1. Descrierea producţiei Industria vinicolă ca ramură principală a economiei din R.M. este cu adevărat o mîndrie naţională.

Tradiţiile vechi şi ultimele realizări ale tehnicii moderne fac ca vinurile moldoveneşti să fie cunoscute în ţară şi peste hotarele ei. Vestitele microzone Purcari, Ciumai, Oneşti, Cricova duc faima vinurilor moldave din cele mai vechi timpuri pînă-n prezent. Viticultura şi Vinificaţia în Republica Moldova au o tradiţie multiseculară şi în prezent ocupă un rol foarte important în complexul agro-industrial al ţării noastre. Ramura vinificaţiei este o parte componentă a Industriei Alimentare a Republicii Moldova. Industria vinicolă din Republica Moldova are un potenţial de prelucrare a strugurilor pînă la 1mln de tone amplasate la circa 125 de întreprinderi. Din cauza restructurării şi crizei economice în ultimii ani se achiziţionează şi se prelucrează în jur de 500mii tone de struguri, dar totuşi vinificaţia în ţara noastră rămîne a fi ˝unul dintre cel mai important izvor de fonduri bugetare˝. Combinatul de vinuri "CRICOVA" – este principalul combinat de producere a vinurilor de elită şi pe bună dreptate este considerat „perla” vinificaţiei moldoveneşti. «Cricova S.A» se specializează pe producerea vinurilor spumante atît prin metoda clasică, cît şi prin metoda tradiţională, de asemenea produce vinuri ordinare, de calitate şi de colecţie. Pentru aceasta fabrica utilizează bază de materie primă proprie, se cresc soiuri ca: Aligote, Chardonnay, Rkaţiteli, Sauvignon, Traminer, Feteasca, Cabernet, Cabernet-Sauvignon, grupa Pinot şi Merlot. În legătură cu aceasta fabrica de vinuri produce următoarele tipuri de vinuri de calitate: vinuri de calitate din seria „Oraşul Subteran”: «Aligote», «Chardonnay», «Sauvignon», «Cabernet», «Merlot», «Pinot Fran», «Muscat» şi de cupaj «Codru», «Dionis» şi «Vin nobil». Secţia de producere a vinurilor de calitate la Cricova S.A este amplasată în fostele hrube de piatră, care acum poartă denumirea de beci şi care reprezintă comoara naţională şi turistică a ţării. În conformitate cu metoda de producere, a structurii şi calităţii producţiei, combinatul este o întreprindere unică nu numai în Moldova, dar şi în toată lumea. După părerea specialiştilor din alte ţări vinurile de marcă şi cele spumante pot fi puse în acelaşi rînd cu vinuri ca: «Bordo», «Burgundia», «Riesling», «Reihn» ş.a. După cum se cunoaşte, beciurile sunt situate la adîncimea de 50-80 m pe o distanţă de 60 km. În interiorul beciului sunt multe secţii de bază, cît şi auxiliare. Turiştii, lucrătorii se deplasează prin beci, orientîndu-se după aşa numitele străzi, care poartă denumirea soiurilor sau a vinurilor: de exemplu, strada Aligote, Cabernet, Sauvignon, ş.a.m.d. Producerea şi maturarea vinurilor de calitate se realizează în beciuri, unde în decursul întregului an se menţine regimuri constante de temperatură 12-14 oC şi regimuri constante de umiditate 95-98 %, care sunt indici foarte importanţi pentru obţinerea vinurilor de calitate .

pamînturile care. Adică sectorul unde va fi amplasată secţia să poată realiza producţia gata. 40 ha viţa de vie tînară în regiunea oraşului Criuleni. Combinatul şi-a propus să aleagă pentru situarea podgoriilor sale zonele viticole din sudul (regiunea oraşului Cahul) şi centrul Republicii (regiunea oraşului Criuleni şi a oraşului Cricova). . Combinatul de Vinuri „Cricova” S. În vederea obţinerii unor vinuri calitative. apă potabilă. Israel. sinecostul producţiei să fie cît mai rentabil. umiditate şi. calitativ trebuie de ales locul amplasării viitoarei secţii vinicole. ceea ce înseamnă că dispune de o importantă baza de materie primă proprie.A. ajută Combinatul să păstreze din an în an calitatea excelentă şi originalitatea vinurilor sale. Fabrica ce mi-am pus în plan so reconstruiesc a fost construită în anii 1953. Anume aici începe istoria perlelor vinificaţiei moldave. precum şi circa 100 ha de viţă de vie pe rod şi 15 ha de viţă de vie tînara în preajma oraşului Cricova. Pentru reconstrucţia viitoarei secţii vinicole specializată în producerea vinurilor de calitate am ales centrul Moldovei deoarece condiţiile climaterice şi solul din această zonă sînt favorabile pentru plantarea şi creşterea soiurilor Sauvignon. Pinot Blanc. Dar pentru obţinerea unor astfel de vinuri calitative.A. se pare că. de la sădirea butaşilor pînă la livrarea sticlelor etichetate pe raft. lumina şi căldura solară. Această zonă dispune de o reţea de transport destul de dezvoltată. să asigure o productivitate înaltă. în afară de piaţa internă. Menţionăm că Combinatul „Cricova” rămîne întotdeauna preocupat de extinderea şi îmbunătăţirea podgoriilor sale. ş. Anume posibilitatea de a asigura întregul proces de producţie.a. au fost destinate de natură anume unor vii roditoare. Analizînd datele statistice ale veniturilor bugetare am ajuns la concluzia că ar fi bine ca să orientăm viitoarea afacere în producerea vinurilor de calitate. înţelegînd din plin rolul crucial al materiei prime pentru obţinerea unor vinuri eminente. Rusia. unor vinuri care ar răspunde standardelor înalte de calitate ale mărcii „Cricova”. Circa 14 ha reprezintă viţa de vie pe rod în regiunea oraşului Cahul. În zona unde va fi viitoarea secţie trebuie să fie asigurată pe bază tehnico-economică.Producţia vinurilor de la Cricova . Belarus. este disponibilă reţeaua de energie electrică. Fabrica Cricova S. În prezent „Cricova” dispune în total de circa 280 ha de viţă de vie. Chardonnay destinaţi pentru acest tip de vin.A este specializată în producerea vinurilor spumante dar şi producerea vinurilor de calitate. materie primă şi forţe de muncă. mai important. dispunînd din plin de fertilitate. În urma cercetărilor efectuate am constatat că o reconstrucţie şi retehnologizare se poate de efectuat la fabrica de vinuri Cricova S. este foarte întrebată şi pe piaţa externă: Ucraina. Una din problemele principale care se pune la baza înfiinţării unei afaceri este cercetarea detailată a economiei naţionale. de asigurare cu apă şi desigur cu materiale de construcţie ieftine. Astfel găsind acel tip de activitate ce va aduce venit bun în economie. este o întreprindere cu un ciclu complex de producere.

dal 3 250000 150000 100000 500000 Preţul curent. La baza planului programului de producere se calculează volumul vînzărilor nete. frig etc. .1 Producerea şi comercializarea producţiei Programul de producţie al firmei reprezintă planul de fabricare producţiei în expresie naturală şi valorică pentru o perioadă dată. apă. materiale principale prevăzuteîn schema tehnologică ale proiectului. lei 4 100 90 80 Suma.curent Total Unitatea de măsură 2 dal dal dal Planul anual. Calculul indicilor economici În partea economică a proiectului se îndeplinesc următoarele calcule : 2. Aceste calcule se fac pe tipuri de produse finite pentru o unitate şi pentru volumul total de producţie şi sunt ca rezultat al calculului produselor.1 Planul producţiei pe sortimente şi calculul vînzărilor nete pentru vinurile de calitate si consum curent albe şi roşii Producţia 1 Vin roşu cabernet de calitate Vin alb chardonai de calitate Vin alb aligote de c. energie termică şi electrică. Calculele materiei prime şi materielelor principale se efctuează în baza normelor progresive de producţie dintr-o unitate de materie primă.1: Tabelul 2. Preţurile pentru o unitate de resurse materialo-energetice sunt cele de piaţă la momentul eleborării proiectului.2 Calculul necesităţii în resurse materialo-energetice În acest compartiment se calculează necesitatea în unităţi naturale şi valorice ale resurselor materialo-energetice necesare pentru îndeplinirea programului de producţie: materie primă. mii lei 5 25000 13500 8000 46500 şi comercializare a 2.2. Calculul este expus în tabelul 2. materiale principale şi auxiliare.

350 0.45 3602.35 2. lei Pentru o unitate de producţie Norma de Suma.4 0.569 - 3.0165 7600 2500 150 38.Materiale auxiliare 5.077 0.0525 32500 1250 7700 31.605 154410 102940 1500 2500 8500 1000 6948.07 15. tatea mii lei 6 7 1 Vin materie primă roşu netratat cabernet Vin materie primă alb netratat chardonai Vin materie prima alb netratat aligote Total Gelatină Anhidridă sulfuroasă Filtru-carton Tanin dal 262200 14421 dal dal kg l bucati kg m3 kg kg 45 35 - 1029.Calculul valoric al resurselor materialo-energetice se efectuează în tabelul 2.9 24972.4 - 46.257 26139.06 0.323 36.063 1.Materia prima 55 1048.51 0.Materiale auxiliare de baza 20 3 12.0 0. Tabelul 2.2 Calculul resurselor materialelor energetice Tipurile de resurse materialo-energetice Unitate de măsură 2 Preţul pentru o unitate.064 0.25 4.5 8. consum la mii lei 1000 dal 3 4 5 1.41 65 2.Resurse de energie Energie electrică Energie termică Gaz natural kw Gcal m3 0.0 55.4 1029.0 5.8 30 302.0 32 255 302.96 540 3.2 9.2.077 Total resurse materialenergetice - - - 220.045 0.5 675 26.029 0.5 22.8 57.72 5 17 2 30.3 0.684 Pentru tot volumul de producţie CantiSuma.72 Apă Sodă caustică Vopsia 3.5 15. Planul muncii şi al cadrelor .

mii lei 14 158.4 28.2 86.9 c) Personal de deservire general 11 22 - În afară de muncitori. este expus în tabelul 3.În compartimentul dat trebuie de calculat: • Personalul industrial productiv pe categorii.2 16. numărul cărora se planifică după lista de state (tabelul 3. specialiştii şi slujbaşii.2 b) Personal indirect productiv Electricieni Lacatusi Laboranti Total Femei de servici Total Total 2 1 2 5 2 2 29 11 11 11 22 11 22 1600 1500 1600 1400 35.8 408. Tabelul 3.6 28. încadraţi nemijlocit în procesul de producere mai sînt şi alte categorii de muncitori.1.2 .2) Tabelul 3.1 Numărul industrial productiv şi fondul tarifar de salarii planificat Profesia muncitorului Numărul de oameni Recepţia vinului materie primă Tratarea vinului materie primă Filtrarea Tratarea cu frig Maturarea vinului Total 2 12 2 2 4 22 a) Personal direct productiv 5 10 11 11 11 11 132 22 22 44 Lunile lucrate Oameni-luni lucrate Salariul tarifar lunar. • Fondul total de salarii. lei 1400 1200 1300 1300 1400 Salariul tarifar total. Personalul încadrat în procesul de producere de bază.5 35.conducătorii.8 30. • Salariul mediu lunar al unui lucrător.6 61.6 291.9 30.

mii lei profesionala unităţi după state d) Personal de administrare si functional Şeful secţiei de tartare Șeful sectiei de maturare Tehnolog Sef de laborator Inginer chimist Inginer microbiolog Inginer mecanic Total Conducător Conducator Specialist Conducator Specialist Specialist Specialist 1 1 2 1 2 2 1 10 5000 5000 4000 4000 3500 3500 3500 11 11 11 11 11 11 11 - 55 55 88 44 77 77 38. trebuie să calculăm fondul total de salarii. Munca. în procente către plata după tarif.5 Determinînd numărul lucrătorilor. Mărimea acestor suplimente se stabileşte. lei Lunile luucrate Salariul total.5 din salariul tarifar sau de functie al salariatului. de regulă. este necesar de a aduna la fondul tarifar suplimentele nominalizate mai sus de salarii. se plateste in marime nu mai mica de 1. Fondul total de salarii al muncitorilor este compus din fodul principal şi fondul suplimentar de salarii În fondul principal de salarii se include: -Fondul tarifelor de salarii -Prime din fondul de salarii -Suplimente pentru lucrul în schimburile de noapte -Suplimente pentru condiţii grele şi dăunătoare de muncă -Alte suplimente În fondul suplimentar de salarii se include: -Plăţi pentru concediu -Plata suplimentară în timpul îndeplinirii obligaţiunilor de stat -Plata suplimetară pentru munca tineretului şi mamelor care alăptează Pentru a determina fondul de salarii principal.5 434.Lista de state a personalului de conducere a secţiei Categoria Postul Numărul de Salariul lunar. prestata in schimb de noapte. calculat pe o unitate de .

3 Calculul fondului principal de salarii pentru personalul industrial productiv Profesia muncitorul ui Număr-ul de oameni Lunile lucra-te Salariul tarifar lunar.05 50.8 3.4 Calculul fondului principal de salarii pentru personalul de administrare si functional .4 24.8 b)Personal indirect productiv Electricieni Lacatusi Laboranti 1 Femei de servici Total 2 1 2 2 2 29 11 11 11 3 11 - 1600 1500 1600 4 1400 - 35. mii lei Recepţia v.6 8 53. Tabelul 3. lei Salari-ul tarifar total. Pentru munca.15 7. mii lei (50% din salariul de baza) Suplimente p/u conditii grele si daunatoare de munca.8 408.pr.6 6 15.4 28.7 102.9 715.575 c)Personal de deservire general Tabelul 3.6 79. prestata in conditii nocive.5 277. Fondul de salarii al altor categorii de lucrători se planifică în baza salariilor lunare de funcţii şi numărul de luni lucrate pe an.pr. Filtrarea Tratarea cu frig Maturarea vinului 2 12 2 2 4 5 11 11 11 11 a)Personal direct productiv 1400 14 7 1200 1300 1300 1400 158.2 5 30.6 28.8 4.5 35.125 8.6 28.9 17.225 61.6 8.25 17.m.875 61.2 50.m. mii lei (25% din salariul de baza) Fondul anual principal de salarii . mii lei Suplimente p/u lucrul in schimbul de noapte. Mărimea salariului suplimentar se stabileşte în procente de la salariul principal şi variază între 8-10%.05 107.3 30. Tratarea v. dar nu mai mici de 25 la suta din salariul minimal pentru orele efectiv lucrate.15 15.6 61.6 7.2 14.4 204.45 8.8 7 7.2 16.timp.5 39. se calculeaza sporuri de retributii in marimi fixate.3 14.

mii lei (8% din salariul principal) 1.75 68. lei Salariul total.Postul Categoria profesionala Numărul de unităţi după state Lunile lucrate Salariul lunar.25 1 10 11 - 3500 - 38.96 Recepţia vinului materie a) Personal direct productiv 24.5 . mii lei Suplimente p/u conditii grele si daunatoare de munca.75 2 1 2 2 11 11 11 11 4000 4000 3500 3500 88 44 77 77 22 11 19. mii lei Fondul anual suplimentar de salarii.125 Tabelul 3.75 Condutor Specialist Conducator Specialist Specialist Specialist 1 11 5000 55 13.5 434.5 Calculul fondului suplimentar de salarii pentru personalul industrial productiv Profesia muncitorului Numărul de oameni 2 Fondul anual principal de Salarii.75 Conducător 1 11 5000 55 13.25 110 55 96.125 543. mii lei Personal de administrare si functional Şeful secţiei de tartare Șeful sectiei de maturare Tehnolog Sef de laborator Inginer chimist Inginer microbiol og Inginer mecanic Total 68.25 96.625 108.625 48. mii lei (25% din salariul de baza) Fondul anual principal de salarii .5 9.25 19.

8 b) Personal indirect productiv 22.31 4. mii lei Fondul anual suplimentar de salarii.6 c) Personal de deservire general 4.05 50.312 57.575 4.176 4.75 5.5 . mii lei (8% din salariul principal) Postul Personal de administrare si functional Şeful secţiei de tartare Șeful sectiei de Conducător Condu-tor 1 68.primă Tratarea vinului materie primă Filtrarea Tratarea cu frig Maturarea vinului 12 2 2 4 277.05 107.5 1 68.004 8.928 Femei de servici Total 2 29 53.6 Calculul fondului suplimentar de salarii pentru personalul de administrare si functional Categoria profesionala Numărul de unităţi după state Fondul anual principal de salarii .875 61.6 28.004 4.246 Tabelul 3.9 715.75 5.928 2.624 Electricieni Lacatusi Laboranti 2 1 2 61.2 50.

396/39 ۰ 11=3. Plata medie lunară pentru un muncitor se detrmină din formula: S = Fond. /Nmun.241 58.7 7.575 1359.168mii lei 4. În acest compartiment sunt arătate următoarele: 1.maturare Tehnolog Sef de laborator Inginer chimist Inginer microbiolog Inginer mecanic Total Specia-list Condu-cator Specia-list Specia-list Specia-list 2 1 2 2 1 10 110 55 96.646 5.۰ 11=1359.368 164.125 8.25 96.lei 2. Planul financiar 4.125 543.1 Calculul profitului net Pe baza acestui compartiment se determină eficienţa proiectului.9862 2.45 Tabelul 3.274 2. trebuie de luat în calcul sumele primelor plătite lucătorilor din profit( pînă la 50% din fondul total de salarii). mii lei 550.7 3.4 7.Calculul profitului net .8 4.333 3. tot.396 Salariul mediu lunar.85 43.7 Personalul întreprinderii şi fondul total de salarii Categoria lucrătorilor Numărul Fondul total de salarii.25 48.168 Muncitori direct productivi Personal indirect productiv Personal de deservire general Personal de administrare si functional Total 22 5 2 10 39 Pentru a determina salariul mediu.212 586.

252 418.077 15803.cheltuieli comerciale . Costul vînzărilor inclusiv: .32 1359. Vînzările nete 2.077 4.cheltuieli pentru salarizare . Cheltuieli de perioadă: . în cele din urmă contribue la creşterea nivelului de trai al populaţiei.63 1255.757 18593. care asigură perfecţionarea producţiei . Tabelul 4. Calculul necesarului în investiţii capitale pentru construirea(reconstruirea) producţiei. б) cheltuielile la 1 leu producţie marfă Tabelul 4.293 25406. Profitul brut 4.707 2790.cheltuieli de producţie indirecte 3.82 732.2.Profitul net (mii lei) Perioada de calcul 2008 2 46500 27906. brute şi nete.defalcări în fondul social . Indicatorii eficienţei: а) rentabilitatea vînzărilor.2 Eficienţa investiţiilor Investiţii se fac din cele mai vechi timpuri şi actualmente ele sunt o parte componentă a activităţii economice a tuturor agenţilor economice.cheltuieli materiale directe . autohtone şi străine.2 Lista utilajului din sectia de vinificatie secundara si preturile acestuia . creşterea economică. Profit de la activitatea operaţională 7. 3. Investiţiile reprezintă plasament de capital în diferite sfere de activitate în scopul obţinerii profitului sau a altui rezultat util. 4.1 Calculul profitului net Indicii 1 1.59 15803. Rambursarea creditului. care alocă sume importante din veniturile obţinute pentru extinderea şi modernizarea mijloacelor de producţie.cheltuieli generale administrative . de modernizare şi noi.396 407.783 1116. Investiţiile pot fi active financiare şi active reale. Investiţiile reprezină una dintre cele mai dificile resurse .alte cheltuieli operaţionale 5.

Cheltuieli pentru consrtuirea încăperilor de producţie suplimentare Total cheltuieli capitale Nr. 2.3 Calculul cheltuielilor capitale pentru reconstrucţia întreprinderii Indicatorii mii lei mii dola ri SU A 3 588.033 36.Cheltuieli pentru transportare şi montare 2. Preţ unitar (dolari SUA) 2 6204. 20 4 2 80 10000 500 1000 2500 1000 50 100 250 11000 550 1100 2750 220000 2200 2200 220000 660 2 300 30 330 588. 6. Practic. crt.49 unitate Total (dolariSUA) (dolari SUA) 11000 11000 33000 110000 1.186 11394 Cheltuieli pentru transportare şi montare 17634.22 (dolariSUA) 10% de la preţul utilajului 1000 1000 Total pentru o 1671.Cheltuieli pentru utilaj : .43 1080 1 1. Denumire utilaj Buc. 4.060 mii dolari SUA/6204. Rezervor de receptie Rezervor de tratare complexa Rezervor pentru repaos Pompe centrifugale Filtru presa Budane pentru maturare Dozator de SO2 Total : 3 10 10000 10000 3.Tabelul 4. . 7. 5.033 mii lei Termenul de recuperare a investiţiilor exprimă perioada în care investiţia se recuperează din profitul obţinut în urma punerii în funcţiune şi exploatării obiectivului construit.060 3.

Cper-cheltuieli de perioada 4. 4. In calitate de surse de finaţare a cheltuielilor capiatele pentru reconstrucţie vor folosite surse proprii.sunt necesare 14 luni.98 % 0.4: Tabelul 4.077=1.3 Calculul indicatorilor eficienţei activităţii întreprinderii În planul financiar se efectuează calculul indicatorilor eficienţei activităţii întreprinderii.3 Tabelul de totalizare a indicatorilor tehnico-economici principali ai întreprinderii proiectate .22/15803. = (Pb/ VN)*100%=18593.4 Indicatorii eficienţei activităţii întreprinderii Indicatorii Rentabilitatea vînzărilor Cheltuieli la 1 leu producţie Metoda de calcul R v.63/46500=0./VN=27906. VN-volumul vînzărilor nete. Cv-costul vinzarilor . π-suma profituli net annual al întreprinderii noi Astfel T= 17634. care se prezintă în tabelul 4.39 Deci pentru recuperarea investiţiilor din profitul obţinut în urma punerii în funcţiune şi exploatării secţiei de prelucrare a strugurilor .termenul de recuperare se calculează ca raportul dintre volumul investiţiilor şi volumul profitului obţinut anual.98 C1leu=Cv+Cper.66 lei unde: Pb-Profitul brut.66 Perioada de calcul 39. Termenul de recuperare al cheltuielilor se calculează după formula: T=CC/π În care: T-termenul de recuperare al cheltuielilor capitale CC-cheltuieli capitale totale.293+2790.116=13.707/46500*100=39.

În partea economică am calculat indicii economici ai proiectului şi am analizat următoarele: 1. Personalul: -personal direct productiv -personal indirect productiv -personal de deservire general -personal de administrare si functional 4. Rentabilitatea vănzărilor 10. . Termenul de recuperare al cheltuielilor capitale Unitate de măsură mii lei dal.168 30696.Tabelul 4. dal. Volumul producţiei: -vin roşu cabernet de calitate -vin alb chardonai de calitate -vin alb aligote de consum curent 3. dal. scopul căruia este de a arăta eficienţa economică a întreprinderii. Salariul mediu lunar 6.077 O.98 14 Concluzie: Scopul proiectului de curs este de a obţine deprinderi de calcul a părţii economice care este inclus în proiectul de an la oenologie.5 Indicatorii 1. Cheltuieli la 1 leu PM 9. Calculul indicilor economici 3. Profitul net 8.66 39. persoane persoane persoane persoane persoane mii lei mii lei mii lei mii lei lei % luni Perioada de calcul 46500 250000 150000 100000 22 5 2 10 1359. Descrierea producţiei 2. Planul financiar Cel mai important subpunct al proiectului este planul financiar.Fondul total de salariu 5.396 3. şi de asemenea eficienţa proiectului .Vînzări nete 2.923 15803. Costul producţiei 7. Planul muncii şi al cadrelor 4. dal.

.. De calculul necesarului de resurse materialo-energetice şi planul muncii şi al cadrelor depinde planul financiar.... În conformitate cu calculul indicilor de eficienţă a întreprinderii se poate face concluzia că întreprinderea lucrează neavînd pierderi ci din contra cu profit......… Calculul necesităţii în resurse materialo-energetice………………………............ CUPRINS Introducere ……………………………………………………………………… Producerea şi comercializarea producţiei……………….......…… Eficienţa investiţiilor………………………………………………………….. care reprezintă scopul de bază a activităţii de producere a unei întreprinderi......……… Concluzie Bibliografie .. Planul financiar…………………………………………………………….… Eficienţa economică a activităţii firmei…………………………………..………….În prima parte a proiectului am determinat cantitatea de producţie comercializată în unităţi valorice şi naturale.…… Planul muncii şi a cadrelor…………………………………………...... anume costul producţiei şi profitul net..

Curs .Managementul întreprinderii’’ ..BIBLIOGRAFIE 1.Blaj “Economia firmelor contemporane” 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful