You are on page 1of 24

VISCERE TORACICE.

Cavitatea toracica contine trei cavitati viscerale:
-cele doua cavitati pleurale cu plaminii
-cavitatea pericardica cu cordul
Spatiul cuprins intre cei doi plamini este ocupat de mediastin.

Mediastinul-este regiunea viscerala situata intre fetele mediale ale celor doi plamini delimitata astfel:
-superior-apertura toracica superioara
-inferior -diafragma
-lateral-pleurele mediastinale care acopera fetele mediale ale plaminilor
-anterior-sternul
-posterior-coloana vertebrala toracala
Mediastinul este impartit de un plan orizontal care trece prin marginea inferioara a manubriului sternal si marginea
inferioara a vertebrei T4 in doua parti:
-mediastinul superior
-mediastinul inferior
Mediastinul inferior este impartit prin dispozitia sacului pericardic si a cordului in trei parti:
-mediastin anterior-anterior de cord
-mediastin mijlociu-cordul si pericardul
-mediastin posterior-posterior de cord

Mediastinul superior.
Contine dinspre anterior spre posterior:
-origini mm.sternohiuidieni si sternotiroidieni
-timus sau resturi fibrozate ale timusului
-plan venos format de venele brahiocefalice
-plan nervos format de nn,vagi si frenici stingi si drepti
-plan areterial format din crosa aortei si vasele care au originea in aceasta crosa si anume trunchi
brahiocefalic,a.carotida comuna stinga si a.subclavie stinga
-trahee
-esofag
-lanturi simpatice toracale

Mediastinul anterior contine:
-timusul la copil
-vasele pericardofrenice
-tesut adipos

Mediastinul mijlociu contine:
-sacul pericardic
-cordul
-vasele mari de la baza cordului si anume aorta ascendenta,trunciul pulmonar
vv.cave superioara si inferioara,vv.pulmonare drepte si stingi.

Mediastinul posterior contine:
-esofagul
-aorta descendenta toracica
-nn.vagi
-canalul toracic
-lanturile simpatice toracale

Traheea

Prezinta doua segmente cervical si toracal.
Segmantul cervical are urmatoarele raporturi :
anterior : istmul glandei tiroide, la nivelul primelor catilaje traheale si inferior de istm are raporturi cu lama superficiala a
fasciei cervicale si a. tiroidiana inferioara
lateral : manunchiul vasculonervos al gitului
posterior : esofagul , care depaseste o depaseste usor in partea stinga. In unghiul dintre trahee si esofag se afla n. laringeu
drept si respectiv sting
Segmentul toracal traverseaza mediastinul superior pina la nivelul vertebrei T4 unde se imparte in cele doua bronhii
principale dreapta si stinga. In plan sagital, la bifurcatie se gaseste o creasta numita carina traheala.

1

Raporturi:
-anterior - trunchiul brahiocefalic si a.carotide comuna stinga si timusul
-posterior - esofagul
-lateral - fetele mediale ale virfurilor plaminilor acoperite de pleurele mediastinale.
- in dreapta : v. cava superioara, crosa v. azigos
- in stinga : crosa aortei

Pediculul pulmonar este format din:
-bronhia principala
-a.pulmonara care intra in plamin
-vv.pulmonare care ies din plamin
-vasele bronsice
-gg.limfatici bronhopulmonari
-plexuri nervoase pulmonare

Bronhia principala dreapta este mai scurta,mai groasa si mai verticala decit cea stinga.

Pediculul pulmonar drept
Raporturi intrinseci:
-bronhia principala dreapta : posterior
-a.pulmonara dreata : antero-inferior de bronhie
-vv.pulmonare drepte : antero-inferior de artera
-vasele bronsice : posterior de a. pulmonara
Raporturi extrinseci:
-anterior : v.cava superioara
-superior : crosa v.azygos
-posterior : v.azygos si n.vag drept
-inferior-lig.pulmonar

Bronhia principala stinga este mai lunga,mai subtire si mai orizontala decit cea

Pediculul pulmonar sting

Raporturi intrinseci:
-bronhia principala stinga-posterior
-a.pulmonara stinga-superior de bronhie
-vv.pulmonare stingi-antero-inferior de bronhie
-vasele bronsice-posterior de a. pulmonara
Raporturi extrinseci:
-anterior -pericardul din dreptul atriului sting
-superior-crosa aortei
-posterior-aorta descendenta toracica si n.vag sting
-inferior lig.pulmonar sting

PLAMINUL Configuratie externa
Are forma conica si prezinta:
-doua fete : costala si mediala
-baza : inferior
-virf : superior
-doua margini : anterioara si inferioara

Fata costala-este convexa si vine in raporta cu coastele si spatiile intercostale. Prezinta cele doua fisuri la plaminul drept si
una la plaminul sting.
Fisura oblica-este comuna la cei doi plamini.La plaminul sting aceasta fisura desparte cei doi lobi superior si
inferior.Plaminul drept prezinta si a doua fisura-fisura orizontala care impreuna cu cea oblica imparte plaminul drept in trei
lobi: superior, mijlociu si inferior.

Fata mediala-este impartita in doua parti:
-parte vertebrala-in raport cu coloana vertebrala toracala
-parte mediastinala-in raport cu viscere ale mediastinului.Aceasta parte mediastinala prezinta central hilul pulmonar (locul
prin care intra pediculul pulmonar).

Plaminul drept prezinta:

2

mijlocie si inferioara. subclavii stingi -posterior-santul aortei descendente toracale Baza sau fata diafragmatica este asezata pe difragma si este concava Virful depaseste cu 3-4 cm. al v. Segmentele pulmonare-au aceeasi denumire cu a bronhiilor segmentare. superioara si inferioara: bronhia lobara superioara se imparte in 4 bronhii segmentare: -apicoposterioara -anterioara -lingulara superioara -lingulara inferioara bronhia lobara inferioara se imparte in 6 bronhii segmentare la fel ca in dreapta. brahiocefalice -posterior de hil-santul v. Vascularizatia nutritiva este asigurata de aa.doua drpte si doua stingi.azygos iar in stinga in v. prima coasta Marginea anterioara-se gaseste intre fetele costala si mediala Marginea inferioara-se gaseste intre fata costala si baza.azygos si santurile v. cave superioare si al v.traheobronsici-de la nivelul bifurcatiei traheei 3 . doua stingi si una drepta cu originea in aorta toracica.hemiazygos.in jurul ramificatiilor bronhiilor si vaselor.El se imparte in cele doua aa.-antero-inferior de hil impresiunea cardiaca -superior de hil-santul crosei v.bronsice.bronsice se varsa in drepta in v. bronhia lobara superioara se imparte apoi in 3 bronhii segmentare: -apicala -anterioara -posterioara bronhia lobara mijlocie se imparte in 2 bronhii segmentare: -laterala -mediala bronhia lobara inferioara se imparte in 6 bronhii segmentare: -apicala superioara -subapicala subsuperioara -mediala -laterala -anterioara -posterioara Bronhia principala stinga se imparte in doua bronhii lobare.pulmonare dreapta si stinga care la rindul lor se ramifica in plamin in ramuri lobare si segmentare corespunzatoare lobilor si segmentelor pulmonare. Arborele traheobronsic: Brohia principala drepata se imparte in trei bronhii lobare : superioara. Vv. brahiocefalice si al a. Singele dupa oxigenare se intoarce la cord prin cele patru vene pulmonare .Acestea se varsa apoi in atiul sting.Limfa este drenata de la eceste sisteme in urmatoarele grupuri ganglionare: -gg.mai mare ca in dreapta -superior de hil-santul crosei aortei.azygos si santul esofagului Plaminul sting prezinta: -antero-inferior de hil -impresiunea cardiaca. Vascularizatia plaminului : este de doua tipuri: -functionala-care apartine circulatiei mici si asigura oxigenarea singelui -nutritiva-apartine circulatiei mari Vascularizatia functionala-este asigurata de trunchiul pulmonar cu originea in ventriculul drept. Limfaticele plaminului sint impartite in: -limfatice superficiale -sub pleura pulmonara -limfatice profunde .bronhopulmonari-din hilul pulmonar -gg.

Recesul costodiafragmatic drept : intersecteaza coasta lX pe linia axilara anterioara.la dreapta si posterior si de la nivelul ei pornesc vasele mari. Acesta este acoperit de membrana suprapleurala intre fasciculele careia se gaseste gg. De la stinga trunchiului pulmonar coboara spre marginea dreapta a inimii santul interventricular anterior care reprezinta limita de suprafata dintre cei doi ventricului. 4 .concaV anterior numit corona cordis. Coboara apoi pe aceasta margine pina la nivelul articulatiei costosternale lV stingi de unde se indreapta lent la dreapta pna pe coasta Vlll si pe linia medioclaviculara dreapata.nn.sitoate anterior si posterior de bronhiile principale.coasta Xl pe linia axilara posterioara si coasta Xll pe linia scapulara. PLEURA este o membrana seroasa care prezinta doua foite: -pleura pulmonara-care acopera direct suprafata plaminului -pleura parietala -care dupa regiunile pe care le acopera este impartita in trei parti: -costala -care acopera suprafata interna a coastelor si spatiilor intercostale -mediastinala care acopera organele mediastinale -diafragmatica-care acopera fata superioara a diafragmei Cele trei parti ale pleurei parietale se continua una cu alta la nivelul unor unghiuri diedre care se numesc recese pleurale: -recesul costomediastinal -recesul costodiafragmatic Aceste recese pleurale se pot proiecta pe peretele toracic astfel: Recesul costomediastinal drept : incepe la nivelul articulatiei sternoclaviculare drepte de unde are traiect la stinga pina la nivelul articulatiei costosternale ll pe marginea stinga a sternului. scalen minim.cardiaci cervicali simpatici superior.mijlocii si inferior. pleura costo-diafragmatica se va continua cu pleura mediastinala formind domul pleural. Recesul costodiafragmatic stig : are aceeasi proiectie ca in dreapta La virful plaminului.cu virfurile anterioare numite auricule. Domul pleural ajunge deasupra coastei 1 si are raporturi : superior : plexul brahial medial : esofagul si traheea anterior : vasele subclaviculare posterior : gg.nn. Originea fibrelor din aceste plexuri este urmatoarea: -fibrele parasimpatice . De la acest nivel se continua cu proiectia recesului costodiafragmatic drept.vagi -fibrele simpatice . Prezinta continuarea celor doua segmente ale santurilor coronare si santul interventricular posterior. coasta X pe linia axilara mijlocie. Fata pulmonara-determina impresiunea cardiaca a plaminului sting si prezinta in partea superioara continuarea santului coronar.Are forma conica si prezinta: -trei fete-sternocostala -pulmonara -diafragmatica -o margine dreapta -baza -virf Fata sternocostala-prezinta in partea superioara doua formatiuni de forma triunghiulara.Acestea impreuna cu atriile.drept si sting. Recesul costomediastinal sting : incepe la nivelul articulatiei sternoclaviculare stingi si coboara apoi pe maginea stinga a sternului pina la nivelul articulatiei costosternale lV stingi de unde are traiect brusc la stinga pina pe coasta Vlll si linia medioclaviculara stinga de unde se continua cu proiectia recesului costodiafragmatic sting. La marginile inferioare ale auriculelor se gaseste santul coronar. Pe domul pleural si pe coasta 1 se insera m.In acest spatiu se gasesc aorta ascendenta(la dreapta(c) si trunchiul pulmonar(la stinga).posterior delimiteaza un spatiu semilunar. Configuratie externa. Fata diafragmatica-este plana si este asezata pe centrul tendinos al diafragmei. Baza-este orientata superior.traheali-lateral de trahee Inervatia plaminului este asigurata de doua plexuri pulmonare anterior si posterior. stelat. stelat CORDUL. Parasimpaticul este bronhoconstrictor iar simpaticul bronhodilatator.-gg.care reprezinta limita de suprafata dintre atrii si ventricule si care este impartit in doua segmente.

papilari vare au aceeasi denumire cu cuspidele:septal.pe peretele posterior al atriului drept.Din acest motiV septurile interatrial si interventricular reprezinta pereti posteriori pentru atriul si ventriculul drept si pereti anteriori pentru atriul si ventriculul sting. drepte si stingi. STRUCTURA INIMII. Ventriculul drept-are forma de piramida triunghiulara si prezinta: -baza -orientata anterior este reprezentata de ostiul atrioventricular sting. -virful -orientat inferior spre virful inimii. Atriul drept-are forma cuboidala si prezinta urmatoarele elemente pe principalii pereti: -peretele posterior.Cuspidele au forma triunghiulara .Virful-este orientat inferior. -peretele inferior este reprezentata de ostiul atrioventricular sting Ventriculul sting-are forma de piramida triunghiulara si prezinta: -baza -orientata superior. Miocardul-reprezinta principala structura a cordului si este impartit din punct de vedere structural si functional in doua parti: -miocardul contractil sau de tip adult -miocardul excitoconductor sau de tip embrionar.in spatiul V intercostal sting pe linia medioclaviculara.anterioara si posterioara.pe virfurile cuspidelor se pind corzile tendinoase ale mm. -trei pereti-septal. Pamurile drept si sting se ramifica apoi subendocardic in reteaua ventriculara Purkinje care se pune in legatura cu miocardul contractil.pulmonare. 5 .pina la nivelul unei creste. dreapta si stinga.Acesta este inchis de valva bicuspida sau mitrala.la stinga si anterior si determina in timpul sistolei ventriculare.Este principalul nodul care determina impulsuri cu o frecventa de 60-80/min.anterior si posterior. Suprafata interna a ventriculilor prezinta niste proeminente care se numesc trabecule carnoase. -nodulul atrioventricular-este asezat subendocardic in cavitatea atriului drept. CONFIGURATIA INTERNA. De la interior spre exterior cordul este format din trei structuri: -endocardul-care se continua cu endoteliul vaselor mari de la baza cordului -miocardul -epicardul-care reprezinta foita viscerala a pericardului seros.prezinta la mijloc fosa ovala delimitata antero-inferior de limbul fosei ovale.denumite septala.drept si sting .Acesta este inchis de valva tricuspida care prezinta trei cuspide.este reprezentata de ostiul atrioventricular sting. -peretele posterior prezinta cele patru orificii de deschidere ale vv. -fasciculul atrioventricular Hiss.El este organizar in noduli si fascicule: -nodulul sinoatrial-este asezat subepicardic.care porneste din extremitatea inmferioara a nodulului atrioventricular.cave superioare -peretele inferior-prezinta orificiul de deschidere al v.prezinta central valva fosei ovale.cu virfurile orientate spre cavitatea ventriculului.cave inferioare -peretele lateral-prezinta structura de mm.formata din doua cuspida.pectinati.reprezentat de septul interatrial. In ungiul dindre peretii posterior si medial se gaseste orificiul de deschidere a sinusului venos coronar.anterior si posterior.anterior si posterior -virful -orienntat spre virful inimii Atriul sting-are forma cuboidala si prezinta urmatoarele elemente pe urmatorii pereti: -peretele anterior.anterioara si posterioara. numita creasta terminala -peretele medial prezinta ostiul atrioventricular sting. -peretele superior -prezinta orificiul de deschidere al v. Cordul este impartit in patru cavitati: -doua superioare-atriile -doua inferioare-ventriculele In acelasi timp atriul si ventriculul drept sint asezate si anterior decit cele stingi.reprezentat de septul interatrial.pentru fiecare ventricul.Acesta din urma este format din celule specializate care pot genera impulsuri nervoase proprii care sa determine apoi contractiile cordului.papilari anterior si posterior.De virfurile acestor cuspide sint legate corzile tendinoase ale mm. -trei pereti-septal.coboara pe fata dreapta a septului interventricular si se imparte apoi in doua ramuri. VASCULARIZATIA CORDULUI-este asigurata de cele doua artere coronare.socul apexian.

vasele pericardofrenice si timusul la copil -inferior-este asezat pe centrul tendinos al diafragmei prin intermediul caruia vine in raport cu ficatul -posterior-cu aorta descendenta toracica si esofagul.cu baza orientata inferior si virful superior si prezinta urmatoarele raporturi: -anterior-vine in raport cu sternul. INERVATIA CORDULUI-este asigurata de cele doua plexuri vegetative cardiace anterior si posterior.Aceste fibre stimuleaza toate functiile cordului.interventriculara anterioara coboara prin santul omonim. coronara dreapta -are orignea in sinusul aortic drept. posterior de trunchiul pulmonar se imparte in doua ramuri terminale: -a.pulmonare drepte si stingi.circumflexa coronara stinga A.inferioare si toracice din n.Are originea in sinusul aortic sting si dupa un triect scurt de 1-2 cm.A.medie a cordului -se formeaza in santul interventricular posterior si se varsa in sinusul venos coronar -v.ventriculul sting si atriul sting.mare a cordului-care se formeaza pe fata sternocostala in santul interventricular anterior dupa care intra in santul coronar sting cu care ajunge pe fata diafragmatica unde se varsa in extremitatea stinga a sinusului venos coronar.Cele doua foite ale pericardului seros se continua una cu alta la baza cordului prin reflectarea in jurul vaselor care vin sau pleaca de la cord.coronara stinga vascularizeaza o parte a ventricului drept.cardiace superioare.cave si vv.In acest mod a. Pediculul venos este format de vv. A.El primeste trei vene mai importante: -v. Sinusul venos coronar -este o vena voluminoasa asezata pe fata diafragmatica a cordului in segmentul sting al santului diafragmatic. -lateral -cu fetele mediale ale plaminilor -pericardul seros-este impartit si el in doua foite: -foita viscerala -care acopera suprafata cordului si care este de fapt epicardul -foita parietala -care acopera fata interna a pericardului fibros. PERICARDUL.-este impartit in doua parti: -pericardul fibros sau sacul pericardic.mijlocii si inferiori cu originea in lantul simpatic cervical. PROIECTIA PERICARDULUI se face prin intermediul receselor costomediastinale si a marginilor anterioare ale plaminilor intr-un spatiu patrulater delimitat intre patru puncte: -punctul superior drept-pe coasta ll.pulmonara dreapta -inferiuor-atriile -sinusul oblic se pune in evidenta prin ridicarea virfului cordului cu mina stinga si introducerea miinii drepte cu fata palmara in sus astfel ca aceasta sa prinda ventriculul sting si virfurile degetelor sa ajunga pina la unirea liniilor de reflexie dintre vv.pulmonare.vag. Vv. Pediculul arterial este format de aorta ascendenta(la dreapta) si trunchiul pulmonar(la stinga).apoi peste marginea dreapta a cordului si ajunge pe fata diafragmatica.interventriculara posterioara.cordului. Prin reflexia pericardului seros in jurul acestor vase se formeaza niste spatii numite sinusuri pericardice: -sinusul transvers-este delimitata astfel: -anterior-aorta ascendenta si trunchiul pulmonar -posterior-v.Se formeaza astfel doi pediculi vasculari unul arterial si altul venos.cave superioara si inferioara si vv.cu urmatoarea origine a fibrelor: -fibrele parasimpatice-sint reprezentate de rr.Aceste fibre inhiba toate functiile cordului.Singele venos al inimii este drenat in proportie de 60% de sinusul venos coronar iar in proportie de 40% de venele mici ale cordului. Are traiect prin segmentul drept al santului coronar. -fibrele simpatice-sint reprezentate de nn.cardiaci cervicali superiori.cava superioara -superior-a.peste marginea dreapta a cordului si ajunge pe fata diafragmatica unde patrunde in santul interventricular posterior ca a.Acesta are forma aproximatiV conica.la doi cm de stern 6 .circumflexa coronara trece in segmentul sting al santului coronar cu care ajunge pe fata pulmonara apoi pe fata diafragmatica.in extremitatea dreapta a sinusului venos coronar. A. -v.interventriculara anterioara -a.Asigura astfel vascularizatia atriului drept si cea mai mare parte a ventriculului drept.mica a cordului-se formeaza in segmentul drept al santului coronar si se varsa pe fata diafragmatica.coronara stinga-este mai voluminoasa si asigura vascularizatia a 60-80% din volumul cordului.

