Laboratorul 3

SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TRANSMISIILOR

LOCALE DE TELEVIZIUNE

Cuprins
1. Considerații teoretice
1.1 Descriere generală
1.2 Metodologia privind efectuarea măsurărilor în spectrul de
radiofrecvență emis de stațiile de radiodifuziune cu acoperire
locală
2. Desfășurarea lucrării
2.1 Determinări asupra spectrului de radiofrecvență al emițătoarelor
de televiziune terestră cu acoperire locală.
2.2 Determinări asupra spectrului de radiofrecvență pentru un canal
TV

Parcurgerea teoretică și practică a acestei unități de invățare

urmăreste:
Ø Aprofundarea cunostințelor referitoare la spectrul de
radiofrecvență al transmisiilor de radiodifuziune.
Ø Cunoasterea și utilizarea unor tipuri de specifice de
Obiective aparate de măsură și a unor semnale de radiofrecvență din
spectrul de radiofrecvență.
Ø Efectuarea unor determinări de amplitudine și de
frecventă în spectrul de RF al emițătoarelor TV din aria
de acoperire locală.

Timpul Timpul mediu pentru studiul problemelor

mediu de teoretice și pentru întocmirea referatului
pregătire este de 2 ore

1. Considerații teoretice

1.1 Descriere generală

Serviciul de radiodifuziune, în sensul precizărilor ETSI (European
Telecommunication Standards Institute) cu privire la definirea termenului
“broadcasting service”, reprezintă serviciul de radiocomunicații în care
transmisiile sunt destinate pentru recepția de către publicul obişnuit. [ETSI14].
Sunt incluse în transmisiile de radiodifuziune transmisia radio (sunet) şi
transmisia de televiziune (sunet şi imagine).
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

Transmisiile de radiodifuziune se fac potrivit unor norme şi standarde

internationale. Norma reprezintă o colecție de prescripții metodologice şi
tehnice care definesc atât sistemele de radiodifuziune cât şi corelația dintre
emisia şi recepția unui program. În Europa cele mai raspândite norme sunt
normele CCIR, ETSI și ITU specifice pentru radio și pentru televiziune.
Standardul caracterizează în special sistemele de televiziune prin intermediul
unei game largi de parametri tehnici specifici emisiei şi recepției de informații
de natura audio și/sau video.
Transmisia de radiodifuziune prin sisteme de televiziune se efectuează pe
mai multe benzi de frecvență. În Europa aceste benzi sunt situate în doua
domenii de frecvență , FIF care cuprinde benzile I şi III şi domeniul UIF care
cuprinde benzile IV şi V). Sistemele de televiziune terestră cu prelucrare
analogică a semnalelor operează, potrivit reglementarilor organismelor ETSI şi
ITU, în domenii şi benzi de frecvență bine delimitate:
Ø Banda I 47 MHz la 68 MHz
Ø Banda III 174 MHz la 230 MHz
Ø Banda IV 470 MHz la 606 MHz
Ø Banda V 606 MHz la 960 MHz

Fiecare bandă TV cuprinde un număr diferit de canale de televiziune

(Anexa 1.1 şi Anexa 1.2). Pentru transmisia informației de imagine se foloseşte
modulația în amplitudine cu rest de banda laterala (MA-RBL). Banda semnalului
în videofrecvență VF este de 5 sau 6 MHz, din care banda laterală superioară
BLS este întreagă iar bandă laterală inferioară BLI este redusă la 1,25 MHz sau
0,75 MHz în funcție de standardul de televiziune.
Undele radio asigură transmisia informației de imagine şi a celei de sunet.
Informatia de imagine modulează în amplitudine un semnal de radio-frecvență
denumit purtatoarea de imagine (fpi), iar informatia de sunet modulează în
frecvență o purtătoarea de sunet (fps).
Frecventele celor doua purtătoare satisfac conditia fps > fpi . Diferentă
dintre purtătoarea de sunet (fps) şi purtătoarea de imagine (fpi) reprezintă ecartul
de frecvență (fps - fpi) cu valoarea de 5,5 MHz pentru norma CCIR B/G şi de
6,5 MHz pentru norma OIRT (CCIR D/K).
Canalul de televiziune analogic este format din banda de frecvență
ocupată de purtătoarea de imagine modulată în amplitudine şi banda de
frecvență ocupată de purtătoarea de sunet modulată în frecvență (fig. 1.1).
Semnalul video-complex cu o largime de banda totala de 7,25 MHz,
norma CCIR – G, CCIR – D/K şi de 6,25 MHz norma CCIR – B, nu are o
distribuție continua de energie în acest domeniu de frecvență . Această datorită
faptului că imaginea este “decupată” periodic de către sistemul de baleiaj atât cu
frecvență liniilor fh cât şi cu frecvență semicadrelor fc.

Page 2
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

Reglementările organismelor internationale referitoare la intensitatea

medie şi intensitatea minima a campului de radiofrecvență generat de către
emitătoarele de televiziune în punctele de recepție sunt prezentate în tabelul 1.1.
Nivelul campului de radiofrecvență este exprimat în dBμV/m (pentru
intensitate) sau în dBmW (pentru putere), folosind în mod curent notatiile dBμV
respectiv dBm.

f pi
fsc f ps1 f ps2
BLS
BLI Caracteristica de frecvență
redusă pentru canalul sunet 1

Caracteristica semnalului
A doua frecvență de
de luminanţă sunet
Caracteristica semnalului Spatiul de garda
de crominanță imagine-sunet (0,25MHz)

-1,25 0 1 2 3 4 5 6 6,5 6,724 f[MHz]

Banda de sunet 1
B = 1,25+6+0,25+(2x0,25) = 8MHz
(2x0,25) MHz

Fig 1.1 Caracteristica de frecvență a canalului de televiziune pentru norma de

televiziune CCIR D/K – sistem PAL

In practică măsurării nivelului de câmp electromagnetic de

radiofrecvența se utilizează ca unitate de măsură dBμV/m când este desemnată
intensitatea câmpului sau dBmW când este desemnată puterea câmpului,
folosind deseori notațiile dBμV respectiv dBm, frecvent folosite în practică şi
acceptate în cuprinsul reglementarilor internationale în domeniu. Exprimarea
puterii în dBmW se referă la dB relativ la puterea de 1 mW, potrivit relației de
definire:
P[mW ]
P[dBmW ] = 10 × log
(1.2)
10
1mW

Tabelul 1.1 Intensitatea campului electromagnetic emis de statiile de radiodifuziune din standardul
CCIR B/G, potrivit reglementarilor ITU-R BT.417-5
Conditii de recepție Banda I III IV V
*
Intensitate medie Mediu urban dB[μV/m] + 48 + 55 + 65 + 70*
pentru protecție la Mediu rural dB[μV/m] + 46 + 49 + 58 + 64
interferente fară zgomote
Intensitate minima Mediu urban dB[μV/m] + 47 + 53 + 62 + 67
pentru imagine TV Mediu rural dB[μV/m] + 40 + 43 + 52 + 58
satisfacatoare Q=3 fară zgomote
* pentru standardul CCIR - K, valorile sunt mai mari cu 2 dB

Page 3
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

Nivelul semnalului la intrarea radioreceptoarelor este exprimat fie ca

putere de semnal, Pi[mW], situație în care nu interesează impedanta de intrarea a
radioreceptorului Ri[Ω], sau ca tensiune Ui (in valoare efectiva) caz în care se
are în vedere marimea impedantei de intrare (care poate fi de 50 Ω, 75 Ω sau
300 Ω). Relatia de legatură şi de calcul este [NIC07]:
U 2 [V ] (1.3)
P[mW ] =
Z i [W ]

Referitor la nivelul minim al campului electromagnetic ce trebuie

asigurat la recepție se precizează că acesta trebuie să fie receptionat de antena,
pentru a se asigură o imagine de calitate satisfacătoare tinand seama de
zgomotul receptorului, zgomotul cosmic, caştigul antenei şi pierderea în fider (în
cablul de antena).
Aprecierea calitătii imaginii de televiziune se poate face în mod
subiectiv, comparativ cu imaginea reala, prin acordarea de către operator (sau în
situatii stricte de către un numar mai mare de observatori) a unor grade de
calitate Q imaginii TV reproduse pe baza observarii detaliilor redate şi a
zgomotului care perturba imaginea pe scala de la 1 la 5 (tabelul 1.2).
Precizări de detaliu cu privire metodologia de apreciere subiectiva a
calitătii imaginii de televiziune sunt cuprinse în reglementările ITU – R BT.500
şi în reglementările ITU – R BT.654.

Tabelul 1.2 Grade de calitate şi de deteriorarea a imaginii TV potrivit

reglementărilor ITU-R BT.500-9
Calitatea imaginii TV Deteriorarea imaginii de către
zgomot
5 Excelenta 5 Imperceptibil
4 Buna 4 Perceptibil dar nesuparător
3 Acceptabila 3 Putin suparător
2 Saracă 2 Suparător
1 Rea 1 Foarte suparător

Aprecierea calitătii emisiei de radiodifuziune se face pe baza unor

parametri referitori la banda de emisie, raportul semnal – zgomot, frecvență
de emisie şi variatia frecvenței de emisie care nu trebuie să fie mai mare de
500Hz şi care trebuie să se încadreze în toleranța admis de 5%, parametrii
specificați în reglementările organismelor internationale şi nationale din
domeniu.

1.2 Metodologia privind efectuarea măsurări lor în spectrul de

radiofrecvență emis de statiile de radiodifuziune cu acoperire locala
Măsurări le electronice pot fi concentrate pentru investigarea spectrului
campului electromagnetic de RF al radiodifuziunii şi variatia intensitătii
Page 4
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

campului în aria de acoperire locala sau din canalele de transmisie prin cablu de
radio şi de televiziune din domeniul de frecvente cuprins intre 40 MHz şi 1GHz.
Pentru receptia emisiunilor de radio şi televiziune este importanta
cunoaşterea frecventei emitatoarelor, latimii de banda, puterii de emisie şi aria
de acoperire a acestora în care se poate asigură o recepție optima a semnalelor
încadrată în prevederile normativelor internationale de calitate.
Scopul principal al măsurări lor este de a determina variatia spatiala a
intensitătii campului de RF de radiodifuziune în aria de acoperire teritoriala sau
în magistralele de transmisie prin cablu pentru:
1. determinarea configurației spectrului de câmp EM în benzile VHF şi
UHF destinat radiodifuziunii;
2. măsurarea unor caracteristici ale campului EM generat de emitatoarele
de radio şi de televiziune locala;
3. verificarea unor parametrii de emisie referitori la incadrarea în
parametrii de compatibilitatea electromagnetică.
Sistemul de măsură poate fi compus din echipamentele (fig. 1.2):
Ø antena (radio sau TV dipol simetrică) adecvată ca parametri gamei de
frecvente în care se efectuează măsurări le;
Ø distribuitor de RF;
Ø analizor de spectru cu banda acoperitoare transmisiilor de
radiodifuziune sau domeniilor în care se efectuează măsurare;
Ø osciloscop digital cu memorie;
Ø receptor radio sau receptor de televiziune.

Sistemul de măsură asigură captarea campului electromagnetic de RF prin

antena şi distribuit prin intermediul switch-ul de RF dispozitivelor de măsură şi
receptorului de radiodifuziune. Rezultatele măsurări lor pot fi procesate cu
ajutorul calculatorului. Caracteristicile relevante ale campului electromagnetic
pot fi măsurate cu analizorul spectral.

Măsurări le se efectuează în punctul de studiu (locul de dispunere a

laboratorului) şi pentru care se pot aprecia:
· distanta fată de statiile de radiodifuziune;
· configuratia geografică a mediului;
· densitatea de receptoare radio şi TV din zona;
· departarea fată de sursele de zgomot de natura industrială;
· echipamentul să poată fi dispus, tinand seama de reglementările
referitoare la plasarea antenei de recepție, la o în altime de peste 10 m
deasupra pământului.

Page 5
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

Antena

Receptor de Analizor de
Distribuitor
radiodifuziune spectru
de RF

Osciloscop Calculator
PC

Fig. 1.2 Sistem de măsura utilizat pentru investigarea spectrului

de RF al transmisiilor de radiodifuziune

In procesul de determinare a caracteristicilor spectrului de RF al

transmisiilor de radiodifuziune se va urmări:
Ø stabilirea configurației spectrului de RF în benzile de frecvență radio şi
de televiziune;
Ø măsurarea frecventei şi amplitudinii purtătoarei semnalelor Radio și TV;
Ø identificarea componentelor spectrale ale semnalelor radiodifuziunii
locale;
Ø măsurarea latimii de banda a semnalelor de radiodifuziune;
Ø identificarea canalelor adiacente de televiziune şi a statiilor radio cu
frecvente apropiate;
Ø identificarea semnalelor perturbatoare din domeniul radiodifuziunii.

dBm dBm
Banda = 400 kHz Banda = 400 kHz
-27 -27

-37 Zgomot -37 Canale adiacente

(C31 şi C32)
Canale adiacente -47
-47
(C31 şi C32)
-57 -57

-67 -67

-77 -77

-87
-87
-97
-97
-107

460 480 500 520 540 560 580 600 620 MHz - 460 480 500 520 540 560 580 600 620 MHz

a) Spectrul de RF generat de emitatoarele TV din b) Spectrul de RF generat de emitatoarele TV

banda 470 MHz la 582 MHz. din banda 470 MHz la 582 MHz.
Măsurări într-o zonă cu recepţie optimă. Măsurari într-o zonă cu recepție critică.

Fig.1.3 Spectre de câmp electromagnetic determinate în punctele de măsura

din aria de acoperire locala

Page 6
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

Folosind adecvat analizorul spectral sunt vizualizate şi retinute

reprezentările spectrale pe domenii de frecvente radio şi categorii de transmisii
de radiodifuziune în punctul de măsură, dupa modelul celor reprezentate în
figura 1.3. şi 1.4. Pe baza acestor reprezentări pot fi în tocmite diagrame
spectrale privind repartitia în frecvență a transmitatorilor de radiodifuziune cu
acoperire locala (fig. 1.5).
dBm dBm
Banda = 400KHz Banda = 400KHz şi filtru video = 4kHz
-27 -27

-37 -37
Purtatoare imagine
-47 Purtatoare de imagine -47
551.75 MHz
Purtatoare sunet
-57 -57 557.25 MHz

-67 Purtatoare de sunet -67

Semnale de culoare
556.18 MHz

-77 -77

-87 C31 -87

-97 -97
C32
-107 -107

449 551 553 555 557 559 561 563 565 MHz 551.2 553.2 555.2 557.2 559.2 MHz

a) Spectrul de RF pentru două canalele TV b) Componentele spectrale de RF ale unui canal

adiacente (31 şi 32) din banda IV UHF de televiziune
Fig.1.4 Spectre de câmp electromagnetic pe componente de frecvenţă din banda
canalelor de televiziune

Pe baza reprezentărilor spectrale din punctele de test (măsură) se vor

stabili date privind: numarul de emitătoare ce pot fi receptionate, frecvență
acestora, structura spectrală detaliată a unor canalelor de radio şi de televiziune
precum şi stabilirea unor parametri referitori la frecvență şi amplitudine ale
componentelor din spectrul de frecvență. În figura 1.3.a şi b este prezentat, spre
exemplificare, spectrul de radiofrecvență al campului electromagnetic generat
prin emisia transmitătoarelor de televiziune din banda IV TV cu frecvente
cuprinse în tre 470 MHz şi 582 MHz, în doua din punctele de măsură cu nivele
de recepție diferite.
Pentru o analiza spectrala amanuntită se vor face setări corespunzatoare
ale domeniului de scanare (rezolutii de scanare de 2 MHz, 1 MHz şi 0,1 MHz,
utilizarea filtrelor de zgomot) şi se vor determina cu precizie unele caracteristici
ale semnalelor receptionate.
Pentru transmisiile TV se vor determina: amplitudinea, puterea şi
latimea de banda, frecvență componentelor de luminantă, sunet şi culoare,
diferentă (ecartul de frecvență) dintre semnalul de sunet şi semnalul imagine.
Rezultatele obtinute se vor confruntate cu valorile standardizate. În figura
1.5 este prezentat un mod de reprezentare a diagramelor de distribuție în

Page 7
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

frecvență a emitătoarelor de radiodifuziune, mod car enu tine seama de

amplitudinile spectrale ale emitătoarelor.
Pe baza rezultatelor obtinute în urma măsurări lor desfaşurate în câmpul
de radiofrecvență, în mai multe puncte din aria de acoperire locala se pot face
aprecieri asupra [NIC07]
ü managementului spectrului de RF al emitătoarelor de radiodifuziune, în
sensul ca se poate aprecia dacă există sau nu domenii de frecvență în
care pot să fie atribuite frecvente de emisie şi pentru alte emitătoare cu
acoperire locala;
ü nivelul campului de RF al emitătoarelor de radiodifuziune, dacă
amplitudinea acestuia corespunde sau nu reglementărilor în domeniu,
cauzele (conditii de propagare, unghiuri de acoperire datorate reliefului)
pentru care există niveluri de câmp care se situează sub valorile standard
impuse prin reglementări;
ü calitătii informației receptionate de către utilizator. În cazul televiziunii,
calitatea imaginii TV şi valorile parametrilor semnalului de video
frecvență sunt puternic influentate de nivelul semnalului punctul de
recepție, de nivelul zgomotului din canalul de radiocomunicație şi de
conditiile privind amplasarea echipamentelor de recepție (poziție fată de
sol şi fată de obstacole, orientarea antenei şi structura cladirii în care sunt
dispuse echipamentele de recepție).

BIII BIV BV
174 230 470 582 582 960
MHz MHz MHz

C8 C10 C24 C27 C31 C32 C34 C37 C41 C49 C55

191,25 495,25 551,25 575,25 599,25 631.25 743,25

207,25 519,25 559,25 695,25
MHz MHz Canale TV MHz
adiacente

Fig.1.5 Diagrama de distribuție în frecvență a transmitatoarelor

de televiziune cu acoperire locala

Pe baza observatiilor desprinse pe timpul măsurări lor, folosind

receptorul de control al calitătii imaginii TV, gradele de calitate acordate
(tab. 1.2) şi reglementările privind nivelurile medii şi minime ale semnalului
TV (tab.1.1) pentru protectia la interfernte şi pentru receptia de calitate
satisfacătoare a imaginilor de televiziune, se poate în tocmi tabelul de
echivalente, dintre nivelul semnalului de radiofrecvență măsurat la intrarea
receptorului şi calitatea imaginii TV, specific fiecarui punct de măsura din
aria de acoperire.

Page 8
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

2. Desfașurarea lucrării

2.1. Determinări asupra spectrului de radiofrecvență al emitătoarelor

de televiziune terestră cu acoperire locala.

Aparate şi materiale necesare:

* analizor de spectru;
* receptor TV de control;
* antena TV;
* distribuitor de semnale.

Mod de lucru:

Se identifică şi se pregatesc pentru lucru echipamentele de studiu din dotare,

se notează tipul şi caracteristicile principale ale acestora;
Se interconectează aparatele disponibile potrivit schemei bloc din fig. 1.2;
Se desenează schenma bloc de interconectare a apratelor utilizate.

Pentru analizorul de spectru:

· se trece atenuatorul de intrare pe atenuarea maxima (40 dB);
· se stabileşte frecvența centrală la o valoare aflată la jumatatea
domeniului de frecvență UHF al benzilor IV şi V de televiziune;
· se reglează pasul de scanare pentru a cuprinde pe orizontala ecranului
întregul domeniu al benzilor IV TV (470 – 606 MHz) şi / sau V TV (606
– 962 MHz) – ca în figura 1.3;
· se modifică valoarea atenuatorului de intrare pentru o vizualizare optima
din punct de vedere al amplitudinii posturilor receptionate;
· folosind markerul analizorului se determina frecvență şi amplitudinea
semnalelor receptionate pentru fiecare post de emisie TV;

Se poate face o identificare a postului receptionat folosind receptorul TV de

contro şi / sau casca de control ataşată analizorului spectral – dupa caz -
Rezultatul determinărior se trece în tabelul de date care se completează
folosind indicațiile aparatului şi tabelul relatiilor de legatură din Anexa 1.3
[ABE99]:

Page 9
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

Tabel cu rezultatul măsurări lor în spectrul de radiofrecvență al emitătoarelor

de televiziune cu acoperire locala
Nr. Frecvență Amplitudinea Puterea Tensiunea Denumire
canal emitătorului semnalului semnalului de intrare Canal (post)
[MHz] [dBµV] [dBm] [µV] TV *
fpi = Api = Ppi =
fps = Aps = Pps = --
fpi = Api = Ppi =
fps = Aps = Pps = --
fpi = Api = Ppi =
fps = Aps = Pps = --
* Denumrea canalului se va stabili fie cu ajutorul căstii atasate analizorului de canale
(dacă este dotat cu această facilitate) sau cu ajutorul receptorului TV de control.

Pe baza rezultatelor se va trasa diagrama de distribuție în frecvență a

emitătoarelor radio (dupa modelul din figura 1.5) pentru a stabili concluzii.
Se pot capta şi retine imagini ale ecranului analizorului spectral.

2.2. Determinări asupra spectrului de radiofrecvență pentru un canal TV

Mod de lucru:
· se reglează frecvență centrala pe o frecvență apropiată a unui
canal TV cu aplitudine mare;
· se reglează pasul de scanare pentru a cuprinte pe orizontala
ecranului spectrul de frecvență al canalului TV – ca în figura
1.4.b;
· pentru canalul analogic se identifică purtătoarea de imagine fpi,
purtătoarea de sunet fps şi subpurtătoarea de crominantă fsc şi se
determina frecvență şi amplitudinea acestora;
· pentru canalul digital se identifică limitele de frecventa f1 si f2 ale
canalului si amplitudinea semnalului la capete si centrul spectrului;
Rezultatul determinărior se trece în tabelul de date care se completează
folosind indicațiile apartului şi tabelul relatiilor de legatură din Anexa 1.3.

Tabel cu rezultatul măsurări lor în spectrul de radiofrecvență al unui canal TV

Tensiunea
Frecvență Puterea Amplitudinea Denumire
Nr. la intrarea
componetelor semnalului semnalului Canal (post)
canal receptorului
[MHz] [dBm] [dBµV] TV *
[µV]
fpi = Ppi = Api =
fps = Pps = Aps = --
fsc = Pps = Asc = --
f1 = P1 = A1 =
f2 = P2 = A2 =

Page 10
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

* Denumrea canalului se va stabili fie cu ajutorul căstii atasate analizorului de canale (dacă
este dotat cu această facilitate) sau cu ajutorul receptorului TV de control.

Pe baza rezultatelor se va trasa diagrama de distribuție în frecvență a

emitătoarelor de televiziune (ca în figura 1.5. b); Se pot capta şi retine imagini
ale ecranului analizorului spectral.

4. Continutul referatului
- titlul, scopul lucrării;
- problemele studiate şi la fiecare dupa caz:
· schema bloc a sistemului de măsură adoptat, tipul
aparatelor de măsură,
· tabele cu rezultatul măsurătorilor, diagrame şi
reprezentări spectrale ale transmitatoarelor de
televiziune terestră cu acoperire locala;
- concluzii asupra rezultatelor măsurări lor în spectrul de RF.
- răspuns la întrebarile:
1. Ce marime are impedanta de intrare de antena pentru
receptoarele de televiziune?
2. Care sunt benzile de freceventă pentru transmisiile TV
analogice și digitale ?

[NIC07] George Nicolae, Măsurări electronice în sistemele

de radiodifuziune. Editura Tehnică-Info, Chişinau. 2007. ISBN
978-9975-63-0443, 220 pagni.
[ABE99] Abe Electronica S.P.A.: Broadcast engineer’s
Bibliografie handbook. Caravaggio – Italy, 1999
[3] *** Materiale suplimentare de studiu la adresa electronica
specificată de către titularul de curs
[ETS14] ETSI EN 301 489 – 14 (V1.2.1): Electromagnetic
compatibility and Radio spectrum Matters (ERM);
ElectroMagnetic Compatibility (EMC) standard for radio
equipment and services; Part 14: Specific conditions for
analogue and digital terrestrial TV broadcasting service
transmitters. 2003 – 05.

Page 11
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

Anexa 1.1

Repartizarea în frecvență a canalelor VHF corespunzatoare principalelor norme

Europene

Standard B Standard D Standard L

Banda CCIR CCIR Franta
Nr. Limite Nr. Limite Nr. Limite canal
Canal canal Canal canal Canal [ MHz ]
[ MHz ] [ MHz ]

E2 47 – 54 R1 48,5 – 56,5 A 41 – 49
I E3 54 – 61 R2 58 – 66 B 49 – 57
E4 61 – 68 C 57 – 65
C1 53,75 – 61,75

R3 76 – 84
II - - R4 84 – 92 - -
R5 92 – 100

E5 174 – 181
E6 181 – 188 R6 174 – 182 1 174,75-182,75
E7 188 – 195 R7 182 – 190 2 182,75–190,75
III E8 195 – 202 R8 190 – 198 3 190,75–198,75
E9 202 – 209 R9 198 – 206 4 198,75–206,75
E 10 209 – 216 R 10 206 – 214 5 206,75–214,75
E 11 216 – 223 R 11 214 – 222 6 214,75–222,75
E 12 223 – 230 R 12 222 – 230

Page 12
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

Anexa 1.2

Repartizarea în frecvență a canalelor UHF în Europa

- normele: G, H, I, K, L –
-
Banda Numar canal Limite canal Numar canal Limite canal
[ MHz ] [ MHz ]

21 470 – 478 29 534 – 542

22 478 – 486 30 542 – 550
23 486 – 494 31 550 – 558
IV 24 494 – 502 32 558 – 566
25 502 – 510 33 566 – 574
26 510 – 518 34 574 – 582
27 518 – 526 35 582 – 590
28 526 – 534 36 590 – 598
37 598 – 606

38 606 – 614 61 790 – 798

39 614 – 622 62 798 – 806
40 622 – 630 63 806 – 814
41 630 – 638 64 814 – 822
42 638 – 646 65 822 – 830
43 646 – 654 66 830 – 838
44 654 – 662 67 838 – 846
45 662 – 670 68 846 – 854
46 670 – 678 69 854 – 862
47 678 – 686 70 862 – 870
V 48 686 – 694 71 870 – 878
49 694 – 702 72 878 – 886
50 702 – 710 73 886 – 894
51 710 – 718 74 894 – 902
52 718 – 726 75 902 – 910
53 726 – 734 76 910 – 918
54 734 – 742 77 918 – 926
55 742 – 750 78 926 – 934
56 750 – 758 79 934 – 952
57 758 – 766 80 952 – 960
58 766 – 774 81 960 -968
59 774 – 782
60 782 – 790

Page 13
 SPECTRUL DE RADIOFRECVENȚĂ AL TARNSMISIILOR
LOCALE DE TELEVIZIUNE

Anexa 1.3

Relatii de legatură intre dBm, W, dBμV, V

*
dBm Putere dBμV Tensiune Tensiune
pt. Ri=50 Ω pt. Ri=75 Ω
- 100 0.1 pW 7 2,2 μV 2,64 μV
- 90 1 pW 17 7 μV 8,4 μV
- 80 10 pW 21 22 μV 26,4 μV
- 70 100 pW 37 70 μV 84 μV
- 60 1 nW 47 220 μV 220 μV
- 50 10 nW 57 700 μV 264 μV
- 47 20 nW 60 1 mV 1,2 mV
- 40 100 nW 67 2,2 mV 2,64 mV
- 30 1 μV 77 7 mV 8,4 mV
- 20 10 μV 87 22 mV 26,4 mV
- 10 100 μV 97 70 mV 84 mV
0 1 mW 107 220 mV 220 mV
10 10 mW 117 700 mV 264 mV
20 100 mW 127 2.2 V 2,64 V
30 1W 137 7V 8,4 V
40 10 W 147 22 V 26,4 V
50 100 W 157 70 V 84 V
60 1 kW 167 220 V 220 V
70 10 kW 177 700 V 264 V
80 100 kW 187 2,2 kV 2,64 kV
90 1 MW 197 7 kV 8,4 kV
* Tabelul relatiilor de legatură este preluat din: “Broadcast engineer’s handbook”, Abe
Elettronica S.p.A, 1999 [ABE99] şi completat cu datele calculate pentru ultima coloana
referitoare la tensiunea pe o rezistenta de intrare Ri de 75 Ω.

Page 14