You are on page 1of 5

1

Orasul Medieval curs N. Lascu ATR
26 nov 2009
Moldova si Muntenia state centralizate la sf. Sec. XIV Transilvania a fost ocupata Regatul Ungar; spre anul 1100 Ungaria inglobase Transilvania si Banatul (comitate) Clasificarea oraselor medievale in functie de aparitie: 1. Orase ce au evoluat din orase antice romane 2. Orase dezvoltate lent, treptat (sate ce au evoluat) 3. Orase noi din evul mediu, cu plan prestabilit In Romania exista foarte putine orase de tipul 1 (singurele exemple sunt Clujul si Alba Iulia), tipul 3 nu exista deloc; majoritatea incadrandu-se in tipul 2. Pentru ca o localitate din evul mediu sa fie oras, trebuia sa indeplineasca urmatoarele conditii: 1. Sa existe structuri sociale particulare (comercianti, mesteri) 2. Localitatea sa aiba o structura economica diferita de cea de la sate (ateliere, pravalii, targ) 3. Localitatea sa fi ocupat o pozitie particulara in reteaua de comunicatii din teritoriu (o intersectie de drumuri comerciale importante, malul martii, trecere importanta peste apa etc.) 4. Sa aiba personalitate juridica(statut comunal, organizare juridica, pecete, stampila orasului etc) si structura de conducere (echivalentul primarului) 5. Localitatea sa aiba un rol politic in teritoriu, conducator politic/militar care sa fi supus localitatii un teren inconjurator (orasele care dormina un teritoriu) 6. Localitatea sa aiba o forma de arhitectura bine definita (ziduri de incinta, frotificatii, primarie, spital, manastiri) In Tara Romaneasca si Moldova nu avem fortificatii pentru ca suzeranitatea otomana a demolat toate fortificatiile si a interzis reconstruirea lor. In Braila si Giurgiu au existat fortificatii (facute de turci) pana la inceputul sec. 19 cand au fost demolate. Dependenta de domnitor sau de regele ungur-> orasele libere (depindeau de rege) In Muntenia localitatile depindeau de domnitori pentru ca apoi relatia sa devina una de interdependenta. In Moldova exista o dubla administratie: cea locala si cea a domnitorului. Gradul mic de independenta in cazul unor orase se reflecta si in arhitectura. In timpul domniei lui C.Brancoveanu au fost desfiintate administratiile locale, iar orasele erau conduse doar de catre domnitor.

cu regularitate mare In cazul secuilor. intrucat exista surplus de produse. astfel oamenii nu aveau unde sa munceasca. incepand cu mijl sec XII si pana la mijl sec XIV. Acestia au sosit in mai multe valuri de migratie. pana se ajungea la loturi inutilizabile Divizarea era un neregulata. Primeau teren pentru a cultiva si pentru a locui. Caracteristce ale modului de organizare a terenului (diferente) Zona Transcarpatica (romani) Traditia era ca mostenirea sa se divizeze in mod egal tuturor mostenitorilor. si au fost nevoiti sa emigreze. astfel era aparat natural ->a aparut langa castelul signorial .2 In Transilvania a existat o exceptie localitatile secuiesti si sasesti. In Transilvania. care erau organizate in comitate (Universitatea Saseasca din Sibiu statut de independenta) Sasii au sosit in Transilvania intr-un val de colonizare in estul Europei intr-o perioada in care in regiunile lor originare se confruntau cu o supraproductie agricola. cu latura ingusta catre strada Lotizarea era foarte geometrica. astfel terenul se se diviza Terenul era alungit. Exemple de orase: TURDA Dezvoltarea acestui oras s-a bazat pe industria de extragere a sarii -> apar doua nuclee. de asemenea erau scutiti de taxe pentru anumite perioade. cateva au avut o dezvoltare economica pana la statului de oras. asemanator cu modul de impartire la romani. dand nastere unui tesut neregulat Localitatile sasesti Traditia spunea ca mostenirea revenea exclusiv primului nascut. Au existat 250 de localitati fondate de sasi. ce in timp se unesc intre ele ->este o localitate cu o structura parcelara tip sasesc TIMISOARA ->s-a dezvoltat intr-o zona mlastinoasa. sasii au fost chemati de regele Ungariei pentru a proteja granitele de S si E impotriva tatarilor. astfel terenul era din ce in ce mai sectionat in parti din ce in ce mai mici. erau impartite in lungime mostenitorilor. fasiile inguste traditionale.

atunci cand numarul de colonisti a fost prea mare. intre Olt si Mures. Regularitate a parcelarii BRASOV Unul dintre cele mai interesate orase medievale Structura liniara catre est A fost denumit initala corona Spre NV apare scheiul Brasovului O localitate mica maghiara la sud Doua piete Cea cu Biserica Neagra si Piata Sfatului . SEBES CLUJ Zona ce a fost dezvoltata si in antichitate O incinta fortificata unde au fost situati colonistii. acesta s-a extins Trama relativ regulata a strazilor Piata cu biserica (central) A fost fortificat cu ziduri de piatra Avea o parcelare caracteristica zonei In zona de mijloc exista un spatiu pentru biserica. pe valea Tranavelor. unde se afla si biserica) Ulterior noile serii de colonisti au primit teren in acel spatiu si a rezultat u oras dens construit cu un spatiu mic in jurul bisericii.3 ->avea o trama stradala neregulata ->insuficienta in nord au aparut cartiere noi. care a fost fortificat initial In fata bisericii exista o piata ce era folosita si pentru targ BISTRITA SIBIU S-a construit pe doua platforme cu diferenta de 10-12 m de nivel. nefortificate In Transilvania existau zone ocupate de sasi: Tara Barsei. Primele colonizari in josul orasului S-a pastrat cladirea halei Orasul rosu (caramida si tigla) Un oras asemanator cu Sebes Doua fronturi de proprietati intre care se afla un mare spatiu liber (loc pentru piata.

armeni) Bierica proprie fiecarei culturi Orasele parahoii in T Rom si Moldova : In Evul Mediu erau foarte intalnite bisericile construite de domnitori. In afara Carpatilor fortificatiile au preluate ca functie de catre manastiri.4 SIGHISOARA Doua platforme diferita Partea de sus accentuata natural. sasi) si restul tesutului (neregularizat) CAMPULUNG Muscel Un nucleu organizat de populatia saseasca la incep sec XIV care s-a dezvoltat in timp. rusi. lenta La intersectia a doua drumuri comerciale carteziene S-a dezvoltat datorita comertului Diferentiere etnica vizibila (romani. sasi. SUCEAVA Dezvoltare spontana de-a lungul unor drumuri in jurul cetatii de scaun BOTOSANI IASI Dezvoltare in jurul curtii palatului Manastirea Golia avea un rol defensiv (la limita orasului) Urbanizare tentaculara de-a lungul drumurilor de acces inspre oras Localitate dispersata in teritoriu Dezvoltare spontanta. ROMAN Diferente clare ale structurii de parcelare intre zona comerciala (structurata. nu neaparat de catre comunitate. rezultand o forma alungita CRAIOVA Oras ce avea ca baza comerciala comertul si agricultura O structura caracteristica unui oras comercial care s-a prelungit in timp si se termina intr-o piata(targul mereu in afara orasului) . de boieri etc.parcelare tipica saseasca Un volum masiv manastirea. aparata Punct de pornire Biserica din Deal Partea de jos . iar orasele se dezvolta liber. evrei. demolata ulterior si aparuta pe locul ei cladirea eclectiva a prefecturii.

camere insiruite -timpane triunghiulare la strada .html In secolul 17-18 apare hanul Locuinte La sasi .5 BUCURESTI Dezvoltare libera in teritoriu Prima atestare documentata in vremea lui Vlad Tepes Orasul s-a dezvoltat la Nord de Dambovita.com/2009/01/planurile-bucurestilor-ale-lui.inguste + gang pe proprietate. cu latura ingusta catre strada . pana la piata Victoriei Planul Borroczyn. prmul plan topologic al Bucurestiului (1846) http://art-historia.blogspot.