I.1(Politica C in RO) Protectia concurentei in stil romanesc 2(O deomogenizare a practicilor antic) Discriminarea prin pret si IV.
inarea prin pret si IV.1(Mecanismul preturilor in economie) Despre valoare si subiectivism
In aceasta lumina, cartelul nu este altceva decat o forma de exprimare a
liberei initiative, cu respectarea proprietatii private:
-este rezultatul cooperari dintre indivizi in scopul satisfacerii mai bune a
nevoilor;
-brutarii sau producatorii de ciment formeaza un cartel pentru a avea
castiguri mai mari,in acelasi mod in care politicenii formeaza un cartel, o
coalitie intru acelasi scop, primul fiind considerat cartel “rau” iar cel de-al
doilea,cartel “bun”;
Politica de clementa reprezinta un tratament favorabil acordat de autoritatea
de reglementare in materie de concurenta agentilor economici implicati intr-
un cartel, care coopereaza cu autoritatea de concurenta in vederea
descoperirii acestor practici anticoncurentiale:
-initial destinata intelegerilor orizontale de tip cartel, aceasta politica se
aplica, din 2009, si intelegerilor vertifacel “foarte grave”, precum cele
referitoare la: fixarea preturilor; impartirea pietelor care conduce la protectie
teritoriala absoluta; sa depuna o declaratie detaliata privind modul de
organizare si functionare a presupusei intelegeri; sa furnizeze orice probe
referitoare la presupusa intelegere.
Pin apelare la politica de clementa, agentii economici pot obtine:
-imunitate la amenda: pentru primul agent economic care denunta
intelegerea din care face parte.
-reducerea amenzii: cu pana la 50% pentru ceilalti membri care colaboreaza
cu autoritatile.
Desi participarea la cartel se pedepseste cu amenda de pana la 10% din CA a
anului anterior, iar politica de clementa le-ar scapa, pana la anulare, de sume
considerabile de plata, firmele membre ale cartelurilor autohtone refuza sa se
autodenunte:
-in UE, eficienta acestei strategii este de 90%, in timp de in ro, aceasta nu
are succes (Radio Taxi prima companie dupa 6 ani imunintate amenda).
2(Politica C in RO ) Concurenta made in UE
Articolul 101(intelegeri intre firme) din Tratatul privind functionarea UE
interzice activ care:
-sunt incompatibile cu functionarea normala a pietei;
-afecteaza comertul dintre statele membre;
-au ca efect restrangerea, impiedicarea sau denaturarea concurentei pe piata
comunitara.
Intelegerile pot fi exprese sau tacite:
-nu este absolut necesar ca intelegerile sa aiba forma unui document scris
-criteriul juridic=convergenta comportamentului
Sunt vizare intelegrile care afecteaza comertul dintre statele membre:
-nu conteaza locul de provenienta a firmelor sau locul unde s-a stabilit
acordul, ci locul unde se produc efectele acordului;
-afectarea poate consta intr-o influenta directa sau indirecta, reala sau
potentiala, asupra comertului dintre statele membre prin diverse modalitati:
Impartirea pietelor privind anumite produse intre unele state membre;
cresterea sau scaderea volumului comertului dintre state; practicarea unor
preturi ridicate pe plan intern in scopul finantarii exportului catre alte state
membre.
II.1(O deomogenizare a practicilor antic) Acordurile orizontale:
fuziunile si fixarea preturilor
In conditii de incertitudine si informatie imperfecta, coordonarea preturilor
si productiei intre firme pot genera eficiente: coordonarea pretului ar putea:
-limita modificarile de pret si reduce costurile asociate modificarii pretului
-reducerea costului informatiei
-reducerea riscului si cresterea vanzarilor si productia
-stabiliza productia si fluctuatia stocurilor pe termen scurt
-reduce incertitudinile legate de intrare si incuraja intarea
-genera cercetare si inovare suplimentare
Piata relevanta; discutia despre concentrarea de piata incepe cu definirea
“pietei relevante” pe care concureaza firmele:
-definitie sens restrans-aproape orice acord orizontal va creste concentrarea
si va ameninta cu crearea puterii de monopol;
-sens foarte larg- posibil ca niciun acord orizontal sa nu poata ameninta cu
crearea puterii de monopol.
In general, o piata relevanta include toti furnizorii ale caror produse sunt
“substituite rezonabile”
Aceasta abordare prezinta dificultati:
I in practica, poate fi imposibil de determinat daca modificarile de preturi la
bauturile racoritoare au determinat modificari la vanzarea de bere;
II modificarile de pret la bauturile racoritoare pot fi nesemnificative pentru a
afecta considerabil vanzarile de bere.
La definirea pietei relevante depinde realizarea fuziunii:
-daca piata relevanta pentru bauturile racoritoare se limiteaza la bauturile
racoritoare, aproape orice fuziune intre companii mari de bauturi racoritoare
poate ameninta productia.
-daca piata pentru bauturi rac se extinde dincolo de aceasta pot fi aprobate
mult mai multe acorduri orizontale
Indicele Herfindahl se foloseste ca:
-instrument de masurare a dimensiunii firmelor comparativ cu intreaga
industrie
-indicator de concurenta privind concentrarea
-variaza intre 0 si 1, da le un numar mare de firme mici la monopol
-se apreciaza ca o crestere a indicelui indica o reducere a concurentei si
invers.
Regula ratiunii presupune ca autoritatile antitrust sa evalueze si sa decida cu
privire la presupusele costuri si beneficii sociale ale unei propuneri de
fuziune sau asociere in participatiune.
acordurile verticale
Legile antitrust inca interzic discriminarea prin pret si acordurile verticale
(acorduri legate; acorduri de mentinere a pretului de revanzare; acorduri
verticale de fuziune)
Discriminarea prin pret este o practica de a vinde unele bunuri omogene la
preturi diferite cumparatorilor diferiti, diferenta de pret este in sine
discriminare prin pret si este ilegala cand poate reduce semnificativ
concurenta sau tinde sa creeze un monopol.
In practica antitrust, fraza “poate sa restranga substantial” a ajuns sa
insemne ca se restrange concurenta de fiecare data cand exista un efect
nefavorabil sau un potential efect nefaborabil asupra altor firme din piata.
Acorduri verticale de fuziune sunt acorduri verticale “restrictive” intre
producator si distribuitor sau intre producator si furnizor, ex:
-un producator de pantofi care achizitioneaza un distribuitor de pantofi cu
amanuntul( poate fixa preturile de revanzare in propriile magazine; integrat
vertical fiind, ii poate ordona retailer-ului, acum detinut de el, sa excluda
pantofii unui alt producator concurent.
3(O deomogenizare a practicilor antic) Bariere de intrare
Practici de acaparare: Practica de acaparare presupune ca firmele-lider pot
stabili preturi la produsele lor astfel incat sa afecteze negativ concurentii sau
potentialii concurenti. Mai presupun ca firmele-lider pot angaja o variabila
non-pret intr-un mod care sa creasca costurile concurentului sau care sa
deterioreze cererea pentru produsul concurentei.
Piata relevanta, se bazea pe urmt elemnte:
-spatiul de intalnire a vanzatorilor si cumparatorilor unui produs si a
substitutelor acestuia, in cadrul careia se anlieza practicile anticoncurentiale
-folosita pentru a identifica produsele si agentii ecoomici care se afla in
concurenta directa
-reuneste produsul si aria geografica pe care acesta se produce si se
comercializeaza
-are doua componente.
Piata produslui, definirea ei se bazeaza pe cateva elemente:
-toate produsele care pot deveni intr-o anumita periooada de timp
substituibile pentru produsul in cauza; creeaza imaginea pietei produsului
din punct de vedere al ofertei;
- toate produsele considerate substituibile pentru podusul respectiv de
consumatori; creeaza imaginea pietei produsului dpdv al cererii.
Piata geografica, definierea ei se bazeaza pe urmt elemente:
-agentii economici implicati in producerea produselor incluse in piata
relevanta a produslui analizat
-teritoriul pe care agnetii eocnomici de mai sus sunt localizati
-omogenitateea conditiilor de concurenta pe tritoriul respecitv.
4(O deomogenizare a practicilor antic) Concluzii
Barierele ilegale de intrare:
-nu pot sustine in mod rational teoria monopolului de piata
-nici nu pot justifica interventia antitrust
Experienta in afaceri, economiile de scara, publicitatea eficienta, inovatia de
succes si multe alate avantaje concurential castigate deo firma pot foarte
bine sa impiedice intrarea unor viitori frunizori, dar asemenea limitari si
excluderi:
-nu sunt ineficiente
-nu prejudiciaza consumatorii
-nu reduc concurenta
Opinia dominanta astazi este ca:
-discriminarea prin pret si acordurile verticale nu reprezinta, in general,
nicio amenintare serioasa la adresa bunastarii consumatorului
-asemenea activiati nu ar trebui limitate legal deoarece produc unele efecte
adverse concurentilor.
Pentru fuziuni si alte acorduri orizontale, politicile antitrust nu pot fi
justificate stiintific.
III.1(Politici si legislatii antitrust si pro-conc) Critica adusa legilor
antitrust
Prabusirea doctrinei bazate pe concentrare a facut inevitabila aparitie unei
noi directii a politicilor antitrust
-vechea doctrina sugera existenta unei legaturi dintre concentrarea pietei si
profiturile firmelor pe asemenea piete
-studiile pe care se bazau aceste concluzii presupuneau ca barierele de
intraree limitau concurenta pe o piata concentrata si generau profituri de
monopol.
Studiile ulterioare au aratat ca:
-profiturile ridicate din pietele concentrate se explicau mai logic prin aceea
ca liderii aveau costuri reduse si aceste firme eficiente cresteau mai rapid
decat clele mai putin eficiente;
-pe termen lung, rata profitului are tendinta de scadere in pietele puternic
concentrate si de crestere in cele mai putin concentrate, procesul
concurential de alocare a resurselor este bine-merci.
2(Politici si legislatii antitrust si pro-conc) Concluzii
In ceea ce priveste politica antitrust ca reglementare a intereselor speciale si
planificare industriala, foarte putina sustinere academica si publica I se
acorda, amblee abordari au fost puternic criticate de economisti, in general,
au fost discreditate.
Suportul pentru politica antitrust pare sa depinda de perspectiva interesului
public: convingerea ca anumite reglementari antiturst sunt necesare pentru
preveniarea secului pietei.
Teoria antitrust a interesullui public trebuie atent examinata, pentru a
determina:
-daca teoria standard a concurentei si monopolului ce explica esecul pietei
are intr-adevar sens
-daca situatiile clasice de antiturst contin doveiz ca exista monopol pe piata
libera care loca ineficient resursele.
Fara o justificare acdemica a servirii interesului publicm, nu exista nicio
ratiune fundamentala pentru mentinerea reglementarii antitrust intr-o
economie de piata.
in definirea preturilor
Alegerile unei persoane depind de circumstantele in care aceste alegeri au
loc:
-o persoana care “moare” de sete in desert poate pretui foarte mult o cana cu
apa, fiind pregatita sa schimbe contra ei o anumita cantitate de diamante, o
optiune pe care o persoana ce locuieste intr-o tara in care apa abunda nu ar
lua niciodata in considerare.
-utilitatea este beneficiul pe care o persoana se asteapta sa il dobandeasca ca
urmare a consumului unui bun, aceasta apreciere fiind o judecata persoanal
in acel loc si la acel moment.
2(Mecanismul preturilor in economie) Concluzii:
-costurile( la aceea ce renuntam cand alegem) si beneficiile (ceea ce
obtinem) sunt personale, asa cum este si profitul, ca diferenta dintre cele
doua.
-oamenii schimba lucruri deoarece fiecare le percepe valoare diferit –
preturile pur si simplu sunt o rata la care oamenii sunt dispusi sa faca
schimbul
-ideea de “concurenta perfecta” este fundamental inselatoare: ceea ce face
pietele sa functioneze sunt diversitatea si diferentele.
-firma este cea care porpune pretul de vanzare, dar cererea de piata este cea
care “dicteaza” preturile.
V.1(Persoana, proprietate, piata, preturi. Calcul economic)
Intreprinzatorul si structura de capital, preturi si structura de
productie.
Replica lui Mises nu a fost luata in considerare, si-a inceput contestarea in
Human Action, aratand ca metoda “incercare si eroare” functioneaza numai
pe o piata capitalista, unde antreprenorii sunt puternic motivati sa realizeze
profituri si sa evite pierderile:
-un asemenea criteriu nu se aplica pietelor bunurilor de capitaol sau
pamantului in socialism, unde toate resursele sunt controlate de stat.
La abordarea lui Schumpeter si Knight, se aduce o critica a socialismului in
linia lui Mises:
-capitalul nemaifiind deitnut de proprietari privati, ci de o comunitate, nu se
poate stabili rata dobanzii, deoarece formarea preturilor este posibila numai
daca cererea si oferta se intalnesc in piata
-cu toate ca autoritatea ar putea fixa rata dobnazii, aceasta ar fi arbitrarta si
nu ar arata cat de rar este capitalul, deoarece raritatea mijloacelor de
productie este intodeauna in relatie cu cererea pentru acestea, iar
modificarea cererii duce la variatii ale bvalorii bunului in cauza
Managerul socalist de piata este indrudit nu cu antreprenorul capitalist, ci
mai dergraba cu un actor mai putin semnificativ dpdv economic, si anume
managerul unei corporatii capitaliste, care excecuta numai munci de
suborondare.
Operatiunile executate de manager reprezinta numai un mic segment al
opreatinnilor de piata, care presuspun si alocarea bunurilor de capital in
diferite ramuri ale industriei
2(Persoana, proprietate, piata, preturi. Calcul economic) De ce nu
putem simula preturile
Replica lui Mises, sublinia ca in absenta preturilor monetare ale bunurilor
de ordine superioada, productia ratioanal devine complet imposibila:
-chiar daca statul ar putea sti scopurile pe care incearca sa le atinga si care
bunuri sunt cel mai urgent necesare, nu poate sti celalat element crucial
necesar care se face pe piata capitalista cu ajutorul preturilor pentru toate
produsele si factorii lor de productie
-intr-o critica ulterioara la ecuatiile Pareto-Barone, Mises arata ca problema
fundamentala nu este ca economia nu se afla si nu va fi niciodata in starea
de echilibru general descrisa de aceste ecuatii, ci ca aceste ecuatii nu ofera
nici o informatie privitor la modul cum se poate ajunge dintr-o stare
dezechilibru in starea de echilibru general.
3(Persoana, proprietate, piata, preturi. Calcul economic) Concluzii
Argumentul calculului(simplu, realist, inteligibil si corect), in socialism,
facotrii de producie sunt deitnuti in regim de proprieetate publica sau de stat
unde nu exista proprietate privata asupra facotrilor de productie si deci
proprietari privati de facotir de procutie, nu exista iete pentru factorii de
productie, nu exista preturi monetare pentru facotiri de productie, nu pot fi
evaluate costurile moneatre ale diverselor proeicte investitionarle, pe care
comunitatea ar dori sa le intrprinda, fara costuri, nu se pot evidentia
profiturile si pierderile. Comitetul central de planificare al unei com
socialiste aloca resursele efectiv la inamplare.
In plan socio-psihologic, birocratizarea echivaleaza cu atrofierea capacitatii
antreprenoriale a celor care trebuie nu atat sa isi exerseze propriile abilitati
in anticiparea tendintelor peitei, cat sa asculte directivele superiorilor:
-sistemul birocratic nefiind unul descshis, concurential, accesul la pozitiile
importante presupune obedienta fata de cei care au conceput anteirior
“planul de dezvolate”
-survine, prin umare, o atrofiere a simtului critic, a spiritul de invoatie,
coroborat cu o slugarnicie fata de cei de care depinde destinul orcarui
angajat sau membru al societaii.