limite: -inferior-ostiul aortic cu valva aortica -superior-originea trunchiului brahiucefalic 7 .reprezinta locurile unde zgomotele cardiace determinate de valvele arteriale si atrioventriculare se simt cel mai bine. Pentru a face aceasta proiectie se porneste de la nivelul articulatiei costosternale ll stingi.la 10 cm de stern.pe marginea stinga a sternului -focarul aortic-in spatiul intercostal ll drept.pe linia medioclaviculara -focarul tricuspid-se suprapune peste proiectia anatomica a ostiului atrioventricular VASELE MARI DIN MEDIASTIN. -limite:-inferior-ostiul aortic -superior-originea trunchiului brahiocefalic MEDIASTINUL.la nivelul caruia pericardul vine in raport direct cu peretele toracic.Acest spatiu se numeste trigon pericardic si este delimitat astfel: -superior-la dreapta si la stinga-proiectiile receselor costomediastinale -inferior-orizontala care uneste extremitatile anterioare ale coastelor Vl. -focarul pulmonar-in spatiul intercostal ll sting.pe marginea dreapta a sternului -punctul superior sting-pe costa ll pe marginea stinga a sternului -punctul inferior sting-spatiul intercostal V sting. In interiorul acestui trigon se delimiteaza trigonul punctiilor pericardice care este delimitat la dreapta de marginea stinga a sternului.de la care se traseaza trei linii: -linia orizontala-corespunde ostiului pulmonar -linia oblica dintre articulatiile costosternale lll stingi cu lV dreapta-corespunde ostiului aortic Š-linia oblica dintre articulatiile costosternale lll stingi cu Vl dreapta se imparte in doua jumatati: -jumatatea stinga-corespunde ostiului atriventricular sting -jumatatea dreapta-corespunde ostiului atrioventricular drept FOCARE DE AUSCULTATIE.la doi cm de stern -punctul superior sting-pe coasta l. Aceste puncte se unesc prin linii convexe si se obtine proiectia pericardului. Aria matitatii absolute corespunde ariei prin care cordul vine in raport direct cu peretele toracic si se suprapune in mare trigonului pericardic. Intre recesurile costomediastinale se delimiteaza un spatiu triunghiular .la marginea stinga a sternului -punctul inferior sting -pe coasta Vl. AORTA-prezinta trei segmente: -aorta ascendenta -crosa aortei -aorta descendenta: -toracica -abdominala Aorta ascendenta.Este delimitata intre patru puncte: -punctul superior drept-coasta lll. PROIECTIA CORDULUI. PROIECTIA OSTIILOR ATRIVENTRICULARE SI ARTERIALE.pe marginea dreapta a sternului -focarul mitral-in spatiul V intercostal sting.pe marginea dreapta a sternului -punctul inferior drept-coasta Vl. Aria matitatii relative-corespunde proiectiei in intregime a cordului pe fata anterioara a toracelui prin intermediul pleurelor si marginilor anterioare ale plaminilor.-punctul inferior drept-pe coasta Vl.pe linia medioclaviculara. AORTA este impartita in trei segmente: -aorta ascendenta -crosa aortei -aorta descendenta-toracica si abdominala Aorta ascendenta-are originea in ventriculul sting.

Raporturi: -anterior-timusul la copil -posterior-atriile -la stinga-auriculul sting -la dreapta-aorta ascendenta V.vag sting care da pe sub crosa n.azigos TRUNCHIUL BRAHIOCEFALIC Este prima ramura a crosei aortei. Originea-pe marginea dreapta a sternului in dreptul articulatiei manubriosternale unde are loc unirea celor doua vv.aa.subclavie si carotida comuna drepte Raporturi: -anterior-vv.cava superioara -la stinga-trunchiul pulmonar -posterior-atriile Crosa aortei-limite: -la dreapta-originea trunchiului brahiocefalic -la stinga-marginea superioara a pediculului pulmonar sting Raporturi: -anterior-n. Limite: -inferior-crosa aortei -superior-articulatia sternoclaviculara dreapta unde se imparte in aa.laringeu recurent sting -posterior-bifurcatia traheei -supeior-originile trunchiului brahiocefalic. Se varsa in atriul drept printr-un orificiu .VAGI IN TORACE 8 .vag drept -la dreapta-pleura mediastinala care acopera fata mediala a virfului plaminului drept pe care lasa sant -la stinga-aorta ascendenta NN.brahiocefalice. Limite: -inferior-ostiul pulmonar cu valva pulmonara -superior-bifurcatia trunchiului pulmonar sub crosa aortei Valva pulmonara este formata din trei valvule anterioara. Raporturi: -anterior-timusul sau resturi fibrozate ale timusului -posterior-trunchiul brahiocefalic si n.dreapta si stinga.CAVA SUPERIOARA.carotida comuna stinga TRUNCHIUL PULMONAR Are originea in ventriculul drept.Ostiul aortic este format din trei valvule semilunare posterioara. Raporturi: -anterior-timusul la copil -la dreapta-v.brahiocefalice dreapta si stinga -posterior-traheea -la dreapata-pleura mediastinala care acopera fata mediala a virfului plaminului sting -la stinga-a.situat pe peretele superior al atriului.carotida si subclavie stingi -inferior-bifurcatia trunchiului pulmonar Aorta descendenta toracica-limite: -superior-marginea superioara a pediculului pulmonar sting -inferior -hiatusul diafragmatic al aortei Raporturi: -anterior-pericardul si apoi esofagul -posterior-coloana vertebrala si canalul toracic -la stinga-fata mediala a plaminului sting pe care lasa sant -la dreapta-esofagul si v.dreapta si stinga.

N. N. Esogagul toracic este cel mai lung segment si prezinta urmatoarele limite: -superior-apertura toracica superioara -inferior-hiatusul esofagian al diafragmei. Ramuri: -rr.Trece apoi posterior de v. Este cel mai mare vas limfatic din organism. Inerveaza motor diafragma si senzitiV diafragma si pericardul. -anterior-traheea.splahnici sint formati din fibre simpatice preganglionare care ajung la ganglionii simpatici celiaci aorticorenali si mezenterici superiori unde fac sinapsa cu fibrele postganglionare.trece apoi pe pleura mediastinala si pe fata anterolaterala a sacului pericardic ajungind pe centrul tendinos al diafragmei.canalul toracic si de la T8 in jos aorta descendenta.Coboara pe fata antero-laterala a sacului pericardic si ajunge la centrul tendinos al diafragmei.splahnic mare si intra in abdomen tot printre fibrele stilpului diafragmatic -n.splahnic mic T10-T11 care coboara intre lantul simpatic si n.azigos si fata mediala aplaminului drept pe care lasa sant -la stinga -fata mediala a plaminului sting CANALUL TORACIC.pericardul si aorta descendenta -la dreapta -v.De la nivelul T5 trece pe esofag in jurul caruia formeaza impreuna cu n. N. ESOFAGUL.cava superioara. NN.Se formeaza pe peretele posterior abdominal prin unirea a doua trunchiuri limfatice lombare drept si sting.pulmonare T2-T5 -n.carotida comuna si subclavie stingi pina in unghiul dintre vv.carotida comuna si subclavie stingi. Prezinta trei segmente:cervical.azigos. sint formate din cite 11 ganglioni simpatici laterovertebrali uniti prin fibre interganglionare.splahnic inferior T12 este inconstant.Urca posterior de aorta ascendenta si apoi de esofagul toracic pina la nivel T5 de unde are traiect la stinga.subclavie stinga. Raporturi: -posterior-coloana vertebrala.vag sting plexul vagal periesofagian.iesind de sub esofag si avind traiect anterior printre aa.vag drept intra in torace anterior de a.frenic sting intra in torace anterior de a. 9 .FRENICI IN TORACE Traverseaza mediatinul superior si anterior.cardiace T2-T5 -rr. Patrunde in torace impreuna cu aorta prin orificiul aortic al diafragmei. LANTURILE SIMPATICE TOARACICE.Trece mai departe posterior de pediculul pulmonar sting si de la T8 trece pe esofag.subclavie dreapta.splahnic mare T6-T1 care coboara medial de lantul simpatic si intra in abdomen printre fibrele stilpului diafragmatic -n.vag sting patrunde in torace intre aa.jugulara interna si subclavie stingi in care se varsa.laringeu recurent sting.Primeste inainte de a intra in torace trunchiul limfatic intestinal. Lantul simpatic este asezat pe linia articulatiilor costovertebrale sub pleura parietala.posterior de pediculul pulmonar drept si medial de crosa v.laringeu recurent drept.frenic drept intra in torace anterior de a.trece apoi anterior de crosa aortei pe sub care da n.cava superioara.toracic si abdominal.apoi trece lateral de v. Toti nn.N.subclavie dreapta pe sub care da n.

-este impartit in:-viscerocraniul=oasele fetei -neurocraniul=cutia craniana in care se gaseste encefalul.occipital.X si Xl. 10 .formata din: -tuberculum sellae -fosa hipofizara care contine hipofiza -dorsum sellae-care se continua superior cu procesele clinoide posterioare. Fosa cerebrala anterioara.Acesta incepe posterior la nivelul orificiului carotic intern. Baza craniului. De la nivelul acesteia pornesc lateral santurile sinusurilor transverse.lV.Dinspre anterior spre posterior. Fosa cerebrala posterioara. Neurocraniul-este format din: -calota craniana si -baza craniului Calota craniana. Lateral de corpul sfenoidului se gasesc patru orificii care dinspre anterior spre posterior sint: -fisura orbitala superiora-pin care trec spre orbita nn. ENDOBAZA-este impartita in trei fose cerebrale: anterioara.Mai lateral se gasesc lamele orbitale ale frontalului care se prelungesc posterior cu aripile mici sfenoidale.mandibular.Acestea prezinta prelungiri posterioare numite procese clinoide anterioare.Fata lui superioara se numeste saua turceasca.Acestea ajung la gaurile jugulare prin care trec v.Spre lateral santul chiazmatic se continua cu canalul optic prin care trec spre orbita n. -gaura ovala-prin care trece n.maxilar.prezinta pe linia mediana: -creasta frontalului -gaura oarba -crista galli -jugum sfenoidale -santul chiasmatic in care se gaseste chiazma optica.vertebrale. Fosa cerebrala mijlocie. mijlocie si posterioara. -prezinta doua fete: -fata interna=endobaza -fata extena=exobaza.oftalmice. Lateral de crista galli se gaseste lama ciuruita a etmoidului care prezinta orificii prin care trec filetele n.lX. Pe fata laterala a corpului sfenoidului se gaseste santul carotic pentru a carotida interna.jugulara interna si nn.lll.optic si a.temporale si din parietale.care se continua apoi cu santurile sinusurilor sigmoide. Prezinta central gaura occipitala mare prin care trec bulbul rahidian si aa. Prezinta central corpul sfenoidului.CRANIUL.meningee medie.Vl si oftalmic si vv. Este formata de lamele orbitale ale osului frontal.Posterior de gaura occipitala mare se gaseste ceasta occipitala interna care ajunge pina la nivelul protuberantei occipitale interne. Este formata din partile late ale oaselor frontal.Anterior de aceasta se gaseste lama bazilara a osului occipital care prezinta un sant superior numit clivus.etmoid si aripile mici sfenoidale.olfactiv. -gaura spinoasa-prin care trece a.la intersectia acestor suturi se intilnesc niste arii neosificate care se numesc fontanele: -fontanela anterioara-de forma romboidala si care dispare dupa un an -fontanela posteriora-de forma triunghiulara si care dispare dupa sase luni. Intre acestea se formeaza urmatoarele suturi: -sutura coronala-intre frontal si parietale -sutura lambdoida-intre occipital si parietale -sutura sagitala -intre paritale. La formarea fosei cerebrale mijlocii participa si fata anterioara a stincii temporalului care dinspre medial spre lateral prezinta: -impresiunea trigeminala care contine ganglionul trigeminal -eminenta arcuata -tegmen timpani=tavanul cavitatii timpanului -santurile nn. La copil.pietrosi mare si mic.oftalmica. -gaura rotunda prin care trece spre fosa pterigopalatina n.

ORBITA.mediala si laterala intre care se delimiteaza fosa pterigiuda.si vasele omonime.occipitale. Baza-este orientata anterior si este delimitata astfel: -superior-marginea supraorbitala -inferior-marginea infraorbitala a maxilarului si zigomaticului -medial-procesul frontal al maxilarului -lateral-procesul frontal al osului zigomatic si procesul zigomatic al osului frontal. Anterolateral de gaura occipitala mare se gasesc canalele nn.stiloglos si stilohioidian.prezentin patru pereti.oblic superior.oculomotori.pterigoid-situat pe marginea anterioara a gaurii rupte 6-canalul musculotubar-situat pe fata inferioara a stincii temporalului. 15-procesul bazilar al occipitalului-prezinta pe aceasta fata tuberculul faringian.mm.virf si baza.Lama mediala prezinta inferior umcirlig iar superior se ramifica in doua lamele care delimiteaza fosa scafoida. 3-procesul pterigoid al osului sfenoid-prezinta doua lame.stilofaringian. 12-procesul mastoid-pe care se insera m.SCM. 10-procesul stiloid-pe care se insera mm. In extermitatea anterioara a suturii palatine mediane se gaseste gaura incisiva prin care se intra in canalul incisv(prin canal trece n.Xll(hipoglos).Acestea sint unite prin doua suturi palatine:mediana si transversa.tensor al timpanului -inferior-pentru tuba auditiva-prin care urechea medie comunica cu faringele. Are forma de piramida patrulatera.stilomastoidiana. 11-gaura stilomastoidiana-situata posterior de procesul stiloid si prin care trec n.Vll si a.Vl.Pe acest perete se gaseste gaura zigomaticoorbitala. Intre peretele superior si lateral se delimiteaza fisura orbitala superioara. 4-gaura rupta-situata la virful stincii temporalului.osul lacrimal si procesul frontal al osului maxilar.El este impartit de o lama orizontala in doua semicanale: -superior-pentru m. 16-gaura occipitala mare 17-condilii occipitali 18-canalele nn. Virful-reprezinta partea mediala a fisurii orbitale superioare Peretele superior-este format de lama orbitala a osului frontal si de aripa mica a sfenoidului.lV.Intre peretii lateral si inferior se delimiteaza fisura orbitala inferioara. EXOBAZA.Vll si Vlll.nn. Peretele lateral-este format de fetele orbitale ale aripii mari sfenoidale si osului zigomatic. nazopalatin). Peretele medial-este format de fata orbitala a corpului etmoidului.Acest canal se bifurca in partea lui superioara(are forma literei Y)si ajune in podeaua foselor nazale. 9-fosa mandibulara-care se articuleaza cu capul mandibulei. 13-incizura mastoidiana 14-santul a. 5-canalul n.in partea anteromediala.Ele sint delimitate astfel: -medial-vomeru-lateral-lama verticala a osului palatin -inferior-lama orizontala a osului palatin -superior-corpul sfenoidului. 8-gaura jugulara.care se continua cu canalul infraorbital si care se deschide prin gaura infraorbitala.oftalmic si vasele oftalmice.Pe fata posterioara a stincii temporalului se gaseste porul acustic intern care se continua cu meatul acustic intern si prin care trec nn. 7-orificiul extern al canalului carotic.Acest perete prezinta: -gaura optica -fosa lacrimala-pentru glanda lacrimala-in partea anterolaterala -fosa sau spina trohleara-pentru insertia m. -prezinta dinspre anterior spre posterior: 1-palatul dur-formeaza peretele superior al cavitatii bucale.hipoglosi 19-creasta occipitala externa 20-protuberanta occipitala externa 21-linii nucale superioare 22-linii nucale inferioare. In partea posterolaterala a palatului dur se gasesc gaurile palatina mare si palatine mici pentru nn. Peretele inferior-este format de fetele orbitale ale oaselor maxilar si zigomatic.optic.Este format din procesele palatine ale oaselor maxilare si din lamele orizontale ale oaselor palatine.lll. 2-choanele-reprezinta doua orificii prin care fosele nazale comunica cu faringele. 11 . -continut:globul ocular.Pe marginea inferioara a acestei fisuri se gaseste santul infraorbital.

Comunicari: 12 .fiind numita tubercul articular. Sinusul frontal-se gaseste in unghiul dintre lamaorbitala si scuama osului fronta.primele doua cornete apartin osului etmoid iar cel inferior este os separat. Pe acest perete se gasesc trei prelungiri osoase . Cornetul nazal mijlociu-sub el se gaseste meatul nazal mijlociu. Intre lama ciuruita a etmoidului si fata anterioara a sfenoidului se delimiteaza recesul sfenoetmoidal in care se gasete orificiul sinusului sfenoidal. Apertura piriforma este delimitala de oasele nazale si maxilare. SINUSURILE PARANAZALE(r)-sint cavitati pneumatice.iar posterir cu faringele prin choane.trece posterior pe scuama osului frontal .Se deschide in partea anterioara a meatului nazal mijlociu. -comunica anterior cu exteriorul prin apertura piriforma.Procesul frontal al maxilarului prezinta creasta lacrimala anterioara iar osul lacrimal prezinta creasta lacrimala posterioara.Septul nazal este format de vomer si lama perpendiculara a osului etmoid. CAVITATEA NAZALA.Ele se impart in posterioare ce se dechid in meatul nazal superior si anterioare ce se deschid in meatul mijlociu.temporal cu fasciile lui.curbe concave inferior care se numesc cornete nazale. Delimitare: -anterior-tuberozitatea maxilarului -medial-lama laterala a procesului pterigoid -superior-fata infratemporala a aripii mari sfenoidale -lateral-ramura mandibulei Inferior si posterior comunica liber cu regiuneile gitului.numite bula etmoidala (posterior(c) si proces uncinat (anterior).in meatul nazal mijlociu.omonima.La acest nivel se gasesc doua proieminente.Intre acestea se delimiteaza hiatusul semilunar care reprezinta deschiderea sinusului maxilar.La acest nivel se imparte in doua: -linia temporala superioara-dispare treptat spre posterior -linia temporala inferioara-trece deasupra orificiului acustic extern unde se bifurca in doua linii-anterioara-care se continua cu arcul zigomatic si transversala-care trece posterior de fosa mandibulara. Sub el se delimiteaza meatul nazal inferior care prezinta in partea anterioara deschiderea canalului nazolacrimal.Se deschide la nivelul recesului sfenoetmoidal.vasele temporale superficiale si profunde. -limite:-superior-liniile temporale -inferior-arcada zigomatica Linia temporala incepe anterior la nivelul procesului zigomatic al frontalului.intersecteaza sutura coronala. Sinusul sfenoidal-se gaseste in corpul sfenoidului.Posterior de el se gaseste gaura sfenopalatina pentru a. Cavitatea nazala are forma de prisma patrulatera si prezinta patru pereti: Peretele medial=septul nazal-imparte cavitatea nazala in doua fose nazale simetrice. Cornetul nazal inferior-este os separat si cel mai mare cornet. Continut:m.Sub el se gaseste meatul nazal superior care prezinta gaurile celulelor etmoidale posterioare.ajungind pe parietal. Sinusul maxilar-este cel mai mare.sapate in corpurile oaselor din jurul cavitatii nazale. Peretele inferior=palatul dur Peretele lateral-este format din urmatoarele oase: -procesul frontal al maxilarului -osul nazal -fata orbitala a corpului etmoidului -lama verticala a osului palatin -lama mediala a procesului pterigoid -cornetul nazal inferior. FOSA TEMPORALA. FOSA INFRATEMPORALA.intre aceste creste lacimale se delimiteaza santul lacrimal care se continua cu canalul nazolacrimal ce se deschide in meatul nazal inferior al fosei nazale. Peretele superior-este format dinspre anterior spre posterior de : -osul nazal -spina nazala a osului frontal -lama ciuruita a osului etmoid -fetele anterioara si inferioara a sfenoidului.Se deschide prin hiatusul semilunar. Cornetul nazal superior-este cel mai mic. Celulelele etmoidale-se gasesc in corpul etmoidului.

Actiune-este muschi al mimicii.Superior se intinde pina la comisurile bucale iar inferio pina in regiunea infraclaviculara. fixarea capului in articulatia atlantooccipitala daca aesta era in pozitie de echilibru -prin contractie unilaterala . -liniile milohioidiene-pentru insertia mm.Gaura mandibulei este delimitata anterior de lingula mandibulei.mandibular.in apropierea unghiului se gaseste tuberozitatea maseterina pentru insertia mm.maxilara.-medial-cu fosa pterigopalatina prin fisura pterigomaxilara -anterior-cu orbita prin fisura orbitala inferioara -superior-cu fosa temporala.prin orificiul dintre craniu si arcul zigomatic.maxilara 2-gaura sfenopalatina-prin care iese a sfenopalatina 3-gaura rotunda-prin care intra n.PLATISMA este muschi striat subcutanat. O-prin diua capete: -capatul sternal-pe marginea superioara a manubriului sternal -capatul clavicular-pe extremitatea mediala a claviculei I-pe procesul mastoid Actiune .asezat in regiunile anterolaterale ale gitului. drepti anteriori ai capului exagerarea extensiei capului daca aceasta a fost inceputa de alti mm.prin contractie bilaterala – flexia capului si gitului cind aceasta a fost inceputa de mm.Este format din corp si doua ramuri. MANDIBULA.omonim 5-canalele palatin mare si palatine mici-pentru vasele si nervii omonimi. S.iar pe fata interna se gaseste tuberozitatea pterigoida pentru insertia m. Ramura mandibulei-formeaza cu corpul unghiul mandibulei.pterigoidieni.flexia si înclinaţia capului de aceeaşi parte si rotatia de partea opusa I-n.CAPULUI SI GITULUI.M.C. 13 .alveolar inferior.pterigoidian medial.a. Superficial de el se gasesc ramurile senzitive ale plecului cervical si venele jugulare externa si anterioara.facial Vll. Superior ramura mandibulei prezinta dua prelungiri: -procesul condilar-format din capul si colul mandibului -procesul coronoid. Inervatia-n. Pe fata externa. Este un mic spatiu de forma unei piramide triunghiulare cu baza superior si virful inferior delimitat astfel: -posterior-fata anterioara a procesului pterigoidian -medial-lama verticala a osului palatin -anterior-marginea posterioara a corpului maxilarului -lateral-fisura pterigomaxilara -superior -corpul sfenoidului -la virf-canal palatin mare si canal palatin mic Comunicari: 1-fisura pterigomaxilara-prin care intra a. M. MUSCHII GITULUI : M.maxilar 4-canalul pterigoidian-pentru n.accesor Xl. Intre cele doua prelungiri se delimiteaza incizura mandibulei.omonimi Linia milohioidiana desparte doua fose: -sublinguala-superior -submandibulara-inferior-pentru glandele salivare omonime. Corpul-este concav posterior si prezinta doua fete.digastrici. FOSA PTERIGOPALATINA. Pe fata interna a ramurei mandibulei se gaseste gaura mandibulei prin care tren vasele si n.mobil.n.omonim. Este os nepereche.anterioara si posterioara: -fata anterioara-prezinta: -protuberanta mentoniera -gaurile mentoniere-pentru vasele si nervii omonimi -liniile oblice -fata posterioara-prezinta: -spinele mentoniere-pe care se insera mm.temporal.mm. Continut:m.genioglosi si geniohioidieni -fosetele digastrice-pentru insertia mm. MM.

M.milohioidian. scalen mijlociu: O.SCALENI.pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse C2-C7 I. M.pe coasta 2 A-prin contractie unilaterala inclina coloana de aceesi parte -prin contractie bilaterala face flexia coloanei I-ramuri din plexul cervical MM. O-pe linia milohioidiana I-pe hioid M. posterior de santul a.geniohioidianul : plexul cervical 14 .stilohioidianul si pintecele posterior al digastricului :n facial .pe coasta 1.geniohioidian. O-pe proces stiloid I-pe hioid M.SUPRAHIOIDIENI.mijlociu si posterior.pe tuberculii posteriori ai proceselor transverse C5-C7 I. O-pe spina mentoniera I-pe hioid.sternohioidian.INFRAHIOIDIENI.-sint in numar de trei:anterior.tirohioidian. O-pe marginea superioara a scapulei I-pe hioid Inervatie : ansa cervicala (plexul cervical) MM. O-pe fata posteriora a manubriului sternal I-pe linia oblica a cartilajului tiroid M. O-pe fata posterioara a manubriului sternal I-pe hioid M. O-prin doua capete: -capat posterior pe incizura mastoidiana -capat anterior-in foseta digastrica a mandibulei I-pe hioid M. I-pe tuberculul m.stilohioidian. O-pe linia oblica a cartilajului tiroid I-pe hioid M. Inervatie :.MM.omohioidian. M. subclavii M. M.scalen anterior: O-pe tuberculii anteriori ai proceselor transverse C3-C5.milohioidianul si pintecele anterior al digastriucului : n mandibular . scalen posterior: O.scalen anterior de pe fata anterioara a primei coaste.sternotiroidian.digastric.

FASCIA CERVICALA . M. facial REGIUNILE TOPOGRAFICE ALE GITULUI.mandibular.linii nucale superioare si pe marginea inferioara a mandibulei.jugulara externa) si arterial (a. -partea anterioara-care contine partea superficiala a glandei parotide continuata cu ductul parotidian Stenon. auditiv . M. A-ridica mandibula I-nn. Aceasta este traversata de trei planuri care de la suprafata la profunzime sint:nervos (fibrele n.întinzindu-se lateral pina la mm.pterigoidian lateral. Anterior de ea trece mănunchiul vasculo-nervos al gîtului (a.facial) venos (v. v.deglutitie.mandibular. O-pe scuama osului temporal si pe fata intyerna a arcului zigomatic.MASTICATORI.temporali profunzi din n. Aceasta regiune este impartita in: 1 REGIUNEA PAROTIDEO MASETERINA-este delimitata astfel: -posterior-m.platisma.Temporal. carotida comună. acesta se deschide in vestibulul bucal in dreptul molarului doi superior. nazal.Superior se prinde pe protuberanta occipitala externa. bucal.maseter -superior-orizontala trecuta prin incizura mandibulei -inferior-orizontala care continua posterior marginea inferioara amandibulei. glanda tiroida si mănunchiul vasculonervos al gîtului .mandibular.iar inferior pe clavicule si spinele scapulelor. O-prin doua capete: -capat superficial-pe osul zigomatic -capat profund-pe marginea inferioara a arcului zigomatic I-pe tuberozitatea maseterina de pe unghiul mandibulei A-ridica madibula I-n.maseterin din n. 15 .Ea este formata din trei lame fibroase: 1 -lama superficială-se gaseste sub tegument si m. traheea.SCM -inferior-marginea superioara a manubriului sternal -superior-marginea inferioara a mandibulei.supra si infra hioidieni prin actiunea lor asupra osului hioid si a laringelui participa la urmatoarele acte fiziologice: masticatie. M.maseter. SCM.prevertebrali. I-pe colul mandibulei Inervatie-nn. Aceasta regiune este impartita in doua parti: -partea posterioara-care contine partea profunda a glandei parotide. M.omohioidieni. O-pe fata infratemporala a aripii mari sfenoidale si pe lama laterala a procesului pterigoid. Regiunea anterioara-este delimitata astfel: -lateral-mm. MIMICII : sint asezati subcutanat au un capat fix care se insera pe oasele fetei si un capat inserat in partea profunda a tegumentului se gasesc in jurul orificiilor orbitare. MM. fiind constrictori sau dilatatori ai acestora actiune : determina fizionomia si au rol si in masticatie si deglutitie inervatie : n.este o formatiune fibroasa complexa care acopera toate regiunile gitului. jugulară internă şi n. vag) si trunchiul simpatic cervical 3 -lama pretraheala-acopera laringele.pterigoidian medial. 2 -lama prevertebrala-acopera coloana cervicala si mm. Anterior are raport cu lama superficială m.SCM -anterior-margine anterioara m.Mm.fonatie si respiratie.pterigoidieni din n. I-pe procesul coronoid al mandibulei. MM.carotida externa). O-in fosa pterigoidiana I-pe tuberozitatea pterigoidiana de pe fata interna a unghiului mandibulei.

corp anterior -posterior-m. -posterior si inferior-virful plaminului acoperit de cupola pleurala.faciala (trece pe fata superioara a glandei) si v. vertebrale se formeaza trunchiul bazilar.SCM -superior-m. iar posterior cu gg. La nivelul coastei VI se imparte in 2 rr.milohioidian si hioglos printre care trec ductul submandibular si n. Are originea pe fata superioara a segmentului prescalenic. stelat.limfatici cervicali profunzi REGIUNEA LATERALA A GITULUI. nn.Xl si Xll.hipoglos.SCM -superior-m.aa. Origine-in dreapta in trunchiul brahiocefalic -in stinga-in crosa aortei Limite la nivelul gitului: -medial-articulatia sternoclaviculara -lateral-marginea inferioara a claviculei Raporturi-mm.vag. Ramuri. Intra in canalul intertransversar. A.SUBCLAVIE. VASCULARIZATIA CAPULUI SI GITULUI. dupa care patrunde in craniu prin gaura occipitala mare. m. Aria spatiului este formata de mm.din care iese la nivelul atlasului. 2.SCM -posterior-m. v.Delimitare: -superior-mandibula -anterior-m.digastric-corp posterior -inferior-m.-este delimitata astfel: -anterior-m. posterior de manunchiul vasculonervos al gitului.SCM se delimiteaza trigonul supraclavicular mic.subclavie si jugulara interna -n.2 TRIGONUL SUBMANDIBULAR-reprezinta proiectia la suprafata a spatiului ocupat de glanda submandibulara.scalen anterior -posterior-m. Coboara prin torace paralel cu sternul. laringeu recurent. In acest spatiu se gaseste glanda submandibulara.faciala care trece pe fata inferioara.X.trapez -inferior-clavicula.pina la procesul transvers al vertebrei C6.scalen mijlociu -inferior-prima coasta -superior-plexul brahial 3-segment postscalenic -inferior-prima coasta -posterior-plexul brahial. Prin unirea celor doua aa. spinale pentru maduva spinarii. Are raport medial cu esofagul si cu n. frenic.ansa subclavie si n.A. subclavie si este incrucisata anterior de n. De la origine are traiect ascendent si spre medial.vertebrala.dibastric -corp posterior.scaleni anterior si mijlociu o imparte in trei segmente: 1-segment prescalenic -anterior-articulatia sternoclaviculara cu originea m. epigastrica superioara 16 .carotide comuna interna si externa.omohioidian -inferior-clavicula.omohioidian Continut-stratigrafie : tegument. gg. 2-segment interscalenic -anterior-m.digastric. lateral de el. musculofrenica a. Da rr. a.platisma. lantul simpatic cervical.SCM -vv. terminale : a.jugulara interna. lama superficiala a fasciei cervicale. 3 TRIGONUL CAROTIC-delimitare: -posterior-m.frenic (medial). In partea inferioara se gaseste trigonul supraclavicular mare (omoclavicular) delimitat astfel: -anterior-m. Artera toracica interna : Are origine in a. Intre cele doua capete de origine ale m. 1.

