1. Dezvoltarea embriologică a feţei. Dezvoltarea cefalică la sfîrşitul primei luni.

*Dezvoltarea embrionara are loc in timpul neurulatiei din foita ectodermala. Partea cefalica
apare in saptamina 4 a dezvoltarii intrauterine. Tubul neural se dezvolta in partea craniala si la
inceput prezinta 3 vezicule: prozencefal, mezencefal, rombencefal. Proeminenta determinata de
cresterea encefalului e denumita tubercul fronto nazal si reprezinta totalitatea elementelor
mezodermale, ectodermale si mezenchimale importante in dezvoltarea encefalului. Celulele
crestei neurale migreaza si se diferentiaza formind elemente faciale. La nivel cefalic celulele
crestei neurale se distribuie in: -celule dispersate la nivelul suprafetei epiteliale agregate in
diverse strucutri asemanatoare ganglionilor nervosi.
-celulele diferentiate in mezenchimul la nivelul masivului facial: os, cartilaj, tesut conjuctiv,
muschi, celule dentare.

2. Variaţiile patologice ale erupţiei dentare.

*Tulburari de eruptie dentara:
-eruptia precoce: cu 1,5-2 ani inainte de termenii norma, la dintii temporari cu 4 luni.
-eruptia tardiva: cu 1,5-2 ani mai tirziu de termenul norma, la dintii temporari cu 4 luni.
-incluzie dentara: apex inchis, si a trecut mai mult de 2 ani de la termen.
*Cauzele: boli genetice ca sd Down, Turner, dereglari metabolice si de alimentatie, rahitismul,
dereglari endocrine, infectii contagioase. Local: resorbtie patologica, procese inflamatorii a
parodontiului apical, limitarea spatiului, tumori, dinti supranumerari.
*Tratament: mentinator de spatiu in eruptia tardiva a permanentilor, aplicarea aparatelor fixe cu
tractiune, indepartarea factorului cauzal, extractii dentare in caz de lipsa de spatiu.

3. Ocluzia în dentaţia temporară. Planul post-lacteal. Poziţiile planului post-lacteal.

Ocluzia dintilor temporari apare la realizarea contactului dintre incisivii superiori si inferiori;
ocluzia se stabilizeaza la 1,6 ani la aparitia molarilor unu temporari cu producerea primii inaltari
fiziologice. Cuspidul mand articuleaza inaintea cuspidului max, cuspid ML sup in fosa centrala a
mol inf, incisivii fiind in poz verticala. Mol II temporar e mai mare in sens MD decit cel sup,
formind planul postlacteal. In ocluzia caninilor, cuspidul tre sa vina in interlinia dintre I mol
temp si canin inf. In plan vertical supraacoperire frontala ½ norma.
*Planul postlacteal: in norma poate fi o linie dreapta acest raportul preluat de mol 1 permanenti
stabileste o ocluzie neutra. Cel in treapta mezializata poate determina o ocluzie mezializata in
dentitia permanenta daca apare o macrognatie sau la pierderea precoce a mol II temporar cu
migrarea mol I perm. In aceeasi situatie se poate ajunge si la o ocluzie neutra daca mandibula are
o crestere suplimentara timp de 4-6 ani in comparatie cu maxilarului superior

4. Ocluzia în dentaţia mixtă. Caracteristica clinico- morfologică.

*Ocluzia in dentitia mixta: intre 5-7 ani erupe molarul 1 perm inferior, dupa 6-12 luni cel
superior stabilind raportul de ocluzie normal-cheia de ocluzie Angle. Cuspid MV a superiorului
in foseta MV inf. Mol 1 permanent inferior migreaza corporal mezial, vertical si V pin la
realizarea contactului cu dintii antagonisti. Initial la eruperea molarului 1 superior se stabileste
un angrenaj cuspid cuspid. Intre 5-8 ani are loc eruptia incisivilor, stabilind limitele M si D a
spatiului disponibil pentru eruptia caninului si premol. Incisivii centrali inf initial ocupa o poz
linguala la presiunea exercitata de limba se aliniaza in poz corecta. In sens vertical vor veni in
contact cap la cap cu marg incizale a incisivilor centrali temporari sup. Intre 9-11 erupe grupul
canininilor si premolarilor. La mandibula erupe mai intii caninul, apoi premol si mol 2, la
maxilla premol 1 erupe inaintea caninului in locul mol 1 temp.

5. Ocluzia în dentaţia permanentă. Caracteristica clinico-morfologică

Ocluzia in dentitia permanenta: molarii 2 permanenti erup intre 10-12 ani la fete, si 12-16 ani la
baieti. Cei inferiori erup primii si prin realizarea contactului ocluzal cu dintii antagonisti produce
a 3 inaltare de ocluzie, condilii mandibulari adaptinduse complet la cele doua versante. In eruptia
verticala, molarul 2 efectueaza migrare meziala cu una transversala si erup cu o inclinare
palatinala. In migrarea meziala axul lor se redreseaza si suprafata ocluzala devine paralela cu
planul conventional de ocluzie. Formarea completa se incheie cu eruptia celor molarii 3
permanenti. Eruptia mol 3 inferior stimuleaza alungirea si largirea arcadei inferioare, mandibula
deplasinduse in jos si inainte favorizind inaltarea ocluziei cu reducerea supraocluziei frontale.
Eruptia molarilor 3 superiori poate determina o vestibularizare a incisivilor laterali superiori.

6. Deglutiţia atipică.Tipuri de deglutiţie.Tulburările în dezvoltarea aparatului dento-

maxilar provocate de deglutiţie atipică.
*Deglutia atipica: reminiscenta comportamentului lingual ca o imaturizare a functiei de
deglutitie. Cauze morfologice: macroglosie, fren scurt, sau obicei vicios.
*Tipuri de deglutitie: deglutitie infantila, deglutitie atipica, deglutitie normala.
*Tulburarile provocate: are loc ruperea echilibrului muschilor limbii, maseter si orbicular al
buzei. Astfel, limba nu mentine contactul cu bolta palatina. Cind limba se proiecteaza pe incisivi
se realizeaza ocluzie in zona laterala, incisivii fiind vestibularizati. Cind limba e plasata
interincisival se produce hipotonia mushiului maseter si orbicular, muschii mentalis in
hipertonie, are loc intruzia incisivilor cu ocluzie deschisa. Cind limba este in zona frontala si
laterala se formeaza ocluzia deschisa latero-fronto-laterala.

7. Dereglari de respiratie orala. Tabloul clinic al respiratiei orale. Tratamentul.

Respiratia normala este cea nazala, insa datorita necesitatii crescute sau dificultatilor de trecere a
aerului prin cav nazala, se face apel la respiratia orala.
*Clinica: aerul inspirat are actiune directa asupra boltii palatine provocind compresiune de
maxilar, reducerea presiunii din sinusul maxilar duce la ingustarea lui, lipsa de eficienta a buzei
superioare cu deplasarea incisivilor in prodentie, compresiunea laterala a muschiului buccinator,
modificari in muschiul hioidian cu retropozitia mandibulei si a limbii
*Tratament: ortodontic prin aplicarea aparatelor mobilizabile, eliminarea factorului cauzal.

8. Obiceiurile vicioase în apariţia anomaliilor dento-maxilare.

*Obiceiurile vicioase : deprinderi, practicate pe o durata indelungata, cu o anumita frecventa,
ritmicitate si intensitate si care in perioada dezvoltarii aparatului dento maxilar pot genera sau
agrava anomaliile dento maxilare. Toate aceste obiceiuri modifica echilibrul dintre fortele
musculare antagoniste, determinind o dezvoltare neproportionala a elem scheletice pe care se
insera.
-obiceiuri de postura vicioasa a corpului, capului, mandibulei, in timp de veghe, in timpul
somnului sau al activitatilor.; -obicceiuri de sugere a degetelor, buzelor, diverse obiecte.
-obiceiuri de interpozitie a limbii sau a unor obiecte pe care le musca.

10. Examenul fotostatic. Interpretarea fotografiei de profil.

*Examenul fotostatic reda imaginea profilului fetei si caracteristicele scheletului acestuia,
stabileste simetria fetei, reprezinta un document in urmarirea eficientei tratamentului. Se
realizeaza 3 fotografii: una din norma frontala, din norma laterala dreapta, una de suris in
semiprofil sau de fata. Fotografia se face la o distanta de 60-70 cm, cu iluminarea egala a
cimpului.
*Fotografia de profil: pune in evidenta poz sagitala a maxilarelor, proportia etajelor, aspectul de
divergenta faciala, treapta buzelor, se evidentiata concavitatea sau convexitatea in etajul inf,
relatia intermaxilara.
9. Terminologia în Ortodonţie. Radicalul. Prefixul. Calificativul.
*Radicalul: desemneaza organul deformat sau deplasat- cheilie pentru buze, gnatie pentru
maxilare, genie pentru menton, pozitie pentru dinti.
*Prefixul: precizeaza sensul deplasarii:
-in plan sagital: pro (deplasari spre ant), retro (deplasari spre post).
-in plan trasnversal: endo (poz apropiata de linia medio sagitala), exo (poz indepartata de linia
medio sagitala), latero( deplasarea de lateralitate a liniei medio sagitale),
-in plan vertical: infra (dintele nu a atins planul ocluzal), supra (dintele a depasit planul de
ocluzie), disto( pentru indepartarea de linia interincisivala), mezio (deplasara spre linia
interincsivala), linguo(deplasare spre limba), vestibulo (deplasare spre vestibul).
*Calificativul: precizeaza sediul exact al anomaliei calificative:
-care precizeaza partea anatomica lezata: faciala totala, sup si inf; jugala; labiala sup , inf, labio
mentoniera; maxilara sup si inf; mentoniera, alveolara, uni sau bimaxilara.
-care indica partea deplasata: unilat sau bilat, dreapta sau stinga, simetrica sau asimetrica.
-care specifica sediul malocluziei sau malpozitiei: incisiv, canin, premolar, molar;

11. Examenul radiologic în Ortodonţie. Incidenţa endoorala cu film ocluzal ( Simpson).

*Exam Rg in ortodontie: ajuta la completarea unui diagnostic, stabilirea unui plan de tratament,
verificarea eficientei tratamentului. In practica ordotontica se utilizeaza Rg cu film intraoral:
dento alveolo dentara, cu film ocluzal (muscat); Rg cu film exooral: ortopantomografia,
teleradiografia.
*Incidenta endoorala cu film ocluzal (Simpson): se foloseste pentru dintii inclusi si cei ectopici,
pentru aprecierea corecta a poz coroanei in sens vestibulo oral. Incidenta Simpson este deplasata
lateral fiind perpendiculara pe planul de ocluzie si centrata pe elementul de radiografiat.
Dezavantajul ei este faptul ca in cazul incluziilor bilaterale necesita 2 clisee.

12. Ortopantomografia. Tehnica de realizare. Aprecierea scheletului masivului facial.

*Ortopantomografia: se efectueaza cu ajutorul radiografiei panoramice prin proiectie desfasurata
pe una si aceeasi pelicula a ambelor arcade dentare in ocluzie centrica, stare de postura a mand
sau la o deschidere maxima a gurii. Centrarea aparatului dentomax se face arbitrar, ca reper e
luat max sup.
*Aprecierea: -se evidentiaza structura maxilarului superior mai clar decit cea mandibulara, cu
suprapunerea imaginii cor dintilor inf peste cor dintilor sup. In plan transversal se poate urmari
pozitionarea liniilor interincisivale. In plan vertical gradul de supraacoperire cit si a inocluziei
-se poate aprecia simetria dezv celor doua articulatii. -determinarea dimensiunilor a ram mand.

13. Examenul antropometric. Determinarea dimensiunilor faciale.

*Metoda antropometrica se bazeaza pe egalitatea celor 3 etaje ale fetei.
*Indexul de lung/lat a craniului se bazeaza pe estimarea antropometrica a largirii max si a lung
max a craniului: l = (largimea max/lung max) x100 clasificarea: dolicocefalic (craniu lung 75,9),
mezocefal 76-80,9, brahicefal (scurt 81-85,5), hiperbrahicefal .
*Indexul morfologic facial: l=(h faciala/lat bizigomatica)x100. Clasificarea: tip mediteran sau
caucazian(infatisare larga si tendinta la brahignatie), tip nordic (cu fata lungita si ingusta), tip
asiatic (cu pometii largi si plati), tip negroid (cu buzele groase si protrusive).

14. Clasificarea materialelor de amprentare folosite in ortodontie.

*Elastice: -hidrocoloizii reversibili: Gelin, Dentacol, Coltoloid
-hidrocoloizi ireversibili alginate : Stomalgin, Altex, Zelex, Ypen, Elastic, Kromopan
-elastomeri de sinteza siliconice: Sielast, Dentaflex, Reprosil, Xantopren, Optosil, Silaplast.
15. Indicele alveolo-maxilar ( Korkhaus).
*Korkhaus ( pentru a masura inocluzia sagitala) de la muchia incizala a inf la muchia incizala a
sup. Muchia incizala inf poate fi plasata ant celei sup si relatia de ocluzie este denumita raport
sau ocluzie inversa. Cind intre dintii inf si cei sup exista spatiu invers in cadrul ocluziei inverse,
aceasa se denumeste inocluzie sagitala inversa. Norma -2mm.

16. Indicele alveolo-maxilar ( Pont ).

*Pont ( pentru aprecierea dezv arc alveolo dentare in plan sagital si transversal) raporteaza
latimea arc, masurata la nivelul premo si mol, si lung la nivelul premol la suma diametrelor
maxime ale celor 4 incisivi sup, definita ca suma incisiva notata SI care are norma 28-34 mm –
normodentie, cind e mai mica –microdentie, cind e mai mare-macrodentie. Indicii calculati sunt:
IP diametrul interpremolar=(SIx100)/80 pentru ambele arc
IM diametrul intermolar=(Six100) /64 pentru ambele arc

17. Metode de interpretare cefalometrică utilizate în practica ortodontică.

*Analiza dupa Steiner: descrie fata pacientilor dupa relatia max cu mand, folosind punctul B
pentru aprecierea poz mentonului. Clasifica anomaliile scheletice in functie de valoarea
unghiului ANB care e folosit ca diferenta intre unghiurile SNA si SNB.; ocluzia cl I corespunde
unghi ANB de +2 ( norma 0-4 grade); ocluzia cl II ungiul ANB peste 4,5; ocluzie cl III unghi
ANB cu valoare negativa.
*Analiza dupa Ricketts: determina unghiul facial si axul facial in conformitate cu valorile lor
determinind tip dolicocefalic, meziocefalic si brahiocefalic.
*Analiza Tweed: -unghiul FMA=25(+-3): planul mandibular cu orizontala de la Frankfurd,
determina inaltimea faciala; -unghiul FMIA=67 (+-3): ax incisivilor inf cu orizontala de la
Frankfurd, retrodentia, prodentia; -unghiul IMPA=88(+-3): ax incisivilor inf cu planul mand,

18. Forţa ortodontică. Caracteristica generală. Clasificarea forţelor ortodontice.

*Forta ortodontica: forta care actioneaza asupra dintilor atit in momentul echilibrarii cit si
dezechilibrarii. Fortele care tin de dezv influenteaza pozitia dintilor si stabilirea relatiei de
ocluzie, sunt determinate de dezv max, a ATM. Fortele de vecinatate sunt generate de raportul cu
musc limbii, mus buccinator, forta mus ridicatori, de fortele ocluzale.
*Clasificarea: dupa ritmul de aplicare: - intermidente: alterarea perioadei de actiune cu cele de
repaus, produse de apar mobile, activatoare; -discontinuu: surub in timpul activ, produse de firele
rigide: edgewise.; -continuu: de ap fixe,arcuri,tractiuni elastice, resorturi de actiun indelungata.
*Dupa intensitate: -subliminara; -medii; -supraliminare
*Forte endoorale: -artificiale active, mecanice; -fiziologice: musculare, cu modif intensitatii si
directiei de actiune; -anihilate cu actiune impiedicata, fiind considerate generatoare a
anomaliilor.
*Forte exoorale-capelina cu barbita, masca Deler(malocl cl 3)

20. Noţiuni de forţe extraorale. Tracţiunea extraorală cervicală.

*Forta exoorala: fortele exercitate de dispozitive ortodontice cu locul de sprijin in afara cav
orale, la nivelul coloanei cervicale sau in reg cranio faciala. Deosebim: forte post-ant generate de
masca Delaire, si forte ant-post generate de headgear si capelina. Rolul fortelor exoorale este de
a mentine o situatie stabila la nivelul arcului dentar; previne deplasare M1, pot reduce deplasarea
meziala; produce deplasari dentare realizind distalizari de grup dentar si a intregii arc;
*Tractiunea extraorala cervicala:
-ancorajului cervical; -ancoraj in reg occipitala si parietala; -banda cervicala cu capelina.

19. Biomecanica forţelor ortodontice în diferite deplasări dentare.

*Miscari de versiune (inclinare): cind o forta se aplica pe un dinte care nu este impiedicat sa
basculeze. Cor si rad se deplaseaza simultan dar in sens invers. Pres exercitata asupra cor
impinge dintele in sens opus fortei. Se form o zona de compresie la acest nivel, apoi la nivel
apical.
*Miscare de gresiune: in plan orizontal-M, D, V, O; n sens vertical-ingresiuni sau egresiuni;
oblic pentru a deplasa numai rad. In gresiuni orizontale dintele se deplaseaza paralel cu axul sau
lung, forta e repartizata egal pe toata supraf rad de partea presiunii si ramine slaba. Ingresiunea
se face in acelasi sens cu ocluzia. Egresiunea se face in sensul eruptiei dentare.
*Miscare de rotatie: in jurul ax mare rad. Daca rad e rotunda, rotatia implica o glisare intre rad si
alv.
*Miscarea de torque: deplasarea dintelui in sens VO, cor fiind mentinuta in loc. Forta e
repartizata pe toata supraf rad de partea pres.

21. Clasificarea aparatelor ortodontice.

*Dupa modul de agregare la arc dentara: -mobilizabile: dispozitive fixate la arcada dentara cu
ajutorul elementelor de ancorare, indepartate si repuse de pacient.
-mobile: se mentin prin apropierea activa a arc dentare sub actiunea muschilor mobilizabili
(activator, bionator, ap Frankel) -fixe : fixate prin cementare sau lipire (colaj).
*Dupa cum intervin asupra tesuturilor:
-mecanice (active): forta datorita calitatilor materialelor din care sunt confectionate.
-functionale: au capacitatea de a modifica activitatea musculara, transformindo in forta
ortodontica.
-de contentie (pasive): mentin rezultatul dupa tratament.

22. Aparate de contenţie. Varietăţi. Indicaţii.

*Contentia : ansamblu de masuri si tehnici care se instituie in continuarea unui tratament activ.
*Indicatii: realizarea stabilitatii dintilor printro reorganizare a structurilor dento parodontale;
obtinerea unui echilibru ocluzal permanent, prevenirea sau limitarea unei patologii, mentinerea
alinierii corecte a dintilor in timpul fazei active.
*Varietati: -retainer colat: aparat fix de contentie realiz din fir metalic, lipit pe partea orala a
dintilor. Pentru mentinerea poz incisivilor la sfirsitul tratam.
-retainer mobil: din fir metalic care inconjoara dintii si ii tine in pozitia data, este ancorat intrun
arc confectionat din acrilat.
-gutiera trasparenta: din material plastic transparent foarte subtire.

23. Menţinătoare de spaţiu. Indicaţii. Particurităţi de confecţionare în perioadă de

dezvoltare a copilului.
*Indicatiile: -la copil mic care a pierdut dinte in zona frontala se aplica dispozitivul cu scopul de
a reface functia fizionomica, in aceasta virsta se dezv functia fonatorie. In zona laterala se aplica
numai pentru a reda echilibrul morfofunctional al arcadei si ocluziei dentare. Indicatie suprema
in toate cazurile in care exista tendinta spre malocluzie: cind e o relatie la nivelul 1 mol perm
cuspid la cuspid iar spatiu de rezerva e limitat are indicatie absoluta pentru a preveni malcoluzia
cl II, cind sunt relatii ocluzale cap la cap in zona frontala pentru a prveni cl III.

27. Tortopoziţia. Definiţie. Tabloul clinic. Diagnostic. Tratament.

*Tortopozitie: anomalie dentara de pozitie a dintelui in oricare din planuri. Poate duce la tulb ale
relatiei dento alv, tulb de ocluzie, a dinamicii mand si tulb fizionomice. Diagnostic : in baza
exam clinic si Rg.
*Tratament: ortodontic cu aparate fixe sau mobilizabile, sau mixt chirurgical-ortodontic.

24. Macrognatia maxilarului superior. Definitie, clinica, metode de diagnostic si tratament.

*Macrognatia max sup: patologie ereditara sau dobindita caracterizata prin dezvoltarea in exces a
maxilei.
*Clinica: exooral aspect de cioc de pasare, etajul inf este micsorat. Endooral : malocluzie de
clasa II/1 dupa Angle cu distalizarea ocluziei, incisivii sup sunt in protruzie, maxilarul sup este
ingustat in forma de V, prezenta ocluzia adinca in acoperis, prezenta treapta sagitala. Tulburari
functionale: de masticatie, deglutitie, fonatie si functionale.
*Diagnostic: exam fotostatic, de modele, teleradiografia de profil, ortopantomografia.
*Tratament: in cazuri grave tratam chirurgical plus ortodontic.; -aparatele: trainer, activ
Anderson, Frankel tip II.; -tehnica fixa: edgewise, Begg, arcul drept, sistem lingual,
-contentie: ap Howley, retainer lingual, trainer.

25. Anodontia dentara primara. Etiologie. Diagnostic. Metode de tratament.

*Cauza: tulburari produse in perioada de formare, de diviziune a lamei dentare si de evolutie a
germenilor dentari, lipsa mugurelui dentar in maxilar.
*Anodontiile: pot fi partiale, intinse, subtotale, totale. Clinic-prezenta unui dinte temporar peste
termen normal de eruptie, absenta dintelui permanent. Rg: lipsa dintelui permanent din maxilar.
Anadontia de incisiv lat poate duce la ap diastemei, apar dezechilibre ocluzo articulare.
Tratament: se inchide spatiu prin migrarea zonelor lat, in alte cazuri mentinerea spatiului pin la
finisarea procesului de crestere si tratament protetic.

26. Retrognatia maxilarului inferior. Etiologia. Clinica. Diagnostic. Tratament.

*Retrognatie max inf: patologie ereditara sau dobindita caracterizata prin subdezvoltarea mand.
*Etiologia: alimentare nerationala a mamei in timpul sarcinei, traume intrauterine sau la nastere,
pierderea precoce a dintilor, dereglari a sistemului endocrin, respiratie orala, obiceiuri vicioase.
*Clinica: deformari faciale, deformarea septului nazal, exooral aspect de cioc de pasare, etajul
inf este micsorat. Endooral : malocluzie de clasa II/1 dupa Angle cu distalizarea ocluziei,
incisivii sup sunt in protruzie, maxilarul sup este ingustat in forma de V, prezenta ocluzia adinca
in acoperis.
*Diagnostic: exam fotostatic, de modele, teleradiografia de profil, ortopantomografia.
*Tratament: in cazuri grave tratam chirurgical plus ortodontic.
-aparatele: trainer, activ Anderson, Frankel tip II.; -tehnica fixa: edgewise, Begg, arcul drept,
sistem lingual, ; -contentie: ap Howley, retainer lingual, trainer.

28. Tipuri ale anomaliilor dentare de formă şi structură. Diagnostic. Tratament.

*Anomalii de forma:
- macrodentie: marirea in volum; microdentie: micsorare in volum;
-fuziunea dentara: unirea a 2 dinti la nivelul strict coronar, strict radicular sau corono radicular;
-germinatia: diviziune incompleta a unui dinte, apare cu o coroana bifida cu o singura radacina si
camera pulpara;
-taurodontia: prezenta unei camere pulpare mari cu dimensiuni exagerate cu tendinta de largire
spre apex, forma dintilor e modificata prin prezenta de cuspizi suplimentari carabeli.
*Anomalii de structura:
-amelogeneza imperfecta: displazia smaltului de origine genetica. Se formeza un smalt cu
deficient calitativa. Smaltul este rugos, cu depresiuni si poate fi fragil
-dentinogeneza imperfecta: culoarea cor transparenta maronie, transluciditate crescuta, smaltul se
fractureaza usor.
-hipoplazia de smalt: defecte in formarea smaltului, sub forma de pete albe opace cu santuri sau
leziuni intinse. Apare inaintea eruptiei dintilor.
29. Anomalii dentare de numar. Varietati. Clinica. Diagnostic. Tratament.
*Varietati: hipodentie (lipsesc pin la 6 dinti), oligodentie ( lipsa mai mult de 6 dinti),
anodontie(lipsesc toti dintii), hiperdontie ( mai multi dinti).
*Anodontiile: pot fi partiale, intinse, subtotale, totale. Clinic-prezenta unui dinte temporar peste
termen normal de eruptie, absenta dintelui permanent. Rg: lipsa dintelui permanent din maxilar.
Anadontia de incisiv lat poate duce la ap diastemei, apar dezechilibre ocluzo articulare. In
anadontii extinse , subtotale si totale tablou clinic a edentatului. Tratament: in anodontii partiale
se poate inchide spatiu prin migrarea zonelor lat, in alte cazuri mentinerea spatiului pin la
finisarea procesului de crestere si tratament protetic.
*Dinti supranumerari: pot aparea ca dinti care respecta morfologia unui anumit tip dentar
(dedublare) sau forme atipice. Pot erupe complet in cav buc sau pot ramine incluzi in max. mai
des la max sup in reg frontala.
Tratament: extractia dentara.

30. Macrodentia. Definitie. Varietati. Criteriul de determinare a macrodentiei.

*Macrodentia: anomalie de dezvoltare dentara caracterizata prin volum marit a unui sau la mai
multi dinti, poate fi localizata sau generalizata creeaza dificultati in armonizarea relatiei dento
alveolare, inghesuiri dentare primare. Diferentiem forma usoara-dinte in forma de cui, faras,
clapa de pian, bilobat , sau adevarate monstruozitati-dinte in perdea rezultat din sudarea celor 4
incisivi. Tratament: remodelare, tratament protetic, in forme grave-extractii dentare.
*Criteriu de determinare: cind suma latimii coronare a 4 cuspizi sup e de 35mm, iar inf e de 27
mm.

31. Aspecte clinice ale incluziei dentare. Tratamentul curativ al incluziei dentare.
*Incluzia dentara: raminerea dintelui in maxilar dupa timpul normal de eruptie cauzat de tulb in
dezv maxilarului, obstacole in calea dintelui. Clinic se atesta absenta dintelui de pe arcada cu
persistenta dintelui temporar. Rg: pune in evidenta prezenta dintelui, gradul de dezv. Incluzia
poate fi superficiala, medie si profunda. Dintele se poate gasi V , O sau pe mijlocul arc iar axul
dintelui poate fi oblic, orizontala sau verticala, poate fi osoasa sau submucoasa.
*Tratament: cind poz dintelui e favorabila si exista un potential de eruptie tratament chirurgical
cu descoperirea si degajarea dintelui completat cu tratament ortodontic pentru dirijarea evoutiei
dintelui cu alinierea pe arcada si intrarea in functionalitate.

32. Ectopia dentară. Tratamentul curativ al ectopiei dentare.

*Ectopia dentara: eruptia dintelui in vestibulul sau. Poate fi un simptom intrun sindrom
(compresiunea de maxilar, incongruente dento alveolara primara, retrognatia mand), produsa de
o malpozitie a mugurelui dentar de cauza primara sau locala (blocade in calea dintelui). Pozitia
dintelui poate fi inalta, medie sau joasa. Tulb produse sunt de ordin fizionomic si de dinamica a
mand. *Tratament: ortodontic sau mixt chirurgical ortodontic.

33. Transpoziţia dentară. Tratamentul transpoziţiei dentare.

*Transpozitia dentara: schimbarea locului intre doi dinti pe arcada (incisiv lat –canin, canin-
premol prim), produsa de dereglarea ritmului de exfoliere a dintilor temporari si intirzierea in
eruptia celor permanenti. Se impun tulb fizionomice si de dinamica mand.
*Tratament:cind nu perturba grav functia fizionomica si functia de dinamica a mand este tolerata
ca atare. interventii de remodelare artificiala sau tratament protetic.

34. Entopia dintilor. Definitie. Cauze. Clinica. Diagnostic. Tratament.

*Entopia dentara: eruptia dintelui in oropozitie-dintele paraseste arcada. Poate fi un simptom
intrun sindrom (compresiunea de maxilar, incongruente dento alveolara primara, retrognatia
mand), sau entitate produsa de o malpozitie a mugurelui dentar de cauza primara sau locala
(blocade in calea dintelui). Pozitia dintelui poate fi inalta, medie sau joasa. Tulb produse sunt de
ordin fizionomic si de dinamica a mand.
* Tratament: cind e un simptom in cadrul unui sindrom se face terapie de fond a sindromului.
Cind e entitate clinica tratamentul depinde de pozitia si gradul de dezv a dintelui, patul osos,
relatia cu dintii vecini, existenta spatiului starea de sanatate a rc dentare, echilibrul ocluzo
articular. Tratament ortodontic sau mixt chirurgical ortodontic.

35. Anomaliile tesuturilor moi. Clinica. Diagnostic. Tratament.

*Fren lingual scurt: poate fi cauza malocluziilor si provoaca defectul vorbirii. Frenoplastia.
*Insertia frenului buzei sup pe creasta poate determina disarmonia dento alv de tipul deastemei,
bridele si cicatricele sunt veritabile obstacole in calea dezv proceselor dento alv si ocluzale.
*Macroglosia: macrognatia mand. *Tratamentul: chirurgical.

36. Examenul facial si intraoral al pacientului ortodontic.

*Exam facial: -forma capului si tipul facial
-simetria faciala: in functie de planul median ce traverseaza nasion, naso spinalis si gnation.
-egalitatea etajelor: in mod normal etaj mijl si cel inf sunt egale. Exam buzelor: gros, h, starea
tonusului poz in stare de repaus, santul labio mentonier, raportul buzelor cu dintii in repaus si in
timpul surisului.
-profilul fetei: In mod normal e drept, poate fi convex sau concav.
*Exam intraoral: se realizeaza in 3 planuri: -sagital: neutral, mezializat sau distalizat, raportul
dintilor frontali -in plan transversal: normal, invers, lingualizat
-vertical: ocluzia deschisa, adinca, cap la cap. Liniile interincisivlae cu linia mediana.
-determ formei arc dentare: la max norma semielipsa, la mand parabola.
-analiza dintilor: starea, anomaliile prezente, poz, s.a.
-exam muc, parodontului, tes moi: na limbei si vestibul, frenurile, semneele inflam..

37. Teleradiografia: definitia, tehnica efectuarii, tipurile, punctele principale.

*Teleradiografia: metoda de Rg cu film exooral. Evidentiaza tulb de dezv in plan vertical si
sagital a masivului facial. Sunt 3 tipuri: de profil, de fata si axiala, ultimele doua fiind auxiliare.
*Tehnica efectuarii: se marcheaza cu contrast de la frunte pina la barbie, planul Frankfurd
trebuie sa fie paralel cu podeaua, pacientul nemiscat.
*Punctele principale: -nasion N: punctul cel mai ant pe sutura naso frontala; -sellae S: centrul
conturului seii turcesti; -basion Ba: punctul cel mai inf al marg inf a foramenului magnum; -
porion P: punctul cel mai sup al conductului auditiv ext; -orbitale O: punctul cel mai inf de pe
conturul marg inf a orbitei.; -spina nasalis ant Nsa; -spina nazala post Nsp; -prostion Pr; -A; -Id;
Po; -B; -Pm;

38. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare dupa Angle.

-clasa I: raport neutral al molarilor primi, o relaţie sagitală normală a maxilarelor.Modificările
doar în regiunea frontală. Din această clasă fac parte anomalii unidentare sau de grup frontal,
angrenări inverse, ocluzii deschise, ocluzii acoperite. -clasa II: rapoarte de distalizare la nivelul
molarilor, exprimînd o poziţionare posterioară a manidibulei faţă de maxilar. *subdiviz 1:tip
resp oral,un maxilar îngust şi alungit,frontalii în protruzie,ocluzie adinca in acoperis. *subdiviz
2: tip respirator nazal, retruzie a frontalilor sup, ocluzie adinca acoperita.
-clasa III: rapoarte de mezializare la nivelul molarilor şi ocluzie inversă frontală.
39. Clasificarea germană a anomaliilor dento-maxilare.
*In sens transversal: -sd maxilarului ingust: cu protruzie si treme, cu sau fara protruzie si
inghesuire.; -sd ocluziei incrucisate: cu maxilar ingust, cu laterodeviere mandibulara.
*In sens vertical: -sd ocluziei adinci: ocluzie acoperita (II/2 Angle), ocluzie in acoperis (II/1
Angle), ocluzie prabusita.; -sd ocluziei deschise: forma functionala, forma anatomica.
*In sens sagital:
-sd ocluziei distale: forma anatomica (subdezv mand), forma functionala (poz distala a mand).
-sd progeniilor ca simptom patognomic raportului invers a dintilor frontali: angrenari inverse a
unui sau doi dinti in urma schimbarii poz lor, progenie de conducere fortata, progenie falsa ca
rezultat al subdezv max sup, progenie adevarata-hiperdezv mand.

40. Amprenta în ortodonţie. Materiale. Instrumente.

Materialele amprentare: in ortodontie cel mai des sunt folosite alginatele –Stomalgin, Altex. Mai
rar se folosesc materialele siliconice-Sielast, Dentaflex, Optosil, Silaplast.
*Instrumente: lingura amprentara, cele mai bune retentii ofera lingurile cu gauri care asigura
zone de retentie intinse si repartizarea pe toata lungimea portamprentei.
-inf: se aseaza pe port post peste zonele retromolare dupa care se culca incet peste arc. -sup:
urmarim sa nu basculeze pe bolta palatina iar zona tuberozitara sa fie bine cuprinsa.

41. Metodele speciale de examinare a funcţiilor aparatului dento-maxilar, electromiografia,

miotonometria, palatografia.
*Miotonometria: investigarea tonusului muscular modificat in raport schimbarile de functie ale
sis stomatognat si cele motorice ale mand. Se realizeaza cu ajutorul tonometrului Szirma in stare
de repaus si contractia musculaturii maxime.
*Electromiometria: pentru determinarea eficacitatii neuromusculare in disfunctii ocluzale si
precizam caracterul disfunctiilor musculare in anomaliile dentomax. Se realizeaza in repaus
fiziologic relativ, intercusidare max, ocluzie centrica.
*Palatografia: se apreciaza contactul dintre limba si palatul dur.

42. Aparatele ortodontice mobilizabile. Definiţie. Avantaje şi dezavantaje.Elemente de

ancorare a aparatelor ortodontice mobilizabile.
*Aparate mobilizabile: dispozitive fixate la arc dentara cu ajutorul elementelor de ancorare,
indepartate si repuse de pacient.
*Avantajele: pot fi adaugate elemente functionale crescind valoarea indicatiilor; se sprijina pe
dinti si parodontiu evitind suprasolicitarile dentare; tehnica confectionarii si reparatie usoara;
permite respectarea igienei ruguroase a cav buc; cost redus.
*Dezavantaje: riscul de a nu purta aparatul conform indicatiilor; reactii gingivo parodontale;
riscul deformarii sau ruperii unor elem in cazul unui pacient neglijent.
*Elem de ancorare: -crosetul direct: Util pentru a preveni migrarea in zonele edentate a dintilor
vecini bresei. ; -croset Stahl: inlaturarea ocluziei sau laterognatiei; -croset in delta:; -croset
Jackson: Blocheaza erutia dintilor pe care se aplica si deplasarile lor in sens aproximal.; -croset
Adams; -croset Schwarz; Gutiera ortodontica:Nu permite inclinarea sau modificarea poz
dentare.

43. Elementele active ale aparatelor ortodontice mobilizabile.

-suruburile ortodontice; -arcul palatinal Coffin: bulca semicirculara libera continuata la fiecare
extremitate cu o ansa de retentie in placa.; -arc in diapazon: port libera elastica si port retentiva
in placa. Poate deplasa dintele in sens mezial sau distal; -arcul in S: Vestibularizarea dintelui si
deplasare spre mezial sau distal.; -arcul in 8: vestibularizarea dintilor; -arcul in ciuperca:
Vestibularizarea dintilor; -arcurile vestibulare: au actiune de retrudare si aliniere.
-arc vestibular articulat: Actiune strict in plan vertical.
-arcul caninului: in repozitionarea caninului in sens mezio-vestibulo-infrapozitie. Actiune de
distalizare, egresiune de palatinizare a dintelui pe care se aplica.

44. Aparatele ortodontice mobile. Definiţie. Avantaje şi dezavantaje.

*Aparate mobile: se mentin prin apropierea activa a arc dentare sub actiunea muschilor
mobilizabili (activator, bionator, ap Frankel)
*Avantaje activator Andersen: actiune functionala si cauzala, impiedica sugerea degetului si resp
orala; creste secretia salivara-autocuratire; stimuleaza dezv elem constitutive a aparatului dento
maxilar prin actiune de dirijare a fortei musculare.
*Dezavantaje activator Andersen: greu de suportat datorita vol mare;
*Avantajele bionatorului: influenteaza revenirea la normal activitatii linguale; bine in clasa II/1
in dentitia mixta fara discrepanta scheletica mare; usor in confectionara tehnica;
*Dezavantaje bionator: nu se aplica in clasa II Angle provocat de convexitatea etajului mijlociu
al fetei; nu da rezultate in ectopia V a caninilor inf.

45. Activatorul Andrezen-Haupl. Elementele componente. Indicaţii.

*Indicatii in dentitie mixta:
-clasa I pentru corectarea anomaliilor in sens vertical si a proalveolodontiilor sup;
-clasa II in special gr II/1 si a laterodeviatiilor; -clasa III pentru corectarea prognatiilor mand
functionale in asociere cu tractiunile extraorale; -corectarea obiceiurilor vicioase;
-conducerea eruptiei dentare, realizarea unei ocluzii normale si reechilibrare musculara.
*Elem componente: -placa sup ce acop bolta palatina si fata orala a rc cu elem: arc palatinal tip
Coffin din sirma de otel elastica; un arc V din sirma fixat prin cele doua extremitati retentive in
baza placii sup cu doua bucle de activare si are curbura principala in contact cu fata V a
incisivilor.
-placa inf: planul inclinat reprezentat de partea sa ant mai ingrosata, inclinare din jos in sus si
dinapoi inainte; aripioarele paralinguale.

46. Regulatorul funcţiei lui Frankel. Elementele componente. Tipurile de regulatoare.

*Elem componente: -elem acrilice: 2 scuturi vestibulare, 2 pilote labiale sup.
-elem din sirma:arc V pe supraf V a incisivilor inf care face leg cu scuturile V; un arc L sup care
sprijina la nivelul cingulumului incisivilor sup; arc palatinal; crosete ocluzale;
*Tipurile de regulatoare: -tip 1: utilizat in compresiunea maxilara cu clasa I cu ocluzie neutra,
retruzia incisivilor inf si protruzia celor sup, in ocluzia adinca.; -tip 2:in clasa II, au 2 arcuri
orale.
-tip 3: clasa III in dentitie mixta si permanenta timpurie; pentru reducerea musculara dupa
corectia chirurgicala a prognatiei mand anatomice. Pilotele sunt la arc sup. pelote in locul de
subdezv

47. Bionatorul Balters. Tipurile existente. Elementele componente. Indicaţii.

*Tipurile bionatorului Balters:
-tip I: pentru echilibrarea poz post a limbii si ocluziei distalizate, in clasa II/1
-tip II: inchide spatiul interdentar in ocluzie deschisa frontala
-tip III: cind limba e in pozitie ant, in ocluzie mezializata, prognatia mand functionala, clasa III.
*Elem componente: o placa acrilica formata dintro placa ingusta inferioara, arcul vestibular, 2
aripiare laterale sup.
*Indicatii: -clasa II/1 cind arc dentare sunt bine aliniate spontan, mand e in poz post cu un deficit
de dezv mand si inghesuire dentara redusa sau absenta; -clasa II/1 asociate cu ocluzii deschise
frontale prin deglutitie infantila cu interpozitia limbii intre arcade; -clasa III: prognatiile mand
functionale sau anatomice cu ocluzie inversa frontala sau totala.;

48. Restructurările tisulare la deplasarea orizontală şi verticală a dinţilor în tratamentul

ortodontic.
*Reactiile lig paradontal: daca forta plicata pe dinte e mai mare decit presiunea sangvina din
interiorul capilarel are loc colapsul vaselor cu expulzarea singelui in tesuturile vecine, apoi ies
din parodontiu fluidele interstitiale, celulele dispar din spatiu periodontal si are loc o hialinizare.
*Reactiile fibrelor parodontale:
-tensiunea fibrelor: fibrele de colagen sunt elastice in cazul cind sunt grupate in smocuri, astfel la
actiunea fortei ele putin cite putin se alungesc.
-compresia fibrelor: de partea opusa aplicarii pres, are loc prin reorganizare la nivel molecular.
*Resorbtia osoasa: la nivelul zonei de compresiune creste nr de cel conjunctive in lig si apar
osteoclastele care prin activitatea lor enzimatica distrug osul.
*Apozitia osoasa: sub act tractiunii os nou se depune pe supraf int a alv.
*Hipercementoza: in tractiuni sau la dinti fara antagonisti.Poate duce la anchiloza dintelui.

49. Dizarmonia dento-alveolară cu înghesuire dentară. Cauzele. Manifestările clinice.

*Cauzele: dezacordul dintre marimea max si a dintilor, tulb de crestere la nivelul proesului alv
sau maxilar, pierderea timpurie a dintilor primari prin carie si complicatiile acestora.
*Inghesuiri usoare: inghesuire la etapa de eruptie a grupului incisivo-mola, incisivii centrali inf
fiind in linguopozitie, molarii primi bine aliniati.
*Inghesuirea moderata:incongruenta incisivilor centrali inf este mai accentuata, incisivii laterali
temporari pot prezenta un grad marit si timpuriu de mobilitate.
*Inghesuiri dentare severe: incisivii pot fi malpozitionati sau aliniati, lateralii pot fi expulzati de
pe arcada. Mol 1 permanent poate sa impacteze cu mol 2 decidual. Relatii dimensionale
nefavorabile intre temporari si permanenti. La eruptia incisivilor lat pot fi: incongruente usoare,
lipsa de spatiu pentru eruptie sau chiar absenta acestuia.

50.Metode de creare a spatiului in arcada dentara.Tratamentul inghesuirii dentare.

*Crearea spatiului: expansiune de maxilar utilizind aparate mobile activ mecanice, functionale
sau aparate fxe, asociate cu extractie dirijata sau slefuirea dintilor deciduali. Disjunctia maxilara
indicata cind ingustarile dentare au loc la nivelul bazelor osoase si a planseului nazal.
*Tratament inghesuiri dentare: diverse metode, expansiune, distalizarea zonelor laterale, masuri
ortodontice de dirijare si slefuire, chirurgical extractii dentare. Terapia de dirijare a eruptiei
dintilor permanenti prin extractia dintilor deciduali. In inghesuiri usoare are loc o autoreglare
datorita cresterea proesului alv odata cu eruptia dintilor, cresterea bazelor osoase si spatiul oferit
la schmbul zonei laterale. Este nevoie de o supraveghere minutioasa a acestor proese.

51. Diastema. Varietăţi clinice. Etiologia. Clinica. Tratamentul.

*Diastema: prezenta unui spatiu interincisival.
*Varietatile clinice si etiologia:
-forma de diastema cu cor incisivilor paralele: fren inserat pe creasta, anadontii de incisivi lat.
-forma cu cor divergente: insuficienta de spatiu la nivelul bazei osoase.
-forma cu cor convergente: meziodens neerupt sau un odontom.
*Clinica: centralii pot sa foloseasca pentru alinierea lor din spatiul rezervat incisivilor lat aparind
incongruenta din zona. Afectarea functiei fonatorii-voce siflanta, dereglari estetice. In evolutia sa
poate duce la aparitia incongruentelor la distanta cu dezechilibrari ocluzale.
*Tratament: diastema poate fi tranzitorie si se poate autoregla in urma eruperii dentare. Diastema
produsa de factor local impune tratamentul cauzal (frenotomia)si tratament ortodontic.

52. Anomaliile de număr: anodonţiile, dinţii supranumerari. Cauzele. Manifestările

clinice.Tratamentul.
*Cauza: tulburari produse in perioada de formare, de diviziune a lamei dentare si de evolutie a
germenilor dentari.
*Anodontiile: pot fi partiale, intinse, subtotale, totale. Clinic-prezenta unui dinte temporar peste
termen normal de eruptie, absenta dintelui permanent. Rg: lipsa dintelui permanent din maxilar.
Anadontia de incisiv lat poate duce la ap diastemei, apar dezechilibre ocluzo articulare. In
anadontii extinse , subtotale si totale tablou clinic a edentatului. Tratament: in anodontii partiale
se poate inchide spatiu prin migrarea zonelor lat, in alte cazuri mentinerea spatiului pin la
finisarea procesului de crestere si tratament protetic.
*Dinti supranumerari: pot aparea ca dinti care respecta morfologia unui anumit tip dentar
(dedublare) sau forme atipice. Pot erupe complet in cav buc sau pot ramine incluzi in max. Cind
sunt inclusi pot produce anomalii a dintilor prezenti pe arc. Cind sunt erupti in cav buc produc
incongruente in reg vecine afectind echilibrul fizionomic si psihicul bolnavului.
Tratament: tratament chirurgical urmat de ortodontic.

53. Tulburări în erupţia dentară. Cauzele. Metodele de diagnostic şi de tratament.

*Tulburari de eruptie dentara: -eruptia precoce: cu 1,5-2 ani inainte de termenii norma, la dintii
temporari cu 4 luni. -eruptia tardiva: cu 1,5-2 ani mai tirziu de termenul norma, la dintii
temporari cu 4 luni. *Cauzele: boli genetice ca sd Down, dereglari metabolice si de alimentatie,
rahitismul, dereglari endocrine, infectii contagioase. Local: resorbtie patologica, procese
inflamatorii a parodontiului apical, obstacole locale ca limitarea spatiului, tumori, dinti
supranumerari.
*Tratament: mentinator de spatiu in eruptia tardiva a permanentilor, aplicarea ap fixe cu
tractiune, extractii dentare in caz de lipsa de spatiu.

54. Obiectivele tratamentului malocluziei de clasa II/1 după Angle în perioada dentiţiei
mixte.
*Principii de tratament dupa Stanciu:
-abordare terapeutica cauzala in sensul influentarii directe a componentului de crestere;
-abordarea terapiei dento alv, in sensul adoptarii unor masuri conservatoare de creare a spatiului;
-abordarea terapiei dentoalv in sensul adoptarii unor masuri de creare a spatiului prin extractii;
-corectia scheletala prin premitare chirurgicala max, cind nu beneficiem de proces de crestere
pentru corectarea unei anomalii clasa II accentuata.
*Obiective: inlaturarea factorilor cauzali a deprinderilor vicioase, normalizarea dereglarilor
functionale, util ap mobile si moblizabile.
55. Malocluziile de clasa II-2 Angle. Clinica. Tratamentul.
*Malocluzii clasa II: raport distal a dintilor laterali, inglobeaza tulb esentiale de crestere , de
dezv si functionalitate a max, alv, dintilor , dinamica mand si dereglari estetice. S clase: II/1-
ocluzie in acoperis, cl II/2-retruzia incisivilor centrali, ocluzie adinca.
*Clinica cl II/1: exooral aspect de cioc de pasare, etajul inf micsorat. Endo: raport distalizat a lat,
protruzie frontala sup, maxila ingustata in forma de V, ocluzia in acoperis, prezenta treapta
sagitala.
*Clinica cl II/2:exo profil convex, unghiul Z mai mic 70, etaj inf micsorat. Endo: raport distalizat
la laterali, retruzia frontala sup, maxila forma de trapez, ocluzia adinca, zimbet gingival.
*Tratament: -aparatele: trainer, activ Anderson, Frankel tip II.; -tehnica fixa: edgewise, Begg,
arcul drept, sistem lingual, ; -contentie: ap Howley, retainer lingual, trainer.

56. Cauzele, tabloul clinic şi tratamentul formei false a malocluziei de clasa III Angle.
*Retrognatia maxilara: tulb de crestere in sens sagital a max. Cauza: respiratia orala, hipertonia
buzei sup, obiceiuri vicios du muscare a buzei sup.
*Clinica: la tulb ant se adauga defectiunile buzei sup si a piramidei nazale, tulb functiei de
masticatie pe prim plan si fizionomice. Au loc doar miscari de ridicare si cob a mand. fata
aplatizata, cu obraji infundati, cu profil concav, buza sup infundata in raport invers cu cea inf.
Ocluzia mezializata si inversa frontala sau totala cu sau fara inocluzie sagitala inversa.
*Tratament: corectarea ocluziei inverse frontale, corectarea relatiilor verticale, corectarea ocluzie
in plan transversal si echilibrarea contactelor ocluzale

57. Etiopatogenia, clinica şi tratamentul formei adevărate a malocluziei de clasa III Angle.
*Prognatia mand adevarata sau anatomica forma clinica cea mai severa, decalajul sagital cu
inversarea rapoartelor de ocluzie e cauza de dezv in exces a mandibulei-macrognatie.
*Etiopatogenie: factorul genetic, tulb endocrine, unele tulb a gl tiroide, , factor functional-deregl
de deglutitie, masticatie , fonatie, respiratie.
*Clinica: fata aplatizata, cu obraji infundati, cu profil concav, buza sup infundata in raport invers
cu cea inf, endo: o arc alv apicala mica in raport cu cea coronara. Ocluzia mezializata si inversa
frontala sau totala cu sau fara inocluzie sagitala inversa.
*Tratament: corectarea ocluziei inverse frontale, corectarea relatiilor verticale, corectarea
ocluzie in plan transversal si echilibrarea contactelor ocluzale: bionator Balters tip III, regulator
Frenkel tip III.

58. Obiectivul ortodonţiei, organizarea secţiei, deontologie.

*Ortodontia: o ram a stom, ce abordeaza etiopatogenia , clinica, diagnosticul si diverse metode
de tratam a nomaliilor dento max.
*Sarcinile ortodontiei: ameliorarea alinierii dentare si esteticii, a functiei masticatorii si
echilibrului articular, a esteticii faciale, a functiei respiratorii si a starii generale de sanatate.
*Organizarea sectiei: amplasare in vecinatatea cab stom, asigurarea fiecarei unitati de lucru un
spatiu minim de 8 m2, in conditiile respectarii principiilor ergonomice si normelor de protectie a
muncii.
*Deontologie: normele de conduita si obligatiile etice . relatii pacient –medic, medic-medic,
medic-asistenta.

59. Dezechilibre ocluzale aparute in urma dereglarilor functionale (respiratie orala,

deglutitie atipica e.t.c.)
* In respiratie orala: aerul inspirat are actiune directa asupra boltii palatine provocind
compresiune de maxilar, reducerea pres din sinusul max duce la ingustarea lui, lipsa de eficienta
a buzei sup cu deplasarea incisivilor in prodentie, compresiunea lat a mus buccinator.
*In deglutitie atipica: are loc ruperea echilibrului muschilor limbii, maseter si orbicular al buzei-
fortele nu se mai transmit in directia laterala si post. Astfel limba nu mentine contactul cu bolta
palatina. Cind limba se proiecteaza pe incisivi se realizeaza ocluzie in zona laterala, incisivii
fiind vestibularizati. Cind limba e plasata interincisival se produce hipotonia mus maseter si
orbicular,

60. Profilaxia anomaliilor dento-maxilare in diferite perioade de virstă.

*Profilaxia prenatala: asigurarea unor conditii de munca si de viata optima a mamei, evitarea
stresului psihic si fizic, evitarea consum de medicamente , se evita viciile.
*Profilaxia postnatala: obtinerea si mentinerea echilibrului intre bazele osoase maxilare, dezv
echilibrata a gr musculare, profilaxia imbolnavirii muc orale, asig unui aport alim corespunzator
virsti, alimentatie naturala a copilului.
*Profilaxia in per de copil mic si prescolar: igiena orala si alimentatie adecvata, in per dentitie
temporare se dirijeaza catre alimente cu duritate mare, consum de fructe si legume cu activitate
musculara crescuta, combaterea obiceiurilor vicioase respiratia orala, sugerea degetului, deglutita
atipica.Control o data la 6 luni.
*Profilaxia in prima perioada a dentitie mixte: supravegherea respectarii timpului si simetriei
desfasurarii schimbului fiziolog dentar si a evolutie dintilor permanenti pin la planul de ocluzie
diagnosticarea precoce a anomaliilor dentoalveolare si tratamentul acestora.
*Profilaxia in per a doua a dentitie mixte: controlul riguros a indepartarii la timp a dintilor
temporrari, aprecierea rezervei de spatiu pentru dintii permanenti, depistarea la timp a
anadontiilor si a altor dereglari