reu lntei

mAnAsnnmPnsAnrR

ORTODOXIA?
SERUPE
 <Credinla in Hristos
Popasuriduhovnicegti : Ortodoxiain America:PovesteaInterviu:
aSezSmint din diaconului
ortodox 34 esteesenla vietii,,
Reniscutul Ananias
Apostofache 6 Demistificiri:Gt delavest
Stop-cadru in
athonit Femei polifi in Est?
Vetremdnistire;ti: Drumul Siminei) n
(Dialogurile
Athos
Pasirea...
spre 12 lSmuriri ne(esare:
Amintiri esenliale: Referendumul:
lstoria
Reportaj: 9iaunui
uneicladiri
nonor: Bucovinei 16 PrinAsiaMici
Mitrooolia 50 intrebiri5i

Dragicititori,
(www.lumeacredintei'com) a
Avemo vestefoarte buni: pe site-ulnostru
Agadar'
apirut optiuneade a puteavizualizarevistelenoastrein formatelectronic'
doregtedin
ori." p"irb"ni din orice1ar6,la oriceori poatevizualizaoricenum|r
pre! mai micdecAtvariantatipiritS' Aceasti
revistelenoastre,in fott.t pUt,la un
cregtin-ortodocaidin
facilitatesperems5fie accesatiin primul randde romanii
enorm' Plata
Jiarporu,in condiliilein carecosturileserviciilorpogtaleau crescut
sefacep,int'.unsitespecia|iza!incondiliidesiguran|ddep|ini.
Lecturi plicutSl
Redaclia

ww w .l u m eacred i ntei .co m

 inceput de septembrie la Venefia, dupd trei zile de
vis. Pentruultima seardies cu familia la cinb. c5utdm
o terasbintre nenum[ralele piafete ale oraqului lagunar.
Eram.cu Ioana, cu cei doi Copii ltoma &'Mariaigi cu
una dintre bunici. Ne agezdmla o terasd"cred ci'mai
eraudoar doud-treimeseneocupate.Chelnerilavine, ne
aducemeniul, iar eu merg si md spdl pe maini. tipsesc
cdteva minute, mi intorc qi vdd agitatie chiar la masa
de l6ngi n-oi.D_inpriviri incerc saiflu de la solie ce se
intdmpld, insd Ioana pdrea cufundatd in lectura meniu_
l:i. YA aqez;.i mi uit mai arent:rrei bnrbaflrineri, bine
fdcuti, atletici chiar, se hdrjoneau! Scenainsolitd" mi_a
atras cu totul atenlia gi am inceput sd md holbez de_a
binelea._.. Unul din ei, cel mai agital,purtaun furou ne_
gru. mulat pestetrupul pdros.era fardatsi ruiat violent.
Altul, mai sfios,aveani;te cerceiuriagiin ur6che,evan_
tai qi ochelari de soare.Al treilea era genul ..macho,,:
tricou.strdnspe bicep5i,barbA.taruaje.-vorbea tare, cu
gesturi largi.Nestatomiculin furou ie miscade la unul
la altul, ii lua pe dupd umeri qi ii sdrutape ureche. Din
cdnd in cdnd aruncapriviri in jur, satisfhcute.
. M-am uitat qi eu la loana.Fdrd sd ne spunemni_
mic - nu mai era cazult-. am inceput sd stiangemju_
cdriile Mariei, am cules telefoanelede pe masXqi fii_
c-ileobiecte personale,ne-am ridicat gi am plecat. in
i
tdceredeplin5.
In acestrdstimp, peste oraqrumoareaveseliei se re_
virsa valuri-valuri. Festivalul de Film de la Vene{iaera
in toi... Concluziile lui? Pregedintelejuriului, Guiilermo
del Toro. a vorbit desprenevoiade igalirate de gen gi
despreangajamentulsiu fa{d defemeite_cineast:
i,Cred
c5 {elul trebuie sd fie 50/50 p6nd in 2020, dacd este
50/50 pdni in2019, cu atdtmai bine,'.Dac[vom inde_
plini qi planul la femei-cineast,cred c6 acestcincinal
enropeanva fi o mare izbdndd,...
Viitorul e deia aici!
wwwlumca(redintei.com
Ll l l l l i r {- i tF l }l l tl '[i ./oc tom br i e2Ots 3
 editorial
Eveniment
 )tr.'
Q.2 .,.ri;.
,l(.".::::
.. 'x
-'t,

,:a:14:::
 DUHOVI{lCE$Tl
POPASURI

Rendscutula$ezdmdnt
ortodoxdin Apostolache
DelaVbrbila(despre carearnvorbitiil num;rultreeut), ne-amadincit
pe,,Drumut vinului"spre nord,in ciutarea unui alt punctlurninospe
irartasfintelor!*cage, la fel.deaparte.Avearnsa-laflam nepede, dupi
'l
nurnai 5 kilametri.. . str*bituli!n graba.Nu ne-amaseLlnssurprin-
dereac&nd am v*zutci seaflain plincentrual comuneiApostolache,
t*inuitdoarde zidurileinalteginigtelivezicestiteauintinseprim-
fuseseridicatca mAnistirepentrucili:E6ri...
prejur.Inilial,laeagul
din-vremuri nedurnerite. Loeullpe atuncieraunulnrait*inuit,fiind
destinat eremililorrnult-nuEitori. Aziinsi e ?nconjuratindeaproap*
de casele oarnen!!or,de iivezi5i pdr$nd
gr5dini, cX a devenitepicen-
tru de sf6ntainrportan!3pcntrullocalnici, dar;i per,r-tru
vizitatori.

www.lumeaffedintei.com
octombrie 20l8 / LU tlEA {litEl}lXTEI

Fragmentevechi,
pulin;tiute
Din spusele pdrintelui
paroh Adrian Enescu, bi-
serica ar avea doud date de
atestare,neqtiindu-secu pre-
cizie care este cea realb" rd-
mdn6nd o problemd incd de
investigatin vechi documen-
te. Existd insd o primd ates-
tare documen tari mai certd,
din anul 1595, din care re-
iese cd biserica exista deia
aici. ridicatdpe locul uneia
mai vechi. Din alte izvoarc
se gtie cd un comis (in Elul
Mediu - funclionar comerci-
al) pe numeApostolache,ve-
nit aici impreund cu doamna
Voichila, dupd ce gi-aupier-
dut fiul in imprejur6ri greu
de aflat astlzi. au hotdrdts6
ridice o m6ndstire in aminti-
rea fiului lor. Nu au reu$it sI
finalizeze toate lucrdriie in
www.lumeacredintei.com
ffi
ffi;**
timpul vielii, astfel cd pe la datdpentrumult timp, clci a
anul 1645 lucrdrile au conti- fost din nou prddatdsi arsa.
nuat cu ajutorul unui frate al A mai trecut aproape
comisului Apostolache, pe un secol de paragind,pand
numePavlache...cdcicomi- cdnd,in anul | 850. un iero-
sul ldsasecu limb[ de moarte monah pe nume Gherman
ca bisericasdfie terminati. in
final, mdndstireaa fost inchi-
natd Mdndstirii Dochiaru din
Sfintul Munte Athos. orimind
ca prim hram pe cel afmdnis-
tirii athonite - Sfintii Arhan-
gheli Mihail qi Gawiil, dar a
fost se pare irichinati totoda-
tii, in wemea domniei lui Ma-
tei Basarab,gi M6ndstirii Slo-
bozia, ce poarld acelaqihram.
La cdgivaani de la termina-
rea ei, a fost prddati qi arsdde
tiltai, rdmdndndpentru multd
vreme o ruind.
Abia pe la jumdtatea se-
colului 18"c5lugdriigreci au
preluat-o si au restaurat-o,
red6ndu-i fi.urclionalitatea;i
menirea,dar nici de aceastd
LLrMEACREDIj\-'TEI
/ oc1e3n6r;"
rOtt
POPASURT
DUHOVl{rCEtTr

Ploieqteanula venit qi a re- pdrinli ce ?ndllau rugdciuni distorsiuni oricdt de mici de

staurat-o integral, incluzAnd de mdntuire cdtre Dumne- tradif,ile Jdrii Munteneqtr.
qi corpul de chilii. Din vre- zeu,invdluili in mirosul tiios Aqa-zisacasdpraznica-
mea acestuiabiserica actuald qi dgns de tdmdie. ld era cu mult mai mult, cici
pistreazdcatapeteasma qi c6- In j u ru l b i seri ci i ce avea dimensiuni nebdnuite.
teva icoane praznicale. se avdnta abrupt spre cer, Labazd se deschideao poar-
Din anul 1 8 6 3 , o d a - clopotoii!4 corpul de chilii, zi- tdlargd qi arcuitS,ce cobora
td cu secularizarea averllor dul qi o izvodira casdpraznica- spre beciurile mdndstirii, in
m6ndstireqti,ldcaqul a deve- ld inveqm6ntati in lemn lucrat care{in grabd... n-am mai in-
nit parohie a satuluiApostola- iqi impreunau strdns zidurile trat. InsI urcdnd treptele spre
che, iar o mare parte din ceea intr-o mitate sacrosanti,mis- un frumos foigor din lemn, am
ce definea,bunuri qi moqii, tici. Se vedea la tot pasul tru- odtrunsinh-wr arhondaricim-
i-au fost r5pite. d5, indemdnare, bun-gust qi presionant,careaveamai mul-
autenticitate, amintind ftrd te camere gata inzestrate cu
Parohh;imuzeu
De cum am trecut pe 16n-
g5 porlile larg cdscate de
sub tumul alb al clopotnilei,
pdqirdm aievea intr-un rds-
timp valah, incert. Nu mai
qtiam dac5 e azi sau file-
le timpului se intorseserdpe
nebdgate de seami in trecut.
Liniqtea din interior ne dez-
armd deopotrivS de tulbura-
rea insolenti a mondenitdli,
ducdndu-ne cu gdndul la
dulcea{aunor inchipuite sluj-
be de alt5datd... cu sfin{i

octombrle201E/ L{ilV{EACRE}lNTEl
 toate cele trebuincioase (in-
clusiv bdi), in asteptarea pele-
rinilor. De aici plrintele Adri-
an ne-a condus mai departe,
pdnd ce am ajuns in salapraz-
nicalb. Pe ldngd faprul cd era
spafioasd.am fost impresio-
nat de stilul arhitectural.Era
brdzdatd cu niqte grinzi obli-
ce gi hansversaledin lemn ce
lesne te duceaucu sdndul la
hanurile din vechimE.Avea o
?n[l!ime considerabil5de we-
me ce din ea, pe la jumitate,
se deschideaun etai la vede-
re. Pe platforma lui suspen-
datd in chip neinleles, dupd
ce am urcat mai multe trep-
te, nu micd mi-a fost swprin-
dereasI vedem cd aici stEtea
tdinuit un muzeu cu obiecte
vechi bisericeqti.Cd4i ;i vase
ritualice, sfraiepreolegti,hir-ti
qi icoanepictatepe lemn sti-
teau frumos expusein vitrine.
Aveam impresia cd pdqeam
intr-un labirint iscusit spafiat.
$i candcredeamcd s-a termi-
nat... a mai urmat! Cici de
aici am ajunsin alti salda mu-
zeului, care addposteaobiec-
te hadiflonale(irinegti. Piese
de mobilier.covoare,obiec-
te tesutede mdinile de aw ale
femeilor neobositede la !ard,
unelte din lemn pentruprelu-
crarealdnii, vasede sospodd-
rie, fotografii vechi, t-oatestd-
teau risp6ndite cu t6lc spre a
aminti de paradisul pierdut al
satului romdnesc.
Faptele
bune...
Sd nu vd imaginali cd
ati mai vlzut multe locuri
ca acesta.Nu, deloc. Acest
aqezdmdnt,a$a cum arati el
astdzi,parco perl5 rard,aBi-
sericii noastre.Tocmai de a-
ceea vd indemn s6-i c5lcati
Ll \l l . \ i R L') l \ | !j l l o( tom br i e2O tS
 POPASU
Rt DUHOVI{tCEtIl

povestit cu multl intrista-

re despreprobleme pe care
le intdmpind din cauza unor
funcfionari de orag ce se
plimbd in rddvane moderne.
strdini de agezdmintelelui
Dumnezeu. Cdci de c6nd s-a
intrat in acestjoc bolndvicios
al fondurilor europene, pen-
ffu restaurareasftntului locas.
problemele cu rambursdrile
banilor investifi au inceput
sd curgi neostoit. Aga inc6t
in prezent parohia are toate
conturile blocate. Astfel cI
qi daci ar exista bineficdtori
care doresc si donezefonduri
pentu a ajuta la scoatereadin
aceastilsitualie a parohiei,nu
ar at€a unde sI le vireze.
Cu toate acesteincerciri.
pErinteleAdrianEnescunu se
dn bftut, continu6nds6coazu-
hze injurul bisericii intreiga
comunitatedin Apostolachi,
dar gi din alte comune si sate
mai mult sau mai pulininve-
cmate. Aqa se face ci paro-
hia, alituri de Primirie si de
$coala gimnaziald, au pris pe
roate un frumos festival-con-
curs anual de tradilii si colin-
cu incredere pragul. Veli fi Dumitru, ajutalf de ucenicii
de adresat gcolariloi. Aces-
impresionagide toate cele re- lor. Lucrarea s-a fbcut prin ta
se desfdgoarEdesiqur in
vdrsate aici negreqit de mdna strddaniapreotului Alexandru preajma
sdrbdtorilor Ciaciu-
lui Dumnezeu.Desizur cd au Ion, fiind susfinuti cu fonduri
nplr1' S denumirea,,Tradifii
i
fost duselabun sfhrqit qi dupd europenepentu punere in va- qi
obiceiuri de pe valea Cri-
multe eforturi omeirefti, aga loare a ansamblului medieval covului".
Anul acesta va
cum reiese qi dintr-un frag- al fostei mdndstiri Apostola- avea
loc cea de-a teia editie.
ment al pisaniei de la inharea che". lnsd a$acum spuneam la. care
sunt agteptali copii
in bisericd: ,,Cu binecuvdn- gi in numdrui trecut, i6nd am talentau
pirin- <lm toatd tara. in ca-
tarea Preafericitului adus in prim-plan biserica de liate de participanli sau md-
te Patriarh Daniel, intre anii la Vdrbila, nici o fapti bundnu car
de suporteri.
2010-20| 5, biserica<cAdormi- rdmdne,,nerisplStiti".
r9a Maicii Domnuluil> (noul P6rintele Adrian mi-a LaurentiuCOSMOIU
hram) a beneficiat de lucriri
capitalede consolidareqi re-
staware. Pictura nou6 in teh-
nicd fresco a fost realizati de
pictorii Ion Chiriac qi Macovei

l0 o€tombrle 2018 / tUi\{IA CRED1NTII www.lumeacredintei.com

 FANNGO
@
ra$il
Salmcarfl
ilurereain
UOt.

$ffiT raPidgi eficient!

Redi voceaii+:rri+mstf$+;:i' $,?5rE g q pfirf rlibefaliii psriplie acdiei;. tfFffafldi {flirea.uilstic a pt0rp?{tului
i(r{ nrdiGment($t!inrflurbipnlen ii i
iriomiliilifde |X anbii*j, ti(i e$r fiili1r$iii fi*pli(ilr, idrisli-v; $diruili *u f&iln&i5tului. D0:nu.uabpeittr adllli ii Qpii prltt
Il rni rilrdr o }istri$la inl#vii de].,tore,ilrFi rw rllr n{ssf, siriil J trltile |leri.0xirti trlimrntului n! ttbuit r; dtp;i8*t(;3 tilt,
0&i fiil&li $ryid; ar il;ptili, ddmiiii sedi(ulviu! lrmi{ttild. A B! Fadsisirtr{ ncertndi.nme.lin rhimul1ils65tftd. ilrini.
Vira& rlublkier.I *35/10,$9.]0]i.
VETRE
MAilASTtRE'TI

DrumulsprePasirea...
Au trecuttrei ani.Treianide neiertat.in urrndcu pestedece-
niu,la PasSrea, mdnistirea de sufleta multorbucuregteni, ajun-
geamIafiecaresf6ngit de siptdmdni.tJndor sfs;ietorde ehlvo-
tu l m a i c i l odr in trep d d u rig ia p en u mi -amaidatinsi paee"..

Drumul urmd de Ovidiu Preutescu,un Psaltirea

Strdbat acelaqi drum pre-
cum odinioarS.Pe cdmp, prin
sat,prin pddure...Md opresc
l6ngd stejarii de la troita cu
sfinli inveqm6ntafi in auriul
razelor soarelui dupi-amie-
zii de toamn6, din capdtul
podefului de pestelac. Nimic
nu s-a schimbat. Poate doar
sfin1ii de pe troifi - zugrdvili
cu mai bine de doui decenii in
iscusit pictor bucovinean-, ce
m[ privesc cumva intrebdtori.
,Jrie-aiuitaf ' - par a-mi spune.
,,Nu, nu v-am uitat" - md tre-
zescvorbind cu ei in g6nc, ce-
rdndu-mi iertare. ,,V-am pur-
tat mereuin suflef '. Sfinf;i tac.
Ticerea lor mi mustrd insi:
,,Tevei fi gdndit poate la Pa-
s5rea,dar n-ai mai venit de o
veqniciepe aici...".
maiciiArtemia
Le datorez mult, gtiu,
sfinlilor de la Pasdrea.Prima
oard am ajuns in acestloc in
1987.Aveam cu putin peste
20 de ani. Eram in cdutarea
unei Psaltiri. Descoperisem
Ortodoxi a. A dunam car-
te dupd carte, in seceta du-
hovniceascdde pdnd in cd-
dereacomunismului. Scrieri
ortodoxe neprefuite.Bldndul
:

octombrie 2018 / |U&1 lA CRIDINT.Il www.lumea(redintei.rom

 pdrinte Macarie.dupd sluj-
bd, mi-a spuscd nu md poa-
te ajuta. Poatedoar cu o car-
te de rugdciuni...Am primit
atunci in dar de la o maicd
o Psaltire veche de aproape
un veac.Cdlugdrilasenumea
Artemia. Era Psaltirea mai-
cilor sale de chilie, cdrora le
fusese ucenicd. Cu file in-
gdlbenitede vreme.,.rugatd"
decenii de-a rdndul. Aveam
sb md intorc mereu, din acea
toamnd,la Pasdrea...
(aleacitreOrtodoxie
Ortodoxia mea, in acei
ani, era brdzdatd de urmele
adrinciale filosofiilor orien-
tale. PdrinteleSofian,laAn-
tim..incd de la prima spove-
oanle, lmt va spune cd am
canon sd cunosc in profun-
zime dreaptacredinld,sd-i ., . . i . . . ='. ' :
cunosc pe sfinfii nostri, trd-
irea lor, sd nu uit de isto-
ria Bisericii gi, mai cu sea-
m d, de dog m e - te m e l i a a inceput sI se risipeascd.
credin{ei noastre. Aduna- Am r ealizat, pe neaqteptate,
sem pdnd atunci peste 300 cd, odatd ajuns in Tibet, pe Nu socotesc drumuri-
de copii xerox cu feluri- acoperigullumii, mi s-ar fi Ie la Pasdrea,de dinainte de
te cdr{i de spiritualitate in- fbcut un dor sfdqietorde Pa- 1989,ca pe o intoarcerepe
diand - (Jpanishade, tratate sdrea.de mdndstireadin mil- cal ea D amascul ui- ramd-
de yoga, cursuri de sanscri- locul.cdmpiei i mpard{iei ro- n6nd, cumva, la fel de nespo-
ti qi tibetanS.Cu tot realis- menttor, popor ce trecea, rit intru cele duhovnicegtica
mul meu, md visam, adese- pe atunci, prin clipe nespus gi in anii de inceputai rairii
ori, in Tibet ori la Varanasi, de grele. Mdnistirile noas- credinfei; dar un-drum al du-
tocmai la marginile lumii, tre, atdteacdte mai rdmdse- miririlor, in anii intuneca{i ai
amestecdndcumva lecturi- s e r5 i n a c e i ani , i nchi ndn- comunismului.tot le-agpu-
le primelor Filocalii cdzute du-se Dumnezeului Celui tea numi.
in mdnd cu Bhasavad-Gita Viu, nu aveau cum sd nu fie
qi a.ltetexte hinduse. Din- $i sepetrec, adeseori,in-
ascultatede Cel Preainalt... tampldriminunatecu fiecare
tr-odatd, m-amtrezit ca din- M-am hotdr6t, agadar,sd vin dintre noi. Sunt oameni. de
tr-un somnaddnc... cdt mai des la Pasirea,aco- pi l da. pe care i i i ntal negti .
lo unde,in singurdtateachili- poate.pentru o singurddatd
M6nistirea ei. gtiamcd maicaArtemia5i in vla{apdmdnteascd. Inde-
in primele drumuri, de la celelaltemaici se roag6pu- ajuns, totuqi, pentru ca nici-
sfdrqit de sdptdm6nd,fdcute rurea.viefuind.incd de aici, cdnd sd-i mai uifi. Pentru cu-
la Pasdrea,ceala de nepd- de pe pdm6nt,prin rugile 1or, vintele lor ori pentru felul lor
truns dintru g6ndurile mele rn c e r... de a se raportala cele cere$ti.
wwwlumeacredintei.com
LL l i l l :,\ C l hD tXT Il /oc tom br i e2Ol s l3
vETREMAI{ASTTREtTI

Am strdbdtut, astfel, in
cdteva rdnduri, in anii dru-
murilor de inceput la PasS-
rea, impreund cu mai mulli
pelerini necunosculi, cirdri-
le de peste cdmp ori din p6-
dure ce duc la m0nistire. C6-
rdri citre cer...
Hramul
Era toamn6, la fel ca
acum. O toamnd nespusde
blAndd... Ldngd troila cea
micd - cea mare incd nu fu-
seseindlptd - un pelerin pri-
vea spremdndstire.,,Oarece
hram va fi avdnd?"- m-a in-
trebat z0mbind neincrezdtor
in cunoqtinlelemele. Am t5-
cut. Ce aq fi putut rdspunde?
Niciodatd pAndatunci nu md
intrebasem ce sfdnt ar ocro-
ti din inalt Mdnistirea Pasd-
rea.Am alergatintr-un suflet
la maica Artemia, de la care
am aflat cA sl[vitA in acel loc
e Sfdnta Treime, ocrotitoare
fiind a acestuia.Mi-am fr-
cut apoi indati drum pAnI
la troi16, c[utdnd, incurcat,
s6-i vorbesc pelerinului, ce

14 octombrie 2018 / LLli!1lA alRLl)tNTel www.lumeacredintei,com

 addstamereu l6ngd aceasta,
despreTreimea ce puna de
grijb mdndstirii. ,,Deci SfAn-
ta Treime e hramul!", mi-a
rdspunscu un z6mbetcald...

[umina
invierii
I - a m v o rb i t a p o i d e s -
pre preocupdrilemele, des-
pre spiritualitatea orientald.
Md va intrerupebl6nd, amin-
tindu-mi de Hristos, de cu-
vintele Domnului: ..Eu sunt
Calea, Adevdrul gi Via!a".
,,Dacb Domnul cerului qi al
pdmdntului ne-a mdrturisit
cd este Calea, ce altd cale sd
mai cdutdm?"- mi-a spus...
S-a agtemuttdcereapeite lo-
cul in care ne aflam. oeste lu-
cruri si peste gdnduri. Cdu-
tdrile mele luaserd sfdrqit.
In acel loc. La Pasdrea,m6-
ndstirea inchinatd Sfintei
Treimi... dintdi intdlnire cu pbrintele inima va inceta sd creaddin
Bat, astdzi, la uqa chilii- Macarie, cu maicaArtemia... orice fel de schimbare,vd-
lormaicilor sluiitoareale Tre- Su nt toate i n r6ndui a- zdnd oamenii, lumea intrea-
imii Sfinte, cuaceeaqi sfiald la lor. Vii. La fel ca ieri, ca gd, doar in lumina sfdntI a
ca in anii primelor drumuri intotdeauna.De veli ajun- Invierii...
aici. Md plimb prin cimitirul ge la Pasdrea,veli putea lua
mdndstirii, cu gdndul la cea aminte. plini de uimire, c6 Gheorghil;
ctoctol

wwwlumeacredintei,com
i . \11.{ CRLt}Ii! l ]j} / octombde 2Ot8 15
REPORIAJ

Istoriauneiclddirisi a unui
popoi:MitropoliaBucovine
Flec*mde la Putna,ctitorialui $tefancelMare9ilocuNinearese
g*sescsfinteles*lemoagte, spre norodului
ocrotirea dreptcre-
dlnciosdin RomAnia, veEhindstnajila hotarepesteveacuri,dupi
cumspadasane?nfrieat* gineobosit5 l-aapiratde ectr*pitoriin
timpu!vieliisaNepdmAntegti. Acumins*ectropitorii suntallii:lip-
sadragostei de !ar'35iconsiderentelede ordineconomic.""
Ultimiivlidici
cerniuleni
Ne indreptim spre un
vechi linut romdnesc,aflat
de data aceastapeste hota-
re, in Ucraina. Este vorba
de Cern[ufi, vechi oraq ro-
mdnesc qi centru metropo-
litan. Ultimul Mitropolit ro-
m6n care a pdstorit aceste
tinuturi a fost Tit Simedrea,
intre 1941 qi1944, dinpdca-
te, prea pulin prezent aici din
pric-inacontexruluipolitic.
Inaintea sa,Visarion Puiu,
rehas de la Cern[ufi in 1940,
cdnd teritoriul acesta a fost
pierdut prin Dictatul de la
Viena, qi care mai apoi, din
1944, s-a refugiat in Franla,
a fostjudecat qi condamnat
la moarte in absen{d.Acolo,
departe de !ard, Mitropoli-
rul Visarion Puiu organizea-
zd o eparhie romdneascdin
cadrul cdreia romdnii retrapi
d in c alea inaint a ri i fi a re i
roqii gi a tivdlugului sovietic
sI igi poatd practica credinla
strdmogeascd . P dndin 1964,
Visarion Puiu, numit duqman
al poporului, pastoregtein ca-
litate de Arhiepiscopbiseri-
ca diasporei romdne. Heituit

16 octombrie 2Ot8 / LUn'{IlA CRll)il'{TEl www.lumeacredintei.com

 gdsit deocamdatdo solulie de
compromis: aceeade a fi re-
inhumat la catedralaortodo-
xd romdnd din Paris. Astfel,
osemintelesale iqi vor gdsi
odihna intr-o bisericd orto-
doxd,dar vor rdmanein con-
tinuare pe teritoriul francez.
Cerniufiul
-
Vien5"
,,Mica
romaneasci
Ne indreptim chiar spre
sediul acestui ultim Mitro-
polit liber al Bucovinei de
Ia Cerndu{i. Dupd cAteva
peripelii,celecinci masiniale
noastrereusescsd treacdcu
bine granilaucraineand.La
inceput,Cemdu{iulne dezvd-
iuie un peisajmai degrabdde-
zolant, comunist, cu blocuri
urdte si magini vechi. intre
maqmlle noastrese strecoa-
rd doud magini Lada. Timpul
parcds-adat inapoicu o ju-
mdtatede veac.Pe marsinea
uneicladiri,o reclamd'ieche
la probabil cea mai mare far-
macie din oras si-a pierdut
doud dintre litere.
de SecuritateacomunistS,se din Paris, sd se reintoarcd in Ghi dul nostru. doam-
striduiegte sd organizezecdt lard pi sd fie reinhumat la M6- na academicianAlexandri-
mai bine Biserica Ortodoxd ndstireaPuhra,acolo unde in na Cernov, ne conduce c6tre
Rom6nd din afara granilelor, timpul pdstoririi sale a zidit centrulvechial ora;ului.care
a cdrei integritateluptd sd o frumosul arhondaric,confis- este intr-adevdr imoresionat
mentind in ciuda Dresiunr- cat ulteriorde autoritalileco- qi nu putem sd nu ne gAn-
lor regimului comunist. Spre muniste gi recuperatde Arhi- dim cum ardtau acestecld-
regretuInostru,tirularura-de episcopiaSuceveiabia dupd ciiri, acum majoritatea aflate
dus m a na l p o p o ru l u in u i -a 1 9 9 0.autori rdti l acrual
e enu in paragind,pe vremea cdnd
fost nici acum retrasdde Sta- au peffnls. Cernduliul purra denumirea
tul romdn, fiind bdnuit pe ne- Iatd cum acestui nefe- de Mica Viend. Cernduliul
drept cd ar fi fbcut par-tedin ricit ierarh i se refuzd incd esteoragulin careCiprian Po-
Guvemul legionar de ia Vie- o datd ultima dorint6, ace- rumbescuqi-aefectuatstudii-
na. Deqi Biserica Ortodoxd e a d e a fi i neropat i n pa- le de muzicd qi unde a fondat
Romdnd a fbcut demersurile m d n t ull ari i i n cares-a nds- Societatearomdneascs,,Ar-
necesarepenfiu ca trupul sdu, cut, degiautoritatilefranceze boroasa",fapt care i-a atras
care odihnegteactualmen- au dat autorizatiasa fie ex- pedeapsacu inchisoarea,de
te la Cimitirul Montparnasse humat si readusin tara,S-a unde i s-a tras in cele din
www.lumeactedintei,com :. r. tt E l) t \ili:; / sdombrie 2OtB 17
REPORTAJ

rom6nesc,cdci in 1940 Ro-

mdnia pierde acest terito-
riu prin dictat qi urmea-
zd o politicd de decimare a
populaliei romdneqti.Rom6-
nilor care vor sd pdrlseascS
acest teritoriu li se promite
de cdtre autoritdli ci nu vor fi
impiedicali sd treaci granita
in Rom6nia: in schimb. la 1
aprilie 1941, arc loc un ma-
sacru de proporlii colosalela
granila cu Romdnia, la FAn-
tdnaAlb6, holocaustal rom6-
nilor recunoscut foarte tdrziu
gi care incepdnd din 2 iulie
anul acestaeste comemo-
rat la MdndstireaPutnaprin-
tr-un ansamblu arhitectural
in centrul cdruia se afld cru-
cea.La decimareapopulaliei
romdnegti au contribuit qi de-
portdrile masive de populalie
gi in cele din urmd foametea
postmergitoarerdzboiului.
Untemplu
alrom6nitilii
Actuala Universitate, fos-
tul sediu al Mitropoliei lui Vi-
sarion Puiu qi al Facultilii de
urm6 $i moartea. Din aceas- afld qi casa lui Aron Pumnul, Teologie, domind panta pe
td societatea fbcut parte peste in care a locuit poetul nostru care inaintim ca sd ajwtgem
ani qi bunicul meu, Gheorghe nalional. Aron Pumnul este in fala ei. Este amplasatdpe
Prelipcean,originar din Hor- cel clruia Eminescu i-a de- C ol i na D omi ni c. P ri vi rea
donicul de Josqi carea studi- dicat una dintre poeziile sale mea este surprinsd sb int6l-
at aici, la Cemduf, la sfhrqitul de inceput - La momdntul neascdniqte clddiri extrem de
anilor 1920,impreundcu fra- lui Aron Pumnul. bine conservate,cu aspectul
tele sdumijlociu, Aurel. Deci unui palat care ar putea foar-
cu atdt mai mult este vor- Patimile Bucovinei te bine rivaliza cu Versailles
ba de un loc care md umple Dacd intre 1775 qi 1918 sau oricare altpalat occiden-
de emolii puternice. Nu pot Bucovina a fbcut parte din tal. In fali sunt sdlile qi chi-
sd nu md gdndesc cum ar6- Imperiul Austo-ungar, in liile foqtilor Mitropolili, iar
ta oraqul pe vremea bunicu- 1918baronul Iancu Flondor in stdnga biserica Semina-
lui meu qi pe care din aceste duce declarafia de unire sem- rului in care se pregdtesc;i
strdduleo fi locuit eI... natd de delegaliibucovineni astizi viitorii absolvenli ai
Tot la Cerndu{i a locu- Regelui Ferdinand, care se Facultalii de Teologie.Aici
it timp de qapte ani qi Mihai afla la Iagi. ne intdmpini ghidul nostru -
Emines^cu,adusde tatdl s[u la Cernbu{iul insi a fost in acestcomplex de clddiri a
studii. In staredeparagindse prea pulind vreme pdmdnt cdrui arhitecturd ne surprinde

octombrie 2018 / Ll.r\{EA CRE}iNTEI www.lumeacredintei.<om

-, Nicolae. $i incepepovestea
Mitropoliei Ortodoxe Rom6-
ne a Bucovinei gi Dalmafiei.
In 1860,Episcopulorto-
dox primeqte din partea im-
piratului Austriei aprobarea
de a construi o RegedinjdEpi-
scopalS, cu incdperi pentru
SeminarulTeologic gi pentru
preoli, finanlatd"de Fondul
Religips Qrec-Oriental al Bu-
covinei.ln acelaqian,Minis-
terul Cultelor ii incredingeazd,
inbaza unui decret imperi-
al, arhitectuluiceh din Vie-
na, Josef Hlavka.pe atunci
in vdrstd d.e29 de ani, ela-
borareaplanurilor clddirii.
Pentru a cunoaqte traditiile
www.lumea(redintei,(om
Sfdnta Treime din Vena. Deqi
proiectul a fost aprobat incd
din 1863,complexul de cld-
diri nu a fost finalizat decdt
in 1878,iar cele dou[ bise-
rici, capelaseminaruluigi ca-
pela arhiepiscopaldcu hramul
Sfinfirl Ioan cel Nou de la Su-
ceava,au fost sfinfite abia in
1882 de c6tre Mitrooolitul
de atunci, Silvestn-rMorariu
Andreevici.
Primele cinci picturi din
sdlile Mitropoliei, realizate
de pictorii Svoboda qi Jobst,
infbliqdnd Primul Sinod Ecu-
menic de la Niceea, R[sp6n-
direa cregtinismuluiin Dacia
Tr aiana,Aducereamoastelor
SfhntuluiMare Mucenic Ioan
cel Nou din Trapezuntla Su-
ceavala 1402,InfiinlareaEpi
scopiei de Ridduli de cdtre
Alexandru cel Bun in 1401,
Solemnitateaiurdmdntului de
fidelitate a populaliei bucovi-
nene fa!6 de CasaimperialS a
Habsburgilorin 1777qi stema
Mitropoliei, au fost finalizate
in 1870.Au urmatanoi.in anii
urmdtori : Trimiterei Aposto-
iilor, Ardtareape cer a Sfintei
Cruci lmpdraruluiConstantin
cel Mare, TnfiinlareaMitro-
poliei Moldovei de citre A1e-
xandru cel Bun, Desemnarea
locului de ridicare a Mdnds-
tirii Putna de citre $tefan cel
Mare, Sinodul de la Iagi din
| 642 ;i Proclamareasolemnd
a Eparhiei Bucovinei ca Mi-
tropolie in1874. Toate aces-
te scene amintesc de trecuful
glorios al Frii. Iconostasele
celor doud capelea fost fina-
lizate in 1880.
peste
Diinuind vitregii
La i nceputul P ri mu-
lui Rbzboi Mondial, trupele
L1.-\t E A CREtll\TEl / octombrie 2Ot8 t9
REPORTAJ
ruseqtiocupAoraqulCemaui
si Mitropolitul Vladimir este
iiiit ta se refugiezelaYatra
Dornei. impreundcu tnrPele
austriece aflate in retragere'
Esterepus in treaPtaarhiePi-
scopalade autoritalile romd-
nela24 noi e mb ri e1 9 1 89 i
i;i oferd reqedinlaPentru lu-
cr[rile de unificare cu !ara.
Pe 24 auzust 1920 are loc, in
prezenPRegeluiFerdinand9i
a Reeinei Maria, festivitatea
de iniuzurare a UniversitaEii
romanelti din Cemduli. Mi-
tropolitul care i-a succedat,
Ne-ctarie, a efectuat lucrdri
de reparalie.dar comPlexul
de cladiri. declaratdin 201I
monumentUNESCO, aveasd
sufere din nou in timPul celui
de Al Doilea Rdzboi Mondial.
in 1940,inainte ca truPele
armatei roqii sd invadeze Bu-
covina, adminisftaliaeParhiald
se muti la Suceava,dar larda
evacuaqi bunurile MitoPoliei,
20 CR"E$]-}TE1
octombde20tg /|{JX,'?nA
desi un plan in acestsensfir-
seseintocmit inc6 din 1939'
in acest context, un gruP de
tirani din comuna Mdndstirea
ilumorului au ajuns cu niqte
care la ReqedinlaMetroPoli-
tand. de unde au transPortat
din mr.zeul eparhial o seriede
icoane de mare Pre!,adusedin
bisericavechea mandstirii.
in 1941, palatul eParhi-
al este devastat de truPele
bol$evice qi imensabibliote-
c6 esteincendiat5.Reqedinla
a fost vizitat[ in iulie 1941 qi
de Regele Mihai, insotit de
maresalulAntonescu.
in martie 1944. in tim-
pul luptelor care s-au dat in
bemaud, reqedinlaa fost atin-
sdde un proiectil 5i a luat foc.
llte opiirii sus{inc6 focul ar
fi fostbus intentionatde t6l-
hari. Fipt estecd incendiula
izbucnii in Sala Albastra gi
atunci au ars tavanele Sdlii
Sinodalegi cel al Bibliotecii
Mitropoliei qi acoPerigul9i
par-tialau fost distrusecaPela
metropolitand.coridoarele9i
aDarttmenteleMitroPolirului.
'
inre 1944sil95i clddirea
a fost reparatd-gia frrnclionat
ca muzeu etnografi c-i sto-
ric. intre 1958qi 1964nigte
maeEtrii din atelierele de re-
stauraredin Odesa autealizal
iardqilucrdri de restaurare.Ul-
timele lucrdri de restaurarela
cupolele bisericilor au fost
efectuatein2007.
in prezent, clidirea re-
stauratd, deqi a Pierdut Pic-
turile care o imPodobeau;i
care evocau istoria Biseri-
cii romdneqti qi universale,
amintestetotuqi de gloria tre-
cut[, de zilele glorioase ale
Mitropoliei romdneqtia Buco-
vinei ii comolexulrealizataici
domin6 incd oraful ii imPreju-
rimile prin somptuozitateasa.
PRELIPCEAN
Raluca
www.lumeacredintei.com
 [sh h$$
1\rtIS
s\ti$$'$

,+i

a: T"! ,-'--. -
---
fi::; !iii

*fiIilffAlA
fiArf$
*$IJP$*
$firPffitrfifi
$|Jftril
Il{tlsiti
s E, , h' ,l l n , l - t , i r , , t . . . J , , , A r r . n '. t t . . * : , . , . t 1 j . . r r i , . , , , I r , . r t . t , . :._ tL l , ... . j. | .; i.:...,:,tatiiirl arlga:t\

:' :
at) arr:frl|r:a
Ft
rt
:;'i;;;'i;'"',1;;,,:l;l';Jlli,ii':;i,,",
ill;1:llll;';l;' : .::,':::..1t.:jti..':i1:.;|;
=
i:edle*'*i $6tf
.. - .t : :;^t.4:t2.,.fil]
fltj tt l{'rt trit)I'\lt-,'ri'.ra,,rr i.. ttch,.f ! t,o.i:: .,.t, jr,r : .. : ; )' .;tt''.: t.t .:'i:!itlt(]2.21i11
:i:
$e Terapis*A
f
*
r #tlts $tAr*i,l,AcdmF6ny
,$!r geDriqiinr. ii4. fl;uj ttapc**4ts*g31,.&r:rninvt fWrap{a
a Ei-Jl,t F {Ailf*Ac_F#ri
SANffA SIMPTICITAS

O cruceperfectd
F.S.este* dcarng":& tullc*an*,r:*nesenar*gi rncd*st** ?rrs*nu :r:
sensulp*i*rativel cu:v6ntulu!, clin eelbun,inearernodssti**st* *
virtute;ipziieleno*styc, ?n5*,o vintut*rnairar&dec*t,,*{rgeeper-
fect*'iL*eui*gted* mult* vre'rx*p* stneda iVlahrnudi*idin Tulc*a9i'
de an!de xil*,de csndir*putir.!!atnupea;ed a $inta"lit-*p*t,!in* o
!a
v*clr*l*g* Stiutad* **, Eeee& de a g:r'irrri
Sf&nta lmp&rt*pani* ?nxiu*
de vin*r{ dLt$:6 ** b*t*2, p* lirnba
ii esteqinurvrel*
exr:"1 gn*4e6...

Pepatulsuferinlei curSlenia sufleteascS,din doi cdini, dintre care cel

Memorabila scend s-a intelepciunea{drdneascd9i mai vechi qi cunoscutmie e
petrecut cu doud vineri i- creqtineascdcare incd mai mai g.reyde potolit chiar qi
nainteaSfintei M6rii Mari a poaie fi gdsitd pentru nu qtiu de cei din familie. Cea mai
anului 2018, in aceeagicasd iat timp qi p6 la noi prin mare dintre fetele ei md in-
qi la acelaqipat unde vin cu zota. tdmPind:cuo tdcere, o ingri-
drag nu numai sd o sPove- Ajung acasb la cdte- jorarefifeascdqioneputinlI
desc s,is-o impdrtdqescsau va minute dupd ora stabi- pe care le cunoscin aseme-
sd-i binecuvAntezcasa cu lit[ qi nu simt vreun aer de nea situa]ii.
p rileiur ile inddti n a te ' d e nemullumire legatd $e in- Intru in camerarenova-
SnntetePa;ti. de Craciunqi tdrzierca mea. Oiolesc cur- td de copii acum cu c6liva
de Boboteazd,ci $i ca eu in- tea pe din partea dreapt6, ani, in urma unui incen-
sumi sd-mi adap sufletul din ca # nn iitarat acum cei diu care a cuprins-o din

www.lumeactedintei.com
odombrie2018/ tr-1-:&4€A
llRAllSTEl
 nu $tiu ce motive. Reno-
varea, de obicei, la noi, la
romdni, in ultimul timp, se
face a;a: aruncdm cu-pri-
lejul acestatot ceea ce era
vechi qi nu mai corespun-
dea actualitdtii. Aici nu e
aqa! Renovaiea a fost fr-
cuti ca o tranzigie corectd,
imbindnd noul cu vechiul.
Izolalie,pldci de rigips, ugi
nol, poate ql geam termo_
pan, nu sunt sigur, dar nici
nu conteazl, fiindci e su-
ficientd schimbarea, gi bd-
tr6na masd lustruiti in timp
de frecatul mdinilor, can-
dela, qtergarele qi vechi-
le iooane, majoritatea lito-
grafii de inceput de secol
20. Una ca aceasta,cu Bo-
t ez ul Dom n u l u i . s p re c a -
re-mi arunc privirea ori de
cdte ori intru in casd,ag cre-
de cd a constituit in epocd
sursd de inspirafie pentru
www.lumeacredintei.com
maestrul Mihail Paraschiv,
c a re a p i c ta t B i seri ca cu
Ceas din Tulcea intre anii
1923 qi 1927 gi a reprodus
aceeagiscendde pe perete-
le caselpe peretelede mia-
zdzi al bisericii.
Relin o qoapt6,ca o rn6n-
gdiere pe suflet: ,,M6mici. a
venit pbrintele...".
CredincioasaP. e prezen-
td totuqi, gi mai aratd doar
atdtaputere,qi cred cdizvo-
rAtd numai din credinfd, ca
sd se migte din pat qi si ?n-
cerce sd se ridice in gezut.
Nu poate, qi nici eu nu vreau
s-o las sd se chinuiascdmai
m u l t. A m i n i el es dori nl a,
c a re . i n c a z ul ei , face mai
mult decdt nenumdrate me-
tanii ale celor vizurosi.
F e te l e o i i ni stesc sr o
a q a z d d i n n o u pe pat. i n
pozilia culcat6ca la inceput.
a c e l a gpi a r c are i i sti e.mai
,L 1f E.{ CREDIT-TEI / odombrie 2o18
bine decdtpreotulla Spove-
danie, durerile fizice interi-
oarepe care qi le ofta. pe ce-
lelalte, sufletegti,n-am cum
sd le spun vreodatd, fiindcd
tot creqtinul qtie cd sunt Tai-
n5, iar duhovnicul se coboa-
rd cu ele in mormdntul lui.
Incep s6-i ci tesc rusd-
ciunile pentru Spovedan-ie,
la care asisti, ca de fiecare
dat6, gi familia. De sus o
observ foarte clar, e precum
o lumdnare de ceard curatb
care i nsol eqterughci unea,
arde l i ni gti t.nu sl arai e,nu
scoatefum, nici nu se stinge,
doar arde lin pdn[ la caplt,
fbrd sd semdndreascdde iap-
tul cd seroagdgi ea dimpreu-
na cu oamenlr.
Totulintr-ocruce
Simt o adevdratdatmo-
sferd de rugdciune. Dar incd
nu perfecti. Pare cI lipseqte
SATICIASIMPTI(ITA5
ceva... Imediat ce inceP ru-
e[ c iunile gi a u d e c u v i n -
i=bte,,in numele Tatdlui 9i
al Fiului qi al Sfdntu-
lui Duh...", se pune
in miqcare. un in-
treg mecanlsm psr-
ho-fizic: voin!6, ar-
doare sufleteasc6,
c onqt iinc io z i ta te
cregtind combinatd
cu sreutatea meca-
nici a miqcdrii mdi-
nii drepte.
Pentru ce atdtachin? Ce
vrea sd mai facl acum?...
Semnul Sfintei Cruci... ,,La
ce bun?" - ar zice unii -
,,DumnezeuEtie cd nu mai
poateqi-o iart6!".,.Un semn
oarecarePestePlept" - ar
ad[uga allii - qi din ce in ce
mai mulli cregtini negcolili
nu zic nici mdcar aga, ei nu
zic nimic, fiindcd nu-l qtiu
a-l face, iar al1ii, in grabd,
parcd i$i tremuri cumva
mdna in diagonald,Pe dea-
supra pieptului, incerc6nd o
lmltalle a crucll.
Dar acesta nu e sem-
nul cruciil ,,Semnul crucii
e atunci c6nd il faci corect.
Nu repezit, schilodit, agaca
sd nu se qtie ce inseamnd,
ci un sdmn al crucii adevd-
rat, lent, mare, de la frun-
te la piept, de la un umdr la
celdlalt. Simli cum te cu-
prinde in intregime? Con-
centreazd-tebine: adun6-{i
toate gdndurile qi intreaga ta
persoandin acestsemn,aga
ium merge el de la frunte
1apiept, de la umlr la umdr.
Simli atunci cd te cuPrinde
cu totul, i1i cuprinde truPul
si sufletul; te adunl, te bine-
cravdnteazd,te sfinleqte.,.".
(Romano Guardini, DesPre
octombde2018/ Ll-i14EA{lREDIl{TEl
mai inainte. cdnd era mai
bine, iEi insemnaintreg
trupulcu semnulmdntuirii,
cruceaDomnuluiIisus
Hristos.
Acum crucea et,
mai lentb decdt a
mea qi mai cuprin-
zdtoarc mi se Pare,
crea atmosfera;eligi-
oasdperfect?i.Intrea-
ga imagine - mai de-
grabi stare -, Pe care
nu o pot descrie in cuvinte,
o oot doar asemdnacu ima-
si'nea aceea atatillui meu -
ieqnic5 sd-i fie pomenirea qi
inima vie in veacul veacului!
- pe patul suferinlei, care se
inghina, la fel, cu mdna Pa-
ralizati,minute in qir, in tim-
pul Sfintei Lihrghii transmi-
sI la Trinitas TV.
B una mea credi nci oa-
sd qtia cum sd se inchine
nu fiindc[ citise cartea Pre-
otului qi filosofului catolic
Romano Guardini, ci ea se
inchina aqa fiindcd aga fu-
seseinvdlatd, aga trdia, aqa
simlea qi tot aga voia sd
moar5. cdnd o vrea Dom-
nul, nu ea, preg[titd cu SPo-
vedanie gi Implrtdqanie, in
r[bdarea suferin]ei crucifi-
catelapal.
A dmi rabi l este faP -
tul cd ea. intr-o adevlratl
smerenie, nici nu qtia m6-
car cd este un exemPlu viu
de cregtinl infeleg6toare,
mbrturisitoare qi fbcdtoa-
re a unei cruci ca la carte,
adicd a unei cruci Perfec-
semnele sacre, Ed' Huma- te, pe care mi-o doresc s-o
nitas, Bucureqti, 2003, PP. v1d la toli cregtinii' nu nu-
1 6 -1 7 ). mai la cei care voiesc si se
Cu mult6 evlavie, cu- impirtdgeascd vinerea
viincios, fbr[ nici un fel
de grabd, nici acum, nici PreotFelixNECULAI
www.lumeacledlntei'com
 mnfffvcg'
*
=%

.f
%
w !"*dlt** d*avoltar*a baet*riilor
# calm*ez* rapid durer*a ?ng&t

4
I .€
I,
.A l
''z.areaMziw.

F.e*+AWw*+

..r-*EA&W*-.
'.fii{;{ffiw,na'wu,t

: t::l
:

SSst::***

,{A
A(ett€a lurtmsdl(an€nff,i rep0kllbsra flri prfidpliomfdi0ld, !€ rf(offird;([{| :! ]ir.: i ? ; :.r... , _ 1:.
irl0rmtllil0rd6p0imb,bj.Oa{iapirmanifefliln€tlr(uie,ddr6ra!"limeditulut!a!h,frrij'-- l::i-:-iar.r"
T-. v/
adullj:lrdohr{efillpfefel2rnierfeds0pdrtilAlatnt*ryalde2,36tg,innz&nryrtllr
14 ole{maximrm 4 F rlileli adolerffnli).oltatr ltitan$tuhjl,l{ lt€buie
utlllareaifr tlmpul!;(lniittalrptirll, Vtri di publt(ltir{il.14';0tt1.09.291e
;:.: : -:: -,-:;i!i
t;6eij..t:j j : n !- .i .r:rr.:3
i r
t erapta SLII\
PHARMA
 in acestnumdrpurelieit!:
. Dionisie lrhan-
S*u aflatma*;iel*
EpiseopuluiUnirii
leroschir*onah ioan
$ignran!an^ Copilul
cuhcndicap * riar
saublestemT
. CiprianVoicila *
Psvle,sfhniui?n
hainapatriarhala

Acumin libririi gi Pangare

DomnulDumnezeu a rdnduitcaPreasf6nta Ndscitoare de
Dumnezeu siPururea Fecioara Mariasdfieacoperitoarea omului
in nevoi,in iipitegiin necaz. Omulsimteaceasta. Omulbinecre-
dinciossimtecdnu arein Cer5ipePamdnt, in afaride Dumne-
tlaitolosen,tnanii . soliar Soshi0i Lmi]ianCardhnu
Bo$lanodrg$(n ! \irsilt Gordoil| li k lihr I lftii r ebo'l Il ie zeu,unaltdjutordecdtpe Preasfdnta Niscitoarede Dumnezeu.
. lnr lik$lnt r l\tnjln Pinlea. lisfan Sart | li$fiI Piriian Omulestesupusdin prunciasap6ni la mormdntla multe
atacuri.Atacuri dinparteaputerilor celornevdzute aleintune-ri-
cului.$icine-lpoateapira,dacinuMaicaDomnului? Omuleste
supusiaatacuii dinpartea oamenilor rii.$icine-lpoateapiramai
multdecAtPreasf6nta Niscitoarede Dumnezeu? Omulestesu-
pusatacurilor carevindinsine.Adicipoftelenemdsurate, min-
bria9iambiliilenelimitate, dorinlade a fi c6tmaisus9i,uneori,
cuoiicepre1.5i aceste atacuri suntmulte;imaigreledecdtata-
curilecaievindinexterior saudelaputerile intunericului. de
Sau,
fapt,acestea searatiprinispitirilelacareestesupus omuldinca-
uiapreamultelor salepicate.$iintoateaceste PreasfAn-
situalii,
ta NiscitoaredeDumnezeu esteadincocrotitoare 9iapiritoare.
Apoi,pecinearefamiliaocrotitoare maialeasi9imaiatotputer-
nici,daci nu peMaicaDomnului?
Biserica noastri,chipalPreasfintei NiscitoaredeDumnezeu,
purtitoarede Dumnezeu, precumSf6ntaFecioariMaria,a fost
MaiciiDomnului
Acoper[mirntul burtitoarede Dumnezeu, de Hristos.PecineareSf6nta Biserici
ocrotitoare maialeasi, decdtpeMaicaDomnului?
i#,n*i*t"i MitropolitulTeofanSavu
MARIOR

lagi- un repo+al
cdio spovetlanie
la;i,capitala culturiigispiritualitdlii
noastre.Am fostplicut surprins
de aerulpe careil degajaaceastS urbe.Am fostsurprinss5afludespre
venireaalanilor{tribsarmatincregtinat} in vremurimedievale. La'1300,
PrutulsenumeEAlanus, iarMoldovaestetrecuti pe o hartSeuropeanS
dreptAlanla.la;ir.rlestemenlionatdreptT6rgul iubitorilcrde vin.Dupd
cesuntinfr&nlide citre l-loarda de Aur,alanli{ia;ii}supravieluitori
din
zonafu45riiAzovemigreazisprela;i.FentrufivullVlediu, 10.000de iagi
reprezint* o imigraremasivi.[n Cauzae, urrna;iiiagilorsuntosetiniidin
Vladikavkaz ffna cdrorlimb*icgl?nseamn5,,falrn6"). Ulterior,
ia;iidin
Alaniafie vor migraspreSizan!, fle sevoramesteca cu cumanii.Curios
esteedgiOsijek-ul croatsenunleain vechimetot la;i"Uniialani(ia5i)
au migratspreFanonia, undeau l5saturmepini azi(unjudel gimul-
te localitalile poart*numelei,darmalalesfaimade buniarcagi...
;
In secolul al XVI-lea, Partenie al Adrianopolului Roman gi Hugi, de cler gi
I aqi- ul n o s tru a fo s t gi Teofan al Paleopatrei.A credincioqi. De afunci, Cu-
incendiat de patru ori, de ajuns la Galali, apoi la Iaqi, vioasa ocroteqteacesieme-
t6tari, de turci, de cazaci gi pe 13 iunie, iar racla a fost leaguri. De afunci, ne ajutl
de poloni. Cea mai crunti a intdmpinatd de Vasile Vod[ si scSpdm de coruplie qi
fost distrugerea provocatd Lupu, de Sfhntul Mitropolit de desfrdu. De secole, sute
de cdtre cazaci. Disperali, Varlaam gi de episcopii de de mii de cregtini pot da
moldovenii se ascundeauin
singurele locuri fortifi cate,
mdndstirile, pentru a nu fi
vdndu{i ca sclavi. In secolul
XVIII, oraqul a foSt devastat
de cium5. In 1944, cu doui
zile inainte de 23 august,
oraqul a fost ocupat de
trupele sovietice.
Dar lucrul cel mai im-
pqrtant a fost aducerea
mdaqtelo^rCuvioasei Para-
scheva.In anul 164l,racla
cu moaqteleSfintei Parasche-
va a fost transportatd cu o
corabiepe Marea Neagrd,,fi.-
ind inso(ite de trei mitropolili
greci, Ioanichie al Heracleei,

LU\4EA CRgtlNT:jl / o<tombrie

2018 2t
MARTOR
mdrturie despre pelerinaje
spre lumin6.
Ajunqi la Cuvioasa, ne
aqezdmcuminli la coadd.
Toli se roag6, unii varsi lac-
rimi. Noi ne sim{im in al
noudlea cer. Cdlin, prietenul
nostru, este extrem de buc-
uros. Cuvioasal-aintors sPre
credin!6. Duhovnicul nostru
ne-aincredinlat-ope Cuvio-
asadreot ocrotitoarea fami-
liei noaitre, iar noi am simlit
ajutorul ei permanent. Pdnb
acum, venea ea la nol acasa.
De dataaceasta, am venit noi
sd.ovizitdm.O rugim sd ne
ierte c5 nu suntem pregStili
cum se cuvine. Tocmai ce
ne-am intors de la Schi-
tul Nechil qi nu am reuqit
sd ajungem gi la Jibucani.
odombrie 2018 / lU MII;\ CRLIlli'|'!1
28
#ti
Minutele se scurg la coada
de aqteptarespre sfbnta racl6,
dar nu sim{im oboseala.Este
o s6mbdtdfrumoasSde iulie
5i toatd lumeane sPunecd.
de obicei, ^coadaeste mult
mai mare. Ii mulfumim Cu-
vioasei cd ne-a ajutat de atAt
de multe ori, in special cdnd
au fost copilaqii boln[viori.
Cuvioasa nu std pe gdnduri,
sare de indatd in ajutorul
tuturor.
CetateaRazei Mdngdie-
ri i m-a c u c e ri t d efi nti v.
P e n tru p ri m a datd, am
respirat culturd la ProPriu
qi i-am simfit aproaPe de
Creangd qi pe Eminescu.
Totul sub zdmbetul generos
al Cuvioasei, care tocmai
ce a salvat un bdielel de
l a un acci dent chi ar pe
trecereade pietoni. Suntem
prea mici pentru un har
atdt de mare. Atit de mulli
bolnavi se vindecS, atdt de
multi pbc[togi cer iertare
qi se intorc la Dumnezeu.
C etatea C uvi oasei este
l ocul unde ne dori m sd
ne intoarcem mereu. Mai
degrabd aici, decdt in altd
parte. Mai degrabd^astfel,
decAt altminteri. Inainte
vreme. erai obligat sd mergi
pe jos saucu caruta.Ulterior,
puteai al ege autobuzul ,
maqinapersonali sau trenul.
Acum avion direct. Doar
sd nu pierdem frecven{a de
comunicare cu sacrul!
PreotMariusMATEI
www.lumeacredintei,com
 FII.EDEJURIIAI.

Toamni romdneasc[...
l\* m-agd*sprindevreodat*de meleaqurile hardzite cieeel prea-
i n a l ts p rema n tu i re
ro rn a n i l oMi
r. -arfi nespus de dorde hotar ele
i:ineeuv,*ntat* al* sl&viriirre!ruii ?nchipromanesc. flrl*spusd* d*r
d* Litu;'ghilf e ffiis*l'icii
l-lcastre, de tsamneleno*streej*aur.."
7septembrie 2018 voim, va trebui, cu tolii, sd in cadrul administrafiei Pa-
fim prezenli la vot. Pentrufa-
triarhiei Moscovei - fiind
Pesteexact o lund, pe 6 miliile noastre.Cu siguran!6,membru permanent al SfAn-
qi 7 octombrie a.c.,intreaga e doar inceputul unui qir detului Sinod Rus si secre-
suflare creqtind romAneascd indelungi ispite, creqtinul,in
tar al acestuia-, i-a fost re-
estechematdla urne. Intris- viitorul apropiat.fhrd doar;ifvzat, in mod categoric, de
tdtor fapt ca o na{ie ortodoxd poate, urmdnd sd ia pozilie cdtre autori tdl i l eel ene,zi -
sI ajungd pe punctul de a fi tot mai des in chestiuni lesa-
lele trecute, dreptul de a rn-
chematdsi aleagdintre bine te de dogme qi morald- dd1rdtra in Grecia. Astfel. inalta
qi rdu. Doar intru lumina cea mdrturie, astfel, in chip lim-
fa15bisericeascda trebuit se
dumnezeiascdputem rdm6- pede,in privinla crezului sdu
renun{ela drumul pe care il
ne oameni; in lumea nor- - intr-o lume ce nare cd se fbcea, in fiecare toamnd" la
melor - cu statut de intrus indreaptd spre abii. SfanrulMunte Athos pentru
pe tdrdmul Revela{iei cele inchinare. Este primui refuz
dumnezeie;ti-. adeseori,ne 8 septembrie 2018 : al guvemului de laAtena fatd
cobordm mai jos chiar de- Mitropolitului Varsa- de un ierarh rus - in ultime-
cdt ,,dobitoacelecele fbr6 de nufie de Sankt Petersburg, le luni, mai multor nreoti
minte". Fie cd voim, fie cd nu care ocupd o inaltd pozilie de la Moscova nefiindu-le

Ap#r#-$fIsffi#r{x ps F ffcfsff} brie:

VoteazdDA
"l;
if
*.
".-'.-
, ,:J::k"
::;' .
t. t..." -.' ta-
= I
'
I
: : l ttt
= - r tl*r * '
: - .*- *

R OH A H i l A
www.lumeacredintei,(om 1 l'111 aRh l]liiTlt I / octombrie 2018
 ,"i

flA ll
1,.1.. lil
;i

acordatAviza greacdpe moti- Neamului. Cele qaseclopote Dangdtul uriagului clopot al

l.ul amesteculuiautoritAflor au fost aSezatein turla din- Catedralei Nafionale va fi
ruse,prin intermediul Bise- spre Apus a noii construcfii. auzrt pe o razd de 15 km.
Cel mai mare dintre acestea
ricii, in afacerile interne ale Clopotele au fost turnate la
Eladei... cdntdre$te25 de tone. Cele- Innsbruck, in Austria.
lalte cinci clopote au, in or-
10septembrie 2018 dine descrescdtoare,urmd- 15septembrie
2018
Preafericitul Pdrinte Pa- toarele greutdli: 3450 kg, Deloc oldcut a vedeacum
triarh Daniel a sbvdrpit,pe 1700 kg, 1000 kg, 750 kg, sunt batjoiorite cele sfinte...
data de 3 septembriea.c.) 450 kg - avdnd o garanlie Un reprezentantal Asociafi-
slujba de sfinfire a clopo- de 15 ani qi o duratl de viafd ei Neamul Romdnesca de-
telor Catedralei Mdntuirii de aproapejumdtatede veac. pus, de curdnd, la Parchetul

octombrie 2018 / LLll.1ljA t'REllll"lT]]l

 de pe l6ngd Curtea de Apel Stdniloae.Timpul s-a scurs toamnei romAne$ti.Un oc-
B ac iu o pldn g e re p e n a l a . parcd intr-o clipita din 1993 tombrie, agadar,plin de roa-
Obiectul?Acuze de rasism gi ptud astitzi...Spre sf6rgitul dd duhovniceascd.Un timp
qi xenofobie la adresapatri- Iunii, cupolelerurlelor Ca- carecurge spremdreful praz-
arhului Romdniei si membri- tedralei M6ntuirii Neamu- nic al izbdvirii noastrede oe
lor Sinodului Bisericii Orto- lui, niddjduim, r'or fi la lo-'- I decembrie...
dox e Rom dn e d i n p ri c i n a cul lor, strdlucind sub razele
deselor prezentein Sf6nta mdngdietoareale soarelui
Scripturda violenlei. urii gi
.
chlar a unor crime sdvdrqite ,.
de unii sfinli in numele-lui
Dumnezeu.Iatd cum isi ex-
plicd atitudineaVasileMili-
taru, depunitorul depegeiin-
criminatoare:,,Nu estevorba
desprenemulfumireamea, ci
de aplicarea legii in Rom6-
nia. Atdta timp cdt legea a
stabilit in.mod-clarqi ixpli-
clt rnterzrcereaSi condam-
narea promovdrii in public
a ideilor rasiste gi xenbfobe,
precumqi violentape motive
etnicegi rasialesaureligioa-
se, descoperimtexte bi6lice
care conJinasemeneaidei in
care se prezintl explicit cri-
me sdvdrgitede cdtre sfinti.
proroci, respectivMoise gi
I lie. . . A c egt ias u n t p ro s l d -
vigi in mod speciald-egise-
rica Ortodoxd Romdnd orin
rugiciuni speciale9i saiba-
torirea lor".
Limita dintre tdrdmul 1o-
gicii qi cel al patologicului
pare tot mai greu de definit
in lumea de astdzi.
20septembrie
2018
Octombrie, luna marilor
pelerinaje - de la Iasi si de
la Bucure$ti -, ar trebui de-
claratd luna frumuse{ii Or-
t odox iei la r o m d n i .' An u l
acesta,pe 5 octombrie, se
implinegte, de asemenea,
un sfert de veac de la tre-
cerea la cele veqnice a ma-
relui teolog romdn Dumitru

www.lumea(redintei.com
1--\"1!.1CRElllNTll / octombrie2Ot8 3l
PerinteleBordatiu
eroilorMarii lJniri
si amintfuea
)-
La cei 94 de ani, Pd-
r int ele pr of e s o r N i c o l a e
Bordagiua devenit.pe bund
dreotate un veritabil cinsti-
tor al eroilor din cele doud
rbzboaie mondiale qi al fE-
ur it or ilor M a ri i U n i ri d e
la A lba I ulia d i n 1 9 1 8 .N u
de m ult a v r em e e s tec ti to -
rul a doud monumente din
Sdbolciu,judelul Bihor. A-
ceastdlocalitate este legatd
negreqitde via{a p[rintelui,
c[ci aici tat6l s[u - Gheor-
ghe Bordaq, participant la
Marea Unire de la Alba Iu-
lia din 1918 - a fo s t p re o t
paroh al satului.
Dupd apr o a p e 1 0 0 d e
ani. in prima duminic6 a lu-
nii sepiembrie2018 (ince-
purul noului an bisericesc),
a alrrt loc o frumoasd sluj-
bd de sfin{ire a lucrdrilor co-
memorative,condusi de trei
arhierei ai Bisericii Ortodo-
xe Romdne:Preasfinlitul Pd-
rinte Galaction, EpiscoPul
Alexandriei qi Teleorma-
nului, Preasfintitul Pdrin-
te Siluan, Episcopul Orto-
dox Romdn din Ungaria gi
Preasfinlitul Pdrinte Iero-
nim Sinaitul, Episcop Vicar
Patriarhal.
La finalul intdlnirii, P6-
rintele Nicolae Bordaqiu a
evocat curajul gi lupta ro-
mdnilor din S[bolciu pentru
r ealizarea Romdniei Mari,
aduc6ndtotodatdmultumiri
tuturor celor implicaJi in re-
alizarca celor doud monu-
mente. (1.C.l

octombrle 2o18 / L Ll\4ljA { R]]DlNTl":t www.lumea(r€dintei.com

fi , rFl
t
 AIIERICA
ORTODOXIAiN

Ananias
diaconului
Povestea
t-aincepr:tul iunie2018anrrponnitir:tr-*vizitd!n ftusiaNordu-
{ug:ii
lui ilxtrem,p6n* spre ecrer;lFolarde N*id,impneun5 eLq un gnupde
n*;x*r:i-arner!eanisosilila Sav:ktFet*rsburg ?n:preun5 cr.lpreotull*r
paroh,pflr'ir"ltele
{orncll Avranreseu de la FarohiaAdorrninea MaieiiDont-
r:a*li,li California.'Au
din &nalr*!r.n, fost15ro:n*r:i*ut*r:{ici,pNeca{i p*st*
s{eande f*arte r::ul1i
ar:i,ceinrai rnul}idin vi'erneaeomunisn:ului, al6-
iuri de €ares-aaflatgit*n*r'ull diaeon Amanias, un arneniean g*t-bcget,
careinlelegea d*stuldc bi*e rom*neqt*, p*ntrue6slut.i*5t* in ae*;lst$
parohie!impreur:6 s*!iasa,micu*{*
cll &.4elisse, 9id*iicat&, ac*rcls*n6-
to*si, diae*nulAn*niasa fosto.pcezen!6 extr*md* plficuta5iimplieatd
totai?ndese*p*rire* *rtod*xleiin varianta tr5!t&?nRusia dialpustiurlle
i**r";stne indepirtet.Antavq:ttin"lp, durataprcsr*rnu-
aleF'lordului pe
lui,sSrnaapr*piie*cel gis&afluo uirnit,*are p*\taetede ccnv*rtir** pe
care?ns*,ca pr*f*s*r d*etor?nFilpsofie, * dorit sXr"nl-ored*apsntru
revlstalurne*fr*d;nf*r d*an tn A
scris. ve-!ideseoperi {M"{.}
r::ai3os"'.
Flt'I ,f
CuArhiepiscopui
EenFmin,
Biserica
Ortodoxi
Americarri(OCA).

i :'
:ri
.

octombrie2018/ Ltr.r1{1.,\
CREDINT€t www.lumeacredintei,com
 puritdlii inimii care duce la
ImpSr[lia Cerurilor.
**l*

Cu toate acestea,dra-
gostea lui Dumnezeu Pen-
tru noi pdcdtoqi este mai
mare decdt iubirea noastrS,
a celor pdcdtoqi.Domnul, in
ingelepciunea Lui, ii lasaPe
fiii SAi risipitori si rltdceas-
c5 in pustie, pentru ca El s6-i
aducdinapoi in lara promis6.
Platapentru pdcat estemoar-
tea, iar vindecareapicatului
qi a mor{ii se face prin me-
dicamentul outerlic al dure-
rii si suferintei. Uitafi-r'[ 1a
Domnul nostru Iisus Hris-
tos atarnandpe cruce:..Prin
rdnile Lui ne-am vindecat".
Diavolul careaducesuferinla
gi moarlea esteprin urmare
depdgitprin faptul cd Hris-
tos al egei n mod l i ber sd i a
suferin{a qi moartea Pentru
a rdsc-umplra,,plata Pdcatu-
lui". In loc sd intoarc[ rdul
oentru rdu. Hristos rdscum-
oara raul suferind cu rdbda-
ie in smereniepentnr a putea
rdstumar[ul, moarteasi dia-
Existd doud cet6!i, Pen- de luterani qi am fost cres- volul, aducdndvia165i bun5-
tru totdeauna in rdzboi una cut ca protestantde cdtre o tatepentruintreagaomettire.
cu cealaltd:o Cetatea Dom- mamAtematoarede Dumne- Astfel Domnul, in dra-
qi
nului o Cetate a Omului. zeu, carea fEcut tot ce a fost gostea Lui fal a de pdcdto5i .
Acest rdzboi se afld atdt in mai bun cu ceeace avea la mi-a permis sd sufrr pierde-
inima fiecdrui om, cdt qi in dispozilieintr-o societatein re, durere qi suferinfe enor-
lumea insdqi.Aflindu-ne in care Ofiodoria era aProaPe me pentru a invinge diavolul
mijlocul luptei dintre cele imposibilde aflatl qi a vindeca rdnile provoca-
doud cetd{irdzboinice,trebu- C a si eopi i . . Lrtol i i i n- te de mdndria qi picatul ini-
ie si alegemcdrei imPdrdlii trdm in lume ,-'ttrnirla cura- mii mele. Fiind copii ai lui
dorirn sd ii aparlinem. ta ; c u toat.' Ji -' :13;.ri rscuti Dumnezeu,Hristos ii chea-
Ndscut intr-o familie de i n tr-o 1un:e.:ec1-:l abrl S 5i md pe toli oamenii s6-L imi-
norvegieni americani din n i s c u t i rr l :;:.. sLl ntem te in suferinld.pentruca prin
Minnesota, m-am mutat in s l a b i 5i :1..-' , t:.. -.' usi m puterea lui Dumnezeu qi noi
California oe c6nd aveam 4 s 6 c o nti nui rr :: --" -eace- s6-l putem infrdnge pe dia-
ani. Ca qi cei mai mul1i din- lor neprihi:.:r r,:i .l :ost 51 vol. ,,Dacdvoiegtecinevasd
tre locuitorii din Minnesota, tineretea:i-.:r - r: 'i-.:'tnare vi na dup6Mi ne. sd se l eP e-
m-am ndscut intr-o familie a c d i i ,1:ep:::. - - ::-^:erea de de sine, sd-qiia ctuceain
:: i 'l l al ]1\- fl :t/oc tom br i e2018 35
 III ATIiERICA
ORTODOXIA
fiecare zi qi sd Mb urmeze"
(Luca 9,23-24).
Domnulapregdtitocale
pentrumine, in ciuda Pdca-
ielor qi a neajunsurilor mele.
Am urmat cursurile unui li-
ceu protestantin anii rltdci-
rii mele, dar inima mea a ars
pentru Dumnezeu chiar qi in
addncul pdcatului meu. Cu-
vintele Sf6.ntului Augustin
sunt ca un ecou al acelorvre-
muri intunecate:..Inima mea
estenelinigtitd pdnl c6nd 96-
sescodihnd in Tine".
in dec ur s ul a c e l o r a n i
qi dupl terminarea liceului
am devenit dezamdgit de
c r eqt inis m ul e v a n g h e l i c
protestantSt m-am lnscrls
in mod intentionat Ia unul
octombrie2018/ L1.r1{t.'\{.RI}1NTEl
intrat in sufletul meu qi a
sddit cu dragoste sdmdnla
Cuvdntului in inima mea,
lSsdnd-osd creasc6.A fost
ins6 nevoie de incd 14 ani
pentru ca aceastdsdmdn!6
a revela{iei sd infloreascd
i n i ni ma mea, deoarece
inima pdcdtosului este rece
qi impietriti gi se cere multd
suferinl[ qi durere pentru a o
inmuia, astfel incdt dragostea
lui Hristos sd inceaPd sd
cieasc6.
Dupd oblinerea diPlo-
mei de licenld, m-am mutat
in Irlanda pentru a urrna un
masteratin Filosofie. DuPd
absolvire, m-am cdsdtorit
in Stiiele Unite qi ulterior
m-am intors in Irlanda Pentru
a urma un doctoratin Filoso-
fie. Ortodoxia numeqtecds6-
toria un,,martiriu alb" Pentru
cd inh-o cdsdtorietrebuie s[
inv6{5m sd murim Penffu noi
inEines,iunul pentruceldlalt,
astfel incdt sd putem obline
mdnruireaimpreund.Aici au
dintre cele mai riguroase inceput lecliile suferinlelor qi
colegii din 1ar6in cIutarea necazurilor mele.
unuicrestini sm *nai robust So{ia mea, dupd absol-
qi mai puternic. Colegiul virea studiilor de DrePt,
pe care l-am urmat a fost s-a inscris intr-un Program
romano-catolic, bazat Pe de licen{6 in timp ce eram
,,GreatBooks" [set de cdr{i in Irlanda. Dar a devenit
i n c u l tu ra g re c o -romand. in cur6nd bolnavd - inva-
c a re s e c o n s i d erd a fi lidd permanent din cauza
baza esen{ial5 a literaturii unei leziuni a mdduvei sPi-
occidentale] gi Pe cele qaPte ndrii. Incapabild sd studie-
arte^liberaletradilionale. ze sau sd practice cajurist,
In l o c s d gdsesc ea a fost fo4atd sd se retragd
romano-catolicismul, am 'din program. Aceastd trage-
descoperit Sfhnta Ortodoxie die a fost urmatl de ePileP-
prin iirtermediul unui Preot sia ei care se agrava. La fel
o rto d o x , c a re urma sd ca Dreotul Iov. a suferit foar-
vizileze campusul Pentru a te muli qi a primit ultima lo-
se intdlni cu cd{iva creqtini viturl atunci cdnd a devenit
ortodocqi care studiau la incapabilb sd aibi coPii, din
colesiu. Atunci Hristos a cauza unei crase neglijenle
www.lumeacredintei.com
 ac,eslea.
mdna providenliald
a lui Dumnezeune condu_
cea ladestinalia aleasdde El.

Sfbntul Apostol pavel ne

spune.dupd ce a fost indltat
la al treilea Cer, ciit de inex_
primabil a fost ceea ce a vd_
zut 5i a auzit acolo si cdt de
mult depdgescinfelegereau_
mand acele lucruri-care il
agteaptape crestin in Escha_
ton. De fapt. ni se spuneca
..S fi nti i P ari nl i ,ca .siMoi _
se Si.Sdntul loan Evanghe_
listul. au privit inceputirlsi
5l r nc omp e te n te sl arS l tuli n stareavi zi uni i
a u n u i me _ doctoratul in Filosofie.
qlc ca-rea operat_o.Doctorii am di vi ne" . A cest l ucru exori _
revenit in SUA lbr5 si avem md in
r-au dlstrus toate organele absolut mod corectmodui
nimic; nici sluibd. careDumnezeuprive5re in
aooom lna l e l n te m e ,i n te n s i _ n i c i b a n i .n i ci o masi nd" sau rim_
ficandu-idurerilesi, cel mai un loc pul, cosmosulgi omul. Dum_
de trair. pe scurt.vii- nezeunu se referd
riu. determindndprivareaei torul era la ordinea
de netr6it. Cu i6ate creatain momente
oe cel mat preliosdar al lui succesive
r ; um nez e u_ a b i l i ta te ad e -:j,
a. c r eav ia 1 dA . c e s tes i tu a l i i
qlsperatene_audeterminat
sd facem niqte imprumuturi
enorne pentru a_i pl5ti fac_
turile medicale si a-i salva
via{a. At6t de mari au fost
lmprumuturile inc6t a de_
venit evident cd nu le vom
putea pldti niciodatd! Asa a
venit cdtre noi ,,noapteain_
tunecati a sufletului,,. Trd_
ind fbrd harul Bisericii Orto_
doxe, despdr{i{ide familie si
de prieteni, zdrobilide dato_
r1renorme.fiind in suferinta
fizicd maximd, cu ingrozitoa_
re dizabilitdli fizice-,ne_am
pierdutsperanta. Nu vedeam
nici.o lumind la sfbrqitulcd_
rarlt noastre, aqa inc6t am
c dz ut in di s p e ra re . D o a r
prin harul lui Dumnezeunu
ne-am pus capdt vielii. dsti.e:Soovat,cu pirintele,
!:-: :. -:*:scr,.Comemorarea
Dupd ce mi-am terminat
wwwtumeacredintei.com
: r ! { * h1}l }j T Li l oc tom br i e2O l s
 iII AMERICA
ORTODOXIA

deschizdnduqile gi mergdnd
sore Liturghie. A fost clar
ch acestaa-fost drumul meu
spreDamascqi, ca Ei Sfdn-
tul A postol P avel , aceas-
td experienti a condusc5ffe
convertireamea 9i a sofiei
mele la Ortodoxia r[sSritea-
nd. Din fericire, am Primit
la botez numele de Anani-
as,Apostolul ;i botezdtorul
SfantuluiApostol Pavel.
Dupd ce am fost Primit
in Biserica Ortodoxd, intr-o
zi am trecut Pe l6ngd o Pa-
rohie ortodoxd romdneascd
gi am simlit o for!6 care m-a
oblieat sd oprescmaqinagi
sa ie! din ea.'in bisericdl-am
. intdlnit pe pdrintele Cornell
,Avrameicu, preotul Parohiei
Adormirea Maicii Domnului
din Anaheim (Los Angeles)'
care m-a luat cu bun[tate sub
,,aripa"sa.Cu siguranti.Mai-
ca Domnului - Maica Lumi-
nii siNdscdtoareade Dumne-
zeu - m-a chematinauntru qi
nu a fost o intdmPlare Penfiu
cd eu sunt ndscutPe 15 au-
gust,chiar in ziuaPrdznuirii
Adormirii Maicii Domnului!
Itx,t

temporale.aqacum o facem
n o i . Ma i d e g ra b S . D u m -
n e z e u v e d e c re a l i a L u i -
gi fiecare persoand- ca in-
ires. intr-un vesnic ,,acum".
Sfiilii sunt cei carepot avea,
chiar pentru scurt tlmp, ac-
cesasupraviziunii ?mPdrdliei
intr-un,,prezent veqnlc, coll-
tinuu". $i noi. intr-o mdsurh
mai micd, ne Putem da sea-
ma de modul in care Pdrlile
gi momentele discrete ale
v i e ti i n o a s tres e ra p o rte a -
z 6 l a p l a n u l p ro v i d e n l i a l5 i
{lREl}t\TE}
octombrie2018/ i"1l1!r1,,1
cosmological lui Dumnezeu,
oferindu-ne viziuni de ,,mic
univers", aqacum suntem.
Prin harul lui Dumne-
zeu, mi s-a acordat o astfel
de viziune atunci cdnd am
participat la o S^fAntdLitur-
shie ortodoxd.lntr-o viziu-
ie noeticd,am primit o vizi-
une exaltici. Am Putut vedea
incepurulqi sfdrqirulProPri-
ei mele vie{i, cu toate Pdrlile
complicate gi cu toate ale-
geriie mele, ca un singur.in-
treg care se tefinlna cu m1ne,
Sd pdrdseqtiOraqul O-
mului si sd intri in Oraqul lui
Dumnezeuestedificil qi ade-
seanecesitdmultl suferin!6.
Cici ,,impdrilia cerurilor se
ia orin strdduintaSicei ce se
silescpun manaPe ea" (Ma-
tei l l . l 2). Totusi trebui
, esd
invdtdm de la solia lui Lot qi
sd nu privim niciodatd ina-
poi. Acum suntemcetdleniai
ierului prin botezul nostru!
Cel-de-al doilea botez
a venit c6nd am fost hiro-
tonit diacon qi mi s-a dat o
noud viat6, iar aceastaa fost
www.lumeacredintei.com
 a *;
imediat duod ce am deve-
nit profesor de Filosofie. imi
amintescaici Acatistului Bu-
nei Vestiri a PreasfinteiNds-
cltoare de Dumnezeu:.Bucu-
ri-te, ceeace ii ar6fl pe filosofi
neinfelepfi, Bucurd-te, ceea
ce ai dovedit pe cei meqteri la
cuvdnt a fi necuvdntdtori...".
Acum eu stau in liniste ina-
inteaslaveiMaicii Domnului,
incanabil sd vorbesccuvinte-
le din sferainlelepciunii uma-
ne imoerfecte.
Acum aparlin Oraqului
lui Dumnezeu qi primesc
cu umilinld inlelepciune de
la Hristos Eternul Cuvdnt,
Lumina lumii, Cel care di
cuno;tin{e mai inalte decdt
cele cuprinsede minlile oa-
menilor qi ale ingerilor. Cu
toate acestea, lupta dintre
Oraqul Omului gi Oraqul lui
Dumnezeu continuS.Hristos
wwwlumeacredintei.com
ne spune:,,Daci M-au prigo-
nit pe Mine, vd vor prigoni qi
pe voi" (Ioan 75,20).
Ideol ogi i l e atei ste qi
marxismul au intrat qi in
u n i v e rsi t6l i l e ameri ca-
1 e . p undndu-sei mpotri va
Impirdliei lui Hristos. Cdnd
un student ateu a descope-
rit cd eu fac oarte din cle-
rul ortodox, am fost oprit
s6 mai oredaula Catedrade
la Deoartamentulde Studii
Liberale gi interogatintr-o
discu{iedespremodul in care
Dumnezeunu.estepermis in
universitate.In consecint6,
am fost elibera:din functia
d e p r ofesorl a L' r:' .:rsi tatea
Cal StateFuller:.rn.In mod
e v i d e nt.nu :i n: ,.::dni c de
o a s t feidc r,' := -' --i :3: ttrfl l S i .
a q a cum sur-..:l i i r E tati :
p ri n per:e. -:. . ..:. er ne
fac denrrr ,{s: ; r:ir ::rrlicA
:.r, {.'ilEtt:iTll
Sfdntul Nicodim; ,,CAndeqti
rdnit, insultat sau persecutat
de cineva, nu te g6ndi la
prezent, ci aqteaptbviitorul
9i vei gasi cd ai pri mi t mai
mult bine, nu numai in viala
aceasta, ci si in viata viitoa-
re" (Filocalia\.
Trebui e si ne amrn-
tim cuvintele lui Hristos:
i ,,
..Imparatia
- -.. Mea nu estedin
aceast[lume" gi sdinfelegem
cd atunci cAnd suntem slabi,
El esteputemic. Numai cru-
cea ne ooate aduce i nvi e-
fea q1,,nu exlstanlc1o mvl-
ere frr[ rlstignire". Crucea
noastri este paqaportul
nostru cl tre Oragul l ui
Dumnezeu.
DiaconAnanias 5orem,
Doctorin Filosofie
P arohiromdneasci
a A nahei m,
LosAnqeles
/ o(tombrie 2018
 ATHONIT
STOP.CAX'RU

Femeiin Athos
(DialogurileSiminei)
areobiceiuis&,,c6l6toreasc6 dru-
mefeueuintrebarea"in
Sirnina
c*tre frr-lmosul
nruritedespletitecatner:r3rrastiri. de la
agez6nr*nt
:gheauurlrnergand, rn-alscugit din Athos"'"
odatadesprefer"neile

.. .-. . .::......::.= .':':: i it":i'Ft:

-.
-:'::':1-l::
: : :.'. . :: :l t11:=':t t:':,,: : -..
Da, au fost gi cAtevafemei
care au incilcat aceasti lege.
Mai ales c[ ea nu Prevedea-
pdn[ in 1953 - nici un fel de
pedeapsdPentruasta.Atunct
ins a. ' G r e c i a a d a t o l e g e
(2623I 1953) care PedePse gte 2008, cu scoPulde,,Profana- femei din Basarabiain Sfhn-
(duPi tul Munte, dar frrd s6-9i do-
incdlcarea avatonului cu \n- re simbolicPa locului"
spuselepurGtoareide cuvdnt, reascdasta.
chisoare$e la doud luni Pdnd i:,ilf!::iit?
la un an. ImPreund cu sute de Kwiaki-Malama)9i de incll-
ca- carca avatonului.Totin acel Pdi uite cum s-au in-
bdrbati,5tiucd au urtrat9i
doud tdmplat lucrurile: intr-o
ter a femei la incePutulanului an insd au mai intrat

wwwlumeacredintei.com
e 0 1 8/L 1 ;1 ' r IACREDINT !]
octombd2
duminicd dimineald de varl,
ndrintele Sava Lavriotul ve-
nea cu magina de la Marea
Lavrd cdtre schitul nostru,
Prodromu. Avea obiceiul
acestapentru c6, dupd Litur-
ghie, mai repeta cu monahii
aghiorili rom6ni cdntdripsal-
tice - el fiind un foarte bun
cAntdre!(cred cd avea qi stu-
dii muzicale). $i cum mergea
el pe cale, dintr-o datd se tre-
zeqtecu... o femeie in faf6!
$i-a ftcut omul cruce qi a tre-
cut pe l6ngd ea g6.ndindcd
e vreo ndlucire de-a satanei.
De unde sd apardo femeie
merg6nd linigtiti (cu o sticld
goald in mdni) prin Athos?
Totugi, dupd ce a mai frcut
c6{ivametri, a intors capul sd
vadd dacl a disodrut n[luca.
Femeiainsd meigeanetulbu-
ratd ,,cdtremdnistire, ca sd
se roage la Sfdnta Liturghie
de duminicd dimineata". ANATg
', I i \ L'llEDIllTf tr/ o<tombrie 2018 41
 AIHOI{IT
SIOP.CADRU

l-au tot descusut in englez5,

,,*.,r*nUrn..
Moldovita
Farlnt"t" Suuaa fdcut atunci
i"t""tta 9i a intrat in
""i"
vorbd cu ea -in limba en-
eiezd (pentru cd atunci nu
i*.a'[tai"ste romdnegtel).
h.u u iRut cd femeia sosise
il;;;;"pte, adusd fiind
a; ;;tui", p. *ut". Cum ea
cA il4areaLavrd e oa-
"i.A"u
receordsel(pentrucd vdzuse
;;;l;;fi ilcara). parintele
r:" s-o duia ,,la tdrg"
;;A;""f6tit lui - gananaia
nu mai sminteascdweun mo-
;;ff; i" r.nt acestaa
""i..
octombrie2018 / Ll-IMEACltgDlhlTEI
francezd,qreaci $i italiana.
dar n-au iTbutit sa graiasca
mare lucru cu el. ExasPerat,
leremia a zis Pe romdnegte:
,.Mdi, dar albanezii69tianu
vorbescnici o altd limbd!" -
crezdnd cd feciorul era din
Shqip€ria. $i arunci bdiarul
a eiilamat: ,,Dar voi grd-
iti rom6ne$teaici?". Reve-
nindu-Ei tofi din uimire, s-a
aflat si pricina Pentru care
cei trei aiunseserain Sfdn-
tul Munte: Pldtiserdun turc
s6-i ducdin ltalia (altfel le-ar
fi trebuit vize Schengen) 9i
gre$itPeninsula- in-
acestaa -Sithonia
curcdnd cu Athosul.
in 1oc s6-i debarce la Kala-
mitsi - de unde urma sd-i ia
o magind9i sd-i ducd la Igo-
umenitsa,ca s6 se imbarce
pentru Bari -, turcul i-a l5-
sat in desigurileViglei. sPu-
ndndu-lesd ias6 la drum 9i
s-o ia in dreaPtaPdnddau de
mica staliune.Prima femeie
s-aednditinsdsdmeargdmai
intAi la slujbd,fiindcd era du-
minicd dimineald' Cea de-a
doua a rdmas intr-un copac,
asteot6ndsd se intoarcd to-
uutaquei cu aP6 9i ceva de
mdncare.
ajuns femeia din Moldova de Cei de la Prodromu l-au
pestePrutlapoliliadelaMe- sftruit pe t6n6r sd se Predea
gistis Lavras' Astinomiei(Polilia elend)de
Ea ins6 n-a spus nlma- la Marea Lawd, fiindci n-ar fi
nui cd venise-impreund cu o purutffeceneobservatPrin tot
alta femeie(divo(at6' trecu- Athosul ca sa treacafrontie-
td pulin de!0. de ani) 9i cu un ra la OuranoPolis'L-au l6sat
tindr de 20 de ani, care std- insd sd fac6 c1 vrea, iar el s-a
teau ascunqiin desigurileVi- srdbit cu mdncare 9i aP6c6-
glei' A ffecut a,$aziua dumi- &e femeiardmasdin desiquri.
nicii 9i' vazandcd femeianu N-a apucatinsd sd sedePdrte-
s-a mai intors, tdndrul ace- ze preamult de Prodromucd
la a apucat pe acela;i drum' a si fost aflat de cdtrePolilis-
tot cdtreProdromu' Pdrintele tul ce veneala schit sd intre-
Gawif impreund cu leremia' be de niscaivafugari..-
www.lumeacredintei.com
 ,:

{ t Ei
H ii 13

-:1

Oarecum. ' a fost nevoie ca elicopterul

.t in care se afla sd alerrzeze
Eu am aflat desPrefeme- . P entru real i mentare l a
ile basarabencede la Pbnn- A mai fost o rusoaicd Marea Lavrd. Kenotita a
qii aghio ri l iS a v ag i Ga v ri i l . (sau sdrboaicd)cdreia i s-a fbcut pogordmdnt 9i a ldsat
iar ei au fost direct imPlica{i dat incuviinlarede cdtreKe- elicopterul sd aterizeze,dar
in povesteaasta,againcat nu notitd sa arcrizezecu elicop- nu i-a dat voie femeii sd
credca au fost patrudacAei terul la Marea Lavrd, dar fard coboare'
:' ' ' '
spuncd au fost doudl Pe cea s5 coboaredin el. ' :
de- adou a fe me i ea u l u a t-o Printr-o minune: intt'-o
dint r et ufi g u ria. u h ri n i t-o 9 i in vara anului 2012, in noapte de s6mbdtdspre du-
apoi i-au scospe toli trei ..a- l u n a l u i sugusl .a i zbucni t minicd, aproapede miezul
fard",la Salonic.(Cu o ma- un incendiu pe PdmAnturile noplii, s-audesfbcutbaierile
gind,,inchisd",ca sd nu facd Hilandaruiui. iar focul a ars cerului qi s-aupotopit tinutu-
sminteal6in Munte). v re o 4 .0 0 0 de hectare de ri l e H i l a;rdarul ui de apalA -
p d d u reVrettte
. de ci ncizi l e. ceastainsd dup6 ce aghioritrii
procesi -
Nu gtiu preabine. Nimic Easeavioane.Pant eltcoPtere au l l cut sambatao
rbu, oricum. Din cdte qtiu eu, qi sute de porttf.rerigleci 9i une cu icoana Maicii Dom-
o vreme au fost linuli in Sa- s Arb is -a u chi nni t si sti ngd nului .,Izbdvitoareade intris-
lonic qi a p o i a u fo s t re P a tri - fl Sc Ari l e ..' ' -' ,n" oP i au tare" (cea care a scdPatde
a{i. (De9imd gAndescc6 ai fi a me n i n tii tr:- .i e l avra fldcdrile de la Hilandar din
vrut SAauzi cd au rdmasPrin H i l a n d a r . i -,r -.:. i zbuti t ii722) chiar pdna la margi-
Grecia sauchiar in ltalia). mare lucn. -:-rlie.',.:;iaiiitii nea oddurii care ardeal Cine
tri m i g i d e ;1::: .,.:.i . ei a ;t umbla mai des prin Athos
j:
I ii::: f: ::.:i: 1.1i1: .1':':..1..i 1.:ll: :.,r,-i"
-'-'' $ti ecA acol o nu pl oud ni ci -
::,ii:l::',::'i:, ;:.:i
:i.'i I odatdi n l uni l ede vard- mai
1:l. lt l::iJlri'i ir'i 1 octombrie 2018
www"lumeaeradintei.€om
-
STOP-CADRU
AIHOI{IT

geograficd de 400 de kilo-

metri pdtrafi unde accesul
acestoraesteinterzis in virtu-
tea unei decizli luate in anul
1045,de citre cdlugdrii celor
20 de mdnistiri ale regiunii.
decizie care v ioleazd,\stdzi
principiul universal recunos-
cut al egalitdJii genurilor, al
non-discrimindni,ca gi legis-
lalla comunrtaraasupraega-
litagii.precumqi dispozilille
relativela liberacirculaliea
persoanelor in cadrul Uniu-
nii Europene".
Cdnd insb se va rdci dra-
gostea,s-arputea sb se-mpli-
neascd gi profe{ia Sfintului
, Nil Athonitul (1612-1692)
care spunecd .,in sfdrgitse
va lSsaAthosul din mdini-
le Preacuratei, nu din prici-
na sldbiciuniiei. nici din pu-
tereaneamuri l or,ci numai
pentru pdcatelecelor ce 1o-
cuiesc intr-insul, pentru cd
acesteas-aufbcut ca o rusl-
nd inainteaMaicii Domnulii.
Cd, dacl veli sublia gAtlejul
vostru cu postul gi veli usca
trupul vostru, dar intre voi nu
ave{i dragosteqi unire, cu cu-
rd\enia trupului vostru, nici
un rod al dreptd{ii nu ave!i".
Se spunecd arunci va pleca
iardgipe mareicoanaMaicii
cu seamAin august!Atunci de grddina ei qi nu a ldsat Domnului Portaitissa(Poftn-
insd Dumnezeua trimis ia- Athosul la m6na unei actri- rila) de la Mdndstirealviron.
rdgi...,,ploaiela vreme"l {e (fie ea chiar qi celebrd!).
,' 1';,..-;.11
:,1:1;:1i21:.;
L..i::,1:l-.i]S*
.ir-. Pdndacumn-a ingdduitnici GeorgeCRASNEAN
,. :i = .:::::,.,:.,.- {r.:;.
+trae;;+ri:i,ri:iiitltiiiii celor de la Bruxelles s6 in-
:::-.;it:.i+tit ilri::'+t:::ii i{rti:l _tf*?::l calceavatomrl- degi la l5
ianuarie2003, Parlamentului
;'ti:r"rri:iir4 :ii.'l;l+1.p11 i; r:_:il*!:iit ili: European a ratificat Rezolu-
i1ii1,{{.ii:rlxi".
i:i.F,i ;,lf li,il,lt*r_iltilr
ii:l'"; i;l lia A5-045112.002(neobli-
tiili:::i41;1'1.1l,;i1;i.r+i:ritil'i - h; i:lti:;1. gatorieinsd):,,Parlamentul
.il}'l;ii{r'+Fi,E}*!!:1ti:.:* :' i-.4:' Europeancere ridicareain-
",*iiil9;il:,ii'f
fliilfiti.i;,:**tiiAt,:+i;'liii{:;:" j terdiclieicareimpiedicdac-
Amauzit qi eu asta,dar cesul femeilor pe Munte-
Maica Domnului a alut grij6 le Athos din Grecia, zona
odombrie 2Ol8/ Li rl{LA il&aDlNTLi
wwwlumeacredintei.com
 REPORTAJ

Siena
Din*rieep*rsp*etlvd ai privirucrrr e Toscana rsrn&ne unadgntre
spl**d*ril*lumii"Felsajul, vegetaiia,c'rima, arhiteetu*'a si *an"r*nii
suntlr"ttr-* sinergie a&:soir_rta"
Ataide n-rult s-aueizslatelviiizatiils
f&rea{".rio*uitae*ast*partea italiei,incatrafinamentulvi*!!i est*
d*s&v.*rgit. ful*ir*rn;*nea relatiacu Dunrnez*u, pentrua defi-
nl pn*c9s ac*sttop*s*larr:rcniei: a fost,nu .ontinu;lgloiio***,
;"l"lLn"lcit*.
A r*pn*zentat *s*turainteleqe rii viet!!,* rne{irii*n:ulr:i
t n d u mn e ze
i t.D a ra stap a n aeJe
cur and"..
caer vr em *r ile eiinur m a
i-euse*spe *arv"r*ni din rn*tcalor,pr*pun3r:du-l* alt* vai*r!.
Turismul in excestrans- estemersullumii, estegoana gdldgiogi. Ei chiar se strd-
formd.radical $i in profunz,r- dupd distraclie, aventirE qi iuleJc si inleleagd qi sd res_
me orice loc. Toateclddirile iegiredin anonimat.paran- p;;;;l;;.. noasrra...
sacre,toate edificiile inchi- tezd: numai turigtii asiatici i" fula acestuiva1aproa-
nate lui Dumnezeu sfarqesc nu ies din anonimat,
al^tropaie- 9g9i au p.
'.u..""irri...upt
de oameni
un aeratdtde .,inseriat"incar iur-.u asattbijuteriile
ll *.}:,':lvel
c,uBreuiti poli.amintivreun arhitectonice
alertaliei1in
l]:.:,,flrlT.liil,.:tpl l,"lt]cu chrpdistinctori
Ll,ji,{,"li,llsrrmenrafrer o.{ilurd
care spe1d.Siena).
reaclia
local-
$lapl$l bermude. al maiou- sate fi
impresionat.insasunt nici'lorestepe mdsurd: pro-
rilor cu inscrip{ii,al tatuaje- cei.maioidonaliturigti,cei ni - pre1,rapl?-qi
lor pe piele...Nu ai ce faie, mai discreJi,..i "u-orii"
pu1i" int.ntl iucuria culturald.
-ui

www.lumeacredintei"<om
i n.t! {. R l |}I5TI | / octombrie 2Ot8
-
REPORTAJ

DomuldinSiena

dorinla de contemplare a care imbracb varii forme, de orntre cel care au trecut pra-
frumuselilor sunt puse in la cele mai agresivepdni la gul catedraleicu cel mai fru-
crizE, clipd de clipd, de celemai soft.De aceea,c6nd mos paviment din ltalia, cu
comertul dezldnluit care se poli sd-{i tragi sufletul in ca- sculpturi de Donatello qi alli
practicd la tot pasul. Este tedrala din centrul orasului maestri ai artei italiene, re-
chiar dificil sd te concentrezi (Duomo) inchinatb Maicii alizeazd.pe de-a intregul
asupra unui obiectiv fhrd sd Domnului sim{i o usurare - und.g s^eafld. Singuri polo-
fii luat de valul comercial fie 9i de moment. Cdci pufini nezrr, rrr grupun compacte,
o cto mb rie 2018 / LilUl:A { ltFt} lN I Il www.lumea(redintei,com
 erau mi$cati interior de a-
cestesplendoriinchinate Fe-
cioarei Maria qi plecau ge-
nunchiul la cdtevreo statuie
ori reprezentarerelieioasd
a sfin1ilor. in rest, glimile,
www.lumeacredintei.com
foto la greu, mAini la spa- 1380. S-a dorit a fi cea mai
te, nepricepere/rleadecvare mare biserici a lumii (poa-
total5... te dupd Sfdnta Sophia de la
Catedrala a fost incepu- Constantinopol)ji cei mai
td in secolul al l2-lea, iar hdrui1iarti5ti ai lraliei s-au
falada saunicd a fost gatain ,,duelat"in megtegug:Nicola
: !.:i . , j : : . , _ rr-. ; r, . . rt r, i 1 . _ ; , ; i
I t,iti-{r.
l.l E { (-,RElllNT[l / octombrie 2ot8
REPORIA'

ffiW'ifi*f
"
]trru-*p ;iffi;';;tr"t
f='''t ii*:t':'n:"'"lii":
Bizanlulde-

i?iiaiil'ii in rataredesco- a
- cu entuziasml -
^"irii de
fri i.tti ariigttco-romane
a
r"..u uPllsean6'^Aga
'# '$ "iii.
Llr"t*:rilisr'q
retias11^1c:::
-* iii^ri"i qi"
E ;ffi; d!'en!a) milenard
St in pliurile ttto-tt"t;^^-
'" "i;;;;;;;;ta a rost desco-
^-"^^.

ffili?j?l$'fT
umar::mT
ffiil;i bucurie' artaBise-
liliiifi" Ei nedesPdrlita
fteic.t" suntin cel mat Pur
rtii defaPttn ma-
""i .,Uizantin",toli gtinii de
;;i;;t" -cre
tu Stttismd rePre-
iqt
'r.niuo
"ana ifp?1i[t t t.i^rl;
naiele ei celeste'A t
";'";r"
o iumatate de secol
;;;;* ca desParlireavlzu-
ruP-tu-
5ii'.i .ontnnleascaa fos
i"'a&*;;itu:'icoanareligi-
iiri.iita cu tabloul'
'"t."i"i idental6 sacrz
"n" "tc in dreP-
.i-"1"["t definitiv
toii. a.tronanq Yi'iil:?^l;

ffi"i*-g1{d}g
:"?;';:;:$fur$[nr
*,,:'*'1i';
irliilT*Hfiiffi
odombrie 2018
/ Llll4E A CREDfli-f
El
Nu trebuie mult timP Pen-
tru modificdri majore, trebu-
ie doar ca oamenii sd nu se
mai regiseascl intr-un anu-
mit foimat vizual, simbolic
ori cromatic' $i asta e tot'
schimbareavine de la sinel
Vizita Pe acoPeriEuldo-
mului este o exPerientdcu
adevdratunic[. Pe ldngd faP-
tul cb ai Parte de o Priveligte
emo!ionantl asupraora$ulul
medieval 9i a imPrelurt.-
m ilor s a l e , u rc u q u lPe s u b
acooeri$ul bisericii i1i arutd
maiele meste$ugla.careau
aiunsinaintaqiinoqtri:ce bdr-
ne uriaqePerfectimbinate' ce
oiutra
'calitagi it.Rtita in cantitati $i
neverosimile.ce ar-
doare a decoraliunilorchiar
s i ac o l o u n d e o c h i u l n u
iiuns. cu Precizie'Biserica
u.taihiar au fbcut-o Pentru
Dumnezeu!
P u l i n ma i j o s d e D u o -
m o se a fl a Pa l i o . c e l e b ra
piatd unde au loc intrecen-
ie iu cai, instituite incd de
acum 600 de ani ca marcd a
civilizaliei sieneze.Aceastd
asora medievald are un de-
s6n perfect.eliPsade car[-
mida flancatade un turn ma-
iestuos fiind unic6 in lume'
Strizile converg radial, te-
rasele sunt Pline de^via16'
culoareaeste rosu (inchis) =,
dom i n a n t P e fu n d a l u l c 5 -
'?
reia bluzele albe ale itali- SfAntulloanBokzitorulin viziufiealui
encelor deseneazdo Pdnzd
emotionant6.CoPiii alear-
96 in voie Pe Piatraroasdde datoritd Bisericii qi dorinlet
ireme. cdteii zburdd $t et' mai pulrn ingrijite gi mat
p u i i n r i zi tate.C u toateas- ei de salvarea sufletuluiro-
turi;tii englezi se-imbrdn- mdnesc. altminteri am fi
cescagaleduPi cele cdteva iea. le iubim din tot sufletul
olattt lacrimi mari in Si-
oahirule b6utein cdldurato- ii iut".* din inima vazdnd 'ena "rr
toscan6,in 2018."
ican6.'iar noi ne gAndimla cum Ddsrdm at6t de greu $1
locuriie noastrede Pelerinaj: brumi de Patrimoniu care a RizvanBUCUR0IU
modeste,ceva mai recente, supravieruit, Si asta numal
lj,t CR]rtDlNTlll / octombrie 2018
1.1,;\,f
www.lumeacredintei'com
AMtNrlRlEsENllAtE

PrinAsiaMici cireia cunoa;terea unuiom'a uneirniqciride

potrivit
Convingerea cuspaliulincares-aumanr"
ldeisaua unuit-"iit!"i;;;;t;t;tactul Botoeaniul pentru
festat,ci, de"-"*;i;:id;i;:: y:'l]o"teetiiiau la noicufervoare
u toir mirturisitS
a-linlelegemaibiriepeEminescu, u.*it*imetode afosti{.lorga' ln
decSrre c" cerinesllru Flli*il in care..
c*tevaro.utidinAsiaMicS'spatiu
acestsensu* .auiui';t;ri co*uniiatrl cre;tine, s-a
iar-apci consoll-
intrJceledints,i
s-auintemeiat
reveratdlsialiu familiar *rk";Ap;;i"1i' i1 frunte Sfintul
cu
datreligia legitura
loan *'Si#"f
puu"f. p*"itu censiaMici a stabilit pe
Evanghelist undecoborise Dumnezeu
intreorientur nproiili;i;i;;t-r"salimul
nour,r;,
;i r**pu
r''qr1t. si devind n
u
;iii..,-J1g
pi mint,uru*ani,f-gi aluilorga'
tot
Jf'.ir,ii1;ipotiivit definitii
unei
,,pim'nt,f Crucii'9T
ne Caiafa... Era o atmosfe-
luminator{elor,Pe strdzile
inainte s6 ajungin Asia int"tut" de localnici,intr-o ie carete fdceacontemporan
Mic6, am avut $ansa.unel i'ai"i. uab""6,treceaunigte ierusalimului de acum doud
cu
Malta ei Prilejul tniGnii, cu atdt mai mult
;il;;il" oameniimbrlcali ca Pevre- tn
de a vedea,searat6rztu'tn ii"uiotnunitor, ilquchi.ngl$ cit fusesem de doud ort
Paolo' gol-
VinereaMare' destEguran- ucelici.d":f l:l' ; E;t di San
i"lr" pto"esiunide.'T tol- ;;ii*t, fitut din Pont, Pe Ana' ful unde e$uasecorabla ca-
;iJi#realism mistic: la i" rJ-r?u.iu'P"SfdntulPavel
la Roma,loc undesegdseg-
;-;;ia"{ o imPunatoarebi-
t"ti.i-; *i-" amintesc. iradi-
ito it"-* amurgcoPlegitor'
'Si
;-; Parut-unfugru fi-
I"t"-i .u acblosa-mivind in
eanOuaugi"tlui JuPa care-l
EchivalaPePavelcu lnffeaga
Mediterand.
.---
fftamol Adormirii Mai-
cii Domnului il aveacate-
e;;1" di; Efes sub ale cdrei
bolti s-adesfbgurat'.tq.Jo"n
iJi^*i.-i"ti. dinanul\1r'ul
treileadin celegaPteStnoa-
[. g"o*.ni"e. Convocatde
al Il-lea-
'doto*f Teodosie
i*p-ai"t"t
ffebuia s6cla-
u""tta
ii"" ai.Putudogmaticadin-
ir" N"tt,jti. 9i Ctriril al Ale-
*unOriei.Neitorie eraautonrl
www.lumeacredintei'c6

50 o cto m b r ie 2 o lE/L L ' \IEACRSDIN TE I

ffi
H
r
:3'
:f
ercziei care sustineaca exis-
td doud persoane disttnc-
te in Cuvdntul intrupat, mo-
tiv pentru care - suslinea el
- FecioaraMaria nu Doatefi
numit6,N dscdtoare db Dum-
nezeu,ci numai ,,n[scdtoare
de Hristos". In final, Sinodul
respingeerezia.sprebucuria
gi entuziasmulcredinciogilor,
qi defineqteinv6!6turadespre
unirea celor doud firi in per-
soanaunicd a Cuvdntului, re-
spectivinvdtdtura despreFe-
cioaraMaria - Niscdtoare de
Dumnezeu.
La Efes. ne o colind i-
nalt a. s a u ma l D l n e z l s p e
un platou, pot fi vdzute ru-
inele bisericii in care a ar,ut
loc al treilea Sinod Ecumenic
- biserici indllatd pe mor-
mdntul Sfdntului Apostol qi
Evanghelist Ioan. Catedra-
la trebuie sd fi fost impresi-
onantS,dupd cum sugereaz6
rdmdqiJelesalein care se im-
bind marmura lumii pdgAne
- coloanegi capiteluri side-
fii cu suprafe{embtbsoase*
cu cdrdmizile subliri, sobre,
de un rogu aprins ale arhitec-
turii bizantine aflate la ince-
outuri: cdrdmizi ce mi s-au
odrut identicecu cele din bi-
ierica domneascdde la Cur-
tea de Arge;. Capitelurile15-
caguluidrn Efespoafid cruci
de marmurdde o indicibild
d e l i c a te te.rar i n aerul fl u-
id al Lrc',rluiplute$teuneorl
un miros e'ade busuioc,care
vine. ir :.'-r:t:te.din crengi-
l e 5 i d i :5si napi ni l or ma-
rini. D:s--...ndu-se la dunga
zdni. .-:.s::i ca intr-o carte
LI ,MI:;l f lllrDlh Tl:l / octombrie 20l8
pogtal6,Egeeasporeqtesen-
timentul de ouritate atmosfe-
ric[ de inceput de veac pro-
priu lumii pdgAne.Poatede
aceea catedrala Sinodului
III Ecumenica fost constru-
ita la 3-4 kilometri deodrta-
re de anticulEfesgi de-mari-
le saleedificii precre$tine. fie
templulDianei.fie impresio-
nantul teatru in form[ de pAl-
nie in careincdpeau25.000
de spectatori.Imaginea sa
ilustra copeftaprimului meu
manual de istorie anlicd, la
o vdrst[ cdnd nu puteam b6-
nui ori speracd voi aveapri-
lejul sd zdbovescpe bdncile
salede piatr6.
Exist6 o tradilie care spu-
ne cd SfbntaFecioardqi-ape-
trecut ultimele zlle de via-
Ji la Efes, intr-o grotd sipatd
51
 SUD'DUilAREAilA
ORIODOXIA

cu candoarea9i l i mp-ezt-
este cd in acest Fie la Efes, fie in vechea La mal' Pdmdntul
in munte.Cert undea fost martlrl- t*" "P.i'
**. al Antichitalii' Sfhn- Smirn6, Policrat - a$ezare este fecund 9i damtc' vege-
Pavel a intemeiat zat Sfantul bogat6. ins6' Pe masu-
-"s
iiriep"ii"t il;;;t,a. subdenumirea de tatia
o comuniute cregtind Puteml- de rA ce PAtrunzi in intma usca-
uce- i;;i;: ;^ oraeei un Port steril'
cd.asezdndu-l EPiscoPPe
dimensiuni strivitoare -' ca titui.'J.uin" Posacai in su-
;ilffi; T*otei. deitinamrul rasaritean Asa este 9i la Mira'
ca- iip. iott.g tarmul reli- o,iil-i.ni.i,undea foslunde
EP1-
celordou6ePistolePaulrne ;i'ffi;1i E"gee' fraPea":a
Sabin Verzan' J."o iia"*tNicolae 9i
rora Parintele .fut dot. d-olomitic'abruPt' a fost inmormdntat, moaqte-
teolog remarcabil'Ie-aconsa- contraltf
crat JamPla exegez6' ;;d;d severd le fiindu-i strlmutate ultenor
i" g;i. A r6masins6 intactd
t;;i;" din Mira - localita'
te numitd azi Demre I uflo€
a fost ingroPatinilial' Pe Par-
i"t..i"i"i*lui l6ca9'atdtde
ur
bin" ProPottionat, se afl6
mozaic expreslv'
"'--desPa4indu-te Lichia
de
de Mlrea Egee' Pdtrunzt r
si
Fu*ntiu, Pe lirmul Medite'
sa
iun.i. cu dl.tare' caPitala
eialia, evocd in mod fraPan'
'C*tiltf"
(iar oraqul vech

www.lumeacredintei'co-
CRll)tNTL1
octombrie 2018 / LLTMLA
- Dubrovnikul), cu deosebi-
rea ci prima se gisegtela cd-
leva zeci de metri, nu deasu-
pra unui mal de lut rogu, ci
pe unul de stdnciciclopice.
Contrastul dintre ldrm gi ve-
getalia lui aproapetropicald
estegi mai izbitor. La c61iva
kilometri depdrtarese giseq-
te Mortuna, locul unde Sfdn-
tul Pavel L-a propovdduit pe
Hristos, iar la 400 de kilome-
tri spreRds[rit Tarsul Cilici-
ei, locul sdu natal, unde aq fi
dorit sd ajung.
In Antalya, unde existd
unul dintre cele mai boga-
te muzee de arheologie din
lume, te poti agezala o masi
din grddina sa vast6, bdnd
ceai sau cafea intre coloa-
ne elenistice, stele funera-
re qi pietre tombale romane.
In interior,nenumdratesta-
tui, majoritatea intacte, au
lenevia dulce a decadentei,
1;,;;,1r;,'
wwwiumeaeredintei.ecm
precur-,*:-Hr::..;rat cu de-
g e tu --:
-s..:' :,:al ca...P oS t-
mocier:.- : i:. {sra \lica, Ia
Aianr a..ir:r-r-r- *solialMedi-
teranel,le i.-:rla unel Potcoa-
ve. urcar-cs:re zidurilede a-
pdrarea.e,r:a;ului;i greqind
drumul..in-.Jat pesteo micd
iocanda n.iaimult o Pr5v5-
1ie- aninatdca o colivie dea-
sunramdrii. Avea trer mese,
dintre caredoud aflatePe un
fel de balconproptit cu doud
scoabein buza dealului care
conlineamar mult PiatrAro-
manS 9i c6rdmidd bizantind
decAtn6mdnt.Fiecaremdsu-
\d era apdratbde o umbreld qi
de bolta de vi!6-de-vie.De la
o indl{ime de 40-50 de me-
tri se zdrea,mai lungf, dec6t
plaja, latura stdngda golfu-
lui intesatdde blocuri gi vile.
Dincolo de nesfArgilelec16-
diri suple gi radioaseapdreau
Mun{ii Taurus, cu indltimile
LL l\4I : A {,1}llll-11}lTl l / octombrie 201 8
lor de 4-5000 de metri.
Cel mai scurt drum spre
Asia Micd, a$acum se qtie,
este cel peste Bosfor, Con-
stantinopolul frind un ora$
aqezatpe dou6 continente.
Vaporul te poate trece intr-o
altd localitate-regedin{d de Si-
nod Ecumenic,in Calcedonul
careastaziestedoarun cartier
din fostul oragimperial, udat
de apele Mdrii Marmara, c6-
ruia rurcii ii spunKadichioi.
A tunci cdnd am ai uns
prima oardin oragullui Con-
stantin,privitd din apropie-
re, Sfdnta Sofia mi s-a pirut
strAmtoratdde incintd. A fost
de aj unss5 o pri r esc de pe
l armulA si ei Mi ci - i ar apor.
la intoarcere,de pe puntea
vaporul ui- ca s6-i di sti ng
splendoarea gi frumuselea
fbrd seamdn.
tlar.1
eii.t{-i:iE
 CUMPAilA
ORTODOXIAhI

Rusia- Constantinopol ortod*NeRusea luatl':ot&-

Lajurrr&tatea luni!treeute,Sinodu!Biserieii
patriarhulry el ecnstanti*
i Bartholcrncil
r5r.eaintreruperi!p****irii
l-"*JrL:'Sfint*i llt* p* ?ntreEcuprinsulFxtriarh!ei
ru;l;t '"qhii, anun{ate*
-; Felangau.**utu,ntllti*poiltulllari*nAlfeyeva
1il1*scove!.
**if u* parte,'lneep&nd eudatade 15s*pterv'rbrie
lerarhiiruginu ai e*nstar:-
"*r,**Jo'* *ri e*ordorlatede r*prczer:ta!!
*.* fu,ti.iutul"iie de dia{*g tcol*gic"'
lnelxsivtn *iitp*t* oriin e*rnislile
tinopclulr-ri.
act necu-qetar din partea deadevar arputeafi, intr-un
Schismiin 0rtodoxie? de anume fel. la aceast'dat6'de
pentruunii analigti-iin frrior.ou"i fin6,nd seama
ierarhia partea tuturor pdr'lilorintere-
rusaqi ;i-
oresareligioasa lapiul ca,in t.".ot, adevdrat
;;U;-;'f;i"rit-1. uc"eusi iate - aflate intr-un
dental6. u ror,'.on-
hbtardrea ecleziastic"'
schiJira, ,rir"*a" pe o.cai- ,,conflict
sideratdo adev6rat6 "rl"dnd
ilffi;;i"'*p'*i,iui: teasemlndtg?'"-11"^?ll? intatnireadintre
S"iiiii',r:"Jlfg:i;,:i
lineputdndu-se iii'''iis"tt'orome
L:'S;l"ffi"JJ"l&"ll;t
il;;
aceastas-aconsrrrur, t"ii"tp"-ffr"a, nry"itl diplomaJieiBise-
in privintaacor-
in carevor ricii Ruse
intr-osimpl6un,,.ointui"Ju iltfi'pia..Jii"clia taia-a ddriiautocefaliei
Bisericii
schisma - on cnrar,"i;-il il;ffiil;;;;ir..^"
:l
htsiarlrulSartholomeu

www.lum€a(redintei.<om
octombrle2018/ LU\'11,ACit!DINTEI
Ortodoxe din Ucraina putea
fi insd intrevdzut incd din
anii treculi, intdlnirea Patri-
arhuluiKiril al Moscoveicu
Patriarhul Bartholomeu, de
la sfArsitul acesteiveri, fiind
considerat[ o ultimd incer-
care * fbri prea mul1i sorli
de izbdndd - de reglementa-
re a controversateiorobleme
ucrainene.Dezbatereaauto-
cefaliei Kievului in cadrul
unei conferin{e,.;tiin1ifi ce"^
propusdde Kiril cu aceastd
ocazie,se va dovedi, totuqi,
a fi una tardivd, Patriarhul
Ecumenic transmitandu-i
Patriarhului rus decizia sa in
privinla dat6: depdqireadu-
reroaseischismedin Ucrai-
na prin acordarea autocefa-
liei Bisericii din aceasti {ar[.
Pozigioniri
in lumea
ortodCIx6
Dupd intdlnirea capilor
celor doudBiserici,in lumea
ortodoxd vor ufina doud im-
portante poziliondri: cea a
Patriarhiei Serbiei, intere-
satd in menlinerea statutu-
lui sdu in Macedonia, care
va protesta fal6 de intentia
C o n stanti nopol ul ui de a
acorda autocefalieBisericii
Ucrainene.qi cea a Patriar-
hiei de Ierusalim, ce va de-
clara cd Ucraina este teri-
toriu canonic al Bisericii
Ruse, nu al Patriarhiei de
Constantinoool.
Trimiterea de cdtre Pa-
triarhiaEcumenicd,la ince-
putul lunii septembriea.c.,
a d o i erarhi l a K i ev,caresd
pregdteascacondi{iile cre-
drii unei Biserici Ortodoxe
U c rai neneaui onome,cdre-
i a P a tri arhulB arthol omeu
ar urrna si-i acorde autoce-
fa l i a. r a rnsemna, practi c,
declansareaunei adevdrate
fu rru r.r..r \1o:cova,consi -
derAndu-se ci. rreme de 300
t...t,1,1|lA
de ani, nici o Bisericdlocald
nu a contestatstatutulMitro-
poliei Kielului ca parte inte-
grantda Patriarhiei Ruse.
SeseFxideR'ea
eorasterltl rt,.i
ryi:trII ;
Mai mulli analisti din
presa religioasd rusd sunt
de pdrere insd cd Patriarhra
Moscovei a pierdut pe pro-
pria m6ndin privinla Biseri-
cii Ucrainene, fbcdnd o serie
de gregeli in trecutul apropi-
at. Cea dint6i a fost in 2011,
in Elvefia, atunci cdnd Bise-
ricile Ortodoxe dezbdteau
textele ce trebuiau sd intre
pe ordinea de zi a Sfdntu-
lui qi Marelui Sinod Orto-
dox din Creta.Pentruprima
oard, cu aceaocazie,Patri-
arhia Ecumenici qi-a dat
acordul ca gi celelalte Bi-
serici Ortodoxe sd aibd un
cuvdnt de spus in privinla
acorddrii unui Tomos de
LRlIllX f Il 1 octombrie 2018
:-

ORTODOXIA
II{ CUMPAI{A

#,ii*iitoporitu
rrrilion Alti;ansiirositi...
NeparticipareaBiseric:

#k dln L'retava fi o a douamar.

gregealda SinoduluiRus i.
legdturecu problema ucrar
neal5. Renunfarea,in ultr
mut moment. a patriarhie
Rusede a lua parte Ia Sino,
- o ascundere. pur;i simplu
in.spateleunor Biserici ,,sa
patriarhu
l_elit"-_va face ca
sartholomeu sd aibd iards
:=:::::: mdndlibera in chestiuneali
::::.=.::
aut o c e fa l i e . O a d e v l ra _
ffi ffi*'Hlifff,ii#s
!,aletragele de pe poziEiile obiecfii incdzulaut.lnrirdnJ de la Chambdsy, de dinain.
letrlute pdndin acelmoment sa_fiefolosit penhu toli mtar_ te
de L'onstantinoool... de Sinod.Bartolomeu_ i:
stdtEtoriitermenii ..semnea_
cazul incare giserica Rusl
0 egalitate za"(wg4a?d").in celedin
cu(entec... urmd,
cheStiunea, 6;;'p;;fie laacesta_
decomun ifiil:$i;ili.il_"ntur
Astfel, la acordarea To_ u"uiegidepeordinea caru
mosului de autocefalie,urma zr. Tord de line seama d"eierinEele
Mos.
trecdndu-se la dezbaterea
sd fie introdusdurmdioarea altor i" piiiirt" O"ta
texteimportanteoenmr ""r.i
tormulare: .,patriarhulCon_ srnod.patriarhului
s t an ti n o p o l u l u i s e m n e a z d tmopolului Constan_ Antecedente
(<proclami>).iar ceilalgi revenindu-i.pdnd protodiaconul
in_ astdzr,dreprul __ Andre:
tarstAtdtoricontrasemneazA autocefaliei de acordare, furu"u c-oirJlilracapu.tiC,
( coproclamd)". tr4itropoIitut pgnrru o noudBi_ a;;;h'ffi;ol,"j _ conrrun"
sencd(dver!,bd ti""p"ll;;l;
.L Llraineanadt

octombrl€ 2OtE / l U\4EA CRIDIN*

f l:l
www.lumeacredintei.con
 data aceasta)nu e Prima $1
.:: nu va fi nici ultima de acest =*
fel - in urmAcu 150 de ani,
Lll

rl
EE de p i l d d , a v d n d l o c o a l ti
in aisiuta intre cele doud Bi-
u-
E.
lcr
.:
serici,miza, cu acea9ca?t9:
fiind autocefalia Bisertctt
Ortodoxe Bulgare.Atunci'
+
od Moscova suslinea autocefa-
ll lia dorit[ de cea mal mare
ia- oarte dintre bulgari, in vre-
nrl me ce ConstantinoPolul se
bI
opuneaacorddriiei' ProPu-
nlrile PatriarhieiEcument-
ii ce de a fi intrunit un Mare
Sinod, care s6 dezbatdPro- actuala Pute-
ril cu PatriarhulAle- ndddiduind cd
ble ma b u l g a rS.s e v o r l o v l Lirurehie,qi absenfaTomo- t" politi.a de la Kiev fie va
de refuzuicategoric al Si- xandiiei) viitorul aProPiat' fie
u- de-autocefalie nu in- c6deain
nodului Rus, care dorea o .sului la varianta c1a-
h desigur. contestarea se va recurge
5a Bisericd Bulgard .desPrinsd seamn6, Bisericii M.osco- sicd ruseascd:invazia milita-
oe dePlin de ..teritoriul ca- dreptului
[- a fi numita Patriarhie' rd a l6rli vecine'
ionic" tot mai restrdns al "ei'de
Pripirea vedita in luareare-
ltZ
ConstantinoPolului' GeoPolitici 9iautocefalie
5- centelormdsuri..fbrdo ana-
firi Tomos lizd mai atentd a trecutulul Teritoriu canonic al Pa-
Patriarhia triarhiei Ecumenice vreme
deautocefalie relaliilor cu ConstanttnoPo-
mai mullijurnaligti de secole ori teritoriu cano-
indltareaBisericii Ruse iui. Oopa anume nic al Bisericii Ruse?O in-
ai ffebui' intr-un
la ransul de Patriarhie' in ruqi, cel Pulin doi trebare ce necesit[ o abor-
lsss-isso. de c6trePatri- i"i. iun.tionutd. consilierii Patriarhului dare seParatd, Pe larg - cert
arhul Ecumenic Ieremia al dintre doar un slngur
fbta.td.t-se vinovali de rdmdndnd
II-lea, nu va Presupuneun Kitil a aproape
Se tralarca cu suPerficialitate a fapt: mdntuirea
Tomos de aulocefalie' Ucraind" 20 de milioanede ucratnenl'
va recurge doar' in acel mo- ..dosarului ce nu mai aParlin, astdzi' de
ment, lJo ,,normalizate" a Rizboiul autocefaliei Patriarhia Moscovel, c1unor
tiruuliei .,dePe teren"' arhi- u(rainene structuri bisericeqti nerecu-
Motcovei Primind' in ierarhie, in noscutecanonicin Biserica
"."ui La nivel de
urml cu mai bine de Patru Universald' atir-
actiunile Patriarhului Ortodoxb
veacuri,din ParteaConstan- Rusia. guttttoto-"u Ucrai- nd de o reglementare cano-
tinopolului' .dezlegarea"de Privind
na sunt comparate'il qttl: nicd.O Pr6blemanesPusde
a n numit Patriarh. conditiile cu multiPlefaEete
zi l e. cu atacarea-U nrunl l soinoasi,
fiind de a-l PomeniPePatrt- te Ucraindce
dc cdtreH i tl er i n seopolitice,intr-o
a rh u l Ec u m e n i c l a SfA n ta S ovi eti ce ii-a dobandit de Pu{ind vre-
PamarhiaEcumenicd
Liturehie si de a-l numi Pe 1941. 9i care ar
ameni nl atdcu o noua me indePendenla
u..iti',,.uP 9i intdist6tdtoral fii nd 9 dori - din ra{iuni de secun-
s[u". zi u . l.ro.tei - un al doilea - o Bisericd lo-
1a45.DuPaAndrei Ku- tate statald
intreruperea Pomenlrll ,nui ( cal6 total autonomi fa!6 de
li', €,iol tnal'ru), r-ds-
Patriarhului Bartholomeu rae\'
(PatriarhulKiril incePePo- Punsut \lrrsco\ ei la-Proble- Moscova'
'maucraineanardmdneinsd
menirea. duPAdiPtice' din GheorghilS cloclol
nesati sfbcdtor'ruqrr
septembrie a.c.. la Sfdnta unul
1.UMr.A{ll{E}1NlE1 / octombrie2018
www.lumea(fedintei'com
DIASPORAORTOI'OXA

Ortodocgi
Tinqrilor
lntalnirea
AinE,topadeNord
*:f:;f,
m$: ifn**ff
--$?s-ffi r*i#
f'3*n
*{:?"+'$i#
;;l; il;;;ni, l*tatolnea tinerilordin{ de ftcnd'
'**'!.-Oi;;&;J-;ncr'tane di'r[.urr*pa
Stefan celtVtar*,,-f
eveniment au La acest
oarticipattineri din toate15rile
i.*aii'uu..
"din insofili de-Preogii
comunitatile lor euharisli-
ce. precumEi invitati de mar-
.a ul taicutrt"i ortodoxromdn:
-
domnul TeodorBaconscnt
L-ofoe"diPfo*at Eiom de cul-
i"ia ?i"'Romania,domnul
id;;" Bucwoiu - jumalist
.i.iti" si Producdtor in cadrul
TeleviziuniiRomdne'Precum
si domnulVasileBlnescu-
ieolog,jurnalist Ei Purtltor
a. al PatriarhieiBi-
""""a"t
*"ti"ii OttoOoxe Romdne'Pe
iinna t.Pt.t.ntanlii laicatului
ortSdox'din Romdnia'la eve-
ii*"n, PutticiPatcainvitali
"u loanGiban'Pro-
si pr.Ovidiu
["i"p a" Media;,insofitdedoi
a1'nt'"pteoliicares-auimpli-
TT1:- :'Jl'..";,:'.."''l
s:;ttr$Hlr:f
i;6" d"N:ltil,T:::#;
furt;i!tt it'+'l I rliq'r'iIor ae)rtsdo:\}
li-*r*pei .\* N.rd
1 ii?iitiJpil s'.utyl"i,l._1t1
att" l;rt*-,tttt| {'}ti{:}q{{}'"ili{**:ii::F de^faVOfiZali din ZOna
:-; iit:.P'f ni\'lltlLit: ]!]\F' "Ofiii
Me{iaE.
in seara zilei de 22 sep-
t tnbti" a.c..duPasivdrqirea
riuiu.i v"".*ieiMari. ceitrei
in fala
i"riit"ti au conferenqiat
io.tiib. a.tPt" temeleactuale
legatede abordarea creEona a
gr
vG1ii,desPretinerelea Pro-
vocfile ei, Precum9l desPre
noif. iA.oto'giicareafecteazd
iot *Ut Eandireatdndrului
-ui
www.lumea(redintei'com

58 octombr ie2olS/LL\4E' { CRED1NTII

 cregtineqi aleq*ili- generald,organizatPe o Plat-
contemporan.DuPdPrezentE- valorilor lormd on-l i ne, c6;tigdtortt
ei la care suntchema{tto1tro-
rile invitafllor a a\ut loc o sesl- acestuiaPrimind ca Premii qi
prin Referendumul din
une de intreb6ri qi rdsPunsun' mAnii 2018' cdrli de teologiesi culturddin
6 qi 7 octombrie
la careparticiPanliiau adresat ' La finalul Dumnezeieqtii oarteaCentruluiEParhial'
invitalilor gahduri legate de
toti romdnii au Par-
o.ouoiatile pe carele ffdiesc Lirurehii, draPelului DiACON SOTiN SiPLACAN,
ticioit la sfin{irea
in fiecarecoit al Scandinaviei OrtodoxdRomAn6
EPiscoPia
national al RomAniei' Precum
unde viequiesc. de culturd d i n E u r o P ad e N o r d
si la un concurs
Duminicd, 23 sePtembrie
2018.s-asbvdrqitSfadaLitur-
shie arhiereascd,in cadrul c[-
ieia cei mai mulli tineri s-au
impdrtdEit cu Sfintele.Taine,
iar invltigi au transmis gdn-
durile lor'legate de Pastoralia
si oarticiPareala viala cre$tind
in'scandinavia.Domnul Vasi-
le Bdnescua transmismesajul
.de binecuv6ntareqi de incura-
jare a PreafericituluiPdrinte
?atriarh Daniel ruturor roma-
nilor din aceasti EPiscoPiede
a celebraaniversareaa 100 de
ani de laMareaUnire, Precum
qi de ParticiParela suslinerea
L{ll\,{EA{lReDtNTlll / octombrie2018
wwwlumeacredintei'com
 PROGRAMELE
ANULUI2018
RtSLd, Inelul deAur Ga SfSerafim de
Sarov),
l5-24 octombrie(avion 8 z sau autocar12z).
599 euro
GRECIA: KEFALONIA (Adormirea
M*icii llcmnuluio Biserica cu *erpilo avion".
12-16august(5 zile), 270 ewo* avion
ISRAEL, Schir*barea la Fata pe Ml Tabor,
\\'eek-end I 7-2I august(4zile), 550 euro
CEORGL{ si AR\IE}-I-A,
23 sept-4 oct (13 zile), 1600euro (avion
inclus)
FUGA Di EGIPI Pe urmele Sfinrei
+
Familii.
14-27Oct(13 zile),l080 euro * avion
ISRAEL cu SINAI,ISRAEL cu
IORDAJ\IA"
2- I I noiembrie,in lucru
EGIPT: DE SF N4INA LAALEXANDRIA.
9-14nov (6 zlle),440euro* avion
CMCIA: DE SFSPIRIDOII{ [\ CORFU.
l0 - 16dec.( 7 zile), 380 euro
ALASKA& SUAORTODOXA:
SanFrancisco,Plattna,Aizona.(12 zile),
I 550euro* avion
SRI LAN-KA,}luntelelui Adam, (6 zile),
799eurof avion(grupde | 0 pers)
ntiDIAla Sf-ApToma,\-EpAL &
!
TIBET (16zile),2800erro * avion
La cerere:SERBIA,KOSOVO,
MACEDONIA,ALBA]\'IA
NILTNTE LEGRU,CROATIA, SOLVENIA
(14 zile),840euro;ARGENTII{A,
PATAGONIAsi L\SULA PASTELLI( l6
zile),aprox4000euro+ avion
SOCOTRA,uitatul paradisterestru(10
zile),dela 1550euro* avionlIORDANIA
CRESTINiA(5 zile),440euro* avion;
CRJMEEA& ABIIAZI{ (morminteleSf
Ap SimonZilotul si Sf Ioan Gura deAur)
in lucru:
CIPRU (7 zile\,ARMENIA(5 zile).
MOLDOVA si UCRAIN'A( I 0 zile),
TRANSSIBERIAN(12z)- in tucru
octombrie2018/ l.tttlrEA CtEDINTEI
www.lumeacredintei.com
 I1{TERVIU

ffiffredinta
in Hristss
mste
esirntaryietl**-
INTERVIU
CUNEUROCHIRURGUL MINDEA
STEFAN
int*lnireaeudoctorul$tefanMindeaa fosto incantare, int6lnireacu
diaconul$tefan Mindeaa fosto mdngaiere trimisi dln.cerurl,
int6jni-
reacu familiaacestuia, solia;icei;ase rcpii,afosto imens*bucuiie,ia,
?nt$lnirea.cuonru/$tefanMindeaa fostrnairnultdecit o binecuv*ntare.
Ndscut in Romdnia, crescutsi ;colitin America, ao.toiui5tefanMindea
a alessdseintoarcdacas*.Defapt,la temeiniciaacesteihotiriri a stat
sfatulduhovnicesc al pfirinteluiJustin p6rvu,eu(aresesfi-tuia adesea.
?nAmericaa fostdirectoral seclieide neurochirurgie;i chirurgie spinali
oncologic*a centruluiMedicaluniver.sitar stanford;i'profesoiuniversi-
tar ?n.chirurgia
spinalinrinirninvazivdla acepa$i lnstitulie.Astdzi,docto_
rul Mlndeatrateazigiopereazd raconstanlaoamenisu?erinzl, de orlce
condiliesociald, iarduminicasluje;tecadiaconla o blsericidln orasul
de la rnalulrnfrrii.Degiextrem de ocupat,a avutribdarea*e i-mi ,*]*i,
clipede via!*,pacienlisalvaliinchipminunat,prinrnaretain*divini.
Neurochirurg
detop University Medical School vindecd dintru inceput, mi-a
delaStanford din Chicago, cu spec-ializa- alungat toate durerile, iar
aalesRomdnia rea in neurochirureielb Nort- cAnd a inceput sd vorbeas-
hwestern Memor'ial Hospi- c5, prietenos, cu o voce dum-
Pe neurochirurgul $tefan tal gi la Stanford Universitv nezeiescde caldi, realnente
Mindea l-am cunoscutintr-un School of Medicine. Acesta am amugit.Dupd diagnosticul
spital privat din Constan{a. estespecializatin: neurochi- pus de alti doi medici. veni-
Ajunsd acolo cu o problemd rurgie generalS,newochirur- sem alcl.cu sperantace poate
majori de sdndtate,am in- gie spinald minim invazivd, o opera{remd va salva.In vi-
trat in cabinetul unde urma neuro-oncologie (inclusiv zinnea acestora, paralizia era I
sd mi se facl evaluareame- chirurgia tumorilor spinale iminenti. ,Nici vbrb6!". mi-a
dicald. Deqi aveam dureri si $l metastazaspinal5),chirur- spus doctorul Mindea, dupd
tgmeri firesti omului bolnav, gie endoscopic[,radiochirur- ce a studiat RMN-ul. ,,Nu
icoanele de pe peretii ca- gie, scoliozdgi stenozdspina- este cazul de operalie! Vom
binetului mi-iu'dat <iintr-o h. MA a$teptamde-acum sd incerca o variantd de trata-
datd o inexplicabild stare de vld o persoan[ impozant?i,cu ment careinAmerica seprac-
bine. Agteptam sd intre Pro- o alurd sobr5.Doamne! Cdnd ticd de cevaweme qi careare
fesorul Universitar Doctor l-amvdzut infend, vijur, am r eztiltate foaxte bune".
$tefan Mindea, despre care treit senzatiacd un sftnt co-
qtiam c5 gi-a incheiat studiile ,Aqr plecat de acolo plu-
board din Pateric. inalt. fru- tind. Uitasem de boald.-Ui-
in medicind la Northwestern mos gi bl6nd, cu o privire care tasemde tot. Cred cd v6 da.ti
ww.lumeacredinteirom
LI,.MEA CREDINIEI / o616m5y;g2616 63
 din viala nimdnui, aqa am la cinci-qaseani. Chiar dacd
seamace singurul meu gand
fost sfttuitA de duhovnicul eram relativ mici, de la ea am
era de-acum cum sa fac s6-l
meu; m6-ntreb insd cum a1i invaFt catde importantestesA
convins s6-mi acordeun in-
aflat caleacdtre Dumnezeuqi fim cuvirncioqi,sdfim burLicu
terviu. Ne-am vizut o singurd
cum ati reuqit sd vd P1strali cei de ldnednoi, dar mai ales
datl la tratament, iar cea de-a
doua intdlnire a fost una ne- identitatearomdneascd? sl invatdri sd facem o jertfh
Lesdtura mea cu Dum- c6t de niicd pentru Dumnezeq
speratde prelungitE:la sPital
-'in salade intervengii,r.rndenezeu 5steuna trainicd qi sta- Carene dbruiegteat6tde mult.
tomic6. $i md strSduiescs[ o Acestevalori conqtientizatein
l-am v6zut salvAnd oameni,
la bisericd - la Sfdnta Litur-pdstreza$a.Tot ceeace suntti copildrieau constiruittraiec-
ghie, unde a slujit ca diacon irdiesc ii datorezbunicii mele, tuiesenlialal leg6twii melecu
o femeie simPl5 de la !ard, cu Durnnezeu.iar Punctul culmi-
ii nu in ultunul rdnd,i-am cu-
doar patru clase.dar cu multd nantal urcu;ului duhormicesc
noscut familia - o so.tiecu to-
frici de Dumnezeu.Cdnd am se datoreazi in mare mlsurd
rul speciald,aldturide cei gase
copii minunali pe care ii au aiunsinAmerica eram amdrdgi sotiei, careesteromdncdorto-
impreunS. qi sSraci, motiv Pentru care doxd qi impreu:rdcu careavem
olrintii erau foarte Preocupatl ;asecopii mimrnali.cdrorane
Permanent trebuie de a ne asiguraun trai decent' sfaduim sd le imPdrtigtmva-
si facemoiertfi Bunicar€manealdngdnoi Per- lorile familiei creqtine.Fami-
pentruDumnezeu manent.Ea ne duceala bise- lia este o binecuvdntarePe
ricd. ea ne-a desluqit taina ru- care Dumnezeu mi-a ddru-
De obicei nu indrdznesc eiciunii si tot aldturi de ea am it-o cu mdrinimie, motiv Pen-
tm care aleturi de solie qi de
sd dezvblui lucruri de taind i-nceputsd postim incb de Pe
www.lumeacredlntei.com
octonbrie2018/ Lt)\{EA CREDINTEI
copii trebuie si facem neince-
tat o jertlb prin caresd ne ard-
!5m recunoqtinfa gi smerenia.
Ii voi mullumi lui Dumnezeu
toatd viala mea pentru acest
dar de pre!. Aveam prieteni
romdni careffaiau inAmerica
;i cares-aucds6toritcu femei
asiatice,dupd carei-am rev6-
zut total schimbali.Pur;i sim-
plu priveam cu triste,tecum iqi
oierdeauidentitatearomAneas-
i5, nu mai vorbescde credin{i
qi alte valori.
A s td z i trd i e s c b u c u ri a
Ortodoxiei acasb,in tarain
care m-am ndscut qi nu con-
cep sd vbd rdsiritul fdrd ca
ziua sd inceapd cu Dum-
rrezeu.Credinta in Hristos
este esenta vie{ii, legdtura
cu Dumnezeu fiind esen{i-
ald pentru existenta noastrd
www.lumeac red in:ei. (om
ca oameni.Haideli sd facem
un exerciliude imaginaliegi
sd vedem dacbviala in afara
divinitelii ar aveavreun sens.
Bine-n[elescd nu! Nu poli
trii lar6 un rost in yia{5, frrd
o rdnduiald care si-{i confe-
re echilibru gi siguranld.Ar fi
un fel de randomness(dezor-
dine)" iar noi am trdi intr-un
haospermanent,fhrabucuria
de a face lucruriletemeinic,
de a rdmine ancorali intr-o
spiritualitate esenlial5. Eu
incerc pe cat posibil sd am
o ordine bine pusd la punct,
atdtin familie, unde incerc
sd le insuflu cooiilor mei bu-
ndtatea,corectitudinea,iubi-
rea, cdl gi in mediul in care
lucrez. De la echipa bine su-
datd cu care operez sau fac
alte tratamente qi pAnd la
LLilvII:ri ('ItI:D{NTII/octombrie20tS
pacientul care iqi pune ul-
timele speranfein noi, to-
tul trebuie sd se plieze pe
o atmosferdcalmd, eficien-
td. destinsb.care sb te facd
pe tine ca om sd o percepi
ca pe o binecuvdntare.Dacd
traiegtiin virfutea inerliei ;i
nu ili pui ordine in via![, nu
vei reugi niciodatl sd faci
performanld, sb fi.i de folos
semenilor,pentru cd din ha-
zard, din irfidmplare, nu poa-
te iegi niciodatdcevaordonat
de la sine.
,,MirogdecAnd
pacientulvine
la
pini in
consultatie
momentulin care
iaudecizia
dea-lopera"
:_.: :j.: ::i;;:...,.ij i::t:1,:i:i+;;i;:li
liq i;.r-ria::.
!1i.1r'r:ir:ql'r'lli$r;€:i:,ii,fqr :::rt
il4rr!t:l,l:;;i,
f;r::,*-;r1 :'
elrl+;r,:iilg,'i!ll!.i:
'j'i
Ar fi nedreot sd afirm
cd intotdeaunalucrurile ies
aga cum ifi doreqti. Existd
oameni qi oameni. Atunci
cAnd eqti bolnav, devii sus-
picios, temdtor gi dacdnu-L
ai pe Dumnezeu in suflet. te
risipeqtiin tot felul de frici.
D i n acestmoti r' .duodce ai
stabilit toate repereli medi-
cale ale bolii, trebuie sd te
apropii de sufletul pacien-
tului cu credinlI qi dragoste.
Exist6 insl qi situa{ii in care
realmente te simli dep[qit.
In neurochi rurgi el ucruri -
le sunt ceva mai complicate
decdt s-ar pdreagi astapen-
tru ci in cazvrile grave, in
cancere,in metastaze,te ui{i
spreCer qi aqteplica Dumne-
zeu se te ajute sd iei decizia
cea mai infeleapti. De obi-
cei, eu md rog de cdnd pa-
cientul vine la consultatie
65
pdnd in momentul in care nu m-a lSsatinsl niciodatd, dumneavoastri de sdndtate
iau decizia de a-l opera, cu ba chiar le-am rezolvat cu o este una foarte complicatd,
dorinla fierbinte ca Dum- uqurinlI pe care nu mi-o ex- cu care doar cdliva medici
nezeusd-mi luminezemin- plic. Eram la Stanford, c6nd foarte experimentali se ocu-
tea pentru a nu opera pe ci- a venit un pacient cu o tumo- p6. Trebuie sd recunoscfaP-
neva carepoatenu ar rezista rI imens6,care tr6buia scoa- rul cd nu am mai operat ni-
intervenliei chirurgicale sau sd dintr-o bucatdpentru a nu ciodatd un astfel de caz. Am
aceastanu gi-ar avea rostul. exista diseminarede celule r ezolvat cazuri complicate,
In timpul operafiei.rugdciu- in jur. Mi se pdrea ceva pes- dar unul ca acestanicioda-
nea imi d[ siguranJd,imi dd te puterilemele.dar pacien- 16".Nu l-am putut insd con-
putere gi rdmdn ancorat in ful, un cre$tin chinez, insista vinge:omul s-auitatla mine
relalia mea statomicdcu Bu- sd fie operat numai de mine. gi mi-a spus: ,,Eu am incre-
nul Dumnezeu. Incredibil, pacientul era unul derein dumneavoastr5.Simt
dintre qefii de la,Apple, un cI o sd vd descurcali.Md las
,,Am sttigatcutoate om foarte potent financiar. in mOnadumneavoastrd".
fiinlamea;iDumnezeu care s-ar fi putut opera ori- M6 gA ndeamcu ui mi -
m-aajutattaini( unde in lume. re care este motivul aces-
intr-uncazfoartegteu" Am inceput sd md rog, tei insistenlq.Eram oarecum
sd strig efectiv la Dumne- nedumerit. In perioada ace-
Sli +'-rr*:i :rr*+'"j+t,i!ii'J*i*:ii !': zeu cd nu pot opera acest ea locuiam in San Francis-
.." " """:". . " ' . c a z , c a re s i mt eu cd md co qi 1in minte cd primul lu-
i!.q!j{ti?i:{*.nx* *re1*, t** iiet'16 {fq*' . d n d l a urmd.
d e p d g e g te P cru pe care l-am fbcut a fost
Ii1"'1-r':i{i ,:h Fr!':r!"ir,'+i ill! l,:ilie;i r+l+t"^r mi-am fbcut curaj qi am acela de a merge sb m[ rog
' :. :a-.':'::.:''.:':.: .-::' ' mers la patul bokiavului, in- la Sfdntului Ioan Maximo-
Am avut cazuri extrem cercdnds6-i explic comple- vici. $i m-am rugat cu toa-
de comolicate. Dumnezeu xitatea situaliei:,,Problema td fiin{a mea ca Dumnezeu

ilJ'
*sq+
c e!

octombrie 2018 / l,{-iv1h;\ CRI:l)t}!TEl www.lumeacredintei,com

 .:::::'::
.aa'.
"

sd-mi luminezemintea,pen- astfel de operalie dureazdin astfel de experiente' cu

tru a ieqi cu bine din aceas- jur de 20 de ore qi se s6nge- operaliifoarte grele, in care
t6 situalie. Din clipa imedi- reazdgase-gapte litri de s6n- ajutorul lui Dumnezeu a
at urm[toare am inceput sd ge, lucru exftem de ciudat, a- venit tainic.
cercetez cu toatd seriozita- vAnd in vedere cd in corpul t-.- -
o zidin viala
tea literaturade specialitate, unui om t""t !lT-1tt'i
i" ii-p "i;i:;;;"lt-
sdtuinarr--a tri. Cualtecuvinte, u?fi t .- neurochirurgului
"r"i"ql
nr careoperase 60 buit transfuzattot sdngele ftefanMindea
"rrastfel
de de ca )rili un me- pe care pacientul il avea in
-'"di"
el. In mod cu totul minunat, :1.:.:.... :::' :,.:.'"' .:,
.:'.'.:':::
dic din JaOonia.care intr-o
carierd de peste 40 de ani operalia a durat doat zece )i':,.:.:'tt'it:::..a.."
":.+t\:!'i':t:,i. t1:-:'-'-:-
operase tOb de asemenea ore, adicd jumdtate din cdt '.j :!;i. :r,ir.-.:,i,tl:'i:-
.r,r ;l;:'iriEi-
i:.!.:!ii:
c iz ur i . D u p 6 z i l e q i n o p l i a rfi tre bui tsddurezeoast- .' .;i r,1;::i :;* ;...' . :. :.' 1;' " r' l
de rug[ciune, am fdcut un fel de operalie, iar cantilatea ,-iirii:ri{:;'l',:+.'::'"r-:.:':.
..
Mashipentru pacienrul meu de sdngepe carepacieltul l-a .. Fiecare zi incepe.cu pra-
creqtin qi am intrat in sala de pierdut a fost sub un litru de vila, pentru c[ nu poli aveao
operali6 rugAndu-ma,lasAn- idnge. Fdrd cuvintel zibund daci nu.respecli ca-
du-mi efeclii- in I'oia Dom- Reuqita acesteiinterven- nonul de rugdciune, iar eu
nului. Era ca un fel de ascul- lii extrem de grele a survenit mi strdduiesc sA fac asta.
tare, operam pi md rugam! in ca urrnarea neincetateirug6- Se-ntdmplduneori sdfiu foar-
tot acesttimp'pacientil a fost ciuni. Vd mirturisesc cu frici te obosit,dar qiatunci imi fac
putemic aneitiziat. pentru cd de Dumnezeu cb lucrurile rug61lqil9 in drum.sprespi-
nu puteam^estima cAtva dura s-au petrecut intocmai. Din tal. Cdnd ajung in clinicd, am
operalia. in mod normal, o ziua-aceeaam trdit qi alte nevoie cam de o jum6tatede

| ! 1.l i \ \ k !l l \r t l /oc tom br i e2O l S

 ora- timp in caremd gdndesc
la toate cazurile din ziua re-
spectivS. lau ftecare caz in
parte, il analizezcu multd se-
iozitate. fle cd este vorba de
consultalii sau fratament, dar
mai ales in ca^rl pacienlilor
care urmeazd si fie operafi.
Aici lucrurile trebuie anali-
zate cu mult discernlmdnt,
pentru cd oamenii bolnavi
sunt de obicei temdtori. Eu
personal stau de vorbd cu fi-
ecarein parte, astfel incdt pa-
cientul sd nu mI simti ca pe
un medic, ci ca pe un prieten.
Din punctul meu de vedere,
siguranla cd totul va fi bine
pentru persoanarespectivd
este esenJiald.Omul bolnav
este foarte emotiv gi de cele
mai multe ori temdtor. Toc-
mai din acestmotiv, medicul
in care acestaqi-a pus toate
octombrie 201 8 / L Lil.{l1A CRlSDtN T11l
speranleletrebuie s[-i confe- Dacd Dumnepeu va ingddui
re siguranli gi optimism. La acestlucru, cu siguranldvoi
fel de important este modul continua acesteconfesiuni qi
in care relalionezi cu echipa vi le voi ddrui in timp.
carc lucreazd al5turi de tine, Nu pot sd inchei inain-
mai ales la sal6,unde trebuie te de a-i mulfumi Profesoru-
sI dai dovadd de mult calm lui Mindea pentru cb mi-a in-
gi siguranla.Dupd ce md asi- gdduit s[-l insolescin spital.
gur cd am ftcut toate aces- in bisericd.in mijlocul fami-
tea asa cum trebuie, dau sla- liei. Dau slavd lui Dumne-
vI lui Dumnezeu pentru-toate zeu pentru fiecare secund6
qi pomesc inspre cas6.Intdl- petrecutdin preajma acestui
nirea cu familia. cu solia si ,,doctor ftrd de arginli" qi ii
cei qasecopii ai nogtri esteo mullumesc Domnului pentru
adevdrat[ binecuvdntare.Ci- bucuria de a fi miilocit intal-
ndm impreund, ne rugdm im- nirea cu un desbvdrqittdm6-
preunS,mulfumindu-I Bunu- duitor de trupuri qi suflete,un
lui Dumnezeupentru bucuria diaconcu o vocedumnezeias-
sfhrqitului de zi. cd.un so! qi un tat[-model.Iar
dincolo de cuvinte -un vred-
AtAt de multe lucrun am nic ales al lui Dumnezeu!
parcurs impreunb qi at6t de
intens,incdt mi-ar trebui zile A consemnat
intregi sd vi le pot povesri. Mariana BORLOVEAN
www.lumeacredintei.coh
DEMISTIFICARI
Catde la vest pofifi in Est?
Intrareain llniedreaptda referendumului privindmodifica-
reafnnstitulieiprinprecizarea connponcnteifamiliei,celputin
ei
la r"nomentuico,nstituirii
biologice, stosla
de prejudeca{i
;i, maigrav,de tactici
si ne pronun!6mcriticmdcarasupra
O prejudecatd: ne con-
fruntdm cu un non-subiect.
Ca gi cum problema, cdt se
poate de reald, a statutului
familiei, acum gi pe viitor,
ar face parte dintr-o listd de
teme minore. Mai mult: unii
vdd in acest exerciliu demo-
cratic exercitareaunei presi-
uni religioase inacceptabile.
Or, cei care voteazd DA nu
o fac dogmatic, ci dintr-un
civism care are, intr-adevbr,
qi o b a z d a n tro p o l o g i c d
iudeo-creqtind.Sunt cetdteni
carenu au luat pe nimeni cu
asalt, au adunat semnSfuri9i
care, iatd, pe cdi plebiscita-
re legitime, se exprimd. A le
contestaaceastSlibertate, in
post-totalitarism, este grav.
Foarte grav.
O altd prejudecat[: ne
rupem de Vest. ceeace. si-
m etri c , i n s e a mn l c d n e
a
o
iveal* serie
E
rnanipulatorii.
cu folos
unoradintreele"
..afund[m" in Est. Ca gi
cdnd ar exista o geoPoliticd
a pdcatelor,acceptate$i in-
curajateintr-o Parte,interzise
si combdtute in cealalti. Ar fi
iuspect de simplu, dacl lu-
crurile ar sta astfel. In Plus:
dacdVestul estereductibil la
valori qi practici discutabile,
atunci de ce ne mai mirdm c5
Estul aparedrept altemativd?
Comitem o dubld nedrePtate:
ignordm rezistenla.culturalS
a celor din Vest, care nu vor
s5 fie sclavii corectitudinii
politice, $i lupta pentru statul
de drept a celor din Est, sdtui
de reeimurile dictatoriale.
dmanipulare: boicotul.
Pentru cI nu ne Place Par-
tidul de guverndmdnt care
or ganizeazd exerciliul dem-
ocratic. Se uitd cu bund
qtiin![ cd estevorba desPre
o problematicb traversdnd
LLli{f A {,Rl01N f },1 /odombrie 2018
toate partidele, c5 nu ne
angajdm intr-o lupt5 de mo-
ment, ci investim, la pro-
priu, in viitor, Ceva suspect:
cine cheami la boicot a che-
mat pdnd de curdnd la pro-
testl Cum seimpac6?!Poate
fi libertatea de exprimare.
prin vot sau protest, o vlr-
tute facultativd? La trei de-
cenii de la cddereacomunis-
mului, a mai avea astfel de
dileme indici o neinlelegere
fundamentald a darului
libert[lii.
O altd manipulare: rel-
alivizar ea mediatic[. Dej a
vedem cum vo6ile contra at
primit un generos spaliu de
manifestare,in vreme ce vo-
c17e pro sunt fie ..flancate"
de hermeneul i i nteresal i .
fie scoasepur 9i simplu din
ci rcui t. P ol i ti ca unei cu-
noscute rel el e de soci al -
izarc o demonstreazd: chi-
ar dacd opinia ta rezoneazd
cu a multor altora, estesufi-
cient un singur denun!,nev-
erificat. pentru ca sd disPa-
ri din fluxul dezbaterilor!
S upravi el ui tori i cenzu-
rii din Est sunt acum vic-
time ale cenzurii din Vestl
O risturnare de situalie care
ne aratdcd geografianu este
o referinld fixd.
RaduPREDA
TAMURIRII{ECESARE

Referendumul:
intrebln Elraspunsurl
A l vo 'v

redefinir*a c*sitorieiinConstitu!ie' progra-

Ref*r*ndur":ru!p*ntruB*r*}tnu
a st*rnitnenumirate su ati-
cliscu{ii'
nratp*nrtruzilelede 6-7oetornbnie-
consist*r"lta
llpsitede o nrotivalie Sitribu-
tudlniprssau.o*r* adesecri Fr*fes*rul
l*#i**l** sa* dezinf*rrnirilorde tot felt,li'
t*re nrar:ipul*rilor
AdrianF*palragl, n'r*sfira
eu ercltinortcd*x,st5p&nqipe
intel*etuaiullul
.* ;ip* io* **rn*;t*,-a*ueee?t:r.*i6n:urln! es*n!ia!c,p€ {*r€ r"leb{"}eu-
revistei
pagir:iie r:oastre'
,.ani* le repr*d*e**,uoingaduinlasa,9i?t-l
c e ..to c m a i a cum" n-arfi -i ' l r' ;l i tr:t" :l tutdui ;t:tt;!' :i i l r;:+ :* + t
i. ill ;:+:-r* +nfii:*!:+*ii! ltl'tiet!'
" :' bine? Bra mai bine o datd cu ':lir;iF:l*'
sau cu 'Nici vorb6' Dragnea
Fiindci Pentru Iohan- aleeerile europene' tuat act,ca notarul'iar
o ;;i;;;;;6tiite oin zorst a
nis 9i Ciolognu a fost Pri- "-*;lt*-.--:.1-t",r" PSD a votat mereu agend^a
''.' tit*tt
orit'ate (proiectul de ref- LGBT la Bruxelles' E ref-
erendum a fost dePus in s*iieri::;:Si:sr'i
Senatin 23.05.2016;guver- Poate nu pdntru tine' erendumulcelor 3'000'000
nul Ciolos a fost in funclie S.O0O.0OO de cbncetbleniau de cetd!eni care l-au
1017) Sid e consideratcd e important. convocat'
^ , i - nrAi n /rlr
P4I Ol

www.lumeacredint€i.com
octombrie 2018 / LtiltllA LRlDlNTlll
 4. ii!,+Ei1i;:+f:r:! t ! i:',:i:.i;"! lq':i;! I, aduspe lume. !ar6 neutrd. Unii cer si ias6
r"ii;:iFi
jit #il.nii:,;:1j
.:.:l:,;:::.:::;=:1i,qi
:liii+i+:. ,i:,id* t* lir*r;:::{:::i din neutralitate.Se convoacd
at ffi+':it-r"
Democrafia costi bani. ii?r*ii ii: -iiitfi-r?il4ii;!:'rr. referendum qi poporul de-
Vreli s-o suprimim qi sd E x a c t. N e i ntereseazd cide sd rdmdnd neutr6. Nu
decid6o elitd luminatd totul? doar definifia celei mai im- s-a schimbat nimic, dar con-
::.i:i;.: "n15t**t*
5qI*it"l+ ;:+::;Xqe- portante institu{ii umane in sultareaera importantd.
i*"scl: ;rb+!ii i:r fala legii.
Editii!* di:r+"irtt*;i1'+" !i;"i€it::r*tl trrurlreit-
6*r{r*i1,':t
pr+iltitt:r+1:?!r:{,1, 1i.:rr:::-::t:::-... :...i..!.:{i, r*;i+:r;rn
er4*tiatt,*tt"1:*q*et*i: f9.i1.
Nici nu-gi propune. Ace- Nici vorbd, nu schimbd $i al egeri l e di n 2019
lea oricum nu se rezolvdprin nimic. Toate rdmdn ca acum vor fi organizate de Drag-
referendum,ci prin legislalie i n C o d u l C i vi l . E doar o nea qi PSD; acestanu e un
qi administrafie, in timp. mdsur[ de siguran!6, ca sd motiv sd nu participdm, aga
nu se poatd schimba fbrd cum am participat qi la alte
consultirea poporului. alegeri organizate de PSD
:::'.:..
iiii, .:.:..,,: : : ::t.,::.tlilf+i;: q if; 4lt1:" (votAnd impotriva 1or,in ce

in mdsura in care aqa Nici vorbl. Un exemP- mi priveqte).

erau mama Ei tat6l carete-au lu, ca sd inlelegi: Elvelia e o AdrianPAPAHAGI

www.lumeacrediniei.com LUlJh.1 allll${NTll / octombrie 20l8

SICCREDO
DecevoivotaDAlaReferendum
Pentrucd giu c[ in Occidenta existaturm6-
torul parcurs - depenalizareaminoritililor se-
xuale, parteneriatepentru cuplurile de acelaqi
sex, cisdtorii gi adoplii de copii, iar la final pe-
nalizareatuturor celor care cred/spun deschis
orice altceva.impotriva acesteiterori de care
nu vorbeqtenimeni weau sd ridic un gard, fie
el cdt de mic.
Pentrucd nu weau ca vreun cetdteanal tlrii
72 octombrie 2018 / LUr..lEA CR[:ll] ]lT!l
mele sd ajungdsdfie dat afari din facultate,aqa
cum s-aintdmolatcu FeLixNeoleinMareaBri-
tanie, care a fost exmatriculit doar pentru cd a
scris pe pagrnalui de Facebookcd homosexu-
alilatea esteun p5cat.
Pentru cd weau sd fiu liber, iar progresig-
tii, cei care au rescris Manifestul Comunist cu
litere mici gi greu de descifratpentrumul1i,nu
vor asta.
Pentru cd nu am nimic cu ce fac oame-
nii in dormitorul 1or,dar mi scoate din min-
ti dormitorul scos in strad[ qi folosit ca arm[
de propagandi.
Pentru c5 weau ca romdnii sd fie liberi sd
creadi in Cine sauce y-or,fbri sdvind cinevas5
le indice un unic adevir acceptatde societate.
Pentru c5 weau ca noi sd ne putem expri-
ma libeq fir[ sdfim bbtuli la palmi de tovard-
qii comisari ai corectitudinii politice.
'Penfu cd nu weau ca preofii s[ fie obligaf
sd oficieze cununii gay, a$a cum ar vrea
prim-ministrul Suediei, Stefan L0fren, carea
declaratpentru Kyrkans Tidningrwtziar al Bi
sericii:,J.{oi,social-democrafii,lucrdmpentru
a ne asiguracd tolii preotii ii vor cununape
toli oamenii, inclusiv cuplwile de acela.gisex".
Pentrucd nu weau ca in lara mea sdajungd
ftr pugclrie un inalt prelat doarpentru cd a spus
intr-o predic6: ,u{vem o legisla}ie contrari fa-
miliei, avem acliunea imperiului gay, a femi-
nismului radical saua celei mai insidioaseide-
ologii dintretoateideologiile- teoriade gen '.
Asta au cerut ,.tolerantii"progresiqtispanioli
pentru Artonio Caiizares, Arhiepiscop de Va-
lencia - trei ani la rdcoarepentru discursulurii.
Pentru cd \Teau ca oricine din Jaraasta sI
fie cuhivat in spirirul adtudinii lui Voltaire pus
in cdtevacurinte de EvelynBeatriceHall: ,,Nu
sunt de acord cu ceeace spui, darvoi apira
pAni la moarte dreptul tiu de a o spune".
Pentru c6 rreau sdfiu ewopean gi liber, iar
tovardgii din media universit5tri,academii nu
srmtde acord cu asta.AtAt mai rdu oenfu d6n-
qii. Sd le reaminrhr. zic.
CristianCURTE
eUvAI{IARHIERESC

Referendumulpentru
familie - votul identttdth
noastreromdne$tiqi cre$tine
beneficiezede aceleagidreP- Bisericii, toate acestearepre-
Iubi{i frali gi surori intru turi ca gi cei din cdsltoria fi- zintd un pdcat strigltor la cer
Hristos-Domnul, reascd qi tradilionald din- qi, dup[ cum relateazd isto-
Dupd c u m s e q ti e tre un bdrbat ;i o femeie. ria biblicd, pentru un astfel
de-acum, in zilele de 6 qi Ba chiar se insistd ca acqs- de picat Dumnezeu a pier-
7 octombrie 2018. noi. ro- te cupluri sApoate infia co- dut cu foc cetd{ileSodoma;i
mAnii, suntem chemali la pii! iirsa. potrivit inva{drurii Gomora.De aceeasecuvine
urne, ca sd ne exprimdm vo-
tul in vederea orecizdrli art.
48 alin. 1t; Ai-nConstitulia
Romdniei cu privire la c5-
sdtorie,in urma initiativei
Coali{iei pentru Familie,
care a strdnspeste trei mili-
oane de semndturi. Potrivit
acestei iniliative, care are
tot sprijinul Bisericii noastre
strimoqegti,,,cdsdtoriatrebu-
ie definitd drept uniunea li-
ber consimlitd intre un bdr-
bat gi o femeie", agacum gi
estede fapt.
Dar pentnr ce este nevo-
ie sd facem aceasldprecrzare
constitulionald ce ar fi pdrut
de prisos in urmd cu doar c6-
teva decenii? Transformdri-
le de rdu augur, ce se produc
in via{a lumii contemporane
care promoveazd p[catul qi
atenteazdla identitatea noas-
trd romdneascdgi creqtinS,
.ne indeamni s5 recurgem la
acestgest profilactic. Dupd
cum se poate vedea qi din
presd.se fac presiuni uriage
ca, dupd modelul nefericit al
unor statedecreqtinate,sd fie
promovati qi acceptatdqi la
noi aqa-zisacdsdtoriehomo-
sexualS,in carepartenerii sd
www.lumeacredintei.com LlJh{EA CREDiNTEI / octombrie 2018
Dtl{iltEt{DARULLUlllI
ca noi sAne {inem dePartede
asemeneapScateqi sd nu in-
tindm viala noastrd qi a co-
piilor nogtri prin lucruri care
atras urgia lui Dumnezeu'
oarli Aii punct de vedereal
vietii sociale acestPdcatan-
treneazdcu sine o degenera-
re fErf, precedenta rela{iilor
interumane;i a ordinii soci-
ale, aqacum se vede limPede
c6 se int6mplS in cadrul sta-
telor in care deja s-au adoPtat
acestelucruri imPotriva firii'
Aceste !iri, in care s-a legi-
ferat cdsltoria homosexua-
1[, se scald1 intr-o confuzie
a existenlei cotidiene vredni-
cd de pl6ns: tata gi mama nu
mai sunt tata qi mama, ci P[-
rinte 1 qi plrinte 2, coPilul nu
mai are gen prin na;tere. ci
este indemnat sb qi-l aleagS
singur, mai tdrziu. duPd ce,
deslsur. va fi supusindoctri-
nirii ideologiei de gen; iar
asta se va int6mPla chiar in
spatiile unde ar fi trebuit sd
fi-e educat in valorile inalte
ale culturii omenirii! $i din
aceastdcatzd, de Pi1d5,in
institutiile de invSldmdnt din
acestestate toaletele fetelor
sunt pur qi simPlu invadate
octombde2018/ L{JIUEACREDINTEI
baza cdsdtoriadintre un bdr-
bat si o femeie,Pe carePrin
acest referendum o vom re-
aduce in memoria din ce in
ce mai obositd a omenirii
actuale.
Iar in cazul itt carenu vom
merse sdvot6m definirea lim-
pedd a cdsdtorieifireqti, sdnu
ne asteotdm deloc la vreun
bine. Cbnsecinlele vor fi cu
siguranti dramatice.in viafa
solietatii si a fiecdruia din-
tre noi. Pazubelematerialeqi
mai ales ulnane vor fi incal-
culabile. Pentru cd qtim din
de acei bdieli care se consr- batrani cA rAutAlileqi Pdca-
der[ fete qi viceversa! tele noastre duc inevitabil la
Dar dincolo de aceste degenerareqi la pedePsedivi-
lucruri de-a drePrul ridico- ne, pe care noi ingine le Pro-
le $i nedemne statutului de vocam prin vicleniile 9i Prin
om ra{ional. existd qi o la- indiferen{a noastrl in fala P5-
turd srav6. chiar demonicd catelor, care sunt urdte inain-
a lucirrilor. Oricine doreEte tea Ziditorului nostru.
se poate informa qi Poate
vedea decadenla morald a Agadar,iubili credincioqi,
tdrilor in care acestelucruri Vd indemndm cu toatd
iu fost aprobate,nu oricum, dragosteasd sustine{icu en-
ci expusdpublic. Pia{amare tuziasm demersul in favoa-
devine din spaliu al comu- rea cdsdtoriei.in aceaformd
niunii, loc de desfrdnare.In DecareDumnezeua binevoit
plus, existdnumeroasem6r- id o lasepe pbmdnt,9i s5 dali
iurii, aiunseinclusiv in Presd. curs solicitdrii noastre de a
despre copiii cresculi in cu- participa la referendum!
'
pluri homosexuale, cu ffau- imi inchei aici scurtul
me ireversibile. cuvdnt i ndemndndu-vd
sI rdmdneli fermi in fala
Drept-sl6vitoricreqtini. provocdrilor de tot felul, care
Sd nu ne amdgim. lumea i-or sd vd deturneze de la o
decreqtinatdnu are ce cul- iudecatdsdndtoasd,qi s[ vb
turd sd ne ofere, decAtPoa- afirmati cu mdndrie credinla
te p e c e a a P [c atul ui 5i a sframo$eascA, votdnd,,DA"
mo4ii. DimpotrivS. fhrd s6 Dentru apdrareafamiliei qi
ne trufim" sustinem cE noi buot* viitorul sdndtos al
suntem cei ce Putem sd ofe- copiilor noEtri!
rim lumii valorile moralei
creitine, valori ale vietii si Al vostru
rugStor,
ale frumusetii, iar una dilrre citre Domnul
aceste valori sublime este t Ambrozie'
familia cre$tin6, care are la Episcopal Giurgiului
',vww.lumeacredintei.com
 BA'ILICA AGENTTA
DE PELERTNAJE
"BASIL|CATRAVEL"

Agenlia de Pelerinaie"Basilica Tmvel" vi invitd si

participali la un pelerinaj in Jara SfAnti, cu cazarela
hoteluri. Printre locurile in carene vom inchina,
mdnfiondm: MdndstireaOrtodoxi de pe Muntele Tabor.
BisericaOrtodoxi Buna Vestirede la Nazaret, rAul Iordary
participare la SfAntaLiturghie la BisericaromAneascXde la
Ierusalim, Bisericaortodoxd a NaEteriiDomnului din
Betieem,Drumul Crucii, SfAntulMormAnt gi Biserica
Invierii, Golgota.

Agenlia de Pelerinaje"Basilica Travel" organizeazApelerinaje

in Israel gi PeninsulaSinai.Printre obiective,menliendm:
Ierusalim - cu BisgricaSfintei invieri, Golgota, SfAntul
Morm6nt, locul unde s-aaflat SfAntaCruce,Gridina
Ghetsimani,Muntele SioryAgezdmAnfulRomAnescde la
Ierihory Mdnistirea Dudul lui Zaheu, BisericaNapterii
Domnului din Betleem,Muntele Tabor,Nazareth.Cana
Calileii,raul lordan, Muntele Fericirilor,Ein Karem,
Mbnistirea SfAntaEcaterinade pe Muntele Sinai.

BUcuREirl - BASILICA TRAVEL: str. Doamnei, Nr.20,Tel./fa* +4021.31G.35.03,Mobi\:0741.2G0.424

Email: office@basilicatravel.ro,prograrn: 09.00_17,00
BUCUREfTI - CENTRUL KRETZULESCU: CaleaVictoriei, Nr.45, Tel./fax: +402t.313,37.45
Email: patriarhia_pelerinaj e@yahoo.com,program: 09.00- 17.00
BVCUREgII - CENTRUL - TITAN:Str. Stelian Mihale, Nr.14,Tel,/fa*+4O2I.S4S,!t.4t
Email: titanobasilicatravel.ro, program: 09.00_17.00
BUCURE$TI , CENTRUL ENESCU: CaleaVictoriei, Nr. 202,Tel.: +4021,.gtg.74.g6
Email: pelerinaie.enescu@yahoo.ro, program: 09,00_17.00
BUCUBESTI - CENTRUL coLINA BUCURIEI: B-dulRegina Maria, Nr.1, Tel.: +402r,g67.26,24
Email: pelerinaie@basilicatravel.ro,program:10.00-19,00
PLOIEgTI - cENTRUL ,,sr. IoAN IACoB": str. Republicii, Nr. 171,Tel:+40244.s44.814
Email: ploiesti@basilicatravel.ro,program: 09.00- 17,00

wtw.pelerinaj.ro ffi reterinale

nasilica
Tlavel wrr rv.basilicatravel.ro
 ffi
BA$LrCA "BASILICATRAVEL"
AGENTIADE PELERINAJE

Agentia de Pelerinaje "Basilica Travel" vE inviti sd

oa"rticipati la un pelerhaj in Sfantul Mr.rnte Athos.
i"ogra:tnrll este dedicat doar domnilor gi se va trece pe la
cele-mai importante mdndstiri si schituri, prectlm:
Va toped, L jcu, Cutl umug, Iviron, SfArrtu I ?antelimon,
Filotheu. Marea Lavri si Schitul Romi'nesc Prodromu.
Pelerinii vor avea prilejul si facd o experienli
duhor.rLiceasci qi s? cunoascd viala din mdnistirile
athonite.

Asentia de Pelerinaie "Basilica Travel" vd inviti sd

pirticipati Ia un pelerinaj in Jara SfAntd 9i Egipt in care
iveti prileiul s; ia inchinati in Mindstirea ortodoxd de pe
Muntile Tabor, Nlazareth" Ierusalim, Muntele Sioru Grddina
Ghetsimani. Drumul Crucii, Golgota SfAntul MormAnt qi
Biserica invierii, Mdnistirea SfAntul Gheorghe, rAul Iordan,
M5ndstirea Sf. Ecaterina de pe Muntele Sinai, MXndstirea
Sf. Pavel Tebeul, M5nistirea Sf. Antonie cel Ma1e, Platoul
Giza cu Piramidele.

Ag e n tia d e Pe leri naj e"B asi l i ca Travel " organi zeazi un

pelerinai, in care aveli prilejul sd fiti prezenli de Marele
i'raznic al Nasterii Domnulut nosfru Iisus Hristos in
Biserica Nagterii din Betleem. Cimpul Pdstorilor, Muntele
Tabor, Cana Galileii, rAul Iordan. Ierusalim - cu Biserica
Sfintei invieri, Golgota, SiirLt rl \ lorrrrant, locul unde s-a
aflat SfAnta Cruce si GriLdir',a Cl'.etsinani sunt cateva repere
a1epelerinajuiui. Cazarea se :a:e ,a \.ezimAntul RomAnesc
de la Ierihon.

BRASOV - CEn-TR1lL,,5!-A-NTIJLIERARFiNICOL.lE-: Piata Sfsfului. \r. 5. Tel'lfaxl.+40268.512.673

Email: brasor a ba:ilitatrrrel.ro. Program: 09.00 - 17.00
+40269.217.863
slBtu - SE1-'IR5L,,SF" }'IAR:!] MUCE}{IC OPREA"; Str. \[ilrol,f hEi. \r. -16.Tel./fax:
Email: sibiu 4 t'asil jcarrar tl ro. Program: 09.00 - 17.00
ARAD - CgN1ltUL,,SFiNTUL-{fOSTt}L A}IE}REI": B-dul R:' rluriei. \r, -10.Tel.: +40257.466.784
Em ai l : ar ad a i ':r i ::r :r i r el .r o. Pr ogr am : 09.00 - f7.00
ORA.DEA- C[]iTI1UL,,St' - .MARE&fut- E\1f\l l r r !:r EP'R om anC i or ogar i u'N n10
Tel.ifax:+40259.236.038,Em ai l :or adeaabal l l i :r :r 'e'r 'r 'Pr ogr am :09'00 - 17'00
r!
RES|TA - CEqTR{]L,,SF.AP.POTREI$i P;\VEI.'':STR.REi BLI,, Il. TEL. TrX: +40255.255.135
@ru DM AIL:resi taaba![i l i ri .] r:, P R OGR {}I:09'00-17'00

www.pelerinaj.ro E f r.l".lo".i" nasilica Tralel *lrv.basilicatravel.ro

FA$!!St "BASILICATRAVEL"
DE PELERINAJE
AGENTTA

Vi invitim sd participali 1a un pelerinaj promolional in Jara

Sfanie, in care sr.rnt cuprir-rse cele mai importante obiective:

Biserica SfAntului MormAnt gi Calea Crucii, Mr-rntele Sion cu
Foigorul Cina cea de Thind, Biserica Buna Vestire de la Nazaret
gi Ministirea Ortodoxd din Cana Galileii, Mr.rntele Tabot
Biserica Naqterii Domnului din Betleem 9i AgezdmAntul
Rom6nesc de la Ierihon.

Agenfia de Pelerinaje "Basilica Travel" vi invitd sd participali

1aun pelerinaj in Jara Sfinti, cu plecare de pe aeroporhrl din
Ciuj-Napoca. Printre locurile in care ne vom inchina,
menfionim: Ierusalim, Drumul Crucii, SfAntul MormAnt,
Biserica invierii, Golgota, Muntele Tabor, rAul Iordan 9i
Biserica ortodoxd a Naqterii Domnului din Betleem.

Agenlia de Pelerinaje "Basilica Travef' vE inviti sh participali la

un pelerinaje in Tara SfAntdl la sfArgitul acestui an. printre
locurile de rugiciune gi meditalie pe urmele M6r-rtuitorului
Hristos, menlionim: Biserica Buna Vestire de la Nazaret, Biserica
Nasterii Domnului de la Betleem, Calea Crucii, Biserica Sf6ntului
Morm6nt, agezdmintele romAnegti din Jara SfAntS" oraqul biblic
Ierihory Mdndstirea SfAntul Gheorghe Hozevitul in care sunt
moastele SfAntului loan Iacob de 1a Neamf rAul Iordan si alteie.

e.{l.:l!T!- CtrITsUl ."3FA1'f il r. .1E{-31F+:-.!1[)tlF]t"": sTR. ION CREANGA, NR. 13,TEL./FAX: +40236.411.874
EMAILT galati@basilicatravel,ro, PROGRAM: 09.00 - 17.00

s&4r!A - {:fl!"F t{{-ll,",sFAx'ff l. f ,i,r.1\:- f -ciAa-',: PIATA DOROBANTI, NR. 3, TEL./FAX: +40239.649.907
EMAIL: braila@basilicatravel,ro, PROGRAM: 09.00 - 17.00
$UCEAI''A-ll[l{TR|i...:4. ii '.1 f.tl. }Oli": CALEA UNIRII' NR' 22' TEL./FAX: +40230.235.337
EMAIL: suceava@basilicatravel.ro' PROGR-AM: 09.00 - 17.00

www.pelerinaj,ro F P"t..io"i. sasilica Travel wwrr'.basilicatravel.ro

-
 .l.Fgli.li5:riilit...
sil''1+$'ftjt"ilit2i-,!!'..i!ii;
InsulaEghina + Salonic (5f.Dumitru)+ Atena
+ Min5stirea Katoxenia + Sf'EfremcelNou
+ Meteora + Apusdesoare laCapSounio
Noiembilel0l8
07l,loiembrie'13
Pedoada:
noPti
7zile/6
195€ + 375lei
fqti clienli:
Pentru
Tarif:215€/Pers+ 375lei Pre(ul include: Transport cu autocar
2-3*, cu Aer Condi{ional; I cazarecu mic
Cu ocazia sirbdtoririi Sfhntului Nectaiie deiun la Hotel de 3* , in zona Veria-Vergi-
pe data de 9 Noiembrie, vd propunem o ex- ni; I cazarecu mic dejun la Hotelul asteria
iursie de 7 zlle in insula Egina, unde se afl[ 3* sau similar in Metsovo; 2 cazari cu mic
Mdn[stirea qi Biserica Sfdntului, loc sfrnt deiun la Hotel de 3* In Insula Corfu; I ca-
sau simi
de pelerinai pentru mii de credincioqi din zire cumic dejun laHotelVergina
touiAl.tmeu.iare vin sh se inchine la sfinte- lar in Salonic:2 traversari cu ferry-boat-ul:
goumenitsa;
le moagte.Aici vom rdmdne gi noi timp de ' I goumenitsa-Kerkira, Kerkyra-I
Insotitor de group cunoscdtor de limba en-
3 zile, pentru a ne putea bucura de intreaga
sdrbdtoare qi procesiune. glezd gi greacd.
Pre{ul include:Transpofr cu.autocar 3":iAjg:FiEq }ff fi f{l:l! :r
5{i1'l++';ili{l+&i
2-3*, cu Aer Condi{ionat:2 cazdri cu ml-c Peloponez, Epir5iPilion, Metsovo,
deiun inclus, la Hotel Olympus 3*sau simi- Nafpaktos, Patras, DelPhi
lai. in Paralia Katerini; I cazarecu mic de- Perioada: 19D€(cmbrie - I lanuarie 2018
iun inclus la Hotel Oscar 3* sauBalaska 3*,
in Atena; 3 cazdi cu mic dejrurinclus, la Ho- : 6rilel5 noPti
tel Danaelx+, cel mai bun hotel din lnsula Tarif:399 €/Persoana
Egina; 2 travesari cu ferry boat-ul: Pireu - Early Booking (01.10.2018): 379flpers
Eeina.Eeina - Pireu;lnsotitor de group cu- Pre!special Pentru fogti elie4li:
n6scaior-delimba englezi ;i greacd. 389€/Pers
ji,ii.F+$iitlfulTXii.$Flft
,i'=l:-:i-iiiiiii EtJ*i11
Momentele specialeale sfdrqitului de an
Veria,Vergina, Metsovo, loanina, le puteti surprinde aldruri de Kretan Tour!
Meteora, Salonic Asia se poaG intampla cu agenfianoasffd,
Deeembriel0l I -experienla
Perioadat 09 Decembri€'14 avdnd o vastd in locurile Greciei.
6zile/5 noPti Aveli ocaziasEluali parte la un superreveli-
Tarif:215 €/Pers + 375lei on prin Epirus,plin de sifuri minunatesi is-
Insula Corfu sau Kerkira, cum este cu- torice, satepitoreqti, locul unde estesurprin-
pasnic6.
noscuta in randul grecilor, estenumita ade- sa Grecia traditionala si
sea,,insula Sfantului Spiridon" nu penffu ca Preful include: Transport cu.autocar
cu mlc
acestas-ar fi nascutsi ar fi trait aici. Se nu- 2-3*, cu Aer Condilionat; 5 cazdri
astfel pentru ca Dumnezeu a^ran{u- deiun la hotel 3/4*, in camere duble ( 1
meste
it ca moasteleSfantului Spiridon sa fie adu- noapte ln Y:isoJo:3, nopliin N"!l!9tl
se acum mai bine de jumatate de mileniu pe noabte in Pilion); Petrecerea cu mdncareqi
in noaptea dintre ani; traversdrile
aceastainsula, unde sunt pasfiatecu cinste bdulurd
pana in zilele noastre. (dus-intors cdtre destinatii)

F,,iiii:tllit"'i;:qJiiti*Ttiil"Suntemgingura
aqentiedintar{carenuanuleaui excursiile
pr-ogrimate.'De ascmenea nusecilitore;te
noaPtea cuautocalul.
Nestau mfirturle sutele care
decredinciosi au
participatlapelerinajele denoi.
organizate
Ghidul
tiu terapeutic
aajunsla numirul23
)
Ceamaicompleti,
serioasi
gidocumentati
publicafie
deprofil

Tainele
deao

t$ffiffi
(auti reuista
acum depresidinlari !
lachiogcurile