A. din acesta regiune -a.labiala superioara si angulara (este r. Se desprinde de pe fata posteroinferioara a segmentului postscalenic. . occipitale.Trunchiul costocervical. carotida comuna Limite:-inferior-marginea superioara a cartilajului tiroid -superior-colul mandibulei Raporturi: -anterior . dorsale ale limbii.scapulara descendenta.si lama prevertebrala a fasciei cervicale -medial-esofagul.faringele -lateral .unde este superficiala.A.SCM trece medial de pintecele posterior al m digastric.CAROTIDA EXTERNA. Originea – in a. infrahioidiana (pentru mm. buza inferioara). A. transvers al scapulei. hioglos care o desparte de n.carotida interna).suprascapulara . cervicala ascendenta care va da rr.a. Trece pe sub m.vag cu care formeaza manunchiul vasculonervos al gitului.tiroidiana superioara-are traiect medial si descendet spre polul superior al lobului tiroidian.oftalmice din a. A.cervicala ascendenta -profunda=a.m.milohioidian.cervicala profunda .dorsala a nasului care este ramura a a. laringiana superioara.laringele si lobul tiroidian. bronhiale. maseter.traverseaza trigonul carotic.occipitale (medial de procesul mastoid) si ajunge in regiunea occipitala.omohioidian. mastoidiana auriculare(pt. 4. Din ea se desprinde a. dupa care trece pe fata posterioara a scapulei.intercostala suprema . profunda a limbii(este r. labiala inferioara (pt.SCM si este incrucisata de m. linguale) 4. ajunge pe fata lateral a corpului mandibulei anterior de insertia m. In acest traiect da mai multe ramuri: sublinguala(pt. spinale pentru maduva spinarii. terminala a ei si ajunge la radacina nasului unde se anastomozeaza cu a. colaterale : mediastinale. In acest traiect da mai multe ramuri: sternocleidomastoidiene.fiind acoperita de piele.a. ascendent se imparte in ramuri: . Artera trece impreuna cu vena pe deasupra lig.a.faciala-dupa ce ocoleste pe fata profunda glanda submandibulare. -anterior-de jos in sus trece prin trigonul supraclavicular mic. In acest traiect va fi incrucisata lateral de n. Are originea pe fata superioara a segmentului prescalenic. posterior de manunchiul vasculovervos al gitului pina la glanda tiroida. XII (hipoglos). -posterior .A.CAROTIDA COMUNA.carotida interna.se imparte in primele doua aa. din regiune).are traiect ascendent si medial.Ajunge in trigonul carotic unde este superficiala. suprascapular trece pe sub ligament.platisma si lama superficiala a fasciei cervicale.apoi este acoperita de m. glanda sublinguala). 17 .occipitala-urca pe marginea posterioara a m. Dupa un traiect scurt.a. iar n.linguala. XII care trece printre acest m. trece lateral de gg. 2. trece prin santul a. terminala a a. Se imparte in doua ramuri: -a. . mm din regiune). Origine: -in dreapta -in trunchiul brahiocefalic -in stinga-in crosa aortei Limite: -inferior-articulatia sternoclaviculara superior-marginea superioara a cartilajului tiroid. -posterior-mm.lantul simpatic cervical Ramuri:-6 ramuri colaterale -2 ramuri terminale care se desprin din ea posterior de colul mandibulei Ramurile colaterale sint: 1. pericardice 3. si m.faringele.urca in regiunea cefei si vascularizeza mm.faringiana ascendenta-urca pe peretel lateral faringian 3. Raporturi.toracica interna da mai multe rr.are traiect ascendent si medial ajungind la virful limbii. suprahioidiana( pt.Trunchiul tirocervical. -medial . pavilionul urechii).transversa a gitului .traheea. stelat si se termina la nivelul colului coastei 1. 5.intercostale posterioare.merge spre lateral si se imparte in doua ramuri: -superficiala=a.jugulara interna si n.A.A.tiroidiana inferioara . -lateral-v. apoi trigonul submandibular si ajunge in regiunea parotidiana. In traiectul ei da urmatoarele ramuri: sternocleidomastoidiene.are traiect lateral spre incizura suprascpulara. Ajunge la nivelul fetei unde se imparte in ramuri: submandibulare.

X.palatine mici -a. zigomaticoorbitala. linguali Limfa din acesti ganglioni este drenata spre gg.carotida externa de la colul mandibulei.X.subclavie.carotida comuna. -truunchiul tirolinguofacial-format prin unirea venelor omonime.auriculara anterioara -a.vag. Intra prin fisura pterigomaxilara in fosa pterigopalatina.A. -v.lX.carotida interna . -lateral-v. 6.in unghiul dintre ele gasindu-se n. Se formeaza in craniu din sinusurile venoase ale durei mater.maxilare cu v.carotida interna. transversa a fetei. Fiind deasupra inimii. alveolar inferior si lingual.Xll si ganglionul cervical superior.posteromedial de colul mandibulei. Nu da ramuri la nivelul gitului. peste m.sfenopalatina-este ramura terminala-trce prin gaura sfenopalatina in fosa nazala unde se imparte in ramuri nazale. -iese din craniu prin gaura jugulara impreuna cu nn.A.bucala-coboara pe m. Se proiecteaza pe o linie ceuneste unghiul mandibulei cu jumatatea claviculei. are o presiune scazuta si de aceea exista riscul sa apara embolii gazoase (aspirarea aerului in vas) LIMFATICELE CAPULUI SI GITULUI.cervicali profunzi. Ramuri: -a. parietala si frontala.platysma si lama superficiala a fasciei cervicale. Limite:-inferior-marginea superioara a cartilajului tiroid -superior-procesul clinoid anterior Raporturi: -anterior-in partea inferioara are raport cu a. la acest nivel trece pe sub n. Are traiect medial printre cei doi mm.CAROTIDA INTERNA.alveolare posterioare si superioare -a.carotida externa.occipitali-sub linia nucala inferioara: aduna limfa din regiunea nucala 2-gg.jugulara interna -medial-faringele.A. 2.carotida externa iar in partea superioara devine profunda. temporala. submentonieri. trece peste arcul zigomatic.Coboara prin regiunea laterala a gitului.Xl. Este folosita in clinica pentru punctii venoase in special la copii.palatina mare -aa. submandibulari si mandibulari 5-gg.nn.Xl.auriculara posterioara-ajunge posterior de pavilionul urechii.apoi lateral de a.pterigoidieni avind raporturi cu nn.temporala superficiala.in urmatoarele grupuri: 1-gg. bucali 7-gg. mastoidieni (rertroauriculari) : aduna limfa din regiunea parietala 3-gg. Se varsa in unghiul dintre v.lX.posterior de a. Da urmatoarele ramuri : parotidiene. si fascia temporala.maxilara-se desprinde in unghi drept din a.buccinator -aa. 18 . parotidieni superficiali si profunzi se gasesc superficial si profund fata de glanda parotida 4-gg.infraorbitala-trece prin canal si orificiul infraorbital -a. -posterior-mm.pterigopalatin.alveolara inferioara-intra in canalul mandibulei unde da ramuri alveolare inferioare -a. VENA JUGULARA INTERNA.maxilar si anterior de gg. Limfaticele capului-sint sistematizate de-a lungul unei linii care incepe la nivelul protuberantei occipitale externe pina la protuberanta mentoniera. 6-gg. Se formeaza in grosimea glandei parotide prin unirea venelor occipitala si auriculara posterioara.prevertebrali cu lama prevertebrala. A. anterior de porul acustic extern si se aseaza peste m.jugulara interna primeste la nivelul girului doua trunchiuri venoase importante: -trunchiul retroomandibular-format prin unirea v. -coboara lateral de a. VENA JUGULARA EXTERNA.Continua de la nivelul gaurii jugulare sinusul venos sigmoidian. Ramurile terminale sint: 1.jugulara interna si v.temporala superficiala-continua a.meningee medie-trece prin gaura spinoasa -ramuri temporale profunde -ramuri pterigoidiene -ramuri maseterine -a.

transvers al gitului -nn.mijlociu-C5-C6: este cel mai mic.cervicali formeaza in jurul vaselor sanguine plexuri simpatice periarteriale care ajung la organe.occipital mic -n.supraclaviculari-sint senzitivi si dupa ce ies la marginea posterioara a m. iar in stinga se varsa in canalul toracic. Ansa cevicala inerveaza mm.auricular mare -n.Intra apoi in torace traversind mediastinul superior si mijlociu si ajunge pe centrul tendinos al diafragmei unde se imparte in ramuri: -senzitive-pentru pericard.stelat sau cervicotoracic.frenic.impartindu-se intrei grupuri de ramuri: -mediale-pentru tegumentul situat anterior de manubriul sternal -intermediare-pentru tegumentul infraclavicular.inferior-C7-T1 .carotide interna si apoi comuna.jugulare externe 2-gg.superior-(C1-C4) : este cel mai mare. care formeaza in jurul a. mijlociu si inferior uniti prin ramuri interganglionare. NN.infrahioidieni.auricular mare-este senzitiv. Se gaseste intr-o foseta de pe partea posterioara a cupolei pleurale care se numeste foseta supra-retro-pleurala. superior. cardiaci cervicali superiori (participa la formarea plexului cardiac) -gg.jugulare interne. Da rr.si dupa ce apare la marginea posterioara am.Limfaticele gitului: 1-gg.La acest nivel se gaseste lateral de ansa subclavie si nervul vag.SCM au traiect decendent spre clavicula. mijlocie si inferioara. N. Da rr.cervicali profunzi-sint asezati in jurul v.jugulara interna si deasupra m.SCM urca pina la unghiul mandibulei unde se imparte in ramuri pentru tegumentul regiunii parotidomaseterine si pentru fata diala apvilionului urechii in 2/3 inferioare. N. Limfa este drenata in ductul jugular care in dreapta se varsa in ductul limfatic drept. jugular intern si nn.cervicali superficiali-sint asezati in jurul v.Cu exceptia C1 ceilalti nervi se impart in ramuri ascendente si descendente care se unesc intre ele si formeaza trei anse de origine ale plexului cervical : superioara. N.in 1/3superioara. cardiaci cervicali inferiori si rr. PLEXUL CERVICAL-este format din ramurile anterioare ale nervilor C1-C4.supraclaviculari -ansa cervicala -n.SCM are traiect transversal pina la osul hioid unde se imparte in ramuri superioare si inferioare pentru tegumentul de pe fata anterioara a gitului. -laterale-pentru tegumentul regiunii deltoidiene Ansa cervicala-este ramura motorie si se formeaza prin unirea a doua radacini: -superoara-C1-C2 -inferioara-C2-C3 Aceste radacini se unesc dupa ce ocolesc v. NERVII CRANIENI.omohioidian.pina la coasta lll.: plex carotic intern. In acesti ganglioni au loc sinapsele dintre fibrele preganglionare cu originea in centrii simpatici medulari si fibrele postganglionare care ajung la organe. Lantul simaptic este asezat anterior de lama prevertebrala a fasciei cervicale si posterior de aa. Gg.pleura si peritoneul de pe diafragma -motorii-pentru diafragma.primordiali: -gg. N.subclavie.occipital mic-este nerv senzitiv.cervicali rezulta prin unirea gg.: nn. subclavii ansa sublclavie Ramurile gg.SCM si urca pe marginea lui posterioara pina in regiunea occipitala unde se imparte in ramuri pentru tegumentul regiunii occipitale si fetei mediale a pavilionului urechii. LANTUL SIMPATIC CERVICAL-este format din trei ganglioni simpatici.:nn. este fuziform. Da rr.transevers al gitului -este senzitiv si dupa ce iese la marginea posterioara a m.frenic-este nerv mixt si se formeaza din ramurile anterioara ale C3-C5.scalen anterior pina la baza gitului unde trece anterior de segmentul prescalenic al a.Din aceste anse se desprind apoi ramurile terminale ale plexului care sint: -n. cardiaci cervicali mijlocii -gg. carotic extern.se mai numeste si gg.-SCHEMA GENERALA 19 .El apare la marginea posterioara a m. De la origine coboara pe fata anterioara a m.

OR-in nucleul ambiguu din bulb si in cornul anterior al substantei cenusii a maduvei C1-C2.lX si X.pentru fibrele motorii si in gg.originea reala-se gaseste in trunchiul cerebrala.maseter -n.El iese din craniu prin gaura rotunda si ajunge in fosa pterigopalatina.pterigoidieni -nn.bucal-pentru tegumentul obrazului -n.trapez. 1.OA-in santul lateral posterior al bulbului.MANDIBULAR-este singura ramura mixta a n. 2. 3.maseterini-pentru m.inerveaza mm.lacrimal-are traiect antero-lateral pe peretele superior al orbitei pina la glanda lacrimala.SCM pe care il traverseaza spre m.inervind pielea pavilionului urechii si regiunii tempoale posterioare.pterigoidieni-pentru mm.unde se imparte in ramuri: -n.carotida interna si vena jugulara interna.apoi in gaura zigomatico-orbitala si se imparte in doua ramuri (zigomatico-faciala si zigomatico-temporala care ies prin gaurile omonime si inerveaza tegumentul regiunii zigomatice si temporale anterioare).infratrohlear-acesta iese din orbita inferior de spina trohleara si inerveaza pielea de la radacina nasului).inerveaza senzitiv glanda lacrimala si invelisurile ochiului.1.MAXILAR-este senzitiv.mandibular NERVUL OFTALMIC-este senzitiv.-ramuri si teritorii de inervatie.OR-fibrele motorii in nucleul motor al n.senzitivi de pe traiectul nervilor. Are traiect descendent lateral de nervii lX. 5. -n.OA-in santul lateral anterior al bulbului 3.OA-pe fata anterolaterala a puntii.temporal -nn.lateral de nn.nazociliar-are traiect antero-medial si se imparte in mai multe ramuri (n.hipoglos din bulb 2. 5. -n.n. NERVUL ACCESOR Xl.frontal-are traiect anterior pe peretele superior al orbitei si se imparte in n. -n.-inerveaza mm.X si Xl pe care ii incruciseaza lateral pina deasupra osului hioid unde face o curba concava superior si medial spre radacina limbii.V din punte -fibrele senzitive in ganglionul trigeminal. hioglos si milohioidian.se imparte in mai multe ramuri (ramuri palpebrale inferioare pentru pleoapa inferioara.infraorbital-trece prin fisura orbitala inferioara.maxilar -n. Inainte de a intra in canalul infraorbital da ramuri alveolare superioare pentru arcada dentara superioara.supraorbital (iese prin gaura supraorbitala si inerveaza pielea fruntii) si supratrohlear (iese din orbita superior de spina trohleara si inerveaza pielea pleapei superioara). In acest traeict trece printre mm.lX.apoi intra in canalul infraorbital si ajunge in etajul mijlociu al fetei dupa ce iese prin gaura infraorbitala.de pe traiectul nervului (este asezat pe fata anterioara a stincii temporalului).alveolar inferior-intra in canalul mandibulei unde da ramuri dentare inferioare si iese prin gaura mentoniera ca nerv mentonier care inerveaza pielea regiunii mentoniere si buza inferioara. 2. ramuri labiale superioare pentru buza superioara si ramuri nazale externe si interne pentru piramida nazala).etmoidal posterior.temporali profunzi-pentru m.X si Xl si de vasele carotida interna si jugulara interna. -n. 1. N.SCM si trapez.lingual-inerveaza sensitiv limba si mucoasa cavitatii bucale -n.iese din craniu prin gaura jugulara 4-la baza craniului se gaseste posterior de a. 3-de la nivelul ganglionului trigeminal nervul V se imparte in trei ramuri: -n.-iese din craniu prin canalul hipoglosului 4-la baza craniului se gaseste posterior de nn.OR-in nucleul motor al n.el iese din craniu prin gaura ovala si ajunge in fosa infrorbitala unde se imparte in ramuri: -nn. 20 .trigemen. 1.Are traiect descendent si lateral pina pe fata interna a m.intrinseci ai limbii. NERVUL TRIGEMEN V.zigomatic-intra in orbita prin fisura orbitala inferioara.-gaura prin care iese din craniu 4.etmoidal anterior si n.pentru fibrele senzitive 2-originea aparenta-este locul prin care nervul cranian iese din trunchiul cerebral 3.auriculo-temporal-are traiect posterior si ascendent spre regiunea temporala. NERVUL HIPOGLOS Xll. N.-traiect extracranian 5.La acest nivel se imparte in urmatoarele ramuri: -n.oftalmic -n.El iese din craniu prin fisura orbitala superioara prin care ajunge in orbita.

vag si inerveaza tegumentul regiunii centrale a pavilionului urechii Š-rr.linguale-aduna informatii gustative de la 1/3 posterioara a limbii.Din acesta se formeaza n.ajung la gg. 2.-gaura jugulare. -n. -ramurile intrapietroase sint: -n.X si Xl prin gaura jugulara 4-are traiect descendent si medial trecind printre aa.pterigoidian) cu fibra postganglionara care paraseste gg.submadibular unde fac sinapsa cu fibrele postganglionare care inerveaza glandele salivare submandibulara si sublinguala.coarda timpanului. bucale.deasupra olivei bulbare 3. 5-ramura auriculara-este singura ramura somatosenzitiva a n. NERVUL GLOSOFARINGIAN lX. 5-dupa locul unde se desprind ramurile nervului facial acestea se impart in doua grupuri:intrapietroase si extrapietroase.pietros mic care iese din stinca temporalului prin hiatusul si santul lui.pterigopalatin ca ramuri ale acestui ganglion (ramuri nazale.OR-fibrele motorii in nucleul ambiguu din bulb -fibrele visceromotorii in nucleul salivator inferior din bulb -fibrele senzitive in cei doi gg.OR-fibrele motorii in nucleul ambiguu din bulb -fibrele visceromotorii in nucleul dorsal al vagului din bulb -fibrele senzitive-in cei doi gg. 1.lung de la baza craniului pina in abdomen.pietros mare-iese din stinca prin hiatusul lui .In gg. marginale ale mandibulei care inerveaza mm.pietros profund formind n.subclave si intra in torace prin apertura toracica superioara.La baza gitului trece anterior de segmentul prescalenic al a.mimicii si ramura colli care inerveaza m.scaritei -ramuri extrapietroase-formeaza plexul parodidian din care se desprind urmatoarele ramuri:temporale.otic din fosa infratemporala.NERVUL FACIAL Vll.scaritei -inerveaza m. nn.OA-in santul lateral dorsal bulbar 3.Vlll 4.cardiace cervicale inferioare 21 .La nivelul acestui ganglion parasimpatic are loc sinapsa dintre fibra parasimpatica preganglionara cu originea in nucleul lacrimomuconazal (fibra adusa de n. Fibrele visceromotorii cu originea in nucleul salivator superior.faringiene-inerveaza senzitiv si motor laringofaringele -ramuri cardiace cervicale superioare -n.Vll din punte.facial si iese din stinca prin gaura stilomastoidiana.timpanic-traverseaza canaliculul lui si ajunge in cavitatea timpanului unde formeaza plexul timpanic. zigomatice. -rr.platisma.pietros mare si apoi de n. 1.timpanic si pietros mic. NERVUL INTERMEDIAR Vll bis.pietros mare si ajunge la nivelul gaurii rupte unde se uneste cu n.carotida comuna si vena jugulara interna.cricotiroidian al laringelui si mucoasa infraglotica) si interna (inerveaza mucoasa supraglotica).pterigoidian.otic are loc sinapsa dintre fibra pregangionara parasimpatica cu originea in nucleul salivator inferior.faringiene-inerveaza motor si senzitiv nazo si bucofaringele.canalul n.cu fibra postganglionara care ajunge prin n. NERVUL VAG X.intra in santul n. -rr.OA-in santul lateral dorsal bulbar 3.In torace traverseaza mediastinul superior si posterior pina la nivel T8 unde formeaza in jurul esofagului plexul vagal periesofagian. 5-n.-OR-fibrele motorii in nucleul motor al n.De la nivelul gaurii stilomastoidiene se continua cu n.In stinca prezinta un canal propriu.de pe traiectul nervului 2.care dupa ce traverseaza canalul lui iese din craniu prin fisura pietrotimpanica si se alatura n.auriculotemporal la glanda salivara parotida.La nivelul gitului el coboara in unghiul diedru dintre a.OA-in santul bulbopontin.perigopalatin.palatini mare si mici) si inerveaza visceromotor glanda lacrimala si glandele mucoasei nazale si palatine.iese din craniu prin meatul acustic intern prin care intra in stinca temporalului.OR-fibrele visceromotorii in nucleul salivator superior din punte -fibrele senzitive.Acesta intra in canalul omonim si ajunge in fosa ptrigopalatina la gg.-iese din craniu impreuna cu nn.laringeu superior-se imparte in daua ramuri externa (inerveaza m. 5. 4-nervul vag are un traiect vertival . 2.carotida interna continuata cu a. 1.Fibrele sensitive aduna informatii gustative de la 2/3 anterioare ale limbii.gustative in ganglionul geniculat de pe traiectul nervului.carotide interna si externa si ajunge pe peretele lateral faringian.lingual cu care ajunge pe planseul bucal. -fibrele visceromotorii in nucleul lacrimomuconazal din punte.din acesta se formeaza trunchiurile vagale anterior si posterior care intra in abdomen prin hiatusul esofagian al diafragmei. 4-la iesirea din craniu se gaseste in regiunea parotideo-maseterina unde se imparte in ramuri numeroase care formeaza plexul parotidian. 2 si 3 la fel ca la n.adusa de nn.dupa care iese din craniu prin gaura ovala si ajunge la gg.superior si inferior de pe traiectul nervului. -rr. 1.

Mm. lama superficiala a fasciei cervicale.mm. -peretele inferior sau plnseul cavitaii bucale este formata de : tegument.lX. lamele superficiala si pretraheala a fasciei cervicale.longitudinal si m.digastici. 22 . hioglos si palatoglos.iar in stinga pe sub crosa aortei.ciliat si cu glande mucoase. toracala si abdominala. m. Structura limbii:limba prezinta un schelet fibros pe care se insera mm.Are culoare rosiatica datorita vascularizatiei puternice. prevertebrali si lama prevertebrala -lateral : n. LIMBA-este organ muscular.se gaseste in regiunea anterioara a gitului si are urmatoarele raporturi: -anterior-tegument. GLANDA TIROIDA-este glanda endocrina care secreta tiroxina si triiodtironina.care prezinta urmatorii pereti: -peretele superior sau tavanul este format in 2/3 anterioare de palatul dur. Fata dorsala a limbii este acoperita de mucoasa de tip gustativ care prezinta papilele gustative (foliate. laringeu recurent.cu rol in masticatie.osos si in 1/3 posterioara de valul palatin.subclavie.traheale si n. In dreapta se desprinde pe sub a.deglutitie. -mucoasa olfactiva-se gaseste pe peretele superior al fosei nazale. valate. lantul simpatic.intrinseci sint: m. tiroidiana inferioara Este vascularizat de ramuri din a.pe lama ciuruita a etmoidului si este formata dintr-un epiteliu senzorial care contine receptorii analizatorului olfactiv.prezinta in partea posterioara V-ul lingual.laringeu inferior care inerveaza restul mm. Peretii ososi (vezi craniul) sint acoperiti de doua tipuri de mucoase: -mucoasa respiratorie-este formata dintr-un epiteliu de tip respirator.Vll bis si in 1/3 posterioara de n. laringei recurenti.asezat pe planseul bucal. m. fungiforme) care contin mugurii gustativi. -ramuri cardiace toracale -ramuri bronsice -ramuri esofagiene -rr. a.renale. vag si trunchiul simpatic.Xll. mm. Mm.infrahioidieni.Scheletul fibros este format din aponevroza limbii si septul limbii. In partea anterioara a acestor plici se gasesc cite o caruncula sublinguala. Inervatia motorie este asigurata de n.mm.intrinseci si extrinseci.platisma.hepatice -rr. genioglos.geniohioidieni. -posterior .laringeu recurent-are origine diferita in dreapta si stinga.fonatie si respiratie. Esofagul are 3 parti : cervicala.manunchiul vasculonervos al gitului si nn.transvers inferior. Ei urca in unghiul diedru dintre esofag si trahee si se impart in ramuri esofagiene . Are forma triunghiulara cu virful orientat anterior si prezinta urmatoarele elemente: -fata superioara sau dorsala-orientata spre palatul cavitatii bucale. VISCERELE CAPULUI SI GITULUI. m. CAVITATEA BUCALA-este primul segment al tubului digestiv. uniti printr-un istm.transvers superior. Esofagul cervical are urmatoarele limite : -superior : la nivelul vertebrei C6 -inferior : apertura toracica superioara Raporturi : -anterior : traheea -posterior : mm. CAVITATEA NAZALA-este primul segment al cailor respiratorii superioare.obraji si arcadele dentare -cavitatea bucala propriu-zisa.platisma.lateral de acesta se gasesc doua plici oblice numite plicile sublinguale care prezinta orificiile de deschidere ale canaliculelor glandei salivare sublinguale.-n. Asezare si raporturi .vertical.este formata din doi lobi tiroidieni cu forma piramidala.format de papilele gustative foliate. m.celiace -rr.Arcadele dentare impart cavitatea bucala in doua parti: -vestibulul bucal-este spatiul cuprins intre buze. informatiile gustative sint preluate din 2/3 anterioare de n. Configuratie externa .are culoare galben-cenusie.milohioidieni si mm.extrinseci sint: stiloglos.gastrice -rr. filiforme.traheea la nivelul inelelor 2-3. -fata inferioara -prezinta pe linia mediana o plica mucoasa numita frenul sublingual. care trece anterior de trahee.laringelui. tiroidiana inferioara si inervat de ramiri din n. ESOFAGUL CERVICAL : Esofagul reprezinta prima parte a canalullui alimentar si face legatura intre faringe si stomac. -lateral . la nivelul careia se deschide canalul glandei submandibulare.

limfatici si rr.nn. In interior dintele prezinta cavitatea si canalul dentear ocupate de pulpa dentara-tesut conjunctiv. partea laringiana are raport anterior cu glanda tiroida Vascularizatia: Artere : -faringiana ascendenta. cranieni IX.Formula dentara-in timpul vietii omul prezinta doua dentitii: -dentitia deciduala sau de lapte-care incepe sa apara dupa primele sase luni si tine pina la 8 ani. X. XI.Pe peretele lateral prezinta orificiul tubei auditive. mm. IX. Venele formeaza un plex superficial din care se formeaza : v.premolari 2.In jurul acestuia se gaseste tesul limfoid care formeaza tonsila tubara. jugulara interna v.aa. . prevertebrali si lama prevertebrala a fasciei cervicale. fiind vizibila -gitul sau colul dintelui -radacina dintelui-asezata in alveola dentara. carotida interna si externa . jugulara interna vv. faringiana ascendenta Lateral : in spatiul retrostilian . Acesta prezinta inferior o prelungire mediana numita uvula. IX Anterior.Intre nazofaringe si bucofaringe se gaseste valul palatin.molari 2.Vascularizatia este asigurata de aa. jugulara interna Inervatia: .Ea este formata din 32 de dinti cu urmatoarea formula: incisivi 2. palatina ascendenta si faringiana ascendenta n. Nazofaringele-comunica anterior ptin choane cu fosele nazale. care este acoperit la nivelul coroanei de smalt (cel mai dur tesut osos din organism) si de cement la nivelul radacinii. DINTII.X . faringele este format de la interior la exterior din urmatoarele tunici: -mucoasa-la nivelul ei exista numerosi foliculi limfatici cu rol de aparare impotriva infectiilor. Raporturile faringelui : Posterior : vertebre cervicale. tiroidiene mijlocii : se varsa in v. lax cu vase de singe si nervi. tiroidiana superioara : se varsa in v. Ea este formata din 20 de dinti cu urmatoarea formula : incisivi-2. Bucofaringele-comunica anterior prin gitlej cu cavitatea bucala. Dupa comunicarile pe care le prezinta anterior cu cavitatea nazala. cavitatea bucala si laringe. din a. tiroidiana superioara Vene : se varsa in v.prin care faringele comunica cu urechea medie. Limite-superior-baza craniului -inferior-vertebra C8 (la copil) sau C7 (la adult). X Structura faringelui. 23 . in special cel mijlociu.carotida externa). V.molari 3. limfatici cervicali profunzi si cei prelaringieni Inervatia: este vegetativa si provine de la gg. XII in spatiul prestilian . tiroidiana inferioara: se varsa in v. palatina ascendenta. brahiocefalica Limfaticele : dreneaza in gg. -dentitia pemanenta-incepe ssa apara dupa 8 ani si este completa la 18-20 ani. Coroana dentara are forme diferite pentru fiecare dintre dinti si prezinta urmatoarele elemente: -fata anterioara sau vestibulara -fata posterioara sau linguala -fata sau margine superioara sau ocluzala -margine laterala -margine meziala.vegetativa : simpatica – gg simpatic cervical superior .senzitiva : nn.canini 1. X.aa. Laringofaringele-comunica anterior prin aditus laringis cu laringele iar inferior cu esofagul. Intre lama prevertebrala si farige se gaseste spatiul retrofaringian in care se gasesc gg. bucofaringele si laringofaringele.canini 1. Structura dintelui. FARINGELE-este un organ musculocavitar care reprezinta intersectia cailor respiratorie si digestiva. dintele este format dintr-un tesut osos dur. XI .faringele are trei etaje:nazofaringele. parasimpatica : n. Configuratia externa dintele prezinta trei parti: -coroana dentara-este partea care iese din alveola dentara si gingie. De la baza uvulei coboara spre radacina limbii si peretele lateral al bucofaringelui doua plici mucoase numite arcuri palatine: -arcul palatoglos -arcul palatofaringian intre cele doua arcuri se delimiteaza fosa tonsilara in care se gaseste tonsila sau amigdala palatina.tiroidiene inferioare (din trunchiul tirocervical) si superioare (din a.motorie : nn. IX. simpatici cervicali.

laringeu superior (din n. laringeu inferior care este ramura din n.laringeu superior mm. adductori (constrictori) ai glotei: m. laringiana superioara reprezinta cea mai importanta sursa de vascularizatie. tiroepiglotic . superior. m. corniculate si cuneiforme ). LARINGELE-apartine cailor respiratorii superioare si se continua inferior cu traheea.-submucoasa sau membrana faringobazilara-asigura insertia muschilor faringelui -musculara-formata din trei mm. Se desprinde din a.cu fibre verticale (palatofaringian si stilofaringian).cricotiroidian : ridica cricoidul si este inervat de n. laringiana inferioara. din a.inferior.cricoid si epiglota) si trei perechi (aritenoide. mm.fiind format din doua lame unite anterior. Toti sint inervati de n. mijlociu si inferior si mm. din a. Epiglota are forma unei frunze cu partea lata superior si cu o prelungire inferioara numita petiol.laringelui unesc cartilajele acestuia. Cartilajele corniculate sint situate la virful cartilajelor aritenoide. cricoaritenoidian lateral m.Pe fata anterioara a epiglotei. este r. Cartilajul tiroid-are forma unei carti deschise posterior. Cartilajele aritenoide sint de forma piramidala situte superior de lama cartilajului cricoid. larigeu inferior (din n. vag) n. vag) 24 .constrictori. care este mai mica. carotida externa) a. abductori (dilatatori) ai glotei. cricoaritenoidian posterior m. tiroidiana inferioara (r. Acestea impart cavitatea laringelui in trei etaje: -vestibulul laringelui -ventriculul -cavitatea infraglotica ce se continua cu traheea Structura laringelui-laringele prezinta un schelet cartilaginos format din trei cartilaje neperechi (tiroid. laringeu recurent Vascularizatia laringelui : a. Cavitatea laringelui-prezinta pe peretii laterali doua perechi de plici mucoase: -plicile vestibulare-superior -plicile vocale-inferior. din trunchiul tirocervical) Inervatia : n. tiroaritenoidian m. iar superior comunica cu faringele. tiroidiana superioara (r. Mm. mucoasa glosoepiglotica formeaza 2 plici care delimiteaza 2 depresiuni numite valecule. Pe fete anterioare ale acestor lame se gasesc liniile oblice iar superior si inferior niste prelungiri numite coarne superior si inferior. Cartilajul cricoid-are forma unui inel cu partea mai lata posterior. Aceasta comunicare este delimitata anterior de epiglota.