectare a acesteia ( mai precis. instituindu-se obligaţia cumpărătorului sau donatarului de a nu-l înstraina sau de a nu construi de exemplu.de exemplu. avându. care poate fi al dispunătorului.consacra principiul liberei circulatii a bunurilor. art.Codul civil roman nu contine o reglementare a acestei materii.Clauza de inalienabilita t e . In Codul francez clauza de inalienabilitate este reglementata in titlul consacrat liberalitatilor. ” Les clauses d’inalienabilite affectant un bien donne ou legue ne sont valables que si elles sont temporaires et justifies par un interet serieux et legitime. problema fundamentului sanctionarii).ridicate la rangul de principii. introducandu-se articolul 900-12.1306-statueaza ca pot vinde si cumpara toti cei carora nu le este oprit prin lege . b) Admisibilitatea în principiu a clauzei .civ.o asemenea clauză – indisponibilizarea temporar ă a bunului.1. 8. se impune notarea clauzei de inalienabilitate in cartea funciara . 2. spre deosebire de Codul civil francez care a fost modificat prin Legea din 3 iulie 1971.În ceea ce priveşte operarea limitărilor pe cale convenţională .se disting două moduri .1. Este considerată .Dimpotrivă. şi anume : evitarea reinstaur ă rii aş a-ziselor bunuri de mân ă moart ă . le donataire ou le legataire peut etre judiciarement autorise a disposer du bien si l’interet qui avait justifie la clause a disparu ou s’il advient qu’un interet plus important l’exige. 2 18 .si al caror câmp de aplicare sar opune acceptarii unei clauze de inalienabilitate.:art.Al ă turi de îndep ă rtarea acestor obiec ţ iuni teoretice. -convenţia are ca obiect transmiterea cu titlu oneros sau gratuit a dreptului de proprietate cu privire la un bun . Faţă de obiectul principal al convenţiei (transmiterea unui drept real) limitarea dreptului de proprietate transmis are un caracter secundar în aceste ipoteze.al destinatarului clauzei sau al unui terţ. temporară o clauză care este prevăzută până la ajungerea la maturitatea legală a destinatarului ei.pentru validarea clauzei de inalienabilitate au contat o serie de considerente de ordin practic : intersul serios al dispun ă torului clauzei şi caracterul temporar al acesteia.-clauza sa fie temporară.de a planta reciproc sau unilateral arbori la o distanţă mai mică decât cea legală. Exista insa unele texte ale Codului civil. principiul circula ţ iei libere a bunurilor a fost însă înlă turat de la aplicare . a obligaţiilor asumate de proprietarii vecini. decât în anumite condiţii de distanţă sau înălţime.Este ipoteza stării de vecinătate.-interzice substitutiile fidei comisare .deziderat care nu este în pericol faţă de efectul realizat printr.1310. a)Sediul materiei. nu îndeplineşte această condiţie o clauză care ar fi stipulată pe toată durata vieţii stipulantului sau destinatarului ei.Meme dans ce cas.după cum limitarea proprietăţii constituie obiectul principal al contractului sau se realizează ca urmare a asumării de catre proprietar a unor obligaţii secundare: -conventia are ca obiect însăşi îngrădirea dreptului de proprietate.803 C. pentru efectul de opozabilitate fata de terti. art. Considerat cel mai puternic argument contrar admiterii clauzei de inalienabilitate .se în vedere scopul urm ă rit prin legiferarea lui.de exemplu. In materie imobiliară.-să fie întemeiată pe un interes serios şi legitim. c)Conditiile de admitere a clauzei de inalienabilitate: c.

prin convenţia părţilor .60. În general.p.Dans ce cas. U. ca argument invocându-se faptul că numai bunurile din domeniul public sunt inalienabile prin natura lor.. absolută a bunului în considerarea naturii sale (de bun aflat in domeniul public..Rosetti-Bălănescu.p. 19 . de o condiţie rezolutorie sau de o sarcină în cadrul unei liberalităţi). ar însemna ca studiul de faţă să se preocupe de interdicţia de înstrăinare.209. În primul rând. nu se pot aplica în acest caz..) .207. Avantejele sistemului obligaţiei de non facere sunt doar aparente. există exemple de inalienabilităţi legale temporare a unor bunuri care se aflau în circuitul civil( cele stabilite prin Legea nr.Mais un proprietaire ne peut pas prendre une disposition qui frapperait un bien d’indisponibilite reele. Ibidem..2. însă. nu şi cele care sunt în comerţ . op.Potrivit acestei teze. Legea nr.cit.Natura juridică a clauzei de inalienabilitate. în plus.60.a. şi nu de clauza de inalienabilitate. în discutarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate se porneşte de la următoarea observaţie : clauza este inserată într-un act juridic fie în considerarea bunului(indisponibilitate reală).cit. l’objet n’est pas luimeme susceptibile d’appropriation privee.I. de exemplu).civ. În al doilea rând.. unul de natură principială.care este exclusiv de domeniul legii – şi o simplă obligaţie instituită .civ.8. pe cand executarea silită a obligatiilor de a face priveşte un act juridic valabil încheiat. şi care este exclusiv de apanajul legii. în scopul desfiinţării actului de înstrăinare prohibit.4 Faţă de aceste repere generale . nu este judicios a se subsuma noţiunea inalienabilităţii unui bun noţiunii de indisponibilizare totală .Se observă că această distincţie nu a trecut testul timpului. Criticile care pot fi aduse sunt de natură a anula avantajele aparente menţionate şi vizează două aspecte.213/1995 ş. Une condition de ce genre serait juridiquement impossible. p . fie în considerarea persoanei( proprietarului bunului) .Al.Vasilesco. următoarele: a)-obligaţie de a nu face 5.op.Băicoianu.On ne voit d’exemples semblablesque dans le domaine public. 3 4 5 6 C.18/1991. cu referire la noţiunea indisponibilităţii reale. În al treilea rând.1076 C. se înţelege prin clauza de inalienabilitate o indisponibilitate totală şi perpetuă a bunului (punându-se semnul identităţii între cele doua noţiuni). în sarcina dobânditorului bunului (fiind vorba de o obligaţie de non facere.cit. inalienabilitatea temporară stabilită în contract s-ar manifesta ca o obligaţie de non facere în sarcina dobânditorului bunului.1075-1076 C. ”En verite. continuând linia logica a distincţiei mentionate . ar permite justificarea acţiunii stipulantului clauzei(înstrăinătorul) de anulare6 a actului subsecvent încheiat .900-1din Codul civil francez care utilizează denumirea “clauza de inalienabilitate”. Hamangiu. pe scurt.p.cu privire la modalitatea de înţelegere a inalienabilităţii respective în sarcina dobânditorului . art. înţelegem să avem următoarele comentarii . de asemenea. întrucât nu şi-a găsit ecou în cadrul dispoziţiilor art. şi astfel o consideră. a cărei încălcare ar permite intervenirea creditorului(înstrăinătorul) în temeiul art. Principalele sisteme propuse pentru explicarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate sunt. il est difficile de concevoir une chose indisponible par sa nature. fiind vorba mai mult de valoarea sa explicativă – doar parţială . în opinia noastră. este necesar să se distingă între o eventuală incapacitate a persoanei . op.” U. în ipoteza acceptării tezei potrivit căreia clauza de inalienabilitate a fost stipulată în considerarea persoanei.Vasilesco. implicit ca fiind imposibilă juridiceşte. al doilea ţinând de particularităţile clauzei: principial. întrucât suntem în prezenţa a două domenii distincte de aplicare: nulitatea presupune un act juridic nevalabil.3 Dintr-o altă perspectivă .

8 E.. 8. prin înstrăinarea bunului de către destinatarul clauzei.1306 C.Luţescu. op. art.Clauza de inalienabilitate are o mai largă aplicare practică în cazul actelor juridice cu titlu gratuit ( donaţii .- concret.cit.207. fiind de pur ordin practic: prezenţa unei asemenea clauze într-un contract de vânzare-cumparare ar diminua în mod evident valoarea lucrului vândut. în privinţa contractelor de donaţie. Ibidem. c)-indisponibilitate reală-in rem9. cea mai importantă critică rămâne cea refritoare la incompatibilitatea domeniului caluzei caoncepută ca obligaţie de non facere şi cel al nulităţii. pe motivul ca incapacităţile nu pot fi instituite prin voinţa părţilor.Din această perspectivă.vol. cu consecinţa revocării donaţiei pentru neîndeplinirea sarcinii. testamente) decât în cazul actelor cu titlu oneros. În cazul înserării clauzei într-un contract de vânzare-cumpărare.explicaţia este simplă. clauza ar îmbrăca regimul juridic al unei sarcini. şi anume.Chenon.Droit civil francais. o asemenea sancţionare a nerespectării clauzei este dependentă de opozabilitatea faţă de terţi.323.Ca şi în cazul primului sistem propus. 1881. e)-modalitate sui-generis a actului juridic . opera jurisprudenţei.Soluţiile jurisprudenţei franceze mai vechi de acordare a acţiunii în anulare destinatarului clauzei nu sunt la adăpostul criticilor. mai precis. operată distinctia dintre bunurile mobile si cele imobile. reţinerea culpei acestuia–nemo auditur propriam turpitudinem allegans.Les Biens. sau .. p. Paris.these. am fi în prezenţa unei condiţii rezolutorii ce antrenează desfiinţarea retroactivă a contractului în ipoteza îndeplinirii condiţiei. Pentru a discuta efectele produse faţă de terţi ale clauzei de inalienabilitate.a art.Vasilesco. ci numai prin lege(de exemplu. d)-condiţie rezolutorie10 .350.949.civ. p. 11 Ibidem. în ambele situaţii nu se justifică din punct de vedere juridic posibilitatea de desfiinţare a actului de înstrăinare a bunului către un terţ.Considerăm că acest aspect nu poate constitui un impediment .G.Planiol. rolul explicativ limitat se observă în ipotezele în care acţiunea în anulare a actului subsecvent este acordată-potrivit jurisprudenţei franceze -7 destinatarului clauzei. având în vedere în primul rând.II.Efectele faţă de terţi. obiecte ale clauzei. Dintre acestea. trebuie precizată în prealabil sfera noţiunii de terţi în această materie si de asemenea.3. întrucât eventualul cumpărător nu ar fi dispus să ofere decât un preţ mult sub nivelul pieţei pentru un bun de care nu ar putea dispune juridic.cit. Paris. aşa cum vom demonstra . aceasta se transmite şi moştenitorilor destinatarului clauzei. Domeniul de aplicaţie al clauzei de inalienabilitate.60. 11 Faţă de criticile la care sunt expuse majoritatea sistemelor oferite ca explicaţii ale clauzei de inalienabilitate. 1926. 8.p. Sistemul propus este lesne de înlăturat. 10 a se vedea autorii citaţi de U.231.p. ca şi sancţiune pentru nerespecatrea clauzei. condiţia rezolutorie nu explică soluţiile jurisprudenţiale de menţinere a actului juridic afectat de condiţie şi de desfiinţare a actului de înstrăinare consimţit de destinatarul clauzei.Astfel. p.). dincolo de orice justificare. şi acesta se remarcă prin valoare sa explicativă.Diferenţa dintre acest sistem şi cel bazat pe obligaţia de a nu face constă în faptul că in cazul indisponibilităţii in rem . întrucât.op. 7 20 .Les demembrements de la propriete fonciere.p. în scopul aplicării clauzei –cu orice justificare. b)-incapacitate prevazută în persoana destinatarului clauzei-in personam 8. 9 M. dar care trebuie pusă în acord cu chestiunea efectelor pentru ipoteza îndeplinirii condiţiei.206.4. acesta apare ca tentativă de surmontare a tuturor dificultăţilor întâlnite. influenţându-le în funcţie de felul contractului în care se regăseşte . Problematica domeniului de aplicare al clauzei este în strânsă legătură cu natura sau regimul său juridic .

7/1996 si Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara. îi contactează pe A. respectiv. 12 13 M. donator fiind W.84 din 23 febr. el urmăreşte să achiziţioneze un teren în suprafaţă de cel puţin 90 ha.000. C.nr . nr.000 de lei.99/199912) . M. cu domiciliul în Bucureşti. poate să o aloce pentru finalizarea acestui proiect imobiliar este de 11.civ.000.Aspectul care intereseaza este daca inalienabilitatea temporara a bunului atrage si insesizabilitatea acestuia inlauntrul cat si dupa perioada de inalienabilitate.09.1999 X.Ipoteza bunului mobil asupra caruia s-a constituit in prealabil o garantie mobiliara( in baza Legii nr.000 de lei. b) A. La 26. restul de ½ a fost dobândit de B.000. nr. M. În acest scop. eficacitatea sau opozabilitatea fata de terti se prezinta sub mai multe ipoteze : A. vânzător fiind Y.000.1998.. iar suma totală pe care X. B. si . Problema de drept este reprezentata de posibilitatea ca un asemenea bun sa formeze obiectul clauzei de inalienabilitate . la data de 20 iunie 1997 în urma unui contract de donaţie.Rezolvati urmatoarele spete: 1) X.Ipoteza opozabilitatii clauzei fata de tertul care achizitioneaza bunul mobil sau imobil (inalienabil temporar) de la destinatarul clauzei.13) II. doreşte să investească în domeniul construcţiilor. deţine o cotă-parte indiviză de ½ care a fost dobândită printr-un contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 6 mai 1998.of.Ipoteza eficacitatii clauzei fata de creditorii chirografari ai dobanditorului bunului imobil( destinatarul clauzei) .In discutarea acestei probleme se va tine seama de aplicabilitatea articolului 1909 C... 21 .Of. cetăţean român. coproprietarii unui teren agricol aflat în intravilanul comunei Mogoşoaia. Ansamblul de construcţii pe care X. de dispozitiile legale referitoare la indeplinirea formalitatilor de publicitate in materie imobilara a clauzei de inalienabilitate ( Legea nr.Of. cetăţean român domiciliat în Franţa. şi B. Astfel. creditorii chirografari ai destinatarului clauzei (dobanditor al bunului) si tertul achizitor al bunului.In cadrul notiunii de terti se includ urmatoarele subiecte de drept :creditorii ( care au o garantie reala asupra bunului ) stipulantului clauzei... persoană fizică ce şi-a redobândit cetăţenia română la data de 25 iunie 1997.61 din 26 martie 1996 şi respectiv.236 din 27 mai 1999. Acest teren are următoarea situaţie: a) este în suprafaţa totală de 110 ha. doreşte să-l edifice are un cost total (manopera+materiale de construcţie) estimat la 10.

consilierul juridic atrage atentia negociatorului financiar. a) X .9 din legea nr. a)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha. este nevoie de contractarea unui imprumut in valoare de 100 milioane lei.000. strada Belvedere nr. 22 . el marturiseste interesul pe care o anumita persoana. devine inaplicabil. in caz de insolvabilitate a debitorului. se hotaraste sa faca uz de dreptul sau de cumparare a acestei locuintei . b)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha si in coproprietate cu B .2002.un teren de 300 ha. în timp ce B. iar X. 2)In calitate de avocat al lui X. Institutia de credit la care X a apelat pentru acordarea imprumutului insista pentru inscrierea unui drept de ipoteca asupra imobilului . In luna martie 2002.A trateaza cu B in vederea cumpararii cotei acestuia din dreptul de proprietate asuplra terenului.De asemenea.112/1995. în calitate de avocat specializat pe probleme imobiliare întrebându-vă: a) dacă datele mai sus-menţionate sunt suficiente pentru a contura situaţia juridică a terenului. Cerinte: 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a.1997.cumparare se perfecteaza la 12.9.persoane care nu fac parte din familie. in urma cumpararii in baza Legii nr. 2. oferă cota sa parte indiviză spre vânzare pentru un preţ de 200.b). in cote-parti egale. il manifesta fata de locuinta proprietatea lui X. este de acord să o doneze. in valoare de 200 milioane lei pentru achizitionarea unui automobil BMW. va obtine un pret foarte mare.01.15. deoarece nu s-ar respecta interdictia de inalienabilitate a imobilului cumparat in baza Legii nr. a carei constructie dateaza din 1930. care deocamdata doreste sasi pastreze anonimatul. Insa Y conditioneaza acordarea imprumutuluide inscrierea unui drept de ipoteca in favoarea sa asupra imobilului proprietatea lui X. 3. b) ale spetei. cu respectarea tuturor prevederilor legale. Pe de altă parte. b) care sunt etapele care trebuie parcurse şi condiţiile care trebuie îndeplinite ca proiectul să fie finalizat cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. cu plata integrala a pretului. El intentioneaza sa achizitioneze impreuna cu B si C. b)X contracteaza un imprumut de la Y. X este sfatuit de un prieten arhitect sa inceapa lucrarile de consolidare a casei. care sa-i permita achizitionarea unui apartament intr-o zona centrala din Bucuresti. aratati daca il sfatuiti sa incheie contractul de ipoteca in fiecare caz in parte. in calitate de chirias din anul 1980 al imobilului situat in Bucuresti. garantand ca in cazul nerambursarii creditului si al executarii silite. 2) Verificati daca sunt respectate dispozitiile legale referitoare la dobandirea in proprietate a terenurilor agricole.000 de lei. dacă are resurse financiare suficiente pentru finalizarea proiectului. X.Insa.112/1995.A. doreşte ca întregul fond imobiliar să fie dat spre exploatare cel mai târziu la 01. ca un asemenea contract de ipoteca.Intrucat proprietarul nu detine lichiditatile necesare reparatiilor. apelează la Dvs.Contractul de vanzare. confirm art.10.un teren de 100 ha.persoana fizica.112/1995. timpul estimat pentru efectuarea lucrărilor este de 24 de luni. Cerinte: 1) Prezentati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. art. pentru garantarea creditului.

Societatea comerciala “Bavariamobile”Romania SRL. de asemenea capital strain in totalitate.1997. A si X. şi anume 23 . la data de 12. partenerul roman.in varsta de 15 ani. situatie juridica ce contravine Constitutiei. managerul companiei il contacteaza pe X. poate dobandi drepturi reale asupra bunurilor mobile si imobile. acesta chemand in judecata S. la 1. 7. iar societatea comerciala din Munchen are. iar potrivit art.1997. investitorul este persoana fizica sau juridica.02. b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care interdictia de instrainare ar fi fost fixata pana la data in cara B ar fi implinit majoratul.La 25. fiind vorba de un imobil cu un stil arhitectural deosebit si cu valoare sentimentala deosebita pentru donator.G.02. motivand ca o asemenea operatiune juridica este contrara Constitutiei . Este legala solutia instantei ? 6. 5. indicati subiectul de drept si mijlocul juridic prin care se poate sanctiona nerespectarea conditiei stipulate in contractul de donatie.se prezinta la notariat pentru autentificarea tranzactiei imobiliare.6 prevede ca orice investitor. A. X ii prezinta legea speciala in materia investitiilor. rezidenta sau nerezidenta.1997). nr.nr. cu conditia de a nu o instraina.in calitate de reprezentant al companiei straine.O saptamana mai tarziu. intrucat considera ca societatea comerciala parata este formata cu captial 100% german.92/1997. Terenul respectiv este revendicat in justitie de catre A la data de 15.1995. persoana a juridica rezidenta sau nerezidenta.C. La 15. al carui unic asociat este societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul in Munchen.02. proprietarul unui teren in extravilanul Capitalei. Societatea comerciala “Bavariamobile” AG cu sediul la Munchen va investi in Romania in domeniul constructiilor de masini.10. cu sediul in Bucuresti. pentru a ramane in familie si pentru a se bucura de ea si generatia viitoare.92/1997.La 12. in sensul nerecunoasterii dreptului persoanelor juridice straine de a dobandi terenuri in Romania.05. b) Solutionati speta in situatia in care notarul ar fi autentificat tranzactia imobiliara. X trateaza in numele investitorului german cu A.1996.2 lit. pentru achizitionarea imobilului si construirea fabricii. a) In conditiile in care B contracteaza cu C in vedrea achizitionarii de catre acesta a imobilului. introduce o acţiune împotriva Consiliului Local al Oraşului X. O.12.92/1997(M. care ar fi fost soarta dreptului de proprietate al companiei germane dupa momentul modificarii O.4.1996. c) Rezolvati speta pentru ipoteza in care aceleasi parti s-ar fi prezentat la notar inainte de intrarea in vigoare a Ordonantei Guvernului nr. Comparand titlurile de proprietate ale partilor litigante. Notarul refuza insa autentificarea.”Bavariamobile” Romania SRL.02.1997. ori in strainatate.Of. actualul detinator al imobilului. achizitioneaza un teren in suprafata de 15 ha de la X.2000. in acest sens. Reclamantul arată că în acel an imobilul a făcut obiectul unei exproprieri pentru satisfacerea unui interes obştesc. cerandu-i concursul pentru demararea afacerii. solicitând retrocedarea unui imobil care îi aparţinuse cu titlu de proprietate până în anul 1987. cu domiciliul sau cu sediul permanent in Romania. persoana fizica .G.nr. Cerinte: a) Comentati refuzul notarului de a autentifica contractul de vanzare-cumparare la data de 23. instanta de judecata admita actiunea in revendicare a reclamantului. care in art. A ii doneaza o casa nepotului sau B .380/30. care investeste in Romania.c.10.

Cerinte : a)Rezolvati cererea introdusa de A.33/1994. nu începuseră lucrările determinate în decretul de expropriere. B se opune.Hamangiu. si sa confiste.35 din Legea nr. Ce solutie pronuunta instanta si cu ce motivare ? 9.32 din Legea nr. 8. refelecteaza tendinta ca proprietatea sa inceteze de a mai fi un drept subiectiv intangibil si absolut spre a deveni.03 1999.41 alin. În motivarea acţiunii se menţionează că. Acţiunea este motivată în drept pe dispoziţiile art.construirea unei staţii hidrometeorologice pe terenul unde era situat imobilul în cauză. se pune mai putin accent pe caracterul ei ( al proprietatii-n.. In motivarea actiunii. reclamanta invedereaza faptul ca exproprierea are loc in vederea efectuarii unei lucrari .B. sub forma exagerarii impozitelor. pe capital sau pe succesiuni . in conformitate cu art. I.. pe venit .Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”.Baicoianu) b)” Dar.La 15. alaturi de familie. vecinul sau. ce intereseaza ordinea publica si declara ca intelege. in cazul admiterii cererii sale urmate de punerea de indata in posesie. in termen de 30 de zile de la data ramanerii definitive a hotararii.Lutescu) 24 . ca dispozitia constitutionala nu consacra posibilitatea unei derogari de la caracterul prealabil al despagubirii acordate pentru expropriere.33/1995.“ (C.RosettiBalanescu.) individual . b) Precizati care este natura juridica a dreptului de retrocedare. in conceptia moderna. o institutie supla si ordonata. in acest sens. A ii cere lui B sa-i inlature. c)Solutionati conflictul de aplicare a legii in timp. sa consemneze pe numele expropriatilor sumele stabilite drept despagubire.planoare. invocand faptul ca poate dispune oricum de proprietatea sa.n.Care va fi temeiul acestei actiuni? III.. legiuitorul trebuie sa se fereasca de a face doua lucruri: sa loveasca in principiul si in forma proprietatii individuale.Al. aratand.. B si C .A se ocupa cu construirea si testarea unor aparate de zbor fara motor. până la data introducerii cererii de chemare în judecată. in mod constant. 3 din Constitutie. in regim de extrema urgenta.. transformand-o in proprietate colectiva..” ( G. inalti fiecare de 20 m .De aici nesfarsitul lant de ingradiri care merg de la simplele restrictiuni in exercitiul ei pana la suprimarea totala a acestuia prin expropriere si care. solicitand punererea de indata in posesia terenurilor apartinand acestora. bogatia economisita. si se scoate mai mult in evidenta functiunea sociala pe care ea este chemata sa o indeplineasca.proprietarii ridica exceptia de neconstitutionalitate a acestei prevederi legale in raport cu art. pe proprietatea sa ridica un numar de zece stalpi de lemn.In aproprierea campului de testare . In replica.nu ramane mai putin adevarat ca. pusa in serviciul colectivitatii. Consiliul General al Municipiului Bucuresti formuleaza o cerere de expropriere impotriva proprietarilor A. A va solicita in calitate de avocat in legatura cu posibilitate introducerii unei actiuni in justitie impotriva lui B. intrucat mai multe planoare au fost distruse intrand in acesti stalpi.

Planiol.” (Ch. valoarea sa. Ed. reglementarea proprietatii trebuie sa se supuna unor directive de bun sens si care intereseaza sau aspectul sau material.Enumerare. p.c)”Proprietarul este tinut de anumite obligatii datorita dreptului pe care il exercita supra bunului. ALL Beck. I.Lutescu . G. exproprierea este arareori pagubitoare proprietarilor expropriati.”Teoria generala adrepturilor reale”. proprietatea anulabila. valoarea bunurilor expropriate se socoteste in genere in mod larg. ci persoana abstracta a proprietarului.Ele au acest caracter remarcabil de a fi transmise pasiv in acelasi timp cu dreptul de proprietate pe care il insotesc.”(M.Hamangiu.Ripert) e)”Pe de alta parte.230-254. trei au fost sistemele spre care s-a indreptat atentia doctrinei si jurisprudentei:1. „Drept civil.Dimpotriva. Bucureşti.3. intre doua sau mai multe persoane care exercita cumulativ toate prerogativele dreptului.p.Baicoianu) Bibliografie minimala 1.Dreptul de proprietate este afectat de modalitati atunci cand exercitiul sau este impartit fie prin vointa titularului.Rosetti-Balanescu.Ripert) d)”In realitate. In aceasta privinta. pe care o gasim exprimata in unele hotarari judecatoresti. 48-82.” (C. Bîrsan. fie prin vointa legiuitorului . aceste obligatii sunt calificate propter rem pentru ca debitorul nu este o persoana determinata . Atias) g) “ Cu aceste masuri.Ion . folosinta directa.Scurte precizari teoretice 1.Planiol. In dreptul civil exista urmatoarele modalitati ale dreptului de proprietate privata : proprietatea rezolubila. 2. sau aspectul sau juridic.Sistemul fondat pe raspunderea delictuala.Notiune. 1946.Sistemul bazat pe notiunea de abuz de drept. Drepturile reale principale”. jurisprudenta a conceput clauzele de inalienabilitate ca pe o categorie distincta a sarcinilor personale si conditilor rezolutorii propriu-zise care lovesc bunurile obiect al donatiilor sau legatelor de o indisponibilitate reala (in rem). 2001.Specific experientei juridice este de a ajuta la reconstructia reactiilor individuale.Filipescu G. si exproprierea este adesea pentru proprietar un izvor de beneficii. G.Sistemul obligatiunilor nascand din quasi-contractul de vecinatate. 25 . 2. daca raporturile de vecinatate nasc in sarcina proprietarilor respectivi indatorirea de a-si exercita drepturile in asa fel incat sa nu jeneze exercitiul drepturilor celorlalti dimprejur.” (M. C.Lutescu) f)”Stabilirea restrictiilor proprietatii nu este o initiativa de luat la modul lejer! Pentru a fi oportuna. da un fundament actiunii in nulitate si determinarii persoanelor care pot exercita aceasta actiune.” ( G. nu este deloc usor a stabilii criteriul dupa care se va aprecia raspunderea ce apasa asupra acestora cand au depasit limita exercitiului normal al drepturilor reale. MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATE I.Tribunalele vegheza de altfel cu grija ca exproprierile sa nu fie un izvor de abuzuri pentru auroritatile administrative . Consecintele sociale ale constrangerilor exercitate asupra proprietarului se pot prevedea cu greutate : ele dejoaca calcule si anticipari si deschid calea catre altele asemenea . Idea indisponibilitatii reale .Al.

