Referat Biologie , Clasa a X a , Sem II

Sistem nervos . Boli ale sistemului nervos 1.1 Sistemul nervos (scurta descriere)
Sistemul nervos al unui animal (incluzând omul) coordonează activitatea muşchilor, monitorizează organele, primeşte şi prelucrează informaţiile primite prin organele de simţ şi iniţiază acţiuni. Cu alte cuvinte sistemul nervos este responsabil pentru menţinerea homeostaziei(echilibrul intern al corpului). Elementele principale ale sistemului nervos sunt nervii şi neuronii. Descriere Elementul principal al sistemului nervos este ţesutul nervos, format din neuroni interconectaţi prin axoni şi dendrite. La organisme mai evoluate(de exemplu, omul) se întâlnesc şi celule gliale, care susţin activitatea neuronilor fără a participa direct în prelucrarea de informaţii. Sistemul nervos este format din: Sistemul nervos central (SNC) Aceasta este partea principală a sistemului nervos şi se ocupă cu prelucrarea informaţiei venită de la receptori (de exemplu, receptori vizuali, tactili, de durere etc.) şi generarea de răspunuri. SNC este format din encefal şi măduva spinării. Aceste două componente sunt protejate de craniu şi, respesctiv, de coloana vertebrală. Sistemul nervos periferic (SNP) SNP este partea sistemului nervos formată din neuronii şi nervii din afara SNC. Aceştia se găsesc în membre (de exemplu, în mâină şi picioare) şi organe (de exemplu stomac, inimă etc.). SNP nu este protejat de oase sau de o barieră pentru sânge (faţa de creier care este protejat de bariera hematoencefalică), şi poate fi uşor lezat mecanic sau chimic. SNP se împarte la rândul său în două componente:

1. Sistemul nervos somatic, care este asociat cu controlul voluntar al mişcărilor prin
acţiunea muşchilor scheletici, cât şi recepţia stimulilor externi (în cazul stimulilor termici, stimulilor mecanici etc.). Sistemul nervos somatic este format din fibre aferente, care duc informaţiile de la surse externe spre SNC, şi fibre eferente, care duc impulsurile nervoase de la SNC la muşchi. Sistemul nervos autonom gestionează acţiunile care nu se află sub control conştient. El controlează de exemplu funcţiile vitale ca respiraţia şi bătăile inimii, dilatarea şi constricţia pupilelor, digestia etc. Se împarte în sistemul nervos simpatic şi cel parasimpatic.

2.

