www.cartiaz.

ro

Carti si articole online gratuite de la A la Z

DINAMICA GRUPULUI SI ECHIPEI Adrian Neculau SCOPUL UNITÃÞII DE CURS: sã ofere cursanþilor noþiuni ºi explicaþii pentru a înþelege domeniul psihologiei sociale; sã înfãþiºeze problematica largã a câmpului social din perspectiva disciplinei noastre. OBIECTIVE OPERAÞIONALE În urma studierii acestei unitãþi de curs, studenþii ar trebuie sã: înþeleagã ºi sã explice câmpul social ºi fenomenele sociale din perspectiva psihologiei sociale; sã cunoascã noþiunile cu care se opereazã în acest domeniu; sã explice modalitãþile ºi mecanismele articulãrii personalitãþii la mediul social; sã identifice rolul contextului social în formarea reprezentãrilor sociale ºi atitudinil or sociale; sã dobândeascã competenþa psihosocialã, adicã capacitatea de a analiza ºi acþiona în câmpul social; sã promoveze o atitudine activã faþã de realitatea socialã. EVALUARE Evaluarea va consta dintr-un examen scris din conþinutul cursului ºi un dosar cu aplicaþiile / activitãþile prezentate pe parcursul acestui curs. Ele reprezintã 50% din nota finalã. Fiecare activitate trebuie tratatã pe 2-3 pagini scrise. Toate temele vor fi incluse într-un dosar ce trebuie prezentat la întâlnirea tutorialã.

ADRIAN NECULAU WWW.CARTIAZ.RO

CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z

I. GRUPUL ÎN PSIHOLOGIA SOCIALà Cursul îºi propune sã prezinte rolul grupului în viaþa socialã, în procesul de dezvoltare a persoanei ºi în formarea personalului. Vor fi identificate cele mai importante tipur i de grupuri psihosociale: grup mic (restrâns), grup primar -grup secundar (organizaþie), grupare , comunitate, mulþime. În definirea grupurilor vor fi reþinute caracteristicile: talia, unitatea de timp ºi spaþiu, interacþiunea membrilor, percepþia apartenenþei, scop comun ºi interdependenþa membrilor în atingerea acestui scop. Vom descrie apoi dimensiunile g rupului (instrumentalã, relaþionalã ºi contextualã) ºi funcþiile sale: de integrare socialã, de diferenþiere, de schimbare ºi de producþie. Douã paragrafe sunt dedicate tehnicilor de antrenament grupal (T-group), funcþiei de animare a grupurilor, descrierii tipuril or de animatori. Un ultim paragraf prezintã munca în grupuri. I.1. CONCEPTUL DE GRUP ÎN PSIHOLOGIA SOCIALà Realitatea socialã se prezintã ca un sistem complex de grupuri (mai mari sau mai mici, formale sau informale) care construiesc norme ºi valori, distribuie poziþii ºi e xercitã influenþe. Grupul: joacã un rol crucial în evoluþia persoanei, constituie cel mai important mijloc de socializare ºi integrare socialã, contribuie decisiv la transmiterea valorilor unei societãþi; oferã individului securitate, dar ºi mijloace de afirmare;

rãspunde nevoilor asociative ºi de apartenenþã ale fiinþei umane. În fine, prin dimensiunea sa interactivã, grupul se prezintã ca un mediu ºi mijloc de învãþare a unor roluri sociale, formeazã competenþe de evaluare a altora ºi poate contribui la dezvoltarea conºtiinþei de sine a membrilor sãi.

Termenul grup a fost folosit, pentru prima datã, ca termen tehnic în bele-arte; el v ine din italianã (groppo sau gruppo) desemnând mai mulþi indivizi, pictaþi sau sculptaþi, formâ d un subiect. În francezã groupe a pãtruns mai târziu, adus de artiºtii care au studiat î Italia. Se pare cã prima apariþie scrisã a termenului, în limba francezã, este conþinutã în traducerea din 1668 a lucrãrii De arta graphica a lui Du Frasnay, de cãtre R. de Piles . El era utilizat aici ca termen de atelier. În literaturã, cuvântul a fost folosit, pentru prima oarã, de cãtre Moliere, într-un text puþin cunoscut, Poeme du Val-de-Grâce (1669). În secolul 2

WWW.CARTIAZ.RO

CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z

DINAMICA GRUPULUI

XVIII acest termen desemna deja o reuniune de persoane. La acest sens el a ajuns dupã ce, la început, a însemnat nod , legãturã , reuniune , ansamblu , semnificând coeziune între membri , comunicare . Varianta rond , de care a fost apropiat iniþial, a însemnat, tot ma mult, cerc , adunare de egali (Anzieu, Martin, 1994; De Visscher, 2001). În aceeaºi perioadã el se impune ºi în germanã ºi în englezã (grupe, group). În limba românã cuvântul pãtruns târziu, din francezã. Au circulat însã ºi alþi termeni, desemnând aproximativ aceea realitate: ceatã, trupã, ortãcie, echipã. Ar mai trebui înregistrate sensurile arhaice (ho ardã, gintã, sectã) sau semnificaþiile metaforice (Turnul Babel, Curtea Miracolelor, Piaþa Meduzei). Încã de la apariþie, verbul a grupa a însemnat acþiunea de a pune în ansamblu set de elemente distincte, de a le lega unele de altele, într-o solidaritate mai m ult sau mai puþin accentuatã.

Ca unitate socialã grupul poate fi întâlnit încã în preistoria umanitãþii. Constructorii turnului Babel, de exemplu, au fost lipsiþi de ceea ce astãzi numim spirit de echipã , ia r eºecul ce l-au suferit a arãtat importanþa comunicaþiilor în grup. Referiri la fenomene colective, la structuri ºi transformãri, gãsim în Republica lui Platon ºi în Politica l Aristotel. În operele utopiºtilor întâlnim interesante comunitãþile anarhist-sentimentale c re propun schimbãri ºi proiecteazã idealuri. Falansterul lui Fourier reprezintã un asemenea model grupal de organizare. Quakerii americani au ºi ei un cult religios grupal. În societatea tradiþionalã româneascã s-a dezvoltat o instituþie a cooperãrii, promovând spiritul de întrajutorare prin asociaþii ca obºtea þãrãneascã, claca, ortãcia, vecinãtatea sau ceata (Neculau, 1989).

Câteva condiþii istorice ºi sociale specifice au facilitat dezvoltarea acceleratã a teor iei grupurilor în Statele Unite. Între acestea, organizarea vieþii sociale în Lumea Nouã. În ce ebra sa lucrare Democraþia în America (1864), istoricul francez Alexis de Tocqueville scria : Am întâlnit în America tipuri de asociaþii despre care mãrturisesc cã nici nu aveam idee. Americanii de toate vârstele, de toate condiþiile ºi de toate conceptele se asociazã (s. n.) fãrã încetare. Ei nu au numai asociaþii comerciale ºi industriale la care participã cu toþii, c i încã mii de asociaþii diferite: religioase, morale, importante, neserioase, foarte generale , foarte particulare, imense ºi foarte mici Condiþiile istorice particulare au determinat, în St atele Unite, aceste orientãri spre grup: nevoia de randament, în industrie, a trezit inter esul pentru studierea echipelor de muncã; viaþa politicã a promovat modelul acþiunii colective; organizarea armatei a relevat importanþa factorilor de coeziune ºi eficienþã în grupurile mici. Teoria grupurilor a pãtruns impetuos în ºtiinþele sociale pe la mijlocul secolului trecu t. Aceastã perioadã a cunoscut un proces rapid de restructurare în organizarea ºi stilul vi eþii

precum ºi a sistemului de valori. Evoluþia procesului de comunicare (masificarea m ass 3 . ci ºi relaþiile dintre oameni. demogra fice au afectat nu numai raporturile dintre oameni ºi obiecte (natura muncii ºi tipul de uni tate socialeconomicã). economice. ca urmare a urbanizãrii accelerate ºi a dezvoltãrii mecanismelor tehnico-birocratice.cotidiene. Schimbãrile tehnice.

polarizare pentru o opþiune. clasã socialã.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z media. Categoriile sociale. contribuind la dezvoltarea proceselor de normalizare ºi uniformizare. Munca în grupuri. crede sociologul american R. grupul social are un sens mai larg. adesea pentru a manifesta sau demonstra aderenþa la o idee. asociaþii. dezvoltarea Internet-ului). statutelor. grupãri parþiale (familie. o legãturã. ca mijloc de echilibru ºi suport psihosocial. Psihologia socialã este preocupatã îndeosebi de grupul de dimensiuni reduse. psihosociologul Pierre de Visscher propune denumirile de formaþiune socia lã sau colectivitate : ansamblul de indivizi uniþi printr-o legãturã socialã. o clasã de indivizi care au caracteristici comparabile ºi întreþin unele relaþii. de amenajare a relaþiilor dintre oameni. noþiunea cu sfera cea mai largã între cele ce ne intereseazã aici. organi 2) dezvoltã interacþiuni.CARTIAZ. Pornind de la modelul Gurvitch. Categoriile. au suscitat gãsirea unor noi forme de integrar e socialã. Sociologul francez G. Gurvitch (1963) distinge între ansambluri sociale largi. ele presupun interacþiune între membri ºi de aceea nu se pot confunda cu grupurile sau colectivitãþile. Merton (1965) sunt simple agregate. dar sunt organizãr efemere. a devenit o modalitate de afirmare socialã. raporturi sociale în limitele unor reguli prestabilite. Nici masa. 3) se c onstituie într o entitate particularã ºi 4) regrupeazã membrii dupã criterii funcþionale ºi/sau complement re. Aceste ansambluri presupun o regrupare datoritã comunitãþii de gândire ºi acþiune. care-ºi cautã identitatea. mecanisme de organizare ºi nu au corespondenþã în realitate. regrupãri logice. poziþiilor ºi rolurilor. deºi nu se confundã cu cel de categorie socialã.ADRIAN NECULAU WWW. având în comun mode culturale sau subculturale. precum ºi restructurarea formelor tradiþionale de organizare ºi de autoritate familialã ºi profesionalã. o unitate socialã. Interacþiunea relaþiilor în cadrul grupurilor sociale presupune aderarea la valori ide ntice (sau similare). Dezvoltarea unor noi modele de sol idaritate ºi ajutor social au condus la explozia formelor de organizare izvorâte din iniþiative n onguvernamentale. asociaþii. Primul palier de analizã pe care ar trebui sã-l luãm în consideraþie atunci când studiem grupul este cel de categorie socialã. numit . dar ºi la redistribuirea puterii. În sociologie. dupã De Vissch er (2001) sunt construcþii mentale. Specificitatea grupului social este aceea cã el ne apare ca: 1) un subsistem indus într-o tipologie de formaþie socialã în care se pot regãsi colectivitãþi. reunind poziþii sociale ºi de status. publicul sau chiar mulþimea nu pot fi incluse în sp ecia grupurilor datoritã lipsei liantului comun. fãrã a implica ºi o interacþiune între membri. manifestãrii unei atitudini similare. a unui mod de comunicare ºi de interinfluenþare. participarea la activitãþi comune sau momente comemorative ºi existenþa unui spaþiu interacþional. comunitãþi) ºi diferite alte forme de sociab în care legãtura socialã determinã o reciprocitate de perspectivã . semnificând o relaþie socialã sau interindividualã.

în lucrarea Social Organization (1909) care le-a numit grupuri prima re. Aceste grupuri au fost descrise pentru prima da tã de Charles Cooley. faþã în faþã. coop erarea ºi interacþiunea directã. Caracteristica lor scria sociologul american este asociaþia intimã a membrilor.adesea grup mic sau grup restrâns. Ele contribuie decisiv la formarea naturii sociale 4 .

un consiliu de administraþie. Cooley a descris patru tipuri de grupuri primare pe care le-a numit universale pentru cã au aparþinut tuturor timpurilor ºi stadiilor de dezvoltare ale omenirii: 1) familia primul grup primar pe care-l cunoaºte civilizaþia umanã. de a se situa prin raport cu valorile comune. Iar mijlocul prin care se poate obþine acest rezultat este pãstrarea dimensiunii sale restrânse. f) gr . 2) grupul de joc al copiilor. dezvoltarea unor abi litãþi psihosociale. c) grupul de acþiune comunitarã poate avea ca obiectiv dezvoltarea localã. r itualuri. coduri. Unitatea grupului primar nu este însã una de purã armo ºi dragoste. interdependenþã. urmãrit într-un mod activ. susþinerea psihosocialã a unei acþiuni. astfel încât þelul fiecãrui mem converteºte în viaþa comunã a grupului. organizarea serviciilor comunitare. acþiunea politicã pentru apãrarea drepturilor sociale a uno r categorii de populaþie. sunt: scop comun. dobândirea unor experienþe. uniune moralã. Grupul primar promoveazã spiritul lui Noi ºi implicã acel fel de simpatie ºi de identificare mutualã pe u care noi este expresia naturalã . Acest p de grup mai este cunoscut ºi ca grupul de cercetare-acþiune. ajungând la reprezentarea comunã a unei realitãþi. aºa cum au fost descrise în psiholo gia socialã. Supunerea la standardele comune îndeamnã membrii sã se angajeze în eforturi de a ocupa un loc în conºtiinþa celorlalþi. Principalul obiecti v al grupului primar este conservarea realitãþii sale fizice ºi a imaginii ideale. în construirea unui scop colectiv. grupul de formare în întreprindere sau cele de educaþie popularã. grupa de studenþi. prin promovarea ambiþiei ºi onoarei. ci este o unitate care încurajeazã diferenþierea competiþia. 3) grupul de vecinãtate. care au discutat împreunã rezultatele unei investigaþii empirice. un comitet de acþiune. o asociaþie). generozitatea. solidaritate. 4) comunitatea de bãtrâni. lu adesea forma cluburilor sau societãþilor în care liantul este afecþiunea reciprocã. d) grupul format la sfârºi tul unei cercetãri au o bazã voluntarã ºi reunesc indivizi care au participat la realizarea unor observaþii. Care sunt cele mai cunoscute grupuri restrânse. se grãbeºte Cooley sã adauge. b) grupul de formare psihosocialã are ca obiectiv creºterea sau formarea personalã. veneraþia eroilor ºi un acut sentiment de dreptate). relaþii afective între membri. reunit pentru o îndatorire comunã (echipa de muncã. (dinamica grupului). caracterizat prin spontaneitate ºi cooperare.WWW. înregistrate de cercetãtorii domeniului? Chantal Leclerc (1999) de la Universitatea Laval (Canada) a inventar iat urmãtoarele: a) grupul de sarcinã. constã într-o anum itã fuziune a individualitãþilor într-un întreg. exprimând viaþa socialã ºi afectivã a ruralului (caracteristicile sale sunt autoguvernarea. echilibru intern ºi un sistem constant de relaþii cu exteriorul. e) grupul de învãþare (clasa de elevi. Rezultatul asociaþiei intime.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI idealurilor individului.CARTIAZ. formatã de indivizi care se cunosc din copilãrie ºi adolescenþã. constituirea de norme. într-o unitate comunã. psihologice. Caracteristicile principale ale grupului primar. consolidarea unei echipe. credinþe. care ºi-au confruntat reacþiile ºi credinþele.

în interiorul unei 5 . artistice.upul de loisir este organizat pentru diferite acþiuni sportive. culturale. g ) grupul de persoane dintr-o rezidenþã reuneºte indivizi într-o unitate de viaþã .

Y.CARTIAZ. Martin. nestructurate. loisir (cãmin de elevi.ADRIAN NECULAU WWW. reunite ades ea dupã criterii afective ºi organizaþiile înalt structurate. orfelinat. J. Anzieu. Clasificarea grupurilor umane (dupã D. D. 1994) Denumirea grupului Structura (gradul de organizare internã ºi diferenþierea rolurilor) Durata Nr. facilitând dobândirea celor dintâi experienþe socia Într-o lucrare intitulatã Dinamica grupurilor restrânse. h) fa ia este consideratã primul grup de apartenenþã. Anzieu ºi J. dar puþin importantã pentru grup Gruparea Mijlocie Mai multe sãptãmâni pânã la mai multe luni . Martin (1994) aºeazã grupul restrâns la interferenþa grupãrilor mari. indivizi Relaþii între indivizi Efectul asupra credinþelor ºi normelor Conºtiinþa scopurilor Acþiuni comune Mulþimea Foarte slabã Câteva minute pânã la câteva zile Mare Contagiune a emoþionalã Iruperea credinþelor latente Slabã Apatie sau acþiune paroxisticã Banda Slabã Câteva ore pânã la câteva luni Mic Cercetãri asemãnãtoa re Întãrire Mijlocie Spontaneitate. casã de odihnã). funcþionând dupã norme instituþi . sãnãtate.Y.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z instituþii de educaþie.

Mic. ne prezintã un tablou al confundate cu acest tip de grup clasic. la rândul sãu. mijlociu sau mare Relaþii umane superficiale Menþinere Slabã sau mijlocie Rezistenþã pasivã sau acþiuni limitate Grupul primar sau restrâns Ridicatã Trei zile pânã la zece ani Mic Relaþii umane bogate Schimbare Ridicatã Importanþa spontaneitãþii ºi vederilor înnoitoare Grupul secundar sau organizaþia Foarte ridicatã Mai multe luni pânã la mai multe decenii Mijlociu sau mare Relaþii funcþionale Introduce presiuni Slabã sau ridicatã Importanþa obiºnuinþei ºi planificãrii Chantal Leclerc. Alte tipuri de regrupare decât grupul restrâns Tipuri de regrupare Caracteristici distinctive ºi legãturi între persoane Exemple Agregat Juxtapunere a membrilor foarte puþin legaþi unii de alþii Agregat fizic Persoane legate prin singurul fapt de a fi în acelaºi loc în acelaºi moment Coada aºteptând în faþa regrupãrilor care nu pot fi .

vârstã. dupã nivelul de ºcolaritate. Persoane regrupate în cadrul unei anchete.unui ghiºeu de casierie Agregat statistic Categorie de persoane regrupate în funcþie de criterii de clasificare exterioare voinþei lor. 6 . salariu etc.

CARTIAZ. dar care împãrtãºesc unele norme ºi care. 1999) I. -Femeile ºi oamenii -Hispanofonii. -Amatori de exerciþii sau plimbãri în aer liber. -Reþeaua familialã -Reþeaua de prieteni -Reþeaua de muncã Comunitatea de Numãr relativ important de persoane nevoind -Ecologiºtii neconstituiþi în gândire ºi de acþiune în mod necesar relaþii directe. mijlocii sau superioare. (Sursa: Chantal Leclerc.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI Mulþime Reasamblarea punctualã ºi efemerã a unui mare numãr de persoane. sport ºi loisir. faþã de aceleaºi mize. Definiþie Majoritatea definiþiilor îºi restrâng aria la grupul mic sau restrâns. servicii comunitare etc. francofonii. Examinând literatura extrem de bo gatã de pânã la aceastã datã.2.WWW. noi am identificat (Neculau. servicii publice. politice) în interiorul unui segment particular al realitãþii sociale (comerþ. 1977) urmãtoarele elemente care au p . anglofonii etc. Categoria socialã Ansamblu de persoane care au în comun caracteristici sociale sau condiþii de viaþã. economice. Organizaþiile Sisteme sau subsisteme sociale care funcþioneazã dupã norme instituþionale (juridice. recurg la cadre de referinþã comune.) Organizaþii mari -O mare uzinã -Un mare sindicat Organizaþii mici -Membrii serviciului de contabilitate dintr-o uzinã -Consilierul de administraþie al unui organism fãrã scop lucrativ. -Populaþiile dintr-o zonã calamitatã. -Persoanele asistând la un spectacol de muzicã popularã -O manifestaþie contra rasismului Reþeaua -Configurarea unor legãturi sau a unor canale de comunicare observabile sau rituale în grupuri restrânse sau în alte tipuri de regrupãri. -Persoanele din clasele populare. punând accentul pe scopul comun al membrilor ºi interacþiunea acestora. partide sau organizaþii. -Reþeaua poate reuni persoane care nu se cunosc. administraþie.

Capitolul desp re grup dintr-un manual de psihologie socialã apãrut în Franþa mai târziu (Fischer. aflate în interacþiu ne. având sentimentul de 7 . 1990) reia ace leaºi trãsãturi: un numãr restrâns de indivizi.utut contribui la o definiþie a grupului mic: un ansamblu de persoane. în vederea atingerii unui scop. animaþi de un scop comun. diferenþiindu-se dupã funcþii sau sarcini.

ADRIAN NECULAU WWW.CARTIAZ.RO

CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z

interdependenþã ºi întreþinând relaþii afective. Alte douã definiþii, de peste ocean, nu lã mult sfera trãsãturilor. Landry (1995) a identificat urmãtoarele caracteristici ale gr upului: numãr restrâns de membri (3-20); interacþiune directã, faþã în faþã; scopuri valorizate pri membri; dezvoltarea unor legãturi afective; interdependenþã; diferenþiere de roluri; apa riþia normelor; dezvoltarea unei culturi grupale, marcatã prin credinþe, rituri, limbaj pr opriu; interacþiuni constante, simbolice sau reale, între grup ºi mediul sãu. Johnson ºi Johnson (1998) nu ajung nici ei mai departe: interacþiunea interpersonalã; interdependenþã; scop uri comune; percepþia apartenenþei; motivaþie de asociere; influenþã mutualã interpersonalã. Douã definiþii mai extinse ne pot servi ca repere pentru un model de abordare operaþional. Pierre de Visscher (1991) de la Universitatea din Liege, unul dintre cei mai avizaþi specialiºti europeni în domeniu, coordonator al antologiei româneºti dedicate dinamicii grupului, apãrutã la Editura Polirom, defineºte grupul restrâns ca: o unitate de timp ºi spaþiu, un aici ºi acum , comportând o anumitã proximitate, dar ºi

o distanþã interindividualã minimalã; -o semnificaþie: o raþiune de a fi ºi de a rãmâne în ansamblu, fãrã a se impune obiective identice sau experienþe comune; mod de a fi comun, împãrtãºirea în comun a evenimentelor sau a experienþelor; posibilitatea percepþiei sau reprezentãrii fiecãrui membru de cãtre toþi ceilalþi; un aer de entativitate (agregat, entitate unificatoare) ºi de grupalitate a membri lor faþã de exterior; o duratã suficientã de funcþionare, permiþând un proces de instituþionalizare (structura, relaþii stabile, apariþia unor funcþii, roluri, norme, procese) ºi identificarea membril or; Pentru Chantal Leclerc (1999), de la Universitatea Laval din Québec, grupul este un

câmp psihosocial dinamic, constituit dintr-un ansamblu reperabil de persoane, a cãro r unitate rezultã dintr-o comunitate de tip colectiv ºi din interdependenþa stilurilor individua le. Aceste persoane, legate voluntar sau nu, sunt conºtiente unele de altele, interacþioneazã ºi se

interinfluenþeazã direct . Aceastã definiþie pe care o propunem ca definiþie de lucru, prop ne raportarea la trei caracteristici fundamentale:

1. grupul implicã o cunoaºtere a apartenenþei la o entitate colectivã, uºor de reperat. Indivizii sunt percepuþi fãrã dificultate, în interior ºi exterior, ca membri ai unitãþii; 2. grupul se fondeazã pe o oarecare comunitate de tip colectiv ºi pe interdependenþa membrilor. Aceasta se caracterizeazã prin obiective similare, împãrtãºite de cãtre ceilalþi; 3. grupul permite o interacþiune directã între membrii sãi. 8

WWW.CARTIAZ.RO

CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z

DINAMICA GRUPULUI I.3. Teorii despre grupuri1 Tradiþia gândirii grupale s-a dezvoltat în Europa raþionalistã ºi s-a emancipat în epoca luminilor. Apariþia statelor naþionale a stimulat acest tip de entitate socialã culturalã, inducând popoarelor sentimentul de apartenenþã la o arie spiritualã circumscrisã prin religie, filozofie sau cutume. Cercetãrile lui W. Wundt asupra psihologiei poporul ui (Völkerpsychologie) sau cele ale lui G. le Bon asupra psihologiei mulþimii au întãrit teresul pentru comportamentele colective. Teoria grupului rãmâne îndatoratã observaþiilor lui Taine asupra forþei iraþionale ºi violente ce o exprimã mulþimile, contribuþiilor lui de asupra imitaþiei, lui Ch. Fourier pentru inventarea mitului falansterului (o socie tate utopicã a grupului ideal) sau lui Durkheim, promotorul ideii de solidaritate ºi a ipotezei c onºtiinþei colective. Cercetãrile sistematice asupra grupului s-au dezvoltat însã peste ocean. Prima contribuþie majorã, care a impulsionat dezvoltarea domeniului, aparþine lui Elton Mayo ºi grupului sãu care, dintr-o cercetare clasicã de psihologie industrialã, a extras ideea importanþei climatului de grup ca mod de obþine sentimentul apartenenþei ºi ca mijloc de

ºi

artã, in

H. G. Ta

schimbare a atitudinilor Kurt Lewin ºi colaboratorii sãi au impus conceptul de cerce tareacþiune, adicã ideea de intervenþie asupra unui mediu natural cu mijloacele pe care le oferã grupul însuºi, prin acþiunile ºi procesele ce le dezvoltã. Grupul are o dinamicitate a sa, el poate dezvolta un spirit de cãutare a celei mai bune formule pentru a atinge un sc op propus, el devine un spaþiu al confruntãrilor ºi învãþãrii reciproce. Lui Lewin ºi colaboratorilor sãi Lippit ºi White, se datoreazã noþiunea de climat social (autocratic, democratic, laisse r-faire ) ºi propunerea expresiei dinamica grupului, ca sistem de interacþiune a membrilor întrun câmp social (dezvoltând scopuri, norme, percepþii reciproce, roluri) ºi mijloc de schimb are socialã.

J.L. Moreno poate fi considerat ºi el un precursor al cercetãrilor asupra dinamicii grupului. Moreno, nãscut în România, a inventat o metodã de radiografiere a relaþiilor soc ioafective dintr-un grup. Constatând cã în orice grup se dezvoltã relaþii de simpatie ºi antipatie ºi cã aceste relaþii spontane exprimã stereotipurile culturale ale membrilor, el constatã cã grupul se constituie din reþele (lanþuri) de simpatie/antipatie care se organizeazã în subgrupuri, fenomen ce poate fi redat prin scheme grafice pe care Moreno le numeºt e sociograme. C. Rogers a propus ideea considerãrii grupului ca mijloc de dezvoltare. Participar ea la un grup de formare, dupã Rogers, apare participanþilor ca o întâlnire în care îºi pot exp sentimentele ºi pot învãþa (prin interacþiune, prin experienþã), care sunt comportamentele

9 . De Visscher. A. cititorii sunt invitaþi sã consulte P. 2001. Dinamica grupurilor. Pentru aprofundare. 29-58.dezirabile. pp. 1 În acest paragraf sunt numai enumerate cele mai cunoscute teorii despre grupuri. Neculau. Polirom.

în mod inegal ºi de o manierã unilateralã. se inventeazã mecanisme de control social. Benne ºi Sheats (1948 ) au identificat roluri centrate pe sarcinã (lansarea unei idei. tratarea superioarã a informaþiei. generatoare de conformism. contribuind la dezvoltarea unor relaþii sociale care sã convinã actorilor sociali implicaþi. relaþionalã ºi contextualã. Analizând evoluþia dinamicã a grupurilor. CELE TREI DIMENSIUNI ALE GRUPULUI La început. elabo rarea unor proiecte). Pentru a se menþine influenþa. de inovaþie ºi recunoaºtere socialã. Din aceastã articulare concretã a membrilor ºi a ace stora cu contextul social mai larg rezultã specificul muncii în grupuri. Cercetãrile lui Moscovici au condus la dezvoltarea cercetãrilor influenþei sociale ºi a schimbãrii sociale prin norme de conformitate ºi inov aþie grupalã. Astfel R. sarcinã. dupã care aceasta se repartizeazã. astãzi celebrã. schimbu ri dã grupului personalitate relaþionalã . interacþiune. Primele unt dimensiuni clasice . în vederea fondãrii unor norme afective . El construieºte un nou model de influenþã socialã. se încurajeazã apariþia conflictului factor de evoluþie socia lã. Aceste prime dimensiuni realizarea unei sarcini sau interacþiunea în vederea relaþionãrii socio-afective au fost cercetate. care au degajat principalele lor caracteristici. grupul a fost cercetat ca forþa productivã superioarã individului (rezolvare a de probleme. într-un grup.4. I.CARTIAZ. de mai mulþi exegeþi. cea relaþionalã relat despre interacþiunile socio-afective. Dimensiunea relaþionalã relateazã despre gestionarea obiectivelor ºi modul î care se articuleazã acestea cu aºteptãrile ºi disponibilitãþile membrilor. luarea unor decizii eficiente. Bales (1950) a delimitat o arie a sarcinii sau socio-operatorie (oferirea de opinii ºi informaþii. evaluare. fiecare grup se prezintã ca o întâlnire spec plasatã într-un context personalizat. încã din deceniul al ºaselea.ADRIAN NECULAU WWW. puse în evidenþã de toþi analiºtii grupurilor care au studiat productivitatea acestora în funcþie de talie (sau mãrime). co ntrol) ºi alta socio-afectivã (manifestatã prin solidaritate sau agresivitate). Psihologia minoritãþilor active (1970) . Dimensiunea instrumentalã raporteazã despre coordonarea membrilor cãtre un scop comun ºi organizarea comunicãrii în vederea fluidizãri i informaþiilor. În fine. Apoi ca mediu socio-afectiv care prin comunicare. producþia fiecãrui gr up. Într-o lucrare. solicitarea de informaþi .F. Pentru a se reduce starea d e incertitudine a membrilor. Moscovici a propus noþiunea de minoritate pe care o considerã sursã de inovaþie ºi de schimbare socialã. structurã sau tipurile de relaþii ce apar ca urmare a interacþiunilor.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z Încheiem acest paragraf cu enunþarea contribuþiei lui Serge Moscovici la dezvoltarea teoriei grupurilor. Dacã dimensi unea instrumentalã se referã la producþia grupului ºi conþinutul acesteia. pe care promotorii le ruleazã. Chantal Leclerc (1999) a identificat trei dimensiuni specifice ale fiecãrui grup: instrumentalã.

facili tarea 10 .i. armonizare. coordonare) ºi roluri de menþinere a coeziunii (încurajare. oferirea de opinii.

Saint-Armand a gãsit o bunã formulã pentru a sintetiza aceastã orient are funcþionalã a grupului: producþia în funcþie de obiective ºi utilizarea resurselor umane : Comunicãrii între membri. propunerea unor nor me. într-un context dat. caracteristicile spaþio-temporale sunt impuse grupului de cãtre cadr ul social în care acesta evolueazã. Ceva mai târziu Blake ºi Mouton (1978) au descris proceduri pentru producþie (tipul centrat pe sarcinã. Grupul. Un grup ºcolar. comunicaþionalã). fina nciare întrun context social-ideologic mai larg. termene. Saint-Arnaud (1989). plãcerea de a face parte etc. care a dezvoltat o teorie a grupului optimal. la caracteristicile ºcolii ca organizaþie socialã (structura organizatoricã consultarea membrilor în luarea deciziilor. elaborare. reprezentãrile sale. ruptã de comunitatea sau organizaþia în care este plasat. nevoie de securitate. evaluarea acestora). Se referã la condiþiile materiale. Aceasta merge de la cadrul social mai larg. i se acordã doar un rol instrumental. Într lucrare acare a cunoscut mai multe ediþii. ideologic e ºi politice în care grupul evolueazã. prin capitalul ºi resursele sale umane. materiale. iar Bennis ºi Shepard (1956) au descris funcþii ale sarcinii (propunere a unor proceduri. prin apartenenþã. autoritar) ºi preocupãri p entru persoane (tipul club social sau regulator). Grupul nu este o unitate izolatã. putere formalã. competenþe. controlul. La dynamique des groupes (1995) J. cu scopurile ºi mijloacele sale. ci întreþine multiple legãturi cu acesta (Neculau.CARTIAZ. prin raporturi e reale sale simbolice cu o direcþie de gândire ºi anumite practici sociale. pânã la detalii ca buget. (Neculau (1983) nu poate fi analizat decât prin raportare l a calitatea vieþii ºcolare. Normele vieþii de g rup. Dimensiunea contextualã înfãþiºeazã grupul într-un cadru socio-istoric. 2000 . credinþele. 1977). organizare ºi eficacitate. Un grupist târziu. al comunitãþii sau societãþii (Leclerc. reducerea tensiunii). juridice. a delimitat o energie de producþie. instituþionale. mijloace. el evolueazã. în aceastã perspectivã. de ener gia de solidaritate (relaþionalã. cercetarea celor mai bune mij loace de a atinge þelul comun). Maisonneuve a enumerat mai multe modalitãþi prin care membrii îºi exprimã interesul pentru alþii: prietenie. economice. el se identificã prin statutul sãu. rezumare) ºi funcþii de menþinere (încurajare. de exemplu. 1999).RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI participãrii). Dimensiunea relaþionalã este pusã în evidenþã de atracþia cãtre apartenenþa la grup. motivarea membri lor. Noi am analizat recent (Neculau. comunicaþia. gestiunea conflictelor. Orice grup se plaseazã într-o comunitate care-ºi imprimã ideile.WWW. talia grupului. nu va putea fi rupt niciodatã de un mediu concret. Toate cercetãrile dovedesc cã în cazul primei dimensiuni se pune accentul pe sarcinã (clasificarea obiectelor.

) modul în care contextul social-ideologic poate fi construit (=dirijat) în scopul obþinerii uno r reacþii controlate din partea grupurilor ºi actorilor. rupte de sistemu social în care acesta este plasat. ca ºi desfãºurarea socio-afectivã (relaþionalã) a vieþii de grup nu sunt neutre. Dimpotrivã. Din cele expuse mai sus rezultã cã producþia grupului (orientarea instrumentalã). orientarea grupului este determinatã de context ºi imprimã membrilor anumite constrângeri pe care aceºtia le încorporeazã ºi le transformã în 11 .

pânã la viaþ socialã ºi afectivã a grupului. fluidi-tatea comunicãrii. a unor condiþii concrete ºi destine comune. reciprocitate. bunãstare. Se înscrie în de voltarea vieþii afective Comunicarea informaþiilor ºi conþinutu-rilor Comunicare de poziþii relaþionale Marcat de reguli explicite de transmitere a Marcate de intersubiectivitatea ºi de tentativele informaþiilor de influenþare mutualã Cere competenþe de codificare ºi decodificare Cere interpretarea mesajelor Criterii de evaluare a grupului Productivitate. de a se defi ni repartiþie eficace a responsabilitãþilor ºi a sarcinilor reciproc. pe termen mediu sau lung. frecvent implicite -acorduri referitoare la valori ºi preferinþe reguli stabilite în funcþie de realitatea socialã Aºteptarea unor comportamente -a stabili relaþii pentru sarcina de realizat Aºteptarea unor comportamente -a produce compatibilitate. francheþe.ADRIAN NECULAU WWW. recunoaºterea identitãþii sale. Se înþelege. însuºirea acestora de cãtre actorii soci ali va marca viaþa grupului. Împãrtãºirea îndelungatã a unei aceleiaºi culturi de grup. etc.CARTIAZ. Roluri instrumentale Roluri psihosociale Procedee de producere a unui final printr-o Procedee de comunicare. Elementele ce fac parte din cele trei dimensiuni ale grupului Dimensiunea instrumentalã (care / ce?) Dimensiunea relaþionalã (cum?) Sarcina Relaþii Rezultã dintr-o activitate raþionalã prin rapor-tare la Rezultã din interacþiunile sociale ºi din conþinuturile tratate ºi din obiective formale procesul de construire a identitãþii concise. valorilor sale. contribuþie a mem-brelor la sarcinã. ancoreazã puternic pe individ la valorile sociale transmise prin intermediul grupului.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z proprietãþi individuale: opinii ºi atitudini. mutual. etc. bogãþia relaþiilor. solidaritate Dimensiunea contextualã (Cu cine. cu ce ºi cãtre ce?) Condiþiile concrete de întâlnire ºi lucru . eficacitate. de la organizarea producþiei ºi orientarea spre sarcinã. Criterii de evaluare a grupului Solidaritate. raportare la ceil alþi ºi la cadrul social-ideologic. Necesitãþi instrumentale Trebuinþe afective ºi identitare -a realiza câteva lucruri -a forma o imagine de sine pozitivã -a rezolva o problemã externã -a crea legãturi -a obþine respectul celorlalþi. a modalitãþilor de acþionare (chiar dacã acestea nu sunt agreate de unii membri) Reguli care orienteazã conduita -reguli tehnice -proceduri de conduitã a reuniunilor -reguli stabilite în funcþie de realitatea materialã Reguli care orienteazã conduitele -norme sociale. stiluri comportamentale. coordonarea activitãþilor.

. a avea legãturi cu servicii simila re. Posibilitãþile de interacþiune cu membri din exterior. interacþiuni cu persoane oficiale (participarea persoanelor din birouri similare..-Caracteristicile grupului -Spaþiul: Dispunerea scaunelor Condiþii de ventilare. claritate. materiale ºi bugetare 12 . temperaturã. zgomote din ambianþã. cu viaþa din cartiere similare) -Timp: Frecvenþa interacþiunilor Durata interacþiunilor Timpul de care se dispune pentru a realiza o sarcinã -Resurse umane.

respectarea tradiþiilor ºi ritualurilo r).5..) Orientarea grupului (sisteme de preferinþe ºi tendinþele ideologice pe care le exprimã) -Orientare implicitã ºi explicitã -Presiuni interne ºi presiuni externe (mandat oficial. în funcþie organizarea ierarhicã a grupului ºi autoritat a recunoscutã a fiecãruia dintre aceºtia.CARTIAZ. procesele.S. apartenenþã categorialã ºi ideologicã. s-a înregistrat.) ºi relaþiile intrag e (alianþe. încorporare.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI -Cadrul juridic ºi regulamentar -Structuri formale de funcþionare (diviziunea muncii. Dupã Anne Ancelin Schützenberger (1971) funcþiile grupului sunt: de integrare . determ de apariþia unor noi nevoi. trãsãturile lor. cea a lui D... Structura grupului ºi funcþiile pe care le îndeplineºte determinã punerea în funcþiune a unor procese specifice de actualizare a acestora. profesoarele Verena Aebischer ºi Dominique O berlé.. punând în valoare funcþiile corespunzãtoare (Bales). afectiv-apreciativ. Procesele ne apar ca modalitãþi de interacþiune. de comun icare.) Poziþia realã ºi simbolicã ocupatã de grup în mediul sãu ºi relaþiile intergrupale. d e a identifica funcþiile. . o oarecare confuzie în încercãrile de a caracteriza grupurile. rivalitãþi. I. d) crearea unor noi nevoi. de reglementare a relaþiilor inter-individuale ºi a celor intra-individuale. cãile de circulaþie a informaþiei. (Sursã: Chantal Leclerc.. de sarcinã ºi de tipul de organizare. curent de opinii. Crutchfield (1952) pune accentul pe satisfacerea nevoilor membrilor: a) satisfac erea diferenþiatã a nevoilor membrilor. Printre primele încercãri de a identifica funcþiile grupului. securitate.WWW. articulãri. b) satisfacerea nevoii de încorporare socialã ºi de dominare (participare. 1999). de influenþã. Noi am identificat (1977) urmãtoarele tipur i de procese de grup. FUNCÞIILE GRUPULUI În timp. Recent. Krech ºi R. Funcþiile pe care le îndeplineºte grupul sunt determinate de structura acestuia (forma l sau informal). de securit ate..) -Stabilirea unei legãturi instituþionale -Participarea voluntarã sau constrângerea membrilor grupului Compoziþia ºi poziþia grupului -Compoziþia grupului (statut. c) fiecare grup îndeplineºte o funcþie specificã (determinatã de sarcinã) ºi funcþii accesorii. derivând din funcþiile îndeplinite: de realizare a sarcinii. pe mãsurã ce grupul evolueazã spr e noi scopuri. mijloacele ierarhice a deciz iei.

de la Universitatea Paris X (1990) reiau problema. de diferenþiere. Prima funcþie este cea de integrare socialã a individului. El parcurge un proces adaptativ. Orice membru al grupului nãzuieºte sã se încadreze în viaþa de grup ºi sã se articuleze normelor pe care acesta le propune. de schimbare ºi de producere a ideilor. a nevoilor ºi aspiraþiilor sa le. descriind câteva funcþii pe care orice grup le îndeplineºte: de integrare. p 13 . realizând un dublu efort: de învãþare a semnificaþiilor ºi regulilor grupului ºi de transformare a acestui mediu.

rupturi. Individul este supus unui proces de socializare pânã la dobândirea statutului de sociab il . a viziunii acestuia asupra lumii ºi a raporturilor sale cu viitorul. 19 74) habitusul nu înseamnã doar condiþia socialã de origine. începând cu grupul familial. a credinþelor sale intime. ci mai ales traiectoria socialã a individului. Învãþarea socialã are regimul oricãrei învãþãri cognitive: copilul îºi dezvoltã dimensiunea interindividualã prin participarea la diferite tipuri de grupuri. afective. el implicã adesea diverg enþe. Procesul este dificil. acþiona) a unui grup. prin raportarea la judecãþile altora. Învãþarea de roluri îi d ezvoltã capacitatea de a interioriza ºi înþelege imaginea altora ºi îl ajutã în formarea conºtiinþe sine. În acelaºi tim socializarea înseamnã ºi construirea socialã a realitãþii prin încorporarea manierei de a f (simþi. dar ºi de a se afirma personal. morale. conflicte. i se dezvoltã potenþele intelectuale. incluzând câmpul acþiunii situaþia formatã. În aceste medii el învaþã valori. Prin ataºament ºi identificare (no de inspiraþie psihanaliticã). Funcþia de diferenþiere se manifestã prin oportunitatea ce-o oferã grupul membrilor de a beneficia de imaginea sa de marcã .CARTIAZ. 1991) au elaborat o teorie dupã care dezvoltarea cognitivã a individului este condiþionatã ºi stimulatã de interacþiuni într-un grup (clasã ºcolarã). apoi cu cel educativ. Altã modalitate prin care individul încorporeazã valorile unui grup este raportarea la un grup de referinþã sau exerciþiul conformismului.ADRIAN NECULAU WWW. Dupã P. contextul social. ocazia de a se valoriza. o apropi ere subiectivã a obiectului strãin (grup) de cãtre membri. de a pretinde recunoaºtere. construirea unei stãri interioare profunde care orienteazã individul pentru tot restul vieþii (E. Fiecare membru al grupului are tendinþa de a se compara cu ceilalþi. noþiune ce semnificã o dispoziþie generalã a spiritului ºi a voinþei. la normele ºi valorile pe care grupul i le propune. Doise ºi Mugny (1987. de a dezvo . Bourdieu (1970. Pentru individ grupul de origine apare ca o s ursã de obiectivitate ºi el raporteazã toate achiziþiile ulterioare la aceastã experienþã de bazã Dubar.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z a-l apropia de scala sa de valori. individul ajunge sã împãrtãºeascã aceleaºi valori sociale cu grupul sau comunitatea care le frecventeazã. 1991). Orice dem ers cognitiv se desfãºoarã într-un câmp relaþional. gândi. Diferenþi erea socialã este modalitatea de a cãuta identitatea. prin confruntare cu alþii. El suportã întâi influenþele normative ºi referenþiale ale sistemului grup. de acest proces de dezvoltare socialã a inteligenþei conflict socio-cognitiv. supunerii ºi normalizãrii2. candidatul la sociabilitate se identificã cu valori ºi pur tãtori de valori. Durkheim). Se parcurge un traseu de recunoaºtere reciprocã individ-grup. evoluþii normale pe traseul adaptãrii dintre dinamica individualã ºi cea socialã. determinatã de structuri obiective care-i pot limita poziþia. aici exerseazã roluri ºi deprinderi de a interacþiona. Socializarea prin grup înseamnã încorporarea unor habitusuri.

Grupul se prezintã ºi ca un mijloc ºi loc al schimbãrii. Lewin prezintã grupul ca un câmp 2 Aceste procese vor fi tratate într-un alt capitol.lta strategii inovatoare. 14 . Strategia creerii unei stãri de confruntare (chiar a conflictului) ofe rã posibilitatea unor minoritari din grup sã propunã noi norme ºi sã se afirme prin comparaþie cu majoritar ii.

Perceperea în urma discuþiilor. Char bol. putere. manifestat prin explozii frecvente. Moscovici (1 979) a descris un alt tip de schimbare decât cea determinatã printr-un responsabil sau ex pert. S. valorile. dobândeºte experienþe. elaborarea unei anumite gândiri sociale (social thinking.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI dinamic în care persoana. corecteazã acþiunile de comunicare. scopuri ºi acþiuni. 1987). schimbarea poate fi opera unor actori sociali minoritari. adesea se soldeazã cu un plus de productivitate. Propune. ideologicã) impunând un nou mod de a gândi ºi acþiona. intervine asupra evenimentelor. cu rali ºi ideologici care determinã relaþiile cu exteriorul. Lewin a propus modalitãþi strategice de introdu cere a schimbãrii în grup. 1970). care creeazã diferite canale de co municare. M. Existã o bogatã literaturã care prezintã grupul ca producãtor de idei.WWW. în funcþi normele. îºi reprezintã anticipat efectele acþiunilor sale. dezvoltã cunoaºterea socialã. uneori radicalizeazã punctele de vedere (Moscovici. sociali. de pildã. adesea lipsit de resurse. ideologia împãrtãºitã împreunã cu ceilalþi. poate angaja o miºcare (istoricã. antrenând o spargere a vechilor stereotipuri ºi o schimbare cãtre propriile convingeri. Consecinþa e pierderea echili brului grupului ºi cãutarea unui nou echilibru. faciliteazã cunoaºterea unor cadre de referinþã alternative. prin modificarea atitudinilor membrilor de cãtre experþi în schimbare. prin interacþiune. Dacã stilul de comportament gliseazã de la stilul de mocratic cãtre cel autoritar. Toate aceste elemente sunt interdependente. îºi construieºte un spaþiu de viaþã în interiorul cãruia îºi organizeazã acþiunile. îºi proiecteazã viitorul. se prezintã ca o funcþie de reglare (C. apariþia unui grad de agresivitate. În grup. culturalã. produce con flict socio-cognitiv. într-un cuvânt. ca mediu creativ privilegiat. conversaþiile interioare stimuleazã emergenþa ideilor noi. noi practici cognitive. a ecartului dintre cadrele de referinþã ideale (privind normele ºi rolurile sociale) ºi practicile efective ale fiecãrui subiect. elucideazã ambiguitãþile. Un grup minoritar. în care se interpreteazã roluri ºi se asumã funcþii de conducere. norme ºi valori. Billing. Doise. Câmpul dinamic lewinian este în realitate câmpul grupului în care funcþioneazã diferiþi factori economici. Di scuþiile colective permit confruntarea cadrelor de referinþã.CARTIAZ. 15 . consecinþa este modificarea climatului de grup. 1989). modificarea uneia antrene azã schimbarea celorlalte elemente. Interacþiunile dintre membri. legitimitate etc. Grupul este contextul care stimuleazã cãutarea soluþiilor.

.

ADRIAN NECULAU WWW.CARTIAZ.RO

CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z

II. DINAMICA GRUPURILOR II.1. Dinamica grupului Termenul dinamicã vine de la un cuvânt grecesc care înseamnã forþã . Dinamica grupului ar însemna, într-o transpunere exactã, forþele care acþioneazã în interiorul unui . Iar cercetarea dinamicii grupului s-ar apleca asupra acestor forþe: naºterea lor, mo dificãrile ulterioare, consecinþe etc. Tehnologia dinamicii grupului (adicã aplicarea practicã a acestor forþe) constã, atunci, în utilizarea cunoºtinþelor despre acest fenomen pentru atingerea u nui scop oarecare. (D. Cartwright, 1969). Deºi inventarea expresiei se datoreºte lui Kurt Lewin, sensul acesteia poate fi gãsit în

concepþiile unor înaintaºi cum sunt Comte, Simmel, Freud, Cooley. ªcoala lui Lewin, însã, face din dinamica grupului studiul sistematic ºi experimental al structurii ºi proce selor ce se petrec în grup ºi determinã relaþiile grupului cu exteriorul. Într-o primã etapã, termenul desemna o ºtiinþã experimentalã, practicatã în laborator, asupra unor grupuri reunite artif cial. Utilizând, ca metodologie, aparataj experimental de cuantificare a observaþiilor, ce rcetãrile asupra dinamicii grupului urmãreau: funcþionarea grupului, coeziunea ºi comunicaþiile, creativitatea grupului, conducerea. Într-o etapã secundã, acelaºi termen desemneazã organizarea grupului ºi eforturile de schimbare ale indivizilor. Înseamnã mai puþin grup ul de laborator ºi mai mult grupurile reale, grupurile constituite în sânul organizaþiilor. Astãzi, dinamica grupurilor se constituie din douã mari pãrþi:

1) În primul rând, ansamblul fenomenelor psiho-sociale ce se produc în grupurile prima re ºi legile ce le reglementeazã. Aceste fenomene sunt: a) relaþiile ce se stabilesc între grupul primar ºi mediul sãu, b) influenþa exercitatã de un grup primar asupra membrilor sãi, pentru care constituie o realitate ºi o valoare, influenþã generatoare a unui anumit cl imat psihologic , c) viaþa afectivã a grupului ºi evoluþia sa în diverse circumstanþe, d) factor coeziunii ºi disociaþiei. 2) În al doilea rând, dinamica grupului este ansamblul metodelor de acþiune asupra personalitãþii prin grup ºi a metodelor de acþiune a acestor grupuri asupra grupurilor mai largi. Aici se cuprind: a) studiul proceselor de schimbare (atitudini, sentime nte, percepþii de sine ºi de altul) prin grup, adicã a tehnicilor de manipulare a grupurilo r, b) utilizarea metodelor de grup pentru tratarea tulburãrilor de personalitate (metode le de psihoterapie prin grup), c) studiul schimbãrilor sociale prin grupurile mici. Ideea utilizãrii grupului ca un câmp dinamic al schimbãrii sociale ºi individuale aparþine lui Kurt Lewin. El este considerat întemeietorul acestei direcþii spectaculoa se de 16

WWW.CARTIAZ.RO

CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z

DINAMICA GRUPULUI

cercetare. Prin câteva articole scrise între 1944-1947 el propune conceptele fondato are (câmp social ºi câmp de forþe, canale sociale, spaþiu de bazã, schimbare) ºi metodele prin care g upul artificial (experimental), reunit într-un laborator, poate acþiona printr-o dinamicã pro prie, asupra fiecãrui membru al sãu. Lewin înþelegea prin cuvântul dinamicã un ansamblu de schimbãri adaptative, care se produc în structura grupului, prin acþiunile întreprinse d e cãtre o parte din grup, având ca efect redistribuirea forþelor în interiorul acestuia ºi reinsta larea întrun nou echilibru. Pentru Lewin, grupul nu reprezintã o sumã de forþe în interacþiune, ci un ansamblu complex, având trãsãturi distincte. Grupul este un tot dinamic, un câmp de forþã î sânul cãruia se produc fenomene diferite de cele individuale, promovând interdependenþa membrilor; se prezintã ca un mijloc de intervenþie asupra participanþilor, în vederea schimbãrii acestora prin dezvoltarea capacitãþilor lor de participare la decizii, de a sumare a responsabilitãþilor, de aderare la idealuri democratice. Grupul experimental devine un mijloc de antrenament, un mediu de formare, un for ºtiinþific de manifestare a savantului-c etãþean.

Trei sintagme marcheazã începuturile: a) Action Research (cercetare-acþiune) derivând din concepþia lui Lewin dupã care ºtiinþele sociale sunt chemate sã rezolve conflictele so ciale, sã lupte contra opresiunii, discriminãrii ºi prejudecãþilor. Expresia poate desemna fie st udiul raþional, controlul efectului acþiunii, fie gãsirea celui mai bun comportament sau mod de acþiune în vederea atingerii unui obiectiv, fie o intervenþie la nivel global vizând org anizarea unei strategii de acþiune pentru a atinge scopurile propuse; b) Plannend Change (s chimbarea planificatã, voluntarã) pune accentul pe relaþia de consultanþã, aportul este deci de orie ntare clinicã. K.D. Benne (1956), un psihosociolog din ºcoala Lewin, lanseazã o teorie dupã ca re intervenþia trebuie sã dezvolte sistemului-client capacitatea de a-ºi rezolva probleme le (relaþionale) de adaptare, cât ºi pe cele de ajustare la sistemul-grup. Accentul, prin aceastã tehnicã de sensibilizare a grupurilor ºi organizaþiilor, cade pe cooperarea actorilor sociali în identificarea problemelor, pe centrarea asupra sarcinii ºi a realitãþii din interiorul sistemului, pe funcþiile educative ºi/sau terapeutice ale grupului pentru participanþi i la procesul de schimbare ºi pe rezolvarea efectivã a problemelor comune; c) Training-gr oup-ul s-a nãscut din observaþiile psihosociologilor ºi din datele experimentale privind nevo ile membrilor grupului: de recunoaºtere, de status social, de integrare ºi de afirmare. Reuniþi în mod artificial, membrii grupului sunt invitaþi sã realizeze ce se întâmplã , ce se poate face , urmãrindu-se ca, prin discuþii, sã se ajute reciproc, sã se vadã aºa cum îi vãd alþi înþeleagã ce se aºteaptã din partea lor. Grupul e orientat deci spre formare reciprocã,

Doi dintre colaboratorii sãi. Lewin. T-group-ul s-a nãscut în 1946. K. Ben ne. în cursul unui seminar de formare iniþiat de K. Y. 1964) 17 . întemeind la Béthel (Maine) un Laborator Naþional de Formare având ca obiectiv dezvoltarea unor metode de formare pentru angajarea unor rapoarte interpersonale adecvate. unii dintre colaboratorii lui Lewin (L. Gibb ºi K. învãþare prin cooperare. Bradford. Bradford au continuat ideea. învãþarea unor comportamente sociale satisfãcãtoare în exercitarea rolurilor sociale.antrenament. Benne ºi L. Întrevaluare târzie.

care se concentreazã asupra descoperirii grupului însuºi. la un model cultural ºi încuraje azã . Grupul ajunge. b) transferul ºi c) instaurarea unor noi standarde d e grup. (1996) atrage atenþia asupra f aptului cã. Pentru a se elibera din capcana mulþumirii de sine indiv idul are nevoie de o tulburare emoþionalã. inclusiv ale sistemului social. pune acc entul pe situaþia unicã. iar participanþii sunt invitaþi sã înveþe comportamente cognitive. 2001). învãþarea tranzacþiei cu ceil dorinþa de a crea o societate miniaturalã mai bunã. atelierul de creativitate sau grupurile centrate pe dezvolta rea organizaþionalã sau pe formarea echipelor. Un laborator în care se descopereau situaþii noi. grupul de conºtient izare senzorialã (corporalã). Scopul acestei metode este sã-l înveþe pe fiecare participant sã de scopere ce se aºteaptã din partea sa ºi sã realizeze relaþii sociale mai eficiente. Schimbarea pro pusã de Lewin se prezintã ca un proces în trei etape: a) dezrãdãcinarea. fixarea vieþii de grup la un nou nivel. de achiziþie prin apelul la experienþa celorlalþi: încurajarea unui s cercetare ºi de experimentare în relaþiile sociale. în timp. interferându-se cu tehnici de formare sau de psihoterapie. acordarea ajutorului ºi stimularea m uncii eficiente. neobiºnuitã. ºcoli. În 1976 K. promovând nevoia de autoinformare pr ivind articularea la contextul social. Metoda se prezintã ca o învãþare situaþionalã . de exemplu. de a angaja co mportamente de colaborare ºi de a rezolva situaþiile conflictuale prin angajarea în rezolvarea proble melor. Uneori accentul este pus pe eliberarea expresiei ºi a fectivitãþii. invalidarea unui model comportamental inadecvat. dezvoltarea ca itãþii de a diagnostica situaþiile sociale (interpersonale. aici acum (De Visscher. aplicatã în medii cât ma diferite (întreprinderi. roluri ºi fun cele orientate cãtre grupul în sine. prin schimb de informaþii. apelând la schimburile verbale de informaþii. pe dezvoltarea competenþei verbale ºi corporale sau pe combaterea comportamentului depersonalizat ºi dezangajat.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z au evidenþiat caracteristicile: participarea pentru a învãþa. intergrupale). Rolul T-group-ului este acela de a construi un model colectiv în care f iecare membru sã-ºi regãseascã propriile exigenþe ºi sã înveþe sã se articuleze la exigenþele celorlalþi. s-a produs o distanþare între grupurile orientate cãtre sarcinã. Benne sublinia faptul cã Lewin avea ca obiectiv ºi reeducarea celor defavorizaþi de practicile discriminatorii. spitale) a evoluat spre forme noi. se efectuau cercetãri intelectuale ºi se difuzau imediat rezultatele.CARTIAZ. Tehnica iniþiatã de Lewin. atitudinile.ADRIAN NECULAU WWW. De Visscher. pe o împrejurare privilegiatã care favorizeazã schimbul înt participanþi. Þelurile pe care le urmãreºte metoda T-group-ului se grupeazã în jurul ideii de învãþare reciprocã . relaþionale. Grupul de evoluþie. autenticitate sporitã în relaþiile interpersonale. Aºa au apãrut grupul de sensibilizare. sporirea sensibilitãþii faþã de aºteptãrile altora ( conºt interpersonalã lãrgitã ).

Spre deosebire de modelul clasic lewinian. ple când de la experienþa trãitã de participanþi în grupuri ºi organizaþii. identificarea unor situaþii de analizat . Experienþa. achiziþia dobânditã aici e apoi aplicatã în grupurile naturale. Grupul de evoluþie se prezintã deci ca o practicã de derulare ºi dezvoltare în direcþia nevoilor participanþilor ºi nu cãtre un model prestabili .transferul celor achiziþionate în acest laborator . care preconiza izolarea culturalã . Teoria ºi tehnica grupului de 18 . grupul de e voluþie propune contactul cu realitatea concretã.

rezumã. Palmade (1959) crede cã în grupurile cu sarcinã rolurile s-ar dist ribui spre producþie (executarea sarcinii impuse). modificarea atitudinii faþã de sine ºi faþã de grup prin descoperirea toleranþei. 1978) ajunge la concluzia cã cei ce animã grupurile îºi asumã funcþiile: de clarificare (defineºte. fondatã de Carl Rogers (1971) propune participanþilor sã-ºi schimbe atitudinile comportamentele. evitã confruntãrile). II. la ceilalþi. respectul i ºi încrederii). Achiziþiile participanþilor s dispun pe trei planuri: al sinelui (creºterea conºtiinþei propriilor sentimente ºi reacþii ºi a efectului produs asupra altora. Întâlnirea permite participanþilor sã descopere. Saint-Arnand (1972. prin înþelegerea sentimentelor ºi reacþiilor celorlalþi.2.). planificã) ºi facilitate (asigurã atingerea obiectivelor. împreunã cu grupul. 2001). utilizând metoda propusã de Rogers. al rolului social (amplificarea conºtiinþei rolului social. creºterea respo nsabilitãþii individuale. conºtientizarea problemelor organizaþiei ºi ale comunitãþii). a dovedit cã întâlnirea unor necunoscuþi poate evolua prin câteva fraze semnificative: explorarea ºi manifestarea unor aspecte personale semnificative. incitarea la muncã. pla nificare. G. al organizaþiilor socia le (creºterea încrederii în valoarea acþiunii prin grup ºi puterea grupului. acceptarea de sine ºi începutul schimbãrii. facilitare (reformularea obiectivelor. exprimarea sentimentelor inte rpersonale imediate în grup. sã înveþe sã se accepte prin schimbul prilejuit de o întâlnire autenticã alþii. menþine ordinea. axarea discuþiilor pe o temã fierbinte ºi distribuirea funcþiei de facilitator animatorului de grup. reformuleazã. Un experiment realizat la Uni versitatea din Iaºi în 1977 (Neculau et al. î puterea grupului de a favoriza schimbarea personalã. de a insufla viaþã. Animarea grupurilor Cum se organizeazã o reuniune de grup. atitudini sociale necu oscute. deblocarea situaþiilor dificile) ºi organizare (amenajarea relaþiilo r dintre participanþi). Pentru cei ce animã munca în grupuri se folosesc mai mulþi termeni: animatori.WWW. monitori. Se pare cã animatorul are mai curând rolul de a incita. cum se conduce o asemenea reuniune. sintetizeazã). schimbarea atitudinii faþã de rolurile celorlalþi). sã-ºi dezvãluie propria imagine în ochii altora.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI întâlnire. încearcã sã înþeleagã. în t imp ce monitorul interpreteazã. lideri. Specificul grupului de întâlnire constã în li structurãrii grupului. creºte astfel încrederea în valoarea acþiunii prin grup.CARTIAZ. experienþa comunã (De Visscher. De Visscher crede cã în orice grup puterea ar trebui împãrþitã între expert (cel ce dispune de competenþã ºi îºi oferã serviciile). organizare (suscitã. cum se anima un grup iatã întrebãri ce preocupa pe cei ce vor sã foloseascã metodele de grup ca mijloc de dezvoltare socialã ºi personalã. autoritate 19 . sã gãseascã sensuri noi cuvintelor utiliza Sã realizeze o prizã de conºtiinþã. creea zã climatul favorabil.

.

devine motorul angajamentului ºi al schimbãrii. organizeazã. Animatorul pare sã fie membrul grupului care apare în procesul de evoluþie a grupului. FUNCÞIILE ANIMATORULUI Din cele spuse pânã aici s-ar putea înþelege cã animatorul ar trebui sã se rezume doar la aspectele umane ale interacþiunii în grup.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z (deþinãtorul puterii legitime. cã el are ca principal rol pe acela de a facilita comunicarea. El se axeazã pe trãirea aici ºi acum . animatorul este ales sau numit în funcþie de competenþa ºi experienþa sa. cel îndreptãþit sã distribuie recompense ºi pedepse) ºi anim (organizator. structurare. 20 . În grupurile cu sarcina. un adult cu experienþã în grupurile de elevi. un profesionist al muncii în grupuri. El poate fi un profesor. de funcþionare eficientã. El se impune prin calitãþile sale ºi este acceptat. Dacã animatorul îºi asumã rolul de psihoterapeut sau consultant de grup. de evoluþie. orientându-se asupra sarcinii ºi favorizând circulaþia ºi comprehensiunea ideilor ºi opinii or membrilor sau de facilitare a schimburilor. observare ºi elucidare. care-ºi propun sã rezolve o problemã. atunci funcþiile sale pot fi gr upate astfel: executivã (structureazã. Rolul sau în acest caz este mult mai complex. dar inspirã ºi orientarea spre sarcinã. stimuleazã eficacitatea. Dacã animã un grup de sarcinã. dar ºi altor membri ai grupului. stimulare emoþionalã a interacþiunilor.ADRIAN NECULAU WWW. sã producã ceva. exer influenþã mutualã. dar ºi de a stabili împreunã cu grupul reguli ºi norme preci e. El înþelege cã trebuie sã împartã responsabilitãþile. îºi asumã sarcini dar îi încurajeazã ºi pe ceilalþi sã se implice. propune modele conceptua le). înlesnitor ). de verificare ºi evaluare a producþiei grupului ºi a fiecãrui participant în parte. prin favorizarea expresiilor emotive intense ºi personale. favoriz apariþia unui climat de deschidere ºi acceptare). dã un sens experienþelor sau situaþiilor confuze. de a impune o atitudine generalã de respe ct faþã de fiecare membru ºi intervenþie. planificã. de susþinere afectivã (inspirã cãldurã ºi încredere. realizarea sarcinii colective ºi fa vorizarea climatului pozitiv. evitã raþionalizarea comportamentelor. sã canalizeze energia lor cãt re: comunicare. de a oferi cuvântul. elucidarea proceselor de grup (pro pune interpretãri. El in lã viaþã grupului. el îºi asumã ºi responsabilitatea de a armoniza relaþiile. de producþ e. Leclerc (1999) defineºte funcþia de animaþie a grupului ca un ansamblu de roluri ºi abilitãþi de intervenþie ce permit responsabililor desemnaþi. favorizeazã dezvoltarea personalã a membri or prin învãþare interpersonalã). atunci îºi asumã funcþiile de regularizare a proceselor socio-afective. C.CARTIAZ. Dupã o trecere în revistã a mai multor modele. de dezvoltare personalã. Aceasta este valabil pentru grupurile de întâlnire.

.

sensibilizarea la timp.WWW. Yalom ºi Miles) Comunicare Favorizeazã înþelegerea mutualã ºi a interacþiunilor Metacomunicarea Favorizeazã observarea ºi elucidarea proceselor de grup Elucidarea proceselor de grup Producþia Favorizeazã producþia grupului ºi realizarea sarcinii Producþia Privind realizarea sarcinii ºi a conþinuturilor tratate de grup Clasificarea Favorizeazã circulaþia ideilor ºi înþelegerea mesajelor Structurare Favorizeazã un demers coerent ºi structurat Facilitare Privind mijloacelor pentru a atinge obiectivelor grupului respectând procedurile Organizarea Privind planificarea întâlnirilor. gestiunea dreptul al cuvânt.CARTIAZ. Funcþiile executãrii Susþinere afectivã Favorizeazã un climat pozitiv ºi dezvoltarea unor relaþii satisfãcãtoare Regularizare . echilibrului participãrii.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI Funcþiile de animator Cinci funcþii generice Animarea grupului de sarcinã (dupã Palmade) Discuþia în grupul optimal (Saint Armand) Psihoterapie ºi consultare (Liberman.

model). Quaranta (2003) sintetizeazã astfel funcþiile practice pe care ar trebui sã ºi le asume un animator de g rup: a) înþelegerea conþinutului: -animatorul este vocea oficiala. M. pentru uzul animatorilor de grup. clarificã ideile emise ºi favorizeazã schimbul de pãreri între participanþi. la unii participanþi. Într-o lucrare recentã.Privind relaþiile între membrii ºi priza socio-afectivã Facilitarea Favorizeazã stabilirea relaþiilor interpersonale ºi þine cont de bogãþia emoþiilor ºi a sentimentelor care animã membrii Stimularea emoþiilor Susþinere afectivã Aceste funcþii includ ansamblul rolurilor pe care ar trebui sã le joace animatorul d e grup. -dacã constatã. el explicã în termeni clari ºi conciºi obiectivele reuniunii ºi verificã dacã acestea au fost bine înþelese. -animatorul poate atinge acest scop ºi prin metoda reconcilierii. apropierii difer itelor opinii emise. 21 . el trebuie sã asigure buna înþelegere a conþinuturilor vehiculate în timpul discuþiilor. el reformuleazã cu alte cuvinte ideile principale. dificultãþi de înþelegere. purtãtorul de cuvânt al unei idei (orientãri. oferind un cod de conduitã pentru animatori. Ele permit o viziune unificatoare în animarea grupurilor.

înseamnã cã acesta îi recunoaºte competenþa. -acordã pauze pentru a permite tuturor sã se relaxeze. dar ºi modereazã intervenþiile. REGULI DE BAZA PENTRU A ANIMA O REUNIUNE Pregãtirea animatorului pentru a organiza ºi conduce un grup presupune nu doar o pregãtire tehnicã. sã tragã unele concluzii ºi sã reorienteze apoi discuþiile spre piste noi. Cum îºi organizeazã animatorul prestaþia pentru a rãspunde aºteptãrilor? a) se pregãteºte bine pentru a face sã avanseze munca comunã. animatorul instaureazã un climat de încredere ºi stabileºte reguli de baza pentru desfãºurarea acþiunii. El va þine seama. Se creeazã astfel un climat de complicitate. Bunele intenþii nu sunt suficiente. va avansa numai atitudini care încurajeazã participarea. privirea. c) facilitarea relaþiilor: -încã înainte de a începe reuniunea. în scopul de a alimenta discuþiile ºi a . Conteazã mult primele contacte. Când crede cã e oportun el poate interveni pentru a invita la cuvânt pe cei rezervaþi sa u pentru a limita comentariile mult prea personale ºi iritante. b) stãpânirea procedurii: -animatorul are puterea ºi datoria de a exercita un oarecare control asupra derulãri i reuniunii. se aºteaptã sã organizeze intervenþiile ºi circulaþia ideilor. el stabileºte împreunã cu grupul reguli. În acest fel el introd uce noi actori în joc. El va transmite deci convingerea cã se aºtea ptã o implicare activã. un curent de acceptanþã între participanþi. în primul rând.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z -din când în când el trebuie sã sintetizeze producþia de idei. încurajând pe unii. dezvoltã schimburile. surâsul. proceduri de desfãºurare ºi vegheazã ca acestea sã fie respectate.CARTIAZ. -pentru a evita frustraþiile ºi insatisfacþiile. -în timpul reuniunii poate apela uneori la o glumã sau lasã pe participanþi sã se lanseze în discuþii lejere. administrând timpul tuturor. de contextul î e se reuneºte grupul.ADRIAN NECULAU WWW. aco rda cu atenþie participanþilor posibilitatea de a goli sacul ºi de a se sparge abcesul. Iar buna pregãtire înseamnã a poseda maximum de informaþii despre subiectul abordat. îmbogãþeºte discuþiile grupului. îi pune la dispoziþie încrederea sa. de aceea îºi va controla mimica. pentru a concretiza un proiect. pentru a favoriza coerenþa ºi productivitatea grupului. -el ocupa deci o poziþie privilegiatã pentru a observa dinamica grupului ºi a influenþa. -dacã se ajunge la o situaþie de tensiune. pentru a evita degenerarea reuniunii. ci ºi una psihosocialã. De aceea nu poate lãs a pe ultimul minut pregãtirea pentru reuniune. jocul mâinilor. Va porni de la ideea cã toþi cei prezenþi se reunesc pentru a realiz a ceva împreuna. El acorda cuvântul participanþilor. pentru a atinge obiectivele vizate. Dacã grupul se reuneºte ºi acordã încredere unui animator. Iar el trebuie sã rãspundã acestor aºteptãri. barând bravajul altora.

recunoºtea competentele celorlalþi. Buna pregãtire mai înseamnã cã el este proaspãt ºi 22 .

oferind un feed-back pozitiv. autentic. pentru dezvoltarea grupului.WWW. La sfârºit reuniunii va sublinia rezultatele obþinute.CARTIAZ. cere renunþarea la divagaþii ºi glume inutile.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI disponibil psihologic ºi fizic pentru întâlnire. De aceea animatorul va preciza obiectivele urmãrite. renunþând la tentaþia de a juca un rol strãin sau de a purta o masca. inclusiv financiara. nu lasã nimic la voia întâmplãrii. Face pe participanþi sã înþeleagã cã timpul are o valoare. eventualele deviaþii de la program sã fie tratate cu inflexibilitate. în care se subliniazã ordinea prioritarilor. fie intervenind ferm. Rezistenþa presiunilor ºi eventualelor încercãri de deturnare. timpul fiecãruia sã fie trat cu respect. o reuniune este o simplã întâlnire nonproductivã. menþioneazã timpul care se va acorda fiecãrei secvenþe. Adicã de a pregãti un scenariu de acþiune. pentru a fi conºtientizate. Scopul este sã atingã obiectivele propuse ºi sã se îndeplineascã sarcina fixatã. ca buna gestionare a timpului face sã creascã calitate a vieþii. obiective pe care le va repeta de câteva ori în timpul ºedinþei. Nu mai puþin importantã este punctualitatea: reuniunea trebuie sã înceapã la ora prevãzutã. d) dã prioritate obiectivelor. modul în care trebuie sã se deruleze intervenþiile. El rãmâne deci simplu. sã evolueze spre o nouã dinamicã. observã ºi decodeazã. manifestând flexibilitate în schimbarea strategiei dacã aces t lucru se dovedeºte necesar. de a face faþã tensiunilor ºi conflictelor . aproape de participanþi. În acelaºi timp menþine stabilitatea. se pune în serviciul echipei. incitându-i sa-si foloseascã gândirea libera. Într-un cuvânt el se preparã precum un actor. e) . c) organizeazã bine timpul de lucru. Fãrã obiective. predeterminând rolurile ce presupune cã le vor juca diferiþi participanþi. În concluzie ajutã grupul sã intre într-o atitudine de lucru. Numai astfel se obþine un sentiment de apartenenþa ºi motivaþia necesarã scrierii unui spirit de grup. Buna pregãtire mai înseamnã capacitate de a anticipa situaþiile dificile. ca poate sã-ºi mobilizeze energia ºi sã intervinã prompt ºi colorat. b) fixeazã un obiectiv clar ºi precis pentru a prezerva unitatea grupului. fie nuanþând în funcþie de desfãºurarea discuþiei. Comportamentul care se cere adoptat este acela al mâinii de fier într-o mânuºã de catifea: stabileºte împreunã cu grupul regulile reuniunii. cã lasã în culise eventualele sale problem personale. fãrã sã-ºi impun însã ideile sale. În acest scop se prezintã în faþa grupului cu un bun plan de muncã. de a stimula pe cei apatici etc. ca eficacitatea este o exigenþã a contextului social actual. Mai semnificã disponibilitatea de a se prezenta aºa cum este de obicei. Intervenþiile sale ulterioare vor fi bine calibrate. se comportã într-un mod discret. linia directoare fixatã de la început. face un orar al etapelor ºi posibilelor intervenþii.

În acest scop impulsioneazã participanþii sã se implice în acþiune ºi sã adere la obiectivele grupului. stimuleazã producþia de idei ºi inovaþia.uniunea face forþa iatã ideea care-l conduce în acþiunile sale. mobilizeazã energiile. þine cont de dorinþa acestora de a evolua ºi a se dezvolta personal . galvanizeazã energiile membrilor echipei. 23 .

Liderii în dinamica grupurilor. de lider. Bucureºti. Editura ªtiinþificã. practicatã de cãtre unii dintr e profesori. de a comunica. Ce înseamnã a fi un bun lider? Existã o literaturã bogatã în acest domeniu (vezi ºi lucrarea noastrã: Adrian Neculau.ADRIAN NECULAU WWW. A ceastã putere se afirmã prin entuziasm ºi atitudine pozitivã. Puterea sa rezultã din felul în care îºi valorific urmãtoarele competenþe: a) Puterea de a influenþa se referã la capacitatea de a articula. prin încurajarea unei atitudini empatice. tonul iritant. va fi interpretul fiecãruia ºi garanþ a bunei înþelegeri. cã-i poate ajuta sã-ºi dobândeascã o nouã stimã de sine ºi au ºansa de a evolua personal. în alegerea unui ritm de lucru convenabil. El porneºte la drum cu un status recunoscut de ºef. o bunã dispoziþie reconfortantã. cã el îi poate valoriza. prin facilitarea contactelor . Va evita. autoritatea sã îi conferã anumite drepturi ºi datorii. acceptat. Le transmite în acelaºi timp un sentiment de securitate. apreciat pentru stilul sãu suplu. intervenþiile care descurajeazã. de a orienta munca ºi acþiunile celorlalþi. el trebuie sã posede un oarecare talent de a conduce. de a întreþine o atmosfera pozitivã în grup sau de a organiza munca a tfel încât sã fie atinse obiectele propuse. Calitatea expresiei sale va juca un rol impor tant în creºterea tonicitãþii grupului. adevãratele emoþii) ºi transparentã. în consecinþã. directorul unei organizaþii). unifica. o atitudine pozitivã. specialiºti într-o anumitã sarcinã (cum a fi profesorul.CARTIAZ. Dimpotrivã se va dovedi imparþial. prin capacitatea de a atinge eficacitatea în condiþii de presiune. de cât ºi de capacitatea de a interacþiona. ESTE ANIMATORUL UN LIDER? Animatorul are o funcþie oficial.1977).RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z Stimuleazã deci pe fiecare sã-ºi descopere ºi afirme autenticitatea (expresia spontanã. cã le poate f util. Pentru a gestiona cu succes sarci na ce i-a fost distribuitã. fie relativã la liderii formali. urmat în acþiunile sale. competenþa car e se gãseºte departe de dirijarea paternalistã a grupului-clasa. prin puterea de a transforma o viziune în realit ate ºi de . ºeful unei echipe. ralia int enþiile ºi acþiunile membrilor grupului ºi nu la dorinþa de a impune propriile opinii sau idei. fie orientatã spre descri erea calitãþilor unor lideri nonformali. El este sau ar trebui sã fie un lider modern. recunoscut pent ru capacitatea sa. cu care a fost investit sau pe care a dobândit-o e talând competenþa sa în sarcinã. Calitãþile prin care se impune un bun lider þin atât de competenþa s sarcina. care apar ºi se afirmã în cursul unei acþiuni sau al un i activitãþi nonformale. va recunoaºte obiectiv bunele intervenþii. le sugereazã cã se gãsesc în mâini bune. f) creeazã o bunã atmosferã. Aceasta prin solicitarea respectului pentru fiecare membru.

a obþine încrederea colaboratorilor. Sunt total nerecomandate atitudinile de închidere. A influenþa nu înseamnã a manipula sau a declanºa conflicte. A 24 . ci a descoperi energiile grupului ºi a le canaliza spre scop. rigide. emanaþie a unui ego prea dezvoltat. ca ºi pract ica de a mãsura ºi evalua fiecare intervenþie a celorlalþi. stimulând participarea.

Relaþiile superior-subaltern convenþionale tind sã disparã în lumea modernã ºi sã fie înlocuite de cele dintre un antrenor ºi echipa cu care coopereazã.CARTIAZ. conferindu-le un avantaj spaþial. de aceea. care presupune buna emisie ºi recepþie de informaþii. în schimbul privilegierii munc ii în echipã. Nu mai puþin importantã e atitudinea empaticã. nici nu se prescrie. d) A încuraja ierarhia pe orizontalã înseamnã a renunþa la ordinea clasicã. de impunerea respectului pentru ideile fiecãrui participant. ci va fi preocupat de ascultarea mesajelor membrilor. o aprobare cãlduroasã) poate declanºa aceasta atitudine de implicare afectivã. o privire sincerã. piramidalã. un comportament non-verbal în acord cu mesajul ajutã la transmiterea unei asemenea atitudini de încurajare. autentic. b) Cultura comunicãrii. Acest tip de atitudine este imediat detectat ºi respins de câtre grup. opþiunile. Animatorul nu se rezuma doar la a transmite informaþii ºi consemn e. Este apreciatã. procurând fiecãruia sentimentul cã participã la o misiune importantã. încurajarea fiecãruia de a participa. organizarea grupului în aºa fel încât sã nu favorizeze pe unii dintre participanþi. Sã nu neglijãm faptul cã astfel putem favoriza jo reciprocitãþii. Moti vaþia nu se impune. la autoritatea pe care þi-o conferã organigrama inflexibilã. prin manifestarea respectului pentru fiecare idee emisã ºi care poate contribui la dezvol tarea proiectului comun. fãcând sã vibreze încrederea în scopul comun. capacitatea de a asculta. Pentru a motiva participanþii este necesar sã descoperi ºi sã deschiz dorinþa lor de a participa atingând coardele lor sensibile. prioritãþile. dorinþa de a fa ce grupul sã evolueze.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI conduce un grup presupune totala eliminare a dorinþei de afirmare cu orice preþ din partea animatorului. atitudinea de respect. împãrþirea ideilor ºi emoþiilor cu ceilalþi.WWW. Aceasta se exprimã printr-o atitudine receptivã ºi cordialã. de a-i înþelege preocupãrile. se înþelege. Va începe. Se utilizeazã astãz i. faþã în faþã ºi cot la cot. Tonul franc. prin a-ºi arãta disponibilitatea. element cheie al comunicãrii deoarece determinã nivelul de încredere. organizarea de tip masã rotundã. de încurajarea exprimãrii. c) A încuraja motivaþia. Se recomandã. capacitatea de a te situa în pielea altuia. El va folosi în acest scop toate posibilitãþile pe care i le pune la dispoziþie cadrul organizat al grupului. Totul conteazã: poziþionarea între ceilalþi ºi nu în faþ sau în opoziþie. Orice mic gest (un comentariu gentil. tot mai mult. în schimb. adicã de specialist care împãrtãºeºte împreunã cu ceilalþi . Ci se dezvoltã încurajând linii de solidaritate ºi sp iritul de echipã. Din acest motiv animatorul trebuie sã fie atentã la modul în care es te perceput ºi sã-ºi organizeze oferta comportamentalã în funcþie de intervenþiile celorlalþi de personalitatea fiecãrui membru. termenul de coach. cerându-le adeziunea.

pe concentrarea asupra performanþei.membri responsabilitãþile comune ºi procesul decizional. e) Trateazã-i pe ceilalþi aºa cum ai vrea sã fii tu tratat. Se pune accent tot mai mult p e consultaþie. pe munca în comun concretizatã în proiecte de echipã. neori mai puþin competenþi în sarcinã sau mai fragili psihic. A 25 . Chiar dacã unii sunt diferiþi. ei au dreptul la acelaºi tratament .

Animatorul unui grup trebuie sã admitã cã nimeni nu este perfect. II. Adicã a ajuta grupul sã-ºi defineascã scopurile ºi sã gãseascã cea mai buna strategie. reprima sau a te spãla pe mâini. Gusti ºi colaboratorii sãi. MUNCA ÎN ECHIPà ªcoala sociologicã de la Bucureºti. A accepta criticile. folcloriºt i. sã recunoascã cu sinceritate diferenþa. sã insufle responsabilitate grupului. influenþând nu prin forþa. inspirând încredere. Cine nu acceptã diferenþa poate provoca resentimente care se pot solda cu dereglarea ambianþei grupului. c are pot fi observate ºi mãsurate. El trebuie sã fie animat de gândul cã trebuie sã facã sã se deruleze bine lucrurile. sã nu se lase furat de reacþii impulsive ºi sã nu se lase antrenat în jocul acuzaþiilor. sã nu ofenseze. o etapã menitã sã amelioreze munca comunã aceasta ar trebui sã fie filosofi dupã care se conduce. El poate lua decizii greºite.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z recunoaºte diferenþa nu înseamnã a o ignora sau reprima. de etapã. Se cere oricãrui lider sã-ºi neutralizeze sentimentele de superioritate. a dezvoltat o formã originalã de cercetare-intervenþie în viaþa satelor: echipa. a recunoaºte erorile semnificã maturitate ºi competenþã profesionalã ºi psihosocialã. g) A menþine echilibrul iatã principala preocupare a liderului. pare a fi cea mai buna atitudine. Provoca t de gesturi ºi atitudini din grup. aruncând nereuºitele în capul altora. de pildã. La fiecare campanie monograficã au participat echipe interdisciplinare formate din sociologi. pot dezvolta atitudini mentale pozitive. nici mãcar el însuºi. prin gesturi concrete ºi eficiente. ca ºi încrederea în sine.ADRIAN NECULAU WWW. pot conduce la realizãri sau nu.CARTIAZ. promovând un climat de armonie. poate avea gesturi neconvenabile. Unui lider care-ºi asumã eºecurile cu curaj nu-i va fi refuzatã încredere a. numai astfel poate cere tuturor sã accepte pe toþi. poate încerca sã-ºi impunã ideile sale. f) A admite erorile fãrã a blama. sã identifice obiective mai mici. cinstit ºi preocupat de munca sa. printr-un mea culpa sincer care poate atrage simpatie. . atitudinile noastre mentale. h) A utiliza puterea spiritului iatã o atitudine pozitivã. animatorul este dator sã-ºi examineze critic comportamentul ºi sã-ºi reformuleze oferta. prin D. pragmaticã ºi raþionalã. concentrat asupra scopurilor comune. O eroare este d oar un act ratat. Umorul. Noi suntem ceea ce gândim. realizabile ºi mãsurabile. Faþã de ceilalþi însã trebuie sã-ºi controleze limbajul. care se impune prin planificare ºi acþiuni bine conduse. orientarea gândirii noastre pot favoriza sau defavoriza acþiunile noastre concrete. Asupra lor înºiºi ºi asupra modului comun de a lucra. fiecãrei persoane care are nevoi fundamentale ºi are dreptul la sati sfacþii ca toþi ceilalþi. sã nu culpabilizeze. ci prin competenþã. sã insufle tuturor o mentalitate de câºtigãtor. ci a da aceeaºi ºansa de expresie fiecãrei existenþe. Câºtigãtorul este un lider natural.3. Aceasta poa te începe prin recunoaºterea publicã a propriilor erori.

medici. conform concepþiei ªcolii. muzicologi etc. to ate cele 26 . pentru a surprinde.geografi..

ca unitate socialã . Volumul Cartea echipelor (1939) reuneºte texte scrise de îndrumãtorii ªcolii de sociologie de la Bucureºti ºi de cãtre participanþii la diferite echipe de cercetare-int ervenþie. trebuie cunoscut ºi transformat printr-o culturã totalã . comunitate de spirit. Conceptul modern de echipã ºi tehnica muncii în echipã premerge evoluþiilor recente. de implicare personalã. dobândirea unei conºtiinþe de echipier ºi formarea unei personalitãþi de echipier . Ce es te un ºef de Echipã?. D. exprimatã printr-o reþea de legãturi vii. membr i au conºtiinþa apartenenþei la o formã de culturã comunã.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI patru cadre de manifestare a satului: biologic. ci ºi prin voinþa de adeziune. Aceasta se exprima nu doar prin adeziune ca acceptare. o adun are de indivizi. pentru transformarea lu sufleteascã . cosmic. . În urmã cu douã decenii.WWW. în lucrarea Le travail en equipe (1984) definea echipa prin cuvinte ca : solidaritate. Iar H. Douã condiþii punea D. Gusti îndemna la înfrãþirea cu satul . O nouã ªcoalã de Echipieri. c) Angajamentul personal are o semnificaþie aparte. Angajamentul personal joacã aici un rol important ºi dã seama despre calitatea participãrii. Într-un articol-program intitulat Gînduri de temelie pentru munca echipelor studenþeºti . sufletul. prietenia pânã la jertfã . ci o totalitate. Echipa nu e doar o colecþie. la umãr . un grup psiho-social vivant ºi evolutiv. Satul. Aceastã intervenþie nu este posibilã decât printr-o abordare în echipã. scria D. El a identificat ºapte caracteristici ale echipei ca grup primar: a) Un numãr redus de membri. Despre noi. considera cã aceastã tehnicã a muncii colective este cel mai de seamã lucru : sãdeºte sentimentul de a te ºti pãrtaº la toate . o interdepe ndenta conºtientã unde fiecare vine cu competenþa sa. b) Calitatea relaþiilor interpersonale.H. relaþiile inter-umane joaca un rol esenþial. ªedinþele de searã ale Echipei. relaþii socio-afective bogate etc. Echipieri þãrani. Ro Mucchielli. exerciþiul spiritua adânc omenesc .CARTIAZ. la manifestarea echipei în totalitatea ei . bune legãturi. Gusti studenþilor-echipieri: o desãvârºitã prietenie între cei ce formeazã echipa ºi o sincerã înfrãþire a echipei cu satul . munca. mintea. Iatã câteva titluri care ilustreazã preocupãrile echipierilor : Metoda Echipelor Studenþeº Echipa ºi fii satului. sã se poatã cunoaºte mai bine realitatea socialã. putem constata Echipa este un grup primar în care relaþiile sunt directe (fiecare cunoaºte pe fiecare ) ºi se reflectã în unitatea de spirit ºi acþiune a participanþilor. În echipã. psihic. Înfiinþarea Serviciului Social obligatoriu al studenþilor la sate (1938) a constituit un nou p rilej de manifestare a acestui spirit de cooperare în munca ºtiinþificã. unitate. o unitate de acþiune. cr sociologul român. Facem apel. cei din Echipe. ce se formeazã în timpul acþiunilor echipei. Sthal. îmbrãþiºând sãnãtatea. istoric. vorbind despre etica muncii în echipã . la colaborarea studenþilor de la toate facultãþile ºi de la toate universitãþile pentru ca. Gus ti.

ci ºi una socialã. în continuã desfãºurare. 27 . Cooperarea ia aici forma co-responsabilitãþii.d) Echipa este o unitate particularã în desfãºurare. care-ºi modifica configuraþia. care-ºi refasoneazã continuu profilul. un organism în evoluþie. Nu e numai o unitate de spirit. acceptat ºi dorit de cãtre toþi membrii. e) Echipa se prezintã ºi ca o intenþionalitate cãtre un scop comun.

câteva caracteristici care fac din echipã un organism vivant ºi o organiza magicã . În concepþia lui Devillard echipa este un organism vivant. conduºi de un lider ºi orientaþi spre acelaºi obiectiv. DEFINIÞIA ªI CARACTERIZAREA ECHIPEI Literatura despre munca în echipa este deosebit de bogatã. luarea deciziilor comune. Olivier Devillard (2003) distinge .37). Aceast formulare pune în evidenþã patru componente: a) un grup de echipieri. în luarea deciziilor ºi în conducere. de obiective ºi de contextul specific. normalizarea conduitelor. în ultimii ani. în vederea atingerii unor obiectiv e determinate (Jean Proulx. Jean P . Dintr-o perspectivã apropiatã. 1999. o bunã introducere în aceastã problematicã: Munca în echipã este o activitate de învãþare. un sistem nervos ºi un creier care dirijeazã . într-o manierã perfect stabilitã.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z f) Constrângerile în interiorul echipei sunt rezultatul orientãrii spre obiectivul com un. responsabil). la rândul sãu . Absenþa oricãruia dintre aceste patru elemente poate pune în discuþie caracterizarea unu i grup ca echipã. capabile sã reasambleze persoane diferite cãtre un obiecti v comun. din membre. la rândul sãu. numãrul de titluri referitoare la grup. Dacã s-a diminuat. El defineºte. rituri ºi caracteristici specifice. prin definiþia pe care o propune. prin care douã sau mai multe persoane învaþã sã execute. ne oferã. p. accentul în lucrãrile recente se pune pe optimizarea interacþiunilor. prin comparaþie cu corpul uman. manager. b) un ºef (pilot. organizaþi într-un ansamblu.ADRIAN NECULAU WWW. care se compune. Sã analizãm mai îndeaproape caracterizarea echipei din aceastã perspectivã. c) un obiectiv. în industri modernã. Organizarea internã a echipei are rolul de a distribui sarcini le în funcþie de competentele membrilor. a crescut interesul pentru ec hipã ca loc privilegiat de realizare ºi dezvoltare personalã. limitatã în timp. într-o lucrare recentã. Cum orice echipã se formeazã în vederea atingerii unui obiectiv ºi cum orice echi pã organizeazã munca în ansamblu. în vederea atingerii obiectivului comun. cu reguli. în ansamblu ºi într-un mod interactiv una sau mai multe sarcini mai mult sau mai puþin structurate. Echipierii convin sã renunþe la unele scopuri ºi libertãþi personale. d) practici care vizeazã concentrarea spre acþiune. stilul de con ducere sau gestionarea conflictelor. Ei aleg o tacticã comunã care presupune o coordonare colectivã ºi o disciplinã de organizare.CARTIAZ. Un cercetãtor al muncii în echipã în situaþii de învãþare. Munca în echipã este consideratã calea c ea mai fecundã ºi mai eficientã în învãþare. g) Structura organizatoricã a echipei variazã în funcþie de tipul de acþiune. echipa ca un grup de indivi i. datoritã forþei sale de a impune un nou mod de organizare. Dar aceasta trebuie sã fie simplã ºi suplã.

organismul acesta ºi-a format sisteme specializate pentru protecþie. un sistem digestiv pentru digerarea informaþiilor ºi un sistem imunitar pentru prote cþia contra atacurilor din afara. 28 .organismul. ceea ce-i conferã complexitate ºi forþã. Mai mu lt. transmitere de informaþii. Echipa este o unitate constituitã din sub-ansamble autonome. Fiecare organ are rolul sãu ºi contribuie la funcþionarea întregului.

psihologia de echipaj angajat într-o aventurã comunã. Exersatã de un animator. Exersatã de un responsabil cu delegaþie. întreaga organizare este subordonatã atingerii s copului comun.WWW. chiar dacã cultivã dimensiunile colective. mai crede Devillard.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI Echipa. Sã conducã un ansamblu îmbarcat. ci îºi propune atingerea un obiectiv ºi se impune prin acþiunea comunã. expertizelor ºi funcþiilor. Putere Împãrþitã conform statutului. Orientarea spre sarcina poate naºte spiritul de echipã. are o dublã orientare: spre sarcinã ºi spre echipieri. Sã reuneascã ºi sã reprezinte entitãþi dis-tincte pentru decizie.CARTIAZ. format în funcþie de afinitãþi. Asigurat de un cãpitan (singur decide). Arbitraj între reprezentanþi de un preºedinte. Echipa funcþioneazã ºi în registrul afinitate principala sa partiturã este sarcina. Echipa Echipaj Grupa de lucru Serviciu Comitet Misiune Atinge un rezultat punctual cu o mizã importantã. Co-responsabilitate pentru . Sã realizeze o sarcinã comunã Sã afiºeze o funcþie specificã instituþiei.O echipã nu e un grup psihologic. Responsabil de obiectivul sãu individual. Responsabilita tea membrilor Co-responsabilitate umanã ºi tehnicã a obiectivelor individuale ºi colective.

Negociere. Calitãþi de execuþie. Coeziune Trebuie sã fie optimalã din punct de vedere uman ºi tehnic. Trebuie sã fie suficient de bun Poate fi variabil. Calitatea necesarã Calitãþi legate de interdependenþã. Ajunge într-un post bun. îndeplinirea riguroasã a unui mandat. Capacitate de a administra promiscuitatea ºi conflictele psihologice. Legatã de cooperare.obiectivele colective. Legat de perenitatea instituþiei. Multe iniþiative legate de acþiune. Proiect Reuneºte o mizã pentru anturaj. Responsabil pentru sarcinile sale. Funcþionare Uneori teritorialã. Calitatea realizãrii. Solidaritate în afara tuturor legãturilor de afecþiune. cooperativã ºi sinergicã. Teritorial numai roluri clar definite. . Proiect lateral funcþiei. Interfaþã între entitatea sa de apartenenþã. Acceptã interese contradictorii.

Cot la cot. Acþiune Co-acþiune împreunã. Recurent. Teritorial ºi solidar. cu prizã în contul diferitelor obligaþii. Foarte organizatã. Transmite instrucþiuni entitãþilor. 29 .Respect strict al regulilor. Inovatoare ºi riguroasã. Reflectã ºi decide împreunã. Recurentã potrivit procedurilor stricte.

Cele trei logici sunt logica teritorialã. De aceea se c ere fiecãrui echipier sã se centreze atât asupra sarcinii. Contextul exterior. de exemplu norma nonagresiun ii fizice.ADRIAN NECULAU WWW. Al doilea nivel este acel a care vizeazã grupul ºi persoanele ce-l compun. interacþiunea. logica cooperãrii ºi logica sinergiei. dozajul unitarii ºi diversitãþii. împãrþind sarcinile ºi rolurile. el este un proces subiectiv. competenþa de articulare reciprocã. mãsurabil: acþiunea în sine ºi produsul acesteia. precum ºi pe cele interzise. constatabil. un inventar a problemelor cu care se poate confrunta orice echipã: a) Normalizarea în echipã se referã la un numãr de reguli de conduitã care sunt împãrtãºite de cãtre toþi membrii echipei. Prima se referã la definirea sarcinilor în teritoriu pentru fiecare membru. cât ºi asupra grupului c) conjugare a a trei logici de funcþionare colectiva presupune ca echipa sã funcþioneze riguros ºi flexibil. ceea ce va responsabiliza pe toþi sã se im ce în funcþie de sarcina ºi situaþie. implicând aspec tele afective ale interacþiunii. miza acþiunii. ne propune. Primul nivel este un proces obiectiv. iar a treia semnificã dependenþa fiecãrui echipier de ce lþi. Toate acestea se conjugã ºi se oriente zã pentru a atinge un efect dinamic. Dar ºi ca norme implicite. sub forma de consemne de punctualitate sau reguli de comunicare) preci zând comportamentele aºteptate. la rândul sau. definind re uli ºi respectându-le. obiectivã ºi subiectivã. b) . puterea. capacitatea de a face împreuna ceva. relaþiile dintre persoane sunt câteva elemente care releva log ica subiectiva a echipei.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z Dinamica echipei se sprijinã pe fundamente variate: motivaþiile echipierilor. b) influenþa reciprocã a proceselor umane ºi operaþionale. acoperind întreaga problematica. nor me care nu sunt formulate oficial. tipul de participare. pe care l-am invocat mai sus. dezvoltând inteligenþa colectivã. a doua presupune ca fiecare sarcinã sã fie abordatã ca o operaþie colectivã. în acelaºi timp. mobilizeazã. Normele regleazã relaþiile dintre membri ºi au un caracter funcþional. Prezenta altora stimuleazã. Trei factori stimuleazã oamenii sã lucreze împreunã: a ) coacþiunea. atracþia fiecãrui individ pentru ceilalþi ºi cãtre echipa ca model de identific re.CARTIAZ. stilul managerial. Ele acþioneazã în primul rând ca norme explicite (formale. mobilizarea participanþilor. Logica teritorialã Logica cooperãrii Logica sinergiei Jean Proulx. dar sunt împãrtãºite de toþi. oficiale. au un efect dinamic. augmenteazã acþiunea de învãþare. Cele douã logici.

Coeziunea în munca de echipã favorizeazã randamentul. Diminuarea antipatiilor sau tensiunilor rezultã din 30 . dar ºi dezvoltarea reciprocã sau creºterea interdependentã.

Liderul situaþional este acela care poate influenþa cel mai bine eficacit atea ºi funcþionarea echipei. c) Luarea deciziei în munca de echipa este problema tuturor membrilor. îºi adapteazã conduita la dinamismul echipei. d) Conducerea echipei de muncã poate influenþa pozitiv sau negativ productivitatea ºi moralul.CARTIAZ.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI angajamentul echipierilor. Liderul autocratic. Dar cercetãrile ºi observaþiile specialiºtilor ne releva faptul cã ele pot avea o influenþã structurantã a relaþiilor dintre indivizi. pe obþinerea asentimentului general pentru o decizie comunã. Conducerea democraticã pune accentul pe consultarea echipierilor. Acest tip de conducere pare sã fie eficient însã în grupele imature. Deciziile luate prin apelul la puter ea majoritãþii pot transa chestiunile litigioase. evitarea discuþiilor sau de zbaterilor de fond etc. capacitate d e a ajunge la compromis ºi multã diplomaþie. a înþelege sursele conflictului. riscã sã facã sã se diminueze producþia. Deciziile de t ip autocratic sunt nefaste pentru coeziunea echipei. orientaþi cãtre scopul comun ºi preocupaþi de creºterea performanþei colective. pare a fi cel mai bun mijloc de tratare a problemelor del icate ale grupului. acþioneazã cu pertinenþã. e) Conflictele fac parte integrantã din relaþiile umane ºi sunt inerente muncii în echipã. pe participarea optimalã ºi perspectiv a contextualã. riscã sã producã o breºa între membri. responsabilizeazã pe toþi.WWW. A le dezamorsa prin amânare sau escamotare nu duce de asemeni la rezultate. Ele apeleazã la contribuþia ºi la resursele fiecãrui membru. dar aceasta procedura poate favoriza apariþia unor jocuri sociale periculoase ca formarea de coaliþii. El intervine punctual în situaþii date. car e nu apeleazã la competenþa tuturor. ele pot fi considerate ºi benefice pentru cã pot scoate în relief opoziþiile sau incompatibilitãþile. contra sa. Pentru a obþine consensul se cere însã timp. . consum de energie. exercitând o putere coercitivã prin faptul cã impune deci ziile sale. Chiar ºi cele de tip expert. Sã nu uitãm cã adesea se recurge la votul majoritãþii în absenþa criteriilor clare sau a argumentelor decisive. încurajând rivalitãþ inutile ºi dând sentimentul marginalizãrii unora. Tradiþional ele sunt considerate fenomene nefaste. a-l trata deschis. aceasta nu elimina contradicþiile. nu permite examinarea complexitãþii situaþiei. dar sã ºi declanºeze ostilitate ºi tensiuni orizontalã ºi pe verticalã. A gestiona conflictele nu înseamnã a l evita. în care membrii nu sunt capabili de discuþii relative la munca comu nã. destructive. pentru ca-i obliga sã-ºi reevalueze ideile ºi conduitele. Co nflictul nu are numaidecât o conotaþie negativã. A rezolva u n conflict înseamnã a intra în materie . Deciziile prin consens sunt în principiu cele c e convin mai bine muncii în echipã.

Iar pentru a câºtiga e nevoie de strateg ii ca cererea imperativã. când fiecare pierde câte ceva. De preferat e soluþia compromisului. intimidarea.Soluþia forþei comporta departajarea unui câºtigãtor ºi a unui perdant. insistenþa sau manipularea acþiuni care pot duce la disoluþia echipei. Dar aceasta soluþie de rezolvare poate fi uneori 31 . d ar nimeni nu pierde lucruri esenþiale. presupune o victorie a cuiva contra altcuiva care pierde.

Acest tip de abordare opune pe Noi contra lui Eu vs. e b sã fie subliniat efortul comun ºi nu faptul cã unii au pierdut ºi alþii au câºtigat. ca toþi sã câºtige. filtreazã. pe cât posibil. transmit. Echipa mobilizeazã pe membrii sãi utilizând trei mecanisme (Devillard. Îmbinarea celor douã strategii poa te fi o bunã soluþie. Soluþia integrãrii oferã posibilitatea ca nimeni sã nu piardã. face apel la inteligenþa indivizilor. participanþii nu mai pot reveni la starea ºi statutul lor anterior. exercitã presiuni. di e doi parteneri diligenþi. al doilea este o soluþie periculoasã pentru cã demobilizeazã ºi induce ostilitate între membri. sistemul echipã se prezintã ca un complex de angrenaje care interacþioneazã.CARTIAZ. dar nu e singura soluþie. Relaþiile în cazul acestui model este dintre un câºtigãtor ºi altul. Echipa oferã fiecãruia posibilitatea de a ieºi din izo e. fiecare contribuind într-o manierã proprie la acest efort comun ºi la performanþa colectivã: a) satisfacþia personalã e echipierilor. ECHIPA ªI ECHIPIERII Echipa funcþioneazã ca un sistem. E bine sã se insiste asupra caracterului ludic al competiþiei. sã se dedramat izeze întrecerea. poate augmenta producþia ºi face sã creascã sentimentul participativ. de a se exprima. Apoi. . compartimenteazã. Cooperarea. În fine. care funcþioneazã ca un corp autonom. ca un model de viaþã. cu un sens pro priu. fiecare subsitem antrenând funcþionarea întregului. Într-o viziune analiticã. Primul tip poate fi eficace în unele condiþii. 2003) ce concurã la dinamica echipei. Tu . de a funcþiona colectiv. de a se identifica. Viziunea sistemicã ne propune abordarea echipei ca un tot integrat. de a juca roluri noi.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z scumpã. structureazã. nimeni nu-ºi mai poate legitima poziþia de dinainte de conflict. În cazul unor competiþii între echip se cere ca sarcinile sã fie echivalente. de la nevoile de apartenenþã ºi recunoaºtere pânã la lãrgirea spaþiului sau de influenþã.ADRIAN NECULAU WWW. fãcând apel la efortul colectiv. punând intre paranteze emoþiile. sã se analizeze ºi evalueze munca în echipã. Cu condiþia sã se respecte unele reguli. Rezultatul ar fi creºterea coeziunii în inter iorul echipei. f) Competiþia ºi colaborarea par sã fie douã soluþii care se completeazã reciproc. de a exercita influenþa. fiecare pi erde totuºi ceva. b) stimularea reciprocã rezultã din capacitatea echipei de a impune interdependenþã ca un stil cognitiv ºi social. care articuleazã toate componentele. de a-ºi depãºi limitele individuale. Efectul e creºterea încrederii în sine. Competiþia poate fi inter-echipe sau intra-echipã. oferã întâietate rezolvãrii problemei ºi nu tranºãrii diferendului între indivizi.

32 . creeazã o dorinþã de participare. induce un sentiment stenic ºi o dorinþã de identificare cu ethosul comun. apariþia nevoii de apartenenþã mijloc de dezvoltare personalã.stimularea sentimentului de încredere. toate acestea ca c) atracþia pentru echipã funcþioneazã ca o sursa de motivaþie.

victo ria tuturor . precum ºi de situaþiile diverse pe care le traverseazã împreunã. el angajeazã pe ceilalþi cãtre obiectivul comun fie într-o manierã autocratã. El are un efect mobiliza tor. în care elementele interacþioneazã în vederea realizãrii ansamblului.CARTIAZ. El asigurã unitatea echipei. Ace st principiu pune în evidenþã impactul muncii comune pentru a se ajunge la un anumit rezultat. aspectul uman (distinct de cel tehnic ºi operaþional) . asumarea responsa bilitãþilor în vederea funcþionãrii ºi realizãrii producþiei dorite. Grupa de echipieri reprezintã elementul relaþional ºi funcþional al echipei. solidarizarea acestora (solidaritatea de apartenenþã ºi solidaritatea în vederea atingerii obiectivelor). grupul de echipieri. pentru fiecare membru: a ) principiul unicitãþii ne referã despre calitatea fiecãrei echipe de a fi unicã. permiþând fiecãrui coechipier sã aducã o contribuþie la realizarea comunã.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI Trei principii. ca l der charismatic. Scopul constituie þinta ºi cadrul general de acþiune. Aceste patru elemente s e raporteazã la un al cincilea care exercitã presiune pentru a le face sã funcþioneze împreunã: context ul. dar ºi de dorinþ lor de a fi împreunã. O echipã se compune deci din câteva elemente constitutive . misiunea ºi obiectivele echipei. fie în mod democratic. nevoile ºi dorinþele personale ale echipierilor. Ea asigurã mobilizarea echipierilor ºi focalizarea acestora pe obiective. Deºi ent individuale diferite. membrii acceptã sã se angajeze împreunã. împãrtãºind cu ceilalþi competenþa luãrii deciziilor ºi obþinând o atitudine dinamicã. dimensiunea afectivã care asig urã împãrtãºirea sentimentelor comune. sistemul de acþiune ºi scopul.WWW. cum numeºte Devillard acest sistem. participativã. crede Devillard. Unitate ºi diversitate iatã douã principii care produc spiritul e chipei ºi care contribuie la eficienþa acþiunii ºi la menþinerea reactivitãþii ºi iniþiativei fiecãru c) principiul finalitãþii defineºte echipa ca o unitate de responsabilitate tacticã. Ele su nt: pilotul. Elementul pilot reprezintã capul. capacitatea de a se centra pe obiective. o comu nitate integratã. el poate fi reprezentat de un ºef care-ºi asumã funcþia de organizare ºi cãruia i e recunoaºte expertiza. conferã echipei autenticitate ºi contribuie la conservarea sentimentului de identitate personalã. dimensiunea psihologicã care asigurã entitatea echipei. aºteptãrile contex tului. echipa constituind un spaþi u de realizare individualã. experienþa. fi la rândul sãu compusã din mai multe elemente: strategia ºi valorile organizaþiei. luarea deciziilor. b) principiul diversitãþii: echipa þine seama de valoarea fiecãrui membru. canalizarea energiei colective. focalizarea pe scopuri. un proiect personalizat. ierul echipei. un sistem de informaþii ºi de coordonare organizat în vederea atingerii unui obiectiv comun. Elementul pilot semnificã conducerea echipei.

procedurilor ºi modurilor de operare necesare în vederea realizãrii obiectivelor.în lupta pentru miza colectivã. Sistemul de acþiune reprezintã ansamblul proceselor. subsistemul de regularizare (uti lizarea resurselor si capacitatea de regenerare) ºi cel de decizie (reglarea atribuþiilor ºi 33 . cel de operare (normele de acþiune). El r egrupeazã practicile comune care conduc la realizarea coeziunii tehnice ºi se bazeazã pe câteva subsisteme care dau calitatea acþiunii: subsistemul de informaþii (schimburile între e chipieri. ºef ºi context).

În sfârºit. Persoana centralã s-a impus în literaturã ca organizatorul ºi animatorul muncii grupului. tot acest sistem de is comunica cu contextul. individul în jurul cãruia se reunesc emoþiile ºi energiile membrilor. Coordonarea echipei Un articol celebru al lui Fritz Redl (1942) a lansat noþiunea de persoanã centralã.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z responsabilitãþilor). obiective. Noþiunea de leadership. pilot echipieri scopul sisteme de acþiune ºi practici comune contextul Patru elemente ale ) sistemului echipã în interiorul contextului lor (sursa O. norme. cel ce cristalizeazã grupul ºifocalizeazã spre o sarcinã comunã. Aceasta ar fi liderul în jurul cãruia se cristalizeazã procesul de formare a grupului.ADRIAN NECULAU WWW. despre mobil izarea competenþelor ºi energiilor. c) funcþia coeziune : asigurã coeziunea tehnicã. exemplul (bun sau rãu). asigura dirijarea energiilor ºi delegarea responsabilitãþilor membrilor echipei. despre focalizarea pe obiective . p ersoana centralã ca obiect al iubirii sau al pulsiunilor agresive. Calitatea acestor subsisteme depinde de maturitatea colectivã ºi influenþeazã stilul de management ºi performanþele echipei. liderul care organizeazã munca grupului. A. II. eroul. controlul exercitat de unii responsabili în numele c . tiranul care face ordine. atractivitatea pentru ech ipã ºi moralul acesteia. organizatorul. Neculau. Redl descrie zece tipuri de leadership (vezi artico lul sau în P. De Visscher. Devillard Din cele spuse pânã acum putem deduce ºi care sunt funcþiile vitale ale unei echipe: a) funcþia de pilotaj simbolizeazã echipa. în timp ce coeziunea umanã asigurã legãturile afective. Dinamica grupurilor). pune în funcþiune un sistem de acþiune comun. apãrutã mai târziu. proiec te de dezvoltare. desemneazã comportamentul de organizare. seducãtoru l. de a-i motiva ºi a le oferi satisfacþii decurgând din participarea la proiectul comun. îl influenþeazã ºi asimileazã valorile ºi modelele propuse de acesta Mediul propune echipei informaþii. printre care stãpânul patriarh ca obiect de identificare. b) funcþia de focalizare dã seama despre orientarea echipei spre acþiune.CARTIAZ. sisteme de organizare. d) funcþia mobilizare semnificã capacitatea echipei de a stimula membrii pentru acþiunea comunã.4.

ompetenþei 34 .

evaluarea participãrii. încurajeazã sau incitã la o participare optimalã a membrilor. o îndrumare efectivã. ca o tranzacþie. Proulx (1999) nuanþeazã. în vederea atingerii scopului grupului. persoana respectivã ocupându-se în acest caz de planificare. privilegiazã respectul ºi ascultarea celuilalt. Situaþional ---tip de influenþã care se adapteazã la caracteristicile ºi exigenþele situaþiei. este susceptibil de a provoca ostilitate. riscã sã antreneze conduite abuzive la membri. Se mai discutã despre liderii participativi ºi de cei situaþionali. în vedere a atingerii unui scop comun. ca o acþiu ne de cooperare în vederea transformãrii atitudinilor ºi comportamentelor membrilor.CARTIAZ. în mod egal. în funcþie de orientarea atitudinilor ºi comportamentelor acestora. 1990). are nevoie de timp ºi este vulnerabilã în faþa tergiversãrilor. nedisciplinate sau leneºe. liderul are sarcina de a acorda suport. Dintr-o perspectivã comportamentalã. Caracteristicile principalelor tipuri de leadership LEADERSHIP CARACTERISTICI Autocratic ----exercitã o influenþã coercitivã. Taxonomia Vroom-Zetton (1973) a mai propus un stil. cât ºi de natura situaþiei. incitã puþin la colaborare. se înþelege mai ales cu grupurile mature ºi autonome. Eficienþa liderului depinde de calitãþile sale. democratic ºi laissez-faire. variazã progresiv ºi natural. face din încrederea în ceilalþi marca sa personalã. riscã sã sãrãceascã producþia echipei. este utilã pentru a armoniza raporturile într-o echipã. bazat pe discuþii cu membrii. o realizare adecvatã a sarcinii. de a c . Dintr-o perspectivã funcþionalã leadership-ul poate fi definit ca un proces interacþional. convine mai ales echipelor imature. de grupul în ca acþioneazã. este foarte eficace pentru a suscita contextul. mizeazã mult pe autonomia ºi iniþiativa membrilor. asigurã. de a sprijini. cel consultat iv. În literaturã se cunosc trei tipuri clasice de leadership: autoritar. conducerea este un comportament de relaþie. coordonarea acþiunilor. fie în virtutea calitãþilor lor rsonale.WWW. Laisser faire ----exercitã o influenþã discretã. Democratic ----mizeazã pe consultaþia ºi pe asentimentul general. cere numeroase abilitãþi interpersonale ºi perspicacitate În echipa de lucru. fie ca tehnicieni ai coordonãrii (D.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI ºi autoritãþii lor. Dar ºi un comportament de lucru. îndepãrtarea obstacolelo r. un sprijin afectiv în vederea menþinerii grupului. avan sând ideea cã toate stilurile de leadership sunt în simbiozã.Forsyth.

ajutându-i sã fie eficienþi sau sã construiascã împreunã un proiect de schimbare.orecta în vederea mãririi competenþei interpersonale a membrilor. Comportamentul liderului echipei trebui e sã 35 .

contribuie eficient la solidaritatea membrilor ºi îi protejeazã. orienteazã spre problemã. este tributarã încrederii membrilor faþã de cel sau cei care posedã aceastã informaþie. în general. este. Tipuri de decizii intr-o echipa si principalele caracteristici DECIZIA CARACTERISTICI Autocraticã ----este de naturã esenþial imperativã. nu garanteazã calitatea deciziilor. comportã riscuri manifeste pentru o activitate eficace în echipe. în acest caz. manifestã empatie. împiedicã uneori examenul aprofundat al unei probleme prin caracterul sãu comod//lesnicios . Competiþia naºte o stare de interdependenþã . Expertã -se bazeazã pe un individ sau o minoritate de indivizi care posedã informaþia necesarã. mai puþin impuner ea voinþei sale sau expertizei sale. este utilã pentru a tranºa chestiuni litigioase când compromisul pare dificil. realizatã de un singur individ sau de o minoritate. este utilã pentru a garanta justeþea ºi pertinenþa deciziilor. în analiza conflictelor. este arbitrarã în mod esenþial. Grupurile în care se încurajeazã competiþia s e trezesc adesea în situaþii conflictuale. în favoarea obþinerii acordului ºi consensului. cere sã fie exercitatã în mod unic.CARTIAZ. a factori lor sociali sau psihologici care le alimenteazã. ca un egal al celorlalþi. Consensualã --este luatã în mod general cu acordul sau asentimentul tuturor membrilor. în mod general.ADRIAN NECULAU WWW. Deciziile pe care le inspirã liderul echipei vor viza. necesitã timp. asigurã. pe planul tratamentului informaþiei. este utilizatã cât mai puþin ºi cu atenþie. Analiºtii insistã. este utilã pentru a regla probleme de rutinã ºi administraþie. asupra dificultãþilor de comunicare. are un comportame nt firesc. În fine.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z fie astfel dozat încât sã nu sufoce echipierii. ci sã le procure sentimente de satisfacþie . incitã la coaliþie. se comportã ca membru al echipei. o problemã pentru liderul echipei este aceea a gestionãrii conflictelor. diplomaþie ºi compromisuri. incitã uneori la contestaþie sau la rivalitate prin invidie sau gelozie care se pot manifesta cu aceastã ocazie. Asigurarea unui climat de sprijin se realizeazã prin orientãri de tipul: descrie. sã-i ajute sã-ºi dobândeascã autonomia ºi încrederea. spontan. o bunã calitate a deciziilor luate. Majoritarã ---este luatã de majoritatea simplã sau absolutã a membrilor.

comunicare eficace. comunicare redusã. caracterizatã prin interacþiune ridicatã. angajament scãzut. Pe când cooperarea pr ovoacã interdependenþã motricã . apariþia comportamentelor de ajutorare. absenþa comportamentului de susþinere ºi ajutor. caracterizatã prin interacþiune scãzutã. atmosferã ostilã. instaurarea fricii de eºec. 1990). u tilizarea 36 . utilizarea ineficientã a resurselor.potrivinicã (Forsyth. atmosfera prietenoasã. angajament ridicat.

D. ierarhizare. impartire in tabere. abordarea tranzactionala si apelul la principiul echitatii. În mediile de lucru cooperative managementul conflictului se sprijinã pe ideea abordãrii integrative. CCONFLICT evitare dezamorsare înfruntare conflict refuzat conflict atenuat conflict trãit prin forþã prin compromis prin integrare învingãtor învins învins învins ngãînvingãtor învingãtor Principalele strategii de rezolvare a conflictului Strategia rezolvarii conflictului e deci negocierea. în care indivizii sunt orientaþi numai spre câºtig. acreditarea normei reciproc itatii. Benne. pe impunerea vointei liderului nu se poate solda decit cu pierderi. tactica compromisului sau orientarea spre probleme cond uce la descoperirea unor alternative si gasirea solutiilor comune. Lectura: K. Dimpotriva. a fost dezvoltatã în 1947 în colaborare cu First National Training Laboratory in Group Development. Ea urmãreºte strâns analiza funcþiilor de participare folosite în codificarea (cu scop de cercetare ) a conþinutului proceselor verbale ale grupurilor.CARTIAZ.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI eficientã a resurselor. diminuarea fricii de eºec. egalitariste. Rolurile de participant sunt legate . se apeleazã la ta ctici de separare între câºtigatori si perdanti.WWW. Rolurile de membru identificate în aceastã analizã sunt clasificate în trei grupãri largi: (1) Roluri privind sarcina (task) grupului. privind rolurile funcþionale în grup. pe când în mediile competitive. Paul Sheats FUNCÞII ªI ROLURI ÎN GRUP O clasificare a rolurilor membrilor în T-group Analiza care urmeazã. Un management care se bazeaza pe incitare si a gresiune.

Scopul lor este de a facilita ºi coordona eforturile de grup în selectarea ºi definirea unei probleme comun e ºi în soluþionarea acestei probleme.de obiectivul pe care grupul decide sã îl îndeplineascã sau pe care l-a îndeplinit. Rolurile din acesta categorie sunt orientate spre funcþionarea grupului ca grup. (2) Roluri de construire ºi menþinere a grupului. Ele sunt configurate în aºa fel încât sã altereze sau 37 .

Solicitantul de informaþii cere clarificarea sugestiilor fãcute din punctul de veder e al adecvãrii lor factuale. b. Sau poate lua forma unei noi proceduri propuse gropulu i. cât de clarificare a valorilor relevante pentru ceea ce întreprinde grupul sau a valorilor conþinute într-u na sau mai multe dintre sugestiile alternative fãcute preliminar. cât ºi de diferiþii membri ai grupului. . d. Aceastã categorie nu clasificã rolurile de membru ca atare. Elaboratorul structureazã sugestiile fãcute în funcþie de exemplele sau semnificaþiile dezvoltate. Astfel de participãri sunt. Iniþiatorul-contribuitor sugereazã sau propune noi idei grupului sau o manierã dife ritã de a privi problemele sau sarcina grupului. Scopul lor este individual ºi este irelevant atât pentru sarcina gropului. extrem de relevante în problema T-group-ului în mãsura în care un astfel de training este dirijat cãtre îmbunãtãþirea maturitãþii grupului sau a eficienþei îndeplinirii sarcinii grupului. Fiecare dintre ace ste roluri poate fi jucat atât de liderul grupului. Rolurile sunt identificate în legãturã cu funcþiile de facilitare ºi coordonare ale activitãþilor de grup centrate pe rezolvarea de probleme. Bineînþeles. e. din moment ce participãrile la care se face referinþã sunt dirijate spre satisfacerea nevoilor individuale ale participanþilor . ROLURILE DE SARCINà ALE GRUPULUI Analiza care urmeazã presupune cã sarcina grupului de discuþie este de a selecta. desigur. Solicitantul de opinii este interesat mai puþin de faptele în sine. a informaþiilor cu autoritate sau a faptelor relevante pentr u problema discutata. sã întãreascã. c. a. Noutatea propunerii poate lua forma sug erãrii unei noi sarcini de grup sau o nouã definiþie pentru o problemã. a unei noi forme de a organiza grupul pentru atingerea obiectivului propus. Furnizorul de opinii îºi oferã propria opinie faþã de una sau mai multe dintre sugestii le fãcute.CARTIAZ.ADRIAN NECULAU WWW. (3) Roluri individuale. Furnizorul de informaþii oferã fapte sau generalizãri care fie au autoritate fie stab ilesc o legãturã pertinentã între propria experienþã ºi problema grupului. f. cât ºi pentru funcþionarea grupului ca grup. fiecare membru poate juca mai mult de un singur rol în orice instanþã de participare ºi mai multe tipuri de roluri în participare succesivã. Acesta insistã asupra propunerii sale privind ceea ce ar trebui sã constituie setul pertinent de valori ale grupului ºi nu asupra datelor sau informaþiilor relevante. oferã o motivaþie a sugestiilor fãcute anterior ºi încearcã sã verifice deducti felul în care ar funcþiona o idee sau sugestie dacã ar fi adoptate de grup.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z sã menþinã modul de funcþionare al grupului. reglementeze ºi sã perpetueze grupul ca grup. Poate lua forma unei soluþii sugerate sau a unei anumite modalitãþi de a rãspunde unei dificultãþi cu care se confruntã membrii grupului. defini ºi soluþiona probleme comune.

38 .

j. consemneazã produsul discuþiei. admiþânduºi eroarea. Rolul registratorului este acela de memorie a grupului . reduce tensiunea în situaþiile de conflict prin glume. faptele sau procedura unei sugestii sau a discuþiei unui sub-grup. O contribuþie poate sã implice jucar ea a diferite roluri. cã înþelege ºi acceptã punctele de vedere. indicã divergenþe faþã de direcþiile sau scopurile comune sau pune sub semnul întrebãrii direcþia în care evolueazã discuþia grupului. diferi te roluri. analiza funcþiilor de membru este orientatã spre acele participãri care au drept scop construirea de atitudini de grup ºi orientarea între membrii unui grup sa u menþinerea ºi perpetuarea comportamentului de grup. d. înc earcã sã le combine sau încearcã sã coordoneze activitãþile diferiþilor membri sau ale subgrupurilor h. Astfel. c. b. El poate sã ofere soluþii de compromis cedând status. succesiv.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI g. Coordonatorul indicã sau clarificã relaþiile dintre diferitele idei sau sugestii. logica . un membru al grupului sau un lider pot sã joace. Tehnicianul procedural accelereazã miºcarea grupului performând sarcini de rutinã (distribuie materiale. Încurajatorul este cel care se pune de acord ºi acceptã contribuþiile celorlalþi. Orientatorul defineºte poziþia grupului faþã de scopurile sale. încearcã sã stimuleze grup ul în direcþia unei activitãþi mai susþinute sau de calitate mai înaltã . Armonizatorul mediazã diferenþele dintre ceilalþi membri. Energizatorul impulsioneazã grupul spre acþiune sau decizie. de exemplu) sau manevreazã obiecte pentru întregul grup (rearanjeazã scaunele sau manipuleazã maºina de înregistrat. i. de exemplu). încearcã sã reconcilieze dezacordurile. Evaluatorul-critic supune realizãrile grupului unui standard sau unui set de st andarde ale funcþionarii de grup în contextul sarcinii de grup. Realizatorul de compromisuri opereazã din interiorul unui conflict în care este i mplicatã ºi poziþia sau ideea sa. l.WWW. ROLURILE DE MENÞINERE ªI CONSTRUIRE A GRUPULUI În acest caz. Uºierul încearcã sã menþinã deschise canalele de comunicare încurajând sau facilitând participarea celorlalþi ( sã ascultãm ºi opinia domnului X ) sau propunând reglarea traficului de comunicare ( sã încercãm sã vorbim fiecare mai puþin pentru a oferi tuturor ºansa de a contribui ). el poate sã evalueze sau sã punã sub semnul îndoielii caracterul practic . el oferã recompense ºi laude ºi aratã. clovnerii etc. 39 . Atitu dinea sa faþã de alþi membri ai grupului indicã cãldura ºi solidaritate. k. disciplinându-se în scopul de a pãstra armonia de grup sau lãsând de la el în relaþia cu grupul. a. face un proces verbal al deciziilor luate de grup. rezumând ceea ce s-a petrecut pânã atunci. ideile ºi sugestiile celorlalþi. în diferite moduri.CARTIAZ. Registratorul consemneazã sugestiile.

.

prevalenþa punc telor de vedere autoritare sau laissez-faire faþã de funcþionarea de grup în cadrul grupurilor. acceptând mai mult sau mai puþin pasiv ideile altor a. Diagnoza poate revela una sau mai multe condiþii -cât de scãzut este nivelul de traini ng aptitudinal al membrilor grupului. Cel care blocheazã tinde sã fie negativist ºi sã reziste pânã la încãpãþânare. incluzându-l pe liderul grupului. Cãutãtorul de recompensã încearcã sã atragã atenþia asupra sa. Executantul se lasã dus de val. strãduindu-se sã nu fie plasat într-o poziþie de inferioritate etc. a. Acest rol poa te lua forma cinismului. d. e. încercând sã îºi revendice meritele acestora etc. actele ºi sentimentele celorlalþi. referindu-se la realizãri personale. g. încercând sã menþinã sau sã reînvie o chestiune chiar ºi dupã ce grupul a respins-o sau a considerat-o secundarã. Indiferent de diagnozã. Agresorul poate sã funcþioneze în diferite moduri -micºorând statusul celorlalþi. Creatorul de standarde exprimã standardele pe care trebuie sã le atingã funcþionarea grupului sau aplica standardele în evaluarea calitãþii proceselor de grup. Aceastã dominaþie poate lua forma flatãrii. iar eforturile de training care satisfac aceste nevoi trebu ie definite în acest cadru. Dominatorul încearcã sã-ºi aserteze autoritatea sau superioritatea în manipularea grupu lui sau a unor membri din grup.ADRIAN NECULAU WWW. acþionând în maniere neobiºnuite. opunândufãrã motiv sau cãutând nod în papurã. disciplina ºi moralul grupului. nonºalanþei sau a altor forme mai mult sau mai puþin studiate de comportament escapist.CARTIAZ. Playboy-ul face caz de lipsa sa de implicare în procesul de grup.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z e. f Observatorul ºi comentatorul grupului pãstreazã procese verbale ale diferitelor aspe cte ale procesului de grup ºi alimenteazã cu date evaluarea de cãtre grup a propriilor procedu ri. b. c. pãreri ºi opþiuni ideologice irelevante pentru grup. asertãrii unui 40 . nevoile de training ale grupului trebuie descoperite. f. o sarcinã de grup definitã inadecvat sau nepotrivit aleasã etc. nivel scãzut de maturitate. Confesivul foloseºte ºansa de a avea o audienþã pentru a-ºi exprima sentimente . ROLURI INDIVIDUALE Încercãrile de cãtre membri ai grupului de a-ºi satisface nevoi individuale care sunt irelevante în îndeplinirea sarcinii grupului ºi care nu sunt orientate negativ faþã d e construirea ºi menþinerea grupului ridicã probleme în procesul de training de grup. Incidenþa ridicatã a participãrii centratã pe individ spre deosebire de participarea orientatã spre grup sunt întotdeauna îndemnuri la auto-diagnostic adresate grupului. exprimându-ºi dezaprobarea faþã de valorile. arãtându-se invidios faþã de contribuþia altora. Suprimarea imediatã a rolurilor individuale va priva grupul de datele necesare unei auto-diagnoze ºi terapii cu adevãrat adecvate. servind drept audienþã a discuþiilor ºi deciziilor de grup. atacând grupul sau problema pe care grupul încearcã sã o rezolve. lãudându-se.

.

Polirom. 1990.).D. D.. Benne. Bucureºti Devillard. 1948) REZUMAT Reflecþiile despre grup premerg apariþiei psihologiei sociale referinþe la acest conce pt întâlnim la filosofii antici. Dinamica grupurilor restrânse.CARTIAZ. Teoria grupurilor a pãtruns în ºtiinþele sociale la începutul secolului trecut. Lobbist-ul vorbeºte în numele micului om de afaceri . Neculau (coord. a dirijãrii autoritare a grupului. fie exprimându-ºi insecuritatea ºi confuzia personala fie depreciindu-se mai mult decât este necesar.WWW. in A. Martin. fenomenul fiind stimulat de schimbãrile tehnice. a întreruperii altora etc. Paris. O. S-a descoperit grupul îndeplineºte funcþii de integrare socialã ºi de diferenþiere a membrilor. dezvoltându-se o teorie coerentã privind pr oducþia în grupurile mici. Psih ologia socialã. Bordas. adaptându-ºi propriile prejudicii stereotipului care se potriveºte ce l mai bine nevoilor sale individuale. Prin deceniile patru ºi cinci s-a înr egistrat o explozie a cercetãrilor asupra grupurilor.. stimulând emergen ideilor noi. Sheats.Y.. Solicitantul de ajutor încearcã sã cerºeascã rãspunsuri simpatetice din partea altor membri ai grupului sau din partea întregului grup.. rolul relaþiilor socio-afective ºi capacitatea grupului de a asigura socializarea indivizilor ºi antrenarea lor în comunicare ºi interacþiuni satisfãcãtoare. La dynamique des équipes. S-a dezvoltat o teorie ºi o tehnicã de stimulare a creativitãþii de grup ºi d e antrenament psihosocial pentru viaþã în instituþii ºi comunitãþi. muncitorilor etc. la socialiºtii utopici sau în operele istoricilor ºi sociolo gilor moderni. V. Edition d Organisation.. 1939. economice ºi demografice determinate de urbanizarea acceleratã ºi dezvoltarea mecanismelor tehnico-birocratice. Iaºi . Oberle. (Sursa: K. Fundaþia Culturala Regala Principele Carol ..RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI status superior. Paris Anzieu. P. 1994.. 2003 . 1996. g. D. J. BIBLIOGRAFIE Aebischer. La dynamique des groupes restreints. a dreptului la atenþie specialã. a 10 a ediþie Cartea echipelor. P. PUF. h. al comunitãþii . Paris De Visscher. Le groupe en psychologie sociale. al casnicei .

). A. Ch..De Visscher. 2001. Texte de bazã.. Comprendre et construire les groupes. Po lirom. P. Dinamica grupurilor. Paris De Visscher. P. 1999. Neculau. Chronique sociale 41 . 2001.(coord. La dynamique des groupes d hier a aujourd hui. Iaºi Leclerc. Les Presses de L Univers ité Laval. PUF..

1977. R. Psychologie des minorites actives. La dynamique des groupes. Les Editions Quebecor. Comment animer un group. 1984. 2000. 1998. Paris Rouchy. Québec Quaranta. Les Editions ESF.C. Clasa de elevi ca formaþiune psihosociologicã.. Les groupes de rencontre. Dunod. 1984.). Les petits groupes. Psihologia socialã în România. Liderii în dinamica grupurilor. dupã norme juridice. Zlate.. Editura Academiei. Grup primar (restrâns^ -numãr redus de indivizi având fiecare o percepþie individualizatã asupra celorlalþi. Observaþie si teorie... 1989.. Presses de l Université de Québec. Psihologia educaþiei ºi dezvoltãrii.. Interpretãri ºi intervenþii. Outremont (Québec) Radu. Dinamica grupurilor -ansamblul metodelor de acþiune asupra indivizilor prin interm ediul grupurilor.. A. Neculau. 1989. economi ce. Participation et communications. A. Conduite perverse in grup. diferenþiere de roluri între membri º construirea în comun a normelor ºi credinþelor comune. M. Polirom. relaþii afective intense ºi solidaritate. A.. Pre sses de l Universite de Montreal: CIM Sirota. in Ana Tucicov-Bogdan (coord. Bucureºti Proulx. Grup -ansamblu de persoane aflate în interacþiune ºi având sentimentul apartenenþei la o e ntitate colectivã. sentimentelor. in Ion Radu (coord. Polirom. Grupul spaþiu analitic. Editura ªtiinþificã. 1983..J. M. J. T-group -metodã de antrenament social inventatã de K. 2003. Editura Academiei. S. Paris Neculau...RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z Moscovici.. în vederea schimbãrii atitudinilor. politice. Bucureºti Rogers.). Cercetarea psihosociologica a grupurilor umane. Bucureºti Neculau. Iaºi CONCEPTE-CHEIE Animarea grupurilor -organizarea muncii în grupuri prin încurajarea producþiei comune. dezvoltând relaþii funcþionale în interiorul unui segment al realitãþii sociale. Paris Mucchielli. C. Le travail en équipe. incitare la muncã) ºi organizare (amenajare a relaþiilor dintre membri). organizat în vederea atingerii unor obiective comune.ADRIAN NECULAU WWW. planificare. Y..CARTIAZ. împãrtãºite de cãtre toþi ii. N.1973. percepþiilor de sine ºi de alþii. 1979. Lewin. Paris Mucchieli. Grup secundar (organizaþie) -sistem social sau subsistem bine structurat. Le travail en équipe. R. vizând achiziþia unor compe tenþe . facilitare (reformularea obiectivelor. ESF editeur. 1999.. Iaºi Saint-Arnaud. PUF. A.

42 .psihosociale (diagnosticarea situaþiilor sociale. interacþiune) prin sch imb de informaþii cu ceilalþi. punând accent pe învãþarea reciprocã" ºi experimentare. comunicare.

Joe. În copilãrie toþi au fost vecini ºi au frecventat ac eeaºi ºcoalã. i s-au alãturat imediat.CARTIAZ. împrietenindu-se ºi el cu Doc. Descrierea: Banda de pe strada Norton. ceilalþi erau ºomeri aproape tot timpul sau ocazional. era compusã din 13 tineri: Alec. Alec. ajuns în ºomaj. Angelo. numitã astfel pentru cã membrii ei se întâlneau la colþul strãzii Norton. dar ºi din cauz a faptului cã localul lor se afla în apropiere. din punct de vedere ierarhic. Dacã decizia venea din partea lui Long John. dar ºi de Carl c u Tommy.WWW. . Trebuie sã se stabileascã cine este leader-ul? cine-i sunt ajutoarele ? cum se organizeazã. Alec. Long John nu putea sã influenþeze grupul. Frank. Doc. Mike. care formau o pereche. se consulta m ai întâi cu Mike ºi Danny. ºi uneori cu Long John. Lou. avea 20 de an i. la aceeaºicofetãrie. Joe. era susþinut de Angel o. În fiecare sâmbãtã seara jucau bi Atunci când Doc intenþiona sã prezinte membrilor grupului planurile sale de acþiune. Exerciþiul constã în: 1. Mai întâi de toate. Doc. Numai doi dintre cei enumeraþi aveau locuri de muncã sigure: Carl ºi Tommy munceau la o fabricã. grupul ºi-a creat propriile reguli. au urmat apoi Angelo. Dar dacã decizia aparþinea lui M ike ºi Danny. aveau 29 de ani. Tommy.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI EXERCIÞIUL 1 Banda de pe strada Norton Veþi citi mai jos descrierea (realizatã de cãtre Whyte în lucrarea sa Societatea de la colþul strãzii) unui grup Banda de pe strada Norton . unii în raport cu alþii ºi în raport cu lead er-ii? 2. Long John. Dacã Danny era cel care decidea. Prin urmare. ceilalþi membri ai grupului. Frank. ºi de Frank. Fr ed. Nutsy. Tommy. A deduce harta relaþiilor de influenþã în interiorul grupului. banda respecta anumite obiceiuri: toate întâlnirile aveau loc pe strada Norto n. Danny ºi Mike deþineau o s alã de jocuri în apropiere de strada Norton. Car l ºi Tommy. Carl. Long John i-a urmat pe Danny ºi Mike. cel mai tânãr membru al grupului. Joe. ea era susþinutã de Nutsy. a revenit primul pe strada Norton. Mulþi dintre ei au mai fãcut parte dintr-o bandã de adolescenþi. Nutsy ºi Mike. Odatã constituit. Fred ºi Lou. Danny. vechii lui prieteni. ea nu era respectatã. Cei mai în vârstã. care le asigura masa ºi locurile. Danny ºi Mike au aderat ºi ei la grup datoritã prieteniei comune cu Doc. Nutsy. A defini caracteristicile leadership-ului din perspectiva acestei forme particulare de autoritate leader-ul unei bande.

se bucura de o relaþie mai apropiatã cu leader-ii. 43 . Pentru cã Mike ºi Danny deþineau o salã jocuri. chiar dacã nu asistau la toate întâlnirile grup lui. pe când toþi ceilalþi erau niºte pierd Doc. ei îl urmau imediat pe Doc. dacã Tommy pregãtea ceva. Pe de altã parte. Mike ºi Danny aveau ºi ei prestigiu ºi influenþã. Toþi trei erau celebri pentru abilitatea lor de a dezbate o problemã. Cel mai bun era Doc. Doc. Mike ºi Danny erau respectaþi ºi de alte bande periferice. Doc însã avea o influenþã directã asup i Nutsy ºi Angelo. a vea un statut inferior în grup. Long John avea o poziþie specialã: chiar dacã nu putea sã influenþeze deloc opiniile grupului ºi deciziile acestuia.care. importanþa lor creºtea ºi mai mult. în schimb. Asta pentru cã Tommy. deþinea rangul cel mai înalt. Mike ºi Danny erau consideraþi oameni de afaceri . la rândul lui. îi convingea pe Fred ºi pe Lou. la fel ca ºi Alec sau Lou. planul era cunoscut de Doc prin intermediul lui Carl ºi Nutsy.

De aceea înainte de a se pronunþa. ºeful cunoºtea cauzele ºi era cel mai potrivit pentru a o calma. Leader-ul era cel mai bine informat despre tot ce se petrecea în i nteriorul grupului. Membrii mai puþin importanþi ai grupului pot uneori devi a de la normele bandei. Este foarte bine dacã aceste deci zii sunt cele aºteptate ºi acceptate de grup. dar leader-ul este acela care spuneultimul cuvânt. pentru cã fiecare adversar venea sã-i prezinte propria versiune.CARTIAZ. grupul se diviza în douã tabere oponente: pe de o parte. Trebuia sã fie întotdeauna ferm ºi just. Les Editions ESF. confirmând astfel aº le celorlalþi. Paris. Dacã un membru al grupului spunea ceva. grupul redevenind unit ºi continuându-ºi activitãþile în comun. îºi consultã ajutoarele . Dacã intervenea o ceartã.1989 44 .RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z Dacã se întâmpla ca leader-ii sã lipseascã pe moment. Totul se concentra în jurul leader-ului. amicii lui Nutsy. Prietenii îl abordau cu propriile lor probl eme. Prin urmare. Comentariile voastre: SURSA: R Mucchielli. trebuia sã se opreascã în cazul în care ºeful nu-l asculta ºi-ºi relua discursul abia dupã ce leader-ul redevenea at ent. situaþia se schimba radical. Ceilalþi membri pot sã sugereze o idee sau alta. i se confesau chiar. În poziþia leader-ului depinde de valoarea deciziilor sale. etc. sã-i solicite pãrerea. pe de altã parte.ADRIAN NECULAU WWW. pe când ºeful nu-ºi poate nicidecum permite acest lucru. chiar ºi cu prietenii cei mai dragi. Imediat ce leader-ul apãrea. ºeful este cel care ia deciziile în legãturã cu acþiunile întreprinse. La dynamique des groupes . cei din tabãra lui Ange lo.

5. cã fiecare membru al grupului a fost prezent la serviciu pe parcursul sãptãmânii de observaþie (nu s-a înregistrat absenteism). . 3. de asemenea. EXERCIÞIU: Prin simpla analizã a tabloului. Se ºtie. un observator a notat pur ºi simplu prezenþa sau absenþa celor persoane (între care s-au stabilit relaþii profesionale ca ºi membri ai aceluiaºi depart ament) la ºedinþele spontane organizate pentru dezbaterea unor probleme sau incidente proprii vieþii profesionale cotidiene pe durata unei sãptãmâni. Emil X X X X X X X X Laura X X X X X X X Petru X X X X X X X X Bogdan X X X X X X X Carol X X X X Florin X X X X Eduard X X X X Petronela X X X Roxana X X X X Victor X X X X Mira X X X X Katy X X X X X X Silvian X X X X X X X Noro X X X X X X X X Hercule X X X X X Dorina X X Octavian X X Felicia X X Cunoaºtem doar numele celor 18 persoane. 2. Altfel spus. 11. 10. se pot afla multe lucruri despre relaþiile sociale interne ale acestui grup de 18 persoane. nu ni se oferã nici o informaþie despre rolul lor profesional ºi nici despre statutul avut în departament.CARTIAZ.WWW. 6. 8. 12. Se ºtie doar cã fiecare dintre cele 18 persoane îºi cunoaºte foarte bine colegul ºi cã ar putea sã discute liber cu acesta. 7. Tabelul reuniunilor grupului: NUME Ordinea întâlnirilor interpersonale în timpul unei sãptãmâni de lucru 1.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI EXERCIÞIUL 2 Întâlniri spontane Informaþii preliminare: Tabelul de mai jos prezintã într-o manierã obiectivã participarea a 18 persoane (membrii aceluiaºi departament al unei întreprinderi) la evenimentele sociale interne timp de o sãptãmânã. 9. 13. 14. 4.

S.Ce-aþi putea dvs. În legãturã cu reuniunile propriu-zise? B.. are sã vã permitã sã aflaþi de câte ori fiecare persoanã a întâlnit-o pe cealaltã. personal sã remarcaþi ºi sã deduceþi? A. În legãturã cu climatul psihosocial al departamentului ºi cu viaþa grupului ca atare. trebuie sã realizaþi un tabel cu duble intrãri. Comentariile ºi rãspunsurile voastre: SURSA: 45 . În legãturã cu persoanele ºi gradul lor de participare? C. Pentru a rãspunde la întrebarea C. P.

Paris.ADRIAN NECULAU WWW.RO R. Les Editions.1989 . 46 CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z La dynamique des groupes .CARTIAZ. Mucchielli. ESF.

» Comentariile voastre: SURSA: R. Pratt. sã-ºi vorbeascã.1989 47 .H. Astfel a de cis sã recurgã la o metodã de grup pentru a stimula însãnãtoºirea. care fãcuserã deja câteva progrese de însãnãtoºire. Aceastã analizã psihologicã a grupului se încadreazã în domeniul dinamicii de grup . medicul a fost profund impresio nat de importanþa atitudinilor cognitive în tratarea diverselor maladii organice. Mucchielli. totul se transforma într-un fel de meeting evanghelist . care prezintã metoda doctorului american J. Bolnavii. ceea ce ne va permite sã facem dinamicã de grup ºi sã înþelegem astfe procesele psihologice ale experimentului analizat. unele având ºi o sutã de bolnavi. Les Editions ESF. îi þinea la curent cu semnificaþia ºi importanþa metodelor terapeutice a licate.WWW. Aceºtia deveneau un fel de exemple pentru ceilalþi. Doctorul Pratt îºi ocupa lo pe scenã. iar la ºedinþele urmãtoare erau admiºi chiar pe scenã împreunã cu medicii. Pratt un discurs elocvent pentru a le atrage atenþia. dar care explicã anumite comportamente ºi chiar sch imbãri. Apoi se adresa bolnavilor pentru ca unii dintre ei sã-ºi descrie public propriile ef orturi deînsãnãtoºire.CARTIAZ. A format grupuri destul de numeroase. bolnavii er invitaþi sã se întâlneascã. Înainte ºi dupã reuniuni. Odatã bolnavii adunaþi. rezultatele experime sã-ºi exprime opiniile. erau transferaþi în primele rânduri. Doctorul explica bolnavilor cauzel e bolii de care sufereau cu toþii. procese de care nici bolnavii ºi nici doctorul Pratt n-au fost conºtienþi. În final. fiind înconjurat de alþi câþiva medici din sanatoriu. Textul (extras dintr-o lucrare a lui Slavson): « În 1905 Doctorul Pratt a inventat aºa numita metodã a reuniunilor pentru tratarea bolnavilor de tuberculozã.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI EXERCIÞIUL 3 METODA DOCTORULUI PRATT Veþi citi mai jos un text. sã se încurajeze ºi sã se ajute reciproc . sã-ºi comunice reacþiile. folositã de acesta într-un sanatoriu pentru însãnãtoºirea rapidã a bolnavilor de tuberculoz Exerciþiul constã în a înþelege ceea ce se întâmplã din punct de vedere psihologic cu grupul astfel tratat. care se adunau în sala mare a teatrului sau într-o salã de festivitãþi. Paris. La dynamique des groupes . Ca ºi mulþi alþii înaintea lui.

cu scopul de a realiza cadre de re ferinþã ºi maniere de protejare a valorilor. Aceasta este baza tuturor compromisurilor ºi a dialogului autenti c. Se utilizeazã un creio n gros. Ele nu sunt fixate strict: se pot elimina sau adãuga altele. vârstã. Exerciþiul se adapteazã în funcþie de membri ºi de context. Fiecare familie evocã domenii precise.ADRIAN NECULAU WWW. Ajungerea la a se þine cont de necesitatea indispensabilã de a se accepta ºi admite di feritul ºi complementarul. E important ca aceste cuvinte sã fie vizibile tuturor membrilor Numãr de fiºe: cam 160 Cele 160 cuvinte sunt repartizate în 16 categorii de câte 10.CARTIAZ. idei. Totu l depinde de grup.RO EXERCIÞIUL 4 CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z PRIZA DE CONªTIINÞÃ REACÞII DIFERITE ÎN FUNCÞIE DE PERSOANE ªI DE STIMULI EVOCATORI Numãr de participanþi : indiferent (numãr preconizat: 10-15) Obiectiv : Favorizarea prizei de conºtiinþã a reacþiilor membrilor vis-a-vis de concepte. maturitatea membrilor. abstracþii. evocãri pe care animatorul le prezintã. Lista celor 160 de cuvinte figurând pe fiºe (grupate pe categorii) Parte a corpului Structuri Personaje Suferinþã faþã putere bãrbat agonie pãr societate femeie suicid burtã guvern preot cancer buric ierarhie arbitru înecat piept structurã vedetã sincopã mânã funcþionare cãlãu boalã fese politicã idol moarte cap mulþime dumnezeu cimitir piele universitate muncitor dric gurã bani campion accident Relaþii Evoluþie Fericire Oraºe grup matcã responsabilitate rumoare partener caracter leader . Material : Fiºe. pe care sunt scrise cuvinte lizibile. format carte poºtalã. Acestea se prezintã adesea ca fiind foarte diver se.

prietenie schimb timiditate primãvarã naºtere duminecã trandafir bucurie adolescent viaþã copil luminã culoare destindere râs joc banchet sport dans odihnã cântec cãldurã plãcere oraº tabac bar spital beþie vitezã prostituþie anonimat hold-up drog 48 .

Animatorul întrerupe. fiºele sunt amestecate cu grijã pentru a se evita efectele de surprizã ºi pentru a se rupe seriile.CARTIAZ. din momentul în care a cuvântul ºi dacã este posibil sã facã un scurt comentariu. idei mare dragoste risc cârlig de undiþã vârf inimã plecare prãjiturã munte celibatar ridicol schelet liniºte mamã indigestie horoscop animal privire abis scrisoare voiaj culcuº zbor mãr cer tatã handicap cinema lunã dulceaþã solitudine telefon naturã comprehensiune pericol pat apã familie efort diplomã Sexualitate Evocãri Întrebãri Conflicte virginitate Creativitate Angoasã armatã viol Eternitate Probleme rãzboi pudoare Justiþie Faþadã agresivitate sex competiþie Remuºcãri sadism erotism frumuseþe analizã rechin nuditate religie teamã sânge virilitate infern urã ucigaº feminitate fidelitate refulare kidnapping dezmierdare reuºitã strigãt afront corpuri animaþie motivaþie lup Dispoziþii: Animatorul se aºeazã în aºa fel încât sã fie bine vãzut de cãtre toþi. Rolul animatorului în timpul exerciþiului : Animatorul explicã fazele exerciþiului: o fiºã este prezentatã unui membru care reacþioneazã imediat. În faþa lui se aflã fiºele aºezate cu faþa în jos.WWW. El trebuie sã spunã «câteva lucruri». Este imposibil deci sã citeascã mai înainte cuvintele care s flã acolo. spontan. mimica celorlalþi ºi analizeazã conþinutul celor exprimate. În plus. care procedeazã la fel ca primul ºi aºa în continuare Membrii care nu sunt solicitaþi observã reacþiile. Fenomene de observat: . participanþii care nu au fost solicitaþi pãstreazã liniºtea ºi nu influenþeazã în nici un fel pe cel care se exprimã. fiecare poate vedea ºi observa reacþiile celorlalþi. dupã patru sau cinci ture. Când un membru ºi-a terminat intervenþia se prezintã o altã fiºã unui al doilea membru. dar el poate sã aleagã soluþia de a continua pânã la terminarea tuturor fiºelor. În timpul desfãºurãrii operaþiei. Participanþii formeazã un cerc.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI Evadare Grup familial Contrarietãþi Obiecte. Ei iau notiþe dacã doresc acest lucru.

membri ai grupului) Observaþia conduce spre o analizã de conþinut a tot ce exprimã fiecare membru.Observaþia este realizatã de cãtre membrii înºiºi. Adesea este interesant sã se adune ideile generale emise pentru a se detecta tendi nþele ºi 49 . în mod spontan sau de cãtre o echipã de observatori desemnatã în acest scop (animatori.

divergente sau convergente în rap cu ceea ce se exprimã Participanþii au un feed-back revelator faþã de maniera în care sunt percepuþi de cãtre ceilalþi. Alþii. Cei mai mulþi se implicã considerabil.CARTIAZ. mirã sau provoacã pe alþii care au alte flexe. Este deci posibil sã observe diversele reacþii asupra unei persoane-stimul identice ºi influenþa asupra in tervenþiilor.ADRIAN NECULAU WWW. contestãri ºi controverse. Animatorul cere tuturor celor care doresc sã noteze o reacþie faþã de fiecare cuvânt într-o manierã succintã. Se vede aici apariþia unui oarecare grad de implicar e. maniere de a simþi. cautã definiþii ºi asociaþii. Unii au intervenþii pur descriptive ºi concrete. atitudinilor posturale. declaraþiilor precedente. comparate. analizat scopul unei elucidãri benefice Se cere fiecãrui participant sã compunã un text coerent în care toate cuvintele care au fost prezentate au glisat.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z dominantele grupului. fie prin gesturi. Les Editions ESF. Unele cuvinte provoacã încurcãturi. Se concentreazã asupra comportamentelor. Evaluarea: La terminarea exerciþiului evaluarea evidenþiazã : . mimicilor. Aceste descoperiri le provoacã ocazia de a se cunoaºte mai bine ºi de a se situa Variante: Numãrul fiºelor este limitat ºi animatorul le reia de mai multe ori. suscitã râsul sau surâsul. gesturilor. SURSA: Eduard Limbos. La sfârºitul ºedinþei aceste note sunt citite. dimpotrivã. cãci ele provoacã în mod general schimbãri. Dar apare ºi oportuna evidenþierea noþiunilor care revin în interv enþiile fiecãrei persoane.cuvintele declanºeazã unora reacþii care intrigã. Aceste texte sunt discutate imediat. declanºe azã un moment de reflecþie. reacþiilor necontrolate ale unora. «L animation des groupes de culture et de loisirs». Fiecare ia cunoºtinþã de diversitãþi. 1977 50 . P aris. fie exprimându-se fo arte personal ºi emotiv.

) 14. MATERIALE -O foaie pe care se aflã tabelul nr. TABELUL NR. pentru toþi participanþii. Crucile se înscriu pe coloanele pregãtite pentru aceasta. Fotbalist (vedetã) 2. 1. simpatie) privind aceste meserii diferite. Inspector de poliþie 7. Cântãreþ celebru 5. Colonel în armata aerianã 16. utilitatea ºi coeficientul de simpatie) prin avizul de pozitiv sau negativ.P. utilitate. -Prezentarea importanþei reprezentãrilor sociale într-un proces de decizie a grupului. 1 PROFESII PRESTIGIU UTILITATE SIMPATIE CLASAMENTE INDIVIDUALE da nu da nu da nu P U S 1. Aceste clasamente vor sintetiza opiniile voastre (prestigiu. Ele vor exprima punctul vostru de vedere faþã de diferite profesiuni. Animatorul distribuie tabelul 1 (de mai jos) tuturor participanþilor. Patron de café-hotel 8. -O salã destul de mare sau douã sãli mici Desfãºurare -Numãrul de participanþi: 12 -Durata: aproximativ 1h 30 minute Grupul se împarte în douã pãrþi egale A ºi B. Instalator (pe cont propriu) 17.WWW.R. Profesor universitar de drept 3. Secretar de stat 13. 2-Vi se dã un exerciþiu de clasament regresiv (de la 1 la 17) în urmãtoarele 3 coloane. nu trebuie sã se mai modifice ºi se vor pãstra 51 . Jurnalist (cotidian) 11. Infirmierã (asistenþã publicã) 6. Inginer (în producþie) Apoi dã fiecãrui grup o foaie de consemne particulare. Vânzãtor (V.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI EXERCIÞIUL 5 PERCEPÞIA ªI IMAGINILE SOCIALE Obiective -Evaluarea ºi compararea cotei unor membri la bursa valorilor culturale ºi sociale. Cercetãtor în biochimie 15. -O tablã ºi ceva de scris. I Consemne particulare ale grupei A Trebuie sã evaluaþi 17 profesii: 1-Traducând individual ºi în liniºte impresiile pe care vi le inspirã (privind prestigiul.CARTIAZ. Director de bancã privatã 4. Bucãtar ºef (reputat) 12. Veterinar (pe propriul cont) 10. Cantonier de þarã 9. Odatã stabilite clasamentele.

cum ar clasifica un grup de politehniºti(1) aceste profesii în ordinea descrescândã. TABELUL NR. Acest clasament regresiv va fi urmat de cel al celor 4 profesiuni foarte puþin prestigioase.ADRIAN NECULAU WWW. 4-Se încearcã sã se imagineze. în ochii participanþilor. utilitate ºi simpatie) (*) Tabelul nr. Cantonier de þarã17 17 9. Cântãreþ celebru11 1 5. Patron de hotel10 4 8. (1) Se poate înlocui cazul politehniºtilor cu un grup prestigios în mod deosebit. 2) Oferind un exerciþiu de clasament descrescãtor al acestor profesiuni (de la 1 la 17) în ultimele 3 coloane (intitulate: prestigiu. Director de bancã privatã1 3 4. (referitor la prestigiu. cele mai simpatizate. O serie de cruci înscrise în coloanele potrivite vor exprima punctul vostru de vedere faþã de aceste profesiuni diferite.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z pânã la sfârºitul exerciþiului. Aceste clasamente vor sintetiza opiniile voastre asupra acestor meserii .CARTIAZ. 2 este fantezist: el nu a fost elaborat de cãtre politehniºti. Instalator (pe cont propriu) 15 5 17. utilitate ºi coeficientul de simpatie) prin avize pozitive ºi negative. Veterinar (pe propriul cont) 6 6 10. apoi ca pe cele mai utile ºi. Bucãtar ºef (reputat) 14 7 12. în final. Secretar de stat 2 8 13. Colonel în armata aerianã 7 13 16. Inspector de poliþie9 15 7. în primul rând. Infirmierã (asistenþã publicã)12 16 6. altul. tabelul nr. utile ºi simpatizate. 1 (în liniºte ºi individual): 1) Traducând impresiile produse de cãtre profesiunile citate. 2. Cercetãtor în biochimie 4 14 15. Cu titlu de informare. Profesor universitar de drept3 12 3. Vânzãtor 13 9 14. Jurnalist (cotidian) 8 11 11. 2(*) PROFESII INTELIGENÞÃ (QI) VENITURI (avere) 1. iatã douã clasamente stabilite de un grup de politehniºti: unul priveºte estimarea din punct de vedere a inteligenþei necesare pentru a exercita aceste profesiuni ºi. aprecierea veniturilor lor. Inginer (în producþie) 5 10 Sarcina voastrã va consta în a completa. în echipã. mai întâi dupã inteligenþã ºi apoi dupã venituri. II Consemne particulare ale grupei B Veþi evalua cele 17 profesiuni prezentate în tabelul nr. 3-Reunind toþi membrii grupului veþi colabora în comun un clasament unic a 4 profesiuni considerate de cãtre voi ca cele mai prestigioase. Fotbalist (vedetã)16 2 2.

diferite. 52 .

cerând câteva cuvinte explicative. Într-o a doua etapã vã veþi reuni cu membrii grupului vostru pentru a vã pune de acord asupra unei liste comune de primele 4 ºi de ultimele 4 profesiuni pentru fiecare criteriu (prestigiu. pornind de la ce rang a trecut fiecare participant la da ºi nu . 4 1 2 3 4 P U S P U S P U S P U S Grupe A B . plecând de la un criteriu. Se evidenþiazã ce nivel de prestigiu al unei funcþii sociale nu corespund importanþei responsabilitãþii pe care ea o implicã. Exemplu de tabel: TABELUL NR. nici veniturilor pe care le antreneazã.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI Fiecare va avea grijã sã nu mai modifice clasamentele individuale ºi sã le pãstreze pânã la sfârºitul exerciþiului. Animatorul face un tur de masã cerând fiecãruia sã-i anunþe din fiecare clasament primii 2 ºi ultimii 2 aleºi. Prestigiu U. va fixa. Utilitate S. El va prezenta tuturor aceste date. pentru a specifica punctul sãu de vedere privind profesiunile. Simpatie TABELUL NR. nici gradului sãu de utilitate perceput.CARTIAZ. utilitate ºi simpatie). 2) Compararea rezultatelor celor douã grupe Clasamentul profesiunilor celor mai favorabile: P. de exemplu.WWW. utilitatea ºi coeficientul de simpatie al profesiunilor ºi meseriilor în general. nici sentimentelor de simpatie pe care le inspirã. 3 PARTICIPANÞI CLASAMENT: PROFESIUNI / PRESTIGIU 1 2 16 17 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Analiza abaterilor între aceste rezultate individuale poate face obiectul unei reflexii particulare. III Fazele exploatãrii 1) Reflexii despre prestigiul.

53 .

Elaborarea unui consens al grupului faþã de clasamentul profesiunilor poate permite introducerea unei serii de noþiuni (ideologie. Opinions et changements d opinions. La communication de groupe en 35 fiches. A. 2 asupra alegerilor grupului B.-P. Clasamentele au suferit oare o atracþie pozitivã în conformitate cu cele (ale politehniºtilor ) ale grupului despre prestigiul social în ciuda diferenþei de criterii: prestigiu. 1967 Mucchielli (R.S.CARTIAZ. atitudini. statut. rol. prejudecãþi. utilitate.). simpatie pe de o parte ºi inteligenþã. pe de alta? VARIANTE S-ar putea oferi grupului B. opinii ). Se va nota cu interes consecinþa tabelului nr. rezultatele unei echipe a cãrei imagine ar fi a priori negativã: tendinþa grupului de a se demarca de un model repulsiv ar permite o analizã diferitã.ADRIAN NECULAU WWW. 1974 SURSA: Jean-Pierre Gruiere. OBSERVAÞII PERSONALE REFERINÞE Girard (A. avere. Les Edition d organisations. disonanþa cognitivã.F. 1995 54 . REMARCI GENERALE O prea mare diferenþã de opinii între clasamentul unui grup model . Paris. cadrul de referinþã.). stereotipuri.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z Clasamentul profesiunilor celor mai defavorabile. La réussite sociale. La dissonance cognitive. PUF. E. citat ca referenþial ºi sistemul de valori al grupului ce efectueazã exerciþiul provoacã în mod general o consolidare a opiniilor personale ºi o reacþie de apãrare contra disonanþei . 1969 Poitou (J. Collin. Patrice Doyan. 14 15 16 17 P U S P U S P U S P U S Grupe A B Diferenþele între aceste clasamente diferite poate conduce la o reflexie privind determinismele sociale ºi impactul lor asupra opiniilor. ca referinþe.).. sistem de valori.

Obiective -Permite o analizã mai bine argumentatã a dinamicii de grup. . cu atât mai mulþi observatori Desfãºurare -Durata: aproximativ 1orã de exploatare a fiºelor de cãtre observatori. Formuleazã impresii înapoi (feed-back). PROFESII DEBUT 15 15 15 15 FINAL 1. Pentru a vã ajuta. -Numãrul de participanþi: între 8 ºi 12. 8. pe unul dintre participanþi la o discuþie de grup. 6. coordoneazã. fãrã obstacol. 5. MATERIALE -Acest exerciþiu vine în completarea altor exerciþii consacrate discuþiilor de grup. Înscrieþi o cruce (sau mai multe conform intensitãþii percepute) în faþa propunerilor care corespund cel mai bine impresiilor voastre. Ajutã ºi încurajeazã.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI EXERCIÞIUL 6 ROLURI JUCATE ÎNTR-UN GRUP -Faciliteazã unui observator percepþia ºi evaluarea rolurilor. Clasificã ce se spune sa ce se întâmplã. Fiecare coloanã situatã la dreapta reprezintã o tranºã de 15 minute ºi poate sã vã ajute sã alcãtuiþi o evoluþie la sfârºitul parcursului.WWW. 9. Încercaþi sã reperaþi ºi sã caracterizaþi comportamentul sãu în termenii de rol . Face sinteza parþialã. Cerceteazã simpatia. 3.CARTIAZ. bilanþurile. Armonizeazã punctele de vedere. 7. 4. Destinde atmosfera. Plasaþi-vã în aºa fel încât sã observaþi. Cerceteazã opiniile sau informaþiile. (Adãugaþi propoziþiile dacã vã par bune). citiþi lista propusã a rolurilor de mai jos. 2. reformuleazã. Se preocupã de poceduri de pãstrare a limitelor.

colaboreazã. Ia iniþiativa. 13. orienteazã. blocheazã mecanismele. dezinteres). atacã. Coopereazã. Se opune. Provoacã sentimente negative. 12. 17. Negociazã în funcþie de interesul sãu. Este agresiv. Încearcã sã manipuleze pe alþii. inconºtienþã). Monopolizeazã atenþia sau cuvântul. se apãrã. informeazã sau oferã opinii. 20. saboteazã. Afirmã. 14. 11. 55 . Evitã sã participe. Judecã ºi devalorizeazã pe alþii. manifestã ostilitate faþã de lipsa de interes. 22. 18. Urmeazã pe alþii (pasivitate. 24.10. 16. 15. 23. influenþeazã. sã se implice (timiditate. Dominã sau vrea sã domine. 21. Încearcã (în van) sã fie recunoscut. 19.

Les Edition d organisations. resimþitã astfel mai puþin. Observatorii sunt solicitaþi sã-ºi prezinte impresiile. Paris. frecvent. Puteþi completa coloanele decupând timpul prin coloane ce precizeazã frecvenþa apariþiei rolurilor: I-a coloanã. 3. a V-a coloanã. 2. adesea.). puteþi completa cu numere de ordine ale apariþiei: 1. ci mai multe. REMARCI GENERALE Dupã discuþia prealabilã a acestei fiºe.ADRIAN NECULAU WWW. O vor face cu ajutorul fiºei lor de observaþie. A method for the study of small groups. 4 mai mult. ATENÞIE! Acest exerciþiu are ca obiect ajutarea fiecãruia de a-ºi cunoaºte mai bine reacþiile ºi comportamentul în grup. OBSERVAÞII PERSONALE REFERINÞE Ancelin-Schutzenberger (A. Acest procedeu îi permite sã se pregãteascã pentru o eventualã criticã.). Dreptul de rãspuns a celui interesat trebuie sã fie posibil. uneori. a III-a coloanã. niciodatã. 1995 56 . Animatorul poate interveni dacã observatorii sunt prea incisivi ºi fãrã precauþie. 1972 Bales (R. La communication de groupe en 35 fiches. Epi. Cambridge.F. a II-a coloanã. L observation dans les groupes de formation et de thérapie. Patrice Doyan. Cu aceastã grilã puteþi observa nu numai o persoanã. 1950 SURSA: Jean-Pierre Gruiere. þineþi cont de evoluþia rolurilor în timp. un pic.CARTIAZ. a IV-a coloanã. Interaction process analysis. resituând comportamentul individual observat în contextul total al grupului.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z VARIANTE În loc de a înscrie cruci în coloane. fiecare membru al grupului poate fi invitat sã se exprime în mãsura în care a perceput ºi îºi apreciazã participarea. Fiecare coloanã va reprezenta comportamentul unui participant ale cãrui roluri vor fi punctate imediat ce apar. Addison Wesley.

Pentru fiecare grup se alege câte unul dintre cei din grupu rile minoritare. Apoi se pun întrebãrile la care trebuie sã rãs participanþii la grup. Toate grupurile trebuie sã discute pânã când cad de acord asupra a ceea ce trebuie sã facã Lisbet 6) Observatorii: Observator A: observaþii despre represiuni (Chestionar V) Observator B: Observaþii despre interacþiunea dintre cei doi nou veniþi (Chestionar VI ) . Celãlalt trebuie sã arate cã grupul îi este indiferent. Se difuzeazã te Lisbeth ºi ceilalþi ºi se cere sã fie citit. Toþi trebui e sa aibã acelaºi punct de vedere. De aceea vom pleca de la o situaþie relativ rãspânditã în ºcoalã . 5) Instrucþiuni pentru grupuri. Iatã întrebãrile: .WWW.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI EXERCIÞIUL 7 PRESIUNEA GRUPULUI 1) Scopul Ce presiune exercitã o grupã asupra participanþilor care se abat de la normele de grup ? Presiunea exercitatã asupra unui participant depinde de sentimentele lui de aparte nenþã la grup? 2) Instrucþiuni Seminarul începe cu cuvintele: Vrem sã examinam modul în care un grup îºi influenþeazã membrii.Ce trebuie sã facã Lisbeth? a) Sã se orienteze dupã grup ºi camarazii sãi sau b) Sa meargã pe propriul drum ºi sã-ºi satisfacã interesele? Fiecare participant rãspunde prin A sau B. Un eventual rest constituie observatorii. În afarã de aceasta mai rãmân douã locuri pentru cei care se abat ºi care se a urã mai târziu (devianþii). dupã ce au venit devianþii: Ne este clar cã se întâlnesc douã partide prin reprezentanþii unor opinii opuse. apoi prin ridicare de mâini se consemneazã cine ºi ce punct de vedere a adoptat. 3) Dintre cei care reprezintã majoritatea se constituie grupuri de câte 4. 4) Instrucþiuni pentru devianti: Cel care se aºeazã pe locul liber potrivit trebuie sã arate prin comportamentul sãu cã gru ul înseamnã pentru el ceva. Fiecare grup are nevoie de doi observatori. fãrã a se consulta între ei. cã nu înseamnã nimic pentru el . cã se simte ataºat.CARTIAZ.

Observatorii discutã cu grupurile o bservaþiile lor. 57 . V Impresii despre discuþia de grup ) 8) Concluzii Impresiile se discuta dupã ce se aflã rezultatele.7) Chestionar pentru participanþi Dupã 20-25 minute se întrerupe discuþia: membrii ºi devianþii primesc chestionarele (IV devianþii.

. aº vrea sã am note bune. Începând cu semestrul de varã încetineºte însã tempoul u ºi creeazã probleme de disciplina. D obiceitermina înaintea celorlalþi. Profeso rul de matematici presupune cã se plictiseºte ºi o invitã la o discuþie. ªtiu cã nu trebuie sã mã orientez dupã ei.ADRIAN NECULAU WWW. Gruppen-psychologische Übungen. Dar cum? SURSA: Sjolund. A. Era o fiinþã foarte liniºtitã. Ea mãrturiseºte în cele din urmã: Nu am ce face. Aceastã schimbare o observã ºi ceilalþi profesori. Dacã am note bune. a VIII-a. dar vspus adevãrul. ce sã fac? Profesorul a ridicat din umeri: Tu singurã trebuie sã rezolvi problema .CARTIAZ. Beltz Verlag. se suparã ceilalþi. Are numai note excelente pânã a ajuns în clasa sa. La matematicã lucra foarte repede ºi precis. 1982.RO LISBETH ªI CEILALÞI CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z Lisbeth este o fetiþã foarte inteligentã. Weinheim und Base l 58 . ªcoala nu-mi produce dificultãþi. Nu sunt acceptatã de colegi dacã am altã opinie ºi mã comport altfel.

ocazional 3 = în mod obiºnuit 4 = atitudine frecventã 5 = atitudine sistematicã FOAIE DE INVENTAR Într-o nouã situaþie de grup. -Sã furnizeze un mijloc de explorare în comun. el constã în efectuarea unei serii de prognosticuri asupra modului în care gândiþi cã grupul aduce o adevãratã experienþã nouã.CARTIAZ. animatorul distribuie foile de inventar.WWW. cu aceiaºi participanþi. -Numãrul de participanþi: între 8 ºi 12 -Durata depinde de importanþa acordatã evaluãrii: 1-2 ore Dupã un exerciþiu sau o sesiune într-un grup. deci. Inventarul care urmeazã vã va permite sã potriviþi propria percepþie personalã climatului din grup. a participãrii membrilor grupului. Veþi trece. Când toþi au terminat. -Foi de inventar pentru fiecare participant. se procedeazã la o discuþie în grup: -fie se efectueazã un tur de masã iniþial pentru ca fiecare sã-ºi exprime scorul ºi comentariul. -Tablã de hârtie ºi creioane. -fie se relevã pe tablã diferitele scoruri obþinute pentru cele patru categorii ºi se suscitã comentariile. în revistã o serie de 16consideraþii care vã vor ajuta sã faceþi aprecieri cu ajutorul urmãtoarelor calificative: 0 = sigur niciodatã 1 = foarte rar 2 = uneori. aº putea sã mã aºtept la ce pot ei: PROFESII . El cere participanþilor sã le completeze individual. ar putea sã acþioneze conform pãrerii voastre.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI EXERCIÞIUL 8 APRECIEREA CLIMATULUI DINTR-UN GRUP (DE CÃTRE PARTICIPANÞI) Obiective MATERIALE Desfãºurare Consemne -Sã ajute un grup sã-ºi evalueze propria funcþionare.

Creeazã o atmosferã unde pot fi eu însumi 6.1. Mã acceptã cum sunt 2. Împarte cu mine într-un mod autentic 5. Întrerupe sau ignorã comentariile mele 3. Întoarce spre ridicol sau dezaprobã luãrile mele de poziþii particulare 7. Mã respectã indiferent de statutul meu printre alþii NOTAÞI DE LA 0 LA 5 59 . Face efortul de a înþelege ce vreau sã spun 4.

Se simte liber sã mã facã sã simt când sunt îmbãtat Acum se pot regrupa seriile în 4 rubrici (pentru fiecare câte 4 itemi ): AUTENTICITATE (4-9. comprehensiune.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z 8. Patrice Doyan. SURSA: Jean-Pierre Gruiere. Les Edition d organisations. 14. Exploatarea rezultatelor presupune multã prudenþã din partea animatorului: foarte rar participanþii lasã sã cadã componentele lor ºi cele ale celorlalþi. climatul dã posibilitate participanþilor sã punã întrebãri interesante pentru membrii grupului. Mã include în viaþa grupului 12. Îmi menajeazã sentimentele pãstrând pentru ei ceea ce sunt .6 -10) = Itemii încadraþi pot fi extraºi ºi nu adãugaþi. Manifestã o totalã francheþe faþã de mine 10.13 -16) = COMPREHENSIUNE (3-8-12. Reacþioneazã având prejudecãþi faþã de mine 11. Paris. La communication de groupe en 35 fiches. Dacã o permite. Scorurile obþinute servesc de pretext pentru a începe o discuþie pornind REMARCI GENERALE de la cele 4 rubrici: autenticitate.. Percepe bine genul de om care sunt 13. Îmi poartã interes 15. 1995 60 .13 ) = STIMÃ (2 -7-11-14) = ACCEPTARE (1-5. stimã ºi acceptare.ADRIAN NECULAU WWW. Cedeazã îndatã ce un lucru mã plictiseºte 9. Interpreteazã greºit ce spun sau fac 16.CARTIAZ.

Se pot alege patru adjective calificative sau se poate începe confidenþa prin fraza: Eu sunt genul de om care -Animatorul adunã hârtiile într-o cutie. Patrice Doyan. stare civilã ) foarte evidente. patru caracteristici personale importante pentru a se descrie. anonimã. 1995 61 . pe cât posibil. temperament. Paris. le amestecã. La communication de groupe en 35 fiches. Exemplu de tabel: Ordinea apariþiei 1 2 3 4 etc.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI EXERCIÞIUL 9 PERCEPÞIILE RECIPROCE ALE MEMBRILOR Obiective -Confruntarea percepþiilor reciproce ale membrilor unui grup -Luarea în considerare a abaterii eventuale dintre auto ºi heteropercepþie MATERIAL -Hârtie ºi creioane pentru toþi -Tablã destul de mare Desfãºurare -Numãrul de participanþi: 8 la 12 -Durata: în jur de 1h 30 minute -Dupã un timp minim de viaþã în comun (câteva ore) participanþii sunt invitaþi sã scrie pe o hârtie. psihologie ) cât ºi date (vârstã. profesie. PUF. sensibil insolent generos distrat dulce cinic suspicios leneº -Fiecare reia o hârtie ºi pune un nume în faþa numerelor -Animatorul recupereazã acestei noi hârtii ºi înscrie pe tablã numele citate în josul coloanei corespunzãtoare. OBSERVAÞII PERSONALE REFERINÞE Montmollin (G. 1977 SURSA: Jean-Pierre Gruiere. Les Edition d organisations. Se poate declanºa o discuþie despre aspectele subiective ºi obiective ale percepþiilor reciproce. Influenþa socialã. de). atât trãsãturi personale (caracter.WWW. apoi înscrie conþinutul lor.CARTIAZ. sex. Animatorul va cere sã gãseascã. în ordinea apariþiei. pe tablã.

2. se pot oferi douã foi de observaþiefiecãr servator ºi respectiv douã persoane pentru a fi observate simultan. A) Activitate în grup Intervenþiile care necesitã a fi analizate ºi codificate pot fi obþinute diferit: 1. pe când observatorilor li se indicã cerinþe de observare. 2. B) Activitate individualã 1. iar observatorii vor analiza pe viu intervenþiile participanþilor la ºedinþã (echipa de lucru ºi cea de observatori). Aceastã activitate necesitã rapiditate în analiza ºi cunoaºterea completã a unei grile de criterii de caracterizare. In acest caz. Animatorii pot antrena în activitate întreaga echipã de observatori.RO EXERCIÞIUL 10 CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z OBSERVAREA ªI CODIFICAREA INTERVENÞIILOR ªI ATITUDINILOR PARTICIPANÞILOR DIN TIMPUL UNEI ªEDINÞE Se realizeazã observarea. având ca ºi suport un text scris (rezumatul stenografiat al intervenþiilor de la o ºedinþã). astfel încât sã se poatã discuta ulterior despre obiectivitatea rezultatelor sau despre dificultãþile apãrute . Dacã activitatea nu este foarte dificilã. rugându-i sã asculte înregistrarea unei ºedinþe oarecare (în acest caz trebuie sã fie identificate vocile). iniþialele corespunzãtoare fiecãrui participant. Animatorii vor organiza o întâlnire de lucru. Fiecare observator stabileºte foaia de observaþie pentru un participant (care i-a fost desemnat ºi pe care trebuie sa-l vadã l a faþã ). În cazul în care numãrul observatorilor este la fel de mare ca ºi cel al participanþilor. 3. Apoi completaþi rândul de sus ( cel care se terminã cu Tuturor ). ceea ce presupune existenþa atâtor foi câþi participanþi. Animatorii pot organiza acelaºi gen de activitate. ar pute a sã existe câte douã foi de observaþie pentru fiecare participant (completate de cãtre doi observatori diferiþi). se impun aceleaºi cerinþe ca în exerciþiul 8 echipei de lucru. ceea ce înseamnã cã se va realiza un tabel sau o clasificare. Pregãtiþi 9 foi de observaþie conform modelului de mai jos ºi înscrieþi pe fiecare dintre ele. analiza ºi caracterizarea intervenþiilor (ºi atitudinilor) fiecãrui participant în timpul unei întâlniri.CARTIAZ. Va trebui sã existe o foaie de observaþie pentru caracterizarea fiecãrui participant. Scopul este de a analiza treptat elementele semnifica tive ale intervenþiei ºi de a le distribui la locul lor pe foaia de observaþie (acolo unde sunt înscrise criteriile). înscriind succesiv numele ºi iniþialele partenerilor. .ADRIAN NECULAU WWW. Modelul foii de observaþie este o erit mai jos. în partea stângã sus.

Apoi. O singurã frazã poate fi unitarã ( unipola rã). folosind modelul de observaþi e anexat. având succesiv sau în acelaºi timp intenþii ºi orientãri diferite. 62 . sau bipolarã. având o singurã intenþie sau orientare. reluând textul oferit de exerciþiul 8 ce viza schimburile de opinii de la o ºedi nþã. care trebuiesc caracterizate una câte una. Înþelegem prin element de intervenþie acea parte a propoziþiei sau partea de intervenþie care se defineºte printr-o orientare specificã. adicã. va trebui sã caracterizaþi fiecare element de intervenþie.

WWW.CARTIAZ.RO

CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z

DINAMICA GRUPULUI Exemplul 1. Dacã participantul N spune: Nu sunt deloc de acord cu decizia pe care g rupul vrea sa o ia .

Aceastã intervenþie poate fi codatã (conform tabelului de criterii) la criteriul 12, marcând printr-un X cãsuþa pentru se adreseazã grupului în întregime (coloana marcatã pri tuturor ). X va fi notat pe foaia cu numele N. Exemplul 2. Dacã participantul M spune: Nu sunt de acord cu Dvs., domnule X; aº vrea sã discutãm mai întâi despre constituirea grupului propriu-zis . Aceastã intervenþie este bipolarã. Prima parte în coloana corespunzãtoare domnului X , pentru cã schimb, partea a doua a frazei trebuie situatã uror . Toate aceste remarci vor fi notate pe foaia de a frazei poate fi codatã la criteriul 12, lui personal i se adreseazã domnul M. In în rândul de la criteriul 4, secþiunea tut observaþie ce aparþine lui M.

Exemplul 3. Dacã acelaºi participant ar fi continuat sã spunã: Cineva ar putea sã ne sugereze alte idei în legãturã cu aceastã problemã? , veþi adãuga un X la criteriul 9, pent coloana tuturor . Exemplul 4. Participanta A spune: Vom face ceva, nu? . Aceastã este caracterizatã de m ai multe intenþii simultane. Este vorba despre un atac la adresa grupului (criteriul 12, tuturor) cât ºi despre o cerere de sugestii (criteriul 9, tuturor). Vom marca, deci, cu un X ce le douã secþiuni corespunzãtoare ( secþiunea 12 tuturor ºi secþiunea 9 tuturor ). Astfel una ºi aceeaºi intervenþie poate fi marcatã pe foia dvs. de observaþie prin una, douã, trei sau mai multe semne X, în rânduri ºi coloane diferite, dar întotdeauna pe foaia rezervatã analizei intervenþiilor aceluiaºi subiect emiþãtor. 3. Dupã analiza intervenþiilor, va trebui sã faceþi sinteza observaþiilor dvs., caracterizând atitudinile fiecãrui subiect a cãrui foaie de observaþie aþi completat-o. Modelul foii de observaþie a intervenþiilor (foaie preluatã de la F. Bales) Numele participantului . ªedinþa din data de . cãtre cãtre cãtre cãtre cãtre cãtre cãtre cãtre tutu ror 1 SUSÞINE PE CELÃLALT, îl ajutã, îl încurajeazã, îl respectã. 2 SE RELAXEAZà ªI RELAXEAZà PE ALÞII, glumeºte, se aratã a fi mulþumit. 3 ACCEPTÃ, este de acord, îi înþelege pe ceilalþi. 4 SUGEREAZÃ, oferã sugestii, direcþii posibile de urmat. 5 ΪI EXPRIMà PÃREREA, îºi expune opiniile, evalueazã.

6 COMENTEAZÃ ªI OFERÃ INFORMAÞII, confirmã, clarificã, repetã. 7 CERE INFORMAÞII ªI EXPLICAÞII. 8 CERE PÃREREA, impresii, opinii. 9 CERE SUGESTII. 10 REFUZÃ, nu este de acord, se îndoieºte, refuzã 11 MANIFESTÃ TENSIUNE. 12 ATACÃ, se apãrã, se opune. 63

ADRIAN NECULAU WWW.CARTIAZ.RO

CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z

Comentariile ºi legenda foii de observaþie:

A. Criteriile 1-6: intervenþii pozitive. Criteriile 7-12: intervenþii negative. B. Criteriile 1-2-3 ºi 10-11-12: intervenþii legate de relaþiile socio-afective ce define sc grupul sau în ceea ce priveºte persoanele (adicã centrate pe persoane ). Criteriile 4-5-6 ºi 7-8-9: intervenþii legate de activitatea grupului (adicã centrate p e sarcinã ). C. Criteriile 6 ºi 7: probleme de orientare a activitãþii. Criteriile 5 ºi 8: probleme de evaluare a activitãþii. Criteriile 4 ºi 9: probleme de control ºi de organizare a activitãþii. Criteriile 3 ºi 10: probleme de decizii comune. Criteriile 2 ºi 11: probleme de tensiuni interioare ºi de reacþii la aceste tensiuni. Criteriile 1 ºi 12: probleme de integrare a persoanelor în grup. Caracterizaþi persoana indicatã pe foaia de observaþie. Specificaþi atitudinile acesteia faþã de ceilalþi participanþi, consideraþi fiecare în mod individual, atitudinile faþã de grup s u faþã de activitatea efectuatã. Comentariile ºi legenda foii de observaþie vã vor ajuta mult în aceastã parte a exerciþiului. 4. Care sunt concluziile voastre despre metoda prezentatã? SURSA: R. Mucchielii, 64 La dynamique des groupes , Les Editions ESF, Paris,1989

Obiectiv : Analiza efectelor ºi consecinþelor unor intervenþii verbale conform stilurilor autorit ar. ori zece emisiuni de succes. legate de particularitãþile circumscrise funcþio nãrii grupului. cele mai interesante din ultimii ani ºi a zece emisiuni de TV. Clasificarea acestora în ordinea descrescãtoare ca importantã. care lucreazã în locuri diferite.RO CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z DINAMICA GRUPULUI EXERCIÞIUL 11 STILUL DE ANIMAÞIE Participanþii sunt repartizaþi în trei subgrupe de câte cinci membri minimum. Poate dura cel mult zece minute decuparea unor ilustraþii din ziare ºi lipirea acestora pe un fond de hârtie. formând un ansamblu coerent punerea de acord asupra unei liste de zece filme.WWW. Trei animatori. Rolul animatorului: Fiecare dintre cei trei animatori adoptã un stil determinat ºi trebuie sã pronunþe. Iatã fraze din timpul exerciþiului: PARTICULARITÃÞI STIL autoritar cooperativ laisser-faire Procedura «Iatã cum vom proceda. ªase observatori (doi pentru fiecare subgrupã). în medie) sã se punã de acord pentru a realiza o activitate precisã ºi sã prezinte împreunã rezultatele în faþa tuturor. când îº exprimã judecata. zece evenimente marcante. fraze caracteristice. Un animator acompaniazã fiecare subgrupã. Sarcina fiecãrui subgrup este ca într-un timp determinat (30 de minute. cooperativ ºi laissez-faire (în traducere aproximativã: lasã-mã sã te las) Scopuri : Membrii sunt împãrþiþi în trei subgrupe.» . permiþând caracterizarea grupului inventarea unui joc nou pentru a fi prezentat celorlalþi membri.CARTIAZ. Aceasta presupune o oarecare complexitate: realizarea unui desen colectiv sau a unei benzi desenate pe o temã la alegere conceperea unei scheme cu zece puncte esenþiale.

«Cum sã ne organizãm activitatea ºi sã ne repartizãm sarcinile?» «Faceþi cum credeþi cum credeþi cã e mai bine» Judecata «Mã mirã cã la vârsta voastrã aþi ajuns la astfel de rezultate» «Dacã vrem sã punem punct înainte de a vedea unde ne aflãm» «Nu am nimic de spus cãci sunt complet incompetent» Statut «Faceþi ce vã spun eu ºi totul va fi bine cãci am o bunã « Consideraþi-mã un simplu membru al grupului nostru » «Asta este treaba voastrã. nu a mea» 65 .

înainte de a plasa parti cipanþii într-o situaþie realã ºi concretã. alte lucruri de fãcut» Rolul observatorilor : CARTI SI ARTICOLE ONLINE GRATUITE DE LA A LA Z Cunosc dinainte frazele ce vor fi pronunþate. excitaþie. Rezultatul este puþin satisfãcãtor. Rezultatul este adesea opera animatorului. Evaluarea : La începutul prezentãrii în faþa grupului se explicã în ce a constat exerciþiul. realizatã pri n persoane interpuse. înþelegeþi cã acest mod de a proceda este cel mai bun» «Ne aflãm în faþa mai multor posibilitãþi. satisfacþia. supune rea. agresivitatea. Grupul este calm ºi rezultatul comportã multe elemente originale. imediat ce au fost exprimate. criticile.» «Am. nu mai rãspund de nimic ºi mã retrag» «Sunt la dispoziþia voastrã pentru a va ajuta sã realizaþi proiectul. opoziþia. resimþitã ºi trãitã. ca de exemplu: inervarea. Observatorii îºi citesc constatãrile ºi se discutã înainte de a analiza efectele diferitelor stiluri asupra comportamentului membrilor privind rezultatul obþinut. se insistã asupra faptului cã s-a provocat voit situaþia respectivã.ADRIAN NECULAU WWW. Ceea ce spune animatorul cooperant antreneazã adesea o participare ºi un angajament. un pic caricaturizate. revoltã. ostilitatea.RO experienþã în acest domeniu» Influenþa «Sunteþi inteligenþi. proven ind de la toþi membrii. pentru a face sã aparã reacþiile corespunzãtoare. în afara de cazul în care un membru preia leadership-u l ºi . Ce sã alegem?» «Nu ºtiu ce vreþi sã faceþi ºi în ce mãsurã pãrerea mea este utilã» Interes «Dacã nu faceþi ce vã spun. Ele pot fi uºor modificate dar particularitatea trebuie pãstratã. de scurajare.CARTIAZ. Frazele exprimate de animatorul laissez-faire suscitã reacþii vii. descurajarea. Intervenþiile animatorilor au fost uneori forþate cu bunã ºtiinþã. Frazele pronunþate de care animatorul autoritar provoacã de obicei reacþii de supunere. pe moment. Noteazã cu grijã reacþiile membrilor grupului.

«L animation des groupes de culture et de loisirs». SURSA: Ed. Limbos. Les Editions ESF.structureazã grupul. 1977 66 . Pari s.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful