Icoana Maicii Domnului Tihvinska

1

În anul 6851 de la facerea lumii, pe vremea dreptcredincioasei stăpîniri a marelui domn Dimitrie Ioanovici, în zilele prea sfinţitului mitropolit Pimen şi ale lui Alexie, arhiepiscopul din marele Novgorod, s-a arătat preacinstita icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, avînd însemnat pe mîna stîngă Pruncul cel mai înainte de veci, pe Domnul nostru Iisus Hristos. Arătarea ei a fost astfel: În hotarele marelui Novgorod, nu departe de malurile rîului Neva, nişte pescari vînau peşte şi, fără de veste, i-a luminat de sus o strălucire cu rază luminoasă. Ei, uitîndu-se în sus, au văzut icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, strălucind în chipul soarelui şi astfel mergea în văzduh pe deasupra apei, purtată de mînă nevăzută. Ei, minunînduse foarte mult de aceea şi umplîndu-se de spaimă şi de bucurie, şi-au lăsat lucrul şi şi-au îndreptat ochii şi mintea la acea minune care se vedea, voind să vadă în ce parte va merge şi unde va sta acea preaslăvită icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Dar Domnul, nevoind să fie după voinţa lor, icoana a dispărut de la vederea lor şi s-a făcut nevăzută. După aceasta, aceeaşi icoană s-a arătat în aceleaşi hotare ale marelui Novgorod, în satul ce se numea Vimoceniţi, lîngă rîul Oiti - departe de o sută de stadii de la Tihvin -, stînd în văzduh şi strălucind cu negrăită lumină. Văzînd-o oamenii din satul acela, s-au adunat toţi şi cu spaimă se mirau de minunea ce se vedea; deci, au început a se ruga cu dinadinsul Preacuratei Maicii lui Dumnezeu. Atunci minunata icoană a Stăpînei s-a pogorît din văzduh la acei oameni şi stătea pe pămînt. Ei au luat-o cu negrăită bucurie şi au zidit îndată o căsuţă mică de rugăciune, unde mai pe urmă s-a făcut o biserică în numele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, a cinstitei şi slăvitei ei naşteri, şi se făceau minuni şi tămăduiri de boli la acea sfîntă icoană. Nu după multă vreme, acea icoană s-a luat de acolo de mînă nevăzută şi, purtînduse negrăit prin văzduh, s-a arătat la locul ce se numea Cojela, aproape de rîul ce se numeşte Paşi, într-un munte departe ca la douăzeci de stadii de Tihvin. Cu asemenea chip, ca şi în satul cel dinainte, aşa şi acolo strălucind cu minunată 2

şi-au cîştigat cererea. cu sfintele icoane şi cu cîntări de psalmi. au văzut-o locuitorii acelui loc şi. ca toată noaptea so petreacă fără somn şi în rugăciune. ca să stea cu dînşii la locul acela. adunîndu-se cu mirare şi cu spaimă. Ea s-a arătat după asemănarea arătărilor sale de mai înainte. prin venirea ta cu rază luminoasă”. cu osîrdie şi vărsînd multe lacrimi. o casă mică de rugăciune. şi oamenii aceia i-au zidit acolo. Tot în aceeaşi zi. aproape de rîul ce se numeşte Tihvin. iar spre ziuă au adormit şi s-a făcut. Apoi. s-a arătat în munte la Tihvin. sosind noaptea. s-a luat de acolo tot de mînă nevăzută şi. cu icoana şi temelia s-au luat de mîini nevăzute şi s-au mutat în 3 . asemenea. făceau rugăciuni mereu şi poporul striga cu lacrimi “Împărăteasă. ridicîndu-se de acolo cu temelia. lăsînd cîţiva oameni lîngă icoana cea făcătoare de minuni. Deci. rugîndu-se.lumină. s-a pogorît în mîinile lor acea sfîntă icoană. Rugîndu-se ei astfel. căci acea icoană s-a pogorît jos din înălţime. prin dumnezeiasca voie. Cercetează-ne de sus şi ne luminează pe noi cei întunecaţi de păcate. mutîndu-se. Dar nici în acel loc n-a voit Preasfînta Născătoare de Dumnezeu. pe cînd dormeau ei. unde mai pe urmă s-a făcut biserică în numele Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. cuprinzînd-o cu bucurie. au sărutat-o cu dragoste. au făcut multe rugăciuni către Maica lui Dumnezeu. stînd în văzduh şi se purta ca un nor uşor pe sus. Trimite îndurările iubirii tale de oameni. pe care. Deci. vino la noi! Stăpînă vino la noi! Caută spre noi nevrednicii robii tăi. poporul s-a dus fiecare pe la casele lor. Deci. au tăiat trei cununi şi le-au pus împrejurul icoanei făcătoare de minuni. Căci. îndată au început a tăia lemne pentru biserică şi au întemeiat-o în acelaşi munte. s-a adunat şi acolo mulţimea poporului. făcînd multe închinăciuni. o minune ca aceasta: Icoana aceea făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. asemenea şi toate lemnele cele gătite pentru casa de rugăciune. văzînd acea mare minune şi au venit de prin satele dimprejur preoţii cu cinstitele cruci. a cinstitului ei acoperămînt. Deci. să-i rămînă mult icoana sa. au petrecut toată noaptea oamenii cei rămaşi. după o vreme. s-a mutat în altă parte.

iar acum. Temelia stătea întreagă precum era întemeiată în munte. nefiind cu nimic întărită în perete şi 4 de ca pe . Ostenindu-se ei astfel. deci. lumina noastră şi prefă-ne întristarea în bucurie”. nici auzind acea mutare vreunul din păzitori. sau dus prin muntele acela şi prin toată dumbrava. iubitorule de oameni. arată-ne dumnezeiescul Tău dar. nevăzînd nimeni. au început a plînge şi a se tîngui şi a face rugăciuni către Dumnezeu. prin venirea ta la noi. au fost cuprinşi de spaimă mare şi de frică. Stăpînă. nici temelia. ne-ai lăsat în lacrimi şi în tînguire. iar sfînta icoană stătea în mijlocul temeliei peretele dinspre răsărit. Maica milostivirii. căutînd cu plîngere. Văzînd poporul lumina aceea au alergat acolo degrabă şi au găsit icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. în văzduh. Aşa tînguindu-se. spre ziuă am adormit puţin şi. negăsind nimic în locul acela. Cînd s-au deşteptat oamenii aceia şi n-au văzut chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. unii prin văzduh. căci s-au lipsit de o bogăţie duhovnicească şi minunată ca aceea. strigînd: “O. ne-ai umplut de mare bucurie. A doua zi a venit poporul să se închine preacuratului chip al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi să zidească casa de rugăciune cea întemeiată din nou. Dar nu numai acelea. s-au înspăimîntat foarte şi au întrebat pe cei ce stătuseră acolo: “Cum s-a făcut aceasta?” Ei le-au răspuns: “Petrecînd toată noaptea fără somn. prin ducerea ta. deci. nici lemnele. Stăpîne. prin care nădăjduim a ne îmbogăţi sufleteasca noastră sărăcie! O. deşteptîndu-ne. dar. împreună cu temelia şi cu toate lemnele şi surcelele. li s-a arătat spre răsărit o lumină minunată pe partea cealaltă rîul Tihvin. departe de munte la două stadii. să nu ascunzi de noi acea nepreţuită comoară. pe care cu iubire de oameni şi preaslăvit l-ai trimis în partea Rusiei. alţii pe pămînt. arată-ne nouă. nu se ştie cum şi de cine s-au luat toate de acolo împreună cu sfînta icoană şi unde s-au dus”. ci şi surcelele pînă la cele de pe urmă. în pustia cea tinoasă. cercetînd cu dinadinsul pe cea dorită.altă parte. unde te-ai dus de la noi nevredncii robii tăi? Ieri. nu se ştie cum s-au mutat de acolo. Atunci toţi s-au umplut de mîhnire şi de jale.

Văzînd eclesiarhul acea minunată arătare. Preasfîntă Fecioară. ca să spună creştinilor ziua sfinţirii bisericii şi viitorul praznic al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. împlinindu-şi cele poruncite. cucernic şi plăcut lui Dumnezeu. zicînd: “Scoală-te şi nu te teme!” Iar el cu cutremur şi cu spaimă s-a sculat în genunchi. acel eclesiarh trimis era un bărbat cu viaţă curată. a umplut acel loc de mireasmă. cu care. auzind de aceea. strigau: “Slavă Ţie. Rugîndu-se din destul. pentru Maica Domnului. avînd mîinile strînse pe piept şi privea la ceea ce vedea. s-au minunat şi s-au umplut de duhovnicească bucurie şi. care nu se ştie de unde a venit la dînşii. împodobit cu cărunteţe. alergînd bărbaţi cinstiţi. ca să nu pună crucea cea de fier. luîndu-şi puţină îndrăzneală. mîntuind şi păzind cuvîntătoarea turmă a Fiului tău”. s-au dus în marele Novgorod la prea sfinţitul arhiepiscop Alexie şi la mai marii cetăţii. mergînd Gheorghe şi cugetînd în sine de unde poate veni în pustie o mirosire plăcută ca aceea. apropiindu-se de el. atunci va fi semn de încredinţare”. poruncindu-le ca. că nu ne-a lăsat pe noi robii săi! Nu ne lăsa pe noi. Hristoase Dumnezeule. Acela. îi stătea înaintea ei un bărbat luminos în haine arhiereşti. după chip semăna a fi Sfîntul Ierarh Nicolae. ca la trei stadii în pustie. pe care vor s-o pună la biserica mea. care. dîndu-le binecuvîntare pentru zidire.strălucind ca soarele. Deci toţi. Ajungînd ei la Tihvin. hirotonisind preoţi şi diaconi. arhiepiscopul. a trimis pe eclesiarh la satele dimprejur. ci să pună cruce de lemn. fără de veste a văzut pe Preasfînta Născătoare de Dumnezeu. strălucind în lumină negrăită şi şezînd pe o creangă de brad. pe care au şi isprăvit-o. au preamărit pe Dumnezeu şi pe Maica Lui. mulţumind. împreună cu bărbaţii cei vestiţi. pînă în sfîrşit. După cuvîntul acesta. Atunci Preacurata Fecioară ce şedea pe ramură. s-a cuprins de frică şi de spaimă şi a căzut la pămînt ca un mort. Deci. l-a atins. se întorcea la biserică în ziua dinaintea praznicului. trimiţînd înştiinţare la cetatea împărătească Moscova. pentru că aşa am voit eu”. arhiereul i-a răspuns: “Cînd nu te vor crede. i-a trimis la Tihvin. cu postire şi rugăciune să vină la praznic spre sfinţirea bisericii. Eclesiarhul. Arhiepiscopul şi mai marii cetăţi. care s-a arătat şi arhiereul ce stătea înaintea ei. au cîntat rugăciuni înaintea icoanei făcătoare de minuni şi s-au apucat cu sîrguinţă de zidirea şi săvîrşirea bisericii. asemenea şi Sfîntul Antimis pentru sfinţirea bisericii. căci darul Sfîntului Duh. cu numele Gheorghe. Atunci eclesiarhul a înţeles că este adevărată arătarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. purtîndu-se de îngeri prin văzduh. s-au apucat de zidire şi. nu mă vor crede pe mine!” La aceasta. Arhiereul cel ce stătea înaintea Născătoarei de Dumnezeu. toţi. i-a zis: “Omule. 5 . prin venirea sa de faţă. Apropiindu-se praznicul cinstitei şi slăvitei Adormiri. ca şi cum s-ar rezema. ca la douăzeci de stadii şi mai mult. ducîndu-te la biserică. iar arhiereul cel ce stătea înaintea ei. la care avea să se arate singură Preasfînta Născătoare de Dumnezeu. fiind departe de biserică. au simţit miros plăcut de tămîie şi aromate mirositoare. a cinstitei şi a slăvitei ei adormiri. căzînd cu lacrimi de bucurie. Apoi. în numele Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. În mîna dreaptă avea un toiag roşu. Ei. Deci. a zis cu frică: “Doamnă şi Stăpîna mea. să spui preoţilor şi oamenilor. ci totdeauna să petreci cu noi. înştiinţîndu-i de preaslăvita arătare a icoanei celei făcătoare de minuni. s-au făcut nevăzuţi. Preacurata Fecioară. Au înştiinţat de aceea şi pe stăpînitorul lor.

ci şi după aceea. deodată s-a pornit vînt tare cu vifor mare. nu se ştie prin ce întîmplare.este marele arhi-ereu şi făcător de minuni. după porunca preoţilor. ca şi cu mîinile. dar aceia nu l-au crezut. a făcut o cruce şi a pus-o în casa de rugăciuni. din acea icoană făcătoare de minuni a Preacuratei Maicii lui Dumnezeu şi se dădeau tămăduiri celor cuprinşi de boli. iar crucea care era făcută din ramuri şi pe care şezuse Născătoarea de Dumnezeu. Mirîndu-se toţi de nişte minuni ca acestea. asemenea fără să fi căzut foc. ci ca şi cum s-ar fi pogorît cu picioarele. Tot în acel ceas. Şi se săvîrşeau atunci multe minuni. După sfinţirea bisericii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Tihvin. făcătorul de minuni. s-a găsit întreagă la o mică depărtare. au pus-o pe biserică şi au prăznuit cu bucurie ziua sfinţirii bisericii împreună cu praznicul Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Iar icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. cu puterea nevăzută a lui Dumnezeu. a ars şi casa de rugăciune din pustie. văzînd acea înfricoşată minune. a spus preoţilor şi oamenilor. apucîndu-l cineva nevăzut. întru neuitata pomenire a celor de pe urmă. iarăşi s-a aprins biserica şi a ars pînă la temelie. în desişul ienuperilor. ca rugul cel nears s-a găsit în cenuşă. ca şi în biserica Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. iar icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. După ce au trecut cinci ani. preamărind pe Dumnezeu şi pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu şi au fericit pe marele făcător de minuni Nicolae. sfînta icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Deci. prin mînia lui Dumnezeu şi prin negrija celor bisericeşti. asemenea s-a făcut şi în pustie. a văzut pe Preacurata Născătoare de Dumnezeu şi pe făcătorul de minuni Nicolae şi. căzînd la locul acela. l-a pus pe pămînt nevătămat. eclesiarhul Gheorghe. Cînd unul din acei lucrători. îndată făcînd o cruce de lemn. rugînduse. Apoi s-a pus cu cinste în biserica cea nouă. că s-a învrednicit de o vedenie preaslăvită ca aceea. a luat crucea cea de fier şi s-a suit cu ea pe biserică şi a început s-o aşeze. Mergînd la biserică. Apoi sîrguindu-se. unde plăcutul lui Dumnezeu. s-a făcut a doua biserică de lemn în locul celei arse. s-a aflat într-un loc depărtat de o jumătate de stadie stînd pe un ienupăr. scoţîndu-se din foc. preamăreau pe Dumnezeu şi pe Născătoarea de Dumnezeu. Multe minuni se făceau acolo. într-o noapte s-a aprins biserica din lumînări nestinse şi toată s-a făcut cenuşă. au făcut iarăşi a treia biserică de 6 . cele ce a văzut şi a auzit. despre arătarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi a Ierarhului Nicolae. fără să fie cît de puţin vătămată de foc. la locul său. nu ca şi cum ar fi căzut de sus. iar crucea s-a găsit în cenuşă nevătămată. Deci. ci au poruncit să pună lucrătorii pe biserică crucea cea de fier. într-o noapte. a zidit o casă de rugăciuni în numele Sfîntului Nicolae. Iar după ce au trecut şapte ani. în acelaşi loc. a dat mulţumiri şi rugăciuni lui Dumnezeu. Nicolae. o casă de rugăciune. spre slava Domnului şi spre folosul oamenilor celor credincioşi. s-au temut şi au crezut cuvintelor eclesiarhului. pentru închinarea poporului cel binecredincios ce venea acolo. precum şi crucea şi-a luat locul în noul locaş de rugăciune. Deci s-a făcut acolo aceasta. Apoi. tot poporul sa dus acolo. iar pe omul cu crucea de fier. Atunci preoţii şi oamenii. dar nu numai atunci. În acel timp a ars şi casa cea de rugăciuni din pădure. iar din ramura aceea pe care a văzut-o şezînd pe Preasfînta Născătoare de Dumnezeu.

văzînd biserica aceea ţinută şi ocîrmuită de preoţi şi diaconi mireni şi multe locuinţe de popor împrejurul ei. După zidirea şi sfinţirea bisericii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu din Tihvin. cu Pimen. trecînd şase ani. s-a umplut de bucurie şi au dat mulţumire lui Dumnezeu şi Preacuratei Fecioare. sfinţind biserica. sfătuindu-se cu prea sfinţitul mitropolit Macarie. unde era casa de rugăciune închinată Maicii Domnului. binecredinciosul şi marele domn Vasilie Ioanovici. a mers acolo singur la închinare. Biserica a treia a stat o sută de ani şi mai mult. iar în pustia aceea. din rîvnă şi din osîrdie către Preasfînta Născătoare de Dumnezeu. a poruncit ca locuinţele acelea din jurul bisericii să se mute în alt loc departe. După moartea acelui domn. cum şi spre a-şi săvîrşi rugăciunile sale cele osîrdnice şi spre a vedea biserica cea nouă. arhiepiscopul marelui Novgorod şi cu toţi voievozii şi boierii săi. a fost rînduit la scaunul mitropoliei a toată Rusia. cînd pridvorul era gata întemeiat împrejur şi cînd lucrătorii au început a netezi şi albi pereţii. Deci. fiind păziţi cu milostivirea lui Dumnezeu şi cu apărarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. pentru că socoteau ei. s-a întors la împărăteasca sa cetate plin de duhovnicească veselie. a mers la sfinţirea acelei biserici şi Serapion. urmînd tatălui său. scaunul singurei stăpîniri a toată Rusia. cu învoirea stăpînitorului. marele domn Vasilie Ioanovici. dorind ca acolo să fie petrecere călugărească. de unde. i-au găsit pe toţi vii. Atunci ei au început a da pietrele la o parte şi. împreună cu marele domn. după trei zile de muncă. Nicolae. l-a luat binecredinciosul său fiu. Arhiepiscopul. au zidit pridvorul acela foarte frumos. Cînd poporul a văzut aceasta. asemenea şi casa de rugăciune din pustie au făcut-o pentru a treia oară. Acel împărat. din visteriile sale împărăteşti. iar după ce au sfîrşit toată gătirea şi înfrumuseţarea bisericească. cu judecăţile pe care numai Dumnezeu le ştie. a mers şi el la Tihvin. mai mare şi mai frumoasă decît cea dintîi. care s-a încoronat cu împărătească coroană. atunci. Ducerea sa la Tihvin a fost în zilele arhieriei preasfinţitului Macarie al Novgorodului. zidirea pridvorului a căzut şi a acoperit cu piatră pe cei 20 de lucrători ai bisericii. din dragostea ce avea pentru Preasfînta Născătoare de Dumnezeu a mers la Tihvin. din porunca marelui domn şi cu binecuvîntarea arhiereului lui Hristos. iar preoţilor. asemenea avînd şi el mare credinţă şi osîrdie după Dumnezeu către Preasfînta Născătoare de Dumnezeu şi către icoana ei. cu voia lui Dumnezeu. nu i-a plăcut. de o minune preaslăvită ca aceea. marele domn Ioan Vasilievici. a pus într-însa cu cinste icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. acolo. unde. zidită cu bani din vistieriile sale. apucîndu-se din nou la lucru. după multele sale rugăciuni făcute cu credinţă şi cu lacrimi vărsate înaintea icoanei făcătoare de minuni.lemn. Acela cu deosebită dragoste. De aceea. anunţătorilor şi la tot poporul s-a făcut întristare mare. arhiepiscopul marelui Novgorod. ca să vadă icoana ei cea făcătoare de minuni şi să se învrednicească a o săruta. pornindu-se către icoana ei făcătoare de minuni. a poruncit să zidească în Tihvin. s-a întemeiat o mănăstire pentru petrecerea călugărească. că au murit de greutatea pietrelor. pentru lucrătorii îngropaţi sub piatră. o biserică de piatră. care. cea făcătoare de minuni din Tihvin. nevătămaţi întru nimic. Într-acea vreme. pînă în zilele dreptcredinciosului şi vrednicului de laudă a toată Rusia. iar lîngă biserică să se sălăşluiască 7 . Dar.

a fost bolnav în mănăstirea sa multă vreme şi acum aştepta să moară de acea grea şi lungă boală. care s-a săvîrşit spre dînsul. ce erau departe de locaşul Tihvinului ca la cinci sute de stadii. unde. iar el avea dorinţa să-l sărute şi în acea dorinţă fiind s-a deşteptat. Cel dintîi egumen în locaşul acesta a fost egumenul Chiril. atunci cînd se va întoarce ucenicul. Astfel. Pe Avram nu l-a mai lăsat să se întoarcă la povăţuitorul său. i s-a făcut în vedenia visului o arătare ca aceasta: În partea unde era Tihvinul se vedea un stîlp mare de foc şi pe înălţimea stîlpului acela se vedea stînd chipul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. avînd într-însa viaţă de obşte. fiind de faţă pentru chiverniseala rînduielii mănăstireşti. Avram. umplîndu-se de bucurie duhovnicească. ştiind din auzite de icoana cea făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Tihvin şi de multele tămăduiri ce se dădeau de dînsa neputincioşilor. a făgăduit că va merge îndată să se roage Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi din ceasul acela a cîştigat tămăduire de boala sa cea lungă şi grea. care într-acea vreme punea începutul locaşului. Bolnavul. împreună s-a bucurat şi Martirie povăţuitorul lui. o săruta cu buzele. n-a voit să se mai întoarcă la mănăstirea sa. Martirie a poruncit ucenicului său să meargă îndată să-şi împlinească făgăduinţa sa. ci i-au încredinţat cheile bisericeşti. şi-a îndeplinit făgăduinţa şi. Acea minune a ajuns şi la auzul arhiereului. de ce nu s-a dus şi el cu ucenicul. văzînd şi pe ucenicul său sănătos. Dar povăţuitorul acelei mănăstiri. Toată mănăstirea era de piatră şi îngrădită cu zid de piatră. Aşteptînd el multă vreme pe ucenicul său. Acel chip strălucea foarte luminos. precum despre aceasta ne arată povestirea ce urmează. de grabnica însănătoşire. Avram. a venit acolo monahul Avram de la mănăstirea lui Serghie cea din pustie şi care se afla în nişte locuri ce se numesc Luni. în scurt timp s-a întemeiat la Tihvin o mănăstire aleasă. rînduind pe fraţi la slujbe. care să o chivernisească cu cîntare bisericească. a căzut înaintea ei cu multă bucurie şi se ruga cu multe lacrimi. ca el întîiul şi pe urmă să se afle înaintea icoanei făcătoare de minuni. şi astfel s-a sculat sănătos de pe patul durerii. mergînd fără de zăbavă şi ajungînd acolo. arhiepiscopul marelui Novgorod. Bucurîndu-se el şi slăvind pe Dumnezeu. a preamărit pe Dumnezeu şi pe Stăpîna cea Preacurată care L-a născut. atrăgîndu-se acolo de minunile care se făceau de icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Stareţul Martirie. a început a plînge. De atunci i-a venit mai mare dorinţă să vadă acea sfîntă icoană şi să se învrednicească a o săruta. ca după răsplătire pentru mare mulţumire şi spunea la toţi mila ce i s-a dat lui de către Preasfînta Născătoare de Dumnezeu. auzind aceasta. Începînd a se zidi locaşul şi Prea Sfinţitul Pimen. Deci. Apoi. cu lacrimi pline de bucurie căzînd la preacurata icoană. ci a rămas în locaşul 8 . s-a supărat de zăbovirea lui. Pentru aceea a lăsat toate şi s-a dus cu sîrguinţă la Tihvin. întorcîndu-se de la porţile morţii. ca şi în celelalte mari locaşuri. spre a se închina icoanei făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi şi-a pus în gînd să se ducă. întreţinută din îndestulatele vistierii împărăteşti. a poruncit ucenicului său să se ducă acolo şi să se roage Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. după plecarea lui Avram. lăsîndu-şi locurile lor în pustie. asemenea ca icoana din Tihvin.rînduială călugărească. un bărbat plăcut lui Dumnezeu. ajungînd şi văzînd icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. anume Martirie. pentru negrăita milă a Maicii lui Dumnezeu. şi. precum se spune. apoi călugării cei îmbunătăţiţi. Deci. au venit în locaşul Tihvinului.

a pus peste cel mort icoana Maicii lui Dumnezeu. pe care le adunăm ca nişte spice mărunte după seceriş sau ca pe nişte struguri ce rămîn după culesul viilor. Iar fericitul stareţ Martirie. a murit şi. a văzut. împlinindu-şi 9 .Tihvinului. s-au dus la Tihvin. Dar după o vreme. Într-o seară. se deznădăjduise de viaţa ei. prin cinstita sa icoană cea din Tihvin. nici după ce s-a întemeiat locaşul nu s-au scris multe. cu bunăvoinţa lui Dumnezeu. bărbatul şi femeia. cinci ani nu văzuse lumina cu ochii şi. Într-o vreme s-a întîmplat de a venit în cetatea Tferului Simion. mutîndu-se acolo fericitul stareţ Martirie a luat însemnare cu el după icoana cea făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi petrecea în liniştea aceea slujind lui Dumnezeu. după ce s-a rugat înaintea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. fie din nebăgare de seamă. deci. Zaharia orbul. în numele Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi a întemeiat acolo şi o mănăstire. dar nimic nu sporise. s-a umplut de nădejde şi şi-a îndemnat femeia să făgăduiască că va merge să se închine chipului cel făcător de minuni al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. În această vreme. Iată acele minuni: Un om anume Teofil. El purta pretutindeni pe unde umbla. a cărei nume era Paraschiva. pe care nimeni nu le-a scris spre înştiinţarea neamului din urmă. fiind adus la icoana cea făcătoare de minuni. umplîndu-se de bucurie. anume Ioan. Dar. ce o purta cu sine. Ea a făgăduit şi îndată după cuvîntul făgăduinţei. şi îndată a înviat. Avram a văzut deasupra acelui loc o cruce de stele închipuită pe cer. Femeia unui om. Deci. i-a zidit în pustia lui o biserică de piatră din averea sa. Atunci tatăl aceluia. s-a mutat în alt loc pustnicesc. fiind bolnavă şi zăcînd în pat un an întreg. ci numai cîteva ne-au rămas de la dînşii. care lumina locul acela. care locuia în Moscova. astfel că neînvăţaţii de mai înainte ne-au lipsit de un mare folos. cetatea împărătească. întîmplîndu-se acolo stareţul Martirie. a căpătat vederea. a dat mare mulţumire lui Dumnezeu şi Preasfintei Născătoare. dîndu-se şi felurite tămăduiri. auzind că Preasfînta Născătoare de Dumnezeu. anume Haralambie. ca s-o poată tămădui. fiind adus înaintea icoanei sfinte. de aceea bărbatul ei a umblat şi a cheltuit foarte mult. amîndoi. numai la ochi nu căpătase vederea. zugrăvită după icoana cea făcătoare de minuni. ca să poată vedea totdeauna icoana cea făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. ca să povestim măcar o parte din minunile ei. De la arătarea sfintei icoane în Tihvin şi pînă la zidirea mănăstirii au trecut o sută şaptezeci şi şapte de ani. anume Climent. dă milă şi grabnică tămăduire tuturor credincioşilor. biserica a fost ţinută de mireni şi s-au făcut multe minuni de la acea icoană. Îmbolnăvindu-se fiul acelui Simion. Deci. era îndrăcit şi. mulţumindu-i. care se afla ca la patruzeci de stadii de mănăstirea Tihvinului. Dar noi să ne întoarcem la locaşul Tihvinului şi mai ales la icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. fie din neştiinţă. împăratul Cazanului şi a petrecut acolo cu porunca dreptcredinciosului împărat şi marelui domn Ioan Vasilievici. icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. s-a sculat din neputinţele cele cumplite ca din somn şi s-a însănătoşit cu tot trupul. În aceeaşi vreme. pătimea rău cu tot corpul de acea boală. Din pricina durerilor celor mari îşi pierduse mintea şi ochii i-au orbit. s-a mîntuit de duhul cel necurat. El. fiind orb patru ani şi şase luni. un copil.

Acela a pătimit în aceste neputinţe cincisprezece ani.făgăduinţa lor. a luat tămăduire şi a văzut chiar înaintea icoanei făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. a fost adus în sfîntul locaş un tînăr orb. era bolnavă de ochi aşa de greu. făcîndu-se rugăciune pentru el. Auzind de făcătoarea de minuni icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Tihvin. Venind el înaintea sfintei icoane a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. un şchiop. sîrguindu-se să-i mulţumească. pe un om. s-a stins ca întunericul înaintea soarelui şi astfel s-a însănătoşit copilul. un copil. El. Deci. umbla sănătos. într-o zi de Duminică. slăvind pe Hristos Dumnezeu şi pe Maica Lui cea preacurată. în sîmbăta cea dintîi a Marelui Post. încît nu mai văzuse lumina de doi ani. înaintea chipului ei cel făcător de minuni. care era cuprins de duhul cel necurat de şase ani şi astfel era cumplit chinuit. anume Maxim. O femeie. a mers înaintea icoanei celei făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare şi îndată i s-au tămăduit picioarele. diavolul a fost izgonit din el cu puterea lui Dumnezeu. care trăia la rîul Ostii. mulţumind mult. cu numele Grigorie. Deci. anume Elena. îndată duhul cel întunecat. îndată s-a tămăduit de neputinţele sale. i s-a dăruit vederea şi s-a dus la casa sa. iar ea. iar cei ce au cîştigat o milă ca aceea. şi a cîştigat vederea de la icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. fiind cuprinsă de orbire şi nevăzînd lumina şaptesprezece ani. O văduvă. din marele Novgorod. anume Achindin. care era slăbănog. s-a aprins cu căldura credinţei către Născătoarea de Dumnezeu şi s-a făgăduit să meargă la acea icoană spre închinare. Acela rugîndu-se. Alt tînăr îndrăcit. sculînduse înaintea tuturor. fiind oarbă de doi ani şi şase luni. ajungînd la locaşul Preasfintei Născătoare. mut şi surd. anume Mavra. au adus în sfîntul locaş de la marele Novgorod. În acelaşi an. deci. În acelaşi an. încă pe cale. au preamărit pe Dumnezeu şi pe Născătoarea de Dumnezeu. fiind adus de părinţii săi la chipul cel făcător de minuni al Preacuratei. În vremea aceea. s-a dus la mănăstirea ei. mulţumind lui Hristos şi Preacuratei Lui maici. în vremea 10 . anume Gheorghe. pentru acea tămăduire. la praznicul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. şi astfel i s-a dat auzire şi i s-a dezlegat amuţirea limbii lui şi s-a sculat sănătos din slăbănogire cu tot trupul. neputînd nicidecum să umble pe picioare doi ani. îndată în ceasul acela i-a dat Stăpîna luminoasă vedere ochilor. nesuferind lumina darului Preasfintei Născătoare. Văzînd toţi acea minune. a spus de acea minune făcută. cînd a fost cîntarea cea de toată noaptea de sîmbătă spre Duminică. dînd mulţumire lui Dumnezeu şi Preasfintei Născătoare. anume Andrei. Odată a fost adus un om orb. Deci. a adus în mănăstire. O femeie. astfel împlinindu-şi făgăduinţa şi mulţumind Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pentru minunea ce i-a arătat ei. deoarece îi erau zbîrcite. femeia a căpătat vedere din milostivirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. anume Iona. la icoana cea făcătoare de minuni a Preasfintei Născă-toare de Dumnezeu. şi de negrăitele tămăduiri care se dădeau oamenilor. pe cînd se săvîrşea Sfînta Liturghie. a fost adusă la icoana cea făcătoare de minuni şi a căpătat vedere. au făcut cîntare de rugăciune înaintea icoanei celei făcătoare de minuni şi. mergînd în mănăstire. anume Iuliana. După cîteva zile. s-au întors cu bucurie la casa lor.

aducîndu-şi aminte de făgăduinţa neîmplinită şi cunoscîndu-şi greşeala. rugîndu-se la icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. pe care. între care cei mai de seamă erau Grigorie şi Mihail. punînd făgăduinţă. pornindu-se cu credinţă. poruncindu-le să se hrănească cu iarba ce creştea acolo. poruncindu-i să meargă în Tihvin la icoana cea făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi va lua tămăduire. a venit asupra lui boala cea de mai înainte. a început a plînge şi a se tîngui. Deci. dormind. pînă ce le va fi lesnicioasă calea apei. pentru aceasta. pentru a se întoarce la locul lor. Femeia. Acela spunea că a suferit mai înainte de cap şi de ochi. După puţină vreme. cu darul ei. fiind ei departe pe oceanul mării spre vînarea fiarelor de mare. Iarba aceea le-a fost lor precum a fost israelitenilor mana în pustie. erau aproape să moară de nemîncare. Într-una din zilele lui decembrie. îndată a văzut. într-o noapte i s-a făcut soţiei sale o arătare în vedenia visului. fiecare aştepta să moară. fiind bolnav cu ochii şi lipsit de lumină. astfel că s-au lipsit de hrană multă vreme. aducîndu-se la acea mănăstire în Duminica Ortodoxiei. săvîrşind rugăciuni de mulţumire înaintea icoanei făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare. lucrător de argint. Aceea. fiind adusă la praznicul Adormirii Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. era mult îngrijorat de ai săi. a plecat pe calea spre Tihvin spre a se închina la icoana cea făcătoare de minuni. astfel s-a însănătoşit desăvîrşit. rugîndu-se Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. a cîştigat vedere. nevăzînd lumina zilei o jumătate de an. nu avea nici o uşurare de durere. a orbit din marea durere de amîndoi ochii.cîntării axionului: “Cuvine-se cu adevărat să te fericim…” Altă femeie oarbă. În acelaşi an. spuneau că odată. un om cu numele Chiril şi. făgăduind că va merge la Tihvin. Atunci. neîntîrziind. anume la nouă. îndată i s-a deschis şi celălalt. a poruncit să fie dusă la icoana Preasfintei 11 . au venit în mănăstire 23 de oameni. n-a văzut lumina cinci ani. deci. a spus bărbatului său cele ce auzise în vis. a cîştigat sănătate şi vedere. încît topindu-se de foame. ci vedea numai cu un ochi. iar de nu va merge. la ieşirea cu Sfintele Daruri. Astfel s-au hrănit cu iarbă douăzeci de zile pînă ce a încetat furtuna mării. dacă a văzut-o cu un ochi. din acel ceas i s-a uşurat durerea şi a văzut lumina cu amîndoi ochii. de vreme ce a uitat făgăduinţa lui şi nu şi-a împlinit-o. Dar. după o vreme oarecare. Alt orb. cu numele Climent. au stat multe zile la un mal pustiu din pricina învăluirii mării. dar nu ca întîi. anume Maria. stătea şi se ruga înaintea icoanei celei făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi. Asemenea un om. a cîştigat vedere. Această vedenie şi arătare spunînd-o tovarăşilor săi. deci. a venit din cetatea împărătească Moscova. deşteptîndu-se. o femeie. în vremea Liturghiei. deci. a venit şi a spus că a fost oarbă trei ani. anume Elena. s-a rugat Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi a cîştigat sănătate cu milostivirea ei. Apoi iarăşi. au gustat din iarbă şi au aflat într-însa un gust ales şi saţiu de pîine. i s-a arătat unuia dintr-înşii grabnica ajutătoare. la icoana cea făcătoare de minuni. va pătimi mai rău. iar după aceea. Aceia. Începînd el a se ruga cu căldură Preacuratei Născătoare de Dumnezeu şi. cu numele Filip. El. însă se ruga lui Dumnezeu pentru iertarea păcatelor. celălalt rămînînd orb. Apoi şi-au adus aminte de icoana făcătoare de minuni din Tihvin a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi au început a se ruga către dînsa şi chiar în noaptea aceea.

ajungînd sănătos. Auzind de icoana cea făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Tihvin. ca să-ţi împlineşti făgăduinţa. anume Diomid. care nu văzuse lumina zilei de zece ani. Şi acea femeie şi-a cîştigat vederea înaintea icoanei Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. cu numele Codrat. pentru că a fugit din ea duhul necurat şi slăbănogirea ei s-a prefăcut în sănătate. îndată a început a se ruga cu lacrimi şi a da făgăduinţă. aducîndu-şi aminte de icoana cea făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. înaintea icoanei făcătoare de minuni. şi. a orbit de ochi şi n-a văzut lumina un an şi jumătate. Deci. în acel ceas. Omul acela. s-a tămăduit cu milostivirea Maicii Domnului. de nu vei merge şi nu-ţi vei împlini făgăduinţa. la icoana cea făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare. astfel că a ajuns sănătoasă la mănăstire. Astfel a cîştigat vederea prin milostivirea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. cum s-a făgăduit a merge la icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. El. îndată a văzut cu ochii. făgăduieşte Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. s-a închinat grabnicei sale tămăduitoare. Dar. şi-a uitat cu totul făgăduinţa şi n-a mers să dea mulţumire tămăduitoarei sale. pînă ce a fost înştiinţat prin vis. Deci. fiind îndrăcită şi slăbănoagă. a mers la Tihvin. Dar numai mîna i-a rămas netămăduită ca să nu uite făgăduinţa sa. pentru că a ieşit dintr-însul diavolul. Un bărbat oarecare. Dar. făgăduindu-se la icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Asemenea şi un bărbat. Alt bărbat. însă nu şi-a adus aminte de făgăduinţa sa cea mai dinainte. Pimen. din marginea iezerului ce se numeşte Onega. a început a se ruga către dînsa şi a făgăduit că va merge acolo. din aceeaşi parte. cînd era încă pe cale. deşteptîndu-se. Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. O altă femeie. s-a rugat cu umilinţă şi a dat făgăduinţă că va merge la ea spre închinare şi îndată a văzut. care a venit din hotarele Iezerului Alb. împlinindu-şi făgăduinţa cu mulţumire. i s-a arătat în vis arhiereul lui Hristos. îndată s-a sculat sănătos şi a împlinit făgăduinţa. După zece ani de la căpătarea vederii sale. îndată şi-a adus aminte de ceea ce a făgăduit şi şi-a recunoscut greşeala sa. îndată s-a tămăduit în casa sa. a luat tămăduire în casa sa prin milostivirea 12 . avînd încă şi o mînă uscată. nu vei cîştiga vederea ochilor”. cuprins de un drac cumplit. căci. că vei merge la icoana ei făcătoare de minuni de la Tihvin”. iarăşi a orbit ca şi mai înainte. a spus că a căzut în slăbiciune un an întreg. îmbolnăvindu-se la cap. Un om. s-a sculat sănătos şi a mers la mănăstire. fiind aproape de moarte. dînd mulţumire lui Dumnezeu. îndată a văzut. deşteptîndu-se. zicîndu-i: “De voieşti să fii viu şi sănătos. anume Ion. s-a rugat Maicii Domnului şi astfel mîna ei s-a făcut sănătoasă. au adus şi pe o femeie oarbă. Într-aceeaşi vreme. a spus că multă vreme a fost orb şi numai făgăduind ca să meargă la Tihvin.Născătoare de Dumnezeu. anume Evdochia. l-au pus înainte icoanei făcătoare de minuni şi se ruga cu căldură. Un om şchiop şi orb. deci. anume Maria. deci. amînînd pe altă dată să se ducă. anume Ioan. Un oarecare om. Pe cînd ei erau pe la jumătatea drumului. a fost legat de ai săi cu lanţuri şi dus la icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Căci a văzut pe cineva care i-a zis: “Mergi la icoana Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Tihvin. Nicolae. anume Mamant. fiind dus la locaşul Maicii Domnului. deci.

făgăduindu-şi rugăciunile sale Maicii lui Dumnezeu. Deci. adunîndu-se cetele din oastea Rusiei. de oamenii din oastea împărătească. împărăţind pe vremea aceea binecredinciosul împărat şi marele domn Mihail Teodorovici. Deci unii. În acea vreme şi mănăstirea Tihvinului era stăpînită de şfezi şi suferea multă strîmtorare de la ei. luînd icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu cu cîntări de rugăciune. împreună cu hotarele cele dimprejurul lui. cuprinşi de diferite neputinţe. ca să înţeleagă toţi vrăjmaşii că tu eşti cu noi. apărătoarea noastră!” Deci. iar pe de altă parte din pricina celor dinafară. Arată-ţi puterea ta. s-au umplut de bucurie şi de nădejde şi. orbii se luminau. a biruit pe potrivnici. Auzind despre aceea voievodul şfezilor. făcînd cu ei război lîngă rîul ce se numeşte Ust. ca să meargă spre închinare la icoana cea făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. din pricina războaielor dinăuntru. făcînd numai făgăduinţă. zicîndu-i: “Spune tuturor celor ce sînt în mănăstire ca să ia icoana mea şi să înconjoare zidurile de jur împrejur şi vor vedea mila lui Dumnezeu”. de oameni de altă credinţă. i s-a arătat Preasfînta Născătoare de Dumnezeu. s-a umplut de mare mînie şi iuţime contra sfîntului locaş al Tihvinului şi voia să-şi facă izbîndire. se băteau cu potrivnicii. unei femei cu numele Maria. se tămăduiau degrabă. îndată cîştigau tămăduiri. iar alţii. cel cu porecla Şuisca. Duhurile cele necurate se goneau. căci a văzut cu ochii cum i s-au îndreptat picioarele şi astfel a mers la Tihvin ca să dea mulţumită tămăduitoarei sale. Venind şfezii. cu milostivirea lui Dumnezeu şi cu ajutorul Lui cel puternic. În acea noapte. plîngînd şi strigînd: “Împărăteasă. a trimis pe ostaşii săi să-l pustiască cu sabie şi cu foc şi să-l risipească desăvîrşit împreună cu locuinţele cele omeneşti dimprejur. În zilele stăpînirii dreptcredinciosului împărat şi marelui Vasilie Ioanovici. În acest chip mulţi oameni. El a trimis cetele sale şi în hotarele marelui Novgorod. în vremile acela şi după aceea. închizîndu-se într-însa împreună cu călugării şi cu puţini oameni împărăteşti. Dar. Pe de o parte. care dormita şi avea lacrimi pe faţa ei. Femeia aceea îndată a început a spune la toţi despre aceasta. făcînd astfel rugăciuni de toată noaptea. vezi primejdiile robilor tăi. care este zid nesurpat. izbăveşte-ne de potrivnicii care ne stau împrejur. iar cei ce se închiseseră în mănăstire erau în mare frică. contra şfezilor şi. se vărsa pretutindeni sîngele credincioşilor creştini şi s-a luat cetatea împărătească Moscova. Auzind ei acest lucru. cît prin ajutorul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. se rugau cu lacrimi lui Dumnezeu şi Preasfintei Născătoare. pentru păcatele omeneşti. nădăjduia de scăpare. locuitorii cei din jur s-au adunat cu femeile şi cu copiii în mănăstire. în acelaşi ceas a căzut frică mare asupra şfezilor. care stăpînise marele Novgorod şi fusese într-însul cu cetele sale. de orice neputinţă era cuprins cineva. înaintea icoanei făcătoare de minuni. care s-au tulburat şi au fugit de la mănăstire negoniţi de nimeni. slăbănogii se sculau sănătoşi de pe paturile lor şi. adunîndu-se cu călugării în biserică. au înălţat-o pe zidul ogrăzii mănăstireşti şi făcînd litie au ocolit de jur împrejur. au înconjurat mănăstirea şi se luptau cu tărie contra ei. unii au fost ucişi iar alţii prinşi de vii. era mare tulburare pe pămîntul Rusiei. prin ştirea lui Dumnezeu. Atunci şfezii ce s-au găsit la Tihvin. 13 . De acest lucru înştiinţîndu-se. nu atît prin tăria zidurilor. stînd pe ziduri. care era întărită cu ziduri de piatră şi.ei. Deci. iarăşi au luat împărăteasca cetate Moscova. iar marele Novgorod l-au luat în stăpînire şfezii.

vezi smerenia noastră şi nu părăsi locaşul tău. mînia sa cea dreaptă a prefăcut-o în milostivire şi din acea zi cei ce erau în înconjurare. că au săpat-o de jur împrejur. milostiveştete. pornirea cea cumplită asupra noastră. cu multe lacrimi şi rugăciuni. pentru că. auzind porunca 14 . sălăşluindu-se cu fînul la un loc. dîndu-le slăvită izbîndă şi biruinţă asupra vrăjmaşilor. o. şfezii au venit cu mai multă putere şi. încojurînd mănăstirea. milostivea pe Dumnezeu şi pe Sfînta Fecioară. voiau să fugă. Apoi. cu multe lacrimi. fiind slăbiţi de neîncetatele războaie. ca să se răzbune pentru ruşinea lor. zicîndu-i: “Spune celor mai mari să meargă să gonească porcii de la casa mea. pentru aceea se sîrguiau să surpe poarta şi zidurile. Într-acea noapte. Iar aceia. de turma ta. pentru că socotea că este oaste împărătească care vine în ajutorul celor înconjuraţi. Asemenea a săpat şi pragul porţii pe dedesupt”. deci. au venit cu mai multă oaste la mănăstire şi cu pornire foarte tare s-au luptat asupra ei de toate părţile. a potrivnicilor noştri. ca să nu fie daţi pe mîinile vrăjmaşului. anume Martinian. s-au luptat multe zile neîntrerupt. deci. ei s-au temut. în care tu singură eşti Împărăteasă. Dar cei ce erau înconjuraţi. încît acum le era aproape pierderea celor ce erau în înconjurare. poporul nu se afla fără de păcat într-o strîmtoare ca aceea. Stăpînă. deşteptîndu-se din vedenie. îi supăra cu asprime şi cu meşteşugurile sale cele de multe feluri. iar pe alţii de vii i-au prins şi i-au dus în mănăstire. deci. Frica lor era mare. Aceluia i s-a arătat în vedenie Preasfînta Născătoare de Dumnezeu. prin mijlocirea Preacuratei Maicii Sale. pentru multele păcate cu care s-a prihănit sfîntul meu locaş”. că vezi. Domnul a arătat o minune înfricoşată şfezilor. şi mînia Domnului le era deasupra. a spus acestea celor mai mari din mănăstire. au biruit multe mii de potrivnici. s-a spăimîntat foarte mult şi. au ieşit şi au pornit fără de veste asupra potrivnicilor. anume Grigorie. Dumnezeiasca pronie le ajuta lor. cu ierarhul Nicolae. Preasfînta Născătoare de Dumnezeu i s-a arătat în vedenie de noapte lui Martinian. care nu avem de nicăieri nici un ajutor afară de tine”. au început a se întări. nefiind mulţi. pentru păcatele lor. dar de vreme ce la înconjurare era mult popor de amîndouă părţile şi de toată vîrsta. îndată au cercetat toate feţele făcătoare de păcate şi le-au izgonit din mănăstire şi astfel a curăţit pridvorul bisericesc. căci focul. Iar Domnul şi iubitorul de oameni. bătîndu-se cu dînşii foarte tare. prin rugăciunile Maicii lui Dumnezeu. deci. începînd a săpa gropi tăinuite pe sub poartă şi ziduri. iar potrivnicii a slăbi. vrăjmaşii se făceau tari cu voia dumnezeiască şi. asemenea şi nepriceperea. Preasfîntă. cu multe steaguri luminoase şi purtătoare de cruci. sfătuindu-se cei ce erau înconjuraţi şi îngrădindu-se cu mila Preasfintei Născătoare. După aceea. Cuviosul Varlaam Hutnischi şi cu Zosima al Soloveţului şi i-au grăit: “Locul acesta este aproape de pierzare. de Dumnezeu Născătoare. Prin venirea sfîntului tău chip ai voit a se zidi această mănăstire. pe care văzîndu-le. dacă au auzit. De aceea poporul a început cu amară tînguire a alerga la icoana cea făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare şi cu umilinţă a strigat: “Fecioară. bărbat temător de Dumnezeu. şfezii. avînd nădejde la săpăturile cele de dedesupt. Deci. Nu ne lăsa pe noi robii tăi.După aceasta. deci. La înconjurarea aceea s-a întîmplat de era şi un slujitor al mănăstirii Soloveţului. amîndoi au spus acea vedenie la cei din mănăstire. Iar bărbatul acela. fiindcă ei au văzut venind la mănăstire din partea dinspre Moscova cete de ostaşi înarmaţi. trecînd cîtăva vreme. Aceeaşi arătare şi poruncă a Preacuratei s-a arătat în acelaşi ceas şi altui om.

n-a lăsat pe şfezi să ajungă pînă la mănăstire. Deci. care venea în grabă împotriva lor. pe unii i-au ucis. nu atîta de cei văzuţi. s-au închis în mănăstire şi aşteptau venirea potrivnicilor la dînşii. iar pe cei vii i-au dus în mănăstire. îi tăiau ca pe nişte paie. punîndu-şi nădejdea în ajutorul ei cel puternic. de cîte ori se ispiteau mîinile celor sfinţiţi cu cîntare de rugăciune. care. Dumnezeu a voit . au înţeles cu toţii că Preasfînta Născătoare nu binevoieşte a pleca de acolo. Atunci dreptcredincioşii. din biserica ei. să fugă în împărăteasca cetate Moscova. deoarece beţia se face pricinuitoare la toate răutăţile. ci la arătare. văzînd pe potrivnicii lor fugind. au luat mai multă îndrăzneală şi. cu nimic n-au sporit.Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la acei doi oameni. astfel: La Tihvin era un om sărac. luînd icoana cea făcătoare de minuni. Cuviosul Macarie Jeltovodschi. ci le-a împiedicat calea cu o minune preamărită. înspăimîntîndu-se. voiau ca. pe alţii i-au acoperit cu pămînt. a tulburat oştile şfezilor. Mai ales să nu ţină în mănăstire băutură. sau întărit cu multă nădejde şi făcînd cîntări de rugăciune înaintea icoanei celei făcătoare de minuni. temînduse cu toţii de frică. După trecerea primejdiilor şi a nevoilor ce s-au zis mai sus. unde a pierit atîta mulţime de ostaşi. Atunci ei. ieşind. Martinian şi Grigorie. au pornit cu mare fugă asupra lor. Deci. mîniindu-se asupra mănăstirii Tihvinului. 15 . au ieşit ca şi mai înainte înarmaţi şi au pornit asupra potrivnicilor. şfezii n-au mai îndrăznit să vină la mănăstirea Tihvinului. Cercetarea aceea s-a vestit mai înainte cu minune. ca s-o ia de la locul ei. pornind pe drum spre Tihvin puterile şfezilor. auzind aceasta. călcînd unii peste alţii. Astfel. Din acel timp. unde spuneau că toată noaptea trecută au văzut venind în mănăstire multă oaste înarmată şi după aceea. Preasfînta Născătoare de Dumnezeu de multe ori şi cu preaslăvire şi-a apărat locaşul său. cel de la marele Novgorod. cărămidă cu cărămidă să se arunce. spre curăţirea spurcăciunilor şi spre pedepsire. ieşind oastea din mănăstire. Dar icoana stătea la locul ei nemişcată şi. anume Nichita. din care pricină. ca pe acea mănăstire care a păzit-o întreagă de şfezi să o cerceteze cu foc. iar pe şfezii care erau în gropi. Dar grabnica ajutătoare a credincioşilor şi păzitoarea neadormită a locaşului său. la doi ani după aceea voievodul şfezilor. ci mai mult de ostaşii cei nevăzuţi. gonindu-i pe dînşii. Pe drum li s-a arătat o mare şi înfricoşată oaste. s-au înştiinţat despre aceasta cei din locaşul Tihvinului şi. cum şi feţele cele pricinuitoare de sminteală. i s-a arătat nu în vis. Astfel s-a făcut linişte în împărăţia Rusiei cu rugăciunile Maicii Domnului. iar icoana cea făcătoare de minuni a Preacuratei Născătoare să o taie în bucăţi şi. Dar nu numai acel locaş. neputînd să stea împotriva unei puteri nebiruite ca aceea. s-au clătinat şi au început să fugă de ruşine. a trimis mai multă putere. Astfel. Deci. s-au întors în fugă. netrecînd mulţi ani şi mănăstirea fiind în linişte. zicîndui: “Mergi de spune egumenului şi fraţilor să păzească cu dinadinsul înfrînarea. Atunci dreptcredincioşii. au mulţumit cu lacrimi lui Dumnezeu şi Preacuratei Lui Maici. poruncind să risipească mănăstirea din temelie. căci a căzut peste dînşii frică şi cutremur. unul bătîndu-se de altul. Dumnezeu. ajutînd dreptcredincioşilor. cuprinzîndu-se de mare frică. şi fără să mai aştepte ajutor. ci a izbăvit şi marele Novgorod cu toate hotarele lui din mîinile şi stăpînirea şfezilor şi le-a încredinţat dreptcredinciosului împărat creştin.după neştiutele Sale judecăţi -. din care se poate îmbăta. făcîndu-se nebun pentru Dumnezeu.

apoi. ei au început a păzi cuvintele zise de Cuviosul Macarie şi a se ruga lui Dumnezeu şi Preasfintei Născătoare. împodobit cu cărunteţe. înflorind ca şi crinul şi îmbogăţindu-se cu minunile cele făcute de icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Astfel acum stă întreagă. dînd nenumărate tămăduiri. Prea Sfinţitul patriarh. Acea icoană se arăta în diferite locuri. s-a făcut nevăzut. Atunci călugării au cunoscut că erau adevărate cele arătate de Cuviosul Macarie. încît toate s-au făcut cenuşă. dar ei nu l-au crezut şi îl batjocoreau ca pe un nebun. nu numai clădirile care erau din lemn. dar sînt scrise în locaşul acela. s-a aprins o chilie. s-a arătat la rîul Tihvinului. ce fusese la dînşii şi îi întreba dacă n-au auzit cumva de o icoană ca aceea. înainte de lăţirea focului. încît s-a aprins toată mănăstirea şi din mînia lui Dumnezeu era atît foc. a început a se preamări la Tihvin. făcînd minuni de mirare şi negrăite. îşi capătă cerinţele lor şi toate neputinţele omeneşti se tămăduiesc cu minune. cei ce aleargă acolo cu credinţă. Ei au răspuns de aceasta prin adevărată mărturie. deoarece are să vie pedeapsă prin foc asupra mănăstirii”. prin voia lui Dumnezeu. După aceea spunea singur cum că acea icoană făcătoare de minuni a 16 . în hotarele marelui Novgorod. prin neştiută cale a văzduhului. care-mi grăieşte mie unele ca acestea?” Iar cel ce i se arătase a zis: “Eu sînt Macarie Jeltovodeanul şi am venit să mă închin cinstitei icoane făcătoare de minuni şi Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”. nebunului Nichita. nu se ştie desăvîrşit. trecînd din loc în loc.adică partea femeiască. deoarece şi acum. multe s-au stricat de acel foc cumplit. Zicînd aceasta. Deci. Nichita s-a dus de a spus egumenului şi fraţilor. Despre acele minuni nu se poate acum grăi şi a le scrie cu de-amănuntul. Însă în cărţile cele vechi scrise de mînă se scrie: “Acea icoană a venit în Rusia. bărbaţi dreptcredincioşi. se arată într-o povestire ca aceasta: În anii aceia. de la Constantinopol. cînd acea icoană făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. a început a suspina din adîncul inimii şi a întreba de dînsa mai cu dinadinsul. întru slava lui Hristos Dumnezeu şi a Maicii Lui Preasfinte. deci. Dar de unde a fost adusă la Tihvin acea minunată icoană. petrece cu cinste şi acum acolo în biserică. Că acea icoană este de acolo. din marele Novgorod. asemenea cu preaslăvire. cu care vorbind prea sfinţitul patriarh al Constantinopolului. numai Dumnezeu ştie de unde a venit prin văzduh în Rusia cu mare preaslăvire. ci să se roage lui Dumnezeu neîncetat şi Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. departe de la dînsa cu o sută optsprezece stadii. dintr-o mică întîmplare. pe vremea împărăţiei lui Ioan Paleologul. După cîteva zile. Nichita se gîndea în sine: “Cine este acest stareţ cinstit. dar şi cele de piatră. auzind unele ca acestea şi înţelegînd că acea icoană este cea de care întreba el. cum că icoana făcătoare de minuni a Maicii lui Dumnezeu. s-a întîmplat că erau în Constantinopol nişte negustori. prin minuni multe şi mari. cu cîţiva ani mai înainte de luarea Constantinopolului de către turci. le-a adus aminte de o icoană făcătoare de minuni. Apoi nici ei să nu plece afară din mănăstire şi de lîngă biserică. prin a cărei milostivire în cîţiva ani s-a înnoit acea aleasă mănăstire. din aceea îndată focul sa lăţit peste toate zidurile.

care face nenumărate minuni peste fire în multe ţări. Acel loc era cum intri în biserică în partea de apus.Maicii lui Dumnezeu se ducea pe mare cu preaslăvire de la Constantinopol. la întîiul stîlp din dreapta. Vorbind ei mult cu prea sfinţitul patriarh şi spunînd unul altuia minunile. numindu-se de mulţi Odighitria. decît aceea care a plecat din Constantinopol. a plecat de tot de la dînşii şi nu s-a mai întors. Alta este Odighitria şi alta este Romanca. în care loc se pusese altă icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. s-a dus în biserică şi le-a arătat locul şi chipul unde a stat acea icoană făcătoare de minuni. in estul districtului Leningrad. din orasul Tihvin . la 230 de kilometri est de Sankt Petersburg. auzind şi văzînd unele ca acestea. Întrebarea aceea a patriarhului s-a dat în scris pe scurt în toată lumea. Numele orasului este compus din doua cuvinte. Odighitria şi Romanca. adică povestirea de icoana făcătoare de minuni a Maicii lui Dumnezeu şi arătarea locului unde a stat acea icoană făcătoare de minuni. Apoi. anume "drum" si "piata".Tikhvin. iar bărbaţii aceia. Pastrata in Manastirea Adormirea Maicii Domnului. dîndu-le biruinţă şi izbîndă asupra potrivnicilor. în partea dinspre apus. din împărăteasca cetate. Prea Sfinţitul patriarh. este de cuviinţă să pomenim aici că în Constantinopol erau două icoane preaalese şi preaslăvite în minuni ale Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. cînd au plecat din Constantinopol şi au ajuns în Rusia mare. spunînd acestea cu mare umilinţă. unde stă şi pînă acum. Orasul a fost intemeiat pe ruta unui important drum comercial. se socoteşte că s-a adus de la Constantinopol. Romanca sau Lideanca. îndată s-a aflat de la dînşii prin povestiri în toate părţile Rusiei. impreuna insemnand "drumul ce duce la piata". Dar de vreme ce acea icoană făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Tihvin. care l-au făcut a se minuna din aceste vorbiri şi foarte mult s-au bucurat bărbaţii cei din Rusia. deci. dar mai mică şi deasupra ei ardea o candelă. Tikhvin este un orasel intins pe ambele maluri ale raului Tikhvinka. la stîlpul din dreapta. ca fiecare să ştie. care se zice şi Lideancă. adică patriarhul cele ce făcea în părţile greceşti. icoana Maicii Domnului cu Pruncul este de o frumusete rara. pentru ura de fraţi şi pentru nedreptăţi. Bărbaţii aceia din Rusia. Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Tikhvin Icoana Maicii Domnului din Manastirea Tikhvin este una dintre cele mai iubite. iar pentru mîndrie. 17 . oriunde o rînduia dumnezeiasca purtare de grijă şi după cîtăva vreme iarăşi se întorcea la împărăteasca cetate. ca cea tare ajutătoare. Pentru aceea. Astfel făcea multe minuni şi faceri de bine oamenilor credincioşi. să pomenim pe scurt de amîndouă acele icoane făcătoare de minuni. cunoscute si cinstite icoane din intreaga Rusie. după chipul locului din Constantinopol. de înştiinţarea chipului cel făcător de minuni. Aşa se socoteşte de credincioşi că nu este altă icoană. prin chipul său cel făcător de minuni. făcînd multe şi nespuse minuni. potrivit chipului cel făcător de minuni al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu la intrarea în biserică. i s-a făcut loc în biserica din mănăstirea Tihvinului. s-au mirat foarte mult şi au preamărit pe Domnul Dumnezeu şi pe Preasfînta Născătoare. cele ce se făcea pe pămîntul Rusiei.

oras unde se afla astazi Mormantul Sfantului Gheorghe. intrand ei in biserica. In aceasta zi. icoana este impodobita cu ghirlande de flori albe. pe care a si adus-o inaintea Fecioarei. spre a o binecuvanta. si-a adus aminte de proorocia care zice despre ea: "De acum ma vor ferici toate neamurile!" Apoi. icoana a fost asezata in Biserica Vlaherne. Contantinopol Icoana Maicii Domnului din aceasta manastire este praznuit in data de 26 iunie. a zis catre Sfantul Luca aceasta: "Darul meu sa fie cu icoana aceasta!" Din acea clipa. mai apoi. Sfantul Apostol Luca. Constantinopol. unde a si primit numele de "povatuitoare pe cale". dar si al Pruncului Iisus. la Ierusalim si Constantinopol. iar ferecatura de aur luceste parca mai mult ca niciodata. fiind inzestrat a zugravi icoane.Antiohia. Maica Domnului a binecuvantat lucrarea. dupa cum se traduce grecescul "hodighitria". inaintea icoanei au inceput a se savarsi nenumarate minuni. Traditia Bisericii marturiseste cum ca dupa Inaltarea Domnului. o icoana a Maicii Domnului. Sfantul Pavel si Sfantul Ioan au fost cei care au zidit o biserica inchinata Maicii Domnului in Lida . ea ajungand. nefacuta de mana omeneasca. caci acolo si eu voi fi cu voi!" Mai apoi. Roma. zugravite de Sfantul Apostol Luca. 18 . a zugravit o icoana a Maicii Domnului.Icoana Maicii Domnului din Tikhvin . zicand: "Mergeti. Aceasta icoana a fost luata de Sfantul Luca in Antiohia. au gasit zugravita pe un stalp de piatra. bucurandu-va.Lodd. Vazand ea icoana. In maretul oras al lui Constantin. Printre flori si feracatura se zareste minunatul chip al Maicii Domnului.

pe care mult a indragit-o. viitorul patriarh al Constantinopolului. in pelerinajul sau la Locurile Sfinte. papa a primit icoana Maicii Domnului plutind pe apa." In vis. pe care a si luat-o cu el. Cu aceasta ocazie. patriarhul Gheram a fost izgonit din cetate. iar a foua zi. pe care mai apoi a asezat-o pe apa. cu un mesaj inscris in lemnul icoanei: "Catre Preasfintitul Grigorie. papa al Romei celei vechi. el a luat si icoana Maicii Domnului. cu tot clerul. Icoana Maicii Domnului Indrumatoarea a fost asezata in Biserica Sfantul Petru. in Constantinopol. cu lumanari si cadiri. trecand prin Lida.Gherman. In vremea imparatului iconoclast Leon Isaurul. papa a vazut aceasta lucrare. a vazut aceasta icoana. 19 . Un zugrav i-a facut acestuia o copie deosebita. iesind in intampinare pe raul Tibru.

iar ultima data in padurea de langa rau. in aceleasi locuri. in Novgorod. la scurta vreme. de la Constantinopol. in Vlaherne. motiv pentru care au facut cale intoarsa. in nordul Rusiei. vazura o icoana a Maicii Domnului. vazu o armata numeroasa de barbati.Dupa mai bine de o suta de ani. dupa catava vreme. dandu-le biruinta si izbanda asupra potrivnicilor. In istoria tulburata a Novgorodului. icoana va porni singura. nu departe de Marea Baltica. o lumina orbitoare aparuta din senin i-a speriat foarte tare. Maica Domnului lucrare in chip minunat. ca cea tare ajutatoare. Descriind icoana. Disparand si de aici. Privind ei. in care se va pastra icoana. anume ca ea este venita din Constantinopol. patriarhul afla de la negustori despre minunile din zona Tikhvinului si intelese ca asta fusese voia Maicii Domnului. icoana a jucat un rol insemnat. oriunde o randuia pe ea dumnezeiasca purtare de grija si. este insemnata in multe dintre cartile bisericesti vechi. Astfel. In acele locuri nu fusese insa niciodata armata sau soldati. venita sa atace regiunea." 20 . aflati in Constantinopol in acea vreme. spre Constantinopol. facea multe minuni si faceri de bine oamenilor credinciosi. din imparateasca cetate. nu de putine ori ea aparand de la necaz poporul. iarasi se intorcea la imparateasca cetate. pe aceeasi cale. Pe lac. Se povesteste ca armata suedeza. in apele lacului Neva. pentru a aminti faptul ca venise de la Roma. In aceasta padure se va ridica si prima biserica inchinata Maicii Domnului. Mihail. la mica distanta de Tikhvin. Icoana va fi numita “Romanca". Aceeasi icoana va aparea. fusesera intrebati de patriarh daca nu vazusera o icoana a Maicii Domnului cu pruncul. care insa disparu in cateva clipe. disparuta brusc din locul ei. ea va fi vazuta mai apoi foarte aproape de raul Tikhvin. Se povesteste ca niste negustori rusi. venind la imparatie Sfanta imparateasa Teodora si fiul ei. niste pescari cautau peste. cu preaslavire. Ea va fi asezata in aceeasi biserica a Maicii Domnului. Marturia despre aceasta icoana. Patriarhul le spuse despre "obiceiul" acestei icoane a Maicii Domnului: "Aceasta icoana facatoare de minuni a Maicii lui Dumnezeu se ducea pe mare. Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Tikhvin .Rusia In anul 1383.

21 .

22 .

In anul 2003 s-au finalizat ultimele formalitati pentru intoarcerea icoanei acasa. ne inchinam cu cucernicie. la Riga.America. de catre poporul rus si de grupul de 116 preoti. la Tihvin. care va deveni mai apoi Arhiepiscopul Ioan de Chicago si Minneapolis. in timp ce delegatia de clerici. intr-un final. zugravita de Sfantul Luca. 23 . Icoana a fost adusa cu un avion special . o sarutam cu dragoste si cu frica. condusa de catre Alexei II . a fost impresionanta. zburase cu un alt avion. Dupa 60 de ani de exil. Odighitria sau Romanca sau alta icoana oarecare izvoratoare de darul minunilor. sunt marturisite urmatoarele: "Acestea se cunosc despre cele doua icoane facatoare de minuni care au fost in Constantinopol: despre cea dintai. Icoana este dusa mai intai la Pskov. la Manastirea Tihvin. Iar noi. manastirea primeste o obste de calugari.Patriarhul Moscovei si a intregii Rusii si Mitropolitul Gherman. la Chicago. cinstim cu bunacuviinta fiecare icoana a Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu. care va deveni fiul adoptiv al parintelui Ioan si mai apoi. pentru lucrurile cele nestiute de noi neiscodind cu desarta iubire de cercare si neispitind judecatile cele nestiute ale lui Dumnezeu. Primirea care i s-a facut Icoanei Tihvinskaya. care s-a zugravit de Sfantul Gherman dupa cea din Lida si mai pe urma s-a numit Romanca." Icoana Maicii Domnului de la Manastirea Tikhvin . in Sinaxar. dupa o scurta perioada de ocupatie germana. acesta lasa cuvant fiului sau adoptiv ca icoana Maicii Domnului de la Tihvin sa fie inapoiata poporului rus. la moartea Arhiepiscopului Ioan. timp de 63 de ani. La sfarsitul anului 1944.In ziua de 26 iunie. separat. in iunie 2004. nemtii se retrag. preotul Serghei Garklavs. cadem cu credinta la dansa. care asteptau icoana la Moscova. icoana este dusa in America. locuitorii oraselului Tihvin scriu si semneaza o petitie catre Patriarhul Moscovei si a intregii Rusii. Scoaterea icoanei din Lituania a fost posibila cu ajutorul unui tanar de 16 ani. in Rusia. icoana a fost dusa la Sankt Petersburg si. primatul Bisericii Ortodoxe din America. Alexei al II-lea. In mai putin de o luna. nu se stie care este. Rusia Icoana Maicii Domnului a ramas in biserica din Tihvin pana in anul 1941 cand. Iar despre acea icoana facatoare de minuni a Preacuratei Nascatoare de Dumnezeu care a mers din Constantinopol in Rusia prin vazduh. icoana Maicii Domnului Tihvinskaya este readusa din Catedrala Sfintei Treimi. apoi in Lituania. luand cu ei toate obiectele de valoare pe care le gasesc. va fi pazitorul si ingrijitorul acestei icoane. la locul ce se numeste Tihvin. In data de 21 aprilie 1995. care s-a numit Odighitria. asigurata fiind cu o suma imensa. cerand binecuvantare pentru redeschiderea Manastirii Adormirea Maicii Domnului din Tikhvin. In anul 1982. cel care. Manastirea Tihvin fusese inchisa de puterea sovietica in anul 1920. si de cealalta. din Chicago. De acolo. pe pamant american. de catre preotul Ioan Garklavs.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful