You are on page 1of 39

IMPACTUL MASS-MEDIA ASUPRA

COMPORTAMENTULUI ELEVILOR DE LICEU

IMPACTUL MASS-MEDIA ASUPRA COMPORTAMENTULUI


ELEVILOR DE LICEU

Aspecte metodologice

Obiective:

- identificarea surselor de informatie accesate de catre elevi

- surprinderea atitudinii tinerilor fata de televiziune

- surprinderea modificarilor ce intervin in atitudinea elevilor fata de mass-media

- surprinderea preferintelor tinerilor pentru anumite reviste, emisiuni si internet

- identificarea sursei de informatie cea mai accesata de catre elevi

Ipoteze:

- principalele surse de informatie accesate de catre elevi sunt internetul si posturile de


televiziune

- elevii de liceu considera ca este necesar sa urmareasca emisiunile TV pentru a fi la curent cu


stirile

- modelele culturale transmise de persoanele mediatizate sunt des copiate de catre tineri

- elevii manifesta un interes mare pentru emisiunile TV si internet

- internetul este sursa cea mai accesata de catre elevii de liceu fiind folosit in mare parte in scop
comunicational

Universul populatiei:

Totalitatea elevilor de liceu din judetul Sibiu


Esantionare:

Esantion neprobabilist de intentionalitate

Operationalizarea conceptelor:

Definitia nominala:

Mass-media sau comunicarea de masa este „procesul social prin care un grup specializat
colecteaza, prelucreaza, produce si difuzeaza mesaje catre un public numeros, prin intermediul
unor canale tehnice, in flux continuu, in regim concurential si pe baza unui sistem
normativ.” (Marian, Petcu. 2002)

Definitia operationala:

Mass-media este un concept de mari dimensiuni cuprinzand atat mijloacele audio-vizuale cat
si cele scrise. De aici fac parte televiziunea, radioul, revistele si ziarele, noile tehnici media cum ar
fi internetul. Mass-media reprezinta canalul prin care se transmit valorile si normele sociale,
modelele si formele de comportament si stirile de actualitate. Totodata mass-media este si o forma
de divertisment sau relaxare, recreere sau pur si simplu o modalitate de petrecere a timpului liber
care devine astfel o parte din vietile noastre, reusind sa ne influenteze comportamentul, atitudinile
dar si deciziile cu privire la actiunile pe care urmeaza sa le intreprindem.

1. Dimensiunea economica

a) Situatia economica a familiei

-venit

-diverse facilitati (calculator, internet, televizor, cablu)

-posibilitatea financiara de a cumpara reviste sau alte materiale informative

-numarul de televizoare pe care le detin in casa

2. Dimensiunea atitudinal-comportamentala

a) Atitudinea fata de mass-media

-atitudinea fata de ziare

-atitudinea fata de reviste

-atitudinea fata de posturile TV

-atitudinea fata de internet

b) Aspecte legate de modelarea comportamentului


-tinuta

-modelul preluat

-aspecte culturale interiorizate (gesturi, limbaj)

c) Aspecte legate de utilizarea mijloacelor media

-gradul de utilizare al internetului

-masura in care urmaresc emisiunile TV

-masura in care consulta ziarele sau revistele

3. Relatia cu mass-media

a) Aspecte legate de structura programelor urmarite

-canale urmarite

-genul de emisiuni

-genul de filme urmarite

-programe de muzica

b) Interesul pentru programe

-vedetele prezentate

-muzica noua

-stiri interesante

c) Expectante

-divertisment

-recreere

-acumularea de informatii noi

c) Timpul petrecut in fata mass-media

-timpul petrecut in fata computerului

-timpul alocat vizionarii anumitor emisiuni

-timpul alocat consultarii presei


d) Timpul alocat discutiilor referitoare la mass-media

-discutiile cu prietenii

-discutiile cu colegii de scoala

-discutiile cu familia

4. Dimensiunea culturala

a) Nivelul de cultura la care a ajuns

-ultima carte citita

-emisiuni vizionate

-reviste/ziare pe care le citeste

-frecventarea bibliotecii

-biblioteca personala

-participarea la diferite activitati culturale

b) Criterii de selectie a informatiei din mass-media

-in functie de titlul stirilor

-in functie de gradul de violenta prezentat

-in functie de imagini

Studiul de fata dupa scopul propus este un studiu de tip exploratoriu si presupune
identificarea si analiza acelor variabile din mass-media care influenteaza comportamentul si
atitudinea elevilor de liceu. Datorita metodelor de lucru folosite, ancheta pe baza de chestionar si
focus grup, este un studiu triangulat, acesta presupunand combinarea unor metode sau tehnici de
lucru intr-un ansamblu articulat de cercetare, in care am folosit tot ceea ce aduce fiecare din
acestea in plus la procesul cunoasterii ; am folosit asa numita triangulatie intre metode pentru
realizarea unui studiu si a unei analize care sa reflecte cat mai corect datele, opiniile si atitudinile
subiectilor referitoare la tema si obiectivele propuse.

Am ales aceasta tema de cercetare datorita importantei pe care o are mass-media in societate
si datorita efectelor pe care aceasta le produce. Mass-media reprezinta o putere importanta in
interiorul unui stat. Aceasta a ajuns sa conduca sau sa aiba influenta aproape in toate domeniile,
oriunde, la orice domeniu ne-am referi, exista nevoia de comunicare respectiv nevoia de informare.
Scopul mass-media este tocmai acesta: de a transmite informatii si de a reflecta realitatea in
maniera proprie.

Mi-am propus ca prin obiectivele intocmite, sa identific acele surse de informatie care sunt
accesate de catre elevii de liceu. Acest fapt ofera o imagine ampla asupra a ceea ce elevii urmaresc
cel mai des si asupra surselor de informatie care ar putea fi cauza acestei influente pe care mass-
media o are asupra publicului sau. In continuarea studiului mi-am propus sa observ atitudinea pe
care o au tinerii fata de televiziune. Aceasta ar putea sa insemne identificare si mai exacta a unei
componente mass-media precum televiziunea care transmite tot timpul modele si tipuri de
comportament, imagini si actiuni care determina modul si atitudinea tinerilor in societate.

Printr-un alt obiectiv pe care mi l-am propus sa-l ating, vreau sa observ si acele schimbari
care intervin in atitudinea tinerilor si care sunt foarte importante pentru studiul de fata. Mass-
media actioneaza la fel ca si scoala sau familia, preluand unele functii precum educarea copiilor sau
transmiterea de valori, norme si reguli. Modificarile de comportament, precum si tinuta sau
limbajul sunt des copiate de catre tineri, mai ales de catre adolescenti care sunt atrasi de posturile
de televiziune, reviste, si mai nou, de internet prin imaginile si stirile prezentate, acesta din urma
fiind si o buna posibilitate de comunicare si interactiune cu ceilalti, putand vorbi aici de o noua
forma de socializare a tinerilor.

Este important sa cunoastem preferinta tinerilor pentru anumite emisiuni, pentru anumite
reviste, care sunt tipurile de filme pe care le vizioneaza sau ce anume acceseaza pe internet, acest
lucru ducand la identificarea acelor emisiuni sau articole precum si genuri de filme sau muzica, cu
un grad mare de influenta asupra lor. Mi-am propus acest obiectiv pentru a crea o imagine globala
asupra materialelor informative pe care tinerii le acceseaza, de aici putand observa capitalul
cultural al tinerilor, sursa care le modeleaza gesturile si atitudinile precum si modul in care isi
petrec timpul liber.

Un ultim obiectiv pe care mi-am propus sa-l ating in acest studiu este de a identifica acele
surse de informatie care sunt cele mai accesate si cele mai urmarite de catre tineri. Pentru acest
lucru, trebuie analizat corect bugetul de timp alocat fiecarei surse mass-media in parte, indiferent
ca este vorba despre televiziune sau internet, ziare sau reviste.

Atingerea acestor obiective ofera o imagine de ansamblu, fiind o imagine buna asupra
preferintelor tinerilor si ofera oportunitatea de a identifica o posibila cauza a comportamentelor si
atitudinilor iesite din comun, a tinutelor si gesturilor mai ales in cazul fetelor dar si a
comportamentelor violente sau criminale pe care le observam in jurul nostru si carora, uneori le
gasim explictia in imaginile si programele pe care le difuzeaza mass-media.

Ipotezele, spune Achim Mihu, reprezinta acele decizii luate in conditii de incertitudine, cand nu
exista informatii privind posibilitatile ei de verificare.

Ipotezele emise in aceasta cercetare reprezinta supozitii, presupuneri, ele urmand a fi testate
empiric. Principalele surse de informatie, internetul si televiziunea, au fost formulate ca o prima
ipoteza pentru acest studiu. Mi-am propus sa identific , prin numarul de ore alocat fiecarei sursa
mass-media, cele mai importante dintre acestea. Totodata am considerat ca pentru elevi este
necesar sa urmareasca emisiunile de televiziune in scopul formarii de opinii, pentru a fi la curent cu
stirile si am considerat important faptul ca informatiile din mass-media sunt folosite de catre elevi
in scop scolar.

Prin faptul ca elevii asculta un anumit gen de muzica si au ca preferinte anumite persoane
mediatizate, acestia ajung sa le copieze anumite gesturi si forme de limbaj ajungand intr-un final
sa considere ca modele comportamentale aceste persoane de la TV si sa le urmareasca permanent
evolutia lor.

Ca ultima ipoteza de lucru, am considerat faptul ca internetul este cea mai accesata sursa
mass-media datorita faptului ca accesul a devenit din ce in ce raspandit iar internetul si utilitatea
acestuia s-au dovedit a fi foarte importante nu numai datorita posibilitatilor multiple de comunicare
dar si datorita informatiilor si stirilor care reusesc sa acopere aproape toate domeniile. Numarul
celor care au acces la internet a crescut foarte mult in zilele noastre datorita posibilitatii de a
achizitiona un calculator iar internetul s-a dovedit a fi foarte eficient atat pentru scoala cat si pentru
problemele din viata noastra, atat ca modalitate de relaxare cat si ca mod de distractie prin
diferitele jocuri pe care acesta le pune la dispozitia tuturor.

“Universul populatiei reprezinta totalitatea populatiei asupra careia urmeaza sa se extinda


concluziile cercetarii”(Dorel, Morandau). Pentru acest studiu, universul populatiei este format din
totalitatea elevilor de liceu din judetul Sibiu. Astfel mi-am propus ca subiectii sa fie obligatoriu elevi
de liceu, universul populatiei scolare fiind format din elevi de clasa a IX-a, a X-a, a XI-a si a XII-a.

Esantionarea, un proces, “o operatie care consta in selectarea unui grup din universul
populatiei si care imbraca caracteristici de reprezentativitate”, (Dorel, Morandau), este de tip
neprobabilista, esantionul fiind unul de intentionalitate datorita numarului mare de elevi care invata
in judetul Sibiu. Elevii selectati pentru acest studiu au fost alesi pe baza unor criterii stabilite in
functie de situatia fiecarui liceu, criterii precum sexul, varsta, etnia sau profilul liceului au fost
importante in selectarea subiectilor.

Operationalizarea conceptelor presupune in primul rand definirea acestor concepte importante


pentru studiu. Pentru a defini un concept precum “mass-media”, am apelat la diverse surse si
dictionare, iar definitia pe care eu am considerat-o cea mai potrivita a fost cea a lui Marian
Petcu. Din punct de vedere operational am definit mass-media folosindu-ma de ceea ce mi-am
propus sa studiez, considerand ca aceasta definitie are un grad mare de reprezentativitate pentru
studiul de fata.

Operationalizarea reprezinta totodata un proces de desfacere a conceptelor in dimensiuni,


variabile si indicatori. Mi-am propus sa fac o analiza a dimensiunii economice din punctul de vedere
al situatiei economice a familiei. Ca indicatori observabili si direct masurabili am ales sa analizez
venitul total al familiei, facilitatile sau diversele surse media la care acestia au acces, posibilitatea
financiara a familiei de a achizitiona anumite ziare si reviste si numarul de televizoare pe care le
detin in locuinta.

Pentru a observa aspectele ce tin de individ si comportamentul acestuia, mi-am propus sa


analizez dimensiunea atitudinal-comportamentala. Ca variabile am propus pentru analiza atitudinea
elevilor fata de mass-media, aspectele legate de modelarea comportamentului si aspectele legate
de utilizarea mijloacelor media. Astfel indicatorii care urmeaza a fi masurati sunt atitudinea elevilor
fata de mass-media (internet, televizor, ziare, reviste), tinuta si aspectele culturale interiorizate,
gradul de utilizare al internetului si masura in care elevii urmaresc emisiunile TV si consulta
anumite ziare sau reviste.

O alta dimensiune propusa pentru analiza ar fi relatia cu mass-media. Aici m-am gandit sa
observ aspectele legate de structura programelor urmarite, genul de emisiuni, filme si muzica,
posturile TV urmarite. O alta variabila importanta, pe care am propus-o pentru a o analiza este
interesul elevilor pentru programele TV, pentru muzica, stiri si vedete, expectante de la acestea iar
ca indicatori mi-am propus sa observ masura in care mediile constituie modalitati de relaxare,
recreere, divertisment sau modalitate de a acumula noi informatii. Totodata doresc sa observ
timpul petrecut in fata unor mijloace media precum computerul sau televizorul, ziarele sau
revistele, si timpul alocat discutiilor referitoare la cele petrecute in mass-media. Este posibil sa
existe discutii ale elevilor cu prietenii, cu colegii de scoala sau cu familia.
Dimensiunea culturala este foarte importanta deoarece aceasta poate constitui un motiv
pentru care elevii urmaresc anumite emisiuni. Din acest motiv mi-am propus sa observ nivelul de
cultura la care au ajuns elevii prin observarea cartilor pe care acestia le-au citit, reviste sau ziare
consultate, prin observarea gradului de frecventare al bibliotecii sau prin participarea acestora la
diferite activitati culturale organizate de scoala si nu numai. Un alt lucru important de studiat care
tine tot de aceasta dimensiune culturala este criteriul de selectie al informatiei, stirilor sau
documentarelor, al emisiunilor din mass-media, in functie de titlul stirilor, in functie de imagini sau
de gradul de violenta prezentat.

Metode si tehnici de cercetare

Pentru a verifica aspectele teoretice si pentru a pune in practica enunturile afirmate in partea
teoretica a lucrarii, am folosit ca metode de lucru ancheta pe baza de chestionar si focus grupul. Cu
ajutorul acestor metode realitatea sociala va putea fi analizata si interpretata in scopul propus.

Chestionarul reprezinta „o succesiune logica si psihologica de intrebari scrise sau de semne


grafice, avand functia de stimul in raport cu ipotezele cercetarii, care prin administrarea de catre
operatorii de ancheta sau prin autoadministrare, determina, din partea celui anchetat un
comportament verbal sau nonverbal care va fi inregistrat in scris” (Septimiu Chelcea).

Chestionarul folosit in acest studiu este unul de tip autoadministrat, sub forma extemporalului.
Avantajele pentru care am utilizat aceasta forma de aplicare a chestionarului au fost urmatoarele:

- diminuarea efectului de interviu

- un nivel superior de concentrare asupra raspunsurilor

- asigurarea anonimatului

Chestionarul a fost construit pe baza indicatorilor iar intrebarile utilizate, dupa forma
raspunsurilor, sunt intrebari deschise si intrebari inchise. Motivul pentru care am folosit
predominant intrebari inchise este acela ca:

- sprijina memoria celui anchetat

- inlesneste completarea chestionarului

Intrebarile au fost construite in asa fel incat sa atinga dimensiunile si variabilele propuse. Am
inceput cu o intrebare „de spart gheata” sau introductiva, de tip inchis, prin care am incercat sa
creez un climat propice aplicarii chestionarului si sa castig increderea celui interogat. Urmatoarele
intrebari le-am construit in functie de indicatorii propusi, pentru a putea mai apoi sa verific
variabilele si dimensiunile stabilite; am folosit si intrebari filtru, pentru intrebarile de genul
„Obisnuiti sa cititi presa scrisa? a) da; b) nu; ” iar apoi a urmat intrebarea filtru: „Daca da,
exemplificati cel putin 2 articole pe care le-ati citit in ultima saptamana”. Intrebarile de la sfarsitul
chestionarului au fost intrebari de identificare si intrebari referitoare la datele personale ale
subiectilor (varsta, venit, sex, nationalitate)

Metoda focus grup este o tehnica de cercetare calitativa ce consta in stabilirea de discutii pe o
tema data cu un grup alcatuit de obicei din 8-10 subiecti. Aceasta tehnica poate fi folosita in
diverse domenii cu scopul de a analiza diferite subiecte precum studiul de fata. Metoda permite
obtinerea unor informatii de mare profunzime referitoare la motivatiile si comportamentele
categoriilor de interes ale cercetarii. Cel mai adesea, focus grupurile sunt utilizate prin imbinarea cu
alte metode si tehnici de lucru de cele mai mute ori pentru:

- identificarea problemelor si intrebarilor incluse intr-un chestionar

- obtinerea unor sugestii pentru interpretarea datelor obtinute prin ancheta pe baza de
chestionar

- validarea rezultatelor obtinute din studii anterioare

Avantajele pe care le constituie aceasta tehnica de cercetare sunt: flexibilitatea,


rezultatele rapide si costurile reduse.

Caracteristici ale subiectilor interogati

Pentru realizarea acestui studiu, au fost selectati subiecti din licee diferite, cu profil diferit.
Varsta acestora oscileaza intre 16 si 20 de ani. Selectia pe baza criteriilor specifice liceelor
respective a fost facuta astfel: din liceele cu profil Uman au fost alesi subiecti predominant de gen
feminin datorita numarului mare de fete prezent in liceul respectiv iar din liceele cu profil Teoretic
au fost alesi subiecti predominant de gen masculin datorita numarului mai mare de baieti existent
in aceste licee. Chestionarele au fost aplicate pe aproape toata durata lunii Mai a acestui an iar
aplicarea acestora s-a desfasurat in bune conditii.

Pentru realizarea metodei focus grup, au fost selectati 2 categorii de subiecti pentru o mai
mare reprezentativitate a studiului astfel: pentru primul focus grup au fost alesi subiecti cu profil
Uman iar pentru al doilea focus grup au fost alesi subiecti cu profil Teoretic. Acest lucru a facut
posibila realizarea acestei tehnici, pentru ca profilul pe care-l urmau era asemanator iar ideile
impartasite erau apropiate. Varsta subiectilor difera, iar locatiile alese pentru realizarea focus
grupurilor au fost unele relaxante in care subiectii puteau sa-si exprime parerea cu privire la tema
studiata astfel: pentru realizarea primului focus grup, a fost aleasa ca locatie o terasa din centrul
orasului Sibiu, la ore nu tocmai aglomerate pentru a evita zgomotul; pentru al doilea focus grup, a
fost aleasa ca locatie Parcul „Subarini”, un loc care i-a facut pe elevi sa se simta in largul lor si sa
vorbeasca despre problemele sau atitudinea lor fata de subiectul propus.

Dificultati intampinate pe teren

Chestionarele folosite in acest studiu au fost construite cu ajutorul profesorilor


coordonatori, si au fost aplicate pe perioada lunii Mai a anului curent. Datorita modului de
aplicare, autoadministrat, au aparut diferite probleme legate de intelegerea gresita a unor
intrebari despre moda si petrecere a timpului liber in fata televizorului. Am incercat explicarea
acestora, si le-am dat explicatii privind raspunsurile care ar trebui sa fie completate de subiecti.
Alte probleme care au aparut in ancheta pe baza de chestionar, au fost probleme legate de
corectitudinea si verosimilitatea datelor, datorita faptului ca anumiti subiecti care au completat
chestionare, au dorit sa participe si la metoda focus grup, realizata apoi, iar raspunsurile
acestora la unele intrebari au fost diferite fata de raspunsurile date initial la intrebarile din
chestionar. Probleme care nu au avut efecte asupra cercetarii dar care doresc sa le mentionez,
au fost legate de comentariile pe care subiectii le-au scris in rubrica de observatii, comentarii
de genul „prea multe intrebari”, innebunesti oamenii” sau comentarii legate de posibila
repetare a unor intrebari. Unii subiecti au devenit ironici si au notat anumite expresii la adresa
operatorului.
Metoda focus grup a fost realizata pe subiecti cu profile de liceu diferite, incercand sa obtin
astfel o imagine cat mai buna asupra opiniilor elevilor de liceu privind tema studiata. Astfel,
pentru realizarea primului focus grup au fost selectati elevi apartinand profilului teoretic iar
pentru cel de-al doilea focus grup au fost selectati elevi cu profil uman. Aceste interviuri au fost
realizate in luna Iunie a acestui an, in perioade si locuri
diferite.

Dificultati in realizarea acestei metode au aparut inca de la inceput, fiind greu sa conving
elevii sa participe la un astfel de interviu. Cei care au facut parte din grupul de elevi
participanti, au fost mai tot timpul ironici si s-au distrat pe baza raspunsurilor colegilor lor.
Probleme mari au fost sesizate la nivelul limbajului unde fiecare a vorbit in felul lui, spunand
cuvinte si injuraturi care nu-si aveau rostul dar care reflecta intr-un anumit mod violenta
simbolica despre care vorbeste Pierre Bourdieu in lucrarea „Despre televiziune”, si care m-au
facut sa cred ca se datoreaza in mare parte filmelor si genurilor de emisiuni cu caracter violent
sau obscen care se difuzeaza la TV. Alte probleme legate de relizarea focus-grupurilor au fost
legate de interventia anumitor persoae straine care au intrerupt conversatia de mai multe ori in
mod repetat, unii fiind prieteni cu subiectii interogati si care au intervenit cu motive de genul
„da-mi o tigare” sau „ce faceti aici”, cerand detalii despre metoda focus grup sau intreband „ce
faceti aici?”. Multi dintre cei care au intrerupt conversatia si-au exprimat dorinta de a participa
si ei la interviu, insa datorita faptului ca eram deja in mijlocul unor discutii a trebuit sa-i refuz
si sa accept faptul de a asista si ei, fara a interveni, la discutiile despre subiectul care urma a fi
dezbatut.

Cu toate acestea, consider ca, problemele si dificultatile de realizare a chestionarelor


respectiv a focus grupurilor, nu au avut efecte semnificative asupra cercetarii iar ironia si
distractia de care au dat dovada elevii de liceu reflecta in mod direct realitatea din scoli care se
datoreaza in mare parte acestui fenomen al comunicarii de masa si al mijloacelor de
comunicare in masa care transmit din ce in ce mai multa violenta si care se fac vinovate de
educatia si valorile sociale dobandite de societatile actuale.

6.1 Analiza datelor obtinute in urma activitatii de teren

In acest capitol va voi prezenta cele mai importante date statistice extrase din analiza
chestionarelor si a focus grupurilor:
Din totalul subiectilor interogati, 82.5% au raspuns ca un mod de petrecere a timpului
liber este sa urmareasca posturile TV iar 17.5% au raspuns negativ la aceasta intrebare. Se
poate observa ca un numar mare de elevi prefera sa se uite la televizor in timpul liber in
schimbul altor activitati precum sportul sau iesitul in aer liber. Motivul pentru fac aceasta
alegere este, spun ei, « din plictiseala », « pentru filme » sau un motiv de genul « nu am
bani si nu pot sa fac ceea ce vreau ». Exista si anumiti subiecti care au declarat in focus grup
ca apeleaza la televizor atunci cand se plictisesc de alte mijloace media « cand nu sunt prea
ocupat cu scoala sau calculatorul » sau doar pentru a trece timpul « urmaresc posturile de
televiziune cand nu am ce face in general ».
La intrebarea « Care este genul de filme pe care va place sa-l urmariti » 14 subiecti de
gen masculin si 9 de gen feminin au raspuns ca filmele de actiune sunt pe placul lor iar 4
subiecti de gen masculin si 13 de gen feminin au raspuns ca acest gen de filme nu le este pe
plac. Se observa un numar mare de elevi de partea ambelor sexe, care prefera violenta si
teroarea din filmele de actiune, un procent considerabil din efectivul fetelor, aproape 50%
prefera acest gen de filme. Cand au fost intrebati de ce prefera filmele de actiune, subiectii au
raspuns « pentru ca este mai aproape de realitatea de azi » sau ca « imi place cand vad ca
binele invinge raul ». Raspunsurile subiectilor cu privire la aceasta intrebare par sa reflecte
violenta si obscenitatile care se intampla zilnic, in scoli si nu numai, iar prin transmiterea unor
astfel de materiale, mass-media se face vinovata de ceea ce se
intampla.

Aceste lucruri se pot observa si din limbajul tinerilor care a devenit din ce in ce mai
agresiv si mai vulgar, fapt care se observa in raspunsurile subiectilor la anumite intrebari. In
cadrul focus grupurilor, aceasta intrebare s-a repetat iar raspunsurile subiectilor au fost « mie
imi plac filmele de actiune ». Un subiect a inceput sa descrie un anumit film pe care-l vazuse
recent iar cand a fost intrebat ce anume i-a placut sau ce l-a facut sa urmareasca acel film
acesta a raspuns ca i-a placut « cum se omorau » personajele sau imi povestea cum ii placea la
fel de mult ca peronajele din film « dadeau macel ». Aceste genuri de filme sunt pe placul
multor tineri iar aceasta se observa prin modul lor de comportare in scoli, prin limbajul pe care
il folosesc iar toate acestea duc pe deoparte la abandon scolar, multi elevi, datorita anturajului
si faptelor pe care le fac sunt obligati sa se lase de scoala, si pe de alta parte acest gen de
filme duc la savarsirea unor fapte antisociale, infractiuni de tot felul, violuri si omoruri, furturi,
in unele cazuri tinerii privesc lumea ca pe un serial de televiziune, iar violenta din filme ajunge
sa fie transpusa in viata de zi cu zi. In randul fetelor, violenta si scenele din ce in ce mai multe
pe care le vedem despre implicarea fetelor in scandaluri sau in alte probleme de acest gen,
este mult mai dificil sa acceptam acest lucru. Copierea si imitarea acestor actiuni de catre
subiecti devine un lucru obisnuit in societatea in care traim, astfel putem observa un numar
destul de mare de fete care injura, consuma alcool sau droguri, fumeaza sau fac gesturi urate
la adresa celorlalti. Scoala se pare, a pierdut acest control asupra tinerilor ; familia incurajeaza
astfel de obiceiuri prin faptul ca le acorda tinerilor acel grad de indiferenta la anumite lucruri pe
care acestia le fac si uneori, familia se revolta impotriva scolii acuzand aceasta institutie de
ceea ce se intampla in jur. Preferinta tinerilor pentru acest gen de fime se explica prin faptul
ca, odata ce de la varste fragede copiii urmaresc desenele animate in care violenta este
pretutindeni, odata obisnuiti cu acest gen de materiale, ei continua sa urmareasca actiunea si
spectaculosul din filmele de actiune devenind astfel sustinatori ai acestor genuri de filme ;
familia contribuie si ea la acest lucru datorita parintilor care urmaresc impreuna cu copiii filme
de actiune, scene de violenta si nu numai.
Activitatile elevilor din timpul liber sunt foarte reduse, multi dintre acestia afirmand ca nu au
ce face sau se plictisesc. Din acest grafic rezulta ca 72.5% dintre subiecti au raspuns cu « ma uit la
televizor » la intrebarea « Care din urmatoarele activitati obisnuiti sa le desfasurati in timpul liber »
pe cand numai 27.5% dintre acestia au raspuns ca privitul la televizor nu este o activitate de timp
liber. Dintre subiectii care au raspuns negativ la aceasta intrebare, multi au raspuns ca citesc, fac
drumetii iar unii dintre ei ca merg la pescuit acesta fiind un hobby de-al lor. Totusi ramane de
vazut care este motivul pentru care un numar atat de mare de elevi prefera sa se uite la televizor
in timpul liber, la interviu unii au dat raspunsuri precum « sa fim informati » iar divertismentul se
pare ca este motivul principal : muzica si filmele, emisiunile de divertisment, toate sunt motive
pentru care elevii prefera televizorul in locul altor activitati de petrece a timpului liber. Pe langa
activitatile pe care le desfasoara elevii in timpul liber, putem observa ca televiziunea ocupa un loc
destul de important in agenda fiecarui elev.

Subiectii care au raspuns la afirmativ la aceasta intrebare, in cadrul focus grupului au afirmat
ca « motivul pentru care urmaresc posturile de televiziune este dorinta de informare; de a fi la
curent cu ultimele stiri; pentru a asculta muzica; pentru a viziona emisiuni de divertisment si nu
numai. » Aceste motive sunt des intalnite la elevii de liceu si intradevar mass-media le poate oferi
aceste motive insa nu intotdeauna cum ne-am dori sa fie. Scenele de violenta, mesajele obscene
sau faptele antisociale sunt puse in ipostaze opuse tocmai pentru a atenua efectul acestora. Totul
este privit ca un joc, actiunile sunt prezentate ca ireale insa tinerii asimileaza aceste informatii si le
transpun in viata reala. Din lipsa de imaginatie si din lipsa unei culturi, elevii nu stiu ce sa faca cu
timpul lor liber oferind astfel prilejul mass-media de a actiona dupa scopurile propuse. Unii subiecti
aleg sa petreaca timpul liber in fata televizorului datorita unor obiceiuri sau hobby-uri specifice de
exemplu, in cadrul focus-grupului un subiect a raspuns ca ii place mult sa se uite la televizor, mai
ales la emisiunile de pescuit deoarece pescuitul este un hobby de-al lui iar cand nu are ce face se
uita la televizor pentru a vedea « capturile » pe care le iau pescarii in emisiunile de specialitate. Alti
subiecti au declarat ca se uita la televizor « Pentru filme, reclame, emisiuni si tot ce trebe, inclusiv
muzica ». Acesta reprezinta motivul principal pentru care tinerii aleg sa-si petreaca timpul in fata
televizorului in defavoarea altor activitati precum cititul, iesitul cu prietenii sau excursii si drumetii.

Putem observa deasemenea ca programele TV pe care acestia le vizioneaza sunt cele care au
ratingul cel mai mare si tocmai datorita faptului ca aceste programe transmit scene de violenta mai
ales in cadrul Stirilor de la ora 17, subiectii declarand in numar mare, ca urmaresc aceste stiri
deoarece prezinta senzationalul si pericolul realitatii de astazi. Programele pe care elevii le-au
enumerat cand au fost intrebati depre programele urmarite au fost Pro tv, Antena 1, Prima. Au
avut loc discutii referitoare programele care au ratingul cel mai mare unii dintre ei sustinand
anumite programe gen Otv sau Kanal D, datorita emisiunilor favorite de pe aceste canale. Timpul
liber devine astfel un timp destinat urmaririi diverselor canale TV, a informatiilor care dau senzatie
si care reprezinta subiecte interesante pentru tineri.
Din totalul subiectilor care au raspuns la intrebarea « Considerati ca mass-media este cea care
promoveaza un anumit stil vestimentar ? », 9 subiecti din mediul urban si 5 subiecti din mediul
rural au raspuns cu afirmativ pe cand 15 subiecti din mediul urban si 11 din mediul rural au
raspuns ca mass-media nu promoveaza un anumit stil vestimentar. Am facut aceasta comparatie in
functie de mediul de provenienta deoarece se observa o diferenta semnificativa intre raspunsurile
celor care vin din mediile rurale fata de cei din mediile urbane. Subiectii din mediul rural nu au
timpul necesar sa se uite foarte mult la televizor, de aceea subiectele precum moda sau emisiuni
despre vedete, sunt mai putin cunoscute de catre acestia. Totusi elevii din mediile urbane sunt mai
bine informati si accepta intr-un numar mai mare ca mass-media este cea care impune un anumit
stil vestimentar argumentand ca acest lucru este benefic « pentru a sti cum sa ne imbracam » sau
pentru ca « acesta este rolul ei ». Multi dintre ei au raspuns ca mass-media promoveaza un anumit
stil vestimentar « pentru ca oamenii sa fie la moda » sau « pentru ca oamenii sa invete cum sa se
imbrace ». Putini dintre acestia au raspuns ca « urmaresc cateva emisiuni despre moda in special
cele de pe Romantica (J’adore TV); Fashion TVdeoarece vreau sa vad care sunt ultimele tendinte in
moda ». De obicei fetele au fost cele care au raspuns afirmativ la aceasta intrebare,
argumentandu-si opiniile cu exemple reale « urmaresc emisiuni despre moda, pentru ca ma
intereseaza ce se poarta pe parcursul anului ». In focus grup, baietii au dezaprobat afirmatiile
fetelor spunand ca posturile TV despre moda sau vedete prezinta emisiuni « numai d-alea pentru
fete ».

Numarul celor care afirma acest lucru este mic in comparatie cu ceilalti subiecti interogati,
acestia din urma afirmand ca mass-media nu promoveaza niciun stil vestimentar. Majoritatea
afirma ca nimeni nu-i influenteaza si ca stilul vestimentar si-l aleg singuri din magazine,
plimbandu-se pur si simplu printre rafturile cu haine. Tot din aceeasi categorie de subiecti au
raspuns ca «nu prea urmaresc emisiunile de moda si asta nu este din cauza ca nu as fi interesat de
moda , ci consider ca unele lucruri sunt mai importante decat moda » In momentul focus grupului,
la aceeasi intrebare despre stilul vestimentar promovat de mass-media, subiectii au recunoscut ca
« hainele sunt exagerate dar fotomodelele sunt faine ».

Acest lucru demonstreaza ca elevii nu sunt prea pasionati de hainele prezentate la televizor ci
mai degraba de modelele care le poarta si care isi etaleaza formele in public. Publicul este atras sa
vizioneze aceste genuri de emisiuni tocmai din aceste motive : femei frumoase si cat mai
dezbracate, bani si haine stralucitoare. Subiectii din mediul rural sunt mai putin atrasi de ceea ce
se intampla in mass-media datorita lipsei de timp sau a treburilor casnice pe care le au de facut, in
schimb cei din mediul urban sunt mai dispusi sa urmareasca emisiuni, despre moda dar nu numai
si au o viziune mult mai buna asupra mijloacelor de comunicare in masa si a efectelor pe care
acestea le produc.
La intrebarea « Care este motivul pentru care alegeti sa va petreceti timpul liber in fata
televizorului ? », 70% dintre cei interogati au raspuns « pentru a afla informatii noi » iar 30%
dintre acestia au raspuns negativ la aceasta intrebare. Acest fapt s-a dovedit a fi real deoarece
raspunsurile elevilor la focus grup-ul realizat au fost aceleasi sustinand ca televiziunea este un
mijloc de a afla informatii noi, « motivul pentru care urmaresc posturile de televiziune este
dorinta de informare; de a fi la curent cu ultimele stiri; pentru a asculta muzica; pentru a
viziona emisiuni de divertisment si nu numai. », pe langa celelalte motive enumerate anterior
sau pe care urmeaza a fi enumerate : divertisment, relaxare, filme, muzica, stiri despre
vedetele preferate. La focus grup, unii elevi au exagerat putin insa ceea ce au afirmat
« televiziunea ofera violuri, ziarele accidente si decese », sunt lucruri care se intampla zilnic si
care sunt prezentate in diferite forme indiferent daca alegem Stirile de la ora 17 sau ziarele cu
rubrica de decese. Acest fapt este real si a fost identificat foarte bine de acesti subiecti care si-
au dat seama de informatiile transmise pe calea mass-media si de caracterul unor stiri cum ar
fi acestea. Alti subiecti au afirmat ca televiziunea este un mijloc de informare datorita faptului
ca transmite informatii utile pentru toata populatia « unele informatii sunt importante atat
pentru mine cat si pentru intreaga lume ». Alti subiecti au fost mai critici asupra informatiilor
transmise prin intermediul mass-media afirmand ca « sincer sa fiu,inainte apareau in mass-
media persoane care meritau respectul nostru, al telespectatorilor, fiind adevarate modele
pentru oameni, in special pentru tineri. In ultima vreme apar asa zisele ,,vedete” pe care eu
le consider de prost gust, insa pentru oamenii care le promoveaza si le invita la emisiuni
inseamna rating si pe urma bani ». Televiziunea inseamna mai mult decat atat. Se observa
faptul ca anumiti subiecti sunt deja satui de « vedetele » prezentate la televizor si vor altceva.
Apar din ce in ce mai multe persoane care nu au nicio legatura cu viata televizuala dar care,
peste noapte, devin asa zisele « vedete » ale unui anumit post TV, care amuza telespectatorii
prin « calitatile » specifice de care dau dovada si prin limbajul unor vedete « care are
dictionarul cam scurt », dupa cum afirmau unii subiecti si care au dreptate in aceasta privinta :
mass-media prezinta vedete de « prost gust » pentru a face ratingul sa creasca.
Din totalul subiectilor interogati, 72.5% au raspuns ca navigatul pe internet este o
activitate pe care obisnuiesc sa o desfasoare in timpul liber pe cand 27.5 dintre acestia au
raspuns ca in timpul liber nu obisnuiesc sa navigheze pe internet. O alta sursa media
importanta care intervine in viata elevilor de liceu este internetul, acestia recunoscand ca
internetul le ocupa timpul. Deasemenea, elevii au recunoscut ca folosesc internetul in special
pentru a comunica cu prietenii, sau « pentru referate », fapt care incurajeaza dezinteresul
acestora pentru lectura si care actioneaza in defavoarea cititului. Totodata, elevii au recunoscut
ca informatiile dobandite pe aceasta cale sunt foarte utile pentru scoala si ii ajuta sa ramana
informati in ceea ce priveste fenomenele care se petrec in tara dar nu numai. Subiectii care au
raspuns la aceasta intrebare in focus grup au afirmat ca internetul este un mijloc de
comunicare des utilizat de catre acestia iar scopul acestuia, afirma un subiect, este de acela ca
« se invata dactilografie pe messenger ». Internetul este astazi una din principalele atractii ale
tinerilor. Intotdeauna gasesti ceva de facut ; chiar daca in mare parte internetul este folosit in
general pentru divertisment, jocuri, muzica si filme, subiectii care au raspuns la aceasta
intrebare au afirmat ca folosesc internetul in primul rand pentru a comunica cu prietenii.
Aceasta metoda a devenit foarte utila in special in comunicarea pe distante lungi. Tehnologia a
evoluat atat de mult incat printr-un simplu click, astazi putem realiza lucruri pe care nu ni le-
am imaginat vreodata de la plati facturi si rate pana la achizitionarea de bunuri si servicii. Se
observa ca o pondere mare din subiectii interogati prefera internetul ca o modalitate de
petrecere a timpului liber ; acestia au recunoscut ca internetul a devenit util pentru aproape
orice domeniu : il folosesc in scop scolar, pentru divertisment dar si pentru a-si rezolva
diversele probleme specifice varstei. Unii au recunoscut chiar ca, prin intermediul internetului,
invata sa joace « counter strike in retea ». O problema grava care intervine aici este
dependenta fata de acest mijloc de comunicare in masa care dauneaza grav sanatatii fizice dar
si psihice a tanarului.

Din totalul subiectilor interogati, 70% dintre acestia au raspuns ca emisiunile pe care
obisnuiesc sa le vizioneze nu au caracter educativ, in schimb numai 30% dintre acestia au
afirmat ca obisnuiesc sa urmareasca si emisiuni de acest gen. Subiectii care au fost interogati
au recunoscut faptul ca obisnuiesc sa urmareasca predominant emisiuni de divertisment,
emisiuni care au scopul de a-si mari rating-ul TV, emisiuni pe care le urmaresc impreuna cu
familia si nu numai. Din acestea, iata cateva exemple pe care subiectii le-au scris in legatura cu
emisiunile pe care obisnuiesc sa le vizioneze : « Cronica Carcotasilor », « Acces Direct »,
« Povestiri Adevarate », « Mondenii » sau « Happy Hour ». Toate aceste emisiuni aduc cu ele
acel element care sa amuze publicul si sa-i faca sa urmareasca cat mai des postul de
televiziune respectiv. Deasemenea, elevii au afirmat ca urmaresc des stirile, in special cele de
la ora 17 in care sunt prezentate diferite cazuri de violuri, omoruri si alte fapte antisociale, pe
care tinerii le urmaresc cu uimire si care ii fac pe unii sa devina la fel ca cei din cazurile
prezentate (exemplu : stirea cu elevul din Germania care a intrat intr-o scoala impuscand
mortal cateva persoane). Cei mai multi dintre subiecti se declara impotriva emisiunilor cu
caracter educativ, preferintele acestora tind mai mult sa fie indreptate spre emisiuni de
divertisment. Totusi, in focus grup, subiectii participanti la discutie au afirmat alte opinii
sustinand ca prefera emisiuni cu caracter informativ deoarece « mai invat cate ceva nou si mai
vad documentare ». Alti subiecti au afirmat ca urmaresc emisiuni gen « In gura presei » sau
emisiunea lui Dan Diaconescu, datorita faptului ca « ia pe fiecare la rand si le zice ce-l doare de
fiecare ».

Putem observa deci ca elevii de liceu, in urma combinarii raspunsurilor aflate dupa
aplicarea celor doua metode de lucru, urmaresc atat emisiuni de divertisment cat si emisiuni cu
un caracter informativ-educativ. Totusi acest gen de emisiuni, aceste show-uri televizate sunt
facute pentru a critica anumite persoane sau un anumit sistem de conducere, pentru a-i
demasca pe cei care fac lucruri rele si pentru a-i critica pe cei care nu-si fac treaba. Aceste
exemple nu actioneaza tocmai in scopul de a educa tinerii, insa ne ofera o imagine cruda a
realitatii, demascandu-i pe cei care comit infractiuni. Emisiunile de genul « Cum se fabrica »,
« Fiare Vechi » sau « Constructii extraordinar de mari » sunt emisiuni cu un caracter educativ
si merita vazute insa, putini sunt cei care le vizioneaza iar acest lucru se observa din
cunostintele fiecaruia si cultura de care da dovada fiecare. Sunt si subiecti care afirma ca
« urmaresc emisiuni despre anumite domenii care ma intereseaza mai mult » fie pentru a
evita un raspuns clar, fie din motiv ca isi alege foarte bine emisiunile la care se uita.

Din totalul celor care au raspuns la intrebarea « Care dintre urmatoarele aspecte va atrag la
filmele pe care le urmariti », 6 subiecti de gen masculin si 50% adica 11 elevi de gen feminin, au
raspuns ca urmaresc filmele din motiv ca « imi place cand vad ca binele invinge raul » iar 12 elevi
de gen masculin si 11 elevi de gen feminin au raspuns negativ la aceasta intrebare. Se observa o
crestere semnificativa a subiectilor de gen feminin care urmaresc aceste filme datorita luptei dintre
bine si rau, care de obicei sunt filme de actiune sau alte genuri care inspira tinerii la fapte
antisociale, la aceasta lupta dintre bine si rau care duce la invingerea raului. Totodata acest motiv,
are consecinte grave deoarece actiunile « celor buni » nu sunt intotdeauna actiuni cu caracter
benefic, nu conteaza caracterul prin care actionezi daca in final « cei rai » sunt cei invinsi. Violenta
transmisa in cadrul filmelor se pare ca este pe placul tuturor elevilor, indiferent de sexe. Lupta
vesnica dintre bine si rau. Dintre cei care fac bine si dintre ceilalti se pare ca nu se va termina
niciodata. Subiectele de acest gen sunt preferate de catre elevi, majoriatea afirmand ca, de fapt
principalul motiv pentru care urmaresc aceste filme este placerea de a vedea « cum se omorau ».
Lupta, indiferent pentru ce anume, este intotdeauna binevenita daca scopul final este acela de a
invinge raul. Filmele au evoluat foarte mult, se dau batalii imense, mai nou in spatiu, intre fiinte de
rase diferite unde intotdeauna omul iese invingator, iar aceast fapt este pe placul nostru, al
Omenirii, care avem dorinta vesnica de a fi cei invingatori considerand ca binele se afla intotdeauna
de partea noastra. Aceasta dorinta este cultivata in spiritul fiecaruia dintre noi, iar filmele cu acest
subiect nu fac altceva decat sa sporeasca aceasta dorinta de a fi primul, de a birui impotriva raului,
ajungand intr-un final sa consideram ca fiind rau tot ceea ce se afla in jurul nostru si sa actionam
conform principiilor biruind astfel in fata acestui « rau ».

Din totalul subiectilor interogati, 60% au raspuns ca printre emisiunile pe care obisnuiesc
sa le vizioneze se afla si emisiuni cu tema muzicala pe cand 40% dintre acestia au raspuns ca
emisiunile despre si cu muzica nu sunt pe placul lor. Se poate observa totusi ca, muzica se afla
inca in topul preferintelor tinerilor si acesta este un lucru bun deoarece muzica, alaturi de alte
elemente importante, contribuie la formarea si dezvoltarea personalitatii tanarului. Subiectii au
afirmat ca asculta diferite genuri muzicale cum ar fi : manele, populara, hip-hop, dance, house
dar si muzica clasica, intr-o masura mai mica.

Subiectii care au raspuns la aceasta intrebare in focus grup, au firmat ca « nu urmaresc


un anumit gen de muzica, imi plac toate genurile si postul TV preferat este MTV pentu ca imi
place muzica pe care o difuzeaza si emisiunile despre vedete ». Acest lucru reflecta opinia
generala a tinerilor care au raspuns prin alegeri multiple la intrebarea « Care sunt programele
multiple pe care le urmariti ». Totodata se observa faptul ca acestia nu se ascund de ceilalti
afirmand atractia lor pentru un gen de muzica precum « manelele » dar exista si pareri
contradictorii. Din raspunsurile de la focus grup, observam o atitudine de respingere fata de
acest gen de muzica din partea unora afirmand ca manele transmit anticultura si duc la o
analfabetizare a tinerilor ; apar expresii precum « ochii mei este » sau « Eu are ». O
observatie a fost facuta si asupra mesajului pe care acest gen de muzica il transmite, subiectii
afirmand ca nu putem sa invatam decat ca « Noi care suntem aicea avem multe femei si bani si
valoare () deoarece noi suntem tari frate ». Emisiunile de muzica nu se afla totusi in topul
preferintelor tinerilor iar motivele pentru cei care le prefera sunt diverse in functie de placerile
fiecaruia. Avem motive precum « in general prefer aproape toate genurile de muzica si
recunosc ca nu cu foarte multi ani inainte ascultam si manele, insa mi-am dat seama ca
aproape toate textele melodiilor ale acestui gen de muzica se rezuma la bani, dusmani, avere,
putere, femei si altele si am renuntat. Unul dintre posturile care imi sunt pe plac este MTV »
sau « nu prefer un anumit gen de muzica, ci din contra, ascult muzica de orice gen daca imi
place ». Opinia subiectilor referitoare la aceasta intrebare, se pare, se rezuma mai mult la
faptul de a nu face diferenta intre genurile de muzica pe de-o parte, sau de a critica acest gen
muzical numit « manele ». Din datele culese putem remarca faptul ca subiectii prefera mai
mult sa asculte muzica decat sa se uite la emisiuni despre muzica. Cei care au inteles acest
lucru, au raspuns afirmativ la aceasta intrebare si au adus argumente cu privire la acest lucru
prin exemplele date. Subiectii au dat ca exemple emisiuni precum « Room Ryders », « Mtv
News », precum si emisiuni care se difuzeaza pe canalele de muzica, « Pimp my ride » sau
« My sweet sixteen ». Aceste genuri de emisiuni sunt facute pentru adolescenti, care au ca
personaje principale tot adolescenti, acest lucru facand mai usoara intelegerea si vizionarea lor.
Din totalul subiectilor care au raspuns la intrebarea « Cat de des folositi informatiile din mass-
media in scopuri scolare ? », 37.5% au raspuns ca folosesc des informatiile aflate prin intermediul
mass-media in scop scolar, 22.5% dintre acestia au ales varianta « nici des, nici rar » iar 15% au
afirmat ca folosesc foarte des informatiile din media. Se observa un procent semnificativ din cei
interogati, 25% dintre acestia au afirmat ca folosesc rar si foarte rar informatiile aflate din mass-
media. Aceste raspunsuri sunt consecinta faptului ca subiectii au raspuns ca se uita la televizor
« din plictiseala » sau din cauza ca « nu am ce face ». Se poate observa din raspunsurile subiectilor
din focus grup ca informatiile pe care acestia le preiau, de la televizor si mai ales de pe internet,
sunt folosite in scopuri scolare ca referate, proiecte sau pur si simplu informatie pe care acestia o
asimileaza. Elevii care au raspuns la aceasta intrebare au afirmat ca informatiile transmise prin
mass media sunt folosite « bineinteles si pentru scoala si pentru propria cultura » iar cand au fost
intrebati despre informatiile pe care le-au extras de pe internet acestia au raspuns ca « referate
pentru scoala si proiecte si () atestat chiar ». Acest lucru poate fi si o cauza a rezultatelor slabe pe
care elevii le au la un anumit nivel de invatamant, copiatul si preluatul informatiilor de pe internet
fiind aspru sanctionat de catre aceste institutii. Nu toata lumea procedeaza in acest fel insa, apar
elevi care ajung la un anumit nivel iar cunostintele lor acumulate pana in acel moment nu se afla in
raport cu nivelul de invatamant la care a ajuns. Nu ne putem lipsi de aceste informatii care sunt
pretioase pentru scopurile scolare si nu numai, chiar profesorii sunt cei care incurajeaza elevii sa
foloseasca aceste informatii si sa invete anumite aspecte legate de acestea. Exista totusi o
problema legata de verosimilitatea acestor date. Oare toate informatiile pe care le gasim pe
internet sunt adevarate ? Oare tot ceea ce gasim sau aflam din mass-media poate fi folosit in viata
de zi cu zi ? La aceste intrebari trebuie sa cautam singuri raspunsul, nu putem afla decat daca « o
patim pe pielea noastra » cum se zice. Subiectii care au fost interogati, au raspuns ca « cred ca
mass-media e utila pentru ca gasesti informatii pentru scoala, pentru tineri pentru divertisment, tot
ce vrei » ; nu putem nega utilitatea acestor informatii si valori care se transmit prin intermediul
mass-media.

Din totalul celor care au raspuns la intrebarea « In momentul in care trebuie sa solutionati o
problema, la ce sursa de informatie apelati ? », 62.5 % dintre acestia au raspuns ca nu apeleaza la
internet pe cand 37.5% din subiecti au raspuns ca internetul este o sursa de infomatie la care
apeleaza atunci cand au o anumita problema. Acest lucru se pare ca desi multi folosesc internetul
ca pe o modalitate de a afla informatii sau de a comunica cu ceilalti, nu toti apeleaza la internet
pentru a-si rezolva problemele. Multi dintre tineri folosesc internetul pentru a divertisment : jocuri,
muzica, pentru a downloada filme sau pentru a urmari anumite informatii despre chestiuni legate
de sport, masini sau vedete preferate. Chiar daca numarul celor care au raspuns negativ la aceasta
intrebare, ramane totusi un procent semnificativ dintre acestia care au raspuns ca atunci cand
trebuie sa rezolve o problema apeleaza la internet. Prin acest lucru, putem explica de ce tinerii
apeleaza la internet pentru a comunica cu prietenii sau colegii, explicatia ar putea fi pentru a-si
rezolva anumite probleme, pentru a discuta anumite subiecte mai sensibile unde ei sunt incepatori,
de exemplu subiecte precum dragostea, diverse sentimente fata de anumite persoane.
Solutionarea problemelor apelind la internet se poate interpreta si din perspectiva scolara. Elevii
apeleaza la internet atunci cand au nevoie de anumite informatii pentru a realiza un referat sau un
proiect, sau au nevoie de mai multe explicatii cu privire la un anumit concept. Unul din subiectii
care au participat la focus grup a afirmat ca a avut nevoie de un referat si a apelat la internet ; l-
am intrebat de ce avea nevoie si mi-a raspuns ca « l-am luat gata facut de pe referate.ro ». Se
pare ca aceasta tehnica este des folosita astazi, iar multi dintre profesori se pare, accepta aceste
lucruri. Mai nou, elevii apeleaza la rezolvarea problemelor care tin de sentimentele proprii, la blog-
uri, forum-uri sau site-uri unde pot sa-si exprime parerea fara nicio retinere si cel mai important
lucru : isi pot pastra anonimatul. Acest lucru ii face pe unii sa traiasca intr-un mod mai retras
preferand sa vorbeasca mai degraba cu persoane necunoscute sau imaginare decat cu prietenii sau
persoanele reale. Internetul devine astfel « prietenul » imaginar al elevului de liceu care actioneaza
ca un magnet atunci cand acesta se afla in dificultate indiferent de motivul care ar fi. Daca se simte
singur, isi poate imediat face rost de un prieten ; daca are nevoie de un referat, da un click iar
referatul coboara ca prin magie in fata lui iar lista continua fiind din ce in ce mai lunga. Aceasta
dependenta de internet poate duce la depersonalizarea individului, iar uneori, din cauza
dependentei de jocuri, aceasta duce la boli psihice grave.

Din totalul subiectilor interogati, 9 subiecti de gen masculin si 14 de gen feminin au raspuns
ca televiziunea este, in mare masura, un mijloc de informare a tinerillor, 4 subiecti de gen masculin
si 4 de gen feminin au ales sa raspunda cu varianta « nici in mare, nici in mica masura » iar 3 elevi
de gen masculin si 2 elevi de gen feminin au raspuns ca televiziunea este, in foarte mare masura,
un mijloc de informare a tinerilor. Raspunsurile subiectilor la aceasta intrebare reflecta importanta
televiziunii ca mijloc de informare si totodata ca un mijloc de influentare a modului de gandire si de
comportare al tinerilor. Trebuie sa recunoastem ca televiziunea reprezinta o sursa bogata in
informatie iar prin aceasta, televiziunea detine un mare rol de control asupra tinerilor si a
populatiei in general asiguran pe de-o parte un nivel de cultura pentru marea masa a populatiei.
Informatia trasmisa este multa si diversa ; nu toate stirile si nici toate materialele informative
trasmise nu trebuie luate in considerare. Informatia trebuie selectata iar tinerii trebuie sa asimileze
ceea ce este necesar pentru a accede la un nivel de cultura mai inalt. Unii dintre subiectii
participanti la focus grup au raspuns ca mass-media este si nu pre un mijloc de informare a
tinerilor « da pentru ca gasesti informatii bune si nu pentru ca sunt prea multe si proaste » ; acest
lucru a reiesit si din analiza chestionarelor, astfel am constatat ca parerea tinerilor vizavi de
aceasta problema ramane neschimbata. Altii au raspuns ca mass-media este un mijloc de
informare a tinerilor « deoarece obtii orice informatie vrei de acolo, despre tot ce doresti ». Se
poate observa ca unii nu s-au gandit si la consecintele pe care le au unele informatii care sunt
inutile, de exemplu barfele si stirile de scandal care « nu transmit absolut nicio informatie
interesanta », afirma unul din subiecti. Un alt subiect, afirma despre utilitatea mass-media ca este
« un mijloc absolut necesar de informare a populatiei deoarece ne este folositor, in special tinerilor
de astazi ». Subiectii de gen feminin se pare, sustin intr-un procent mai mare fata de subiectii de
gen masculin, ca mass-media este un mijloc de informare a tinerilor, explicatie fiind faptul ca,
fetele urmaresc de obicei emisiuni despre moda si vedete, aceasta aducandu-le un plus de
informatie fata de ceea ce ar trebui sa se poarte, tinuta vestimentara, detalii despre un anumit stil
vestimentar sau stiri despre vedetele si modelele preferate.
Din totalul celor care au raspuns la intrebarea « Aproximativ cate ore pe zi petreceti in fata
televizorului ? », 60% au raspuns ca obisnuiesc sa vizioneze canalele de televiziune aproximativ 2
ore pe zi, 32.5% au raspuns ca timpul petrecut in fata televizorului oscileaza intre 2 si 4 ore iar
7.5% au raspuns ca petrec peste 4 ore urmarind canalele TV. Toti subiectii au raspuns la aceasta
intrebare ceea ce reflecta timpul mare de vizionare a emisiunilor de la TV aceasta intrebare fiind
corelata cu raspunsurile subiectilor la celelalte intrebari referitoare la modalitatea de petrecere a
timpului liber. Multi dintre acestia prefera televizorul, in locul altor activitati, ca un mod de recreere
si relaxare, prin aceasta insemnand urmarirea de filme, emisiuni de divertisment sau stiri. Pentru
multi, « statul in fata televizorului » reprezinta un mijloc de a-si satisface nevoile proprii « pentru
filme, reclame, emisiuni si tot ce trebe, inclusiv muzica », dar si ca o solutie impotriva plictiselii
« pentru a trece timpul ». Dintre cei 40 de subiecti care au raspuns la aceasta intrebare, 40%
dintre ei prefera sa stea in fata televizorului intre 2 si 4 ore si chiar mai mult de 4 ore. Televiziunea
reuseste sa capteze atentia elevilor prin difuzarea unor emisiuni, filme care sunt pe placul
publicului si care amuza sau uimesc telespectatorii tocmai prin mesajele si valorile pe care acestea
le transmit. Scopul fiecarui post de televiziune este de a atrage un public cat mai numeros
indiferent prin ce mijloace iar in loc sa trasmita emisiuni si documentare care sa informeze si sa
educe populatia, televiziunile nu fac altceva decat sa transmita stiri de scandal, filme in care
violenta si scenele de sex sunt prezente mai tot timpul. Aceste lucruri educa individul si-l face sa
actioneze conform imaginilor si acsiunilor pe care le urmareste si le preia, imitand comportamente
si atitudini care instiga la violenta, crime sau violuri. Pentru multi, faptul ca urmaresc cat mai mult
timp programele TV, este un motiv de lauda, acesti elevi, tineri sau adulti mandrindu-se cu faptul
ca, ceea ce asimileaza prin intermediul mass-media, este un simbol al inteligentei si al culturii de
care dispune fiecare. Nu de multe ori, auzim stiri sau informatii de la diferite persoane care ne
reproseaza « pe ce lume traiesti ? tu nu te uiti la televizor ? » sau argumente pentru care sustin
anumite informatii spunand ca « asa este pentru ca am vazut la televizor ». Tinerii au convingerea
ca tot ceea ce vad la televizor si nu numai, este o cale de a invata lucruri la care multi nu au acces,
si prin aceasta, au impresia ca, daca aleg sa urmareasca materiale despre stiri banale sau persoane
mediatizate, in defavoarea cartilor sau a emisiunilor cu caracter educativ, vor avea un succes mult
mai mare in fata celorlalti.
Din totalul subiectilor care au fost interogati cu privire la sursa de informatie la care
apeleaza in momentul in care trebuie sa solutioneze o problema, 11 subiecti de gen masculin si
19 subiecti de gen feminin au ales sa raspunda ca apeleaza la familie atunci cand au o
problema iar 7 subiecti de gen masculin si 3 subiecti de gen feminin au negat acest lucru.
Putem observa ca familia reprezinta un mijloc foarte important pentru a rezolva diferite
probleme legate de scoala, resurse economice dat nu numai. Multi elevi prefera sa-si rezolve
anumite probleme apeland la unul din parinti, frati sau surori, care sa le dea sfaturi sau sa-i
ajute in aceste cazuri. De obicei, baietii sunt mai putin atasati de familia lor, si asta se vede din
raspunsurile pe care ei le-au dat la aceasta intrebare. Multi dintre acestia prefera sa-si rezolve
singuri problemele sau sa ceara sfatul prietenilor, colegilor sau, uneori, profesorilor. Fetele sunt
mai atasate de familie atunci cand vine vorba de rezolvarea anumitor probleme insa, au fost si
subiecti care au raspuns ca prefera sa ceara parerea iubitului sau sa caute raspunsul la anumite
probleme in mass-media.

Familia este institutia care asigura sprijin moral elevilor atunci cand acestia se afla in
dificultate iar funtiile acesteia, sociala, economica si de educare devin foarte importante in
asigurarea unui sprijin copiilor. Raspunsul subiectilor la aceasta intrebare era previzibil datorita
faptului ca, in ziua de azi, familia ramane singura institutie in care poti avea pe deplin incredere
si la care poti apela atunci cand te aflii in situatii problematice. Familia ofera un anumit grad de
protectie si securitate pe care nicio alta institutie nu-l poate oferi. Tinerii simt acest lucru si nu
ezita sa apeleze la aceasta institutie cand se afla in dificultate.

Subiectii care au ales sa raspunda negativ la aceasta intrebare, fie au avut mici conflicte
cu familia datorita perioadei de adolescenta prin care trec si refuza sa recunoasca importanta
acesteia ca modalitate de rezolvare a problemelor, fie lipsa unuia sau a ambilor parinti
reprezinta un motiv pentru care a ales un alt raspuns la aceasta intrebare.

Din totalul subiectilor interogati care au raspuns la intrebarea “Care este scopul pentru care
utilizati internetul”, 80% dintre acestia au raspuns ca folosesc internetul pentru a comunica cu
prietenii iar 20% dintre subiecti au negat acest lucru. Se observa ca cei mai multi subiecti aleg
calea internetului atunci cand vine vorba de a discuta cu o persoana draga sau pur si simplu de a
vorbi cu cineva despre un anumit lucru. Din ce in ce mai multi elevi folosesc Messenger-ul sau
Mirc-ul pentru a comunica cu persoane pe care uneori nici nu le cunosc. Avantajul acestor noi
tehnici de comunicare este acela ca asigura anonimatul iar prin aceasta poti fi ce persoana vrei
pentru ca ceilalti nu au cum sa te verifice. Internetul reprezinta acum, si o cale de a-ti face prieteni
noi. Exista posibilitatea de a comunica cu oameni din afara oraselor de domiciliu si chiar din afara
tarii. Multi oameni s-au cunoscut astfel, legand prietenii pe viata iar unii ajung mai departe si isi
gasesc « perechea » pe aceasta cale.
Comunicarea nu mai are limite ; cu ajutorul acestor noi tehnici si modalitati de a comunica,
indivizii isi pot crea profile gen hi5 sau blog-uri unde isi pot expune fotografii sau pot schimba
pareri pe forum-uri devenind astfel « o carte deschisa » pentru fiecare individ care stie sa folosesca
internetul. Cel mai adesea, intalnim asa zisele « comunitati virtuale » despre care vorbeste Amitai
Etzioni, si care s-au dezvoltat atat de mult incat acestea au consecinte in viata reala. Vedem ca
apar din ce in ce mai multe cluburi si asociatii pe teme diverse, fiecare avand propria comunitate
virtuala, indivizi abonati la diverse site-uri si forum-uri unde pot discuta anumite probleme sau se
pot sfatui. In ultimul timp, comunicarea pe Messenger a devenit o cale de a trimite poze si muzica,
de a face schimb intre acestea, iar webcam-ul si microfonul sunt elemente care aduc un plus
comunicarii si ofera posibilitatea indivizilor de a vedea partenerul cu care sta de vorba si de a-i auzi
vocea. Subiectii interogati au recunoscut acest lucru si au afirmat ca discuta zilnic cu prietenii si
colegii, in general despre lucruri banale, stiri, barfe, bancuri. Multi dintre ei au afirmat ca aceasta
comunicare a devenit un schimb de impresii si pareri, o modalitate de a afla informatii despre
vedetele preferate de la cei care au posibilitatea de a se informa mai des si totodata reprezinta o
modalitate de petrecere a timpului liber. Comunitatile virtuale ofera posibilitatea angajarii la discutii
a unui numar mare de persoane care, datorita distantei la care se afla una de cealalta, pot discuta
in aceleasi conditii insa la un cost mai redus ; avantajul acestei modalitati de comunicare a devenit
foarte mare, in prezent comunitatile virtuale facand parte din vietile noastre.
Din totalul elevilor care au raspuns la aceasta intrebare, 72.5% au afirmat ca motivul
pentru care utilizeza internetul este pentru divertisment iar 27.5% au afirmat ca divertismentul
nu reprezinta un motiv pentru care folosesc internetul. Jocurile online, filmele si muzica
reprezinta pentru multi dintre tineri, scopul principal pentru care utilizeza internetul. Putem
remarca ca, modul de comunicare si diferitele activitati pe care acestia le intreprin prin
intermediul internetului, gen hi5 sau forum-urile accesate, reprezinta si ele o categorie de
divertisment pentru elevi. De aici putem afla bancuri sau diferite glume referitoare la persoane
mediatizate si nu numai care ne amuza si care reprezinta o cale de divertisment pentru
populatie. Efectele negative pe care le are internetul datorita asigurarii acestor mijloace si care
provoaca dependenta in randul tinerilor, se datoreaza jocurilor de care tinerii, odata captati de
acestea, nu mai pot sa scape. Vedem zilnic tineri care devin dependenti de calculator sau de
jocuri, unii subiecti care afirmand ca internetul este o modalitate de « a invata counter strike in
retea ».

Numarul ridicat de ore pe care elevii il petrec in fata calculatorului, si modul in care acestia
folosesc internetul, reflecta scenele de violenta si limbajul folosit de acestia in comunicarea cu
ceilalti. Nu de multe ori, auzim cazuri de copii care se cred mari razboinici si care au interiorizat
diferite moduri de comportament preluate din jocurile de pe calculator. Posibilitatea de a vedea
filme si de a asculta muzica, ocupa timpul liber al tinerilor si, de multe ori, asistam la crize de
isterie din partea acestora. Vizionarea site-ului Youtube si a altor site-uri, ofera posibilitatea
multora de a viziona scene obscene, de violenta, tinerii amuzandu-se pe baza acestora si unii
chiar incearca sa imite scene de acest fel postand apoi pe aceste site-uri imaginile pe care ei le
surprind. Jocurile in retea ofera o posibilitate de distractie si totodata un mijloc de a comunica
cu cei apropiati si nu numai. Dependenta de aceste jocuri aduce cu sine pierderi majore
precum rezultate scolare slabe din cauza timpului pierdut, pierderea simtului realitatii
Din totalul celor care au raspuns la intrebarea « Cine va influenteaza in alegerea propriului stil
vestimentar ? », 4 subiecti de gen masculin si 4 subiecti de gen feminin au raspuns ca persoanele
sau vedetele care apar in mass-media sunt cele care le influenteaza stilul vestimentar iar 14
persoane de gen masculin si 18 persoane de gen feminin din totalul de 40 de persoane interogate,
au negat acest lucru afirmand mai degraba ca nimeni nu le influenteaza stilul vestimentar si ca isi
aleg singuri hainele cu care se imbraca. Subiectii care au participat la focus grup au raspuns ca nu
sunt influentati de nimeni in alegerea stilului vestimentar iar unii au afirmat ca « in general port
haine de tip sport si cateodata, la vreo ocazie speciala, port si haine elegante ». Subiectii care au
afirmat acest lucru au recunoscut si faptul ca le place mult sportul si se uita la emisiuni sportive, la
meciuri de fotbal si nu numai dar nu considera ca aceste persoane le influenteaza stilul
vestimentar. Alti subiecti recunosc ca si-ar dori sa se imbrace ca vedetele preferate dar ca nu au
banii necesari si de aceea prefera hainele normale, de la second hand sau din magazinele mai
ieftine. Persoanele interogate, de gen feminin, recunosc ca « uneori ma mai inspir din stilurile
vestimentare ale vedetelor de la TV ca sa fiu in pas cu moda ». Acest lucru reflecta pe de-o parte
influenta acestor persoane din mass-media care, din punctul de vedere al tinerilor, sunt cele care
indica stilul vestimentar care ar trebui sa se poarte. Ceilalti subiecti care nu au fost de acord cu
aceste raspunsuri au declarat ca « ma imbrac cu ce ma simt bine » iar hainele pe care si le
cumpara sunt « de la mana a doua » sau din magazinul Dumbrava. Moda si in special persoanele
care sunt vedete in conceatia tinerilor, influenteaza modul de comportare si cel vestimentar al
elevilor. Fetele in special, sunt cele care ravnesc la hainele pe care le vad la televizor si ar face
orice pentru a deveni la fel ca vedeta preferata. Nu de putine ori auzim cazuri de anorexie, care
apare tocmai datorita acestei dorinte a tinerilor de a copia anumite vedete apeland la diferite
mijloace pentru indeplinirea acestora. Pe strada si la scoala, putem observa cum tinerii obisnuiesc
sa copieze un anumit stil vestimentar, din muzica sau din filme, purtand anumite simboluri prin
care sa se remarce si sa iasa in evidenta. Influenta stilului vestimentar al adolescentilor este
evidenta, chiar daca numarul celor care recunosc acest lucru este mic, se vede totusi ca viata din
« spatele ecranelor » este transmisa prin intermediul tinerilor, in viata reala : coafura, inscrisul de
pe hainele tinerilor, gesturile, modul de salut si replicile folosite de catre elevi se regasesc in
filmele, versurile si limbajul peroanelor mediatizate.

Grafic nr.18 referitor la raspunsurile tinerilor cu privire la


obisnuinta acestora de a frecventa biblioteca

Din totalul subiectilor care au raspuns la intrebarea “ Cat de des obisnuiti sa frecventati
biblioteca”, 27.5% au afirmat ca frecventeaza rar biblioteca, 25% dintre acestia au raspuns ca
foarte rar merg la biblioteca iar 20% au afirmat ca merg la biblioteca des si foarte des. Un procent
semnificativ din subiectii interogati, 27.5%, au ales sa raspunda la aceasta intrebare prin alegerea
variantei « nici des, nici rar ». Elevii de liceu nu obisnuiesc sa citeasca, fiind putini dintre acestia
afirmand ca in timpul liber citesc sau desfasoara alte activitati educative. Se pare ca tinerii prefera
mai mult sa urmareasca emisiuni la TV, talk-showuri sau filme, deasemenea internetul le ofera o
posibilitate mult mai mare de a avea acces la unele carti sau materiale decat « sa piarda timpul
aiurea » cum au raspuns unii subiecti privind petrecerea timpului in biblioteci. Cartile, revistele sau
ziarele lipsesc din topul preferintelor elevilor iar cei care prefera un anumit gen de reviste sunt
fetele care au afirmat ca “imi cumpar reviste lunar”, iar la intrebarea „Ce reviste cumperi”, a
afirmat ca revistele urmarite sunt Coolgirls sau Bravo Girl. Aceste reviste contin „informatii despre
vedete”, glume si bancuri, sfaturi pentru a arata intr-un anume fel, nicidecum nu au legatura cu
informatii care ajuta la imbogatirea culturii generale a tinerilor. Bibliotecile raman astfel un loc
necunoscut, o enigma pentru unii si care isi pierd din valoare datorita dezvoltarii tehnologiei, a
aparitiei internetului si a diverselor posibilitati de a afla intr-un mod mult mai rapid informatiile de
care avem nevoie.

Cartile sunt privite ca niste lucruri cu care „iti pierzi vremea” fiind comparate de catre unii
subiecti participanti la focus grup cu „cartile de joc”, lasan impresia ca acestia, desi au varste
cuprinse intre 16 si 19 ani, nu au intrat niciodata intr-o biblioteca. Lipsa de cultura si limbajul
folosit de catre tineri in interviul inregistrat, confirma acest lucru iar cartile si-au pierdut valoarea in
favoarea noilor tehnici de informare si a tehnologiei precum internetul, care detine un loc
primordial in preferintele tinerilor atunci cand sunt pusi sa aleaga intre a rasfoi o carte sau a cauta
pe internet informatia dorita.

Concluzii ale studiului

Sistemele democratice au garantat protectia referitoare la opinie si la credintele intime ale


individului. Dreptul la intimitate este dreptul oricarui individ sa decida cand si unde
comportamentul, credintele si atitudinile lui pot fi dezvaluite in public. Am ales sa studiez
fenomenul mass-media tocmai datorita acestui fapt, fiind de parere ca, de multe ori, mass-media
incalca aceasta regula si restrictioneaza accesul la intimitate al individului. Acest subiect fiind atat
de larg si implicand diferite probleme care merita studiate, m-am decis sa ma opresc asupra unei
teme care mi s-a parut foarte interesanta, si anume « Impactul mass-media asupra
comportamentului elevilor de liceu ». Aceasta tema a fost indelung discutata, influenta mass-media
fiind studiata de multi cercetatori din domeniu si nu numai, care au ajuns la concluzii dramatice,
descoperind cum mass-media se face vinovata de multe aspecte negative care actioneaza asupra
indivizilor.

Am inceput elaborarea unui plan de cercetare privind tema propusa pentru a fi cercetata prin
identificarea acelor aspecte care merita studiate. Mi-am propus obiectivele acestei cercetari si am
identificat niste ipoteze pe care le-am verificat mai apoi, prin tehnici diferite de cercetare precum
ancheta pe baza de chestionar si metoda focus grup. Dupa ce am stabilit clar obiectivele, ipotezele
si am operationalizat conceptele, aceasta insemnand definirea conceptelor cheie iar apoi desfacerea
conceptelor in dimensiuni, variabile si indicatori, am inceput sa construiesc un chestionar care sa
verifice ipotezele stabilite. Chestionarul a avut 46 de intrebari in care s-au folosit intrebari inchise si
deschise sau cu raspuns multiplu cu raspuns multiplu. Chestionarele au fost aplicate pe 40 de elevi
care studiaza in liceele din judetul Sibiu si au fost de tip autoadministrat : s-au impartit elevilor
chestionarele iar acestia au fost lasati sa scrie fara a fi deranjati.

Aceasta metoda de lucru nu mi s-a parut suficienta, deoarece raspunsurile subiectilor nu


aduceau informatii noi asupra a ceea ce eu imi stabilisem initial. De aceea, mi-am propus
elaborarea unui focus grup care, impreuna cu chestionarul, sa aduca informatii suficiente asupra
fenomenului studiat. Ghidul de interviu pentru focus grup are 13 itemi iar acesta s-a desfasurat pe
2 categorii diferite de elevi : am ales realizarea unui focus grup cu elevi din licee cu profil Uman
(Liceul Pedagogic si Liceul « Avram Iancu ») , iar pentru celalalt focus grup am ales elevi cu profil
Teoretic (Liceul CFR si Liceul Independenta). Dupa aplicarea acestor 2 tehnici de lucru si dupa
strangerea tuturor datelor, am inceput analiza acestora. Am incercat sa analizez comparativ datele
din chestionare cu datele obtinute din focus grup insa raspunsurile subiectilor care au participat la
focus grup au fost mult mai profunde si de aceea nu am atins decat partial analiza acestora de
aceea voi incerca sa concluzionez printr-o analiza a acestor date care sunt semnificative in studiul
de fata. S-a observat ca elevii de liceu urmaresc foarte mult emisiunile si stirile de la televizor, le
plac filmele de actiune care transmit mesaje violente si scene de sex, prefera sa-si petreaca timpul
liber in fata televizorului in loc sa citeasca si mai acceseaza si internetul pentru a comunica cu
prietenii. Toate aceste afirmatii le-am extras din raspunsurile subiectilor la diferite intrebari, unde
fiecare a recunoscut ca petrece un timp indelungat in fata televizorului dar nu numai, internetul se
pare, incepe sa ocupe un loc destul de important in viata oricarui elev datorita utilitatii sale.
Subiectii au fost intrebati daca au anumite vedete preferate, daca au anumite gesturi sau replici pe
care le-au copiat de la acestia. Multi dintre ei au raspuns ca nu au vedete preferate insa, au fost si
unii care au afirmat ca « nu pot sa spun ca prefer o anumita vedeta, insa cel mai mult ma inspira
Bill Gates deoarece consider ca tot ce a realizat pana acum, a facut-o nu numai in avantajul sau ci
si a ajutat la dezvoltarea societatii, prin rapiditatea prin care putem afla o informatie si o putem
folosi tot la fel de rapid, in interesul nostru ». Putem observa ca vedetele pot deveni si modele
pentru unii si, intradevar, modelul pe care l-a dat ca exemplu subiectul respectiv este un model
bun de urmat pentru multi tineri. Alti subiecti care si-au exprimat opinia cu privire la aceasta
chestiune au afirmat ca « nu, in ultima vreme in mass-media nu prea mai apar persoane care sa
reprezinte un model pentru mine. Mass media, pot spune ca, se concentreaza asupra scandalurilor
si asupra persoanelor care nu pot reprezenta un model, de exemplu Roxi Manelista, Fernando de
la Caransebes, Sexi Braileanca si multe astfel de persoane care se folosesc de scandaluri pentru a
deveni vedete ». Se pot observa parerile si opiniile unor subiecti care sunt satui de ceea ce se
intampla in mass-media si care recunosc politica dusa de televiziuni pentru a avea un rating cat
mai mare si pentru a castiga bani. Parerile sunt diferite, unii afirma ca « Angelina Jolie este vedeta
mea preferata deoarece pe langa faptul ca este o actrita foarte buna, este si o mama si o sotie
devotata » iar acest lucru dovedeste ca elevii au « vedete » preferate si ca acestea insemna un
model pentru ei.

Subiectii care au participat la aceasta cercetare au fost intrebati daca au preluat anumite
gesturi de la persoanele din mass-media sau daca folosesc un anumit mod de salut. Acestia au
raspuns ca folosesc un mod specific de salut doar in grupul de prieteni din care fac parte pentru
afirmand ca acest lucru nu are o semnificatie aparte pentru ei ci este o modalitate de a spune
« salut ! », sau « salut ba » precum si « ce faci ma ? ». Se poate observa dorinta tinerilor de a iesi
in evidenta prin aceste modalitati de a se saluta, de a fi diferiti fata de ceilalti tineri sau de a-si
marca grupul din care fac parte prin aceste semne distincte. In continuare, am expus doua
fotografii care au surprins modalitatile prin care tinerii isi manifesta dorinta de a parea, intr-un mod
specific, diferiti de ceilalti tineri :
Fotografiile au fost realizate cu acordul subiectilor, dupa ce acestia au participat la focus
grupul realizat impreuna cu ei, in Parcul « SubArini ». Cei 4 subiecti si-au manifestat dorinta de a
fi surprinsi in momentul in care isi iau ramas bun de la prietenii lor, ambele fotografii reprezentand
modalitati diferite de salut pe care tinerii obisnuiesc sa le faca.

Prima ipoteza propusa s-a confirmat, dovedindu-se ca principalele surse de informatie pe care
elevii le acceseaza sunt, intradevar, internetul si posturile de televiziune. Acest lucru s-a observat
si in raspunsurile subiectilor participanti la focus grup dar si a celorlalti. Din analiza datelor culese
de pe teren reiese ca elevii de liceu considera deasemenea ca este necesar sa urmareasca
emisiunile TV pentru a fi informati si pentru a fi la curent cu stirile, cu ceea ce se intampla in lume.
Astfel este verificata si a doua ipoteza conform acestor date. Modelele culturale transmise prin
intermediul mass-media sunt copiate de elevi insa intr-o masura mai mica. Din datele studiului
efectuat reiese ca doar un procent mic din cei interogati au afirmat ca au un anumit model sau o
anumita vedeta, nu putem generaliza acest lucru iar a treia ipoteza ramane doar partial verificata,
pentru un anumit grup de elevi, un singur elev din cei 40 a declarat ca utilizeaza o anumita replica
preluata din filme « Hasta la vista baby ».

Emisiunile TV sunt des urmarite de catre tineri, fiecare subiect interogat a specificat macar o
emisiune la care s-a uitat cele mai urmarite dintre acestea fiind « Happy Hour », « Cronica
Carcotasilor » sau « Dansez pentru tine ». Toate aceste emisiuni fac parte din categoria emisiuni de
divertisment care nu fac altceva decat sa distreze publicul cu ironiile si vedetele pline de haz pe
care le prezinta. Interesul mare pentru internet se verifica si in acest studiu. Elevii prefera sa stea
timp indelungat pe internet, sa comunice cu prietenii sau sa joace « counter strike in retea » cu
declarau altii. O ultima ipoteza care afirma ca internetul este sursa cea mai accesata de catre elevi
fiind folosit in mare parte in scop comunicational, este verificata partial datorita faptului ca
televiziunea inca ocupa un loc destul de important pentru elevi iar o alta explicatie pentru care se
verifica partial ipoteza ar fi ca nu toti elevii de liceu au acces la internet. A doua parte a ipotezei
este verificata in totalitate, subiectii recunoscand ca folosesc internetul pentru a comunica cu
prietenii, colegii sau persoane pe care nu le cunosc.

Mass-media are efecte negative asupra populatiei ca cele pe care le-am enumerat si le-am
identificat in acest studiu insa, acest fenomen al comunicarii de masa indeplineste anumite functii
pe care nimeni nu le-ar putea indeplini : functia de informare, de asigurare a unui anumit nivel de
cultura, de educare a tinerilor, de transmitere de valori, toate aceste functii sunt foarte pretioase
pentru populatie si, cu toate ca sunt transmise si valori antisociale, trebuie sa avem grija la modul
in care le preluam. Depinde de fiecare individ in parte cum selecteaza, ce anume preia si ce nu din
informatiile transmise tinand cont si de caracterul informatiilor pe care urmeaza sa le asimilam.
Chiar daca acest studiu este mai mult o critica la adresa mass-media, consider ca aceasta « a patra
putere in Stat » cum au numit-o unii, este utila in orice moment datorita rapiditatii de transmitere
a informatiilor si a datelor de care avem nevoie.

Bibliografie

1. Abraham, Dorel. 2006, Audienta si impactul consumului de televiziune asupra copiilor. In


Sociologie Romaneasca vol IV nr.2, Bucuresti, Editura Asociatia Romana de Sociologie, Institutul
Social Roman si Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

2. Amitai, Etzioni. 2002, Societatea monocroma, Iasi, Editura Polirom

3. Arnett, J. Jeffrey. 1995, Adolescents’ Uses of Media for Self-Socialization, Journal of Youth and
Adolescence, Vol.24, Nr.5

4. Balaban, Delia. 2009, Comunicarea mediatica, Bucuresti, Editura Tritonic

5. Ball-Rokeach, Sandra si DeFleur, Melvin. 1999, Teorii ale comunicarii de masa, Iasi. Editura

Polirom
6. Baudrillard, Jean. 2005, Societatea de consum. Mituri si structuri., Bucuresti, Editura
Comunicare.ro

7. Bauman, Zigmunt. 2005, Globalizarea si efectele ei sociale, Bucuresti, Editura Antet

8. Bertrand, Claude-Jean. 2001, O introducere in presa scrisa si vorbita, Iasi, Editura Polirom

9. Bourdieu, Pierre. 1998, Despre televiziune urmat de dominatia jurnalismului, Editura Meridian

10. Briggs, Asa and Burke Peter. 2005, Mass-media.O istorie sociala. De la Gutenberg la Internet,
Iasi, Editura Polirom

11. Campeanu, Pavel. 1979, Oamenii si televiziunea, Bucuresti, Editura Meridiane

12. Centrul pentru Studii Media si Noi Tehnologii de Comunicare, Universitatea Bucuresti.
2002, Paradigme sociologice ale comunicarii, Bucuresti, Editura Tritonic

13. Charaudeau, Patrick. 1997, Le discours d’information médiatique, Paris, Editions Nathan
Université

14. Chelcea, Septimiu. 2002, Opinia publica. Gandesc masele despre ce si cum vor elitele?,
Bucuresti, Editura Economica

15. Chiribuca, Dan. 2007, Mass-media si socializarea adolescentilor. In Revista de Sociologie Nr.1,
Sibiu, Editura Catedra de Sociologie, Universitatea “Lucian Blaga”

16. Coman, Mihai. 2007, Introducere in sistemul mass-media, Iasi, Editura Polirom

17. Craia, Sultana. 2008, Dictionar de Comunicare, Mass-Media si Stiinta Informarii, Bucuresti,
Editura Meronia

18. Curan, James and Gurevitch, Michael. 1997, Mass-Media and Society, North Yorkshire, J&L
Composition Ltd

19. Dhawan, Shri, R.K. 2001, The concept of self, New Delhi, Publisher Prestige

20. Dragan, Ioan. 2006, Media si violenta. In Sociologie Romaneasca vol IV nr.2, Bucuresti, Editura
Asociatia Romana de Sociologie, Institutul Social Roman si Facultatea de Sociologie si Asistenta
Sociala

21. Dragan, Ioan. 2005, Paradigme ale comuncarii de masa, Bucuresti, Editura Bogdana

22. Dumitrascu, Dinu, Hanibal. 2006, Avatarurile televiziunii asupra dezvoltarii copiilor. In
Sociologie Romaneasca vol IV nr.2, Bucuresti, Editura Asociatia Romana de Sociologie, Institutul
Social Roman si Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

23. Dumitrescu, Aurora. 2007, Mass-media: o scindare la nivelul viului insusi? In Revista de
Sociologie Nr.1, Sibiu, Editura Catedra de Sociologie, Universitatea “Lucian Blaga”

24. Ficeac, Bogdan. 2001, Tehnici de manipulare, Bucuresti, Editura Nemira


25. Flichy, Patrice .1999, O istorie a comunicarii moderne, Iasi, Editura Polirom

Press

26. Giddens, Anthony. 1995, Politics Sociology and Social Theory, Publisher Stanford University

27. Gonnet, Jacques. 2001, L’Education aux medias, Paris, Hachette éducation

28. Gutu, Dorina. 2007, New Media, Bucuresti, Editura Tritonic

29. Hartley, John. 1999, Discursul Stirilor, Iasi, Editura Polirom

30. Karlins, Marvin si Abelson, Herbert. 1970, Persuasion: How Opinions and Attitudes are
Changed, New York, Springer Publishing

31. Kunczik, Michael si Zipfel, Astrid. 1998, Introducere in stiinta publicisticii si a comunicarii, Cluj-
Napoca, Editura Presa Universitara Clujeana

32. Lazar, Mirela. 2008, Noua Televiziune si Jurnalismul de Spectacol, Iasi, Editura Polirom

33. Lecomte, Patrick. 2004, Comunicare, Televiziune, Democratie, Bucuresti, Editura Tritonic

34. Liebert, Robert. 1973, The Early Window: Effects of Television on Children and Youth, New
Jersey, Allyn&Bacon

35. Lochard, Guy si Boyer, Henri. 1998, Comunicarea mediatica, Editura Institutul European

36. Lull, James. Mass-media, Comunicare, Cultura, Prahova, Editura Antet XX Press

37. Mathien, Michel. 1992, Les journalistes et le système mediatique, Paris, Editions Hachette

38. McQuail, Denis. 1993, Mass Communication Theory. An Introduction, Sage Publishing

39. McQuail, Denis. 1992, Media Performance. Mass Communication and the Public Interest, Sage
Publishing

40. Miège, Bernard. 2008, Informatie si comunicare. In cautarea logicii sociale, Iasi, Editura
Polirom

41. Miège, Bernard. 1989, La société conquise par la communication, Grenoble, Editions PNG

42. Moeglin, Pierre. 2003, Industriile Educatiei si Noile Media, Iasi, Editura Polirom

43. Moles, Abraham. 1966, Sociodynamique de la culture, Paris, Editions de Minuit

44. Morandau, Dorel. Metodologia cercetarii sociale, Sibiu, Editura Universitatii „Lucian Blaga”
45. Morin, Edgar. 1962, L’esprit du temps, Paris, Editions Grasset Fasquelle

46. Mucchielli, Alex. 2002, Arta de a influenta. Analiza tehnicilor de manipulare, Iasi, Editura
Polirom

47. Petcu, Marian. 2001, Sociologia mass media, Bucuresti, Editura A.N.I

48. Popa, Adela. 2006, Sociologia comunicarii, Sibiu, Editura Psihomedia

49. Rostas, Zoltan si Stoica, Sorin.2005, Televizorul in micul infern, Bucuresti, Editura Tritonic

50. Sassu, Raluca. 2006, Axiomele comunicarii. In Revista de Sociologie Nr. 2, Sibiu, Editura
Catedra de Sociologie, Universitatea “Lucian Blaga”

51. Scott, John and Marshall, Gordon. 2005, Oxford, Dictionary of Sociology, Oxford University
Press

52. Selys, Gérard. 1992, Minciuni mass media, Bucuresti, Editura Scripta

53. Silverstone, Roger. 1999, Televiziunea in viata cotidiana, Iasi, Editura Polirom

54. Stan, Sonia, Cristina. 2004, Manipulare prin presa, Bucuresti, Editura Humanitas

55. Steriade, Stefania.1993, Puncte de vedere privind asimilarea culturii de masa, Bucuresti,
Editura Academiei Romane

56. Stefanescu, Poliana. 2006, Expunerea la violenta televizuala si comportamentul agresiv al


copiilor. Un model structural al efectelor pe termen scurt. In Sociologie Romaneasca vol IV nr.2,
Bucuresti, Editura Asociatia Romana de Sociologie, Institutul Social Roman si Facultatea de
Sociologie si Asistenta Sociala

57. Werner, J. Severin si Tankard, James, Jr. 2004. Perspective asupra teoriilor comunicarii de
masa, Iasi, Editura Polirom

http://www.sociologieromaneasca.ro/index.pl/media_i_violena - accesat la data de 17.05.2009

http://www.sociologieromaneasca.ro/index.pl/zoltan_rostas_sorin_stoica_televizorul_n_micul_infer
n - accesat la data de 19.06.2009

http://www.sociologieromaneasca.ro/index.pl/audiena_i_impactul_consumului_de_televiziune_asu
pra_elevilor - accesat la data de 19.06.2009