You are on page 1of 10

Anatomia capului si gatului Anatomia dezvoltarii capului si gatului

1.Dezvoltarea craniului Neurocraniul membranos, neurocraniul cartilaginos sau condrocraniul.Viscerocraniul.Fontanele si suturi .Anomalii de dezvoltare craniofaciale Dezvoltarea neurocraniului Scheletul capului este constituit din doua ansambluri de piese osoase : - neurocraniul, cutia osoasa care adaposteste encefalul; - splanhnocraniul sau viscerocraniul, care totalizeaza oasele fetei si aparatul hiodian; Oasele care intra in alcatuirea acestor doua complexe trec in general, in cursul dezvoltarii lor, prin trei stadii : - stadiul fibros; - stadiul cartilaginos; -stadiul osos; La mamifere, in general, si la om in particular, mezenchimul cefalic nu se segmenteaza decat in regiunea caudala a capului, unde iau nastere trei perechi de somite occipitale, al caror material sclerotomial va lua parte la constructia neurocraniului.In realitate aceste somite apartin trunchiului, dar au fost incorporate secundar neurocraniului. 1.Neurocraniul . In jurul encefalului mezenchimul formeaza un invelis numit menix primitiv.Din stratul lui profund vor aparea pia mater si arahnoida.In afara, din acest material mezenchimal va lua nastere dura mater dublata la exterior de o patura de tesut mezenchimal importanta din care se va dezvolta neurocraniul cartilaginos sau condrocraniul si neurocraniul fibros sau desmocraniul.

A.Neurocraniul cartilaginos La baza veziculelor cerebrale, mezenchimul se aglomereaza formand o masa celulara importanta in care se diferentiaza piesele cartilaginoase ce premerg edificarea oaselor de la baza craniului.La om, alcatuirea condrocraniului incepe in cursul saptamanii a 6-a a perioadei embrionare , cand, in jurul extremitatii rostrale a coardei dorsale,

mezenchimul se diferentiaza, edificand cartilajele paracordale, iar de o parte si de alta a acestor cartilaje apar cartilajele capsulei otice (fig. 1).

Caudal, in raport cu cartilajele paracordale, materialul sclerotomial al celor trei somite occipitale se transforma in piese cartilaginoase. De o parte si de alta a orificiului canalului craniofaringian iau nastere cartilajele hipofizare(cartilajele polare), iar lateral de ele apar cartilajele numite ala temporalis.In fine, in continuarea cartilajelor hipofizare se dezvolta cartilajele numite trabeculae cranii si lateral de ele cartilajele numite ala orbitalis.In sfarsit, cel mai rostral se formeaza un numar de cartilaje, capsula nazala(fig. 1). Urmeaza sudarea si osificarea acestor cartilaje.Cartilajele capsulei nazale, prin sudare si osificare, vor forma oasele nasului, iar cartilajele trabeculae cranii, prin sudare si osificare, vor alcatui osul etmoid.Prin unirea si osificarea cartilajelor hipofizare , se vor forma osul sfenoid cu seaua turceasca. Ala orbitalis si ala temporalis vor da nastere respectiv aripilor mici si aripilor mari sfenoidale.In fine, cartilajele paracordale vor forma cartilajul paracordal unic sau placa bazilara care va ingloba si cartilajele aparute pe seama sclerotoamelor celor trei somite, formand impreuna dupa osificare apofiza bazilara a osului occipital. Placa bazala se va extinde lateral, construind masele laterale, care vor forma condilii occipitalului si rama osoasa a gaurii occipitale sau foramen magnum(fig. 2, A).La randul ei, capsula otica se va osifica, formand stanca osului temporal.

B.Neurocraniul membranos Oasele care alcatuiesc peretii laterali ai boltei cutiei craniene se dezvolta pe seama mezenchimului ectomenixului care dubleaza pe din afara dura mater, oase ce apar prin osificare intramembranoasa, asa cum este cazul osului frontal, oaselor parietale, solzului osului temporal si solzului occipital, iar atunci cand exista, si oaselor wormiene(oase craniene supranumerare). La nastere, cutia craniana nu este complet consolidata intre oasele craniene ramanand pentru un timp cateva spatii neosificate numite fontanele (fig.2, B).Pe linia mediana, intre oasele frontale si occipital, se afla fontanela anterioara sau fontanela bregmatica, de forma romboidala. Tot pe linia mediana, intre solzul osului occipital si oasele parietale, se afla fontanela posterioara si fontanela lambdatica.In fine, mai exista si fontanele mai mici, cum este fontanela sfenoidala,dreapta si stanga, intre solzul temporalului, aripa mare sfenoidala, osul parietal si osul frontal, si fontanelele mastoidiene, intre baza mastoidei, osul parietal si osul occipital. Cresterea cutiei craniene se prelungeste pana la 5-6 ani, cand dimensiunile craniului copilului sunt egale cu acelea ale adultului.Sinostoza fiziologica a oaselor craniului este incheiata intre 6 si 8 ani. 2.Viscerocraniul(splanhnocraniul) In complexul viscerocraniului se disting doua teritorii.Cel mai important ca realizari constructive este viscerocraniul membranos, care va lua parte la modelarea masivului facial si la constructia cavitatilor nazale si cavitatii bucale. Materialul de constructie este furnizat in cea mai mare parte de mezenchimul arcului branhial I(arcul mandibular).Viscerocraniul cartilaginos isi trage originea in tesutul mezenchimal al arcului branhial II(arcul hioidian) si din arcul branhial III. A.Viscerocraniul membranos Un amanunt care trebuie retinut este acela ca la radacina arcului mandibular si pe marginea lui superioara se formeaza o excrescenta care reprezinta mugurele maxilar.Din viscerocraniul membranos iau nastere modelele fibroase ale viitoarelor oase nazale, modelul fibros al osului maxilar, iar mai posterior modelul fibros al osului zigomatic, al solzului osului temporal si al inelului osului timpanal, precum si modelul fibros al mandibulei, ciocanului si nicovalei(fig.3).

De notat ca mandibula apartine tot viscerocraniului membranos si se dezvolta prin osificatie intramembranoasa, dupa disparitia cartilajului Meckel, intocmai tuturor oaselor apartinand viscerocraniului membranos. B.Viscerocraniul cartilaginos Din viscerocraniul cartilaginos deriva mai putine formatiuni, si anume osul hioid, procesul pterigopatrat, apofiza stiloida si scarita. La edificarea masivului facial colaboreaza arcurile mandibulare (arcurile branhiale I), mugurele maxilar si mugurele frontonazal, formatiuni care se grupeaza in jurul unei depresiuni largi care apare pe fata ventrala a capului embrionului, depresiune numita gura primitiva sau stomatodaeum, al carui fund este ocupat de membrana bucofaringiana, despartind gura primitiva de faringele primitiv. Membrana aceasta este alcatuita din lipirea directa a ectodermului la endoderm, fara interpunere de tesut mezenchimal.La om, aceste procese au loc in ziua a 22-a sau a 23-a a perioadei embrionare(fig. 4).In fine, arcurile mandibulare se unesc pe linia mediana, iar

membrana bucofaringiana se dezintegreaza si dispare.In jurul placodelor olfactive se dezvolta o formatiune ca o potcoava, ale carei brate constituie cutele nazale mediale si cutele nazale

laterale(fig. 5,A,B).

Intre cutele nazale mediale se interpune mugurele frontonazal, care aici edifica mugurele incisiv.Placodele olfactive au disparut in adancimea gropitelor olfactive.Intre mugurele nazal lateral si mugurele maxilar persista temporar santul lacrimonazal, care evolueaza oblic spre unghiul extern al orbitei. Mugurii maxilari se unesc cu mugurii nazali mediali, determinand alipirea lor(fig. 5,C).De notat amanuntul ca muguri maxilari nu se unesc intre ei si ca globii oculari se apropie de linia mediala a fetei. La om, in saptamana a 14-a a perioadei fetale, toate elementele anatomice ale fetei sunt constituite(fig. 6).

Din mugurele frontonazal se construieste portiunea mediala a piramidei nasului, pe cand partile ei laterale si aripile nasului se dezvolta pe seama cutelor nazale laterale. Cutele nazale mediale dau nastere la asa numitul filtrum, reprezentand portiunea mediala a buzei superioare.Din materialul mugurilor maxilari se dezvolta pometii obrazului si partile laterale ale buzei superioare, iar din mugurii mandibulari se constituie buza inferioara si partile inferioare si posterioare ale fetei. Cavitatile nazale si cavitatea bucala In acelasi timp cu transformarile care au loc cu ocazia dezvoltarii masivului facial se organizeaza si cavitatile nazale, precum si cavitatea bucala, la constructia carora iau parte mugurele frontal, parte a osului etmoid, mugurii maxilari si mugurii mandibulari. Cand s-a vorbit despre dezvoltarea masivului facial s-a aratat ca placodele olfactive se vor aseza pe fundul gropitelor olfactive, care, adancindu-se, formeaza sacii olfactivi.Acestia

se alatura unul de altul edificand spatiul comun al cavitatilor nazale primitive, despartite de gura primitiva prin membrana buconazala, care se intinde de la mugurele incisiv la peretele posterior al cavitatii nazale. Aceasta membrana dispare si, temporar, se creeaza spatiul comun buconazal, care, dupa dezvoltarea palatului(cerul gurii), va induce despartirea definitiva a cavitatilor nazale si a cavitatii bucale(fig.7,A,B).

Despartirea cavitatii nazale de cavitatea bucala se produce in urma unor procese morfogenetice mult mai complexe.In spatele filtrumului construit de cei doi muguri nazali mediali, care se interpun intre mugurii maxilari, ia nastere premaxila(mugurele intermediar, mugurele incisiv), care constituie segmentul mijlociu al arcadei dentare superioare. Imediat in spatele premaxilei se formeaza mugurele palatin primitiv(lama palatina anterioara, palatul primar) bine vizibil cand se priveste spre bolta cavitatii comune buconazale(fig. 8).

In acelasi timp de pe peretii interiori laterali ai mugurilor maxilari se dezvolta lamele palatine laterale, care inainteaza una spre alta lipindu-se de palatul primar(fig. 9).

Lamele palatine laterale isi continua dezvoltarea lipindu-se treptat una de alta si edificand palatul secundar osos(fig. 10).

In sectorul posterior, lamele palatine se termina cu cate un apendice.Aici prin unirea lamelor palatine laterale vor aparea palatul secundar moale si lueta(fig. 11).

Procesele de edificare a palatului pot fi urmarite si pe sectiuni frontale, executate prin aceasta regiune a capului. Cavitatea nazala primara comuna se imparte in doua culoare, cavitatea nazala dreapta si cavitatea nazala stanga, impartire facuta de septul nazal si lama perpendiculara a etmoidului, acest sept sfarsind a se suda pe linia mediana cu lamele palatine laterale(fig. 9,B;10,B;11,B). De pe peretii laterali ai cavitatilor nazale se dezvolta trei lame osoase acoperite de mucoasa nazala, aceste lame fiind cornetele nazale.In masa osului etmoid si a oaselor maxilare se constituie cavitatile sinusului maxilar si ale sinusului etmoidal. 3.Anomalii de dezvoltare cranio-faciale Craniostenozele.Aceste malformatii apar ca urmare a sudurii timpurii a unor oase ale cutiei craniene, acestea dezvoltandu-se in directia de rezistenta minima, de unde rezulta neregularitati in conformatia capului.Craniostenozele sunt rare, in 85% din cazuri fiind intalnite la baieti.

Un tip frecvent este scafocefalia datorata consolidarii premature a suturii sagitale.Privit din fata, craniul apare alungit, iar din profil prezinta fosele frontale si occipitale bombate, masivul facial fiind hipoplazic(fig. 12,A).

In general, semnele de compresiune cerebrala lipsesc.In oxicefalie sau acrocefalie, malformatia se datoreaza sudurii precoce a ambelor suturi coronare. Capul apare verticalizat, inalt(cap ca un turn).Capul pare turtit in sens anteroposterior(fig. 12,B).Uneori semnele de hipertensiune intracraniana sunt prezente(deficit mintal, atrofia nervului optic, cecitate). In scafocefalie sau plagiocefalie este vorba de sudura precoce a unei suturi coronare si a unei suturi lambdatice de aceeasi parte, craniul capatand o forma asimetrica(fig.12). Foarte rar intalnita este acrocefalosindactilia sau sindromul Apert. Caracteristica acestui tip acrocefalic este asociatia constanta cu sindactilia, interesand degetele II, III si IV, si cu simptome de hipertensiune intracraniana. Mecanismele dezvoltarii masivului facial a cavitatii bucale si cavitatilor nazale, sunt foarte complexe si expuse frecvent proceselor malformative. Buza de iepure simpla(cheiloschizis).Malformatie sub forma de crapatura interesand numai partile moi ale buzei superioare. Crapatura este situata paramedial si poate fi unilaterala sau bilaterala.Daca atinge orificiile narilor , aripile nasului sunt hipoplazice si turtite si latite in sens lateral(fig. 13,A,B). Cauza este nealipirea dintre mugurii maxilari si mugurii nazali mediali. Defectul se corecteaza chirurgical.

Buza de iepure complicata cu crapaturi palatale (cheilopalatoschizis). Acest tip malformativ se poate prezenta sub forma a doua variante principale.Intr-o prima varianta buza de iepure este complicata si de fisura arcadei dentare superioare si a palatului primar ramas nesudat cu palatul secundar.Fisura trece printre incisivii mediali si incisivii laterali, mergand pana la canalul palatin anterior.Defectul poate fi unilateral sau bilateral(fig. 14,A,B).

O varianta grava este aceea cand fisura se prelungeste interesand si palatul secundar pana la varful luetei care va fi impartita in doua.Defectul poate fi unilateral sau bilateral si se datoreaza unui viciu de dezvoltare a lamelor palatine. Cand defectul este total, el are caracterul unei monstruozitati numita gura de lup(fig. 15,A,B).In cazul fisurilor palatului, cavitatea bucala comunica cu cavitatile nazale.Toate varietatile de buza de iepure pot fi corectate chirurgical.

Fisuri palatale solitare.Acestea pot interesa fie palatul primar fie palatul secundar, nefiind insotite de buza de iepure.Fisura palatului secundar poate fi acoperita de mucoasa bucala(palatoschizis ocult) sau poate afecta numai palatul moale sau chiar lueta(lueta bifida).

Fisura mediala a buzei superioare.Lipsa de contopire a mugurilor nazali mediali si deci lipsa de formare a filtrumului este cauza acestui defect(fig. 16,A).

Fisura mediala a buzei inferioare.Datorata unui viciu de sudura pe linia mediala a arcurilor mandibulare(fig 16,B), acest tip de fisura poate interesa uneori mandibula si foarte rar chiar limba(limba bifida). Fisura faciala oblica(fisura orbito-faciala).Extrem de rara, fisura apare prin lipsa de sudura dintre mugurii maxilari si mugurii nazali laterali(fig 16,C).In general defectul este bilateral. Traseul fisurii merge de la marginea libera a buzei superioare pana la unghiul intern al fisurii palpebrale, ocolind narile.Santul lacrimonazal este deschis spre exterior.Uneori fisura poate interesa in adancime atat maxilarele, cat si lamele palatine. Fisura faciala transversa(macrostomia).Acest tip de fisura este rar de obicei unilateral, mergand de la comisura buzelor pana la marginea muschiului maseter(fig 16,D).Toate fisurile fetei sunt corectabile chirurgical. Prognatismul congenital.Caracteristica acestui defect o constituie dezvoltarea anormala a mandibulei, barbia fiind mult mai impinsa inainte, ceea ce confera fetei un aspect particular.Defectul poate aparea sporadic, dar se cunosc si forme ereditare transmise dominant autozomal, el putand fi urmarit in unele familii pe numeroase generatii de descendenti. Sindromul Edward(trisomia 16-18). Este un sindrom plurimalformativ grav prezentand deficienta mintala severa, microftalmie, masiv facial hipoplazic, micrognatism pronuntat, glosoptoza, occiput proeminent si urechi malformate plasate jos, stern scurt, degetele mainilor in flexie.Alte malformatii sunt posibile.Copilul decedeaza in primele luni de viata