1.Definitie.Cazuri de proprietate rezolubila legala: art.Definitie. 3. 1.proprietatea comuna in devalmasie. -dobanditorul bunului este proprietar sub conditie rezolutorie. Din aceasta definitie rezulta trasaturile juridice urmatoare : exista doi proprietari asupra aceluiasi bun : dobanditorul este proprietar sun conditie rezolutorie iar transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva . conditia rezolutorie este reprezentata de faptul ca in urma partajului bunul sa nu cada in lotul celuilalt coproprietar. putand exercita asupra bunului toate drepturile unui proprietar pur si simplu. 2. Caracteristicile proprietatii anulabile : .836 c.PROPRIETATEA REZOLUBILA 1. -b)conditia rezolutorie s-a realizat: efectele se produc retroactiv:dreptul dobanditorului dispare iar instrainatorul este considerat proprietar pur si simplu din momentul incheierii actului juridic. Notiune. 26 .4.dreptul de proprietate asupra constructiei al celui ce a construit pe terenul altei persoane.Caracteristici.civ. 1.PROPRIETATEA ANULABILA 2.Proprietatea rezolubila atipica: este acea varietate a proprietatii rezolubile care rezulta dintr-un fapt juridic: .Proprietatea comuna-ca principala modalitate a dreptului de proprietate-se prezinta sub doua forme: -proprietate comuna pe cote parti(si care la randul ei este de mai multe feluri) si .Efectele proprietatii rezolubile sunt prezente in functie de urmatoarele ipoteze: -a)conditia rezolutorie este pendinte: dobanditorul este proprietar sub conditie rezolutorie .1. 1. proprietatea rezolubila rezulta de regula dintr-un act juridic. neavand posibilitatea de a savarsi acte de folosinta materiala asupra bunului.Exista proprietate comuna atunci cand dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multor bunuri apartine mai multor titulari care exercita impreuna atributele conferite de acest drept. .973 c. proprietatea rezolubila poate fi conventionala sau legala.Caracteristici.PROPRIETATEA COMUNA 3. el are doar un drept eventual asupra bunului.Forme.3.: revocarea dreptului donatatului pentru survenienta de copil al donatorului. Proprietatea este rezolubila atunci cand transfereul dreptului de proprietate se realizeaza in temeiul unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie. transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva.dreptul de proprietate al tertului dobanditor al unui bun comun achizitionat de la un singur proprietar .civ :donatia intre soti in timpul casastoriei este revocabila : art. . potrivit vointei partilor sau in virtutea legii.implinirea termenului de prescriptie sau confirmarea nulitatii consolideaza definitiv dreptul dobanditorului.conditia rezolutorie este reprezentata de faptul invocarii accesiunii de catre proprietarul terenului.- proprietatea comuna. -c)conditia rezolutorie cade: dreptul proprietarului sub conditie rezolutorie se consolideaza definitiv iar alienatorul pierde orice drept asupra bunului.2. 1.1.Proprietatea este anulabila atunci cand transferul dreptului de proprietate s-a realizat in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa.introducerea cu succes a actiunii in nulitate relativa are rolul unei conditii rezolutorii.

2).Definitie.definitia opereaza cu doua notiuni dreptul de proprietate si bunul .intrucât incetarea prin partaj depinde tot de vointa copartasilor.starea de coproprietate este nevoie de vointa a cel putin doua persoane. A.mentinere sau incetare depind de vointa titularilor si care poarta asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui.in timp ce proprietatea comuna in devalmasie isi afla sediul materiei in Codul familiei. altfel s-ar transforma dreptul de priprietate comuna intr-o juxtapunere de drepturi individuale si exclusive asupra unei fractiuni corespondente din bun.Din aceasta definitie analitica apar o serie de caracteristici si consecinte ale coproprietatii obisnuite: a).coproprietatea obisnuita are un caracter provizoriu.accentul cade in al doilea criteriu pe posibilitatea legala de a cere partajul si care nu exista datorita naturii si destinatiei bunuluicomun. 14 27 .In doctrina.Precizari terminologice.temporar.in timp ce pentru a se cere impartirea bunului.PROPRIETATEA COMUNA PE COTE -PARTI (COPROPRIETATEA) 4. Dreptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al carui bun.Reglementare.2.exercita impreuna atributele dreptului de proprietate.dupa cum urmeaza. Doua criterii sunt coroborate pentru a rezulta felurile acestei forme de coproprietate:rolul vointei copartasilor in legatura cu nasterea si mentinerea starii de coproprietate si posibilitatea incetarii coproprietatii prin partaj15: A)-proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) obisnuita B)-proprietatea comuna pe cote parti(coproprietate) fortata si perpetua . 4.3.in cazul coproprietatii obisnuite.pentru a se naste –pe cale conventionala.2.ceea ce contravine ideii de proprietate comuna pe cote parti. apartine concomitent mai multor titulari.14 4.Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita este acea forma a coproprietatii a carei nastere.care exercita impreuna atributele conferite de dreptul de proprietate.exprimata matematic printr-o fractie. asupra caruia titularii -ce au numai o cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun.ambele fiind comune titularilor.pentru a denumi proprietatea comuna pe cote parti se folosesc doi termeni:”coproprietate” si “indiviziune”. ca obiect al acestui drept.fiecare dintre titulari avand numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate.insa aceasta comuniune se manifesta din punct de vedere juridic in mod diferit.este suficienta vointa unui singur copartas .al doilea.Proprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea) obisnuita 1.bunul comun nu este impartit ca si dreptul. b)-dreptul de proprietate este comun titularilor in sensul ca fiecare exercita un drept de proprietate exclusiv asupra unei cote parti ideale si abstracte din acest drept de proprietate comuna.o lege speciala-Legea 114/1995-reglementeaza o forma speciala a proprietati comune pe cote parti(fortata si perpetua). c).Definitie.Felurile proprietatii comune pe cote parti.nefractionat in materialitatea sa. 15 In legatura cu criteriile folosite s-ar putea obiecta ca primul il include pe cel de.1.Din definitie se desprind o serie de idei definitorii pentru conturarea regimului juridic al coproprietatii : a). Codul civil român de la 1864 se ocupa de coproprietate la materia succesiunii.Doua sunt motivele care ne salveaza de aceasta posibila confuzie: 1).

106/1969 a recunoscut posibilitatea unui copartas de a efectua acte de conservare si administrare .(C.1. regula unanimitatii ramâne valabila. in 28 .este evident ca regula unanimitatii devine impovaratoare pentru gestionarea bunului in astfel de situatii .59) . partile nu urmaresc intotodeauna sistarea starii de coproprietate (care este costisitoare). Drepturile coproprietarilor.chiar daca nu a participat la culegerea acestora. datorita gravitatii consecintelor unui asemenea act . actul de instrainare era supus nulitati relative .Instantele judecatoresti s-au pronuntat in functie de buna sau reaua credinta a cumparatorului . Principiile care caracterizeaza coproprietatea obisnuita au fost formulate pe cale doctrinara si jurisprudentiala: 1-nici un coproprietar nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate dintr-un bun in materialitatea sa. -actele de administrare : in principiu.se regasesc cateva precizari in legatura cu “indiviziunea’(art. o mai judicioasa interpretare a chiar textelor Codului civil de la 1864 ar fi condus la o practica unitara:avem in vedere art.b)-modul in care titularii exercita atributele dreptului de proprietate poate avea o baza conventionala (formând obiectul unei conventii intre copartasi) sau judiciara(in caz de neintelegere intre coproprietari.1864care puteau fi fundamentul dreptuiui copartasului la fructele bunului comun.fiecare coproprietar are un drept exclusiv numai asupra cotei sale parti abstracte din dreptul asupra bunului comun. Drepturile coproprietarilor asupra intregului bun comun sunt guvernate de regula unanimitatii.Izvoarele coproprietatii obisnuitesunt :mostenirea legala.fiind viciat prin eroare. in ceea ce priveste actul juridic ca izvor al coproprietatii .civ. 2.trebuie distins intre actul juridic inter vivos(o conventie) si actul juridic mortis causam(testamentul).D. dupa cum acesta cunostea sau nu calitatea de coproprietar a vanzatorului . si nu doar asupra cotei sale ideale din dreptul de proprietate. -actele juridice de conservare : prin aceste acte se urmareste pastrarea sau conservarea dreptului iar efectuarea lor necesita uneori inteventii urgente. anumite reguli de organizare au fost deduse din aplicarea dispozitiilor relative la societatea civila(art. 4.in conditiile gestiunii de afaceri. 2.1955 p. respectiv . este discutabila posibilitatea de efectuare a unui partaj de folosinta (voluntar sau apeland la justitie): argumente in favoarea partajului de folosinta: Codul civil nu –l interzice in mod expres. In capitolul din Codul civil referitor la succesiuni.incetarea casatoriei prin moartea unui sot sau desfacerae ei prin divorti.in literatura ea a fost criticata iar fostul Tribunal Suprem prin decizia nr.728)din care se desprind caracterul provizoriu al acesteia precum si posibilitatea incheierii unor conventii intre coproprietari pentru mentinerea starii de coproprietate. b)Actele juridice cu privire la intregul bun.ei pot apela la justitie). In prima varianta . -actele de dispozitie : regula unanimitatii nu cunoaste derogari cu referire la savarsirea unui act de dispozitie cu privire la bunul comun . a)Actele materiale asupra bunului comun : bunul poate fi folosit numai de unul dintre copartasi. Absenta reglementarilor in materia organizarii coproprietatii a dus la solutii jurisprudentiale controversate cu privire la culegerea fructelor bunului comun . argumente contra: o eventuala partajare a bunului comun se opune principiilor ce guverneaza materia coproprietatii.uzucapiunea. exceptia formând-o imprejurarile in care efectuarea unui act de administrare de catre unul din copartasi profita intregi stari de coproprietate.) 3.1501 si urm.484 si 485 C. 4.Reglementare. De asemenea. cu conditia de a respecta drepturile celorlati copartasi si de a nu schimba unilateral destinatia bunului.solutia difera insa in ipoteza in care un coproprietar savarseste un act de dispozitie cu intentia fatisa de a contracta – bineinteles cu depasirea puterii de care dispune – asupra bunului comun .

673 de la indice 1 pana la indice 13. . un bun accesoriu : -dreptul de proprietate exclusiva ce apartine fiecarui titular asupra bunului principal si -dreptul de proprietate pe cote-parti stabila si perpetua asupra bunurilor accesorii pe langa cele principale. b) coproprietatea lucrurilor comune necesare sau utile pentru folosirea a doua imobile vecine( izvoare.85/2001 privind organizarea si functionarea asociatiilor de proprietari. 5. B. comisia de cenzori si comitetulexecutiv. 4. cu respectarea a doua conditii: sa nu se aduca atingere drepturilor egale ale celorlalti coproprietari.Exercitarea drepturilor coproprietarilor este mai elastica decat in cazul coproprietatii obisnuite.Caracteristic acestei forme de coproprietate este existenta a doua raporturi juridice de proprietate care au ca obiect un bun principal si respectiv. . 29 . fiecare coproprietar putand efectua acte de folosinta exclusiva asupra bunului comun. -activitatea de administrare a cladirii se asigura de catre un administrator-persoana fizica sau juridica. uzucapiune. constructii funerare etc). 1967 p.timp ce in a doua situatie s-a considerat a fi afectat de conditia rezolutorie a caderii bunului in lotul copartasului.2. fantani). d) coproprietatea fortata asupra unor bunuri considerate ca bunuri de familie(Tablouri de familie.Actele juridice asupra cotei –parti ideale din dreptul de proprietate nu se supun vreunei reguli.partajul poate fi conventional sau judiciar.83).G.Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata din cladirile cu mai multe apartamente. suucesiune. donatie. Proprietatea comuna pe cote-parti stabila si fortata sau pepetua 1.Incetarea coproprietatii pe cote-parti are loc atunci cand coproprietatea se transforma in proprietate exclusiva apartinanad unui singur titular.prin pieirea materiala a bunului –obiect al dreptului de proprietate comuna datorita unei cauze de forta majora sau caz fortuit. fiecare dobandind un drept de proprietate exclusiva asupra unui bun sau asupra unei parti materiale din bun. 4. -organele asociatiei de proprietari sunt: adunarea generala. 3. fiecare copartas poate sa dispuna liber de cota sa parte din drept.modul specific de incetare este imparteala sau partajul : operatiunea prin care bunul este impartit materialmente intre copartasi.Este acea forma a coproprietatii ce apare in mod independent de vointa coprioprietarilor si poarta asupra unor bunuri care prin natura sau destinatia lorpot fi folosite de mai multi cproprietari si care au o cota-parte ideala si abstracta din dreptul comun de proprietate. prin mai multe moduri:vazare-cumparare. 2. care se constituie prin acordul de asociere al proprietarilor si dobandeste personalitate juridica din momentul inregistrarii la judecatorie. c) coproprietatea fortata asupra despartiturilor comune. obligatiile( cheltuielile ) comune revin fiecarui coproprietar in mod proportional cu suprafata bunului flat in proprietate exclusiva. regulile privind operatiunea partajului se regasesc in Codul de procedura civila art. expropriere . folosinta sa fie exercitata potrivit destinatiei bunului comun.D.Cazurile de proprietate comuna pe cote-parti stabila si fortata: -a) coproprietatea stabila asupra partilor si dotarilor comune din cladirile cu mai multe apartamentede locuit . Caracteristici.114/1995 si O.Definitie.Sediul materiei: Legea nr.nr. poteci.Actele juridice asupra bunurilor comune accesorii se infaptuiesc prin intermediul asociatiei de proprietari.vanzator cu ocazia partajului ( C.

cât si cea devalmasa se pot mentine numai prin acordul tuturor coproprietarilor exprimat in acest sens . d)-rolul vointei partilor este asemanator.Incetarea proprietatii comune in devalmasie ae loc in urmatoarele cazuri: . folosesc si dispun impreuna in ceea ce priveste bunurile comune. -in conditiile prevazute in izvorul formal al devalmasiei. Caracteristici. presupunând existenta mai multor titulari ai dreptului ce poarta asupra unuia sau mai multor bunuri comune. 5. 5.-in cadrul adunarii generale. -pentru incheierea actelor de instrainare sau de grevare a bunurilor imobile.1.este necesar consimtamantul expres al celuilalt sot: limitele mandatului tacit reciproc. -exista prezumtia unui mandat tacit reciproc intre soti cu privire la bunurile comune. in celelalte cazuri. Proprietatea comuna in devalmasie poate apare ca urmare a unor dispozitii legale sau a conventiei partilor 5.fam. care poate fi retinuta ca si sursa comuna ..fiecare persoana este titular al dreptului in integralitatea lui si isi exercita puterile asupra intregului bun in materialitatea lui .1. -exproprierea bunului. cu exceptia situatiei in care izvoraste din casatorie si cand se retine acest caracter.in ambele cazuri suntem in prezenta a mai multor subiecte de drept si a unei organizari a exercitarii dreptului de proprietate. a fractiunilor materiale din bunul asupra caruia poarta acest drept. starea de co-devalmasie nu ia nastere intuitu personae.Din definitie rezulta urmatoarele caracteristici ale proprietatii comune in devalmasie : a).urmeaza partajul . care poate fi voluntar sau judiciar.de formarea unei persoane juridice. care fixeaza urmatoarele reguli: -sotii administreaza.incetarea casatoriei prin divort.2. exisa o asemanare partiala numai cu cat priveste conventia partilor. deciziile se iau in prezenta a doua treimi din membri si cu un vot reprezentand majoritatea simpla( 50% +1 din 2/3 membri inscrisi).35.Comparatie intre proprietatea comuna devalmasa si pe cote-parti 6. c). e)-cu referire la izvoarele .3. -transformarea ei in proprietatea exclusiva a unui singur subiect de drept.contractul dintre parti. Izvoare. Proprietatea comuna in devalmasie este acea forma a proprietatii comune in care atât dreptul cât si bunul comun.Exercitarea dreptului de proprietate comuna in devalmasie de catre soti are loc in conditiile art. moartea sau declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti. titulari ai dreptului de proprietate comuna.de regula. nici un coproprietar obisnuit sau devalmas nu are in proprietate individuala o parte materiala din bunul sau bunurile comune. 5.Asemanarile constau in urmatoarele aspecte : a). b).Incetarea coproprietatii fortate intervine inurmatoarele cazuri: -pieirea materila a bunului imobil obiect al coproprietatii. apartin concomitent mai multor persoane. 16 30 . 6. nefractionate in cote-parti abstracte sau respectiv materiale. b).ambele sunt modalitati ale dreptului de proprietate.nu exista o determinare a cotelor –parti ideale si abstracte din dreptul comun sau .C.terenuri si constructii. c)-in ambele stari de coproprietate. intrucat atât copropretatea pe cote-parti.PROPRIETATEA COMUNA IN DEVALMASIE 5. o exceptie de la aceasta regula am regasit-o cu ocazia prezentarii proprietatii comune fortate : asociatia de proprietari din cladirile cu mai multe apartamente. cu atât mai mult.Definitie. 5.4.insa nu se poate vorbi-in principiu16.

e). 17 subliniem ca aceasta observatie subzista numai atunci cand co-devalmasia isi are izvorul in casatorie.f)-ambele inceteaza prin aceeasi modalitate. reclamantul depune la dosarul cauzei contractul de vânzare-cumpărare prin care el şi B. facultate care nu exista pentru co-devalmasi..fiecare co-partas poate dispune in mod absolut de partea sa determinata din dreptul comun. nu si in contract . La o săptămână de la eliberarea certificatului de moştenitor. pentru a solicita respingerea acţiunii ? Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3. Faţă de această situaţie. de la bun inceput. 31 .. are in vedere coproprietatea temporara. ce argumente credeţi că ar putea opune C. si anume.1998 A. bun a carui destinatie. posibilitatea efectiva a unei imparteli in natura a bunului. în coproprietate după cum urmează : A. de altfel. c).09.Aceasta situatie de fapt. aratand ca art. pe cale conventionala. la proprietatea devalmasa nu exista o asemenea fractionare a dreptului comun . A. o cotă-parte ideală de 85%. fustifica. b). f). casatoria pentru co-devalmasie. reclamantii invedereaza faptul ca.1998.Deosebirile intre cele doua forme de coproprietate sunt urmatoarele: a)-in timp ce la coproprietatea pe cote-parti. folosirea efectiva a podului a fost impartita in mod egal. masa succesorală conţinând un apartament situat în Piteşti. or.2. II .despre coproprietatea pe cote-parti se spune uneori ca are un caracter instabil si temporar fata de proprietatea devalmasa care se caracterizeaza prin stabilitate17. fiecare copartas are un drept exclusiv de proprietate asupra unei cote-parte ideale din dreptul comun. Rezolvati urmatoarele spete : 1) În urma decesului lui A. inclusiv prin instrainare. Ce fel de acţiune credeţi că ar trebui să introducă C.partajul. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui C. succesiunea pentru coproprietatea pe cote-parti si respectiv. o cotă-parte ideală de 15%. B. se solicita partajarea unui bun aflat in coproprietate fortata. din pricina nefractionarii dreptului comun. apartamentul către D. în nume propriu. B. In sustinerea actiunii. 6. au dobândit apartamentul la 13.. solicitând obligarea pârâtului la restituirea unui apartament.728 C. C si D formuleaza o actiune de partaj impotriva lui E cu privire la podul imobilului in care fiecare dintre acestia este tiularul unui drept de proprietate asupra unuia dintre cele cinci apartamente.civ. in opinia reclamantilor. B . În susţinerea acţiunii. şi C. survenit la 24.exista o serie de izvoare ce sunt specifice fiecarei forme de proprietate comuna cum ar fi : legea. care nu se regaseste in cazul coproprietatii pe cote-parti. in cazul co-devalmasiei functioneaza un mandat tacit reciproc intre proprietari. intre cei cinci proprietari de apartamente.06.. vinde.la copropretatea pe cote-parti se aplica principiul unanimitatii pentru savarsirea unor anumite acte juridice asupra bunului comun. neivindu-se niciodata diferende intre ei cu privire la acest aspect. uzucapiunea. Paratul se opune admiterii actiunii. cunoscând faptul că este interesat să obţină în cele din urmă posesiunea legitimă şi exclusivă asupra apartamentului ? 2) La 12.10.1998 au rămas ca moştenitori B. care intră de îndată în posesia acestuia. d)-numai in ipoteza in care proprietatea devalmasa apare ca urmare a casatoriei (nu si a conventiei partilor) se retine caracterul ei intuitu personae. in speta.

4. Bucuresti. in urma contractului de vanzare-cumparare incheiat cu X la 14. a) Fratii A si B au dobandit in urma decesului tatalui lor . o locuinţă. Din datele dosarului rezulta ca A a devenit proprietarul unui apartament situat la etajul 1. domiciliat in comuna. Este admisibilă acţiunea în raport cu art. Paratii se opun admiterii actiunii. Cerinte: 1)Precizati sediul materiei abuzului de drept si specificul sau prin raportare la datele din speta. datorita lipsei sale de interes manifestata de-a lungul timpului fata de cultivarea terenului. 3)Solutionati cererea introdusa de reclamant.1558 din 26. A..08. B.( A se vedea Decizia civila nr. lăsându-l ca unic moştenitor pe tatăl său. fiind singurii ca sfolosesc uscatoria aflata la acelasi etaj. Solutionati actiunea reclamantilor. de altfel. un teren agricol in extravilan in suprafata de 30 de ha in comuna Lunca. cumpără. solicitand contravaloarea recoltei culese de catre acesta in ultimii patru ani. Potrivit art. invocand urmatoarele argumente: reclamantul nu are calitatea procesula activa necesara introducerii actiunii. Intre cei doi apar in curand neintelegeri referitoare la impartirea recoltei.05. caracter ce ar putea fi inlaturat numai prin acordul copartasilor. pe această cale. 32 . “poate cere partajul atunci când A. aanalizand si apararea formulata de parati. decedează. La 25 mai 1994.considerand abuziva cererea reclamantului.2001 a Curtii de Apel Iasi in “Jurisprudenta Curtii de Apel Iasi”. Y..2000. o locuinţă stabilă pentru ultimii 3 ani de liceu”. Lumina Lex. B nu a avut timpul necesar pentru valorificarea terenului. A se apara . p.In plus. ceea ce inseamna ca nu a i-a fost transmis in proprietate.La 15. astfel cum este ea reglementata prin Legea nr. paratul arata ca B nu si-a indeplinit astfel obligatia de valorificare a terenurilor. A. pentru ca acestuia din urmă să-i fie asigurată. in plus. culminand cu introducerea da catre B a unei actiuni in justitie in noiembrie 2002 impotriva fratelui sau. Fiind ocupat cu conducerea unei afaceri in Bucuresti. judetul T. în vârstă de 15 ani. demersul sau nefiind sustinut si de ceilalti proprietari ai apartamentelor din bloc. 2)Poate fi invinuit B de neindeplinirea obligatiei de valorificare a terenurilor agricole ? Argumentati. care nu este in drept sa emita pretentii la recolta. La 15 mai 1995.22-23) Solutionati actiunea introdusa de reclamant. de acest aspect preocupandu-se A. deoarece in contractul de vanzare-cumparare nu figureaza si spatiul in litigiu. La 15 aprilie 1995. 6. proportional cu cota sa de ½ din dreptul de proprietate asupra terenului. şi B.4 din contract. 2002. acţiune în partaj. va împlini vârsta majoratului.4 mai sus-menţionat ? Argumentaţi răspunsul.aceea de a pune in valoare apartamentele ca bunuri principale. introduce împotriva lui Y. iar paratii sunt proprietarii aparatamentelor de la ultimul nivel al blocului.11. în coproprietate. B.18/1991.2000 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B si C solicitand instantei sa –i oblige pe acestia la eliberarea spatiului pe care l-au ocupat in dispretul dreptului de folosinta comuna. nu a facut dovada dreptului sau de proprietate asupra spatiului a carui folosinta o solicita. determina caracterul esentialmente perpetuu al acestei coproprietati. 5.

astfel incat fiecare sa se foloseasca cum crede de cuviinta pentru o parte de 5 ha. in suprafata de 15 ha. pentru restul .10. intre acestia a avut loc o invoiala consfiintita de Judecatorie prin sentinta civila nr. ar trebui sa se faca dovada imposibilitatii exercitarii actiunii in partaj din cauze obiective.. B si C detin in coproprietate . iar cealalta parte a fost inchiriata unitatii “X” . prin care solicitaobligaea acestuia la plata sumei de 60 de milioane lei. paratul a reactionat in mod violent. indiferent de partajarea bunului aflat in indiviziune. distrugand intreaga productie. b) Care este temeiul de drept al actiunii reclamantului? c) Comentati hotararea pronuntata.I. independente de vointa celor indreptatiti sa o ceara. La 30. avand urmatorul continut:”Suprafata terenului revine in metraj de persoana de 40 mp si suntem de acord ca partea lui X sa fie folosita de B. fiind somat sa nu culeaga recolta de pe aceasta suprafata. cerand obligarea reclamantei-parate S la plata semintelor si a lucrarilor efectuate pe suprafata respectiva de teren.de asemenea ca bun propriu. C si S ( in calitate de unica mostenitoare a defunctului) cu privire la teren.A.” Cerinte: a) Precizati care sunt problemele de drept din speta. impreuna cu paratii. cauzat de un accident in 1998. In urma decesului lui A. fara sa-i plateasca partea care i se cuvenea potrivit dreptului de accesiune conformart. ceea ce in speta nu s-a dovedit. In imediata vecinatate se afla o parcela de teren agricol de 2 ha care si care apartine . a chemat in judecata pe S. in cote-parti egale. avand o cota de ½ din dreptul de proprietate. Cerinte: a) Comentati hotararea data. Reclamanta invedereaza instantei ca paratul a ocupat abuziv si a cultivat singur o suprafata de teren compusa din partea de 5 ha care-i revenea potrivit intelegerii din 1998.157/1997.in extravilanul comunei Lunca. 2001 S intenteaza o actiune impotriva lui B. plus o portiune de 0. instanta a ridicat exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei.483 c.in cote egale.De asemenea. A . reclamantul arata ca este coproprietar . in fine. ca. a fost respinsa cererea reconventionala a paratului-reclamant. corespunzator recoltei de pe suprafata de 5 ha. 8. asupra imobilului in litigiu.(S) si fratelui acesteia. Instanta admite in parte actiunea formulata de S. Instanta de fond a retinut ca terenul in suprafata de 120 mp era detinut initial in coproprietate de catre B si fratii acestuia X si Y. reprezentand contravaloarea recoltei pe anul 2001. ca pentru a putea promova o asemenea actiune.7. b) Care a fost temeiul respingerii cererii reconventionale ? 9. conform intelegerii dintre ei”.civ.Din anul 1997. In motivarea actiunii.707 lei. a admis actiunea formulata de reclamanta A impotriva paratului B. intervine o intelegere intre B. Paratul-reclamant B formuleaza cerere reconventionala. obligandu-l pe acesta sa lase libera folosinta terenului in litigiu si sa-si ridice constructia edificata pe teren. reprezentand contravaloarea chiriilor incasate pe perioada 1970-1977 pentru un imobil situat in Bucuresti. ca o parte din imobil a fost locuit de parati.V. ca in perioada 1970-1977 paratii au incasat chiria . cu precizarea problemelor de drept din speta.Judecatoria sectorului s. 33 . si A. un teren agricol – bun propriu al fiecaruia dintre ei. reclamantul nu a cerut iesirea din indiviziune. obligand paratul la plata sumei de 35 de milioane lei.7 ha din terenul pe care reclamanta il detine du fratele sau . solicitand a se dispune obligarea acestora la plata sumei de 49.sotiei lui A. Judecatoria sectorului x din Bucuresti a respins actiunea cu urmatoarea motivare:”imparteala chiriei se poate solicita numai odata cu actiunea privind iesirea din indiviziune. inainte ca S sa o poata valorifica.F.La data de 1 iunie 1977 S.

a) Prezentati problemele de drept din speta. in luna august.) este proprietatea aparenta. caci si aici. Cerinte : 1)In calitate de avocat al lui B cum il sfatuiti sa actioneze in fiecare caz in parte? 2) Daca A si B .exercitarea de catre doua (sau mai multe) persoane in comun si simultan in timp a atributelor proprietatii.autorul supune analizei trei situatii in care proprietatii aparente ii erau recunoscute-la acea vreme. cerandu-i in acest sens concursul lui A.A s-a opus unei asemenea investitii majore. ce modalitate de impartire s-ar impune fata de datele din speta ? III. si nu in ideea considerarii ei ca modalitate juridica a dreptului de proprietate. care se pretinde a fi adevaratul proprietar al imobilului. Cu precizarea ca numai prima situatie enumerata este aplicabila dreptului actual. ar ajuge la partajul judiciar al imobilului. Y a vandut partea sa de 40 mp lui A.Lutescu) In cercetarea acestui tip distinct de modalitate a dreptului de proprietate. B se vede nevoit a introduce o actiune in justitie de revendicare.In martie 1998.ca si in cazul precedent. care in luna noiembrie a aceluiasi an a introdus actiunea ( ale carei capete de cerere au fost mai sus mentionate) impotriva lui B. b)In timp ce se afla in vacanta.ulterior inlaturat de adevaratul mostenitor.In cazul proprietatii 18 34 . Prin raportare la ceea ce este caracteristic notiunii de care ne ocupam. b) Solutionati cererea introdusa de A. cu buna credinta si cu titlu oneros a cotractat cu un mostenitor aparent.”18 .Teoria mostenitorului aparent este recunoscuta de doctrina si jurisprudenta in ideea ocrotirii tertului.cu motivarea ce urmeaza.(G. varul lui A. in septembrie 1998. A a lucrat in strainatate timp de 10 luni in cursul anului 2002. care.efecte juridice : “aparenta izvorand din actele savarsite de eredele aparent.se observa ca proprietatea aparenta nu se incadreaza in sfera notiunii de modalitate a proprietatii .nu sustinem incadrarea proprietatii aparente in randul modalitatilor juridice ale dreptului de proprietate. in caz de neintelegere. 75% o casa compusa din 4 camere plus dependinte. acesta insa considera ca o asemenea atitudine nu ar fi oportuna. existand pericolul ca apa de ploaie sa patrunda in casa. proprietatea se disputa intre doua persoane. Ulterior.si anume. B a inceput lucrarile de edificare a unei constructii ce acoperea 80% din suprafata intregului teren.iar cealalta exercita atributele proprietatii fara a avea insa nici un drept asupra lucrului care-i serveste de obiect. casa este ocupata de catre X. iar B s-a confruntat cu urmatoarele probleme legate de imobil: a)In primavara aceluiasi an s-a stricat acoperisul.n. 10. fapt pentru care a avut o convorbire telefonica cu A pentru a-l informa ca s-a hotarat sa cumpere materialul de constructi necesar pentru a schimba acoperisul.Insa acest argumentoarecum exterior si independent notiunii de modalitate a dreptului de proprietate-nu este singurul pe care il aducem pentru respingerea proprietatii aparente ca si modalitate juridica a proprietatii.aparenta in consolidarea concesiunilor petrolifere si aparenta in constituirea ipotecilor conventionale in folosul unor anumite institutiuni de credit”.dintre care una este chiar veritabilul proprietar. A si B detin in coproprietate in cote de 25 % si respectiv. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a) “Foarte apropiata de proprietatea conditionala(proprietatea rezolubila si proprietatea anulabilan. temandu-se sa nu-si deterioreze relatiile de familie. sfatuindu-l pe B doar sa repare pe alocuri acoperisul deteriorat.

1946.Hamangiu. 2001. impartasind conceptia romana. 35 .Baicoianu) c)”Pe fond insa nu se intelege care este obiectul dreptului ( al asa-numitei proprietati temporare.”Teoria generala a drepturilor reale”.proprietarul aparent exercita singur o perioada de timp –pana la interventia adevaratului proprietartoate atributele dreptului de proprietate si numai din momentul implicarii adevaratului proprietar se poate vorbi de o anumita disputa in exercitarea atributelor dreptului. cand aceste apartine la mai multe persoane. in speta apartamentul.. concept a carui autonomie s-a manifestat treptat in cursul seccolului XX. in materialitatea lui. orasul.Acestor modalitati traditionale li se adauga astazi si proprietatea afectata (unui scop sau unei garantii). Bîrsan.Definitie. Al.aceptand asftel dobandirea dreptului . deosebita de proprietatea individuala si de proprietatea colectiva.iar prerogativele dreptului se exercita in anumite perioade de timp” (C. 2 . fara ceilalti. fara insa ca lucrul sa fie materialmente impartit. municipiul. prin natura sa. nu este nici exclusiv.n.) ? Bunul.”( G.timpul nu poate forma nici macar obiectul unui drept incorporal.. fiindca apartine. Bucureşti. in interesul liberei circulatii a bunurilor cat si in interesul particular al coproprietarilor. . dispune de lucrul comun.Proprietarul actual suporta restrictiile dreptului sau. p.Dreptul de proprietate publica este acel drept de proprietate ce apartine statului sau unitatilor administrativ teritoriale( comuna.Lutescu) e)” O alta modalitate a dreptului de propreitate este proprietatea inalienabila si care consta intr-o paralizara ( temporara) a atribututui abusus. . si anume ca dreptul de coproprietate ar fi un drept real de sine statator.b) “Legea considera indiviziunea ca o situatie putin avantajoasa pentru proprietari si putin favorabila pentru exploatarea economica a bunului. 167-198. si din cauza deselor conflicte ce se ivesc intre coproprietari. unui scop care a fost determinat de catre proprietarul anterior. C.Rosetti-Balanescu.Lutescu . fiindca niciunul dintre copropreitari nu poate.. din cauza dificultatii de a dministra lucrul de comun acord. Drepturile reale principale”. deoarece. in acelasi timp. judetul) asupra bunurilor care potrivit legii sau prin natura lor sunt de uz sau de interes public.Scurte precizari teoretice 1. si anume ca obiectul dreptului de proprietate periodica este bunul. ele are o existente provizorie.G. ALL Beck.De aceea. Cadrul legal este reprezentat de : aparente. I. „Drept civil.Birsan) d)Dreptul de coproprietate “ este o modalitate a dreptului de proprietate ori este el un drept de sine statator? Doctrina clasica . DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA I..”( C. Ed. care va lua sfarsit odata cu iesirea din indiviziune.Dreptul de proprietate apare astfel remodelat prin actul de afectatiune. priveste dreptul de coproprietate ca fiind o stare a dreptului de proprietate asupra unui lucru. Si atunci ramane cealalta ipoteza.Dreptul de coproprietate ar urma sa fie privit ca un drept sui-generis.. ea a luat masuri pentru ca indiviziunea sa poata lua sfarsit oricand si in mod cat mai liber.Dar.Dreptul de coproprietate nu este nici absolut. fie in functie de preferinta. este obligat sa se conformeze afectatiei dorite de autorul sau.. ar putea chiar sa fie tinut a-si ceda dreptul.Reglementare.la mai multe persoane. O parte din doctrina moderna inclina insa sa adopte o alta conceptie. O proprietate este considerata afectata atunci cand utilitatile pe care ea le comporta trebuie sa fie aplicate-partial sau total-fie in mod exclusiv..p...n. si nu este nici perpetuu ... iar coproprietatea ca un mod de apropriere a lucrurilor.. sau perioada de timp?Perioada de timp convenita oricum nu poate constitui obiect al unui drept.” (Jean Carbonnier) Bibliografie minimala 1..

t. disparitia bunului concesionat.bunurile proprietate publica au un regim juridic special art. rezilierea unilaterala. 4.natura juridica : drept real cu urmatoarele atribute :posesia. Din reglementarea proprietatii publice rezulta urmatoarele idei: .prin analogie cu dreptul de administrare-cu urmatoarele atribute: posesia . -Legea organica in aceasta materie : L nr.2 L 231/1998. . . art. -subiectele dreptului de proprietate publica sunt statul si unitatile administrativ teritoriale( u.Sfera celor doua notiuni poate fi precizata prin raportare la L nr. imprescriptibile : -extinctiv.Raportul conceptual proprietate publica –domeniul public.11 L213/1998). . -titularul( concesionar):orice persoana fizica sau juridica de drept privat .a. romana sau straina.garantarea de catre stat a proprietatii publice . L114/1996. bunurile fiind: inalienabile : nu pot fi instrainate. ci conform art.213 /1998. -incetarea : in cazul incetarii contractului de concesiune (art.). L nr.L 18/1991. folosinta. 4 Constitutie.12 L213/1998): .obiectul dreptului de porprietate publica este format din bunurile enumerate in art. art. Conform art.a. 2. -incetarea dreptului de administrare : revocarea si trecerea bunului in administrarea altui subiect de drept.135 alin 4 Constituie si art.12 l213/1998): -izvorul : contractul de concesiune.135 alin.) – domeniul public 3Regimul juridic al bunurilor din domeniul public si privat.2.135 alin. dispozitia ) in conditiile actului de concesiune).4.Concesionarea bunurilor proprietate publica( art.izvorul : hotarare a Guvernului sau a consiliiilor locale. Regimul juridic al bunurilor din domeniul public este derogator de la dreptul comun( art. bunurile proprietate publica nu pot fi dobandite prin uzucapiune in contra statului sau u. -natura juridica: drept real .t.” Exercitarea dreptului de propreitate publica nu se infaptuieste direct de catre titular. renuntarea concesionarului.4 Constitutie.135 alin.135 alin . 4.4 Constitutie. pot fi concesionate.t. folosinta si dispozitia asupra bunurilor care alcatuiesc domeniul public. . actiunea in revendicarea bunurilor proprietate publica pate fi introdusa oricand -achizitiv.135. folosinta.Continutul si exercitarea dreptului de proprietate publica.t.135 alin. bunurile sunt date in administrare.-Constitutia Romaniei art. “statul sau unitatile administrativ-teritoriale exercita posesia. . din cuprinsul careia rezulta ca notiunea de proprietate publica si cea de domeniu public sunt echivalente.219/1998.Domeniul privat.1. Regimul juridic al bunurilor din domeniul privat este cel de drept comun al proprietatii private ( art.a.476.478). -alte legi contin prevederi referitoare la proprietatea publica :Codul civil ( art. L 219/1998. inchiriate sau date in folosinta gratuita : 4.a.213/1998. L 69/1991.3 L 213/1998).3 Constitutie si din alte bunuri stabilite de lege. insesizabile : nu pot fi urmarite de creditorii statului si u. Proprietatea publica = domeniul public Domeniul privat = proprietatea statului ( u. 36 .2 L 213/1998). dispozitia( in conditiile actului de administrare) ( art.12 alin.titularul:regiile autonome ( companiile nationale). Darea in administrare (art.35 L219/1998):denuntarea unilaterala.5 alin.

Rezolvati urmatoarele spete : 1.20-21 L231/1998) 6.t.Inchirierea bunurilor proprietate publica (art. Societatea comercială respinge această ofertă fără a indica vreun temei şi afirmă intenţia sa de a obţine anularea hotărârii de guvern şi a ordinului amintit.A. trecerea bunului in domeniul privat al statului sau u. spre a aplana un eventual litigiu.titularul : persoane juridice fara scop lucrativ.a. -prin alte moduri prevazute de lege. imobilul este dat în folosinţa asociaţiei “Salvaţi Copiii” pe toată durata de existenţă a acesteia. Din domeniul public fac parte urmatoarele categorii de bunuri : . 37 . -prin expropriere pentru cauza de utilitate publica. Pe aceeaşi dată prin ordin al Ministrului Culturii.7 L 213/1998: pe cale naturala.Ce se intelege prin dobandirea pe cale naturala a bunurilor proprietate publica ? -prin achizitii publice. in domeniul privat al acestora. calculată între 25 martie 1999 şi 1 aprilie 1999.9. pe cale de consecinţă.14-16 L213/1998): -izvorul : contract de inchirere aprobat de Guvern sau de consiliile locale.3.bunurile din domeniul public sunt inventariate(art. 7.10 L213/1998): pieirea bunului.4.1 : legea si natura bunului. Guvernul României.4 Constitutie.135 alin. oferă acesteia o sumă egală cu valoarea de circulaţie a imobilului la care se adaugă dobânda aferentă acestei sume.4 Constitutie.135 alin 3 Constitutie bunurile continute in anexa 1 la L 213/1998 bunurile care potrivit naturii lor apartin domeniului public. . 5. 4. institutiilor de utilitate publica : -incetare: la incetarea teremnului .135 alin.t. -titularul dreptului de creanta : orice persoana fizica sau juridica. Criteriile sunt oferite de l213/1998 in art. -incetarea : in conditiile prevazute in contractul de inchiriere.4.Criterii de delimitare intre domeniul public si domeniul privat.a.in conditiile actului administrativ. II. la data de 1 aprilie 1999.Modurile de dobandire a proprietatii publice sunt enumerate in art. -natura juridica : raport juridic obligational.Moduri de incetare a proprietatii publice ( art.art.La 25 martie 1999 Guvernul adoptă o hotărâre prin care un imobil format din clădire şi terenul aferent aflat în patrimoniul societăţii comerciale “Caraimanul S. Evaluaţi şansele de succes pe care societatea comercială le are pentru a reuşi într-un asemenea demers. precum şi.” cu capital integral de stat este trecut în administrarea Ministerului Culturii. Cunoscând nemulţumirea societăţii comerciale faţă de hotărârea de guvern şi de ordinul mai sus menţionat. -prin acte de donatie acceptate de Guvern sau de consiliile locale. restituirea în deplină proprietate şi posesie a imobilului în discuţie.art. -natura juridica : drept real temporar.t.bunurile prevazute in art.Darea in folosinta gratuita a unori bunuri proprietate publica (art. -prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al u. Aceasta operatiune de delimitare este subsidiara examinarii titlului de proprietare al statului sau al u. romana sau straina.17 L 213/1998) : -izvorul : act administrativ al autoritatilor publice.a.

B . Prin sentinta civila nr.477 C. constructiile au fost demolate. somandu-l sa predea terenul si punandu-i in vedere faptul ca.Dupa o saptamana. In motivarea actiuni. La 15. pentru a se constata ca au dobandit prin uzucapiune dreptul viager de folosinta asupra unei parcele de 540 mp din trenul in suprafata totala de 2134 mp. Judecatoria Viseu de Sus . acesti antecesori au avut posesia de la data cand au facut schimb cu coproprietarii tabulari ZS si ZA. procurorul general a declarat rcurs extraordinar.5 –“Administrarea.. Ce solutie pronunta instanta si cu ce motivare ? 5.1996 prefectul judetului in a carui raza se afla sediul regiei a solicitat desfiintarea contactului de gaj.In plus. in mod efectiv cu incepere de la 12.. din teren fiind afectata de detalii de sistematizare o suprafata de 300mp. administrarea bunurilor proprietate pubica”.inscris a cartea funciara a orasului. str.135 din Constitutie inalienabile. Sotii AV si AM au chemat in judecata pe ZS. ale art. 65/1987 al Fostului Consiliu de Stat le-a fost expropriat imobilul compus din teren si casa de locuit .) Precizati motivele care au stat la baza recursului extraordinar.4989. oricat de indelungata. Prin actiunea formulata.1991. Calea Sagului nr. de cand au fost inzestrati de parintii reclamantei si ca .01. la randul lor. Ministerul Finantelor. de catre regia autonoma. Regia Autonoma “X” a achizionat la 03. nu i-ar permite dobandirea proprietatii prin uzucapiune.2 din Ordonanta nr.. iar A va infatiseaza urmatoarea situatie: la 30. A a inceput sa il stapaneasca pentru sine.reclamantii au declarat apel sustinand ca terenului revendicat ii lipsesc amenajarile ce caracterizeaza o zona verde. 1992. invacand dispozitiile art.1996 zece autotirisme.1991.1 -”Restructurara activitatii regiilor autonome are drept scop. s-a emis certificat de vacanta succesorala. Solutionati apelul declarat impotriva sentintei tribunalului. prin sentinta civila nr. in notificare se arata ca predarea imediata a terenului l-ar exonera de plata catre stat de daune-interese reprezentand contavaloarea lipsei de folosinta a terenului intre data deschiderii succesiunii si data notificarii. ZA si Consiliul popular al orasului Viseu de Sus. Din dosarul cauzei rezulta ca dupa demolarea constructiilor expropriate au fost edificate blocuri de locuinte.civ. In motivarea actiunii. Sunteti avocat .1299/1997 Tribunalul Timis a respins actiunea ca neintemeiata . dupa ce au fost inzestrati de antecesori. a admis actiunea astfel cum a fost formulata.. regia a constituit un gaj asupra acestor autoturisme pentru garantarea uni credit contractat cu Banca “Y”.si dreptul de proprietate asupra constructiei ce au edificat pe acest teren. intrucat .1844 C. in conformitate cu art. in speta. nu erau mostenitori.( Din decizia Sectiei civile nr. coroborat cu art.si al eart. terenul in litigiu fiind amplasat intre blocuri.988 din 4 iunie 1980 . a bunurilor proprietate publica se face cu diligenta unui bun proprietar”. 38 .15/1993 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii regiilor autonome-“Bunurile proprietate publica . reclamantii au sustinut ca prin Decretul nr.11. un prieten al sau. restul fiind liber. Impotriva acestei sentinte. se interzice regiilor autonome sa constituie garantii de orice fel cu privire la acele bunuri”-. fiind potrivit art. reclamantii VI si VA au chemat in judecata Consiliul local al municipiului Timisoara.-.10 alin.care il inconjoara in forma de careu. 4. 3. iar ulterior. CD 1981. solicitand sa fie obligat sa le restituie terenul situat in Timisoara. p.99 inscris in cartea funciara sub nr.7 s.2.03.10. i-a trimis o notificare la 13. posesia sa..u.10.civ.Profitand de impejurarea ca statul nu a intrat in posesia unuiteren ce facea parte din masa succesorala . a decedat si . reclamantii au aratat ca poseda terenul de 11 ani. in numele statului. pentru motiv de nulitate absoluta.954 din 23 iunie 1981.

supusa unor reguli particulare si a plasat aceste articole la clasificarea bunurilor. 85-117. Revista Dreptul. 2001.Aceasta ultima accceptiune este retinuta pentru a fi analizata de sine statator. revigorat incepand cu anii 70 prin preocuparile contradictorii de urbanism si de mediu. G. POSESIA I. trebuie sa se ocupe de aceea care apartine particularilor. Bucureşti.stare de fapt. Treilhard spunea in Expunerea de motive ca < bunurile care apartin particularilor sunt singurele de care Codul civil trebuie sa se ocupe.”(J. relatia posesie – drept de proprietate este de la parte la intreg. si care. C. Ed.Scurte precizari teoretice. care are ca si obiect propriu dreptul privat. prin existenta domeniului imobiliar al colectivitatilor publice.posesia – ca intentie sau convingere a posesorului de a exista dreptul real in conditiile savarsirii actelor de stapanire asupra unui bun.Planiol. Drepturile reale principale”. ALL Beck. a fost pentru ca aceste bunuri formeaza o categorie aparte. prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica. > Poate ca este putin exagerat. in acest caz. 1. fara de care civilistul risca sa-i atribuie proprietatii imobiliare mai multa forta decat ea are in mod real. ca atribut al dreptului de proprietate. 39 .Notiune. ele depinzand de relatia care se stabileste in mod particular intre posesie si dreptul de proprietate. daca a consacrat anumite articole bunurilor din domeniul public. totusi. 2. „Drept civil.Ripert) b)”Materia ( dreptul public asupra imobilelor-n.Carbonnier) Bibliografie minimala 1.Autorii Codului lui Napoleon au inteles acest lucru . insa Codul civil nu a facut nimic asemanator.Aceasta interventie se manifesta sub mai multe feluri: prin restrictionarile drepturilor proprietarilor funciari. ingloband si celelalte atribute ale acestuia.posesia . in acest caz prin notiunea de posesie se suprapune peste dreptul de proprietate.Ce solutie il sfatuiti sa adopte in continuare ? III. p. Bîrsan. corespunzator aspectului dinamic al unui drept real. fie al legilor administrative.posesia .”(M. .n. dar ea s-a dezvoltat considerabil de la mijlocul secolului. devenit general. in ceea ce priveste proprietatea. nr.stare de drept. celelalte sunt de resortul fie al unui Cod de drept public. . Astfel. posesiei ii pot fi conferite trei acceptiuni : .Trebuie. in acest caz intereseaza atat aspectul psihologic cat si cel material ( ca stare de fapt) al posedarii unui bun iar posesia este distincta de dreptul de proprietate. in cadrul disciplinei drepturilor reale. sa formulam aici o idee generala. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate : a)”Dispozitiile relative la domeniul public nu se afla la locul lor in Codul civil.Interventia dreptului public asupra imobilelor este traditionala si se explica prin natura lor teritoriala .6/1999. Termenul de posesie are mai multe acceptiuni.Proprietatea privata se inrudeste cu domeniul public si legea civila poate sa regleze o serie de chestiuni care rezulta din raporturile de drept public.Nicolae. anuntandu-le printr-un titlu destul de obscur: Despre bunuri in raporturile lor cu cei care le poseda.M. ca un aspect esential al unui dirijism economic.) releva in mod direct dreptul administativ.

Elementale posesiei sunt : . Conform art. . care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele celor doua notiuni. si detentia precara(D) . c) clandestinitatea..Viciile posesiei. pe de o alta parte. viciile posesiei sunt: a)discontinuitatea. 3. Definitia posesiei.animus (a): constain intentia celui ce stapaneste bunul de a efectua aceasta stapanire pentru sine. b) violenta .cea subiectiva si cea obiectiva asupra posesiei. : ”posesia este clandestina cand posesorul o exercita in ascuns de adversarul sau.” Viciul violentei are caracter relativ si temporar. aplicandu-se . concretizat in acte materiale sau juridice. Viciul clandestinitatii are caracter relativ si temporar.cel mai important din punct de vedere practic. care este: e) echivocul.1852c.1851 c. exercitata. consideram ca mai trebuie avut in verdere si un alt aspect. adica cu intermitente anormale. d) precaritatea. care.Ce intelegeti prin expresia “ in mod neregulat.causa detentionis( cp). aplicandu-se . . de la preeminenta unuia sau altuia in definirea acestui concept . animus detinendi (ad). in cazul posesiei bunurilor imobile.1848 c. Pornindu-se de la chestiunea elementelor constitutive ale posesiei .” Viciul discontinuitatii are caracter temporar si absolut.1847 c.un element psihologic. adica cu intermitente anormale”? b)-violenta :art. . de regula. incat acesta nu este in stare de a putea sa o cunoasca”.Posesia si detentia pecara . au aparut cele doua teorii.Deosebirile constau din modul in care sunt concepute.prin prisma elementelor constitutive – posesia(P) pe de o parte. de noi insine sau de altul in numele nostru.corpus ( c) : presupune un contact direct cu lucrul.de regula. asadar.Ce intelegeti prin expresiile “violenta activa “ si “ violenta pasiva”? Se regasesc ele in spiritul si /sau litera articolului 1851 c. 4.civ.si anume.1846 alineatul 2: “ detinerea unui lucru sau folosirea de un drept. a)-discontinuitatea : art. .civ. ? c)-clandestinitatea : art. asadar. avand. o deosebire de natura juridica.animus domini sau animus possidendi(ap) . si anume. .” Dincolo de criticile intemeiate care au fost aduse acestei definitii legale .Ce subiect de drept poate fi considerat “adversarul” posesorului ? 40 . nereglementat de Codul civil.In doctrina posesia este definita ca fiind stapanirea de fapt a unui lucru . una sau alta. posibilitatea de a duce la dobandirea unui drept real prin prescriptia achizitiva. Rezulta ca posesia a fost retinuta spre reglementare de redactorii codului civil in principal prin prisma unuia dintre efectele ei. in cazul bunurilor mobile. Teoria subiectiva (Savigny) : P = ap + c D = ad + c Teoria obiectiva (Ihering) : P = a + c D = a + c – cp. care constituie titlul sau. civ.civ:”posesia este discontinua cand posesorul o exercita in mod neregulat. care detine lucrul pentru proprietar. acela al raporatarii la titlul din codul civil in cadrul caruia este regelementata posesia. Intre posesie si detentia precara exista. stapanitorul bunului respectiv fiind un detentor precar. apare ca fiind manifestarea exterioara a unui drept real Codul civil defineste posesia in art. din punctul de vedere al comportarii posesorului . : posesia “este tulburata cand este fundata sau conservata prin acte de violenta in contra sau din partea adversarului. cat si la bunuri imobile. Lipsa acestui element psihologic specific echivaleaza cu lipsa calitatii de posesor . aplicandu-se atat la bunuri mobile.Elementele posesiei . este vorba despre titlul XX intitulat “ Despre prescriptie”. printr-o interpretare sistematica .civ.2. Acestei enumerari i se adauga un alt viciu al posesiei.un element material. El detine bunul de cele mai multe ori in temeiul unui contract .

.” Aseasta prezumtie este relativa i privinta bunurilor imobile si irefragabila in privinta bunurilor mobile in conditiile speciale ale art. adica in calitate de locatari.676 c.. sau si din alte situatii ? . e).de 30 de ani.674-676: -actiunea posesorie generala ( actiunea in complangere) este folosita de posesor si –in anumite cazuri exceptionale – si de detentorul precar.972.civ. indiferent ca este de buna –credinta sau de rea-credinta. respectiv atunci cand nu se poate sti cu certitudine ca exista in persoana posesorului animus possidendi sau animus sibi habendi. ci numai de acelea care nu permit transferul dreptului de proprietate .: “Posesorul este de bunacredinta atunci cand poseda ca proprietar in puterea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute.1854:”posesorul este presupus ca poseda pentru sine.Caraceristica posesorului de a fi de rea-credinta rezulta numai din interpretarea per a contrario a articolului 486 c. nu consituie o posesiune sub nume de proprietar.civ.civ.C.485 coroborat cu art.Efectele posesiei. in cadrul lor. existenta dreptului de propietate.este lipsa posesiei.duce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune : art.1858 C.civ..485 C.) se activeaza in conditiile in care adevaratul proprietar redobandeste stapanirea bunului in urma unei actiuni in revendicare..Care sunt viciile precaritatii in conceptia Codului civil ? Precaritatea se transforma in posesie printr-unul din modurile prevazute de art.Reglementarea actiunilor posesorii se regaseste in Codul de procedura civila. sub nume precar. 5.civ.1909 alin.civ. se vor prescrie prin treizeci de ani. . uzufructuari etc.486 C.si fara sa i se poata opune reaua-credinta.civ. Atunci cand posesia este de buna-credinta produce in plus umatoarele efecte : d)Posesorul de buna-credinta dobandeste fructele bunului posedat : art.: “Toate actiunile.-pentru a face sa inceteze orice fel de tulburare a posesiei. atat reale cat si personale.486 c.: “Posesorul nu castiga proprietatea fructelor decat cand poseda cu buna-cedinta. .1890 C.” Precaritatea ( detentia precara) este mai mult decat un simplu viciu al posesiei . :”Actele ce exercitam asupra unui lucru al altuia . produce urmatoarele efecte: a) Posesia creeaza o prezumtie de proprietate : art.1 coroborat cu art.civ.Actiunile posesori sunt actiuni reale ce ocrotesc posesia bunurilor imobile si drepturile reale imobiliare susceptibile a fi dobandite prin uzucapiune.” In aceasta materie.”Acest efect al posesiei de bunacredinta( art. Atunci cand posesia nu prezinta nici unul dintre viciile sale ea este utila si deci. pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un temen de prescriptie. apta sa produca efectele recunoscute de lege.Posesia de buna-credinta si posesia de rea-credinta.” c)Posesia este ocrotita prin actiunile posesorii. art.d)-precaritatea : art.echivocul : posesia este echivoca prin raportare la elementul sau psihologic.1853 C. sau asupra unui lucru comun. b) Posesia prelungita . Potrivit art. daca un este probat ca a inceput a poseda pentru altul.pr.civ. Posesia. 41 . depozitari. fara a se pune in discutie. sub nume de proprietar.Considerati ca se poate stabili o coresponenta inte posesia utila si posesia de buna-credinta? Dar intre posesia viciata si posesia de rea-credinta ? 6. fara ca cel ce invoca aceasta prscriptie sa fie obligat a produce vreun titlu. nu este vorba despre orice fel de vicii ale titltului . -actiunea posesorie speciala este introdusa de posesor atunci cand deposedarea sau tulburarea posesiei sale s-a produs prin violenta. art.

Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 3)In 1997 A ii doneaza lui B.112.1996. care consacra dobândirea de către B. pârâtul menţionează că.10. daca adevaratul proprietar locuieste in circumscriptia tribunalului judetean unde se afla nemiscatorul . el considerandu-se adevaratul proprietar.in 1998. a dreptului de proprietate prin uzucapiune împotriva lui X. susţine că instanţa. la data ultimei sale intrări în posesie. nr.Rezolvati urmatoarele spete: 1) La 29. după doi ani de la data la care X. reclamantul face dovada dreptului său de proprietate asupra apartamentului. strada Orizontului nr. la restituirea posesiei unui imobil. figura ca donatar.D intenteaza o actiune in justitie cu urmatoarele capete de cerere: -restituirea in deplina proprietate si linistita posesie a imobilului din strada Orizontului.05. introduce o acţiune în justiţie solicitând obligarea lui B. dar semnătura donatorului. De asemenea. In februarie 2000. solicitând obligarea pârâtului la restituirea în deplină proprietate şi posesie a unui apartament.printr-un mandatar din capitala. inchiriaza partial casa lui C. intrase în posesia imobilului ameninţându-l pe pârât cu moartea. cetatean italian. nepotul sau. obligându-se la plata unei chirii de 100 lei/lună.01. Totodată. chiar dacă ar dispune restituirea apartamentului către reclamant. fusese falsificată de însuşi donatarul.08.03.1992.2004.112. care l-a indus în eroare prezentându-i un contract de donaţie. si prin douazeci de ani . întrucât a fost de bunăcredinţă atunci când a cumpărat de la X. menţionează că la 29. C. printr-un act sub semnatura privata.” II. la 23.06. se încheiase un contract de închiriere pe termen de un an.e)Posesia de buna-credinta intemeiata pe un just-titlu conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiunea de 10-20 de ani :art.B . în mod anticipat. A.in temeiul unui contract de inchiriere valabil in perioada 1994-1996. nu era decât locatarul lui X.1895. daca locuieste afara din acea circumscriptie. iar locatorul a acceptat această plată. În susţinerea pretenţiilor sale.2005 a cumpărat apartamentul de la X. o casa de locuit. 42 .05. şi C. În replică. în temeiul contractului încheiat între cei doi. rămasă definitivă şi irevocabilă la data de 14. chiria datorată pentru toată durata contractului. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 2) La 22.2004 între B. chiriaşul a plătit. Pârâtul se opune la admiterea capătului de cerere privitor la restituirea imobilului arătând că la 12. Reclamantul învederează că la 23.1997 A. precum şi la plata sumei de 1000 de euro.”Cel care castiga cu buna-credinta si printr-o justa cauza un nemiscator determinat va prescrie proprietatea acestuia prin zece ani. nu ar putea admite capătul de cerere referitor la restituirea sumei de 1000 de euro.06.. -contravaloarea chiriei pe care B a incasat-o de la C precum si a celei pe care A a perceput-o de la X. pârâtul face proba dreptului său de proprietate asupra imobilului în litigiu printr-o hotărâre judecătorească. A. B. aşa cum relevase instanţa penală în baza unor cercetări declanşate după 01.1996 pârâtul a intrat în posesia imobilului fără acordul său. În plus. pe durată nedeterminată. în care X.2005 A. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B.Ulterior. În fapt. situata in Bucuresti.

b) Solutionatati cererile introduse referitoare la plata chiriei si a restituirii chiriilor deja percepute. este nevoit sa se intoarca in satul natal pentru a continua munca tatalui sau. plata facandu-se in mod anicipat.A solicitain justitie desfiintarea contractului si restituirea chiriilor perecepute de la Y. acesta din urma il actioneaza in justitie pentru a fi obligat sa execute indatorirea de plata a chiriei.10. 6. Cerinte. Intre A. fiul sau.a) In ianuarie 1999 A ii vinde un imobil. urmandca pretul sa fie platit in termen de un an de zile.casa de locuit – lui B. In toamna aceluiasi an. B se apara . A ii vinde lui B. in urma unui contract incheiat cu B la data de 20. la un pret mult sub nivelul pietei. solicitand sa elibereze apartamentul pe care el ( reclamantul) il detine cu titlu de inchiriere . B inchiriaza casa lui Y.un imobil de locuit.10 2002.c.b) ale spetei. B ii pune in vedere lui C sa-i predea cele 15 oi impreuna cu mieii nascuti intre timp. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. fixand o chirie de 100 $ lunar. solicitand totodata si si restituirea contravalorii chiriei percepute de la C.485. b)In ianuarie 1999. In martie 1999.2000.civ. 4. intervine decesul lui A. 43 . in consecinta. Deoarece pana in anul 2000 B nu si-a indeplinit promisiunea facuta cu ocazia vanzarii-cumpararii. 2) Solutionati cele doua cereri referitoare la restituirea contravalorii chiriilor percepute de catre B in fiecare caz in parte. urmand ca B sa-l primeasca pe X( fiul lui A) in calitate de avocat stagiar la firma sa de avocatura. b) Este corecta solutia instantei? Motivati raspunsul. conform intelegerii dintre ei. fixand o chirie de 150 $ lunar. In luna mai a aceluiasi an. A introduce o actiune in justitie impotriva lui C. aratand ca el ar trbui considerat posesor de buna-credinta pana in momentul introducerii cererii de chemare in judecata si invoca in favoarea sa dispozitiile art. animalele vor ramane in turma lui A pana cand B va fi finalizat lucrarile de construire a unor noi dependinte de pe langa gospodaria sa. B inchiriaza casa lui C. in primavara. plata facandu-se in mod anticipat pe un an de zile. C. 5.Neintelegerile dintre ei se soldeaza cu introducerea de catre B a unei actiuni in justitie pentru a-si valorifica in natura dreptul sau de proprietate asupra animalelor. in jurul lunii septembrie 2000. cioban – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator a intrvenit un acord verbal la 15 octombrie 1999 privind instrainarea a unui numar de 15 oi. 1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a. Cerinte: a) Analizati problemele de drept din speta. Cum pana in primavara anului 2000 B nu-si executase obligatie de plata a pretului vanzariicumpararii.Luand cunostinta de cererea introdusa de catre D. A introduce in luna august 2000 o actiune in rezolutiunea vanzarii. La 15. in sensul ca nu-i recunoaste reclamantului vreun drept asupra mieilor. C refuza sa-i mai plateasca chirie lui B. astfel incat. In ianuarie 2000. Instanta admite in parte actiunea.

Din 1996. 1999 din care rezulta ca este beneficiarul mortis causa al imobilului respectiv. Care este solutia instantei si cu ce motivare ? 8. A sustine ca a ocupat in mod legal terenul in litigiu.in ceea ce priveste recunoasterea lui A in calitate de proprietar. X. A solicita ca paratul sa fie obligat a-i lasa in deplina proprietate si posesie un imobil-casa de locuit. solicitand instantei obligarea acestuia la a –i elibera casa de vacanta pe care a ocupat-o fara vreun drept impreuna cu familia sa.civ. A depune la dosar o scrisoare a lui B datata 12.12. datat 15. inrucat s-a pornit un nou proces intre aceleasi parti cu privire la acelasi bun. 7. 44 . Este legala aceasta hotarare ? Motivati raspunsul. in 1996 A il actioneaza in justitie pe B. Cerinte: a) Precizati cae este natura juridica si temeiul actiunii reclamantului. intre cei doi apar neintelegeri cu privire la stapanirea bunurilor succesorale. In replica. In cursul dezbaterilor. trebuie sa produca o dovada in acest sens. Prin avocatul sau. fratii A si B sunt mostenitorii averii tatalui lor. paratul a profitat de absenta sa si s-a instalat in imobil in vara anului 2001.674 C. astefel incat. necunoscand existenta contractului de inchiriere.04. In plus.1997.08. 9.2001. fiindu-i atribuit de catre organele locale competente in aplicarea Legii 18/1991 si prezinta in acest sens adeverinta de proprietate si procesul –verbal de punere in posesie. Instanta admite actiunea reclamantului astfel cum a fost formulata. b) In aceste conditi. A este chemat in judecata de catre B pentru a-i lasa in deplina folosinta si posesie un teren agricol. Printr-o cerere de chemare in ludecata indreptata impotriva lui B. Cerinte: a) Precizati natura juridica a actiunii reclamantului. in care acesta isi manifesta ingrijorarea in legatura cu o serie de dispute grave pe care le avea cu T. instanta respinge actiunea lui A.Reclamantul arata ca in timp ce-si petrecea concediul in strainatate. Este corecta solutia instantei ? Motivati raspunsul.si se opune admiterii capatului de cerere referitor la restituirea chiriilor . c) Solutionati actiunea in justitie. acesta din urma amenintandu-l cu scoaterea lui din testament. C se apara sustinand ca a cumparat apartamentul de la B la data de 10. A se hotaraste sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B.pr. Prin hotarare motivata.precum si chiriile pecepute in urma incheierii unui contract de locatiune intre B si C.1999. Prin intampinare. prezentand drept titlu de proprietate adeverinta de proprietate. b) Este corecta solutia instantei ? Motivati. de aproape un an de zile. B invedereaza instantei ca detine imobilul in baza testamentului olograf emis de T la data de 20 10. cu privire la acelasi teren. b) Aratati ce fel de dovezi trebuie sa aduca reclamantul in sustinerea cererii sale.. la aceeasi instanta de judecata . B este de acord cu admiterea in parte a actiunii. iar daca A reclama vreun drept exclusiv asupra imobilului. paratul sustine ca intelege sa se comporte doar ca un comostenitor al tatalui lor. a)In cadrul unei actiuni intemeiate pe art. Reclamantul isi intemeiaza dreptul de proprietate de asemenea pe un testament al lui T. Instanta respinge actiunea introdusa de A ca fiind prescrisa. invocand din oficiu exceptia autoritatii de lucru judecat . compusa din mai multe bunuri mobile si imobile . In apararea sa.

quae in jure consistunt. ca ceva sa fie al meu. pe considerentul ca o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie nu poate fi ignorata. Instanta respinge actiunea lui A. De regula. C. Posesia este un fapt.Latura insa prin care eu. unul de posesiune sensibila si unul de posesiune 45 .( Ihering) d)“Lucrurile incorporale. incat.(M. ele nu privesc decat o quasi-posesie.Conditia subiectiva a posibilitatii de intrebuintare in genere este posesiunea. Cerinte: a) Este corecta solutia instantei ? Argumentati.” ( Hegel ) h) “Ceea ce este al meu din punct de vedere juridic (meum iuris) este acel ceva atat de apropiat mie.nu sunt susceptibile de o posesiune veritabila si propriu-zisa.Insa ideea de posesie a cunoscut o extindere progresiva. posesia este protejata de lege. G. in a carui posesiune eu nu ma aflu inca. constituie ce este adevarat si juridic in ea : determinatia proprietatii. corespunzator art. ca vointa libera. A sustine ca nu a avut cunostinta de existenta procesului cu privire la terenul in litigiu. nu observand in holul unui hotel pe un portar si pe un hot care pun mana fiecare pe cate o valiza.fr.civ. dar nu intotdeauna: legea uneori o sanctioneaza prin intermediul revendicarii” ( M. constituie interesul particular al posesiei.. iar quasi-posesia unui drept consta in folosinta pe care o are acela caruia ii apartine dreptul”. m-ar leza. (Jean Carbonnier) g) “Faptul ca eu am ceva in putereamea. G.. Lectura juridica. In replica. b) Considerati ca A ar fi trebuit sa introduca o actiune in revendicare impotriva lui B ? III.fr. ea trebuind adusa la indeplinire. constituie posesiunea . pusa in executare prin intermediul executorului judecatoresc.Astfel . si astfel sunt mai intai vointa reala. numai daca conceptul de posesiune nu ar fi pasibil de doua sensuri diferite. sunt institutii juridice numai mijloacele prin care legea le utilizeaza pentru a proteja sau pentru a distruge acest fapt al posesiei. vom invata a distinge detentia precara de posesie ( oare din aceasta cauza li sau dat uniforme speciale portarilor de hotel ? ) .Planiol.pr. Ceva exterior ar deveni al meu atunci cand eu as putea admite ca ar fi posibil sa fiu lezat prin intrebuintaea pe care celalalt o da unui lucru. In cadrul apararii sale.”( Savigny) c) “Posesiunea va exista oridecateori o persoana are o putere fizica exercitata in mod voit asupra unui lucru” .1864 c. care determina o diferenta in ceea ce priveste efectele detentiei si respectiv.Este o greseala.posesia este privita in sensul ei restrans si originar : ea evoca in acelasi timp ideea de bun material si pe aceea de proprietate.Distinctia este exclusiv juridica: este vorba de diferenta de natura juridica. Comentati urmatoarele citate: a) ”Se spune uneori ca posesia este o institutie juridica. contactul direct pe care detentorul precar il are cu lucrul nu este diferit de cel pe care il are orice posesor cu bunul posedat. in posesie obiectiv. fapt consemnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. ale posesiei. ca un stapan al lucrului. considerand ca paratul ii tulbura folosinta si posesia terenului agricol t1.674. daca cineva s-ar putea folosi de el fara asentimentul meu.10.civ.(Pothier) e) “Astfel definita – prin art.Ripert) b) Posesia este”puterea fizica pe care o persoana o exercita asupra unui lucru cu intentia de a se comporta fata de toata lumea ca un adevarat proprietar. instinct sau liber. A introduce o actiune in justitie impotriva lui B in temeiul art..civ.Planiol.Este in sine contradictoriu sa avem ceva exterior ca pe ceea ce este al sau. imi sunt mie.arbitru.2228 c. ea insasi exterioara. B isi motiveaza patrunderea pe teren prin faptul ca a castigat un proces de revenicare impotriva lui X. dupa cum latura particulara ca eu fac din nevoie naturala.”.Ripert) f) “Din afara.

teoria generala a contractului va fi studiata in cadrul disciplinei obligatiilor civile.645 c. nu numai a celor reale.civ.Prin exceptie. in conditiile unei puteri legislative publice.. 2. Bucureşti. conventie. V.” ( Kant ) Bibliografie minimala 1.Notiune. Drepturile reale principale”.Un act normativ nu poate da nastere unui raport juridic in mod concret.p.”Teoria generala adrepturilor reale”. d). Codul civil. traditiune.Clasificarea modurilor de dobandire.Dintre aceste moduri.644 si 645 enumera diferitele moduri de dobandire a proprietatii : sucesiune.civ. 2 .). prscriptie. lege si ocupatiune . Majoritatea modurilor de dobandire a proprietatii sunt in acelasi timp si moduri de dobandire pentru celelalte drepturi reale.Modurile de dobandire a drepturilor reale sunt categorii de acte sau fapte juridice care genereaza dobandirea sau /si transferarea dreptului de proprietate si a celorlate drepturi reale principale. acestei enumarari trebuie sa i se aduage si hotararea judecatoreasca.in functie de caracterul transmisiunii: moduri de dobandire cu titlu oneros si cu titlu gratuit.Legea ca mod de dobandire a drepturilor reale.G.A poseda ceva exterior ca pe ceea ce este al sau nu este posibil decat intr-o situatie juridica .Cu privire la conventie.485 c.p. b)-in functie de momentul dobandirii : moduri de dobandire intre vii si pentru cauza de moarte . C.2004. a)-in functie de intinderea dobandirii: moduri de dobandire cu titlu universal si cu titlu particular. in art. 2001.Humanitas. 3.I.in sens larg poate fi mod de dobandire a proprietatii numai daca este vorba de un act normativ cu caracter individual: de exemplu o hoatarare de guvern In acceptiunea art.Scurte precizari teoretice 1. Drepturile reale principale”. legate. ALL Beck. Drept civil. accesiune sau incorporatiune. 46 .Bucuresti. ci este nevoie de un act sau fapt juridic in acest scop.237-260. vol. MODURILE DE DOBÂNDIRE A PROPRIETATII I. 3. Retinem in acasta materie urmatoarele cazuri de dobandire a proprietatii prin efectul legii: -dobandirea fructelor prin posesia de buna-credinta(art.toate acele moduri care nu pot fi incadrate intr-una din categoriile enuntate de Codul civil.inteligibila . c)-in functie de situatia juridica a bunului in momentul dobandirii: moduri de dobandire originare si derivate. prin cel dintai putandu-se intelege posesiunea fizica.Stoica. 1946. 2. Ed.. doar o posesiune juridica a aceluiasi obiect. trebuie observat ca ea este un mod general de dobandire a tuturor drepturilor patrimoniale. iar prin cel de-al doilea. adica intr-o situatie civila. succesiunile si legatele formeaza materie de studiu a dreptului civil in anul III . legea. „Drept civil. Bîrsan. sunt considerate ca moduri de dobandire prin efectul legii .Lutescu .

-dobanditorul bunului mobil de la un non dominus devine proprietar in baza posesiei sale.justul-titlu nu este cerut ca un element separat de buna-credinta.o prezumtie absoluta de proprietate .bunul mobil sa fie privit ut singuli. 4.-dobandirea coproprietatii zidului comun(art.civ.civ.Dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta.Retinem doar hotararile judecatoresti constitutive de drepturi reale: -hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamantului uneia dintre parti la incheierea unui act translativ de proprietate in materie imobiliare( in baza art. bunurilor mobile suspuse unui regim de inregistrare si publicitate. .1909 alin.).(o aplicatie a art.prescriptie instantanee .civ. 47 .Conditii referitoare la bun : .3.1909 alin. fara sa fie trebuinta de vreo curgere de timp. 5. traditiunea opereaza transferul proprietatii in cazul : -darurilor manuale..”Doua intelesuri ii sunt atribuite acestei maxime: -posesorul unui bun mobil poate opune posesia sa proprietarului –revendicant ca o prezumtie de proprietate.un mod de dobandire a bunurilor mobile prin efectul legii. -de buna-credinta-prin raportare la art.Hotararea judecatoreasca.Explicatiile teoretice propuse regulii: . 4. este ca in materie mobiliara posesia de buna-credinta valoreaza titlu de proprietate: “en fait de meubles possession vaut titre. in ipoteza in care adevaratul proprietar s-a desesizat voluntar de bun.1.”Lucrurile miscatoare se prescriu prin faptul posesiunii lor.1075-1077 C.1).civ:executarea silita directa atipica a obligatiilor de a face.).Traditiunea(predarea materiala a bunului) ca mod de dobandire a drepturilor reale principale.nu se aplica : bunurilor mobile din domeniul public. -dobandirea bunurilor mobile prin posesia de buna-credinta(art.598c.1909 4. 4.Conditii referitoare la posesie. In sensul art. Conditiile invocarii regulii en fait de meubles possession vaut titre: 4.4.Posesia trebuie sa fie : -reala si utila.1 C.2.Conditiile referitoare la persoane pot fi reprezentate astfel: desesizare voluntara Prorietarul --------------> instrainare prin vanzare Detentorul ----------------> Tertul posesor cu titlu oneros precar de buna-credinta =beneficiarul regulii art.1909 C. el poate fi si putativ. 5.civ. exista o exceptie : titlurile la purtator (bunuri incorporale) .Sediul materiei:art.644 C.972 C.597.).se refera numai la bunuri mobile corporale. .bunurilor mobile inalienabile.” Regula continuta de art 1909 alin.civ.mod de dobandire a drepturilor reale. .

503 C. sau in baza unui antecontract de vanzare-cumparare. 6.-actiunilor (titlurilor de valoare) “la purtator”.1.posesorul este de buna -credinta atunci cand stapaneste terenul in virtutea unui titlu translativ de proprietate ale carui vicii nu-i sunt cunoscute-prin raportare la art. dar cu materialele altei persoane: . e)-accesiunea animalelor : este reglementata de art.19). si Legea apelor. Legea civila distinge intre constructorul ( posesorul terenului) de buna credinta si cel de reacredinta: . nenominative. nu imbunatatiri aduse unui imobil.495-497 c. nu se aplica in situatia existentei unui contract intre proprietarul terenuli si constructor.:lucrari sau constructii noi. Sporul de valoare al fondului este diferenta dintre valoarea terenului inainte de efecuarea lucrarilor si valoarea intregului imobil dupa ridicarea constructiilor. b)-avulsiunea este definita in art. si Legea nr. accesiunea este imobiliara si mobiliara.2. cu materialele sale. Codul civil in art.Accesiunea ca mod de dobandire a drepturilor reale.502 C.498 C. Codul civil porneste de la regula ca lucrul principla este terenul si reglementeaza doua ipoteze: 7.494 C.accesiunea albiei unui rau : este definintade art. In functie de natura obiectului principal .civ.500-501 C. Definitie:accesiunea consta in incorprorarea materiala a unui lucru mai putin important intr-un lucru mai important. proprietarul lucrarilor.Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de o persoana . 19 48 . 7.2.Accesiunea imobiliara artificiala. dar pe ternul altei persoane.civ.solutia este continuta in dispozitiile art. 7.Accesiunea imobiliara naturala consta in unirea –fara interventia omului-a doua bunuri dintre care cel putin bunul principal este imobil.civ. c)-insulele si prundisurile .103/1996 privitoare la fondul cinegetic si protectia vanatului. sunt aplicabile si dispozitiile cuprinse in Legea apelor nr. Domeniul de aplicare al art. d). . 7.494 aplica regula quod solo aedificatur solo cedit:proprietarul terenului devine prinaccesiune.2. care are insa obligatia de platas a despagubirlior catre proprietarul materialelor.1.2.Ipoteza constructiei sau plantatiei facuta de proprietar pe terenul sau .legea il obliga pe proprietarul terenului sa pastreze lucrarile cu indatorirea de plata a unei indemnizatii( valoarea materialelor si pretul muncii sau sporul de valoare al fondului. -in situatia vanatului si a pestelui capturat in conditiile legii. buna-credinta este suficient sa existe in momentul incorporarii in sol a constructiei: mala fides superveniens non nocet.civ.486 C.destinatarul legii este numai constructorul care are calitatea de posesor al terenului ( nu detentor precar). 7.493 C.regimul juridic este continut in art.: lucrarile apartin proprietarului terenului ( indiferent de buna sau reaua sa credinta).7/1996.civ.Ocupatiunea (luarea in stapanire a unui bun care nu apartine nimanui)este retinuta ca mod de dobandire a drepturilor reale : -in cazul bunurilor comune: apa de baut luata de la un izvor natural.civ.civ.Codul civil reglementeaza urmatoarele cazuri de accesiune imobilara naturala: a)-aluviunea este reglementata de art.civ. accesiunea imobiliara poate fi naturala si artificiala..

21 Din punct de vedere strict teoretic.Pentru opozabilitatea dreptului de retentie fata de alte persoane ( creditori ai proprietarului terenului) este necesara inscrierea dreptului in cartea funciara a imobilului.instantele nu vor deduce reaua-credinta numai din faptul ca cel care a construit.”( D.1847. -detentia precara nu poate conduce la uzucapiune.Alexandresco.13/1959 a fostului Tribunal Suprem : ”1 .Accesiunea mobiliara opereaza in urmatoarele cazuri: -adjuctiunea: art.constructorul are un drept de retentie 21cu privire la constructie. 20 49 .1890 C..civ. in conditiile art.Uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani: a)sediul materiei art. -specificatiunea :art. facand opunerea sau introducand actiunea numai dupa termianrea acestora sau aproape de sfarsitul lor.) Regula este ca proprietarul bunului principal devine prin accesiune proprietar al bunului mai putin important su unit cu primul. cu obligatia de a plati despagubiri. .constructorul este indreptatit sa obtina despagubirile si de la subdobanditorul ulterior al imobilului.n.. ..Probleme comune pentru constructorul de buna-credinta si pentru cel de rea-cedtinta: ..cerinte: -posesie utila si neintrerupta timp de 30 de ani.1910 C..Instantele vor cauta sa inlocuiasca solutia neeconomica a daramarii sau demolarii constructiei printr-o despagubire in bani.cit.351).constructorul devine creditor pentru suma de bani repezentand despagubirile ce au a fi platite de proprietarul terenului. aceasta chestiune este controversata:”dreptul de retentie este inadmisibil . -confuziunea: art... ori de cate ori aceasta solutir apare mai echitabila.(subl.Prescriptia achizitiva (uzucapiunea ) este un mijloc de a dobandi dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia asupra unui bun.. prin posesia bunului in tot timpul fixat de lege.511-512C. -nu se cere ca posesia sa fie de buna-credinta.508-509 c.actele de simpla tolerenta exercitate asupra unui imobil( cu consimtamantul proprietarului) nu conduc la uzucapiune.2..Posesia necesara pentru a uzucapa: posesia utila. 7.3..p.Instantele vor cereceta daca actiunea proprietarului fondului nu imbraca aspectul uni abuz de drept. 8. pentru ca acest drept exceptional nu poate sa aiba loc decat in cazurile anume statornicite de lege. ci vor cerceta conditiile in care sau facut constructiile. -posesia echivoca exercitata de un coproprietar asupra intregului bun comun nu conduce la uzucapiune decat in situatia in care ar fi intervenit transformarea ei in posesie utila.1895 C.Uzucapiunea de 30 de ani (logissimi temporis):sediul materiei art...Instanele vor cereceta daca prin facerea lucrarilor s-a adus reclamantului un prejudiciu efectiv si apreciabil.civ.2.civ.3.civ. 2.op. bunurile mobile ar putea fi uzucapate de catre posesorul de rea-credinta in ipoteza in care nu sunt indeplinite conditiile art.1. 7. 8.civ. . 8.3. Domeniul de aplicare : bunuri imobile aflate in circuitul civil.504 c.in cazul posesorului de rea-credinta legea ii ofera proprietarului un drept de optiune intre a pastra constructia( situatie in care va plati constructorului despagubiri reprezentand valoarea materialelor si pretul muncii) si a cere demolarea20 .aplicabilitate : Pentru ipoteza demolarii a se vedea Decizia de indrumare nr.” In cazul demolarii este necesara autorizatia administrativa prealabila.plantat sau executat lucrari pe un teren ce nu-i apartine nu are vreun titlu asupra terenului.) prin pasivitatea sau acceptarea acestuia de a face lucrarile.civ. 8.

4.59 si 59 din 1974 : opinia majoritara este in sensul ca prinintrarea in vigoare a acestor legidreptul de proprietate asupra terenurilor nu a mai putut fi dobandit prin uzucapiune. -justul-titlu trebuie sa emane de la alta persoamna decat adevaratul proprietar .1897 C.civ. 2. C.1864 C. citati de Hamangiu in op.623 C.Planiol redactorii codului civuil nu au retuinut acesta posibilitate.1896c. ipoteza este urmatoarea: o persoana dobandeste cu buna-credinta un drept de uzufruct in virtutea unui titlu care nu emana de la adevaratul proprietar. intrucat ar trebui sa se inlature si uzucapiunea de 30 de ani.ca servitutea sa fie constituita de posesorul ne-proprietar al fondului aservit.cit. . -posesia sa fie de buna-credinta :art. sa nu fie nul sau putativ si sa aiba data certa.Astfel.. in doctrina s-a afirmat ca in realitate. posesorul acestuia ar deveni el insusi proprietar.ca vecinul care dobandeste servitutea crede ca trateaza cu adevaratul proprietar.civ.astfel incat a operat o intrerupere naturala a prescriptiei. 22 50 . desi art.Hamangiu(ibidem) sustine ca aceasta justificare este gresita.civ. conform lul M.330).ca adevaratul proprietar sa revendice bunul (fondul aservit)in intervalul dintre momentul cand se implineste uzucapiunea de 10-20 ani a servitutii si momentul cand s-ar fi implinit uzucapiunea fondului aservit de catre posesorul-constitutor al servitutii. aceasta nu mai poate fi opusa.p. in functie de domiciliul adevaratului proprietar.Barsan. 1970 inceputul termenului posesiei prescurtate 1974 intrarea in vigoare a 1990 reintrarea terenurilor in circuitul civil= 2010 implinirea prescriptiei - L58si 59 un nou curs al prescriptiei = intreruperea cursului prescriptiei In privinta uzufructului. -inceputul si sfarsitul:art.3.bunuri imobile privite ut singuli . caci daca revendicarea se produce anterior uzucaparii servitutii. presupunand intrunirea unor circumstante destul de complicate:1.civ.-cand posesorul este lipsit mai mult de 1 an de folosinta lucrului -cand lucrul este declarat imprescriptibil pe cale legala23.p. op.. 23 Cu referire la ultimul caz de intrerupere naturala se discuta in doctrina si in practica juridica efectul legilor nr.290). nu ca universalitati.poate conduce si la dobandirea dezmembramintelor dreptului de proprietate:uzufruct si servituti continue si aparente(chestiune discutata in doctrina).civ. -intreruperea prescriptiei : art.nu exista nici unargument logic sau juridic pentru a impiedica aplicarea uzucapiunii prescurtate.22 b)Conditiile: -posesia sa se intemeieze pe un just-titlu .1898 alin 1 si 2( prezuma buna-credinta)C. 8. intrucat ea este rara in practica .Calculul termenului se face conform art. intrucat terenurilor au fost scoase din circuitul civil.cit.civ. in privinta servitutilor.1887-1888 c.Un argument impotriva aplicabilitatii uzucapiunii prescurtate a fost acela ca exercitiul servitutilor .se referea numai la prescriptia de 30 de ani. nu aduce adesea nici o paguba reala proprietarului.Contra. iar servitutea ar fi validata”. definit in art. iar daca se produce dupa implinirea uzucapiunii fondului aservit. (a se vedea C. spre deosebire de cel al dreptului de prorpeitate sau al uzufructului.4. astfel incat acesta nu are interes intotodeauna sa se opuna acestui exercitiusi adesea nici nu observa uzurparea pe care o sufera (Aubry si rau.ca vecinul sa uzucapeze servitutea in 10 sau 20 de ani..

10.civ. Din probele administrate în cauză rezultă că la 23.Efectele uzucapiunii: .167/1958.civ.2005. precum şi să 51 . nu era însă adevăratul proprietar al bunului -. Cu două luni înaintea intentării acţiunii de faţă. scadenţa obligaţiei de restituire fiind fixată la 26. a formulat împotriva sa o acţiune în justiţie solicitând ca A. de altfel.invocarea uzucapiunii poate avea loc atat pe cale de actiune.1859 . -transmiterea posesiei catre posesorul actual are loc in cadrul unui raport juridic.1 C. Rezolvati urmatoarele spete : 1) La 18.1909 alin. la data de 14.principalul efect este dobandirea dreptului de proprietate in mod retroactiv. proprietarul originar al bunului. iar acesta din urmă. -autorul este o persoana care nu este adevaratul posesor al bunului.civ.player.07. c)-suspendarea prescriptiei .13-14 decretul nr.09.deoarece el îl deţinea de la reclamant cu titlu de depozit. după care l-a vândut pârâtului. reclamantul arată că pârâtul a cumpărat bunul de la C. De asemenea.1 C. solicitând restituirea unui cuptor cu microunde.2005.2005 A. Pârâtul invocă buna sa credinţă. pârâtul nu o contestă în instanţă.09.beneficiarul prescriptiei poate renunta in conditiile art. solicitând restituirea unui C.2005. .5. la rândul său.fapt pe care pârâtul nu îl cunoştea la momentul cumpărării bunului -.6.2004 reclamantul a închiriat cuptorul lui C.. În apărarea sa.2005 A.civ. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 2) La 24. dar cu două zile înainte de restituirea bunului către A.2005 prin care se desfiinţa pentru error in substantiam contractul încheiat între A. II.04.10.1860 C. În susţinerea pretenţiilor sale. B. cat si pe cale de abstentiune. B.167/1958. reclamantul înfăţişează hotărârea judecătorească pronunţată la 12.D. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. asistase la o discuţie purtată între reclamant şi C.in conditiile art.11.Jonctiunea posesiilor: este adaugarea la teremenul prescriptiei actuale a posesorului a timpului cat lucrul a fost posedat de autorul sau(art..: dupa implinirea termenului si avand capacitate deplina de exercitiu. 8.1838-1840 c. 8. şi C. solicitând restituirea unui videocasetofon. a preluat bunul după trei săptămâni de la încheierea contractului deoarece prezenta anumite deficienţe ce trebuiau în prealabil remediate de către vânzător. pârâtul invocă art. .. o terţă persoană l-a furat. împrejurare pe care. şi se dispunea repunerea părţilor în situaţia anterioară.2005 A. solicitând respingerea acţiunii în temeiul art. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4) A. să îi restituie în deplină proprietate şi posesie un teren. -actualul posesor nu poate schimba caracterele posesiei autorului sau. în care cel dintâi îi punea în vedere celui de-al doilea să nu întârzie restituirea bunului..2005 B. îl cumpărase cu o lună în urmă de la A.11.b)civila-in conditiile Decretului nr.07. vă consultă în calitate de avocat în următoarea speţă : la 12. C. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. arătând că a cumpărat bunul de la C.1909 alin. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare? 3) La 24. la 11. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui B. D.) -jonctiunea posesiilor este posibila si facultativa.

conform expertizei efectuate în cauză. Care sunt argumentele pe care le veţi invoca spre a atinge acest obiectiv ? 6. reclamantul a făcut proba dreptului său de proprietate. prilej cu care s-a platit o parte din pret si s-a predat terenul lui A. B. de care aflase din diferite surse. Prin cerea de chemare in judecata introdusa la 30. iar. La 10. sustunand ca reclamantul este constructor de rea-credinta.. A solicita cheltuieli reprezentand sporul de valoare al intregului imobil conform Codului civil.demoleze construcţia. cea mai bună poziţie posibilă faţă de dispoziţiile legale aplicabile. cumpărătorul ridică. în plus. B. încheie un contract de vânzare-cumpărare cu B. îl va obliga la demolare.03. cu aratarea problemelor de drept si cu analiza apararii formulate de parat.) este adevăratul proprietar al terenului şi că. pe baza unui contract de vânzare-cumpărare încheiat cu X. vă solicită.494 alin.02. reclamantul a depus la dosarul cauzei notificarea pe care i-a trimis-o lui A. X. din neglijenţă. a solicitat instanţei să dispună obligarea lui A. având în vedere faptul că acel contract era valabil ca antecontract de vânzare-cumpărare.civ. iar B. care imediat a inceput lucrarile de ridicare a vilei(p+2 etaje). a invocat art. La 15. se constată nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare încheiat în 1993 pe temeiul că bunul nu se afla în circuitul civil. către fratele lui la 13. a ignorat această notificare finalizând construcţia cu toate cele patru etaje proiectate. La 13. solicitând obligarea acestuia din urmă la plata de daune-interese pentru prejudiciul cauzat.2002 prin care îi spunea acestuia din urmă că este îngrijorat de intenţia lui A. construcţia ridicată pe terenul menţionat piere în urma unui incendiu provocat. Pe data încheierii contractului. el continuand lucrarile si dupa primirea notificarii.1989 A. de a ridica o construcţie pe terenul său după ce intrase în posesia acestuia în urmă cu trei ani. În susţinerea pretenţiilor sale privitoare la teren. să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină în raporturile cu B.1993 B. un terţ neproprietar. A. 5. 52 .000 de euro. în ce priveşte capătul de cerere referitor la construcţie.11.2002. A. În condiţiile în care A.000 euro.2000. la demolarea construcţiei.1994. se pronunţă. formată din patru etaje ridicată de posesorul-pârât pe acest teren în perioada iunieoctombrie 2002. prin efort propriu.Paratul B se opune. A primeste o notificare prin care B il instiinteza ca s-a razgandit in privinta perfectarii contractului de vanzare-cumparare intrucat un alt cumparator I-a oferit un pret considerabil mai mare.10. iar sporul de valoare al întregului fond ca urmare a ridicării construcţiei este de 100.09. o scrisoare trimisă de B. Rezolvati cererea introdusa de A.2002 prin care îi punea în vedere că el (B. Pe de altă parte. rămasă definitivă prin neapelare. primeşte suma convenită ca preţ. La 24. în final. de X. conform Codului civil.08.)La 23.. valoarea investiţiei efectuate de constructor se cifrează la 70. dacă va continua să construiască şi ultimele două etaje ale construcţiei. intră în stăpânirea terenului. Faţă de împrejurarea că la o săptămână de la acest fapt. prin care. obţine o hotărâre judecătorească. vă pune la dispoziţie. în temeiul art.05.2 C.03.civ.. astfel incat intelege sa-I restituie acontul primit.2001. În acest sens. Expunându-vă această situaţie de fapt. o hotărâre judecătorească "ce ţine loc de titlu". o construcţie pe terenul menţionat.1073 şi 1077 C. vă solicită să îi apăraţi interesele astfel încât să obţină respingerea pretenţiilor lui B. pe de o parte. introduce o acţiune în justiţie împotriva lui X. la 25. A. iar. pe de altă parte. având ca obiect un teren din Curtea de Argeş. După doi ani. A si B au semnat un acord in vederea incheierii ulterioare a unui contract prin care A sa dobandeasca terenul si fundatia unei constructii apartinand lui B..

A. iar titlul de proprietate a fost emis ulterior in beneficiul mostenitorilor pentru un teren in suprafata de 7 ha.reclamantul este de rea-credinta.in al doilea rand.analizand si apararea formulata de Y. intrucat a fost notificat la 25. astfel ca acesta nu putea sa cuprinda si suprafata de teren de 1.2001 X il actioneaza in justitie pe Y pentru plata contravalorii constructiei( p+1etaj) edificata pe terenul proprietatea acestuia din urma.5 ha ce formase deja obiectul instrainarii.existand mentiunea ca actul respectiv va ramane valabil pana la data intocmirii actului autentic de instrainare. b).. iar A. solicitand instsntei anularea antecontractului de vanzare – cumparare incheiat de reclamanta cu tatal lor. În anul 1964 F. nepublicata) Cerinte: 53 . Ce soluţie pronunţă instanţa şi cum o motivează ? 9)La data de 21 mai 1999 Reclamanta A a introdus o actiune in justitie impotriva paratilor B si C . defunctul tata al paratilor. introdusa la 22. data cand a intervenit decesul lui X.M.M. considerand-o inaplicabila.A. se stabileşte pe terenul cumpărat. introduce o acţiune în revendicare împotriva lui A. b)Solutionati cerera introdusa de X.C. fara sa dea insa curs acestei notificari.02.1996 X a intrat in posesia terenului in urma incheierii unui contract de vanzare cumparare cu W . dar care a fost evins de catre Y printr-o actiune in revendicare asupra aceluiasi teren . paratul.021997. cand i s-a cerut incetarea lucrarilor.02. Din actele depuse la dosar. În anul 1945 A.pentru ca se mentin doua titluri de proprietate pentru aceeasi suprafata de teren( actul de vanzare-cumparare autentificat de instanta si titlul de proprietate prin care lis-a reconstituit dreptul de proprietate). reclamanta arata ca actul de vanzare-cumparare fiind incheiat in martie 1991. el . mentine titlul de proprietate emis in 1994. şi A.C.C. este anterior emiterii titlului de proprietate. dandu-i caracter de act autentic. demonstrând că la data încheierii contractului de vânzare-cumpărare S. rezulta ca la 10. un teren situat în localitatea SnagovSat fiecare plătind câte ½ din preţul terenului.1997. au cumpărat împreună de la S. respingand capatul de cerere referitor la anularea lui.In apararea sa.civ.( Curtea de Apel Iasi. care s-a prezentat ca find proprietar .nu era emis titlul de proprietate asupra terenului.03.La 15. instanta retine ca la 20 martie 1991 intre A si X s-a incheiat un act sub semnatura privata .5 ha.1996 si ramasa definitiva si irevocabila la 18. dec .02. paratul Y solisita demolarea constructiei pentru urmatoarele argumente: in primul rand. In fapt. 8)În anul 1943.anularea titlului de proprietate nr.D.T. A.1996.validarea antecontractului de vanzare-cumparare incheiat de reclamanta cu X. a)Precizati drepturile si obligatiile subiectelor de drept X si Y. Instanta de fond admite in parte actiunea reclamantei numai cu privire la validarea antecontractului de vanzare-cumparare. cu urmatoarele capete de cerere: a). se afla intr-o stare de insolvabilitate financiara. nu era adevăratul proprietar. se apără invocând uzucapiunea. prin care X a convenit sa-i vanda lui A suprafata de 1. deoarece. acesta insa nu s-a incheiat pana la data de 20 iunie.1374/1999. Paratii au formulat cerere reconventionala.T. Reclamantul X arata ca bazandu-se pe titlul sau de proprietate datat 10.7.05. neavand cunostiinta de existenta unei situatii litigioase asupra terenului. Impotriva sentintei judecatoriei paratii declara apel. emigrează în S. la data incheierii acestuia.280/17 mai 1994 emis pe numele paratilor cu privire la ternul contractat de reclamanta cu autorul paratilor. urmare a procesului costisitor purtat impotriva lui W. In sustinerea cererii sale. a inceput imediat lucrarile la fundatia constructiei.U.C.

reclamantii au platit impozitul pe cladire si asigurarile ADAS. prevazuta de art. sub nr. prinactul de vanzare –cumparare autentificat la Notariatul de Stat Bucuresti.2933/1951 si transcris la grefa tribunalului Ilfov.17/13 august 1979 a Tribunalului Suprem.u.) Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. p. Sectia financiara a chemat in judecata pe fostii proprietari. p. pentru a se constata ca sunt proprietarii .1979. prin care au cumparat parcela de teren de la descendentii proprietarului FS.La 16 iunie 1978.32s.111/1951. deoarece statul si-a exercitat posesia pe acest interval de timp. sotii BG si BC au chemat in judecata Consiliul popular al orasului Viseu de Sus.) Cerinte: a) Solutionati cererea reclamantilor. ci in anul 1997 intre aceleasi parti.111/1951 . hotarearea invocata nu le este opozabila( reclamantilor). se constata ca sentinta tribunalului le-a fost comunicata in octombrie 1958. 11.care invoca in favoarea lor existanta unei hotarari judecatoresti de trecere a imobilului in proprietatea statuluui in baza Decretului nr. pentru a fi obligati sa le lasa in deplina proprietate si posesie un imodil situat in Bucuresti. care au figurat ca parti in proces.. 2) Solutionati apelul declarat de parati.detin in realitate imobilul fara drept. se constata ca reclamantul CM a cumparat.pana la intrarea in vigoare a legii din 1974. Din actele dosarului. a unei portiuni din terenul inscris in Cartea funciara nr. civ. in timpul casatoriei cu CG. 54 . consilierul juridic al paratilor sustine ca in cauza opereaza in favoarea statului prescriptia achizitiva de 10 ani. Judecatoria Viseu de Sus a admis actiunea reclamantilor.titlu. in principal datorita intrarii in vigoare a Legii nr. inscris in cartea funciara si de la care statul a preluat o parte din imobil. sustinand ca paratii .( Din decizia civila 2100/20 nov. mobilul in litigiu de la NV si AV. cu prezentarea problemelor de drept si a apararii formulate de consilierul juridic. In aparare. Cu toate acestea. pe motiv ca timpul de prescriptie nu s-a implinit in favoarea reclamantilor.40 s.59/1974. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi introdusa nu in anul 1977. in decembrie 1951. CD 1979. incluzand si portiunea in litigiu.1) Precizati modul si momentul dobandirii dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu. Consiliul popular al municipiului Bucuresti si ICRAL Colentina. Prin actiunea introdusa la 4 mai 1977.( Din decizia civ.u. reclamantii CG si CM au chemat in judecata Statul roman prin Ministerul de finante. C. strada Rozelor. iar Cosiliul popular prin decizia 248/1959 a transerat imobilul in administrarea ICRAL Colentina.1895 c.1979 a Sectiei civile a Tribunalului Suprem. sector 2. considerand ca acestia sunt indreptatiti a uni posesiunea lor cu posesia autorului lor. iar in plus. pe baza bunei-credinte si a hotararii judecatoresti ce constituie justul.D. Consilierul juridic al Consiliului popular a solicitat respingerea actiunii.3466 sub numarul topografic 5390/2 si sa se dispuna inscrierea parcelei in cartea funciara sub un numar topografic nou. prin uzucapiune.Dupa obtinerea dreptului de proprietate. b) Este corecta solutia judecatoriei ? Motivati raspunsul. cerand treceea imobilului in proprietatea statului in temeiul Decretului nr. Reclamantii au motivat ca poseda terenul din 1947 in baza unui contract sub semnatura privata din 24 august 1945. Fostul tribunal popular Bucuresti a admis actiunea Sectiei financiare si a dispus trecerea imobilului in proprietatea statului prin sentinta civila 218/1952. 10. Din copia dovezilor de comunicare catre fostii proprietari NV si AV.

Reclamanta probeaza cu martori ca paratii manifesta fata de ea o comportare necorespunzatoare.1949 . paratul sustine ca poseda terenul in discutie din martie 1959. criticand solutia ca fiind nelegala si netemeinica. intentia paratului fiind de a reactiva un drept de proprietate pe care l-a pierdut prin nelocuirea timp indelungat in imobil. abia terminase liceul si care nu a contribuit cu nimic la plata pretului imobilului. intr-un apartament repartizat de unitatea la care era angajat.Din momentul cumparararii.34 format din teren in suprafata de 300mp si o casa de locuit . reclamanta arata ca s-a stabilit in locuinta. imobilul din litigiu pe numele fiului sau B. 13) Reclamanta A a formulat actiune in justitie impotriva paratilor B. ca prin decizia civila nr.1979 a Tribunalului Suprem. care la acea data avea 18 ani. ca l-a dobandit prin cumparare de la AT. el.1895 c. prin contractul autentificat sub nr. dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti. iar nu de jumatate din aceasta latime .92/1996. conform actului de vanzare-cumparare din 7 nov. paratul B s-a instalat in imobil pe motivul unor neintelegeri cu sotia . urmeaza sa fie considerat posesor de buna-credinta al bunului revendicat de reclamant. cu prezentarea motivelor si a problemelor de drept. ca efect al prescriptiei achizitive. conform art. In replica. 55 . A sustine ca respectivul contract s-a incheiat in frauda legii. CD 1979. ci un alt teren. Apusului nr. solicaitand obligarea acestuia de a-i lasa in deplina deplina proprietate si posesie un teren cu suprafata de 1000 mp. incheiat intre B in calitate de vanzator si D in calitate de cumparatoare.139/24 ian.12) Prin actiunea introdusa la 24 oct. Prin sentinta civila nr. b) sa se anuleze contractul de vanzare-cumparare autentificat cu nr. ca intrucat actul lui de cumparare a fost interpretat in sensul aratat. din 1957 si pana in prezent a adus imbunatatiri imobilului. a a chitat impozitele. deoarece acesta a cumparat de la acelasi proprietar nu terenul din litigiu.civ. vecin cu acesta. prin care s-a prevazut ca A are un drept de uzufruct. ca in urma incheierii contractului de vanzare-cumparare a ocupat intregul teren. paratii au declarat apel. p. prin interpretarea actului de vanzare-cumparare . situatie in care in favoarea lui opereaza uzucapiunea de 10 ani.y/2001.536/1959 fostul Tribunal regional Iasi a constatat. a inchiriat camere diversilor chiriasi.(Din Decizia Sectiei civile nr. Solutionati apelul.inclusiv parcela de 1000 mp revendicata de TG – si a fost chemat in judecata de vanzatorul AT. str. a mai aratat ca tarenul a fost luat in stapanire pe nedrept de catre parat. judecatoria a admis actiunea formulata. paratul.) a) b) Cerinte: Prezentati problemele de drept din speta. impreuna cu B si C .1976. ca suprafata de teren cumparata are la drumul public latimea de 20 m.42 s. catre fiica sa. paratul B s-a casatorit si a locuit impreuna cu sotia. exercitand continuu posesia asupra acesteia. situat in Barlad. In luna aprilie 2000. reclamantul TG a chemat in judecata pe paratul CG.u. Reclamantul a motivat ca terenul mentionat este proprietatea sa . C si D avand urmatoarele capete de cerere: a) sa se constate ca a dobandit . aducand-o si pe ea in casa. c) sa se evacueze paratii de la adresa mentionata. La scurt timp de la achizitionarea imobilului. la Judecatoria Barlad. C. Solutionati cererea reclamantului. analizand si apararea formulata de parat. prin intermediul unui avocat a aflat ca paratul a incheiat un contract de vanzarea imobilului in litigiu . Reclamanta sustine ca la 26 oct.1957 a cumparat de la X . dupa o vreme s-au impacat.1200/1957 .

151/1950). B invedereaza instantei ca respectivul contract de vanzare-cumparare nu a fost valabil incheiat.in primul rand. A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B. 10. Reclamantul arata ca locuieste din imobil din 1980. care-l detinea in temeiul unei adeverinte de proprietate. fiind plecat in strainatate un timp indelungat. deoarece comisia de aplicare a Legii 18/1991 si-a dat seama ulterior ca a eliberat adeverinta pentru o suprafata mai mare decat ceea ce i se cuvenea de drept lui B. Prin intampinare.08.1995 A formuleaza o actiune in justitie impotriva lui B pentru a se constata dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra unui teren agricol in suprafata de 6 ha.A solicita instantei unirea posesiei sale cu cea a autorului sau X. c) Solutionati speta pentru ipoteza in care A ar fi cunoscut la momentul achizitionarii terenului despre anulabilitatea adeverintei de proprietate a autorului sau. Paratul B se opune admiterii cererii invocand urmatoarele motive: . . ca si titlu de proprietate a imobilului ? b) Este in interesul lui B sa invoce nevalabilitatea contractului din 1965 ? c) Precizati daca instanta poate dispune unirea celor doua posesii .10. a intervenit in 1963 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind achizitionarea terenului in litigiu. unul in care. Reclamantul isi motiveaza actiunea prin faptul ca titlul sau de proprietate este desfiintat ca urmare a anularii adeverintei de proprietate a autorului sau. in baza unui contract de vanzarecumparare incheiat cu Y ( tatal paratului B) la 14. arata ineficienta actului juridic incheiat in 1963. 16) La 20. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a cumparat ternul in litigiu de la B la data de 12. deoarece nu a fost urmat niciodata de incheierea unui contract in forma autentica. d) Solutionati speta in cazul in care contractul de vanzare-cumparare din 1965 ar fi fost valabil. paratul se opune admiterii actiunii lui A. b) Prezentati care este relevanta legilor din 1974 asupra dobandirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate asupra terenurilor. b) Motivati solutia pe care o va pronunta instanta.1992. 56 .De asemenea. cu prilejul casatoriei sale. avand drept obiect constatarea dreptului sau de proprietate dobandit prin uzucapiune asupra locuintei sale compusa din 3 camere plus dependinte. fiind anulabil pentru vicii de cosimtamant in persoana vanzatorului. X.14) In septembrie 2003 A a chemat in judecata Consiliul popular al comunei X si a cerut sa se constate ca a dobandit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra unui teren agricol in suprafata de 8 ha. 15) La 15. B arata ca in calitate de unic mostenitor a lui Y nu a putut pune in aplicare hotararea mentionata. X. Din datele dosarului rezulta ca intre A si antecesorul paratului.1965. Cerinte: a) Se poate baza A pe inzestrarea facuta de tatal sau . in anul 1974 au intervenit legile nr. fapt constatat in 1967 pritr-o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila. 59 cu privire la scoaterea terenurilor din circuitul civil.Din datele dosarului rezulta ca X a stapanit imobilul intre 1965-1980. e) Rezolvati speta in ipoteza in cae imobilul in litigiu ar fi fost un teren. tatal sau.58 si nr. asa cum prevedea legislatia vremii( Decretul nr. Cerinte: a) Prezentati problemele de drept din speta. i-a daruit ca zestre casa din litigiu.in al doilea rand. Cerinte: a) Analizati motivele invocate de parat.In consecinta.08 2000.

I.de unii. Se decide . facandu-se o comparatie intre valoarea venala ce avea fondul inaintea facerii lucrarilor si aceea ce el o are in urma facerii lor. adica actiunea personala a autorului detentorului.494 nu se va aplica deci decateori posesorul va fi deposedat prin efectele anularii sau rezolutiei unei vanzari. conform regulii de mai sus ( art. se afla stinsa prin prescriptie extinctiva.. si aceasta crestere se datoreste pamantului in care s-au nutrit. Sporirea valorii fondului se va putea afla . el nu se poate plange de lezarea ce i s-a facut .. Precaritatea este deci un viciu perpetuu.Rosetti-Balanescu..Hamangiu.. 1858 c.) ? Poate ea schimba natura posesiunii. iar proprietatea ramasese fara intrerupere lipsita de un act juridic. dar in prezent nu mai este. avea dreptul de a prescrie prin uzucapuina scurta de 10-20 de ani. asadar.n. Astfel.”(I. inexistent (ca posesor). ca judecatorii au o putere suverana de apreciere spre a determina plus-valuta fondului.Alexandresco) d)”Recunoasterea voluntara produce si alte efecte( in afara de intreruperea cursului prescriptiein..Baicoianu) b)”Acela care nu-si exercita constant actul de posesiune( actus possesssorius) asupra unui lucru exterior ca asupra a ceea ce este al sau e considerat.civ. obligatia de restituire. fara a se avea in vedere venitul ce ar produce stabilimentul . pe buna dreptate.”(D..chiar dupa stingerea obligatiei de restituire.? Astfel. putand sa tina seama si de foloasele personale ce lucrarile facute de posesorul de buna-credinta au putut sa aduca proprietarului fondului. el ar motiva ca odinioara fusese proprietar. afara de cazul cand constructiile facute de posesorul de buna-credinta ar influenta asupra acestui venit..c) Solutionati cererea reclamantului. pentru ca palntele sporesc pe masura cresterii lor . daca posesorul. dupa o lunga perioada de neintrebuintare. obligat la restituire. mai are el acest drept dupa ce a recunoscut ca poseda 57 .Lectura juridica Comentati urmatoarele citate: a) “ Sa presupunem ca un detentor precar. conform dreptului comun. garanteaza cuiva ceea ce este al sau.. numai in privinta plantelor se va avea in vedere momentul cand s-a facut plantatia . partile sunt puse in starea in care erau inaintea incheierii lui.. autor al recunoasterii. caci obstacolul. asa ca posesorul care a facut lucrari pe fondul altuia n-a avut niciodata un titlu translativ de proprietate. detentorul nu va putea uzucapa prin nici o curgere de timp. . care impiedica uzucapiunea. detentorul sa poata incepe o posesie utila si deci sa uzucapeze.Al. mentinut si intarit continuu cu documente . iar nu cel a levictiunii.. III.Numai un act juridic de proprietate ... numarand din momentul cand trebuia sa faca restituirea. atata timp cat nu are dreptul la titlul de posesor . si atunci cand. ori prin revocarea unei donatiuni. . un altul a intrat in posesiunea sa.n). pentru ca in urma anularii sau revocarii contractului . daca este vorba de un stabiliment industrial . “(C. detine lucrul de 30 de ani. sporirea valorii acestui fond sau plus-valuta lui se va socoti dupa valoarea intreaga a constructiilor facute de posesor. iar nu cheltuielilor facute de posesor.Kant) c)”Art. se va avea in vedere momentul cand se face restituirea. Totusi . in urma lui. Pentru a se aprecia cresterea valorii fondului. se afla inlaturat. Ar fi logic ca odata obligatia de restituire stinsa. –n.

24 C.nu contine facultatea de a dispune de lucru (“insa cu indatorirea de a le conserva substanta”). S-a pretins ca recunoasterea voluntara are ca efect imposibilitatea de a uzucapa in viitor .b)dreptul de uz...Este o eroare care vine dintr-o analiza incompleta a situatiei.Definitie.517 ca fiind: ” dreptul de a se bucura cineva de bunurile ce sunt proprietatea altuia. Bucureşti.este un drept real principal. op.Hamangiu. Drepturile reale principale”.” In definitia legala a uzufructului sunt surprinse numai doua din caracterele juridice ale acestui drept24 : . Al. ci si ca este debitor..e)dreptul de superficie.Ripert) Bibliografie minimala 1.Codul civil defineste uzufructul in art.Or.este un jus in re aliena ( “bunurile ce sunt proprietatea aluia”) . opozabil erga omnes. Dreptul de uzufruct.proprietatea altuia ? .1. Bîrsan. Ed. 2001.. I.p..305-337.Dezmembramintele sunt drepturile reale principale rezultate din separarea atributelor componente ale dreptului de proprietate. plasand posesorul in stare de precaritate. recunoasterea pe care o emite nu creeaza aceasta calitate . „Drept civil. 58 . din aceasta perspectiva se deosebeste de dreptul de folosinta a unui lucru rezultat dintr-o locatiune . ALL Beck.Baicoianu.cit. insa cu indatorirea de a le conserva substanta.Enumerare.192. c)dreptul de abitatie.etc. Pentru ca autorul recunoasterii sa se gaseasca totusi in stare de precaritate. ar trebui sa recunoasca nu numai ca nu este proprietarul imobilului. care este un drept de creanta.Scurte precizari teoretice 1. d)dreptul de servitute..adica are obligatia de restituire catre proprietar.Precaritatea presupune ca posesorul detine mobilul pentru altul. aceasta precaritate preexista recunoasterii si nu decurge din ea.. 2. in calitate de locatar etc. (M. 2. DEZMEMBRĂMINTELE DREPTULUI DE PROPRIETATE I. intocmai ca insusi proprietarul lor. In plus. p.Planiol.G. .Notiune. Dezmembramintele dreptului de proprietate sunt urmatoarele : a) dreptul de uzufrct.Rosetti-Balanescu.Caracterele juridice.f)dreptul real de folosinta. uzufructul prezinta si urmatoarele caractere: .C. de mandat. care deriva dintr-un contract anterior de inchiriere.

971 si 1295 C civ.) el nu va fi opzabil tertilor decat prin inscriere in cartea funciara.) 2 2.civ. iar intre parti contactul se va incheia chiar daca predarea lucrului nu a avut loc.usus uzufructul . ..25 .26 2.de a se folosi de lucru si de a-i culege fructele ( art. .1909 C.) .Felurile de uzufruct in functie de bunurile.este temporar prin esenta sa . in ipoteza incare un non dominus a concedat unui tert de buna credinta un uzufruct asupra unui bun mobil.fructus dreptul de proprietate -abusus nuda proprietate 2.534 c.p.prin conventie ( in mod direct sau indirect):uzufructul constituit printr-o donatie este un act solemn. presupunand asadar. 59 .uzufructul se va constitui numai cu respectarea formelor cerute pentru valabilitatea testamentului in speta.civ.uzufructul se constituie prin vanzare.obiect al dreptului: -uzufruct asupra bunurilor-corporale( mobile si imobile.517 si 521 C.incorporale .4. etc.) .cu titlu universal ( o fractiune dintr-o universalitate de bunuri)) .civ. in conditile art. in baza art. Raportul dintre dreptul de proprietate si uzufruct poate fi reprezentat in felul urmator: .3.2.Alexandresco.).civ. D. Cu privire la bunurile mobile corporale.cvasiuzufruct.este intuitu personae si incesibil. art. . .cand uzufructul se constituie asupra unui imobil prin acte intre vii( donatie.407-408.411.neconsumptibile ( = regula) . deci si a a unui dezmembramant al acesteia). 25 26 A se vedea. etc. Ibidem.de a ceda beneficiul ( emolumentul) dreptului sau de uzufruct( art.de a cere predarea in folosinta a bunului ( printr-o actiune confesorie sau printr-o actiune personala izvorata din contract).prin testament. .opcit. vanzare.526 C.p. schimb.civ. uzufructul se dobandeste prin “prescriptia instantanee”.Drepturile si obligatiile uzufructuarului: a) Drepturile uzufructuarului: . incheierea formelor necesare.consumptibile ( = exceptia. art. tranzactie. prin uzucapiunea de 30 de ani sau de 10-20 de ani( cand exista buna –credinta si un titlu de uzufruct care nu emana de la adevaratrul proprietar).universal ( o universalitate de bunuri) . -uzufruct-cu titlu particular ( un bun ut singuli) . b) Prin uzucapiune (intrucat prescriptia este un mod de a dobandi proprietatea.Constituirea uzufructului poate avea loc prin urmatoarele moduri: 3 a)Prin acte juridice: .. -uzufruct asupra bunurilor.520 C.de a introduce actiune posesorie pentru apararea dreptului de uzufruct.

Codul civil defineste servitutea in art.de a se folosi de lucru ca un bun proprietar ( art.civ.). .p.557 C. b) Obligatiile nudului proprietar : acesta nu are .civ.2. exercitarea si stingerea lor au loc dupa regulile prevazute la uzufruct( art.prin neuz sau prescriptie extinctiva.5.prin exproprierea pentru utilitate publica( art.).civ.).datorita abuzului de folosinta ( art.572 C.).Stingerea uzufructului: . .517 C.civ. cu respectarea atriburelor ce apartin uzufructuarului( art.)..de a respecta si a continua modul de folosire a lucrului stabilit de proprietar(art. -presupune existenta a doua imobile( fondul dominant si fondul aservit) ce apartin la doi proprietari diferiti.de a aduce la cunostinta nudului proprietar orice incalcari sau uzurpari ale dreptului acestuia ( art. .civ.561 C.de a dispune de lucru.de a proceda la inventarierea mobilelor si constatarea starii imobilelor( art.de a exercita toate actiunile care intereseaza dreptul de proprietate asupra lucrului.”27 Caracterele juridice ale servitutii: -este un drept real principal imobiliar. . Deosebiri:.).intotdeauna are o obligatie negativa. Drepturile si obligatiile nudului proprietar: a) Drepturile nudului proprietar: .554 C.558 c. .dreptul de abitatie are ca obiect o casa de locuit( art. Servitutea nu apare ca o dezmembrare a dreptului de proprietate. pentru uzul si utilitatea unui imobil avand un alt stapan. ci ca o limitate a exercitiului acestuia.541 C.Dreptul de servitute. de a garanta pe uzufructuar impotriva evictiunii. .civ. .540 C. in principiu .Clasificarea servitutilor. -este indivizibila. nici o obligatie pozitiva. 2.).de a suporta anumite cheltuieli si sarcini ale lucrului( art.civ.la moartea uzufructuarului sau la expirarea termenului pentru care a fost constituit (art. 27 60 . .33/1994). de a a nu-l tulbura pe uzufructuar. 4. .576: “o sarcina impusa unui imobil.6.civ.Definitie si caractere juridice. .).). -are un caracter perepetuu. -este un accesoriu al fondului caruia ii profita ( fondul domunant). prin pieirea totala a lucrului (art557 C.(C. -este reglementat un drept special de abitatie in favoarea sotului supravietuitor care nu are locuinta proprie( Legea nr.541 C.280).civ.28 alin. 4.civ. 2.).Birsan.prin renuntarea uzufructuarului la dreptul sau. .3 L nr. 4.civ. Asemanari :-sunt varietati ale dreptului de uzufruct.de a introduce o actiune in justitie prin care uzufructuarul sa fie obligat la executarea obligatiilor ce-i revin sau la plata de daune-interese.op.1.).548-549 c.in unele cazuri.de a da cautiune ( art.titularul dobandeste dreptul de a folosi lucrul si de a-i culege fructele numai pentru nevoile lui si ale familiei sale.565-567 C.b) Obligatiile uzufructuarului: . -consituirea.de a beneficia de productele lucrului. . .Dreptul de uz si dreptul de abitatie.319/1944). . .prin consolidare .cit.). 3.civ.

relative la continuitate si neclandestinitate.civ. c)-dupa modul de a sa manifesta in exterior(art. .641.Ele se aplica numai prin faptul ca autorii Codului Napoleonian. Servitutile naturale si legale nu sunt considerate adevarate servituti.625 ).624 C.).616-619). ea ar putea fi explicata prin faptul ca adevaratul proprietar nu ar putea observa exercitarea posesiei asupra servitutilor neaparente sau necontinue. c) -prin destinatia proprietarului (art. iar altele.578C. a)Drepturile proprietarului fondului dominant: -de a folosi servitutea.servitutea de picatura strasinilor( art. dreptul de granituire(art.cit.611-613).pr.4.) b)-prin uzucapiune.civ. dimpotriva. proprietarul care ar fi pretins ca folosinta exercitata de altul pe fondul sau este precara .579).).622C.623 si 624.635). -de a pretinde despagubiri de la titularul servitutii.Al.servituti-aparente -neaparente.577 c.Birsan. conform art. Se prescrie nu numai dreptul de servitute. dreptul de ingradire(art. -de a exercita si servitutea accesorie.622C..).675 C. 4. Aceasta limitare este criticata in doctrina29 . Astfel.Baicoianu. ar fi avut sarcina sa dovedeasca precaritatea”. distanta si lucrarile intermediare pentru anumite constructii(art.servitutea de vedere(art.rurale (in folosul terenurilor) -urbane(in folosul cladirilor). se considera ca”in realitate nu exista o buna justificare a regulilor art.). ci si modul de exercitare a servitutii. ci doar limitari ale exercitiului dreptului de proprietate.623 numai servitutile continue si aparente. au vrtu sa faca o tranzactie intre diferitele obiceiuri ale vechiului drept francez . -legale: distanta plantatiilor(art.Legiuitorul codului nostru ar fi fost mai bine inspirat daca admitea uzucapiunea pentru toate servitutile.Hamangiu.610).621 c.civ. b)-dupa modul de execitare(art.p.). d)-dupa modul de constituire(art.de a exercita actiunea confesorie precum si actiunea posesorie(art.615). 4. 28 29 61 .cit.servitutea de trecere(art.630).civ.a)-dupa natura fondului (art.servitutea izvoarelor(art.se constituie prin : a)-titlu (art. d)Obligatiile proprietarului fondului aservit: C. supunand numai posesia lor la regulile generale ale posesiei.Exercitarea dreptului de servitute. servituti .3.civ. c)Drepturile proprietarului fondului aservit: -de a instraina bunul sau de a-l greva cu sarcini.op. o admiteau pentru toate servitutile.607).p. -de a abandona fondul la dispozitia titularului servitutii.584). -de a nu face nimic de natura a agrava servitutea. (C. I.op.).In acest fel. b)Obligatiile proprietarului fondului dominant: -de a exercita servitutea numai in limitle stabilite prin titlu(art. -de a exercita actiunea negatorie de servitute.Rosetti-Balanescu. conform art. servituti : –naturale:servitutea de scurgere a apelor naturale(art.civ.585). fiindca se exercita cu titlu de toleranta sau de pura facultate. -de a efectua lucrarile necesare asigurarii existentei si conservarii servitutii(art.288-289).civ. 28 -prin fapta omului. servituti -continue -necontinue.283.. dintre care unele inlaturau prescriptia pentru toate servitutile.Servitutile stabilite prin fapta omului sunt considerate adevarate servituti..

constructiilor .prin lege.Nu exista o definitie legala a dreptului de superficie . .Caracteristici. Caracterele juridice : -este un drept real imobiliar.prin exproprierea pentru cauza de utilitate publica a terenului si/sau a constructiilor.492.2..are drept de folosinta asupra terenului.Stingerea servitutilor.30 C.civ. 5.000 m2 situat în intravilan şi a cărui latură nordică se afla la şosea vinde lui B. .prin uzucapiune.4 din contract. 5. p.asupra constructiilor. . -este imprescriptibil. Conform art. .5. 4. . latură la care lotul se învecinează cu o altă proprietate. rezolutiune.Exercitarea dreptului de superficie. terenasupra caruia superficiarul va avea un drept de folosinta.prin pieirea sau desfiintarea constructiiilor sau plantatiilor. b) -cauze speciale ( art.297.Birsan. op. şi D..3.-de a se abtine de la orice act de natura a impiedica execitiul servitutii. neuzul(prescriptia extinctiva)si exproprierea bunului pentru utilitate publica ( art.prin confuziune. confuziunea. proprietarul unui teren în suprafaţă de 1.Definitie.fam.(art. -superficiarul –exercita atributele dreptului de proprietate asupra plantatiilor. 5.28 alin. a) –cauze generale de stingere: modurile de desfiintare a titlului de constituire (anulare.”. . -este perpetuu. definitia doctrinara :dreptul de superficie este acel drept ce consta in dreptul de proprietate pe care –l are o persoana – superficiarul.civ. ca o consecinta a art.3 L33/1994). -poate transmite prin acte juridice dreptul sau de superficie.prin conventia partilor( nu este necesara forma autentica ).620 C. plantatiilor sau altor lucrari care se afla pe o suprafata de teren ce apartine altei persoane. cumpărătorii nu au intrat în posesia terenului vândut 30 C.prin testament. 5. .cit.):imposibilitatea materiala de exercitare.28 alin. Rezolvati umatoarele spete : 1)La 23 septembrie 1961 printr-un act încheiat în formă autentică. revocare.Stingerea dreptului de superficie.30 Dreptul de superficie apare ca o derogare de la regula inscrisa in art.4. C.3 L33/1994) II.1. 5. 62 .Dreptul de superficie. în cote indivize egale un lot de 600 m2 situat în partea dinspre latura sudică a terenului..636-643 c. “vânzătorul recunoaşte cumpărătorilor dreptul de a trece pe terenul său pentru a ieşi la şosea în baza art.Constituirea dreptului de superficie: . etc).civ. A.c. În fapt. -de a efectua lucrarile asumate pentru exercitarea si intretinerea servitutii.

se opune la această cerere arătând că a plătit deja această sumă lui Q. în plus. Cumpărătorul intră în posesie fără a schimba situaţia în ce priveşte poarta zidită dintre cele două proprietăţi. pe acest din urmă teren.. X. la predarea terenului. Cu un an înainte de a împlini vârsta arătată. blochează. să-şi exercite. îşi exercită abuziv dreptul de a trece pe terenul său spre a ajunge la stradă. pe termen de 10 ani.00 şi 18. la data de 13. vinde acelaşi teren lui X. reamenajând poarta în mod corespunzător poarta dintre cele două terenuri. A. nu ar mai fi avut nevoie de veniturile tatălui său pentru se întreţine.30.. În fapt. şi Y. îl somează pe B.01.. să renunţe la această măsură angajându-se. între timp. şi fără a fi încasat vreo sumă de bani în baza contractului de arendare. cu două zile în urmă. Ce soluţie pronunţă instanţa şi cu ce motivare ? 4)La 25 ianuarie 2003 X. Acesta din urmă a intrat în posesia terenului după 2 ani de la încheierea contractului. decedează. pe de o parte. şi Y.1958.. după doi ani. B. să fie despăgubit pentru investiţia efectuată constând în instalarea unui sistem modern de irigaţii. Faţă de refuzul lui B. ce apărări ar putea formula pârâtul spre a obţine respingerea ei. B.. A. pe viitor. acesta din urmă a constituit la 23 septembrie 1996 un drept de uzufruct în favoarea lui A. vinde terenul său lui B. un contract de arendare având ca obiect terenul agricol respectiv. ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare ? 3) La 25. Conform contractului. şi Y. zidind poarta ce făcea legătura dintre terenuri. A. împlinea vârsta de 25 de ani. Aflând la 5 ianuarie 2003 despre existenţa uzufructului şi a arendării. a vândut cota sa indiviză către X. X.01.00-19. şi nici în cel încheiat între A. A. şi Y. Pe 21 iunie 2001. vă solicită o consultaţie cu privire la diferendul dintre ei. totodată. vecinul său. X. beneficia de acest drept până când fiul său. 2) Fiind deranjat de faptul că A.. proprietar al unui teren agricol. solicită vânzătorului să îi asigure accesul la stradă. B.1992.02.până în anul 2000 când D. După trei ani. şi X. W.1993 se încheie. şi care. însă. se opune la admiterea acţiunii în ce priveşte contravaloarea lipsei de folosinţă şi. de la acea dată. pe de altă parte. X. la două săptămâni de la încheierea contractului. Prin contract se stabilea o arendă anuală de 30 milioane lei care trebuia să fie plătită pe data de 31 decembrie a fiecărui an. şi Y. a întâmpinat rezistenţa acestuia din urmă. care.. sub condiţia de a urma studiile universitare. motivată de faptul că dreptul de trecere pretins nu fusese menţionat nici în contractul dintre dintre D. După doi ani de la acest deces. fără a cere în prealabil acordul lui Q. introduce o acţiune în justiţie. precum şi la plata contravalorii folosinţei terenului de care a fost lipsit de la data decesului lui X. în următoarele condiţii : trecerea se face numai între orele 10. La 22. lăsând ca moştenitori pe X. şi B. printr-un înscris sub semnătură privată. Pe cale de cerere reconvenţională. decedează. La 1 ianuarie 1997.. îi cer lui B. considerându-se că. de asemenea. X. A. proprietarul terenului pe care se face această trecere.. a încheiat cu B. În încercarea de a ieşi la şosea pe terenul ce aparţinuse lui A. un contract de constituire a dreptului de uzufruct asupra unui teren agricol. în condiţiile în care acesta din urmă nu se conformează. Care este natura acţiunii. încheie.. Arătaţi ce acţiune ar putea introduce X. pretinde să fie lăsat a culege pentru sine ultima recoltă şi. pentru o sumă lunară egală cu chiria ce se plăteşte pentru un apartament cu două camere dintr-un cartier rezidenţial. X. X. moştenitorul lui A. accesul lui A. trecerea în condiţii mai convenabile pentru B. şi Q.00-11. o convenţie prin care obţine dreptul de a trece pe acele terenuri pentru a ajunge la aceeaşi stradă. introduce o acţiune prin care solicită obligarea lui B. B. cu alţi doi proprietari de terenuri din vecinătate. între A. pentru a obţine trecerea pe terenul lui Y. plata unei sume de 180 de milioane lei cu titlu de arendă pentru perioada 1997-2002. 63 . B. fusese vândut lui Y.

B il gaseste pe X instalat in casa impreuna cu intreaga lui familie. la intoarecerea din concediul petrecut in strainatate. aratati ce actiuni ar avea la indemana B ( titularul dreptului de uzufruct). Cerinte : 1) Analizati apararea paratului conform careia uzufructuarul are calitatea unui detentor precar. cosiderandu-l pe B doar un detentor precar ce nu are calitatea procesuala activa necesara..casa de locuit. In septembrie 1997. şi Y. 64 . proprietatea lui A. solicitand sa i se lasa in deplina posesie imobulul respectiv. a) Intre A si B intervine la 18. pentru a intra în posesia sumei pretinse şi evaluaţi şansele de admitere a acestei acţiuni.(stete ex.Arătaţi argumentat ce fel de acţiune ar putea să introducă X.Avocatul paratului cere instantei introducerea in cauza a lui A .obiect al uzufructului – ar fi fost ocupat de A (nudul proprietar).2003) 5.1995 un contract de uzufruct viager cu privire la un imobil. B este nevoit sa formuleze actiune in justitie impotriva lui X . 2) Ce fel de actiune are la indemana uzufructuarul impotriva tertilor ? 3) Dar nudul proprietar ? b) In situatia in care imobilul.10. pretinzand ca ar fi adevaratul proprietar al imobilului.

10. Cum il sfatutiti pe A sa procedeze ? Cerinte: I)Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze (a si b). B invedereaza instantei ca ferestrele respective nu intra sub incidenta prohibitiei legale invocate de catre A . X. A ii cere vecinului sau B un drept de trecere pe proprietatea acestuia.616 C. in temeiul art.In 1999 intervine decesul lui AB. fiind deschise in peretele podului casei sale. A solicita instantei sa se pronunte in legatura cu nasterea unui drept de trecere in favoarea sa. 7.o parcela de teren pe care o detine in sat. intrucat au dimensiuni relativ reduse. la fiecare sfarsit de saptamana se indreapta cu respectivul mijloc de transport spre padure. in urma unei inundatii. de asemenea.06.Un an mai tarziu. Cerinte : 65 .in plus.6. Cerinte : a)Il poate obliga instanta pe B sa accepte parcela da teren ca despagubire? b) Se poate naste un drept de servitute din datele spetei ? 8. Intrucat cei doi proprietari vecini nu reusesc sa ajunga la un acord amiabil. ii pune in vedere lui B ca nu a respectat titlul de constituire a servitutii .1992 cu X instrainarea apartamentului lor. la distanta care-i permite o vedere panoramica a proprietatii reclamantului. 2)Exista vreo diferenta in ceea ce priveste solutionarea lor in fiecare caz in parte? 9. de 40/30 cm. mostenitorul lui A. B ii interzice sa mai travereseze altfel dect pe jos curtea sa. Cerinte : Analizati apararea lui B.dreptul de a trece pe jos prin curtea vecinului sau B pentru a avea acces spre padurea din apropiere. In primavara anului 1972. pana la sfarsitul vietii lor.10. Sotii AB si AC au contractat la 15.. pentru a avea acces la drumul public. iar X se instaleaza intr-o parte a imobilului. constatand ca o portiune din terenul sau este grav deteriorata datorita urmelor adanci lasate de rotile trasurii lui A. cu clauza de a continua sa locuiasca in imobil.printr-un contract inheiat sub semnatura privata. paratul cere respingerea actiunii pe considerentul ca reclamantul nu a dovedit prejudiciul suferit .2002.civ. cu ocazia unor reparatii majore la casa sa. B deschide o a doua fereastra spre proprietatea vecinului sau. a) Intre A si B intervine la 14. solicitand obligarea paratului de a inchide ferestrele pe care le-a deschis cu nerespectarea distantei de 19 decimetri si . In cursul dezbaterilor.10.1970 o intelegere consemnata printr-un inscris sub semnatura privata privind deschiderea de catre B a unei ferestre spre proprietatea apartinand lui A la o distanta mai mica decat cea prevazuta in Codul civil. aratand ca este in masura sa-i ofere lui B – ca si despagubiri. La 15. A il actioneaza in justitie pe B in temeiul art. acesta depinzand de sezoanele ploioase. A isi cumpara o trasura si impreuna cu familia sa.1970 A dobandeste . Cum se poate apara B fata de aceasta acuzatie ? b)La 12.612 C. AC introduce o actiune in justitie impotriva acestuia pentru apararea dreptului sau de a folosi intreaga locuinta. B isi motiveaza impotrivirea pe faptul ca nu intotdeauna drumul lui A catre calea publica este impracticabil. Solutionati cererea introdusa de A. In primavara anului 2003. In primavara anului 2000.civ.

se hotarasc sa inceapa lucrarile de construire a unui imobil tip vila pe terenul care a fost donat de parintii lui Ab acestuia in 1995. reclamantul A a solicitat rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare a unui imobil -casa de locuitincheiat cu paratul B. b)Solutionati speta potrivit legislatiei actuale. 2) Raspundeti la aceeasi cerinta pentru ipoteza in care materialele de constructii ar fi fost procurate de catre AB inca din anul 1998.a) Intre A si B s-a incheiat la 15. cu observarea legilor aplicabile. III. de a respecta folosirea de catre A – cu titlu viager.1972 un antecontract de vanzare-cumparare cu privire la un teren intravilan proprietatea lui A.a unei camere plus dependinte din imobil. 12. dreptul de uz real si servitutea reala . Insa proprietarul imobililui lovit de acest drept nu poate fi tinut la o prestatie pozitiva. b)Ce actiune are la indemana A pentru apararea dreptului sau?Solutionati cererea lui A.08. Obligatia exista independent de posesia unui imobil de catre creditor. in 1976 acesta formuleaza o actiune in justitie pentru a fi recunoscut ca proprietar asupra imobilului format din teren plus constructie.1290/25. Ea poate avea drept obiect principal o prestatie pozitiva. c) Solutionati cererea introdusa de AC. contract autentifiat sub nr. reclamantul arata ca B nu si-a indeplinit obligatiile asumate prin contractul mentionat. A demonstreaza cu martori ca paratul ii aplica rele tratamente cu scopul de a-l determina sa paraseasca imobilul. Literatura juridica Comentati urmatoarele citate: a)”Rezumam aici deosebirile dintre obligatia personala.1998. O parte din materialele de constructie au fost donate de catre nasii familiei A. b)Precizati ce drept poate invoca paratul pentru a-si motiva ocuparea imobilului . Cerinte : a) Rezolvati problemele de drept din speta. fara a se transmite dobanditorilor cu titlu particular ai fondurilor debitorului si creditorului.10. in decembrie 1973 A decedeaza . Imediat dupa incheierea respectivului act juridic. Cerinte : 1)Prezentati ce dreptuiri au sotii asupra terenului si respectiv. sotii AB si AC – proaspat casatoriti. Dreptul de uz exista de asemenea independent de posesia unui imobil de catre uzuar. Dreptul nu se transmite in 66 . si anume.x/2000depusa la judecatoria sectorului y din Bucuresti. iar mostenitorii lui nu sunt de acord sa perfecteze contractul cu B. care sunt asociati la o firma de constructii. Ea se trasnmite in mod pasiv mostenitorilor debitorului si in mod activ mostenitorilor creditorului. asupra constructiei. urmat de predarea ternului si de plata pretului. 10. astfel incat.a)Calificati natura juridica a actiunii lui AC si termenul inlauntrul caruia poate fi introdusa cu succes. In motivarea cererii sale. cealalta parte urmand a fi achizitionata de catre soti impreuna. B incepe lucrarile la construirea unei case de locuit. Cerinte: a)Calificati dreptul pe care il are reclamantul asupra imobilului in litigiu. Prin actiunea inregistrata sub nr. a) In anul 2000. 11.

Doua conceptii principale ale substantei se opun: cea materiala si cea functionala.rom. nici distributia interioara a partamentelor.. cosare. neque villam diruere. Insa . Proprietarul unui fond inchis este liber sa-l exploateze cum doreste si a-i aduca orice inovatie pe care o considera utila.ar prefera sa aiba fereste mari sau mici.Rosetti-Balanescu... daca aceasta ar fi mijlocul de a trage foloase mai mari din produsul fondului...Nimic uimitor in asta. ar tinde numai a-l imbunatati si a-i mari valoarea. de exemplu stabilimentul industrial reclamand.. substanta de conservat ar putea fi materia din care se compune lucrul sau forma sa constitutiva.Alexandresco)33 d)”Sarcina de a conserva substanta.Rosetti-Balanescu. un nou pasaj de trecere . a C. . a unui stabiliment industrial. cu titlu universal sau particular ai imobilului..-n.Alexandresco. sa aseze un uluc sau un conduct de apa sau sa strice peretii. el n-ar putea.Al.op.. transformarea unui imobil de locuit intr-un loc de exercitare a unei profesii nu presupune intotdeauna amenajari ale materiei sau ale formei. pentru a-l menaja pe vecinul sau in legatura cu privelistea de care de bucura. 33 D.Ripert.558).p. “(C. I.fara consimtamantul nudului proprietar... cel putin dupa unii.Tot astfel.Planiol. pe cale de consecinta.op.civ... de a mari. dupa parerea tuturor.G.Baicoianu)31 b)”Servitutile au fost inventate pentru marirea utilitatii anumitor bunuri. A fortiori.Astfel este servitutea de prospect care impiedica un proprietar de a construi sau planta . nu poate avea ca obiect principal o prestatie personala pozitiva si nu se transmite mostenitorilor proprietarului care nu iau posesia imobilului grevat. poate varia de la caz la caz.cit.G.Felul serviciului pe care fondul aservit il face fondului dominant nu este determiant de lege.. cat si pentru cultura cartofilor. salva rerum substantia.Trebuie mers chiar mai departe.. el n-ar putea sa darame o cladire.III. . fie ca stapanul casei.. etc. dar se transmite in schimb tuturor dobanditorilor.. dupa parerea tuturor. prilejuieste discutii doctrinalede cea mai mare densitate..Hamangiu. etc.art.) nu se mentioneaza decat uzul si utilitatea..mod pasiv mostenitorilor proprietarului grevat.. aceasta ne mai insemnand a se folosi..”( D.n) este acordata de lege in virtutea exploatarii fondurilor. sa-i imbrace in tapete.Hamangiu.p.. sa sfarseasca constructiile incepute de altii in acest scop.Se recunoaste in mod unanim ca servitutea poate fi stabilita pentru simplul agrement al fondului dominant. El n-ar putea insa.sa sa taie copacii roditori.Conceptia functionala este mai restictiva: ea impune conservarea <manierei de a fi intr-unanumit fel a lucrului>.576 C. ..Proprietarul poate reclama trecerea atat pentru exploatarea unei cariere..402-403 31 32 67 .exploatarea industriala trebuie luata in considerare in acelasi fel cu exploatarea agricola. I. fie ca pentru aceasta ar trebui sa se atinga de peretii cei grosi. deci. ci a abuza de folosinta sa. sa faca modificarile care..cit. Uzufructuarul ar putea insa..Dupa prima conceptie.Planiol. servitutea necesita posesia unui imobil . el n-ar putea sa mareasca sau sa micsoreze ferestrele imobilului.. si a fortiori.El n-ar putea. cei doi termeni par sinonimi. este perpetua prin natura ei si nu poate fi cedata independent de fond. de vreme ce controversele dateaza din dreptul roman iar autorii Codului civil au refuzat sa le transeze.n.( art. Servitutea de trecere (subl.El ar putea chiar sa cladeasca o uzina pe fondul supus uzufructului.. sa transforme o vie sau o livada intr-un pamant de aratura.. de exemplu: sa zugraveasca peretii imobilului.Ripert)32 c)Uzufructuarul “ar putea.vol. daca cel initial a devenit insuficient.In art. a unui zacamant.p828-860.637 Codul ( francez.Astfel..Baicoianu. in principiu...op. Servitutea reala. sa schimbe configuratia externa a casei supusa uzufructului. ca si dreptul de uz.cit.284 M.Al. fara a tinge forma lucrului.”(M. sa faca constructiile necesare la folosinta sa. precum: hambare. sa aseze parchete. .Multe schimbari de destinatie par a fi astfel posibile. sau vice-versa.

Sistemul intermediar al cartilor de evidenta funciara .<ansamblului principalelor calitati care fac lucrul potrivit pentru un anumit uzaj>. p.dupa caz. ALL Beck..sunt savarsite in locuri publice .Sistemul mixt al noilor carti funciare reglementat prin Legea nr.op.Bucuresti.Atias. Bucureşti.Humanitas. Drepturile reale principale”. Bîrsan. ”(C.realizarea opozabilitatii fata de terti a actelor juridice constitutive sau translative de drepturi reale imobiliare.Scurte precizari teoretice.Notiunea de publicitate desemneaza “modalitatile prin care anumite acte sau operatiuni juridice sunt aduse la cunostinta publicului ori.2000.p. cu sau fara participarea acestuia”. 2001.35 Prin publicitatea imobilara intelegem “totalitatea mijloacelor juridice prevazute de lege prin care s edetermina situatia materiala si juridica a bunurilor imobiliare .Sistemul cartii funciare.Atias)34 Bibliografie minimala 1. Ed. fata de aspectul ca in materie imbiliara posesiunea nu valoreaza titlu de proprietate .l. in vederea ocrotirii intereselor titularilor de drepturi reale imobiliare si cele legate de asigurarea circulatiei lor in conditiile legii”.asigurarea certitudinii juridice a operatiunilor imobiliare.Sistemul intermediar al cartilor de publicitate funciara. 2.V.Sistemul de publicitate al registrelor de transcriptiuni si inscriptiuni.C.Bucuresti. 2. 2. vol. 2. „Drept civil. 34 35 68 .465-553. Publicitatea imobiliara si noile carti funciare.269-305.1. in mod public.p339 si autorii citati la nota 1. . 2.cit. aceste interpretari sfarsesc prin a interzice schimbarile in folosinta lucrului.2.p. Drept civil. 2.3.r.op.137-138.p..Barsan.2004.I.Edit press MIHAELA s.7/1996. Drepturile reale principale”.Sistemele de publicitate imobiliara existente de-a lungul timpului in tara noastra: 2. M.Stoica.78.5.cit. C.prin registre special tinute de autoritatile statale.Nicolae.. 36 A se vedea C. PUBLICITATEA IMOBILIARA I.4.In mod insensibil.36 Necesitatea publicitatii imobiliare: . 1.

actiunile in justitie . faptele sau raporturile juridice referitoare la imobilelel cuprinsein carte funciara). Instructiunile privind infiintarea cartilor funciare cu caracter nedefinitiv. 37 69 . d)Principiul opozabilitatii fata de terti a inscrierilor in cartea funciara:dobandirea.39 -Cadastrul general:sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica. f)Principiul fortei probante absolute a inscrierilor de drepturi reale in favoarea tertilor (principiul publicitatii materiale a cartilor funciare): cuprinsul cartilor funciare se considera exact in folosul acelora care au dobandit un drept real cu titlu oneros sau gratuit . b)-Principiul relativitatii: inscrierea unui drept in cartea funciara se poate face numai impotriva celui care. 39 M. publicata in M. ministrul justitiei nr. -Drept tabular : drept real imobiliar inscris in cartea funciara.se modifica sau se stinge un drept real (si in unele cazuri si drepturile de creanta .84 din 23 februarie 1998.6.40 c).37 L 7/1996). ministrul justitiei nr. b).op.28 L 7/1996..3 L 7/1996). numita in raport cu cel care dobandeste dreptul si antecesor tabular. exceptie: art.61 din 26 martie 1996. -Imobil:parcela de teren.Nicolae.Notiuni terminologice: -Carte funciara:a)inscris sau document de publicitate imobiliara.nr.1330/C/1999 ( nepublicate).2371/C/199738.50-52 L 7/1996). modificata primn legea nr.Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor. indiferent de destinatia lor si de proprietar(art. 40 Ibidem.24 L 7/1996). cu sau fara constructii( art.cit.27 L 7/1996). iar cel care urmeaza sa fie inscris este succesorul tabular .a). c)Principiul legalitatii :judecatorul va incuviinta inscrierea in cartea funciara dupa verificarea indeplinirii conditiilor prevazute de lege( art.O.nr.304. exceptie art. modificarea au stingerea unui drept real imobiliar nu poate fi opusa tertilor decat dupa inscrierea in cartea funciara(art. precum si a celorlator bunuri imobile de pe intreg teriroriul tarii.34 si art. -Posesor tabular : persoana inscrisa in cartea funciara . se transmite .Sediul materiei: Legea nr.Principiile noilor carti funciare.27 L 7/1996).1 alin. 2.b)registru funciar. e)Principiul prioritatii inscrierilor: ordinea inregistrarii cererilor determina rangul inscrierilor (art. Ipoteza este urmatoarea: Publicata in “Monitorul oficial” nr. aprobat prin Ordinul ministrului de stat.134.7/1996 a cadastrului si publicitatii imobiliare37. daca in momentul dobandirii dreptului nu a fost notata in cartea funciara vreo actiune prin care se contesta cuprinsul ei sau daca din titlul transmitatorului si din cuprinsul cartii funciare nu reiese vreo neconcordanta intre aceasta si situatia juridica reala.247/2005.28 L7/1996.c)institutia juridica care cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementeaza in mod unitar publicitatea drepturilor reale imobilare prin cartile funciare. a)-Principiul publicitatii integrale: in cartea funciara trebuie inscrise toate drepturile reale. p. reprezentarea pe harti si planuri cadastrale a tuturor terenurilor .Cuprinsul cartilor funciare. operatiunile materiale si cele juridice prin care se constituie. p. economica si juridica prin care s erealizeaza identificarea. la inregistrarea cererii sale era inscris sau urmeaza sa fie inscris ca titular al dreptului asupra caruia inscrierea urmeaza a fi facuta (art. 38 Publicat in “Monitorul oficial”. partea I .653 din 22 iulie 2005.1 L7/1996). aprobate prin Ordinul ministrului de stat.(art.

art. sub conditie si in masura justificarii ei.3 se prevede posiblitatea ca prin instanta sa se suplineasca consimtamantul celui care refuza sa predea inscrisurile. b)Actiunea in rectificarea inscrierilor in cartea funciara. in calitate de vanzator si B. A doneaza acelasi apartament lui C. indreptata impotriva tertului care a dobandit ulterior imobilul cu titlu gratuit sau a fost de rea-credinta la incheierea actului.28 L7/1996. in scopul de a le face opozabile tertilor sau numai de a le aduce la cunostinta acestora( art. Ulterior.34.7. 1. c)-notarea : are ca obiect actele. iar in alin.44 Regulament: a)-intabularea:este operatiunea prin care transmiterea.la 10.modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor. dobanditorul intrand in posesie la cateva zile de la semnarea actului. 70 . 2.2 se precizeaza ca dca un drept real se stinge.2000. Precizati mijlocul juridic prin care B poate obtine recunoasterea dreptului sau asupra imobilului in cauza.97 Regulament).Intre A. tinand cont de faptul ca C ii opune lipsa formei autentice a titlului lui B precum si neideplinirea formalitatilor de publicitate. dobanditor de buna credinta. faptele sau raporturile juridice referitoare la drepturile reale intabulate si la titularii lor.Rezolvati urmatoarele spete.Art II. constituirea. in calitate de cumparator se incheie la 25. aceasta ultima stramutare fiind singura urmata de inscrierea in cartea funciara.( antecesor tabular) (posesor tabular) (succesor tabular de bunacredinta) Primus -----------------------> Secundus ----------------------------> Tertius transmitere nevalabila drept real transmitere valabila drept real cu titlu gratuit sau oneros Inscriere inexacta =beneficiarul regulii art. avand ca obiect inscrierea definitiva a drepturiloe reale (art. constituirea. Actiunile de carte funciara. In alin. Art . modificarea sau stingerea unui drept real devine opozabila tertilor de la data inregistrarii cererii de inscriere.95 96.90.Inscrierile in cartea funciara-art.(art.28 L 7/1996). 38 2. 37.1999 un contract de vanzare –cumparare printr-un act sub semnatura privata cu privire la un apartament situat in Bucuresti.10. a)Actiunea in prestatie tabulara.28 L 7/1996).dobanditorul anterior va cere astfel instantei sa acorde inscrierii sale rang preferential.8.29 L 7/1996 prevede cacel care s-a obligat sa stramute sau sa constituie un drept real este obligat sa predea toate inscrisurile necesare inscrierii.5 reglementeaza actiunea in prestatie tabulara speciala. Alin. titularul este obligat sa predea inscrisurile necesare radierii. b)-inscrierea provizorie: este operatiunea prin care transmiterea.02.

La15. efectuandu-se totoodata si inscrierea in caretea funciara a acestei tranzactii.2... 3.o4. A si B se prezinta la biroul de carte funciara de pe langa judecatoria x pentru intabularea dreptului de proprietate referitor la o casa plus terenul aferent gospadariei: cererea de intabulare este insotita de contractul de vanzare –cumparare autentificat si de masuratorile cadastrale. pe considerentul ca vanzatorul nu si-a dovedit dreptul de proprietate. urmand ca restul de 18 milioane lei sa fie platit peste un an de zile. intrucat nu a prezentat ordinul prefectului de atribuire a terenului aferent gospodariei. la 12.23 din Legea nr. A si B au incheiat un contract de vanzare-cumparare cu privire la un teren: partile s-au inteles ca la data autenrificarii contractului sa se plateasca o parte din pret. considerati ca se va putea solicita ulterior inscierea in cartea funciara in mod separat a acestor portiuni de 10 ha ? ( a se vedea art. prin incheiere motivata. judecatorul de carte funciara. intrucat urmareste sa obtina desfiintarea cotractului pe motivul neindeplinirii d ecatre B a unei obligatii contracutale.136 Regulament. B si C au cumparat un teren agricol in comuna Lunca . intre A si B intervine un contract de vanzare –cumparare referitor la o casa de locuit plus terenul aferent.10 2002 A – in calitate de vanzator – si B – in calitate de cumparator. Este legala respingerea cererii de intabulare ? 6. Instrainatorul A sustine ca a dobandit dreptul de proprietate asupra terenului in virtutea art.A.18/1991. a)Cum se va face intabularea in cartea funciara cu caracter nedefinitiv a dreptului de proprietate respectiv ? b)Avand in vedere ca partile au folosit si cultivat fiecare cate 10 ha de teren . operatiune urmata d eintabularea dreptului pe numele cumparatorului. prezentand si certificatele de atestare fiscala din care rezulta ca imobilul se afla in patrimoniul lui A din 1970. si anume. Judeacatorul de carte funciara refuza insa efectuarea intabularii.6 din Legea nr. respinge cererea de intabulare.2003 A va solicita sfatul in calitate de avocat .2002.T.36 ali.11. in suprafata de ha. Cerinte : a) Considerati ca plata partiala a pretului trebuie mentionata in actul notarial de autentificare ? b) Cum se va proceda la intabularea in cartea funciara intr-o asemenea situatie ? Este nevoie de o mentiune speciala? 4.. mostenitorul lui A. a) La 10. Este legal refuzul judecatorului ? Argumentati.s-au prezentat la notarul N pentru autentificarea contractului de vanzare-cumparare a unei case si a terenului aferent Notarul consemneaza ca instrainatorul isi dovedeste calitatea de proprietar al imobilului invocand o posesie neintrerupta de peste 30 de ani. conform art.10 .) 5.18/1991. in cote egale. invocand lipsa de dovada a dreptului de proprietate a instrainatorului. X.2000. sumade 30 de milioane lei. La 18. Cum il sfatuiti pe A sa actoineze ? b) B stramuta cu titlu gratuit dreptul sau de proprietate asupra imobilului rspectiv asupra lui C . jud. este interesat sa solicite pe cale judecatoreasca desfiintarea contractului incheiat intre autorul sau si B in anul 2000. Ce motive poate invoca X si care este modalitatea juridica de a actiona ? Bibliografie minimala 30 71 .

1.C. Bîrsan, „Drept civil. Drepturile reale principale”, Ed. ALL Beck, Bucureşti, 2001,p.339-346. 2. M.Nicolae, Publicitatea imobiliara si noile carti funciare,Edit press MIHAELA s.r.l.,Bucuresti,2000,

APARAREA DREPTURILOR REALE PRINCIPALE I.Scurte consideratii teoretice Trebuie facuta distinctia intre apararea dreptului de proprietate si apararea celorlator drepturi reale. 1.Mijloace de aparare: a)-Constitutia prevede garantarea dreptului de proprietate precum si interdictia unor masuri de trecere fortata in proprietatea statului; b)-in dreptul civil proprietatea este aparata prin mijloace nespecifice ( ex.; actiuni in anulara sau nuluitastea unor contracte, actiuni personale nascute din contracte et.) si mijloace specifice(actiunea in revendicare). 2.Actiunea in revendicare.Definitie : este acea actiune reala prin care proprietarul neposesor cere restituirea bunului de la posesorul neproprietar sau de al detentorul precar.41 Fundamentul actiunii inrevendicare este dreptul de proprietate, iarscopul actiunii este recastigarea posesiei, ca atribut al dreptului. 2.1.Caracterele actiunii: -este reala(se intemeiaza pe dreptul de proprietate) -este petitorie ( spre deosebire de actiunile posesorii). 2.2.Conditii de exercitare. 4 Reclamantul trebuie sa fie titularul exclusiv al dreptului de proprietate. 5 In materia trecerii unor bunuri imobile in proprietatea statului in perioada 1945-1989, s-a pus problema daca instantele au dreptul de a se pronunta asupra legalitatii modului de trecere in proprietatea statului; aceasta chestiune se raporteaza la legile speciale : L nr.112/1995 si L nr.10/2001. 2.3.Felurile actiunii in revendicare: - imobiliara Fata de detentorul precar, proprietarul neposesor mai are la indemana o actiune: cea personala,de rstituire a bunului, nascuta din contract.
41

72

-mobiliara. Regimul lor juridic este diferit in ceea ce priveste proba dreptului de proprietate si identic in ceea ce priveste imprescriptibilitatea si efectele lor. Imprescriptibilitatea actiunii in revendicare mobiliara si imobiliara decurge din caracterul perpetuu al dreptului de proprietate. 2.4.Actiunea in revendicare imobiliara.Proba. Intr-o actiune in revendicare, reclamantul trebuie sasi dovedeasca dreptul sau de proprietate. In materie imobilara notiunea de titlu are doua acceptiuni; -lato-sensu : temeiul juridic (acte juridice unilaterale sau bilaterale, fapte juridice )al invocarii dreptului sau, din care sa rezulte concluzia existentei valabile a dreptului; proba va varia in functie de izvorul juridic pe care isi intemeiaza dreptul sau (actul sau faptul juridic stricto-sensu). -stricto-sensu : prin titlu se intelege instrumentul probationis. Toate mijloacele de proba sunt prezumtii, va castiga cel care invoca in favoarea sa o prezumtie mai puternica;singura prezumtie absoluta este uzucapiunea. Fata de dificultatile teoretice si practice de proba a dreptului de proprietate, practica judecatoreasca a conturat urmatoarele reguli sintetizate in tabelul de mai jos :

Dovada dreptului de proprietate Nici o parte nu are titlu Una din parti are titlu

Reclamantul titlu

Paratul posesie

Solutia Compararea celor doua posesii ; va castiga partea care va invoca o posesia mai caracterizata. Reclamantul va castiga daca data titlului este anterioara posesiei paratului( datorita caracterului absolut al dreptului real ) Actiunea reclamantului va fi respinsa. -daca provin de la acelasi autor va castiga partea care a efectuat formalitatile de publicitate(si ambele titluri sunt cu titlu oneros 42) sau partea care are titlul cu data mai veche; -daca provin de la autori diferiti se vor compara drepturile de proprietate ale acestora.

-//- -//Ambele parti au titluri.

titlu

titlu titlu

In acest tabel, notiunea de titlu se refera la acceptiunea de instrumentum probationis. daca al doilea titlu este inscris in cartea funciara dar este o liberalitate, conform art.30 L 7/1996,primul dobanditor cu titlu oneros va putea obtine o inscriere cu rang preferential( actiune in prestatie tabulara speciala).
42

73

2.5.Actiunea in revendicare mobiliara.In materie mobiliara proba dreptului de proprietate prezinta anumite particularitati : - posesia instituie o prezumtie absoluta de proprietate pentru posesorul de buna-credinta; - actiunea in revendicare nu este posibila in conditiile art.1909 alin.1. Actiunile in revendicarea bunurilor mobile pot fui reprezentate astfel:

Temeiul juridic Art.1909 alin.1 C.civ. Art.1909 alin.2 C.civ. Art. 1910

Reclamantul Proprietarul care s-a desesizat in mod voluntar de bun. Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul Proprietarul care a pierdut sau caruia i s-a furat bunul. Proprietarul -neposesor

Paratul Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului. Posesorul de buna-credinta si cu titlu oneros al bunului acizitionat la”balci,targ sau vindere publica” Posesorul de rea-credinta Detentorul precar Hotul Gasitorul

Solutia Actiune in revendicare inadmsibila. Actiune in revendicare admisibila in 3 ani. Actiune in revendicare conditionata de restituirea pretului catre parat. Actiune in revendicare imprescriptibila.

Art.480 s.u.C.civ. (dreptul comun)

2.6.Efectele actiunii in revendicare. a)-restituirea lucrului: liber de orice sarcini; b)-restituirea fructelor: numai posesorul de rea-credinta ; c)-cheltuieleile facute cu lucrul: - necesare-se restituie - utile-se restituie in masura sporului de valoare -voluptuarii-nu se restituie daca nu maresc valoarea lucrului. 3.Actiunea negatorie. -reclamantul:titularul dreptului de proprietate; -paratul:titularul unui drept real-uzufruct,uz,abitatie, superficie; -obiectul actiunii:negarea dreptului real al paratului asupra imobilului proprietatea reclamantului ; -este imprescriptibila extinctiv, dar prescriptibila achizitiv. 4.Actiunea confesorie.

74

-reclamantul: cel ce se pretinde titularul unui dezmembramant al dreptului de proprietate; -paratul:detinatorul sau proprietarul imobilului; -este prescriptibila in termenul de 30 de ani.

II.Rezolvati urmatoarele spete. 1. La 23 februarie 1998, la câteva ore după ce cumpărase un radiocasetofon primind în acest sens o factură doveditoare de la un magazin specializat, A. îl pierde în zona centrului Capitalei. B. îl găseşte şi îl aduce la el acasă, folosindu-l în interes propriu. Nemulţumit de uzura acumulată în timp, la 18 februarie 2001, B. se duce la talcioc unde se înţelege cu X. asupra condiţiilor şi preţului de vânzare a radiocasetofonului. Deoarece X. nu avea asupra sa suma cuvenită cu titlu de preţ, predarea radiocasetofonului de la B. la X. are loc după 5 zile, când se plăteşte şi preţul. În ziua executării celor două prestaţii, A. află identitatea celui care a găsit radiocasetofonului şi se deplasează la domiciliul acestuia cerând restituirea, însă B. îl informează că l-a predat deja lui X. Peste alte 5 zile, A. introduce împotriva lui X. o acţiune prin care solicită restituirea radiocasetofonului în deplină proprietate şi posesie, depunând la dosarul cauzei factura de provenienţă a bunului şi consemnând în mod irevocabil la dispoziţia pârâtului o sumă egală cu preţul la care acesta din urmă a cumpărat bunul. Ce soluţie va pronunţa instanţa şi cu ce motivare? 2. Sotii AB si AC locuiesc impreuna de peste zece ani in casa din strada Orhideei nr.69, Bucuresti.In vara anului 2002, pe cand se intorceau din vacanta, spre surprinderea lor l-au gasit instalat in casa pe X, un var indeparatat de-al domnului AC; intrusul reclama un drept asupra imobilului, al carui temei ar fi un testament redactat de T la 12.10.1989. In consecinta, AB formuleaza o actiune in revendicare impotriva lui X, prezentand ca titlu de proprietate contractul de vanzare –cumparare datat 14.11.1990, incheiat intre el si sotia sa , pe de o parte ( in calitate de cumparatori) si T, pe de alta parte ,in calitate de vanzator. Cerinte: a) Solutionati cererea introdusa de catre AB,cu precizarea problemelor de drept inerente.. b) Rezolvati speta in conditiile in care obiectul revendicarii l-ar fi constituit un tablou, sustras de X din casa familiei AB. c)Rezolvati speta in situatia in care AB, AC si X ar fi cumparat impreuna – in cote parti egaleimobilul de la T. 3. Gradinarul A ingrijeste curtea si gradina lui B de peste treizeci de ani.In primavara anului 1972 i s-a defectat masina de tuns iarba , astfel incat ii cere permisiunea lui B sa foloseasca masina acestuia , pentru asi putea onora obligatiile de serviciu fata de ceilalti proprietari din cartier. La scurt timp, B decedeaza , iar mostenitorul sau,X, afla abia in 2002 – citind o scrisoare mai veche de-a tatalui sau- ca utilajul respectiv se afla inca la A.Datorita valorii sentimentale a bunului respectiv, ii pune in vedere batranului gradinar sa il predea. A se apara , fiind sfatuit de nepotul sau, student la Drept, sa sustina ca a dobandit dreptul de proprietate prin uzucapiune, in favoarea sa implinindu-se teremnul de treizeci de ani stipulat de art.1890 C.civ.

75

11.neprecizat in speta ? 5. B se apara invocand articolul 973 C. Y.2000 solicitand instantei ca paratul sa fie obligat sa ii lase in deplina proprietate si linistita posesie un imobil.01. pe acest tmei. .din strada Roma. in ceea ce priveste sustinerea paratului.09.10. b b)Rezolvati speta in ipoteza in care gradinarul ar fi decedat .A intenteaza o actiune in justitie impotriva lui B la 12. asadar. La 15.civ. compus din parter plus doua nivele. 4 din Decretul nr. si afirmand. decedat in anul 1989 si cae. Reclamanta invedereaza instantei ca nici ea.1230/1960. la randul sau. constata ca potrivit art.Civ.92/1950 a fost aplicat gresit cu privire la proprietatea autorului lor. care. 76 .casa de locuit. paratul a intrat in mod nelegal si abuziv in posesia imobilului.X. Cerinte : a) Precizati modul si momentul transferului dreptului de proprietate asupra imobilului. nu ii este opozabil. X afirma in fata instantei ca uzucapiunea reglementata prin 1890 C.Ia aceste conditii.223/1974. In motivarea actiunii.92/1950 . in aceste conditii. X introduce o cerere de chemare in judecata a lui A. reclamantii arata ca imobilul a fost nationalizat prin Decretul nr. b) Care considerati ca era functia deciziei administrative ? c) Solutionati cererea introdusa de reclamanta.1996. Consilierul juridic al paratei sustine ca in evidenta Consiliului imobilul figureaza ca trecand in proprietatea statului in baza Decretului nr. sector 1. pentru a i se lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul. invocand rolul sau activ in cadrul procesului civil. Instanta. reclamantii A si B au actionat in justitie Consiliul general al municipiului Bucuresti pentru a le lasa in deplina proprietate si linistita posesie imobilul situat in strada Zorilor.16. bancher sau mare comerciant.x/12. aflandu-se la acea data in proprietatea tatalui lor. Cerinte : a) Ce solutie pronunta instanta? b) Considerati ca solutia depinde de un anumit aspect. faptul ca in realitate contractul produs de reclamant este fata de el un res inter alios acta . iar in calitate parat ar fi fost chemat in judacata mostenitorul acestuia. Reclamanta isi dovedeste dreptul sau de proprietate pe baza testamentului olograf al tatalui sau. intrucat acesta era in acea perioada asistent universitar la Facultatea de Filosofie. A formuleaza o actiune in justitie impotriva Consiliului general al municipiului Bucuresti. la data de 10. reclamantul produce contrctul autentic de vanzare-cumparare prin efectul caruia a dobandit proprietatea asupra imobilului si evidentiaza ca. industrias. un imobil trecea in proprietatea statului pe data emiterii unei decizii administrative. iar parata nu a fost in masura sa produca o dovada in acest sens. nefiid . A si B sustin ca Decretul nr. X. 6. de asemenea .223/1974. detinea imobilul in temeiul contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.In sustinerea pretentiei sale. nici autorul ei nu au luat cunostinta de existenta unei asemenea decizii adminstrative. se refera exclusiv la bunuri imobile.1976.32. Cerinte: a a)Solutionati actiunea in justitie introdusa de X. a) Prin actiunea civila nr. dupa cinci ani de la incheierea acestui contract . nr. nr. solicitand sa-i lase in deplina proprietate si linistita posesie bunul respectiv . Bucuresti.1996. si care figura in listele –anexa la decret la pozitia 190. Are vreo imortanta buna sau reaua credinta a acestuia ? c d 4.

. in aceea a unei organizatiii cooperatiste sau a oricarei organizatii obstesti. Comentati urmatoarele citate: a) “ La Romani posesorul putea sa exercite dreptul de retentie asupra imobilului revendicat. de peste treizeci de ani. fie in cadrul procedurii prevazute de Decretul nr. c) Solutionati actiunea introdusa de reclamant.111/1951.care i-a reparizat imobilul in litigiu. juristul solicita sa se constate ca imobilul a trecut in proprietatea statului ca urmare a aplicarii Decretului nr.1322.1700 c.771.Instanta constata ca data introdecerii actiunii de revendicare.. III. decat in cazurile anume statornicite de lege. asupra caruia reclamanta sustine ca are un drept de proprietate rezultand contractul de vanzare-cumparare .civ.1618. 7.. a unu bun intrat. insa considera ca statul a dobandit dreptul de proprietate prin posesia indelungata. In cadrul apararii.509. a intrat deja in vigoare Legea nr. in articolul III prevedea :”dreptul la actiune avand ca obiect restituirea . dupa rigoarea principiilor.167/1958 privitor la prescriptia extinctiva si care.08. inainte de data publicarii sale. fiind de stricta interpretare.92/1950 si a listelor-anexa in Buletinul oficial.218/1960. Juristul chematei in garantie nu contesta faptul ca ICRAL-ul nu detine un titlu de proprietate .218 /1960 pentru modificarea Decretului nr.care reglementeaza situatia juridica a imobilelor cu destinatia de locuinte trecuta in proprietatea statului-. recalamantii au formulat apel.11/1997.Ar fi fost diferita solutia ? c) Rezolvati speta in ipoteza in care . cu doua saptamani inainte de publicarea Decretului nr.1999 A formuleaza o actiune in justitie impotriva Societatii comerciale “X” pentru a elibera imobilul situat in Bucuresti. In subsidiar. nr. El nu mai poate insa exercita acest dreot in legislatia actuala.1694. retentia nu poate fi admisa. autentificat si transcris in registrul de transcriptiunui la 10. in natura sau prin echivalent. pentru ca garantiile si cauzele de precadere admise de lege. La 15. Lectura juridica. paratul solicita instantei introducerea in cauza a unitatii de administrare a cladirilor din fondul de stat.Impotriva acestei sentinte.02. b) Rezolvati speta in ipoteza in care actiunea ar fi fost introdusa dupa intrarea in vigoare a Hotararii Guvernului nr. imobilul ar fi fost donat reclamantilor printr-un contract autentificat si transcris in registrele de transcriptiuni.1377.III din Decretul nr. etc.112/1995.” Cerinte : a) Analizati apararea chematei in garantie.12. astfel incat respinge actiunea formulata. 77 .1619. adica: in cazurile art.1444. in posesia statului. strada Apusului.1960. Cerinte : 1)Aratati care sunt motivele de apel care pot fi sustinete de reclamanti.ICRAL.1323. 2)Solutionati apelul. b) Precizati care sunt problemele de drept ridicate prin aplicarea art. se prescrie prin doi ani socotiti da la data cand a avut loc intrarea in posesie. fie fara nici un titlu.

totusi numai un proprietar putativ( dominus putativus).2455.potrivit Constitutiei.. D-nii Colin si Capitant au gasit deci alta justificare. in favoarea sau in contra creditorului..( .Rosetti-Balanescu. Pentru aceasta trebuie insa sa existe conexitate intre lucrul retinut si creanta retentorului. Ed.p. or.Eu nu pot sa folosesc pentru mine din ceea ce este al altuia mai mult decat a avut el insusi legal. S-a obiectat . in functie de interesele sale economice. Eu pot fi intotdeauna un posesor loial al lucrului ( possesor bona fidei) . b)reprezinta regula in materia regimului proprietatii in tara noastra.. ea nu invoca nicidecum un efect absolut al titlului. Conchidem . Bîrsan. 2)In materia patrimoniului: a) numai persoanele casatorite au patrimoniul impartit in mase distincte de bunuri. Alexandresco vol. nu poate sa retie imobilul pana la plata impenselor ce-i datoreste proprietarul. care nu este proprietarul lucrului( a non domino) este nul si neavenit. in care ultima nu este parte. ca posesorul. la care acesta nu a luat parte. c) patrimoniul formeaza obiectul gajului general al creditorilor chirografari. Drepturile reale principale”..orice achizitionare a cuiva. „Drept civil.267 ).Alexandresco ) b)“ Cum poate una din parti sa opuna celeilalte un titlu. de a da judecatorului dreptul de a dispune dupa bunul sau plac de un drept real.b) o persoana poate sa aiba mai multe patrimonii.3 p. TESTE GRILA 1)Creditorii chirografari : a) suporta efectele tuturor actelor incheiate de debitorii lor cu tertii.Hamangiu. ca o parte nu poate pune adversarului un act.” ( D. pe care o admite Curtea de casatie si este cam periculos . si de aceea titlul care o constata are si el un efect absolut si poate fi opus si celor care nu au luat parte la el ( Planiol.1 n.1 p.(I.Baicoianu ) c)”. 3)Dreptul de proprietate privata : a) este sacru si inviolabil .. este un drept absolut. s-a spus ca proprietatea .” (C. si ca acest drept exceptional trebuie strict marginit in limitele legii.. ci invoca pur si simplu o prezumtie de proprietate in favoarea sa.. ALL Beck. care tine de natura generala a probei in materie de proprietate.. aici este in discutie tocmai existenta proprietatii.. opozabil tuturor. vol. fie chiar de buna credinta . c) apartinand statului sau unitatilor administrativ teritoriale are un regim juridic special.199234. spre deosebire de dreptul de creanta.. Bucureşti...C. Este insa de observat ca nici un text de lege nu confera judecatorilor aceasta putere discretionara. nu trebuie sa confundam dreptul transmis cu actul translativ. b) trebuie sa indeplineasca masuri de publicitate a gajului lor general asupra bunurilor debitorului. I.Kant) Bibliografie minimala 1. c) pot urmari si bunurile viitoare a le debitorului.( Colin et Capitant vol. si pentru care titlul este res inter alios acta ? Ar trebui sa decidem in rigoarea principiilor. care nu poate fi stabilita decat cu conditia ca titlul invocat sa fie opozabil adversarului..1010 si 10121013). dupa un alt sistem tribunalele ar putea admite dreptul de retentie in favoarea unui posesor de buna credinta. deci.) Pentru a justifica acest sistem. iar adevaratul proprietar are dreptul de redobandire( rem suam vindicandi).Al. de cate ori reclamantul in revendicare n-ar infatisa garantii indestulatoare de solvabilitate. 78 . de un fel de cauza de preferinta. cat si doctrina se pronunta unanim in sens contrar . Totusi atat jurisprudenta. In realitate cand o parte opune adversarului sau un titlu de proprietate . ca proprietatea nu are un caracter absolut decat atunci cand ea exista. 2001.

compusa din dominium utile si dominium eminens. c) este intotdeauna conforma cu dreptul de proprietate asupra bunului . 17) Posesia: a) ca atribut al dreptului de proprietate . 14)Nu pot dobandi terenuri in Romania : a) persoanele juridice straine b) persoanele juridice romane cu capital suta la suta strain.este o stare de drept. b) face obiectul unei legi speciale de reglementare. c) poate fi instrainat catre cetateni straini dinmomentul modificarii Constitutiei.din punct de vedere material. independent de existenta culpei. in sesnul ca bunurile propreitate publica nu-si pot pierde in nici o circumstanta aceasta calitate. b) are o consacrare constitutionala. b) se dobandeste prin licitatie publica : c) se exercita in virtutea unui contract de inchiriere. b) este inalienabila. 7)Dreptul de administrare: a) poate fi incredintat regiilor autonome sau persoanelor juridice de drept privat pentru explorarea unui bun public. c ) pot instraina numai impreuna cotele ideale din dreptul de proprietate asupra bunului comun. proportionala cu cota ideala din dreptul de proprietate.c)poate fi exercitat fara vreo limita. b) priveste atat bunurile publice. 9) Dreptul de inchiriere a bunurilor publice : a) este un drept real. perpetuu. c ) este un drept real. supus dreptului civil. 13) Exproprierea: a) este interzisa in Constitutie in conditiile incare este efectuata pe criterii discriminatorii. 6)Notiunea de domeniu public : a) se refera numai la bunurile apartinand statului sau unitatilor administratativ teritoriale. c) cetatenii straina in baza unui testament. 79 . c) se poate realiza cu titlu gratuit. 18)Detentia precara : a) este un viciu al posesiei in conceptia Codului civil. b) pot crea drepturi reale in favoarea acestora . b) are si o acceptiune larga in dreptul civil. 12) Abuzul de drept in materia proprietatii : a) se paote solutiona pe cale judecatoreasca. material cu bunul. c) poate fi stipulata numai in actele cu titlu grastuit. inalienabil. 8) Dreptul de concesiune: a)poate sa apartina persoanelor fizice sau juridice de drept privat. cat si bunurile proprietate privata. 15) Dreptul de proprietate privata asupra terenurilor : a) se poate dobandi nelimitat. fara existenta vreunui element intentional. c) presupune un contact direct. cuprinzand si bunurile proprietate privata ce necesita un regim de paza si protectie.4) Dreptul de proprietate este un drept absolut in sensul ca: a) este opus regimului proprietatii feudale. c)de lege lata.c) denumesc o limitare a dreptului de proprietate privata. b) poate fi dovedita prin orice mijloc de proba . 5) Proprietatea publica : a) este un sinonim pentru notiunea de domeniu public.prin mostenire. b)este o exceptie de la caracterul inalienabil al bunurilor publice. b) obliga la indeplinirea unor obligati propter rem prevazute in legi speciale. 16)Coproprietarii: a) detin o cota materiala din bunul comun. b) este o stare de drept si conforma cu ddreptul de proprietate. c) este garantata constitutional in ideea protejarii proprietatii unitatilor administrativ.teritoriale. 11) Raporturile de vecinatate intre proprietari: a)nu pot face obiectul unor conventi intre proprietari. inseamna exercitarea dreptului de proprietate privata contrar scopului economic si social . b) este interzisa in legislatia civila . opozabil erga omnes. 10)Clauza de inalienabilitate : a) este o limitare judiciara a dreptului de proprietate privata . b) este cel mai comlet drept real. b) pot detine o portiune din bunul comun in baza unui partaj voluntar de folosinta . c) se poate dobandi in urma unei proceduri de licitatie.

24) Actiunea in revendicare mobiliara : a) este inadmisibila in conditiile art. b) instrainatorul de rea-credinta al imobilului catre posesor. fiind recunoscuta in vederea protejarii intereselor acestuia.b) constructorul trebuie sa fie posesorul terenului. 25)Impotriva detinatorului de rea-credinta al bunului comun: a) actiunea in revendicare este admisibila in conditiile art. b) conduce la redobandirea posesiei. b)produce efecte favorabile proprietarului aparent. 30) In cazul accesiunii imobiliare artificiale: a) despagubirile cuvenite constructorului se acorda in virtutea conventiei incheiate anterior construirii. ca si actiunea in revendicare imobiliara. c) se sanctioneaza cu neacordarea dreptului la despagubiri. paratul este : a) primarai sau consiliul local al localitatii in care se afla situat imobilul. b) reprezinta o posesie lipsita de vicii. 22) Un singur coproprietar: a) nu poate sa introduca actiunea in revendicare: b) poate sa incheie un contract de inchiriere pe o durats mai mare de 5 ani. c) certificatul de mostenitor. b) acela care detine bunul in baza unui contract.civ. b) buna-credinta a constructorului poate rezulta si dintr-o promisiune de vanzare-cumparare. c) produce efecte ini favoarea terutlui care a contractat cu proprietarul aparent. c) poate sa solicite partajarea bunului comun.1909 alin. c) hotul. b) presupune existenta elementului psihologic de a poseda pentru sine. 32)Este detentor precar : a) acela care foloseste un bun imobil cu ingaduint aproprietarului. 23) Actiunea in revendicare imobiliara : a) are ca efect reintrarea bunului in patrimoniului reclamantului.1 C.19) Posesia de buna-credinta : a) este singura care conduce la dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune. 26)Proprietatea aparenta : a) este o modalitate a dreptului de proprietate privata. neimplicand o apreciere subiectiva a posesorului. c) persoana care are un titlu de proprietate valabil asupra imobilului. 29) Abuzul de drept in cazul accesiunii imobiliare artificiale : a) consta in faptul constructorului de rea-credinta de a construi pe ternul altei persoane.civ. b) presupune lipsa elementului intentional animus sibi habendi. 20) Posesia de rea –credinta : a ) creeaza o prezumtie de proprietate in favoarea posesorului. 27)Constituie just-titlu: a) hotararea judecatoreasca de suplinire a consimtamntului debitorului. 21) Posesia utila : a) este ceruta ca si conditie pentru intentarea actiunii posesorii speciale. c) poate fi aparata prin actiunile posesorii. b) partajul. c) intinderea dreptului constructorului la despagubiri nu este influentata de buna sa credinta. b) consta in pasivitatea proprietarului terenului.1820 C.1909-1910 C. c) admiterea ei depinde de buna sau de reaua credinta a paratului. 80 . c) se bazeaza pe existenta unui titlu translativ de proprietate.civ. c) este o notiune de factura obiectiva. conform art. b) actiunea in revendicare este imprescriptibila. c) actiunea in revendicare depinde de caracterul oneros sau gratuit al actului juridic al acestuia. 31) Intr-o actiune introdusa pentru recunoasterea dobandirii dreptlului de proprietate prin uzucapiune.. 28)In materia accesiunii imobiliare artificiale : a) dreptul de proprietate asupra constructiei se dobandeste in momentul in care proprietarul terenului inoca dreptul de accesiune. d) contractul de inchiriere pe o durat amai mare de 5 ani. b) este imprescriptibila. c) este prescriptibila in teremenul de 30 de ani.c) se includ si imbunatatirile aduse imobilului reparat de constructor.

ed. Ed.Alexandresco I.vol. 1999 81 .231 Hegel.Suceava ”Tratat de drepturile omului”.Luncan.”Teoria generala a drepturilor reale”.Lutescu.Editura Antaios. c) intabularea in vechile cartile funciare existente in Transilvania continua sa produca efecte constitutive de drepturi.”Des clauses d’inalienabilite”..Les Biens M.p.Djuvara G. U. b) cel care dobandeste bunul in baza uni contract nul pentru vicii necunoscute.Rosetti-Balanescu. b)inscrierea cu buna-credinta a unui drept de proprietate produce efecte juridice independent de valabilitatea dreptului autorului.”Tratat de drept civil roman”.p.Planiol”Droit civil francais”Les Biens. Bibliografie generala D. 1969 Kant.Lex.Vasilesco. 1926.8 M.Al.Carbonnier. “Metafizica moravurilor”.II. Editura ALL.II.”Principiile filosofiei dreptului”. 1920 Ch.Closca.Hamangiu.Duculescu “Drepturile omului”. 34)Unirea posesiei actuale cu posesia anterioara : a) se face impotriva adevaratului proprietar. c) cel care gaseste un bun pierdut. 1994 C.Baicoianu. I. Paris. Paris.33) Este posesor de rea-credinta : a) cel care uzurpeaza un bun imobil. 35) In materia publicitatii imobiliare: a) din anul 1999 inscrierile drepturilor reale imobiliare se fac in carti funciare cu caracter nedefinitiv. c) are loc numai daca posesia actuala este de buna-credinta.Europa Nova.p. I. Vol. Atias J.1946. Editura Academiei.323. 1997.b) presupune ca transmitatorul bunului sa fi fost adevaratul proprietar.1996 V.V. these.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful