You are on page 1of 30
#ASUL VERDE ¢ Supliment lunar de terapii si viata naturista, al revistei “FORMULA As” . CARTE DE VIZITA Sen, in spatele lui, fn fata oglini, privindu-| cum iese lin din copilarie, pe masura ce claia de par rebel cddea sub foarfecele frizerului. Un zdmbet nou gi eiudat, fara sunete gi explozii, un zimbet care nu se mai {ntindea de la o ureche la alta, lieirea abia percep- tubil, agezindusi pe hig plore concentrati, un acr grav gi preocu- pat. Nu si a pier- dut_cAnd i-am pus ‘uniforma, nici cand Fam agezat ghiordanul tn spate, iar cand am pornit cftre scoala, mia Iuato inainte, caleand teapan, Sacca um general de jarmats, cu bra- % fata acelei mul- ‘imi nemaiva- mate de el pind atunci — copii, paring, profesor gi invafitori — a zis: “Ma- mal”, giam mai avut 0 clip sperania c& ar mai tunei VIATA PLANTELOR de padure ‘¢ CStina albs ~ extraordinar dobo- gata in vitamina C. O lingurith pe zi acopera tot necesarul cotidian. te sisterul imunitar a capacitatea i da inimii caleiul necesar. Su- “de citind amestecat” cu miere ne Vitalizear, ne apara de infec, vindees ranile, (Se poate procura de ‘a Plafaruri ori la pat, un- de se vinde adesea sub for- ma de ramuri. Fruetul e 0 Hbobiti alb-aurie, eu mien gelatinos si gst acrigor) ‘Murele— dintre toate fructele de padure sunt cele al bogate in carcten. Con. in 9 fier, eave ajuta la regenerarea sén- elu Peatina po care contin ne apara le noxele din atmosfera. © Afinele — actioneaza ca un anti- biotic natural. Omoara bacteriile, vinde- e& diareea mai bine ca medicamentele, avea nevoie de mine, dar che- mat ‘la careu, printre ceilalti levi dintra-nta- [a ia, a Inat iardsi ozitia martial de general, afi- sand demnita- tea aceea atat de nepotrivita yceafa golasi, eu gatul prea BP Jung si cu dunga prea BB albé de sub fostul bre- pede. ‘ton. Tatd ined c& im- brécati fn uniforma de scoala, tungi scurt gi cu ghiozdanele in spate, pus- Hi aceia, copii aceia, ge- dean drepti, fara ca cineva sa leo ceara, pastrau inigte, fra ca cineva sii invete, tot mai siguri pe ei, tot mai liberi, despringi far Intoarvere ‘de a- fnainte, de frontul coplesit: de emotie al mame- lor, tatilor si bu- nicilor. Ea, varsta scolii, venise ceva cam’ pe neag- ae fs anti-diabetice, ‘© Micegele — campioanele absolute ‘teptate gi, poate, cam re- ‘Era 15 septembrie di- minea{a, era toamna gi soare, si in locul Lam cantat gi eu, eu na- AX. dejde, dorind din toate Puterile, ca dragul meu si dragii taturor ma- as fn pace, liberi cante de- fericiti Fructele de padure si forta lor (Méncafi-le proaspete, in cure de cateva sdptiméni) Fo kceit desc etme i ale portal Alig 99, epee iseouctele| se gasesc peste tot. Facefi o curd de afine, mure, cétind albé, | alune $i coacdze negre * ‘tamaduieste varicele, arterita, sechelele de aoe ascut vederea nocturna, sunt ale vilaminei C (de trei ori mai deca citing alba), Actioneazd rapid im- potriva racelilor, ‘cari contra Coacazele ‘negre bogate Foumstonul” guia Hepeties tetork reumatisin epatita, tals oboseala $i imeiail Se Se’ minanca ‘proaspete, 0 rizeaza rgteren. paral, Poecionsale WN Reciats hla” site crude, ci sub forma de marmelada. ceaiuri, vin, ae tritive gi energetice, favo- combat. tul nefritice eae oe eat oe ae tenici. = foarte Unguni pe gis "SANZIANA POP copilor, Luna, in viata de toate zilele Recoltarea plantelor de toamna Stramosii nostri, credeau, ei ja, cuprinsa intre cele ee a la cer (15 august) si Nagterea Maicii Domnului (8 septembrie) —e binecuvantat’ pentru viata naturil, Chiar si plantele co urmeaza a fi recoltate in prima lund de toamnd ~ fori, fructe sau radicini ~ au 0 putere vindecitoare deosebita. Dar a efectul si fie total, era important si {fi seama, gi de mersul Iunii pe cor, Astfel: Plantele cu frunze i lorice ur- meazi si fie useate trebuie culese ind Luma se aff in descrestere (pi- ‘trarul al treilea). Ridicinile, crengile sau scoarta de copac trebuie s& fie adunate pe Tunis now ‘Fructele plantelor medicinale ‘trebuie culese cand Lune se aff in eae crater ideal — pe Land Pins pene scowratic 5 imation pam pe pla-< eae = bet, us 200 Sfaturi ‘an gcolar igi traia sirba- Culegeti nu- ‘eaten, alow din acolo Pag me mari cantau imnul tari, si |Iuate, aflate de- parte de zonele industriale gi de autostrazi, Ga timp de cules, ideale sunt diminetile cu soa- re. Roua trebuie S8 fie zvantata deja, dar uleiu- rile éterice ce ur- ei spre suprafats nu au voie si fic uscate. Mai de- ‘ul, femelle care se ocupau cu vin- decarea prin plante Je culegeau infre ora 10 si 11 dimineata, dupa ce cu 0 zi inainte postisera. Si ros- teau totdeauna rugiciuni de ier tare, pentru ea spiritul plantelor si nu devina rizbundtor si si le strice Jeacurilor eficienta: “Floare mifeuta/| Tarti-mé, driguti/ Nu te tai de moarte/Te tai de séatate”. Plantele erau taiate eu un cuit ascutit gi erau puse apoi sep rate in cop, pentru @ nu li se ames- teca aromele. Vechea stiinti a naturii s-a pierdut, dar nimic nu ne opreste s-0 reinvaiim. —E *-1-6 septembrie — Luna in cregtere ° T septembrie ~ Luna plind * 8-21 septembrie ~ Lund in descrestere: ere AAS verde ~ Anul Il nr. 90, septembrie 2006-@ * 23-80 septembrie ~ Lund in crestere CUM SA TRAIM NATURIST Fericirea se afla in farfurie = Ca 88 fim fericifi ¢ nevole 58 fim sandtosi, lar ca séndtosi e nevoie s& fim energici. $i dups ce se di in vant energia? Dupd vitamine, bineinjeles! Umplesi-vé farfuria cu fructe si cu legume, cu o Portie micé de peste si céteva cereale, si in toamna asta vefi scipa de depresii. Jurat! + juntem in septembrie, in cu- ‘rand va veni toamna adeva- rata, i odati cu oa, nelipsi- tele depresii autumnale, Pleaci berze- le, vin tristetile... Ce-ar fi dacd ne-am pregati din timp pentru ele? Daca in toamna asta le-am tine la usd, spu- néndu-le: “Prea térziu!”. Cum s& fa- com? Nu e prea greu, De pilda, sa fim mai atenti ce punem in farfurie, SA ne amintim e& optimismul se paistreazi prin energie, iar energia se pistreazA cu... vitamine. Se da in vant dupa ele, dar si dupa putine glucide si proteine, care nu trebuie si lipseased de pe mas’, in nici o zi, Cea mai bund re- et? Din fiecare cate putin, ‘Nu exist o formuli miraculoast, ci doar céteva principii extrem de sin ple, compatibile eu ideea de plicere si bucurie, Daca fiecare aliment are un Joc important, m vinta noastri, pe uunele dintre ele trebuie, totus, sé le privilegiem. fn plus, tineti minte c& orice program, ett de bun, de sinitate si energie, na dureazd doar o singura i, 6.0 siptaménd, o luna, ba chiar toata viata 5 fructe si legume pe zi Minimum! Crude seu fierte, congelate, dar mai ales proaspete, ele abunda de vitamine si mine- ale (potasiu, calciu, magneziu). fn plus, GY bozate im api sin 9 tive, cle dnamizenza BF tranzitul _ intestinal mult migcare si sport de rezis- tent, trebute of ia vitaminele C siE. ‘Vitamina C se glseste in: var- 28, citrice, coactize negre, citing, ceai verde. Vitamina E se giseste fn: gréuntele de cereale incoltite, nici gi lapte. Important: vitaminele C gi E sunt o pereche ideals, se spriji- né reciproc, de aceea e bine #8 fie consumate fmpreund. i Nici antioxidantii_ nu-s de colo (beta-carotenul, vitaminele ©, E...). Ele ne protejeaz’ de _ma- ladiile cardio-vasculare side cancer. Pentru ale spori binefacerile, ale- geti-le cat mai divers co- orate (cele galbene si ortocalii sunt bogate in vitamina A, cole verzi in ealeiu) Peste, de cel putin trei ori pe siptimand Pentru c& are tot ce trebuie ca st @ fim sinstosi: pro- teine de exceptie, fosfor, fier, iod, #~ magneriu, potasi vitamine din grupa B gi PP si pretiogi acizi grag Trei produse lactate pe zi Ele contin calciu, cheia de bolta a capitalului nostru osos. $i, de aseme- nea, ape minerale, bogate in calciu si sérace in sodiu. Fecule Ia fiecare masé Ores, gréu complet, paste, paine neagré sau de secar’, legume proas- pete, eartofi. Toate contin proteine vegetale, glu- cide complexe gi fibre. ‘Nu opuneti fiinoasele Jegumelor. Dimpotri- vi, méncati-le impre- ‘und, gi evitati, in schimb, si Je combinati cu carnea. Persoanele stresate in activititi profesionale trebuie sa ia ZINC gi MAGNEZIU. Se gisesc in peste, fructe de mate, lapte, earne de pasiire, banane. Important: Magneziul i incul se influenteaz nega- tiv in resorbtie. Trebuie lnate separat. Vegetarienii n-au pro- bleme cu vitaminele, dar le lipsegte FIERUL, pe care tre- Duie s& gi-1 procure cel mai bine din preparate farmaceu- tice. © 0 supii rece din legume mi- xate: rogii sau castraveti, ames- tecate cu iaurt, busuioe sau mentd, condimentate ca sare gi piper. Se pot adiuga fulgi de cereale sau brénzi rasa. © Salata poate tine loc de felul principal, dacd 0 faceti din: fecule (rez, macaroane, linte...), plus eru- ditati (rosii, ardei, ceapa ete.), plus proteine (peste sau oud), ‘© Dimineata si seara va recomandam un ia- urt amesteeat cu pulpa de fructe (fruete de se- zon date prin mixer) plus musli sau fulgi de cereale. © Nu uitati ierburile aromate: busuivcul, cimbrul, menta, "AS verde = Anul Il nr. 80, septembrie 2006 @