MITROPOLITUL

ANTIM IVIREANUL
1. Contextul socio-politic
- Domnia lui Constantin Brâncoveanu a fost una dintre cele mai înfloritoare
domnii pentru cultura românească.
- La curte se întâlnesc 2 curente culturale: grecesc şi italian.
- Antim Ivireanul s-a născut în jurul anului 1650 în Iviria (Georgia), din părinţi
Ioan şi Maria, numit prin botez Andrei.
- A căzut de tânăr rob la turci şi a fost dus la Constantinopol.
- A trăit în preajma Patriarhiei, unde a învăţat sculptura, pictura şi broderia. A
învăţat limbile: greacă, arabă şi turcă.
- A venit în Ţara Românească prin 1689-1690, adus de Constantin Brâncoveanu.
2. Antim Ivireanu tipograf
- A învăţat temeinic limba română, precum şi meşteşugul tiparului.
- În 1691 i s-a încredinţat conducerea tipografiei bucureştene.
- În 1691 a tipărit Învăţăturile lui Vasile Macedoneanul către fiul său Leon;
- În 1692 a tipărit Slujba Sfintei Paraschiva şi a Sfântului Grigorie
Decapolitul;
- În 1693 a tipărit Evanghelia slavo-română cu frontispicii şi gravuri.
- 1694 tipăreşte o Psaltire românească, cu o prefaţă pentru C-tin Brâncoveanu.
- Tot în acelaşi an activitatea tipografică se întrerupe la Bucureşti şi se mută la
Snagov. În perioada 1696-1701 a imprimat 15 cărţi: 6 greceşti, 5 româneşti, un
slavonă şi una slavo-română. Între aceste se remarcă un Antologhion cu peste
2100 de pagini.
- În 1701 a imprimat Liturghierul greco-arab, prima carte ortodoxă cu caractere
arabe.
- La Snagov au învăţat meşteşugul tiparului mai mulţi ucenici: ipodiaconul Mihail
Ştefan, Gheorghe Radovici, etc.
- În 1701 a încetat pentru totdeauna activitatea tipografică la Snagov, fiind reluată
la Bucureşti.
- Perioada 1701-1705 este cea mai fecundă din întreaga sa activitate tipografică,
imprimând 15 cărţi, între care 2 în româneşte, una slavo-română, una greco-arabă
şi 11 în greceşte. Cele româneşti erau: Noul Testament (prima ediţie în TR) şi
Acatistul Maicii Domnului.
- La rugămintea patriarhului antiohian Atanasie Brâncoveanu i-a dăruit întreaga
instalaţie tipografică cu caractere arabe.
3. Episcop al Râmnicului
- În 1705 a fost ales ca episcop al Râmnicului egumenul Antim. În perioada 1705-
1708 a tipărit la Râmnic 9 cărţi, dintre care 3 greceşti, 3 slavo-româneşti şi 3
româneşti.

1
- Antim a început seria tipăriturilor româneşti, menite să aducă triumful limbii
române în biserică.
- A început şi tipărirea unor cărţi bilingve, cu tipicul, lecturile biblice şi sinaxarul
în româneşte, iar cântările şi rugăciunile în slavoneşte.
- Paralel cu aceasta a început şi tipărirea de cărţi liturgice numai în româneşte.
4. Mitropolit al Ungrovlahiei
- În 1708 a fost ales mitropolit al Ungrovlahiei.
- La Târgovişte au văzut tiparul 18 cărţi, dintre care 11 erau româneşti.
- În perioada 1691-1716 au fost tipărite 63 de cărţi: 21 la Bucureşti, 15 la Snagov,
9 la Râmnic, 18 la Târgovişte.
- De el se leagă introducerea definitivă a limbii române în biserică. A pus o temelie
nouă limbii noastre bisericeşti.
5. Opera literară a mitropolitului Antim
- Lucrări originale ale mitropolitului:
a. Învăţătură pe scurt pentru taina pocăinţii (1705);
- era în 25 de foi şi se adresa preoţilor duhovnici
b. Învăţătură bisericească la cel mai trebuincioase şi mai de folos pentru
învăţătura preoţilor (1710)
- era un mic catehism în 3 părţi, cu 14 capitole.
c. Capete de poruncă la toată ceata bisericească....,
- 17 foi ale broşurii, mitropolitul fixa 12 îndatoriri de căpetenie pentru preoţi.
d. Sfătuiri creştine politice (1715)
- sfătuiri ale vechilor înţelepţi, adresate domnitorului Şerban Cantacuzino
e. Arborele genealogic al lui Iisus Hristos sau Rodoslovie (1709) Târgovişte
- Textului i se adaugă 503 portrete. Este o sinteză rezumativă a Vechiului
Testament.
6. Antim Ivireanul predicator
- Didahiile sale - 28 de predici, la care se mai adaugă 7 cuvântări ocazionale.
- În predicile sale citează nu numai din cărţile Sf. Scripturi, ci şi din numeroşi
Părinţi.
- El condamnă cu asprime pe boieri pentru jafurile, nedreptăţile şi tratamentul
inuman la care supuneau ţărănimea.
- A scris, precum a vorbit – natural, pe înţelesul tuturor.
7. Aşezământul mitropolitului Antim
- Ctitoria sa din Bucureşti, mânăstirea cu hramul Toţi Sfinţii
- A fost ridicată între 1713-1715. Prin testamentul său rânduia ca mânăstirea să nu
fie supusă nimănui şi să sprijine pe cei ce se aflau în nevoie.
8. Sprijinitor al Bisericii Ortodoxe surori
- A tipărit cărţi care au ajutat ortodoxia aflată în restrişte în diverse zone: Georgia,
Antiohia, Constantinopol, sudul Dunării.
- A trimis meşter tipograf pe ucenicul său – Miahil Ştefan – în Georgia.
- A ajutat Biserica Ortodoxă din Transilvania. Una dintre lucrările sale, intitulată
Carte sau lumină, combătea cele 4 puncte florentine.

2
9. Patriot luminat
- A fost un apărător fervent împotriva asupririi turceşti.
- Atunci când domnul i-a cerut demisia şi-a alcătuit două apărări în care prezintă
situaţia sa şi afirmă că el „nu a viclenit”, n-a ajuns cu sila, nici cu mite, nici cu
rugăciuni” mitropolit, nici n-a venit în ţară „de vreo sărăcie sau lipsă”.
- Aceste magistrale apărări au schimbat opinia domnului.
10. Sfârşitul mitropolitului Antim
- După martiriul lui Constantin Brâncoveanu au început vremuri grele pentru
bătrânul mitropolit.
- Au început domniile fanariote şi a venit în scaunul domnesc Nicolae
Mavrocordat.
- Antim a fost „condamnat de mânia împărătească la exil în Muntele Sinai, pentru
uneltiri lui în contra domnitorului Nicolae voievod şi pentru alte vini politice”.
- Soldaţi desemnaţi să ducă în exil l-au omorât şi i-au aruncat trupul fie în râul
Mariţa, fie în afluentul acestuia, Tungea – 22 septembrie 1716.