1.2 Boli ale sistemului nervos

Iordache Ana Maria , Bârlan Ioana 10 F

Altii pot avea simturi foarte dezvoltate. Autismul afecteaza grav abilitatile mentale. . cum ar fi bataile din palme. Bârlan Ioana 10 F . fenilcetonuria netratata (o incapacitate a corpului de a controla anumite substante chimice numite fenilcetone) . E posibil ca un copil cu autism sa nu fie interesat in a intra in joc cu altii sau sa nu fie capabil sa intre intr-un joc bazat pe imaginatie.dificultate in a se juca. si a capului. Ele pot fi de natura genetica. iar unele persoane pot avea simptome pe care altele nu le au. emotionale si comunicationale ale unei persoane. E posibil sa le lipsesca bunul simt si sa fie agresivi cu ei insisi si cu altii. Cauze Cauzele autismului nu sint bine cunoscute.dificultate in comunicare.mama bolnava in timpul sarcinii de rubeola sau rujeola (pojar). Ea poate trece de la o extrema la alta. Unii bolnavi de autism abia daca raspund la impulsurile celor cinci simturi. Un bolnav de autism poate avea crize si depresii. Ceea ce se stie este ca o crestere necorespunzatoare. . nu cauzeaza autismul. o idee sau o activitate. E posibil ca bolnavul sa foloseasca mai mult gesturi decit cuvinte. De exemplu. . Exista tendinta bolnavului de a repeta cuvinte si fraze si imposibilitatea de a-si concentra atentia si de a fi coerent. . de la simptome usoare la forme mai grave care pot afecta intreaga existenta a individului. Manifestarea autismului poate diferi in intensitate. Unii bolnavi fac miscari repetate ale corpului. Unele cazuri de autism au fost asociate traumelor. Limbajul vorbit se dezvolta de obicei greu sau deloc. Simptomele autismului pot dura pe tot pacursul vietii. Simptomele pot include: . deseori.lipsa oxigenului in timpul nasterii .excese in comportament.encefalita sau alte infectii grave care afecteaza creierul la sugar Simptome O persoana care sufera de autism poate avea numeroase simptome. incluzind: . Cuvintele sint adesea folosite necorespunzator. pot fi ameliorate prin interventii corespunzatoare si prin tratament adecvat.nesociabilitate. Clasa a X a . O persoana care sufera de autism poate avea reactii exagerate sau poate fi extrem de pasiva. un individ cu autism poate auzi un zgomot dupa care sa-si acopere urechile pentru mult timp. Tratament Iordache Ana Maria . Un bolnav de autism petrece mult timp singur si nu depune prea mult efort in a-si face prieteni. Nu se considera ca factorii psihologici contribuie intr-un fel la formarea autismului. Toate simptomele variaza in intensitate.Referat Biologie . bolile mintale sau faptul ca un copil "pur si simplu nu vrea sa reactioneze". bolilor sau anomaliilor structurale dinainte sau din timpul nasterii. insa. Se poate ca ea sa nu raspunda cu placere altora si sa nu isi priveasca in ochi interlocutorul. balansarea corpului inainte si inapoi. Unele persoane pot arata un interes obsesiv pentru un lucru. Sem II Autismul este o boala caracterizata prin afectarea dezvoltarii creierului. Se poate ca un sugar sau un copil bolnav de autism sa evite imbratisarile si orice fel de atingere. O persoana care sufera de autism nu e de obicei prea interesata in a avea relatii cu altii.simturi diminuate sau prea dezvoltate.

Tratamentul poate include: . etc. Tratamentul autismului dureaza de obicei o viata intreaga.medicamente . Acestia depind de un ingrijitor care sa le controleze comportamentul si sa-i ajute in activitatile zilnice. Aceasta trebuie adaptata fiecarei persoane in parte. Efectele secundare depind de tratamentul folosit. cum ar fi: epilepsie. cu atat se obisnuiesc mai bine sa traiasca alaturi de un bolnav de autism.terapie audiovizuala. O persoana care sufera de o forma mai grava de autism are nevoie de program permanent de terapie. depresie.terapie comportamentala pentru a ajuta bolnavul sa se adapteze conditiilor sale de viata . Tratamentul trebuie mereu imbunatatit. in functie de simptome si nevoi. care afecteaza abilitatea omului de a intra in contact cu ceilalti. Terapia comportamentala poate cauza frustrarea bolnavului si a familiei. boala poate sa se agraveze. O persoana care sufera de o forma mai putin grava de autism poate sa-si imbunatateasca starea o data cu inaintarea in virsta.). Doar recunoasterea si tratamentul precoce pot diminua efectele autismului."programe de integrare" care ajuta bolnavul sa se adapteze lumii inconjuratoare atit cit e posibil . Preventie Deoarece cauzele autismului nu sint cunoscute. pot cauza alergii. Dar. Sem II Tratamentul autismului se bazeaza in primul rind pe educatie. indrumare etc. Diverse Autismul este cea mai grava forma a manifestarii anomaliilor in dezvoltarea individului. O persoana care sufera de autism are nevoie de indrumare in obtinerea unei slujbe si in ceea ce priveste modul de a se acomoda cu rutina muncii zilnice. Iordache Ana Maria . Autismul trebuie tinut sub observatie permanenta. Clasa a X a .Referat Biologie . in cazul celor care sufera de o forma mai grava de autism.controlarea regimului alimentar . Unii bolnavi de autism pot. iritabilitate. sa aiba si alte afectiuni ale creierului.terapia limbajului Tratamentul mai poate sa includa educarea bolnavului de a se descurca in situatii noi (sa ceara ajutor. daca familia nu e in stare sa ajute si sa trateze o persoana care sufera de autism. O examinare genetica poate fi de ajutor unui cuplu care doreste sa aiba copii si au sau au avut in familie cazuri de autism.asigurarea unui mediu organizat de viata . nevoie de sprijin. Cu cit sunt incurajati mai mult. Uneori bolnavul necesita internarea intr-o institutie specializata. de asemenea. iar tratamentul trebuie imbunatatit. Familiile si prietenii bolnavilor de autism au. Autismul se caracterizeaza printr-o extrema dificultate de a raspunde la contactele sociale si de a comunica. care sa ajute in comunicare . de asemenea.terapia cu muzica . Medicamentele pot afecta stomacul. O persoana cu o forma mai putin grava de autism trebuie sa se astepte la simptome noi sau la o inrautatire a celor deja existente.terapie fizica . aceasta boala nu poate fi prevenita. Bârlan Ioana 10 F . sindromul Down.

toxoplasmoza) -toxici (alcool.Factori interni 1.20% imbecili . Simptome Oligofrenia se mai numeste si inapoierea mintala. alte toxice) -fizici (radiatii ionizante) 2. Bârlan Ioana 10 F . oxid de carbon. Insuficienta intelectuala insoteste persoana afectata de-a lungul intregii sale existente.75% debili mintali . Coefientul de inteligenta este mult scazut si in functie de nivelul sau se clasifica si boala ca fiind usoara. debilitate mintala.factori din timpul nasterii (perinatali): traumatisme obstetricale. Oligofrenia nu corespunde in totalitate notiunii de boala.forma medie (IMBECILITATEA) sau oligofrenia de gradul II .coeficientul intelectual este de la 50 la 69 Preventie Prevenirea aparitiei oligofreniilor se realizeaza prin: . vindecarea sau cronicizare. Sem II Oligofrenia Definitie Este o boala psihica caracterizata prin nedezvoltarea sau oprirea in dezvoltare a functiilor intelectuale.5% idioti Factori de risc Factorii care conditioneaza aparitia bolilor psihice pot fi clasificate in : .factori socio-economici Tipuri de boala Din punct de vedere clinic. Cauze Boala apare in special in familii cu risc genetic. sifilis. evitarea bolilor Iordache Ana Maria .factorii endocrini 4. Formele grave de oligofrenie sint mai rare decit cele usoare: . manifestare acuta.de o mutatie a unei gene . in sensul clasic de proces dinamic in evolutie cu debut.factori de dupa nastere (postnatali) si care actioneaza in primul an de viata: infectii. traumatisme cranio-cerebrale Alti factori care sint implicati in producerea bolilor psihice sint: .tulburari ale mai multor gene care apar ca rezultat al interactiunii dintre mai multe gene cu mediul inconjurator.coeficientul intelectual este de la 20 la 49 .forma grava (IDIOTIA) sau oligofrenia de gradul III . Aceasta deficienta determina insa dificultati importante de adaptare si frecvente tulburari psihice afective si comportamentale.factorii genetici (ereditari)care au rol determinant 2.Referat Biologie . medie sau grava. Oligofreniile pot fi conditionate: .factorii de dinainte de nastere (prenatali): -infectiosi (rubeola.factorii constitutionali innascuti sau cistigati 3. Clasa a X a .factori ecologici (influente negative ale unor fenomene ale societatii moderne): artificializarea mediului . intirziere mintala. handicap mintal si se caracterizeaza prin scaderea functiei intelectuale. factorul ereditar fiind cel care determina aparitia bolii. traumatisme psihice de-a lungul existentei) . intoxicatii.factori psihologici (carenta afectiva in copilarie.educatia sanitara a tinerilor casatoriti si a femeilor gravide.de o anomalie cromozomiala (numerica sau structurala) .factorii metabolici -Factorii externi sau factorii de mediu 1. oligofreniile sint clasificate in trei grupe: .coeficientul intelectual este de la 0 la 19 . Este absolut necesara cunoasterea masurilor de intarire a sanatatii.forma usoara (DEBILITATEA MINTALA) sau oligofrenia de gradul I . infectii in timpul nasterii 3.

colaterale. cunoasterea unor date despre evolutia normala si patologica a sarcinii. oua crude si lapte nefiert). dar si efecte negative prin posibilitatea unui consum inutil de catre unele categorii de bolnavi. . Determina tulburari de memorie. precum si medicamentele toxice in timpul sarcinii (aceste medicamente vor fi utilizate numai daca este in pericol viata gravidei si. Se urmareste evitarea denutritiei si a bolilor debilitante. Sem II contagioase. De asemenea. prescrise de medic. nefavorabile. . evitarea folosirii medicamentelor care au actiune toxica asupra fatului. Se urmareste prevenirea imbolnavirii prin rubeola (prin vaccinare. traumatizarea psihicului. tranchilizante. durabila si ireversibila.trebuie depistate precoce. la nastere . trebuie evitate conflictele.gravidele trebuie supravegheate permanent. gusa.evitarea factorilor care produc malformatii (factorilor cu potential teratogen). antidepresive sau alte medicamnete stimulante psihice. Clasa a X a . Bârlan Ioana 10 F .supravegherea nasterii pentru a preveni suferintele fetale si traumatismelor obstetricale . examenul radiologic.sfatul genetic se acorda numai in centre specializate (pentru a evita unele greseli) . Boala Alzheimer Definitie Boala Alzheimer este o afectiune degenerativa primara cu disfunctie generala difuza permanenta. Inmultirea arsenalului de medicamente a avut efecte pozitive. Lupta impotriva asa-numitei "poluari medicamentoase" nu inseamna renuntarea la medicamentele absolut necesare. refuzul sau respingerea acestora. Tratament In folosirea medicamentelor trebuie sa se evite doua atitudini gresite si daunatoare. Este cea mai frecventa cauza a dementei in rindul persoanelor cu virsta de 65 de ani si mai Iordache Ana Maria . fenilcetonuria). Trebuie evitate mediile toxice (gravida trebuie scoasa din mediul toxic). stress-ul. deoarece a permis un tratament mai individualizat. Sint interzise iradierile in primele trei luni de sarcina. screening . . ultrasonografia.diferitele tulburari metabolice vindecabile si care nu necesita cheltuieli deosebite (cretinismul. fetoscopia.depistarea unor boli ereditare inca din primele luni ale sarcinii. si anume: automedicatia si neglijarea indicatiilor medicului. se recomanda intreruperea terapeutica a sarciniii). in aceasta situatie. care poate agrava situatia bolnavului. insuficienta alimentatiei. cit si deficienta. toxoplasmoza (prin evitarea contactului cu animale domestice. Sunt interzise bauturile alcoolice. Automedicatia inseamna recurgerea la somnifere (hipnotice). . adverse).asigurarea unei alimentatii corespunzatoare si a unor conditii fizice sau psihice adecvate. Folosirea in exces a medicamentelor nepotrivite are urmari deosebit de grave cu o serie de efecte nedorite (secundare. evitarea contactului cu bolnavii de rubeola). boli infectioase si parazitare. Se recomanda schimbarea locului de munca a gravidelor care lucreaza in mediul toxic. Se practica punctia amniotica (amniocenteza). La fel de grava este si neglijarea indicatiilor terapeutice medicale. bolii hemolitice a nou-nascutului (prin supravegherea gravidelor Rh negative si administrarea imunoglobulinei G anti D la gravide Rh negative care au avut avorturi sau un copil Rh pozitiv). fara prescriptia si controlul medicului.prin examene in masa. consultatia prenuptiala (premaritala) este obligatorie la toti tinerii inaintea casatoriei (pentru depistarea riscurilor genetice) . precum si supravegherea medicala a sarcinii si a nasterii. amniografia. Trebuie evitat atit excesul. gindire si comportament. avind efecte foarte grave. evitarea consumului de carne cruda.Referat Biologie . ci la inlaturarea abuzului prin automedicatie.

Incidenta Potrivit statisticilor. incidenta tulburarilor mintala a crescut de la 605. Fiecare din aceste stadii are modalitati comune si diferite de tratament si ingrijire. de asemenea. fiind extrem de important sa fie cunoscute de ingrijitori si familie. este incapabil de a pronunta corect cuvintele si de a se exprima coerent. Cauze Rolul exact al geneticii in boala Alzheimer nu este clar. de la 928. in Romania. personalitate si gindire.3 persoane la 100. cantitatea de neurotransmitatori. Aceste canale sint esentiale pentru gindire. Schimbarile de comportament.Referat Biologie . Unele studii epidemiologice arata ca boala Alzheimer reprezinta 50% din totalul dementelor. sa aiba tulburari de comportament. si anume de acetilcolina (substante chimice care servesc drept mesageri intre celulele nervoase). inregistind o crestere semnificativa. se produce o degradare a celulelor cerebrale. 7 decese la 100. In plus. In aceasta perioada. Sem II mult. pacientul poate fi confuz. boli ale sistemului nervos si organe de simt (fara bolile cardio-vasculare) ocupa locul 5.000 locuitori.8 la 1170. sufera depresii. in 1997 (proportie la 100. O forma extrem de rara cu simptome timpurii ale bolii Alzheimer are legatura cu anumiti cromozomi. in 1993. virsta inaintata si prezenta sindromului Down. pe baza acestor simptome si a rezultatului citorva teste. Diagnosticul clinic al bolii Alzheimer poate fi facut cu precizie de pina la 90%. Clasa a X a . Aceste substante sint esentiale in procesul gindirii si al memoriei. de la 11. este mai mica. Boala Alzheimer afecteaza anumite canale ale creierului.3. la 17. mortalitatea generala a inregistrat valori semnificativ crescute. tardiv (sever). invatare si memorare. Bârlan Ioana 10 F . Persoanele care sufera de aceasta boala au creierul mai mic decit majoritatea populatiei. in 1994. decesele cauzate de tulburari mintale. Iordache Ana Maria . insa. in 1975. Diagnostic Diagnosticul bolii Alzheimer are la baza un istoric de accentuare a pierderii memoriei in timpul vietii si al altor functii cognitive. este dezorientat atit in timpul noptii. In cazul acestor persoane. pot fi observate. Boala Alzheimer are mai multe stadii evolutive: precoce (usor). Factori de risc Factorii de risc cunoscuti pina in prezent sint cei ereditari (cazuri de dementa in familie). Astfel. Se apreciaza ca persoanele avind o ruda de gradul I care sufera de boala Alzheimer se afla in risc teoretic absolut de 26% pina la 45%.9.7. intermediar (moderat). boala face ca persoana afectata sa nu mai poata sa se ingrijeasca singura deloc. In cadrul mortalitatii generale.2. Simptome Simptomele initiale sint dificultati in a-si aminti evenimentele recente si in a desfasura activitati obisnuite. Singurul factor de risc pentru ceilalti membri ai familiei este cel ereditar. In cele din urma. de personalitate si de gindire. si la 18. Cercetatorii au descoperit o legatura a acestei boli cu anumiti cromozomi. halucinatii Aceste schimbari apar mai repede sau mai putin repede in functie de persoana. in 1975.000 locuitori).000 persoane. cit si al zilei. la 883.

vorbirea. Unii bolnavi pot avea nevoie de medicamente pentru depresie. Bârlan Ioana 10 F . Boala are o evolutie progresiva. Cauze Exista mai multe tipuri de leziuni ale creierului. teama) si insomnii. Clasa a X a . controlul defecatiei (eliminarea de fecale). vederea si constienta bolnavului. Diagnostic Iordache Ana Maria . Exista mai multe tipuri de convulsii. diaree. infectii cerebrale. cum ar fi halucinatiile. ea putand fi cauzata de diferite afectiuni precum: traumatisme craniene. accidente vasculare. insomnii. varsaturi. Anumite medicamente pot afecta ficatul. uneori putand fi si mostenita genetic. scaderea de sodiu. Sem II Tratament Tratamentul include medicamente (unele administrate pentru a imbunatati memoria pacientului. deci. Consilierea bolnavului si a familiei este benefica. Nu exista vindecare in boala Alzheimer. tumori cerebrale. care pot provoca epilepsia si convulsiile • • • • • • • • • un accident vascular cerebral traumatisme la cap si la creier anumite medicamente febra tumoare pe creier infectie anumite conditii metabolice (cum ar fi zaharul scazut din sange. Bolnavii trebuie sa fie sub observatia unui medic. La mai putin bolnavi de epilepsie cauza primara este neidentificabila. se recomanda sa se faca un test. prin cresterea cantitatii de acetilcolina in organism. Alte medicamente produc greata. oboseala sau crampe musculare. Sistemul nervos produce descarcari electrice bruste. Epilepsia nu este o boala mentala neurologica sau psihica.Referat Biologie . Convulsiile interfereaza temporar cu controlul musculaturii. excesive si dezorganizate care duc la aparitia convulsiilor. agitatia). sau nivelul scazut de calciu) boli neurodegenerative (cum ar fi Alzheimer sau boala Parkinson) mostenire genetica Simptome Convulsiile sunt singurul simpotom vizibil al epilepsiei. anxietate (stare emotionala caracterizata prin frica. simptomele agravindu-se cu timpul. Epilepsia Definitie Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care interfereaza cu impulsurile electrice la nivelul creierului. inainte de a fi administrate. altele ca sa amelioreze problemele de comportament. Acesta este obligat sa faca vizite regulate persoanelor care sufera de boala Alzheimer. O convulsie este o schimbare in senzatii indusa de o scurta si brusca dereglare electrica la nivelul creierului.

sa faca fata situatiei. Persoanele care sufera de depresie nu pot. caracterizata printr-o perturbare serioasa a echilibrului emotional si o diminuare considerabila a calitatii vietii. mai mult decat o stare de rau care poate fi invinsa prin dorinta de a trai. trebuie ca pacientul sa cantareasca beneficiile unui anumit tratament comparativ cu dezavantajele. starea de sanatate si stilul de viata sunt alti factori importanti in alegerea tratamentului. Bârlan Ioana 10 F . luni sau chiar ani. Deciziile de tratament se bazeaza in primul rand pe tipul epilepsiei si tipul convulsiilor. Cu ajutorul medicului. Tratament Tratamentul poate reduce frecventa aparitiei convulsiilor sau le poate preveni in cele mai multe cazuri si determina disparitia crizelor pe toata durata vietii. mai mult de 5 minute) duce la coma si moarte. violenta sau periculoasa. Copiii cu epilepsie pot avea probleme la scoala. Aceasta afectiune influenteaza apetitul pacientilor. Desi convulsiile prin ele insele nu afecteaza fizic bolnavii. Cauze Iordache Ana Maria . Epilepsia nu este o forma de retardare mentala sau o boala mentala. Epilepsia si convulsiile pe care aceasta le cauzeaza pot deranja independenta unei persoane. relatiile personale etc. calitatea vietii bolnavilor se imbunatateste considerabil. Desi cateva forme de epilepsie infantila sunt asociate cu inteligenta submedie si probleme de dezvoltare fizica si mentala. depinzand de locatia in care se afla si momentul in care bolnavul face convulsii. Fara tratament simptomele pot sa dureze saptamani. pur si simplu. sarcina poate fi mai complicata sau mai dificila.Referat Biologie . tristete) este o afectiune psihica. ele prezinta un risc la traumatisme fizice si chiar si moarte. pe o perioada lunga de timp (activitatea profesionala. Depresia reprezinta o traire de suferinta si tristete profunda. Depresia (in latina . In mod obligatoriu. Clasa a X a . Copiii si adultii pot fi confruntati cu discriminarea in scoala. sa treaca peste ceea ce este rau si sa se simta bine. Un diagnostic corect este vital pentru administrarea tratamentului eficient. Sem II Acesta se face pe baza unui examen clinic si a inregistrarii grafice a activitatii cerebrale.). indiferent de varsta. Convulsiile apar pe neasteptate si pot determina caderea bolnavului. riscurile si costurile acestui tratament. dar ele nu fac o persoana nebuna. sub forma de electroencefalograma. cum ar fi tumorile cerebrale. Adultii cu epilepsie pot avea alegeri limitate in ceea ce priveste cariera. respectul de sine si calitatea vietii. Varsta. epilepsia nu cauzeaza aceste probleme. Depresia Definitie Depresia este foarte frecventa. Depresia poate sa apara in viata oricui. din cauza conceptiilor gresite si a fricii vizavi de epilepsie. inecarea sau alte accidente. Pentru femeile cu epilepsie. Convulsiile necontrolate au un impact semnificativ asupra modului de viata si nu se pot obtine permise de conducere de automobile. E posibil ca un tratament care amelioreaza un tip de convulsii sa agraveze altele. Unii oameni cu epilepsie pot avea greutati in obtinerea carnetului de sofer. deoarece ei nu pot face anumite lucruri. Depresia este mai mult decat o dispozitie proasta de moment. la lucru si in ce priveste viata sociala. somnul si parerile lui asupra lumii in general. Prin reducerea frecventei sau eliminarea convulsiilor. Convulsiile pot parea ciudate si pot speria. este necesara excluderea prin examen computer tomografic sau RMN a unei cauze care sa induca manifestarile epileptice. Asa numitul status epileptic (o criza convulsiva care dureaza mai mult decat de obicei.inhibitie. anumite meserii sunt interzise precum si anumite activitati. care include efectele adverse.

Pacientii care sufera de depresie traiesc de obicei o stare de ingrijorare si de tristete. o viziune pesimista asupra lumii sau care sunt expusi la stres au un risc mai mare de a dezvolta o depresie. Alte semne ale depresiei sunt: lipsa sau scaderea apetitului. inclusiv viata sexuala Tulburari de somn: trezirea matinala cu sentimentul de teama si stupoare. Plangerile cele mai frecvente sunt: dureri de cap. parere de sine proasta. pierderea interesului pentru lumea exterioara. sinucidere si chiar tentative de suicid Neastampar. Colaborarea cat mai buna medic . dinamismului. ca si senzatiile inexplicabile de disconfort sau durere aparute la nivelul diferitelor parti ale corpului toate acestea pot face parte din tabloul clinic de depresie. disconfort gastric sau toracic. care deasemenea trebuie privita cu seriozitate. Simptome Tristete continua. poate ajuta mult medicul in alegerea cea mai corecta a tratamentului. starea de slabiciune. precum si datele obtinute de la familia pacientului. sentimente de vinovatie. psihologici si factori din mediu. perturbari menstruale. Ei se simt nefericiti. Fiti atenti la modificarile. lipsa de putere si de entuziasm. neajutorare Pierderea placerii pentru activitati care-i aduceau bucurie si placere. oboseala constanta. scaderea performantelor sexuale. Unele trasaturi psihologice pot creste vulnerabilitatea fata de depresie. Este foarte important ca pacientul sa priveasca depresia ca pe oricare alta boala.Referat Biologie . Sem II Nu exista un raspuns clar la intrebarea despre cauzele depresiei. Pentru a diagnostica o depresie. de dificultati de relatie sau financiare sau de schimbari nefavorabile aparute in viata. De aceea. iritabilitate Dificultati de concentrare. sentimentul de desertaciune Lipsa de speranta. imbunatatire usoara a dispozitiei spre seara Pierderea apetitului si scadere in greutate Scaderea energiei. dureri articulare. In timpul unei consultatii. perturbari ale somnului (dificultati de adormire. perturbari ale somnului sau apetitului. o descriere cat mai exacta a starii pacientului. lipsiti de ajutor si abandonati. ganduri de suicid si moarte. chiar minore. Persoanele care au o parere proasta despre ei. pacientii descriu si insista pe unul dintre simptome. Starile depresive pot fi declansate de pierderi importante. somn neodihnitor sau chiar cosmar). neliniste. oboseala si senzatia de lentoare Ganduri despre moarte. Ei sunt nemultumiti de lucrurile din jurul lor si nimic nu-i poate face fericiti. iritabilitatea. sentimente de inutilitate si neajutorare. Testele psihometrice speciale pot fi de asemenea utilizate. un specialist utilizeaza datele prezentate de pacient in timpul consultatiei. somnolenta sau oboseala aparuta la eforturi mici. Cand este recomandat controlul medical? Datele statistice arata ca doua din trei persoane suferind de depresie nu au primit tratament pentru ca depresia lor nu a fost diagnosticata.pacient face ca diagnosticul sa fie mai rapid si starea de rau poate fi tratata mai repede. constipatie sau diaree. teama puternica. chiar in cursul aceleasi zile. Bârlan Ioana 10 F . trezire matinala. dar prezinta la fel de complet simptomele mai putin suparatoare. trecutul si viitorul sunt vazute in culori intunecate Sentimente de vinovatie. aparute in starea dumneavoastra si informati-va medicul despre ele. Iordache Ana Maria . Depresia este de obicei declansata de o combinatie de factori biologici. Schimbarile frecvente de dispozitie. memorare si in luarea deciziilor Uneori pacientii cu depresie pot prezenta multe semne de rau fizic. observatiile clinice. pesimism. ameteli. Depresia se poate trata. Clasa a X a . de afectiuni cronice. neliniste.

ele trebuie realizate in limita posibilitatilor. dar ele nu reflecta de fapt situatia dumneavoastra exacta. puteti merge la cinema. Efortul fizic poate determina eliberarea de substante naturale . · faceti orice va face sa va simtiti mai bine. · nu trebuie sa asteptati prea mult de la dumneavoastra. Bârlan Ioana 10 F . dar si de varsta si sexul pacientului. Bibliografie Iordache Ana Maria . dar ele se bazeaza pe atentia si suportul acordat pacientului la nevoie. Aceste temeri dispar cand tratamentul incepe sasi faca efectul. · sarcinine dificile trebuie impartite in unele mai mici. in stabilirea tratamentului. nu doar de trasaturile particulare ale afectiunii pacientului. asteptarile prea mari ar putea sa acceptueze sentimentul de ratare. Este important sa fiti constient ca astfel de ganduri negative fac parte din depresie. ajutati-va cat de mult puteti si nu va criticati daca nu va simtiti mai bine. · nu luati decizii importante. Activitatea fizica este deasemenea benefica pentru imbunatatirea dispozitiei. dureaza un pic pana va veti simti mai bine. daca rezultatele la tratament sunt bune. casatoria sau divortul. importanta si ordinea realizarii lor trebuie stabilita clar. acest lucru se intampla foarte rar. puteti face miscare. Medicamentele utilizate in tratarea depresiei sunt: antidepresivele triciclice. dar fara sa va epuizati. inutil. lipsit de ajutor si de speranta. pentru a preveni revenirea simptomelor.Referat Biologie . daca conflictele in familie si instabilitatea sociala sunt principalii factori care ar putea grabi vindecarea. Pacientii au nevoie de suportul celor apropiati. de evitare.sunt complet vindecati. sa jucati un joc sau sa participati la activitati religioase. suportul si sfatul venite de la o persoana disponibila asigura cele mai bune rezultate. Clasa a X a . In acelasi timp. Pacientul poate fi deasemenea asistat in ceea ce priveste solutionarea problemelor sale sociale. Constientizarea. Efectele endorfinelor sunt similare cu cele ale preparatelor antidepresive sau neuroleptice. este mai bine sa amanati luarea deciziilor pana cand starea depresiva a trecut sau s-a imbunatatit. cum ar fi schimbarea locului de munca. Exista multe metode de psihoterapie. Astfel de ganduri si sentimente determina tendinta de retragere fata de alti oameni. Aproximativ 80% dintre pacienti . in orice caz. sa stati in compania altor persoane.tratati corespunzator (cu antidepresive) . de debutul afectiunii. evitati sa faceti prea multe si nu fiti frustrati daca dispozitia nu s-a imbunatatit inca. · amintiti-va: nu acceptati gandurile negative: fac parte din depresie si or sa dispara de indata ce tratamentul isi va face efectul. Durata tratamentului este de cel putin 5-8 saptamani. tratamentul depresiei are cele mai favorabile rezultate. · nu va asteptati sa va eliberati brusc de starea depresiva. este recomandat ca tratamentul antidepresiv sa fie mentinut chiar mai mult timp (6 luni sau mai mult). modulatori ai recaptarii serotoninei si inhibitori ai metabolizarii serotoninei sau altor mediatori. de eventualele afectiuni asociate. de raspunsul individual la tratament. · incercati sa nu fiti singur. Autoajutorul Afectiunile depresive vor face sa va simtiti epuizat. amintiti-va: · nu trebuie sa va fixati teluri prea dificile sau sa va asumati prea multe responsabilitati.endorfine. Sem II Tratament In comparatie cu alte afectiuni mentale. Tratamentul farmacologic ramane principala metoda de terapie. Medicul psihiatru tine cont.

De la mecanisme moleculare şi celulare la comportament şi evoluţie. A. Cluj-Napoca.& Lupu. Iordache Ana Maria . & Olteanu. (2003).Referat Biologie . Vol. Miu. V. Neuroştiinţe. I. Sem II • • Olteanu. I: Dezvoltarea sistemului nervos. Presa Universitară Clujeană. A. A. C. (2000). Clasa a X a . Cluj-Napoca. Dacia. Neurofiziologia sistemelor senzitivo-senzoriale. Bârlan Ioana 10 F .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful