You are on page 1of 49

Capitolul VII.

Dinamica Solurilor. Aspecte speciale de proiectare - Fundaţii de
Maşini
Calcului fundaţiilor de maşini se face adoptând ca model un mediu
continuu liniar deformabil cu proprietăţi elastice. Pentru rezolvarea
problemei este necesar să se definească parametrii care reflectǎ
deformabilitatea terenului. Aceşti parametrii au fost definiţi pornind de la
numărul de grade de libertate a unui corp care ar fi rezemat pe acest
mediu elastic, ţinând seama că ei depind nu numai de proprietăţile
elastice ale pământului dar şi de dimensiunile şi forma tălpii fundaţiei şi
de proprietăţile de inerţie ale terenului de fundare. În calculul curent al
fundaţiilor de maşini se face abstracţie de inerţia pământului.
În acest sens proprietăţile elastice ale terenului de fundare, după
O.A.Savinov pot fi reflectate prin parametrii unui model alcătuit dintr-un
mediu având deformaţii elastice locale, cu posibilitatea redistribuirii lor
sub suprafaţa de contact a unei plăci rigide prin intermediul unei
membrane întinse continuu pe toate direcţiile.
În forma finală expresiile pentru calculul acestor coeficienţi
generalizaţi ai rigidităţii terenului sunt:
 2(l  b)  p
Cz  C0 1 
 lb  p0
 2(l  b)  p
Cx  C0 1   0, 7 în care:
 lb  p0
 2(l  3b)  p
C  C0 1 
 lb  p0
Cz este coeficientul de deformare elastică uniformă pe verticală
pentru o suprafaţă şi o presiune dată;
C0 coeficientul de deformare elastică uniformă pe verticalǎ
pentru o presiune de 0,2 daN/cm² şi este dat în tabele sau se determină
prin încercarea cu placa;
l şi b lungimea şi lăţimea tălpii fundaţiei,
p presiunea transmisă terenului de fundare;
p0 presiunea transmisă de placa de încercare pentru
determinarea coeficientului C0 ;
 coeficient dimensional constant egal cu lm1 ;

Cx coeficientul de alunecare elastică orizontală pentru o
suprafaţă şi o presiune dată;
C coeficientul de deformare elastică neuniformă pe verticală
pentru o suprafaţă si o presiune dată;
C coeficientul de alunecare elastică neuniformă care pe baza
datelor experimentale poate fi luat egal cu C = 1,5 Cx .

Exemplu proiectat pentru anularea rezonanţei
Pentru maşinile cu viteze
de operare sub 300 rpm
se va realiza o fundaţie ce
are frecvenţa naturală de
cel puţin două ori mai
mare decât valoarea
frecvenţei de operare.
Ap = Aria secţiunii pilonului
 0 = Tensiunea in pilot după aplicarea
sarcinii

Figura 0.

Fundaţii de maşini
Operaţiile maşinilor pot cauza mişcări de vibraţii in fundaţii şi in
terenul de fundare. Modul de aplicare al sarcinilor în timp se repetă pentru
mai multe cicluri. în Figura 1 sunt prezentate tipurile de unda ale vibraţiilor
generate de rotoare de maşini şi maşini cu efect percutant. Deoarece vibraţia
poate fi neuniformă (vezi Figura 1A), de cele mai multe ori aceasta este adusă
la o formă mai simplă (vezi Figura 1 B) . Aceste sarcini sunt luate în calcul în
general ca fiind constante pe toată perioada de exploatare.
Sarcini de şoc
Sarcinile de şoc sunt în general tranzitorii. Exemple tipice de sarcini de
şoc sunt cele generate de sonete, maiul greu, etc. în Figura 1 C este prezentată

forma undei generată de aceste sarcini de şoc.
Caracteristicile sarcinilor oscilatorii
Deşi există o parte tranzitorie a răspunsului ca un început de sarcină
oscilatorie, cel mai important răspuns are loc atunci când încărcarea se menţine
într-o stare staţionară. Există două tipuri de sarcini oscilatorii:
 sarcina este o funcţie sinusoidală cu o amplitudine
constantă şi independentă de frecvenţă;
 sarcina este o funcţie sinusoidală cu o amplitudine care
depinde de frecvenţă.
Acest ultim caz se referă la maşinile rotative, unde sarcina este
proporţională cu masa excentrică, braţul momentului masei excentrice şi
frecvenţa. în Figura 2 sunt prezentate forţele de vibraţie pentru maşini
rotative şi de şoc.
Proiectarea privind anularea rezonanţei
Tasările datorate sarcinilor vibratorii şi deplasărilor pe toate
direcţiile generate de maşini, sunt accentuate dacă vibraţiile impuse sunt
rezonante cu frecvenţa naturală a terenului de fundare. Amplitudinea de
mişcare a fundaţiei şi forţele excentrice generate de maşini sunt
amplificate la rezonanţă.
Metodă de analiză
Vibraţiile induse de o maşină fundaţiei se analizează astfel:
a) Fundaţia şi terenul de fundare se aduc la o forma simplificată, ţinându-se
cont de constanta de resort K şi de raportul de amortizare D. Se
calculează constanta de resort K şi raportul de amortizare D pentru
modurile de vibraţie anticipate. In Figura 3 sunt prezentate câteva moduri
de vibraţie.
b) Pentru o forţă de excitare cu o amplitudine constanta sarcina se exprima
astfel:
F = F0 sin ( t ) sau M = M0 sin ( t )

 =frecvenţa de lucru (rad/sec)
  2 f
f = frecvenţa de lucru (ciclu/sec)
Fo = amplitudinea forţei de excitare (constantă)
Mo = amplitudinea momentului (constantă)
F = forţa de excitare
M = moment
t = timp
Forţa de excitare F sau momentul M pot depinde de frecvenţă,  ,
şi de masa excentrică. în acest caz:

F0  me e 2 sau F0  me e L
2

Unde: me = masa excentrică
e = excentricitatea, distanţa de la centrul de
rotaţie până la centrul de greutate
L = braţul momentului
c) Se calculează frecvenţa naturală neamortizată, f n , în ciclu/sec sau n în rad/sec.
1 1
 1   K 2  1  K  2
fn       sau f n    
 2  m  2  I 
1
 K 2
n   
m
Unde: K = Kz pentru modul vertical, Kx pentru modul orizontal, Ky
pentru modul de rotaţie, Kq pentru modul de torsiune.
M = masa fundaţiei şi echipamentului pentru modul de vibraţie
orizontal şi vertical
Iy = momentul de inerţie pentru modul de rotaţie Iq = momentul
de inerţie pentru modul de torsiune

Astfel:
1
 1   Kz 2
 pentru modul vertical fn    
 2  m
1
 1   Kx 2
 pentru modul orizontal f n    
 2   m
1

 1   Kq  2
 pentru modul torsional f n      
 2   I q 
1

 1   Ky 2
 pentru modul de rotaţie f n      
 2   Iy 

d) Se calculează raportul de masă şi raportul de amortizare folosind
formulele din Figura 3. Se are în vedere faptul că termenii de
amortizare sunt în funcţie de masă şi geometrie şi nu de amortizarea
interioară din terenul de fundare. Aceasta este denumită amortizare
de radiaţie şi reprezintă faptul că energia este transmisă departe de

fundaţie la mare adâncime în terenul de fundare. se modifica proiectarea şi se recalculează paşii c) pana la h). (A) Undă generată de maşina rotativă T = Perioada de vibraţie t = Ciclu pe unit. de timp  = Frecvenţa circulara (rad/sec) A= Amplitudine φ = Unghi de fază (B) Unda generata de maşina rotativa (Idealizata) . e) Se calculează amplitudinea de deplasare statică: F0 M0 As  sau  s  k k f) Se calculează raportul f / f n (la fel ca (  / n ). g) Se determină factorul de multiplicare: Amax  max M sau M  din Figura 4 As  h) Dacă amplitudinile nu sunt acceptabile.

maşină cu şocuri Vibraţii .maşină rotativă Figura 2 Frecvenţe dependente şi forţe cu amplitudine constantă Definiţii: Az = amplitudinea vibraţiei v = coeficientul lui Poisson m = masa fundaţiei şi a maşinii ρ= densitatea terenului de fundare L r0 =raza efectivă  B pentru translaţie verticală sau orizontală  1  L3  2 r0   B  rotaţie  3   . (C) Undă generată de maşina cu şoc Figura 1 Tipuri de unde generate de maşini rotative şi cu şocuri Vibraţii .

15 8G(ro)3 B   C  G  D  K  4  (ro)5  (1  v)(1  B ) (1  B ) B  3(1  v)  Torsiune l 4 B D  0.425 4G  ro Bl   Cz  G Dz  4  (ro)3 Kz  1 v Bz 1 v Orizontal 7  8v m 4.5 16G(ro)3 B  C  G K   (ro)5 1  2 B 1  2 B 3 Figura 5.8(ro)2 0.288 4G  ro translaţie Bx   C   G Dx  Kz  32(1  v)  (ro) 3 x 2v Bx 1 v Rotaţie 3(1  v) l 0.3 Moduri de vibraţie . 1  B 2  L2 2 r0   B  L   torsiune  6    B= lăţimea fundaţiei L= lungimea fundaţiei G= modul de forfecare dinamic  = frecvenţa forţelor de rotaţie (rad/sec) Moduri Raport de Coeficient Raport de Constant de masă de amortizare a de vibraţie amortizare resort Vertical 1 v m 3.4(ro)2 0.6(ro)2 0.

4 Curbe de răspuns pentru un sistem cu un singur grad de libertate . Figura5.

Din acest motiv. Aceste fundaţii sunt supuse încontinuu la încercări mai ales dinamice. însă fără cunoaşterea reală a factorului de siguranţă. Fundatii de masini 1. pierderile rezultate sunt semnificative şi. Un exemplu concret il reprezintă o fabrică foarte mare din centrul Bombay-ului. rezultând astfel ditrugerea utilajelor şi a producţiei. reprezintă o mică parte din costul echipamentelor şi dacă aceste fundaţii sunt construite inadecvat se poate depăşi de multe ori costul investiţiei iniţiale. Fundaţiile pentru maşini industriale reprezintă o parte foarte importantă în construcţia unei fabrici. Costul unei fundaţii de maşini. pentru aceste tipuri de maşini. unde fundaţiile unor maşini grele au cedat. timpul de reparare joacă un rol foarte important. producţie şi de interacţiunea cu mediul . în special a celor industriale. provocând astfel daune considerabile şi cheltuieli mari. Amplasarea acestor utilaje grele în fabrică. siguranţa şi stabilitatea utilajelor depinde în mare măsură de proiectare. direct pe pardoseală. Noţiuni introductive Odată cu creşterea complexităţii şi dimensiunilor utilajelor şi maşinilor grele. valoarile obţinute au avut ca rezultat deformaţii mari în timpul funcţionării. Acest lucru a impus o cercetare ştiinţifică mai profundă pentru încărcarea dinamică. maşina se poate strica. aşadar pentru a o repara este nevoie de timp ceea ce conduce la oprirea producţiei pe o perioadă (deci costuri mari şi implicit venituri foarte mici sau chiar deloc). În trecut nu se acorda o mare importanţă proiectării fundaţiei pentru maşini grele. Datorită cedării fundaţiilor maşinilor grele din diverse motive. De cele mai multe ori s-au folosit metode simple de calcul care implicau doar multiplicarea încărcărilor statice cu o valoare estimată de factori dinamici. Odată cu cedarea pardoselii. O bună alegere a materialelor şi o proiectare eficientă conduce la o mai bună stabilitate a acetor tipuri de fundaţii. rezultatul obţinut fiind o creştere de sarcină statică.1. a devenit necesară construirea unor fundaţii. Pardoseala poate să cedeze datorită greutăţii maşinilor grele.Capitolul VI. prin urmare. Perfomanţa. începe să devină o problemă din ce în ce mai depăşită. care să fie durabile şi stabile.

Dacă se presupune o valoare pentru pulsaţia proprie "p" se . eventual executând rigidizări ale terenului prin mijloace chimice.determinarea dimensiunii fundaţiei astfel încât să nu se depăşească presiunea admisibilă la suprafaţa de rezemare pe teren. spre a coborî pulsaţia proprie . motoare electrice) la care se poate realiza uşor o funcţiune deasupra turaţiei critice. se foloseşte o pătura elastică. la care nu se mai poate realiza condiţia p>ω. Clasificarea maşinilor grele şi caracteristici principale Ţinând seama de raportul care există intre turaţiile nm (turaţia maşinii) şi np (turaţia proprie) se poate face o împărtire convenţională a maşinilor in 3 grupe: 1. aşezând blocul de fundaţie direct pe teren.2. folosind fundaţii uşoare (cu goluri) şi rezemări cât mai rigide. cu nm < 500-1000 rot / min ( motoare Diesel compresoare ) la care se va realiza o pulsaţie proprie joasă numai prin folosirea de elemente elastice artificiale ( tampoane. . Maşini rapide cu nm>1500 rot/min (grupuri turbogeneratoare. 1. 2. Să presupunem ca elementul elastic este asimilat cu al unei bare cu modul de elasticitate E. .) Pentru a micşora constanta de elasticitate K. Constanta elastică are expresia : K= EA/ I (1. deci constanta elastică K este mare . sau a turaţiei proprii np.înconjurător. se urmăreşte determinarea prin calcul a unor elemente esenţiale şi anume : . spre a evita rezonanţa. În studiul fundaţiei unei maşini. aria A şi lungimea I.1.determinarea masei fundaţiei. pâslă). Maşini lente cu nm < 300 rot / min . În principiu. arcuri. fără paturi elastice. 3. Maşini de viteză mijlocie . fundaţiile de maşini ar trebui să fie proiectate astfel încât încărcările dinamice ale maşinilor să fie transmise către pământ prin intermediul fundaţiei pentru a evita apariţia problemelor.stabilirea pulsaţiei proprii "p". Aceasta se obţine pentru terenuri obişnuite. suprafaţa de contact între fundaţie şi teren trebuie să fie cât mai mică. Dacă terenul este stâncos.

În studiul mecanic al sistemului oscilant apar 3 elemente: a) maşina considerată ca un corp rigid . concasoarele . c)stratul elastic format din : . prin echilibru static şi dinamic cât mai bun. Vibraţii rezultate din modul de funcţionare al maşinii Maşinile cu piston constituie surse de forţă periodice. Maşinile pulsatoare pentru încercarea materialelor au rolul de a produce sarcini. Cauzele vibraţiilor maşinilor Vibraţiile produse de maşini pot avea cauze variate : procesul tehnologic. Vibraţii rezultând din inexactităţile de execuţie Aceste vibraţii trebuie să fie combătute în primul rând la construcţiile de maşini. 2.piloţi. capete de cruce şi biele uşoare.observă că masa fundaţiei este funcţie de constanta "K" . Rezultă de aici că soluţia unei fundaţii unice. Pentru fundaţiile în cadre se va ţine cont de elasiticitatea lor. care să reducă la minim valoarea forţei P. . inexactităţi de execuţie. folosite pentru a realiza o elasticitate mare. care nu pot fi totdeauna echilibrate. element de elasticitate mică. cauciuc.pături elastice din plută. deci de proprietăţile elastice ale terenului şi ale paturilor elastice folosite. Singurele soluţii constructive ce pot fi aplicate la maşină constau în folosirea de pistoane. ci fundaţia trebuie sa aibă rolul de a diminua efectul tehnologic. procesul tehnologic constituie o sursă puternică de şocuri : în asemenea cazuri nu se poate acţiona asupra sursei vibraţiei. pâslă. Va trebui însă ca proprietăţile elastice ale terenului să fie corect determinate pe cale experimentală. vibraţii continue. modul de funcţionare al maşinii. uzuri şi defecte de funcţionare . 4. Vibraţii rezultând din uzuri şi defecte de funcţionare . respectiv funcţionarea la turaţii mici. 3. b) fundaţia considerată ca un masiv rigid. Vibraţii produse de procesul tehnologic La ciocanele de forjă. este greşită deoarece nu se ţine seama de proprietăţile variabile ale terenului. atenuarea vibraţiilor se produce prin fundaţii. folosiţi pentru consolidarea terenurilor slabe.terenul de fundare. 1. în aceste cazuri. . respectiv ca sursă vibrantă.

ele putând produce : . .dezechilibrajul rezultat în urma unor uzuri neuniforme prin ruprerea sau uzura excesivă a paletelor turbinei.tasări ale fundaţiilor. .fisuri ale tencuielilor şi căderea lor de pe ziduri. eforturile unitare . 1. Fig. iar efectul este de multe ori fatal. -vibraţii datorate unor fundaţii necorespunzătoare. vibrografe . uşi şi învelişuri metalice. -jocurile mari. Măsurătorile se pot face cu tensometre . urmate uneori de înclinarea stâlpilor şi a zidurilor. care amplifică vibraţiile proprii. Aceste vibraţii sunt printre cele mai periculoase. Măsurătorile tensometrice în diverse puncte ale clădirilor (ziduri. De exemplu: . . Efectele dăunătoare ale trepidaţiilor Vibraţiile mecanice transmise prin teren la clădiri sunt foarte dăunătoare. elemente metalice) permit să se determine prin relaţiile din teoria elasticităţii. stâlpi.fisuri ale zidurilor datorită eforturilor variabile date de vibraţii.1. care duc la dezechilibrarea arborelui. mărimea lor fiind greu de evaluat. Maşini industriale S-au făcut studii pentru măsurarea cantitativă a efectului vibraţiilor asupra clădirilor. accelerografe etc.zgomote amplificate adesea de către ferestre.

deoarece obosesc sistemul nervos. Efectul supărător al trepidaţiilor depinde atât de intensitate cât şi de frecvenţa lor. fisuri ziduri 40-50 Trepidaţii grele Fisuri în ziduri principale 50-60 Trepidaţii foarte grele Distrugerea clădirii Efectul asupra omului Vibraţiile mecanice ca şi cele acustice sunt dăunătoare sănătăţii omului şi lucrului pe care-l execută. (1. Vibraţiile acustice de intensitate mare (zgomotele) sunt supărătoare pentru aparatul auditiv şi pentru sistemul nervos.) unde ω .acceleraţia trepidaţiei (cm /s2) f . Tabelul 1.1cm2/s.suplimentare cauzate de vibraţii. Pe baza acestora s-a ajuns la noţiunea de intensitate a vibraţiei . definită prin relaţia : l = ω2/f=8x Π2xN. mai uzuale fiind măsurătorile de amplitudini.1.) is = 0. Unitatea de măsura pentru intensitatea S se numeşte vibrar. Zgomotele de intensitate redusă sunt de asemenea supărătoare atunci când se repetă îndelungat.2. Clasificarea trepidaţiilor după efectul asupra clădirilor Vibrar Clasa trepidaţiilor Efectul asupra clădirilor 10-20 Trepidaţii uşoare Nu prezintă pericol 20-30 Trepidaţii mijlocii Nu prezintă pericol 30-40 Trepidaţii puternice Deteriorări uşoare. Ca urmare pentru măsurarea nivelului vibraţiilor se ia relaţia: P = 10 Ig .puterea medie a vibraţiei într-un sfert de perioadă În practică se foloseşte drept măsură a intensităţii vibraţiei expresia: i S = 10 Ig is (1.frecvenţa ei ( Hz) N . acceleraţii şi frecvenţe.3.

În urma dislocărilor. Tabelul 1. trepidaţii puternice în vehicule 60-80 Trepidaţii producătoare de deranjamente fizice. deci efectul dăunător se accentuează. dureri. ceea ce produce si o creştere a rosturilor fundaţiilor.3.este intensitatea eficace a trepidaţiei I0. vibraţiile cresc. variind după dispoziţia corpului 10-20 Percepere generală 20-30 Zguduiri datorate vehicolelor. I0 unde I . I (1. Împotriva dislocării fundaţiilor se iau măsuri.2. rău de mare. inadmisibile în clădiri 30-40 Trepidaţii în vehicole în mers liniştit 40-50 Trepidaţii în vehicole 50-60 Suportabile pe durată scurtă.). Efectul asupra preciziei de lucru a maşinii Operaţiile tehnologice întâlnite la diverse procese de fabricaţie necesită o varietate mare de maşini de lucru. sfărâmături ale materialelor care formează paturile elastice (pluta). Vibraţiile constituie principalul factor care dăunează preciziei lucrului realizat şi de aceea fundaţiile sunt constituite astfel încât să impiedice producerea şi propagarea vibraţiilor.intensitatea la pragul de percepere. tasări nepermise şi în special inegale ale fundaţiilor. prin armarea lor cu vergele de oţel. Nivelele de percepere a trepidaţiilor sunt prezentate în tabelul 1.2. . mare. Efectul asupra fundaţiilor maşinii Trepidaţiile pot produce dislocări ale unor părţi ale fundaţiilor maşinilor. Nivele de percepţie a trepidaţiilor Nivelul Efectul asupra omului şi sursele trepidaţiilor vibraţiei 0-10 Unde de percepţie. toate aceste maşini trebuie să funcţioneze cât mai liniştit cât mai uniform pentru ca produsele obţinute să fie cât mai exact prelucrate.

Atunci când vibraţiile nu pot fi complet înlăturate. fundaţiile masive se consideră ca . fundaţie si teren îl constituie forţa dinamică : ea poate fi o forţă de inerţie a maselor neechilibrate sau un efect al şocului.3. plută sau alte materiale elasice. ce pot fi de tip bloc sau de tip cutie cu pereţi- diafragme. Tipuri constructive de fundaţii de maşini şi materiale utilizate Tipuri de fundaţii de maşini Mărimea si direcţia forţelor pertubatoare precum si amplitudinile vibraţiilor produse de maşini. vibrând pe legături elastice (teren sau elemente artificiale). fundaţiile se limitează la anumite plăci. se pot produce eforturi unitare suplimentare datorate vibraţiilor. Primele sunt formate din blocuri mari de beton . o maşină de găurit. ele pot cauza deterioarea paturilor izolatoare ale conductelor de aburi. respectiv după principiul său de funcţionare. diferă după felul maşinii. scobituri necesare trecerii şi susţinerii elementelor componente ale agregatului. respectiv care transmit asupra fundaţiilor efecte dinamice neglijabile (de ex. Fundaţiile de maşini se clasifică din punct de vedere constructiv astfel :  fundaţii masive. rectificat). Din acest punct de vedere . Suprafaţa de rezemare pe teren este de regulă dreptunghiulară . compuse din unul sau mai multe planşee (tabliere). schematizate în calcul de obicei sub forma unor cadre plane sau spaţiale. schematizate în calcul ca blocuri rigide.  fundaţii în cadre. conductele trebuie prevăzute cu racorduri elastice. În suduri. servind la nivelarea maşinii. La acest fel de maşini.  maşini care nu produc forţe dinamice. stâlpi şi radier alcătuind un sistem spaţial. În calcule. deci care necesită fundaţii calculate pe baza teoriei vibraţiilor. Elementul esenţial în relaţia dintre maşină . maşinile se împart în :  maşini care produc forţe dinamice importante . servind in mod special pentru amortizarea zgomotelor. vibrând pe legături elastice (teren sau elemente artificiale). având ca urmare apariţia unor fisuri. sau eventuale straturi de cauciuc. Efectul asupra etanşeităţii şi izolării conductelor Vibraţiile produc uzura garniturilor la locurile de îmbinare a conductelor. prevăzute cu diferite goluri . 1.

1. Fundaţia masivă a unui compresor orizontal În fig. Fundaţiile în cadre reprezintă construcţia tip pentru grupuri turbogeneratoare. Motorul electric este aşezat pe un bloc de fundaţie care face corp cu fundaţia compresorului. În fig.4.1. se reprezintă fundaţia unei maşini cu abur de 1200 CP la care blocul de fundaţie cu diferite goluri. 1. În calcule fundaţia în cadre este considerată ca un element elastic. Pentru maşini mai complexe . canale si buloane de fundaţie . este reprezentată fundaţia unui compresor vertical cu doi cilindri . În fig. pentru un debit de 19 m3/min.2.1. Maşina este fixată pe fundaţie prin buloane. deci la determinarea frecvenţei proprii se ţine seama de deformaţiile sale . Distanţa mare dintre stâlpii cadrului permite instalarea comodă a condensatorului. fundaţiile masive pot fi executate cu o parte aparentă situate în subsolul sălii maşinilor.3.blocuri rigide ce vibrează împreună cu maşina. având conducte şi aparate suplimentare . Rezemarea pe teren se face pe o suprafaţă dreptunghiulară.2. conductelor regulatorului etc.de exemplu turbine cu abur. Fig. alăturată se prezintă fundaţia masivă a unui compresor orizontal cu un debit de 35 m3 /min. iar restul îngropat în pamânt.

Adeseori se pot executa cu fundaţii masive monobloc pentru grupe de 2-3 maşini identice.Radierul acestei fundaţii. Fundaţiile în cadre se întâlnesc la maşinile de turaţie mare.manivelă ( maşina cu abur. Ele au de obicei o placă de fundaţie superioară şi un radier îngropat în pamânt legate între ele prin stâlpi. care formează cadrul. Ambele sunt exemple de fundaţii masive înalte.se află în subsolul sălii maşinilor.3. Fundaţia unui compresor vertical cu doi cilindri . 1. compresoare. tubosuflante). Fig. aşezate una lângă alta. maşini electrice . motoare cu ardere internă) b) Fundaţii în cadre pentru maşini rotative de turaţie mare ( turbogeneratoare.6. 1.5. este îngropat sub nivelul pardoselii subsolului. sub forma unei plăci dreptunghiulare. Folosind dublul criteriu de alegere a fundaţiei: după forma ei - masive şi în cadre. reprezintă fundaţia unui grup turbogenerator de 20. Fig. cât şi după diferitele moduri de producere şi acţionare a sarcinilor dinamice fundaţiile sunt grupate astfel: a) Fundatiii masive pentru maşini cu mecanisme bielă .000 KW.1. pentru săli de maşini cu subsol. reprezintă fundaţia unui grup electrogen cu motor Diesel de 750 KW. c) Fundaţii sub maşini care produc şocuri d) Fundaţii pentru maşini unelte. Fig.

5. Fundaţia unei maşini cu abur Fig.4.Fig. 1. Fundaţia unui electrogen . 1.

Fundaţia unui grup turbogenerator În fig. 1.7. Fig. este prezentată fundaţia în cadre din beton armat pentru un grup turbogenerator de 25. Fundaţia masivă a unui grup turbogenerator .7. 1.000 kW.6. 1. Fig.

În fig. Fundaţia masivă a unei turbosuflante .8. Fig. s-a reprezentat placa superioară şi stâlpii fundaţiei unei turbosuflante realizate din profile metalice. 1.1.8. numai radierul fundaţiei fiind din beton.

Pentru elemente aflate în medii agresive. conform STAS 3349-74 sau se vor prevedea măsuri pentru protecţia betoanelor. sau pentru 1 C 2. cu armătură constructivă. în proiecte se vor prevedea betoane cu grade de permeabilitate corespunzătoare şi cu cimenturi şi agregate speciale rezistente la acţiunea agenţilor agresivi. Pentru realizarea fundaţiilor de maşini se vor folosi betoane cu mărcile minime prevăzute în tabelul 1. Rezistenţa pe cub a mortarelor pentru ancorarea şuruburilor şi a altor piese metalice precum şi a mortarelor de injectare a canalelor . data precomprimării. beton armat şi beton precomprimat.5 (strung. completări. tehnologia execuţiei. Beton armat în fundaţii masive şi în radiere de fundaţii în 3 C 8/10 cadre Beton armat în fundaţii cutie cu pereţi .3. raboteză etc.). Tabelul 1. 2 C 6/7. Materiale Fundaţiile de maşini se execută din beton. Tipuri de betoane folosite pentru execuţia fundaţiilor de maşini Nr.3.diafragmă de 4 C 12/15 rigidizare 5 Beton armat în suprastructura fundaţiilor în cadre C 12/15 6 Beton prefabricat în fundaţii de maşini C 16/20 7 Beton precomprimat în fundaţii de maşini C 18/22.5 Dacă la proiectare se stabileşte obligativitatea realizării unei anumite rezistenţe Rb la o vârstă mai mică de 28 zile (funcţie de data reală de încărcare a construcţiei. minimă a betonului Beton simplu pentru egalizări. proprietăţile cimentului folosit etc. freză.5 8 Beton de monolitizare cu agregate mărunte C 18/22. Destinaţia betonului Marca crt. pe desenele de execuţie se va indica în plus rezistenţa pe cub Rb necesară la vârsta respectivă.5 testare Beton în fundaţii masive pentru maşini cu mers liniştit.) sau în cuve de protecţie a stratului amortizor. pante.8/3.

cauciuc etc. . Caracteristicile funcţionale şi de calcul ale acestor materiale se vor lua conform prospectelor furnizorilor sau normelor tehnice de produs în vigoare.  coeficientul de dilatare termică lineară.  modulul de elasticitate. nisip etc. rezistenţa minimă după 7 zile va fi de 200 kgf/cm2.  caracteristicile de deformaţii în timp (relaxarea).  caracteristicile de calcul la oboseală. nisip etc.  caracteristicile de deformaţii în timp (contracţie şi curgere lentă).  coeficienţii condiţiilor de lucru pentru elemente solicitate la compresiune. 300 kgf/cm2 la 28 de zile. plută. balast.  materiale hidroizolante cu rol de etanşare.  caracteristicile de calcul la starea limită de oboseală etc.) sau discrete (cutii cu resoarte metalice. tegofilm. unele servesc şi la etanşarea rosturilor.  rezistenţele de calcul.  materiale de lestare (pământ. abaterile faţă de prevederile proiectului vor fi aduse la cunoştinţa proiectantului pentru a decide folosirea materialului respectiv.).  modulul de elasticitate şi coeficientul de contracţie transversală. lemn.  caracteristicile de calcul ale îmbinărilor sudate etc. Alte materiale În alcătuirea fundaţiilor de maşini se mai folosesc :  materiale vibroizolante continue (PFL poros. Se recomandă verificarea prin încercări a materialelor vibroizolante şi a caracteristicilor lor dinamice. păstrate în aer umed şi va fi de min.: se vor lua conform STAS 10111/2-77. se vor lua conform STAS 10111/2-77. Caracteristicile pentru calcul ale betoanelor vor fi următoarele:  rezistenţele normate.).armăturilor postântinse se determină pe cuburi cu latura de 7.07 cm. Armătura Caracteristicile pentru calcul ale armăturilor sunt următoarele:  rezistenţele normate şi de calcul.

Blocul de fundaţie apare în calcule prin masa sa. . În esenţă . Metode utilizate în studiul fundaţiilor de maşini Prima problemă în studiul fundaţiei unei maşini o constituie determinarea pulsaţiilor proprii pentru diverse feluri de vibraţii posibile. Clădirile. fie sub formă de tampoane şi arcuri apare în calculul vibraţiilor prin mărimea constantelor elastice. sunt: presiunea admisibilă pe teren şi coeficienţii elastici care intră in ecuaţiile vibraţiilor. comparându-le cu cifre pe care practica le-a arătat că sunt acceptabile. greutatea maşinii. ambele metode se bazează pe aceeaşi teorie a vibraţiilor. maşinile si instalaţiile învecinate condiţionează mărimea amplitudinilor admisibile ale maşinii studiate şi indică măsurile constructive suplimentare de protecţie împotriva vibraţiilor. teren de fundaţie. Cunoaştearea maximă de elemente de bază ale problemei: mărimea. 2. NORME GENERALE DE PROIECTARE A FUNDAŢIILOR DE MAŞINI 2. blocul de fundaţie . pătura elastică . precum şi prin calculul de rezistenţă la solicitările aplicate. Pătura elastică . forma blocului de fundaţie trebuie să asigure amplasarea corectă a tuturor pieselor componente ale maşinilor. frecvenţa forţelor perturbatoare. Acest lucru nu este suficient. produc pe teren anumite presiuni şi dau fundaţiei în mişcare anumite amplitudini. iar aplicarea ei corectă duce la rezultate foarte apropiate. deoarece forţele perturbatoare împreună cu cele statice. Proiectarea unei fundaţii de maşină necesită cunoaşterea caracteristicilor unei serii de elemente care concură şi anume : maşina. Proprietăţile terenului de fundaţie. poziţia centrului de greutate. amplasarea conductelor şi accesoriile maşinii. În plus. prin suprafaţa de rezemare cu aria şi momentele sale de inerţie. direcţia. În lucrările ruseşti de specialitate se insistă asupra valorii acestor amplitudini. clădirile şi instalaţiile învecinate. respectiv alegerea maselor şi a constantelor elastice astfel încât pulsaţiile proprii să nu ducă la un pericol de rezonanţă .1. care interesează problema tratată. prin poziţia centrului de greutate.fie sub forma unui strat continuu. În literatura germană se insistă în mod special asupra determinării presiunilor pe teren. dimensiunile de gabarit ale maşinii. comparându-le cu cifre admisibile.

Cx . fie format dintr-o pătură elastică interpusă. . fie natural.) iar între cuplu şi unghiul de rotire produs de el.) z 1 x Rx = K x  x  (2. amplitudini etc.2.6. aşezat pe un teren elastic. L Ψ date de relaţiile următoare. constante numite coeficienţi elastici ai terenului (Cz. efectul rezultat al acţiunii terenului se manifestă prin forţa elastică Rz.) y 1  L Ψ = K    . relaţia : M  K  .) x 1  L Ф = K    (2. Dinamica vibraţiilor fundaţiilor masive Se stabilesc relaţiile de bază pentru studiul dinamic al fundaţiilor de maşini. după natura elementului elastic. un element esenţial îl constituie deplasările elastice corespunzătoare unor anumite sarcini.) Aceste relaţii îmbracă diverse forme.x.Ф sau Ψ. între forţă şi deplasarea corespunzătoare există relaţia liniară: P  K  . (2. pe care blocul de fundaţie execută o deplasare fie ea: z.1. CΨ). după felul mişcării şi cauza care produce mişcarea.5. CФ . adică pentru determinarea mărimilor caracteristice ale vibraţiilor: pulsaţii proprii. Rx sau cupluri elastice L Ф.fundaţie ca un bloc masiv. care derivă din : 1 z Rz = K z  z  (2.3. Astfel. (2. dacă ne referim la terenul de fundaţie. Toate relaţiile de acest fel pornesc de la constatarea ca în regim de deformaţii elastice.) z Pentru terenul de fundaţie este normal să se determine constantele elastice pentru unitatea de suprafaţă. În acest scop se consideră amsambul maşină .4. (2. În studiul mişcărilor vibratorii.

sau t/m3.12.) Kx = Cx x S (kg/cm) (2.9. . tampoane de cauciuc. Axa verticală z. este în acelaşi timp şi axa elastică principală.la deplasarea orizontală. Ca urmare expresiile constante elastice pentru întreaga suprafaţă a fundaţiei iau formele : Kz = Cz x S (kg/cm) (2.CX.10. La structuri elastice de plută. De asemena. constantele elastice Kz. Ca regulă generală. axele elastice principale se află în planul tălpii fundaţiei. o forţă orizontală P.) KΨ = CΨ x I (kg/cm).) K z Cz  S În mod analog. deci care produce o translaţie fără rotaţie . acţionând de-a lungul axelor elastice principale. care trece prin aceste puncte.) Coeficienţii CZ.8.Kx. cauciuc.) KФ = CФ x l (kg/cm) (2.CФ. în kg / cm sau t / cm iar KФ. Ramân de determinat numai restul de două axe elastice principale. KΨ în kgcm sau tm. Dacă elementul elastic este chiar terenul de fundaţie. la arcuri de oţel. nu şi de rotaţie . P P    P x (2. deci trece prin centrul de greutate C al acesteia. aplicată în planul tălpii fundaţiei. Poziţia acestora în înălţime depinde de natura elementelor elastice. centrul de greutate O al maşinii şi centrul de greutate al fundaţiei trebuie să se afle pe aceeaşi verticală cu centrul de greutate C al tălpii fundaţiei. (2. axele principale se află în mijlocul grosimii stratului.11. Dacă o greutate G reazemă pe un teren elastic. paralele cu Ox şi Oy. axele elastice principale orizontale se află la jumătatea înălţimii acestora. imprimă fundaţiei numai mişcări de translaţie.) K x Cx  S Forţele exterioare.CΨ se măsoară în kg/cm3. deplasarea elastică verticală este : G G 0    G z (2.7.

2. beton armat sau beton precomprimat.1. asupra cărora acţionează în special forţe cu intensităţi variabile rapid în timp (dinamice).limitarea deplasărilor maxime ale fundaţiei datorită forţelor dinamice.2.  imperfecţiunea echilibrării rotoarelor.2. maşini cu piese în mişcare alternativă etc. . fluide.  forţe periodice (la fundaţii pentru : maşini rotative.2.). concasoare giratoare etc. prese de forjare. Forţele dinamice pot proveni de la :  mişcarea părţilor mobile ale maşinii. vibrând pe legături elastice (teren sau elemente artificiale).rezistenţa şi stabilitatea fundaţiei. gazoase) în interiorul maşinii. Fundaţiile de maşini se clasifică din punct de vedere constructiv astfel :  fundaţii masive. schematizate în calcul de obicei sub forma unor cadre plane sau spaţiale. Prescripţii de proiectare a fundaţiilor de maşini 2.  forţe cu distribuţie aleatoare (la fundaţii pentru: concasoare cu fălci. Forţele dinamice ce se aplică asupra fundaţiilor de maşini pot fi:  forţe de şoc (la fundaţii pentru : ciocane. La proiectarea fundaţiilor de maşini trebuie să se ţină seama de efectul oboselii materialelor. compuse din unul sau mai multe planşee (tabliere).).  mişcarea materialelor (solide. executate din beton. stâlpi şi radier alcătuind un sistem spaţial. la valorile admise.  fundaţii în cadre.3. sub acţiunea repetată a forţelor dinamice care se prezintă la subcapitolul 2.  alte efecte. Proiectarea şi realizarea fundaţiilor de maşini trebuie să asigure : . sonete pentru spart fontă etc. este STAS 7206-78. Generalităţi Principalul standard care stabileşte prescripţiile de proiectare pentru fundaţii de maşini. ce pot fi de tip bloc sau de tip cutie cu pereţi- diafragme. provenind din funcţionarea maşinii al cărei suport îl constituie. . schematizate în calcul ca blocuri rigide. în cazul maşinilor rotative. vibrând pe legături elastice (teren sau elemente artificiale).). ca de exemplu cele de câmp electromagnetic în cazul maşinilor electrice rotative etc.

durabilitatea în timp. 2. turaţiile de regim critice şi excepţionale ale maşinii.2. precum şi alte maşini care produc asupra fundaţiei solicitări dinamice importante. pe amplasamentul stabilit. fisuri etc). Datele minime necesare sunt: a) tipul maşinii. atât în funcţionarea de regim cât şi la pornirea şi oprirea maşinii. ascensoare. compresoare cu piston grupuri motocompresoare.). Proiectul unei fundaţii de maşină cuprinde piesele scrise şi desenate necesare realizării sale. În cazul fundaţiilor de maşini cu caracteristici dinamice speciale (de exemplu: fundaţii de turboagregate pentru centrale nuclear-electrice. concasoare). diagrama de intrare în turaţia de regim. fără apariţia fenomenelor nedorite (deformări şi tasări mai mari decât cele admise. turbosuflante).  turboagregatele (turbogeneratoare \ turbocompresoare. gatere).  Date asupra şantierului si clădirilor unde se proiectează construcţia şi anume: .  maşini-unelte. standuri de probă pentru turbine.manivelă (motoare Diesel. desenul de ansamblu al maşinii.  maşini care produc şocuri (ciocane. fundaţii pentru maşini cu turaţii foarte înalte etc. .proprietăţile fizico-mecanice ale solului.geologia terenului şi regimul apelor freatice . . puterea nominală.  Amplasamentul fundaţiei proiectate faţă de clădire şi în special faţă de fundaţiile ei.  laminoare.2. motogeneratoare. se recomandă ca prin proiect. să se prevadă cercetări experimentale privind comportarea dinamică a ansamblului maşină- fundaţie. Tema de proiectare a fundaţiei trebuie sa conţină :  Date despre maşină. Date necesare proiectării Aceste date cuprind condiţiile tehnice pentru proiectarea fundaţiilor de maşini supuse la solicitări dinamice şi anume :  maşini cu mecanisme bielă .

frecvenţa bătăilor etc.  La fundaţiile de concasoare: dimensiunile gurii de alimentare. provenind din funcţionarea maşinii. energia de lovire. presiunea de lucru. — date şi informaţii asupra rigidităţii maşinii şi asupra eventualei sensibilităţi la vibraţii a unor părţi sau sisteme ale maşinii sau a agregatelor vecine. . sens şi zonele pe care acestea se aplică) provenind din : — greutăţile părţilor fixe şi separat ale celor în mişcare ale maşinii. direcţie. b) schiţă de ansamblu a fundaţiei. ordinea de aprindere (la maşini cu combustie internă). frecvenţa mişcării diverselor piese etc.). — valori ale deplasărilor dinamice (amplitudini) admisibile pentru maşină. cuplul de scurtcircuit. denivelărilor. forţa în curea. pieselor metalice înglobate. c) schemă cu indicarea încărcărilor aplicate pe fundaţie (ca mărime.. — sarcini de montaj. cuprinzând un plan la cota superioară (tablier) şi secţiuni. tracţiunea de vacuum la condensatoare.  La fundaţiile de maşini cu mecanism bielă-manivelă : numărul cilindrilor. cu indicarea situaţiilor semnificative pentru solicitarea fundaţiei. elementelor necesare prinderii maşinii pe fundaţie. cu indicarea nivelelor. poziţia axului excentric şi al excentricilor etc. Se vor mai preciza :  La fundaţiile de maşini ce produc şocuri : greutăţile. plăcilor şi batiului. — efectele dilatărilor termice (ale maşinii şi conductelor etc. caracteristicile cilindrului. golurilor. greutatea condensatoarelor în exploatare normală şi la proba hidraulică. natura legăturii între condensator şi corpul turbinei. canalelor. — forţele perturbatoare şi repartiţia lor pentru regimul normal şi de avarie. — greutăţile elementelor accesorii ale maşinii şi de construcţie ce reazemă pe fundaţie. cota arborelui cotit faţă de tablierul fundaţiei. a procedurii de montaj. caracteristicile geometrice şi traiectoriile şabotei. — temperaturile şi diferenţele de temperatură la feţele elementelor de beton.  La fundaţiile de maşini rotative : greutatea rotorului sau a maselor în rotaţie pe fiecare lagăr. a gabaritelor libere ce trebuie respectate de proiectantul fundaţiei etc. — toleranţe de montaj impuse de furnizorul maşinii. a zonelor de sub-turnare. turaţiile critice ale arborelui.

— comportarea terenurilor sensibile la acţiunea de durată a vibraţiilor. beton armat şi în cazuri speciale oţel.) a zonei. forţe şi cupluri neechilibrate din funcţionarea maşinii. analizând toate cauzele posibile ale tasărilor în timp a terenului sub fundaţia de maşină. Date asupra condiţiilor de fundare Caracteristicile terenului şi condiţiile de fundare. Pentru construirea fundaţiilor de maşini se întrebuinţează zidărie de cărămidă. amplitudinile admisibile ale vibraţiilor forţate. Date asupra vecinătăţilor Se va da un plan de fundaţie şi de gospodărire subterană (inclusiv eventuale puţuri de adâncime. precum şi pentru completarea în adâncime până la nivelul terenului bun de fundare. statici şi dinamici ai stratelor de teren.  Zidăria de cărămidă se admite numai deasupra apelor subterane şi se execută din cărămizi bine arse şi selecţionate.  Betonul ciclopian având bolovani de rezistenţă de cel puţin 200 kg/cm2 şi beton C6/8 este admis la laminoare pentru fundarea instalaţiilor auxiliare care nu sunt expuse sarcinilor dinamice. cu precizarea amplasamentului preconizat pentru fundaţia de maşină. inclusiv efectul de antrenare a nisipurilor prin epuismente. cât şi sub aspectul protecţiei acesteia faţă de alte surse de vibraţie. — regimul apelor subterane. La fundaţiile de maşini unelte: schema de distribuţie a greutăţilor agregatului. a fundaţiilor de beton armat ale utilajelor de laminoare. în avizul geotehnic se vor mai preciza : — coeficienţii elastici. Date asupra seismicităţii Se va preciza gradul de intensitate seismică al amplasamentului. beton. de marcă minim 150. Pe lângă datele cuprinse în mod curent. . greutatea maxmă a piesei ce se poate prelucra. stabilit conform reglementărilor în vigoare. beton ciclopian. atât sub aspectul protecţiei contra vibraţiilor şi şocurilor generate de maşină a cărei fundaţie se proiectează. surse de epuismente etc. din punct de vedere al maşinii. Se vor da informaţii privind regimul de vibraţii din zonă. vor fi cele precizate prin aviz geotehnic.

trebuie să fie pe cât posibil pe aceeaşi verticală cu centrul de greutate geometric al suprafeţei tălpii fundaţiei. spre a nu produce vibraţii primejdioase. Fundaţiile de maşini se vor aşeza în general.  Oţelul beton va corespunde condiţiilor STAS 438/49. electroventiloatoare) sau dacă în cazul fundaţiilor izolate. Aşezarea fundaţiei pe piloţi se admite numai atunci când reducerea presiunilor pe teren sau a amplitudinilor oscilaţiilor fundaţiei nu poate fi obţinută pe alte căi.  Betonul de clasă inferioară C6/8 se va întrebuinţa numai ca beton de egalizare.  La fundaţii de beton armat se va folosi cel puţin marca C8/10. din anumite motive. în mod excepţional. iar la terenuri cu presiuni admisibile de până la 2 kgf /cm. respectiv 5% pentru terenuri cu presiune admisibilă mai mare. cei necesari pentru a reduce amplitudinile vor fi numai piloţi bătuţi. Se poate prevedea o fundaţie comună maximă si construcţie. această condiţie nu poate fi satisfăcută se admite. se va folosi cel puţin clasa C6/8 cu excepţia fundaţiior pentru stâlpul principal al laminoarelor. . de care se vor separa prin rosturi . Fundaţiile comune de maşini se impun atunci când agregatele instalate pe ele sunt direct legate (turbopompe. direct pe terenul de fundaţie. unde se va folosi cel puţin beton C8/10. se va face şi calculul dinamic corespunzător. Talpa fundaţiei comună a maşinilor direct cuplate trebuie să fie aşezată la aceeaşi cotă. Dacă piloţii sunt necesari din cauza terenului slab de fundaţie ei pot fi de tipul piloţilor foraţi.  La fundaţiile de beton simplu.5 m. La proiectarea fundaţiilor de maşini în afară de calculul strict general. dacă pe bază de calcul şi încercări se va dovedi că nu au loc acţiuni reciproce defavorabile între fundaţiile maşinii şi elementele construcţiei. cu excepţia fundaţiilor la laminoare. Când. o excentricitate de 3%. Centrul de greutate comun al fundaţiei şi al maşinii. Fundaţiile maşinilor se vor proiecta în general independente una de alta şi independente de fundaţiile sau de elementele altor construcţii. distanţa dintre ele ar fi mai mică de 2. ca beton de umplutură şi la elementele nesolicitate ale fundaţiei.

Dacă exista pânză de apă subterană. strat gros de nisip. Fig. de exemplu la nisip o înclinare de 1/3 . Fundaţiile de utilaje se vor aşeza numai pe terenuri naturale consistente: stâncă. se vor aplica măsuri speciale de fundare: piloţi. argilă compactă şi uscată.STAS 10101/21-75. . Clasificarea şi gruparea acţiunilor Acţiuni Valorile normale ale acţiunilor (încărcărilor) se vor lua conform: . linia de legătură dintre marginea fundaţiei maşinii şi marginea fundaţiei vecine nu trebuie să formeze cu orizontala un unghi mai mare decât 1/2 din unghiul de frecare al terenului respectiv. pentru încărcări date de zăpadă. atunci când nivelul acesteia se găseşte sub talpa fundaţiei.2. la o adâncime mai mică decât 1/3 din lăţimea acesteia. . se va subzidi fundaţia zidului sau a stâlpului construcţiei (fig.3. susceptibile de tasări importante. pentru încărcări datorită procesului de exploatare. . consolidarea terenului prin mijloace chimice. pietriş. Fundaţia unei maşini şi o fundaţie vecină 2.2.).STAS 10101/2-75 şi STAS 10101/2A1-78. Se va evita aşezarea fundaţiei pe terenuri afânate.2. pentru acţiunea vântului.1. La adâncimi diferite dintre fundaţia maşinii si o fundaţie vecină. putuţi (chesoane) palplanşe.STAS 10101/20-75.STAS 10101/23-75 şi STAS 10101/23A-78 pentru încărcări date de temperatura exterioară.STAS 10101/1-78. nu se recomandă o fundare directă.1. . Este deci necesar ca terenurile aflate sub talpa fundaţiei să fie compactate şi rezistente cel puţin până la o adâncime egală cu dimensiunea maximă la baza fundaţiei (lungimea). . pentru greutăţi tehnice şi încărcări permanente. în urma efectului trepidaţiilor. Când înclinarea liniei de legătură rezultă mai mare. În acest caz precum şi la terenuri cu rezistenţă insuficientă.

pentru nm ≤ 3000 rot/min (2.3. vor fi conform temei de proiectare. Valorile de calcul ale acţiunilor (încărcărilor) se determină prin multiplicarea valorilor normate cu coeficienţii na ai acţiunilor (încărcărilor).5Grot  ( ) . de atingere a amplitudinilor maxime şi de rezonanţă se vor lua egale cu 1. corespunzător acordării dinamice cu modul propriu de vibraţie de frecvenţă vecină cu frecvenţa perturbatorului. Încărcările specifice maşinii.) 3000 n Fpert. obţinute conform relaţiilor 2.1. pentru fundaţii de maşini rotative cu mişcare uniformă neperturbată (de exemplu fundaţii de turboagregate etc. Atât valoarea cât şi direcţia forţei perturbatoare pot varia independent de la lagăr la lagăr. pentru verificarea la starea limită de rezistenţă şi la starea limită de stabilitate a poziţiei. forţele perturbatoare (precizate prin tema de proiectare. pentru nm > 3000 rot/min (2.14. având valoarea globală: nm Fpert. în cadrul limitelor de mai sus.5Grot  ( m ) 2 .2. avarierea şi repararea ei. Forţa perturbatoare trebuie considerată ca acţionând în fiecare lagăr al rotorului cu orice valoare cuprinsă între 0 şi valoarea dată de relaţia (2. într-un plan normal pe axa de rotaţie. 2. funcţionarea.) având echilibrarea executată în întreprinderea furnizoare.13 sau 2.14). Pentru definirea stărilor limită. provenind din montarea.2. 2.13. În calcul. Valorile na sunt conform tabelelor 2. Valorile acţiunilor (încărcărilor) seismice se vor lua conform prescripţiilor în vigoare.  0. direcţia forţei perturbatoare poate fi oarecare.  0.) 3000 în care: Grot este greutatea rotorului. sau în lipsa acestora. dacă pe baza valorilor reale ale parametrilor.14) se introduc multiplicate cu un coeficient dinamic.13) sau (2. vezi subcapitolul 2.4. se permite adoptarea în calcul a unei forţe perturbatoare convenţionale. nm este turaţia maşinii în rot/min. întreţinerea. Acţiuni specifice fundaţiilor de maşini În lipsa unor date de temă. 2.3. de fisurare. Valorile na pentru verificarea la starea limită de oboseală. se poate .

se va prefera evaluarea acestor forţe pe baza compatibilităţii totale sau parţiale a formelor proprii cu starea efectivă de rezonanţă. .) 3000 n Fdin. în care se include şi efectul amortizării. se recomandă următoarele valori pentru temperaturile de calcul:  creşterea generală uniformă a temperaturii faţă de temperatura medie de execuţie. Dacă această asigurare nu este posibilă. pentru care coeficientul dinamic în cazul structurilor de beton armat se poate lua cu valoarea : Ψmax = 10.  5  Grot  ( ) . faţă de starea de rezonanţă. Acţiunile termice se recomandă a se lua în considerare numai în zona turbinei.) sau în cazul lipsei datelor de temă şi numai în situaţiile precizate mai sus. se va considera situaţia de rezonanţă. .) 3000 La calculul repartiţiei şi mărimilor locale ale forţelor perturbatoare la fundaţii de turbo-agregate. Valoarea globală a forţelor dinamice se va lua în calcule astfel: Fdin.  5  Grot  ( m ) 2 .asigura un ecart minimum de ± 20 %. efectul contracţiei betonului va fi introdus în calcul ca o scădere de temperatură de 15°C. pentru nm > 3000 rot/min (2.) în zona: . În cazul fundaţiilor de mari dimensiuni. valoarea globală va fi: nm Fdin.16. lonjeron etc. în mod acoperitor şi independent de acordarea dinamică.corpului de înaltă presiune al turbinei 30°0.  diferenţa de temperatură între feţele aceluiaşi element de beton al tablierului (antretoază. ţinându-se cont de distribuţia aleatoare a forţelor perturbatoare. pentru nm ≤ 3000 rot/min (2.15.17.   max  F pert  10 F pert (2.corpurilor de medie şi joasă presiune ale turbinei 16°C. Pentru fundaţii de turboagregate cu termoizolaţie normală. în lipsa datelor de temă.

85 lestărilor din nisip. Acţiunile permanente se aplică în mod continuu cu o intensitate practic invariabilă în raport cu timpul. 1 Greutatea părţilor fixe ale maşinii şi 1. Nr. sau pot lipsi în anumite intervale de timp. conform principiilor enunţate în STAS 10101/0-75 în : .Clasificarea acţiunilor La calculul fundaţiilor de maşini. pe toată durata exploatării construcţiei.acţiuni temporare de lungă durată.1.85 maşinii 3 Greutatea materialului din maşină 1. min. acţiunile se clasifică.00 1. balast etc.acţiuni permanente.05 0.10 0. Acţiuni permanente Coeficienţii acţiunilor.00 0. Tabelul 2. . dar mai mici decât durata în .20 0.90 7 împingerea hidrostatică la nivel 1.10 0.90 maşină şi a elementelor de construcţie rezemate pe aceasta 5 Greutatea proprie a umpluturilor şi 1. 6 Greutatea şi împingerea pâmântului 1.00 mediu 8 Acţiunea precomprimării 1.90 Acţiunile temporare variază sensibil în raport cu timpul.00 sau în accesoriile acesteia 4 Greutatea proprie a fundaţiei de 1.1.15 0.acţiuni temporare de scurtă durată.95 accesoriilor acesteia 2 Greutatea părţilor în mişcare ale 1. Acţiunile permanente şi valorile coeficienţilor na sunt conform tabelului 2.acţiuni excepţionale.15 0. . max. Acţiunile temporare de lungă durată sunt acelea care au intensităţi constante pe durate îndelungate de timp. Acţiuni permanente na crt. .

2.3 maşinii 2 Efectul temperaturii tehnologice provenind din 1.3. crt.exploatare a construcţiei. acţiunilor. Acţiuni temporare de lungă durată crt.3 3 Acţiunea vântului (pentru fundaţii 1. Tabelul 2. Acţiunile excepţionale şi valorile coeficienţilor na sunt conform tabelului 2. intensităţile maxime aplicându- se pe durate reduse. Coeficienţii acţiunilor. na 1 Forţe dinamice provenind din funcţionarea 1.2. sau chiar niciodată pe durata de exploatare a construcţiei.0 funcţionarea maşinii inclusiv contracţia Acţiunile temporare de scurtă durată sunt acelea care au intensităţi variabile sau practic constante.2 condensatoarelor 2 Încărcări de montaj (distribuţie) 1.3 exterioare) 4 Încărcarea cu zăpadă (pentru fundaţii 1. Tabelul 2.4 exterioare) 5 Variaţia împingerii hidrostatice faţă de 1.4.3. Acţiunile temporare de lungă durată şi valorile coeficienţilor na sunt conform tabelului 2. Acţiuni temporare de lungă durată Coeficienţii Nr. .4. Acţiunile temporare de scurtă durată şi valorile coeficienţilor na sunt conform tabelului 2. Tabelul 2. Acţiuni temporare de scurtă durată na 1 Forţe provenind din proba hidraulică a 1. Acţiuni temporare de scurtă durată Nr.0 nivelul mediu Acţiunile excepţionale intervin foarte rar.

0 Trecerea acţiunilor dintr-o clasă în alta se poate face de către proiectant.0 2 Forţe provocate de scurtcircuit 1. coeficienţii acţiunilor temporare de scurtă durată (tabelul 2. practic posibile. Grupările de acţiuni pentru calculul fundaţiilor de maşini se stabilesc conform tabelului 2. una din acţiunile excepţionale (tabelul 2.) În grupările II şi III.5.1. dacă proiectantul apreciază că fundaţia de maşină respectivă prezintă condiţii speciale de exploatare sau caracteristici deosebite.acţiuni permanente (tabelul 2. denumite grupări de acţiuni. Grupări de acţiuni Nr.acţiunile din gruparea suplimentată) fundamentală. Coeficienţii acţiunilor.3.5. pe baza justificărilor tehnice şi economice.) 3 Gruparea III (specială) . Acţiuni excepţionale na 1 Acţiunea seismică 1. crt. .) la stările limită de rezistenţă şi de stabilitate a poziţiei. La alcătuirea grupărilor de acţiuni în exploatare se va ţine seama de compatibilitatea acţiunilor simultane indicată în tabelul 2.4. Grupări de acţiuni Acţiuni ce se pot introduce crt.2.una sau mai multe acţiuni temporare de scurtă durată (tabelul 2. col. Tabelul 2.6. se reduc prin multiplicate cu coeficienţii de grupare ng având . .) . acţiunile din gruparea II fundamentală. ale diferitelor acţiuni. In grupări 1 Gruparea I (fundamentală) .acţiuni temporare de lungă durată (tabelul 2.3. Gruparea acţiunilor Calculul fundaţiilor de maşini se efectuează considerându-se combinaţiile cele mai defavorabile.) 2 Gruparea II (fundamentală . 3.Acţiuni excepţionale Nr.

coloanele 3 pot fi modificate de proiectant.15 0. Tabelul 2.95 1.00 sau în accesoriile acesteia Greutatea proprie a fundaţiei de maşină şi a 4 elementelor 1. min.6.85 respectiv 0.05 0.crt.90 Permanente de construcţie rezemate pe aceasta .00 1. n = na∙ng din col. incomp atibile Greutatea părţilor fixe 1 ale maşinii şi 1. conţine coeficienţii n = na∙ ng care se iau în calculele la stările limită de rezistenţă şi stabilitate a poziţiei.85 mişcare ale maşinii Greutatea materialului 3 din maşină 1.10 0.10 0. crt. min.6.85 1.05 0.90 1.75. max.00 1. Tabelul 2.90 1. Datele din tabelul 2.85 1. la stările limită ale exploatării normale.00 1.10 0. coeficienţii de grupare n0 se iau în considerare în toate cazurile egali cu valoarea 1.15 0.95 1. Acţiuni acţiunil or max.05 0. max.95 accesoriile acesteia Greutatea 2 părţilor în 1.00 1. min. Gruparea Gruparea Gruparea 1 al I II III Nr.15 0.00 1.valorile 0.6. Coeficienţi luaţi în calcul Nr.

1.90 pământului Împingerea 7 hidrostatică 1.10 0. inclusiv contracţia Forţe provenind 11 din proba 9.10 0.00 0 la nivel mediu Acţiunea 8 precomprim 1.98 - (distribuţie) .30 - din funcţionarea Temporare de scurtă Temporare de lungă durată maşinii Efectul temperaturii tehnologice provenind 10 din 11 1.00 . Greutatea proprie a 5 umpluturilor 1.17 1.20 0. .90 1.85 şi testărilor din nisip.11 .90 - hidraulică a condensatoa relor Încărcări de durată 12 montaj . .20 0.00 - funcţionarea maşinii.20 0.00 0 1.30 . 0.00 .85 1.90 ării Forţe dinamice 9 provenind 11. 1.15 0.02 . balast etc. 1.30 .15 0. 1. 0.10 0. 1. Greutatea şi 6 împingerea 1.15 0. 1.90 1.90 1.85 1.10 .90 1.00 0 1.

00 - seismică Forţe 17 provocate de 9. când nu se poate calcula exact. se va considera intre 2 şi 3 după caz . coeficientul de oboseală p. 1. a) Sarcinile permanente : greutatea proprie a maşinii .05 - cu zăpadă Variaţia împingerii 15 hidrostatice . .datele necesare pentru acestea se vor stabili de la caz la caz . . . din funcţionarea maximă. .influenţa temperaturii. greutatea si împingerea pamântului. . se vor se va calcula cu omsarcină utilă cel puţin 2000 kg / m2.75 - faţă de nivelul mediu Acţiunea Excepţionale 16 13. 1. În lispa lor.sarcini dinamice extraordinare.sarcini permanente .17 .13 Acţiunea 16 . 0.sarcini dinamice.3.11 . . .00 - scurtcircuit 2.16 .19 . pentru părţile fundaţiei unde se prevede montarea pieselor grele.sarcini accidentale. la rost de cel puţin 600 kgf / m2. 0.85 . 1. b) Sarcinile statice înlocuitoare . 1. d) Sarcinile dinamice extraordinare : ce pot rezuta din defecte . 0.2. ele trebuie sa fie indicate de uzina furnizoare. din defecte funcţionale . Prescripţii de calcul a fundaţiilor de maşini Calculul de rezistenţă al fundaţiei trebuie efectuat pentru următoarele sarcini şi influente: . .98 - vântului 14 Încărcarea . greutatea proprie a fundaţiei. în timpul montajului . c) Şocurile de montai: se vor indica de uzina furnizoare . . 1. inlocuitoare .

Se vor lua în considerare următoarele stări limită : — stări limită ultime: de rezistenţă. cărora li se asigură aderenţa cu betonul înainte sau după transfer şi la care procentele de armare se încadrează în prevederile STAS 10111/2-77. e) Influenţa variaţiei de temperatură: va fi considerată conform prescripţiilor pentru materialul respectiv. lunecare). în conformitate cu principiile de verificare enunţate în STAS 10100/0-75 şi cu prevederile fundamentale pentru calculul şi alcătuirea elementelor din beton. 2. a amplitudinilor. pulsaţiile proprii ale cadrelor vor fi cât mai apropiate între ele .9. La fundaţii de maşini flexibile (de ex.9.6. — stări limită ale exploatării normale : de fisurare. 6.1.2 şi 7.2 tabelul 38. La fundaţii în cadre . la care se realizează o stare de eforturi interioare iniţiale. de deformaţie. pct. folosind factorii de rigiditate prevăzuţi în STAS 10111/2-75 pct. conform informaţiilor furnizate prin tema de proiectare (pct. pe baza unui calcul aproximativ. beton armat şi beton precomprimat enunţate în STAS 10102-75. pentru a se evita rezonanţa. de stabilitate a poziţiei (răsturnare.6. Elemente din beton armat se consideră acele elemente la care procentele de armare se încadrează în prevederile STAS 10111/2-77 pct. de rezonanţă.7. cu ajutorul unor armături pretensionate. Elemente de beton precomprimat se consideră acele elemente din beton armat.10 şi 7. Calculul fundaţiilor de maşini din beton. La determinarea stării de eforturi şi a eforturilor secţionate se va considera că structurile de rezistenţă ale fundaţiilor de maşini sunt alcătuite din materiale elastice şi omogene şi ca atare li se pot aplica relaţiile din mecanica construcţiilor.7. Pulsaţiile proprii ale fundaţiei aşezate pe un mediu elastic trebuie să fie cât mai depărtate de viteza unghiulară a maşinii. 7. de oboseală. se va evalua. În lipsa acestor date.funcţionale se vor indica de uzina furnizoare. însă toate deasupra sau sub viteza unghiulară a maşinii.2).1. beton armat şi beton precomprimat se efectuează prin metoda stărilor limită. Calculul dinamic al fundaţiei cuprinde determinarea pulsaţiilor sau a frecventelor proprii ale fundaţiei.11. o . vibraţiilor si a sarcinilor statice înlocuitoare. 6. fundaţii în cadre pentru turbogeneratoare) se recomandă considerarea în calcul şi a rigidităţii maşinii.

Prin modelele de calcul se va urmări: — obţinerea unui grad ridicat de exactitate. pentru beton. Efectul umpluturilor laterale asupra comportării statice şi dinamice a fundaţiilor masiv se va putea lua în considerare pe baza unor justificări teoretice şi experimentale. Calculul se va efectua pe o schemă de calcul (model static şi model dinamic) rezultat din schematizarea (discretizarea) structurii reale ce se proiectează.valoare acoperitoare pentru rigiditatea maşinii. Modelele vor pune în evidenţă : — comportarea statică plană şi spaţială a structurii reale ce se proiectează. Modelul de calcul static şi cel dinamic pot diferi între ele. în gruparea I fundamentală. în gruparea cea mai defavorabilă. 6.3 I 7.3 şi 7. — încadrarea în limitele impuse de capacitatea de memorare şi de viteza de calcul a mijloacelor automate de calcul folosite. ng = 1) ale încărcărilor. rigiditatea elastică şi rigiditatea vâscoasă (amortizare) ale structurii. beton armat şi beton precomprimat se face pentru solicitările determinate prin luarea în considerare a valorilor de calcul a încărcărilor. Calculul la starea limită de rezistenţă Calculul la starea limită de rezistenţă. Valorile eforturilor unitare trebuie să nu depăşească rezistenţele de calcul oboseală precizate în STAS 10111/2-75. prin adecvarea la structura reală. — caracteristicile statice şi dinamice ale rezemării pe teren san pe elemente artificiale. eforturile unitare principale de întindere în beton şi eforturile de întindere în armătura înclinată şi etrieri. În calcul se consideră solicitările maxime stabilite pentru valorile de exploatare {γ.2.4 Calculul la starea limită de oboseală La starea limită de oboseală. se recomandă ca schematizările să permită o corespondenţă simplă între modele. se verifică eforturile unitare normale în beton şi armături. — caracteristicile inerţiale (mase). Calculul se efectuează cu formulele de calcul şi în condiţiile prevăzute în . 6. Verificarea elementelor din beton armat şi din beton precomprimat se efectuează cu formulele de calcul şi în condiţiile prevăzute în STAS 10111/2-77 pct.

funcţie de indicaţiile furnizorului maşinii. 5. Pentru elemente de beton precomprimat. în care l este deschiderea elementului de rezistenţă.6. 5. confom celor enunţate mai sus. Calculul la starea limită de fisurare Pentru elemente de beton armat.5 sub acţiunea solicitărilor maxime stabilite cu valorile de exploatare (na. lunecare) se face considerând valorile limită (de calcul) ale acţiunilor în gruparea cea mai defavorabilă.4 şi 7.2 şi 5. Calculul săgeţilor se face considerând valorile de exploatare ale încărcărilor (na ng=1) în gruparea I fundamentală.pct. conform prevederilor STAS 10111/2 . conform prevederilor din STAS 10111/2-77. 6. 7. pct. Calculul la starea limită de rezonanţă Starea limită de rezonanţă se consideră evitată dacă : .5. mărimea săgeţilor calculate ale tablierelor fundaţiilor în cadre se limitează la l/800.STAS 10111/2-77 pct. Verificarea stabilităţii la translaţie (lunecare) se va face conform STAS 10111/1-pct.. La console săgeţile se limitează la l/400. pct.2.7. Calculul Ia starea limită de stabilitate a poziţiei Calculul la starea limită de stabilitate a poziţiei (răsturnare. Pentru calculul fundaţiilor de maşini tip bloc masiv se vor aplica prevederile STAS 10111/1-77. Valorile maxime admisibile ale deformaţiilor inclusiv eventuale tasări ale terenului stabilesc prin tema de proiectare. 5.3. calculul la starea limită de fisurare se efectuează în afara şi în interiorul zonelor de transmitere.ng = 1) în gruparea I fundamentală. se limitează mărimea deschiderii fisurilor în secţiuni normale şi înclinate. 6.6 Calculul Ia starea limită de deformaţie La starea limită de deformaţie.7. Metodologia de calcul şi factorii de rigiditate se vor lua conform STAS 10111/2 pct. Verificarea stabilităţii la răsturnare se va face conform STAS 10111/1-77 pct.5. 6.

este necesară determinarea modurilor proprii de vibraţie ale fundaţiei maşinii (analiză modală). Amplitudinile dinamice maxime se calculează pentru forţele dinamice precizate în tema de proiectare. 20 % între frecvenţa perturbatorului (maşinii) şi frecvenţa proprie de vibraţie cea mai apropiată a fundaţiei de maşină. de frecvenţă vecină cu frecvenţa perturbatorului. Deformata dinamică şi distribuţia forţelor dinamice vor corespunde modului propriu de vibraţie de frecvenţă vecină cu a perturbatorului şi se calculează cu coeficienţii de rigiditate din STAS 10111/2-77. corespunzător acordării cu modul propriu de vibraţie. acestor forţe dinamice li se aplică coeficientul dinamic. Determinarea modurilor proprii de vibraţii se face pe modelul dinamic ales pentru două seturi de valori ai parametrilor dinamici şi anume : a) setul de valori ce dă frecvenţe proprii minime:  modulul de elasticitate minim 0. această condiţie este aplicată în cazurile în care datele temei de proiectare permit stabilirea modurilor proprii de vibraţii cu o precizie suficientă.33 Eb dinamic  coeficienţi de pat maximi 1.4. 0.50 Cz. 1. la fundaţii în cadre se va ţine seama de efectul forţelor tăietoare şi a inerţiei de rotaţie a secţiunilor. pentru agregate energetice conform STAS 6910-74. — se asigură un ecart de min.— amplitudinile dinamice maxime calculate nu depăşesc valorile admisibile prescrise.50 Cz. 1.90 m La determinarea modurilor proprii de vibraţie a fundaţiilor masive se va ţine seama de efectul umpluturilor laterale.67 Eb dinamic  coeficienţi de pat minimi 0.50 Cφ  mase minime 0. Amplitudinile admisibile se prevăd fie în tema de proiectare.50 Cx. 2. fie în condiţiile de funcţionare ale maşinilor precum şi în normele republicane de protecţia muncii.2.50 Cφ  mase maxime 1.50 Cx .10 m b) setul de valori ce dă frecvenţe proprii maxime :  modulul de elasticitate maxim 1. între frecvenţa perturbatorului (maşinii) şi frecvenţa proprie de vibraţie cea mai apropiată. Pentru verificarea condiţiei de ecart. Prescripţii constructive . 0.

Se admite o excentricitate a rezultantei forţelor gravitaţionale faţă de centrul de greutate al suprafeţei tălpii fundaţiei de : . între teren şi blocul de fundaţie se va intercala un strat vibroizolator.max.max. Rostul va fi curăţit periodic. pentru terenuri cu presiuni admisibile până la 2 kgf/era2 (inclusiv). pe umpluturi bine compactate şi consolidate care să asigure o tasabilitate redusă şi o presiune admisibilă suficientă. Fundaţiile de maşini se vor proiecta independente una de alta precum şi de construcţiile vecine. Dacă există diferenţe de cote de fundare între fundaţia de maşină şi fundaţiile vecine. Se va evita fundarea directă pe terenuri afânate. În cazul fundaţiilor care transmit la teren componente dinamice apreciabile şi a căror talpă intră sub nivelul apelor subterane. în mod excepţional. rostul va fi umplut definitiv cu un material compresibil de tip PFL etc. Fundarea Fundaţiile de maşini se vor aşeza direct pe terenul de fundare. fie se va adopta un procedeu de fundare indirectă (chesoane deschise. În asemenea cazuri.linia convenţională de unire a marginei fundaţiei de . de care se vor separa prin rosturi.) fie se vor lua măsuri de consolidare a terenului. . sau care se fundează pe terenuri rigide. piloţi etc. protejat într-o cuvă hidroizolată. axa de cădere a berbecului va coincide cu poziţia suportului rezultantei încărcărilor şi cu centrul de greutate al suprafeţei tălpii fundaţiei. pentru a i se asigura eficienţa. Rezultanta forţelor gravitaţionale va trece prin centrul de greutate al suprafeţei tălpii fundaţiei. În cazul fundării pe terenuri macroporice sensibile la înmuiere (loessuri). Excepţie fac cazurile când terenul de fundare este necorespunzător sau când evitarea rezonanţei nu este posibilă. dacă nu este accesibil. maşinile unelte) se pot funda. 3% din dimensiunile tălpii fundaţiei. La fundaţii de ciocane. 5% din dimensiunile tălpii fundaţiei pentru terenuri cu presiuni admisibile peste 2 kgf/cm2. puţuri. pentru evitarea transmiterii vibraţiilor prin mediul incompresibil. se vor lua măsurile indicate de prescripţiile tehnice în vigoare. referitoare la fundări pe asemenea terenuri. Fundaţiile pentru maşini mici precum şi cele cu mers liniştit (de ex. susceptibile de tasări sub influenţa vibraţiilor sau sub influenţa variaţiei nivelului apei subterane. Lăţimea rosturilor de separare va fi superioară deplasărilor statice şi amplitudinilor dinamice calculate.

fie se va subzidi fundaţia existentă.  supraacordat (frecvenţele proprii ale fundaţiei sunt superioare frecvenţei perturbatorului). dacă se demonstrează prin calcul şi experimental că interacţiunea nu conduce la efecte defavorabile. în care caz se recomandă să se alcătuiască o fundaţie uşoară. Aceste restricţii nu se aplică în cazul fundaţiilor de maşini cu mers liniştit şi nici în cazul celor de laminare. Alcătuirea generală Fundaţiile de maşini tip bloc masiv aşezate direct pe teren pot fi proiectate fie:  subacordat (frecvenţele proprii ale fundaţiei sunt inferioare frecvenţei perturbatorului). caz în care se recomandă să se alcătuiască o fundaţie cu masă mare. cu o arie relativ mică de rezemare. Dacă rezonanţa nu poate fi cert evitată. având arie mare de rezemare. turbocompresor. Talpa fundaţiei comune va fi aşezată la aceeaşi cotă de fundare. Pentru fundaţii în cadre. cu justificările de calcul acoperitoare. excepţie fac fundaţiile de laminoare. eventual în formă de cutie cu goluri. se permite proiectarea unei fundaţii comune pentru mai multe maşini de acelaşi tip sau pentru o maşină şi anumite elemente ale construcţiilor învecinate. fie se va modifica cota de fundare a fundaţiei de maşină ce se proiectează. Dacă acest unghi rezultă mai mare.maşină cu marginea fundaţiei vecine trebuie să facă cu orizontala un unghi cel mult egal cu jumătate din unghiul de frecare internă sau din unghiul taluzului natural. . ventilator electric etc). În cazuri excepţionale se poate adopta o prindere rigidă de planşeu. Se recomandă proiectarea de fundaţii comune sau fundaţii cu talpa comună pentru agregate ale căror maşini componente sunt cuplate (de ex. pentru realizarea acordării dinamice dorite. prin proiectare se vor lua măsuri pentru a face posibilă modificarea ulterioară a acordării dinamice a fundaţiei. se va respecta condiţia ca greutatea infrastructurii să fie cel puţin egală cu greutatea suprastructurii. Maşinile ce se amplasează pe planşeul unei construcţii. vor avea de obicei batiul aşezat pe un strat amortizor. În mod excepţional.

Tratarea rostului şi detaliile de armare respective vor fi obligatoriu precizate prin proiect. crestăturile. ca de exemplu fundaţiile de maşini de lungime mare cu mers liniştit. Alcătuirea constructivă a armăturii va corespunde prevederilor STAS 10111/2-77 pct. se montează înainte de betonare cu ajutorul unor şabloane susţinute de ancore metalice. prin utilizarea de blocuri de carcase si plăci de beton armat prefabricat.9. legate prin sudură de aceste carcase. cu excepţia unor cazuri speciale. unde se vor adopta rosturi de turnare cu zone ce se betonează ulterior. Cantitatea de armătură în fundaţiile masive de beton armat şi în radierele fundaţiilor în cadre va fi de min.2. Turnarea betonului în fundaţiile tip bloc masiv se va face continuu. 30 kg/m8 beton. La alcătuirea constructivă. iar diferenţa de temperatură între feţele aceluiaşi element nu va depăşi 30°C. pentru consumarea contracţiei. 12 mm. se vor evita plăcile subţiri. Secţiunea caracteristică a unei asttel de fundaţie înainte de betonare este prezentată în figura 2. Temperatura la faţa betonului elementelor fundaţiei de maşină nu va depăşi 50°C. cu ajutorul cărora se realizează un cofraj de beton armat pe conturul fundaţiei. În caz contrar se vor lua măsuri pentru îmbunătăţirea izolaţiei termice a maşinei şi a accesoriilor sale. cum sunt fundaţiile de laminare. încât betonarea să se facă în repriză. 50 kg/ma beton. consolele lungi şi flexibile. La fundaţiile masive de mare volum. s-a trecut la industrializarea execuţiei. Tablierul fundaţiei va fi protejat contra acţiunii uleiurilor sau altor medii agresive. Buloanele de ancoraj fiind în număr foarte mare şi având dimensiuni mari. Se recomandă ca fundaţiile de maşini să nu se tencuiască. cutiile pentru buloanele de ancoraj. cantitatea de armătură în suprastructura fundaţiilor în cadre de beton va fi de min. la fundaţia de beton armat trebuie montat tot cofrajul. Carcasele sunt asamblate printr-un sistem de legături şi tiranţi care asigură o rigiditate spaţială. iar armăturile fundaţiei se realizează din reţele sudate prefabricate. fără rosturi de turnare. Barele constructive vor avea diametrul min. Prin urmare. Executarea fundaţiilor pentru maşini trebuie astfel organizată. 6.7 şi 7. variaţiile brusce de rigiditate. toate elementele înglobate în beton. etc. . întreaga armatură. Armătura calculată sau constructivă va fi dispusă pe toate laturile elementelor de construcţie ale fundaţiilor de maşini. alcătuind o carcasă tridimensională.

4-tiranţi. 5-reţea inferioară de armături. 3-cofraj local de lemn. 2. se urmăreşte ca frecvenţa de operare a maşinii (în regim permanent) să se situeze în afara domeniului de existenţă a frecvenţei fundamentate proprii de vibraţii (evitarea rezonanţei) precum şi limitarea amplitudinii răspunsului dinamic (în raport cu cel admis) prin analize aproximative. Proiectarea tradiţională. fundaţii (sistem de preluare şi . platformelor marine. în general pe decuplarea arbitrară a gradelor de libertate dinamică sau pe modele inerţiale cu un număr redus de coordonate. 2. 2-buloane de ancoraj. În aceste condiţii. La trecerea de la câmpul unic cu o infinitate de puncte materiale la un număr finit de puncte locale se pun în evidenţă de regulă numai proprietăţile esenţiale.2. clădirilor foarte înalte. sau chiar simpliste. Proiectarea pe baza conceptelor dinamice a ansambului format din maşină (sursa generatoare de vibraţii). relevante ale sistemului. tunelurilor. barajelor şi a altor construcţii la care cerinţele de securitate şi fiabilitate sunt deosebit de stricte. Fig. Aceasta selectare prin simplificare a proprietăţilor reale ale sistemului se realizează prin intermediul unor ipoteze de comportare a structurii. Asamblarea carcaselor prin ancorare 1-construcţii portante. concomitent cu răspândirea calculatoarelor de mare capacitate s-au dezvoltat şi aplicaţiile calculului dinamic.3. cu condiţia asigurării unei aproximări corecte a comportării şi răspunsului acestuia pe un anumit domeniu de variaţie a acţiunilor asupra structurii. Concluzii Odată cu apariţia marilor centrale termoelectrice a centralelor nucleare. acţiuni de asemeni schematizate. podurilor de mare deschidere. specifică fundaţiilor maşinilor cu turaţie joasă şi medie (n<3000 rot/min) se bazează .

conformării componentelor structurale. Elaborarea unui concept unitar de proiectare pe baza conceptelor dinamice. în condiţiile unei funcţionări calibrate în frecvenţă (evitarea funcţionării în zona rezonanţei) şi în răspuns dinamic instantaneu (valoare maximă a răspunsului efectiv) să fie inferioară răspunsului limită admis.fundaţie .  modelarea terenului de fundare şi a mediului de amplasament. variaţia în timp şi influenţa solicitărilor puternice a rigidităţii elementelor structurale şi a terenului. particularităţilor acţiunilor.teren de fundare o conformare raţională a tuturor componentelor structurale constitutive prin care se asigură o comportare controlabilă în regim tranzitoriu şi permanent. definită prin caracteristici deterministe sau aleatoare. conferă ansamblului maşină . În alegerea modelului de calcul este necesară urmărirea câtorva aspecte principale: a) dimensiunea modelului se stabileşte astfel ca numărul şi poziţia maselor concentrate să respecte repartiţia maselor reale ca măsură de inerţie a sistemului.  modelarea elasică şi inerţială discretă a structurii fundaţiei specifică configuraţiilor geometrice ale maşinilor. .transmitere a forţelor dinamice) şi teren (mediu de rezemare şi atenuare a tuturor fenomenelor vibratorii controlabile sau necontrolabile) are la bază următoarele categorii de modelări:  modelarea acţiunilor produse de maşină. c) caracterizarea corespunzătoare a proprietăţilor mecanice ale materialelor în special al modulilor de elasticitate şi de deformare ai materialelor şi terenului de fundare. d) gradul de rafinare al modelului se va stabili de cerinţa de cunoaştere detaliată a eforturilor în diferite elemente sau de determinarea unui răspuns global pe un model cu rigidităţi echivalente care va furniza în continuare date pentru analize locale fixe. ca sursă tranzitorie sau permanentă descrisă în timp. b) folosirea modelelor plane sau spaţiale funcţie de existenţa axelor de simetrie şi de mărimea rigidităţii de torsiune a structurii.