PREFATA

"Despre patrie se pot spune cuvinte scrise cu coltul inimii noastre /.../ ...pentru cei ce suntem aici în viata, întregi si în lucrare, cuvintele au lama de brici intrând în miracol, cu tandra mirare". (Nichita Stanescu, Cu coltul inimii)

I. Introducere: Poezia patriotica este Poezie.
Mai mult poate decât alte teme literare, cea patriotica are parte, în istoria poeziei românesti, de lamento-ul asupra limitelor limbajului (si, în special, ale limbajului poetic). Fenomenul este caracteristic vârstei moderniste: de la Emil Botta, pentru care "Spune mai frumos ciocârlia/ si mai frumos, în soapte, frunza,/ numele Tau!", întrebarea esentiala fiind "Ce sa mai fac eu,/ ce <<spuneri frumoase>>/ sa va mai spuna/ omul vostru?" (Patria), la Stefan Augustin Doinas, care propune, rostind un elogiu al patriei, solutia paradoxala a "glorificarii tacute" ("Numai tacerea, muzica din gând,/ ne-apropie de tinentr-o masura,/ dar, vai! atât de-ncet si schiopatând...", în Oda), poeziile despre patrie par scrise, mereu, "cu coltul inimii", împartite între dorinta de expresie si constientizarea incapacitatii cuvintelor de a cuprinde atât inefabilul conceptului, cât si plinatatea sentimentului. Rezultatul - pe care antologia de fata îsi propune sa îl panorameze, oferind mai degraba invitatii la lectura si la discutie decât raspunsuri de-a gata - este o lirica ambigua, dar ce Poezie a fost, vreodata, altfel?. Ea se construieste, cel mai adesea, pe muchia ezitanta, riscata (pe "coltul inimii"...) dintre afirmarea (euforica, îndragostita, dureroasa) a existentei patriei (careia imaginile poetice îi dau încarcatura, si substanta, si sens) si recunoasterea neputintei de a o rosti deplin. Solutia poetilor contemporani, apartinând generatiei '80, de a vorbi despre patrie în clisee livresti (cazul Levantului lui Mircea Cartarescu), nu este decât o alta modalitate de a recunoaste si accepta existenta respectivelor limite ale rostirii. Stefan Augustin Doinas afirma ca însusi gestul de a scrie în limba româna poate fi asimilat unuia de expresie a patriotismului, constiinta civica obiectivîndu-se astfel într-o spiritualitate: "O asemenea cristalizare în cadrul unei opere literare e cu atât mai fireasca, cu cât materialul în care se realizeaza opera respectiva îl constituie limba, factor unificator esential pentru orice comunitate nationala. Scriind într-o anumita limba, poetul devine implicit legat de spiritualitatea pe care aceasta limba o reprezinta în cadrul omenirii" (Functia educativ-patriotica a poeziei si exigenta artistica, în Lectura poeziei, 1980, p. 353.). Nu e mai putin adevarat, totodata, ca poezia patriotica pune, prin definitie, limbajul poetic în cauza (tot astfel cum, mai apoi, îl poate aduce în criza prin supralicitare, prin cliseizare si reteta). ...Ceea ce ar trebui sa constituie o provocare pentru oricine îsi doreste sa analizeze poezie, sa o citeasca atent la imaculata-i cristalizare interioara.

care infuzeaza viata cotidiana a oricarui popor. un teoretician al problemei. Aceasta mentalitate dovedeste nu numai o totala ignorare a fenomenului liric modern din ultimele secole.o întelegere a evolutiei mentalitatii si culturii românesti. În al doilea rând. Mai întâi. ea se vede. parte componenta a literaturii. demonetizata în ochii spiritului comun. Tacerea (oscilând. "unde ne aflam?". poezia patriotica persista . De-aceea.sub forma unei productii retorice. poezia cu tematica patriotica ofera unele dintre cele mai interesante raspunsuri la întrebarile "cine suntem?". conducându-l .pentru noi . si permanentele unei . alimenteaza creatii de mare valoare artistica.implicatiile si importanta sa în orice literatura nationala. si aceasta mai ales în vremea din urma. Ambele tradeaza privirea nespecialistului. indiscutabil. ea ofera o cale de acces catre una din temele majore ale liricii universale: "În masura în care lirica universala este o expresie a sentimentelor fundamentale ale umanitatii.. studierea avatarurilor temei în literatura româna (cu precadere în istoria literara a ultimelor doua veacuri). "Una dintre cele mai nedrepte reprezentari despre poetul-cetatean e aceea care-l înfatiseaza cântând la trompeta: fie ca e vorba de balada sau poemul istoric. este. între culpabilitate si revolta) nu se poate substitui în nici un caz analizei si judecatii de valoare. detine de altfel un rol important în poezia de pe toate meridianele. permite . pasionala pâna la eroare.dintr-un unghi. înlantuita de "interdictii".un exemplu mai graitor decât Eminescu" (ibid.în sensul cel mai larg al acestui cuvânt . îndeobste clasificata drept "ocazionala".. ea ar consta tocmai din demonstrarea acestei idei. la rându-i. de aceea. pusa oarecum. ea este Poezie. ca o asemenea antologie tematica îi deschide cititorului atent alte "porti". în termenii aceluiasi Stefan Augustin Doinas. Consideram. insolit.Dar poezia patriotica poate fi. tocmai ceea ce condamna în lirica patriotica respinsa!) pâna la orbire. la fel de importanta.în fond . Acest sentiment. a fenomenului. "încotro mergem?". de imnul grav sau de oda ditirambica.în constiinta multor cititori . dar si o lectie gresit învatata a clasicilor. poate. angajata (deci .. în care sentimentul liric ar ceda pasul în favoarea discursului programatic si bine articulat. fiind unul din elementele de baza ale mesajului . demonstra existenta unei relatii particulare între poezia patriotica. De-a lungul istoriei sale moderne. p. o perceptie reductiva. dar în nici un caz neglijabil . ea nu se poate lipsi de sentimentul patriotic. în interiorul sau. credem. cultura româneasca s-a constituit ca o expresie a identitatii unei comunitati nationale. 354). deopotriva de anormala si de nefasta cu supralicitarea exclusivista a acestuia. de elegia romantica în fata ruinelor sau a mormintelor strabune.încorporat în orice opera de arta" (ibid.O alta problema. p.este convingerea noastra . iar imaginile astfel configurate primesc..iar daca antologia noastra îsi propune o tinta subiacenta. . astazi. 355). Pedrag Matvejevic. În privinta aceasta nu exista . valoare de construct identitar. ignorând .motivata de o ideologie. priveste receptarea poeziei patriotice. Specie lirica exersata pâna la saturatie de scriitorii aserviti Puterii ultimei jumatati de secol.spre teritorii de maxim interes ale literaturii în genere. care constituie o dimensiune esentiala a omului. "sub interdictie". Realizând o subtila contrapondere acuzelor de "ocazional" aduse temei. abordate dintr-un unghi apropiat specialistului în literatura. pentru ca poezia patriotica poate fi Poezie .

primeneste. Istorie si mit în constiinta româneasca. nu altul este cazul .. o propaga etc. o <<dare de seama>> superficiala asupra unor evenimente. ca si o continua modificare a locului acestora în sistemul de norme etice ale umanitatii. 21). 358). probabil. mai importanta între toate "portile") este aceea care deschide. releva procesele desfasurarii vietii sociale (institutii diferite. poetul îsi cauta si îsi construieste patria tot astfel cum se construieste pe sine . o protejeaza. Faptul se vadeste cu atât mai interesant în cazul ideii în discutie cu cât ea a avut o functie benefica la nivelul suprastructural al oricarei societati. întrucât conceptul "comporta transformari de conceptii si atitudini. Ele sunt intim legate de datinile si obiceiurile unei comunitati (traditii. Pe aceasta cale. de pilda. p. Mesia si Femios. ca de "un grai mai curat. rostit. avatarurile respectivului mit de-a lungul istoriei literaturii ne vor releva relatia sa particulara "cu valorile fundamentale ale comunitatii" în ansamblul sau. 1997. având tocmai "scopul de a asigura coeziunea acesteia" (Lucian Boia. redau ideologia si iconografia unei epoci. succesiunea muncii si a petrecerilor). daca admitem (cum altfel?) ca "patria" este unul dintre "miturile originare" ale literaturii române (fundamentând constructul etnic identitar). întelegerea valorii emblematice a constructiei mitologizante. Problema realizarii artistice a lirismului patriotic este o problema de viata sau de moarte a poeziei (Stefan Augustin Doinas. religie si credinte. op.de verbul poetic. ea "nu are voie sa fie o simpla confesiune.si. p. În sfârsit (si. cit. 1980. investigarea unor zone de semnificatii majore. nationale. Coborâtor "la tâlcurile adânci ale istoriei" este poetul Stefan Augustin Doinas însusi. 1986.si rostita . vegheata . în general: "Natura situatiilor ocazionale si aprecierea lor rezuma si reflecta elementele esentiale ale unei culturi.al "stihurilor la stema" care. constituind nu numai o expresie a constiintei colective dintr-o anumita epoca. În acelasi sens al lecturii. momente de timp încarcate de fiorul sacru al unei participari obstesti. ierarhii etc.cum ne construieste si pe noi într-însa.de pilda . p. astfel.culturi. când "Patria însasi se naste". 8).). precum si exprimarea lor la un nivel artistic superior.martor al momentului originar. închipuindu-se . Tocmai pentru ca poezia patriotica poate fi si este Poezie. într-un prim timp înlocuieste chiar discursul istoric. Poezia patriotica implica cu necesitate coborârea poetului la tâlcurile adânci ale istoriei. o cale diferita de acces la esentele lirismului.) însoteste . Asa cum arata Stefan Lemny. p. II. netransfigurata artistic. destinul în timp al ideii de patrie ne înlesneste accesul spre universul mentalitatilor la care aspira azi orice istorie a ideilor. ilustreaza. cu asupra de masura. atâta vreme cât avem sinceritatea de ne recunoaste în imaginile de silabe ale versurilor sale.. în schimb. si tine-n rostire poporul. evolutia continutului conceptului de patrie de-a lungul istoriei culturii române oglindeste istoria mentalitatilor.. Rând pe rând Orfeu si Cassandra. ci si o componenta fundamentala a acesteia" (Originea si cristalizarea ideii de patrie în cultura româna. O asemenea poezie nu este doar cronica rimata a unui timp. Schita pentru o istorie a poeziei patriotice românesti . 6). Trecerea de la o societate la alta determina în mod necesar o mutatie si o restilizare adecvate împrejurarilor" (Poetica evenimentului.sau îndeosebi pentru ca acele evenimente constituie carnea istoriei noastre. chiar daca acele evenimente ."./ singurul care. limbaj. Aceasta cu atât mai mult cu cât poezia patriotica (si "mitologia" pe care ea o instituie.în Ursitoarele . folclor. daca nu au întelegerea moderna a poeticului.

emblematic-didactica. adresate publicului larg (precum cel semnat de Aaron Florian si intitulat Patria. pentru a cunoaste si o impresionanta desfasurare în deceniul trei. prin Prolog. de la versurile de revolta ale lui Iancu Vacarescu (Glasul poporului subt despotism. el s-a înviorat spre apropierea si în primele doua decenii ale secolului XIX. "cetateneasca") vocii accentuat subiective a lirismului sau minor (/Dintr-a dulcii patriei sânuri/). aceasta este "neamul" (în sens de "familie"). din 1821).cu "pretuirea limbii si a calitatii de români a locuitorilor... folclorice. care dovedeste ca poate adapta o asemenea tema (considerata. una din cele mai fertile dezvoltari ale semantismului patriei în lirica româneasca. destinul ei în societatea si gândirea româna avea resorturi mult mai adânci. se poate vorbi despre ilustrarea literara a unei constiinte patriotice. poezia patriotica a filonului didactic. vom începe aceasta scurta istorie admitând ca faptul este valabil pentru lirica angajata expresie a revoltei împotriva nedreptatilor sociale dintr-un context istoric dat. Indiferent însa de modalitatea de expresie a temei patriotice. Începând cu secolul al XVII-lea. fapt simptomatic. prin ale sale Sfatuiri patriotice. ca parte componenta a climatului de idei proprii revolutiei din 1821 /.însa nu si pentru tema patriotica propriu-zisa.. patriotul si patriotismul. O data cu ele. ilustrat de acelasi Iancu Vacarescu. cel mai adesea. si . /. sau de Gheorghe Asachi. se cuvine mentionat succesul manualelor (originale sau traduceri) de educatie patriotica. stihurile la stema inaugurând.Desi se obisnuieste ancorarea în folclor a traditiilor literaturii angajate românesti. analogia cea mai frecventa este aceea cu imaginarul biblic al temei "poporului ales". aparut la Bucuresti.. ocurentele eventuale ale unui imaginar "patriotic" sunt absolut nespecifice contextului mentalitatii arhaice. cit. Costache Conachi. ideologia nationala a Revolutiei de la 1848 asupra unui orizont cultural strain de asemenea constructe identitare. "înalta". ca si despre o vointa de transfigurare estetica a unei viziuni politice. Tot un statut ambiguu au stihurile la stema: poezie ocazionala. la conventia clasicizanta din Amor de patrie (de Gheorghe Asachi). de adânci transformari structurale carora revolutia de la 1821 le-a dat un nou impuls" (Stefan Lemny. poezia patriotica a vârstei premoderne ofera. în cadrul politic nou creat de instalarea domniilor pamântene.. Acestea din urma au proiectat. la vremea respectiva. astfel. un evantai apreciabil de abordari ale temei. în acceptia epocii. fara a . 109). fiind motivata de o întreaga atmosfera ideologica si mentala. Extrem de rare în antologiile de lirica populara creditabile.afirma Stefan Lemny . p. op.deci . ori la necesarul filon didacticist.discutabile. daca vorbeste despre "pamânt"./ Triumful noii idei. Daca taranul are constiinta apartenentei la o comunitate. drept "nobila". ele marturisesc în schimb despre o constiinta comunitara. deja. Construita între angajarea în politicul imediat si formulele consacrate ale productiilor literare de gen. Un caz aparte îl reprezinta. Ca un argument suplimentar în a demonstra privilegierea de care se bucura. în opinia noastra. evolutia acestei poezii va urmari îndeaproape procesul formarii ideii de patrie în cultura româna: "lent de-a lungul veacului XVIII. în 1843). chiar daca ridicat ulterior prin viziunea poetica la rang de destin . La Patrie./ suflul national si patriotic s-a înfatisat în cursul acestei perioade în chip unitar. el foloseste cuvântul într-un sens mult mai pragmatic decât ne-au obisnuit interpretarile (si alterarile) romantice ale folclorului. creatiile în versuri ale epocii se întemeiaza pe o realitate a mentalitatii românesti ce echivala dragostea de patrie .

Miturile fondatoare au fost reelaborate.a Razboiului de Independenta). mândria nationala si aspiratia spre un viitor luminos si independent. filonul patriotic în poezia româneasca moderna: "Decuparea prezentului potrivit liniilor de fractura dintre natiuni s-a manifestat în egala masura prin proiectarea în trecut a acestei decupari reale sau ideale. cu gustul amplitudinilor si al recitativului exemplar (inclusiv în texte pe motivul meditatiei patriotice la ruine. irup acum într-o literatura în plina efervescenta" (Mircea Anghelescu. I. al trecutului glorios. Sub semnul unei ideologii nationale. într-un . în context. apoi a Unirii Principatelor. simbolul acoperitor al întregului spatiu românesc a devenit Dacia. aflate în cautarea febrila a unor constructe identitare si mai decisa ca oricând sa "înradacineze" mitic . La Cozia. cu certitudine. Asistam.idealurile de libertate si unitate nationala ale provinciilor românesti. ci si în istoria noastra politica) l-a avut. literatura care se scrie acum (în buna masura sub stindardul curentului national si popular de la "Dacia literara") este una a patriotismului în cele mai variate forme de expresie estetica. evocând (si imaginând) scenele unei istorii exemplare (dovada Legendele istorice ale lui Dimitrie Bolintineanu. precum Umbra lui Mircea. dar si meditatiile pe ruine ale lui Vasile Cârlova sau Ion Heliade Radulescu). Între creatiile din aceasta categorie. chiar. 173). pentru epoca. Faptul arata astfel o societate pe pozitii defensive. dezvoltata mai ales ca reactie la încercarile externe de înabusire a ei" (ibid. în asa fel încât configuratia originara sa fie cât mai apropiata. daca nu chiar identica. la reconstruirea trecutului potrivit ideologiei nationaliste a revolutiei pasoptiste . p. "Toti poetii generatiei de dupa 1821 sunt purtatori ai unei constiinte patriotice însufletite de sentimentul istoriei.în care contextul istoric justifica "înalt" subordonarea literarului la imperativele politicului . Un rasunet (Desteapta-te. ea se desfasoara în cadentele unei retorici cel mai adesea imperative.o constituie. de altfel): el "vedea în literatura un foarte eficient instrument ideologic.dobândi semnificatia unei exacerbari a constiintei de sine. Cea dintâi are în centrul sau filonul mesianic al ideologiei revolutionare: chemare la lupta sau (pre)vestire a unui viitor de aur. ceea ce ilustra o etapa proprie tuturor popoarelor în evolutia spre constiinta nationala moderna. în viziunea lui Lucian Boia. Istoria poeziei românesti. în secolul trecut. p. În general. poetul solar ale carui versuri consacra istoria imediata. Alexandrescu. Cea de-a doua axa fundamentala a liricii patriotice pasoptiste se vede obiectivata în specia panegiricului(1) eroic. doua vor fi liniile de forta pe care se va concretiza privilegierea temei patriotice în creatia literara pasoptista. aparându-si nationalitatea si constiinta nationala. în sfârsit . Vasile Alecsandri este. cel mai interesant destin (nu numai în literatura. 1982. Introducere în opera lui Gr. poezia lui Andrei Muresanu. transferând-o în legenda si mit (este cazul creatiilor sale din preajma Revolutiei de la 1848.cu ajutorul literaturii . Dar. maestrul neîntrecut al genului este Vasile Alecsandri. 103). 1971. cu organismul national actual. p. Si cum afirmarea originalitatii (individualitatii) nationale era premisa absolut necesara crearii unui stat român unitar. care nu tulburasera seninatatea arcadiana a poeziei de la sfârsitul secolului precedent. Fenomenul este general european. perioada pasoptista. poet al cetatii. Dar epoca de glorie a poeziei patriotice românesti . 388). literatura a dobândit o importanta propagandistica deosebita" (Mircea Scarlat.gest ce ar întemeia. de Grigore Alexandrescu). române). ideile de patrie si de libertate. un spirit pragmatic (ca multi dintre colegii sai de generatie. totodata.. Poet inspirat. În cazul românilor.

într-un romantism cu prelungiri târzii.si mentinându-se cu prudenta în afara undelor de soc ale eminescianismului . Poeziile lor descopera noi valente ale poeziei ocazionale. Cântarea României: scaldata în lumina unui soare <<tânar>>.motivat de perioada de criza pe care o traversa istoria româneasca . I. cu un alt mit fundamental romantic . Creatia patriotica pasoptista. din satire) meditatiei asupra sensurilor patriotismului si asupra puterii logosului poetic de a exprima un sentiment de o asemenea intensitate. dulce Românie. ca liman în care fiinta se poate contopi cu patria salvata unei istorii potrivnice (Andrei Muresanu. Doina etc. 1978. purtând cel mai adesea semele feminitatii originare. treptat. cei doi poeti ardeleni se întorc.. cele mai diverse ilustrari ale imaginarului si sentimentului patriotic. imediat dupa Eminescu . relatia indisolubila dintre caracterul national si cel angajat al literaturii.scrie Ioana Em. "Cultura devine astfel o tribuna sacra de la înaltimea careia sunt afirmate identitatea si particularitatile nationale. patriotica si civica. la temele si modalitatile lirice ale romantismului pasoptist.B. aceasta nu numai pentru ca opera sa cuprinde. cit. Nu întâmplator.în realizarea constructului (care este imaginar. Între generatia scriitorilor de la 1848 si lirica moderna a secolului nostru. p. cu o maxima încarcatura de "adevar". Pentru ca. Într-un gest arhetipal de întoarcere spre origini . Petrescu. dorindu-se a fi si realizându-si menirea de modelator al constiintei nationale. În celalalt talger al unei imaginare balante. Ansamblul creatiilor literare ale perioadei pasoptiste ar putea fi studiate din perspectiva rolului jucat de literatura . Datorita unor circumstante istorice particulare. fata de care publicul manifesta o receptivitate aparte (confirmând viziunea pragmatica mentionata anterior).un moment de cumpana. p. dar si în Scrisoarea III.ca fictiune culturala . 59. 142-143). probabil. Popoarele neunificate înca statal sau cele oprimate vor transforma culturile lor nationale într-o arma de lupta pentru unitate si împotriva asupririi" (Pedrag Matvejevic. Dacia lui Alecu Russo traieste fericirea paradisiaca din prima vârsta a creatiunii. Potrivit afirmatiilor lui Pedrag Matvejevic.este integral orientat spre o <<recuperare a Daciei>> si o reabilitare a spiritualitatii dacice. înainte de a fi întemeiat politic) identitatii nationale românesti. s. mitul Daciei se asociaza. op. în istoria româneasca a temei. pâna la Marea Unire din 1918. si astfel ia nastere imaginea Tarii din opera-program a pasoptismului.). promovate în discursul politic ca si în cel literar al Revolutiei.. în poezia lor angajata. la Eminescu. spatiul sau originar.se afla lirica patriotica de cu totul alta factura a unor poeti precum George Cosbuc si Octavian Goga. dinainte de momentul eminescian. Idealurile nationale.literatura pasoptista (cu prelungiri pâna în creatia eminesciana) investeste mitul dacic cu toate conotatiile edenice. Eminescu. gesturile de adoratie din scenariul patriotic eminescian sunt atât de asemanatoare cu acelea ale eroticii sale (în Ce-ti doresc eu tie. ci si pentru acutizarea (pâna la accentele extreme. tanatic(2) si protector. p. Modele cosmologice si viziune poetica. cit.si în ceea ce priveste tema discutata . 15). Eminescu reprezinta . pecetluieste. ea este jumatatea eului. Petrescu . iar cucerirea romana echivaleaza cu pierderea paradisului si caderea în istorie" (Ioana Em. de pilda). op. patria este adevarul ultim al fiintei poetice. Substituindu-se mitului clasic al Romei. un romantism mai .cel al paradisului pierdut.). "Pasoptismul . dupa cum beatitudinea regasirii terrei mater se îngemaneaza cu invocarea mortii.moment când numele de România înca nu exista" (Lucian Boia. se întemeiaza pe miturile literare consacrate de lirica patriotica a epocii.n.

de pilda).). lirica interbelica ofera tabloul cel mai divers. în ochii cititorului. De altminteri. poezia patriei devine o alta modalitate de definire a eului liric (tema particulara a "descoperirii patriei" primind. care reprezinta solutia generatiei '80. Interesanta ni se pare. adesea. rupt) dintre angajarea obligata (echivalabila aservirii la o ideologie nefasta) si civismul înalt. Imagini ale patriei. pentru aportul lor la realizarea constructului identitar (Sonetul lui B. optiunea lui Octavian Goga pentru filonul mesianic. care motiveaza. În santuri. Dar ea face mereu dovada ca este capabila sa ridice momentul istoric la nivelul eternitatii. o poezie "aleasa de cenzura" (ca Ultimul tulnic. astfel. E dificil de generalizat. ironica (Marin Sorescu. poezia patriotic-religioasa a lui Ioan Alexandru. totusi. ni se sugereaza. "replici" la poezii patriotice celebre din epoci anterioare. ironizarea cliseelor patriotice consacrate. Fundoianu raspunde. nu dispare. prin excedarea ei). . Iar pentru ca "tara" e locuita de Eu. valentele unei aventuri initiatice . tipologii posibile. pentru a reitera aspectul didacticist. poezia limitelor limbajului (Emil Botta. Numai în aparenta paradoxala. care face ca textele sa fie. toate reprezinta forme explicite ale rezistentei culturale în interiorul temei si în numele sentimentului esential exprimat de aceasta. acutizarea unei "constiinte culturale". o poezie patriotica în imaginar crestin (cum sunt versurile lui Ion Alexandru). al caror discurs mizeaza pe efectul de soc al iconoclasmului pentru a realiza transfigurarea estetica la intensitatea ceruta de tema . ocazionala. al temei (Poetul. la versuri consacrate. de pilda. de Marin Sorescu). Pentru ca o poezie a dizidentei mascate (precum Grâu pazit de maci. ar fi o enormitate. ca poezia patriotica de-acum nu a fost Poezie. sau demitizarea modelelor pun în cauza nu atât sinceritatea sentimentului. Rezultatul este expresia unui patriotism "de gradul al doilea". calmei maturitati. A spune ca în acesti cinzeci de ani nu s-a scris poezie patriotica interesanta. transfigurând creator motive fundamentale din orizontul popular. Literatura a unei perioade de restriste.degraba structural. de Mircea Dinescu). poezia contemporana se scrie în echilibrul fragil (adesea. liniile unei tipologii. Într-însa ar putea figura. explicativ. Mircea Dinescu. Stefan Augustin Doinas. astfel. de Lucian Blaga. natura razbunatoare (Oltul) sau ipostaza "bardului rural". ignorându-se violent realitatea fenomenului. dimpotriva. real. precum înfratirea omului cu natura (în Oltul sau Plugarii). alunecând frecvent într-o meditatie asupra sensurilor cosmosului. Nichita Stanescu). dar si cel mai putin spectaculos în abordarea temei: cu gesturile deplinei. dintre discursivitatea de parada si continuarea filoanelor lirice din prima jumatate a veacului. într-un asemenea peisaj. Lor le revine meritul de a fi adus în sfera temei patriotice surse folclorice. poezia marilor elanuri cosmogonice (ilustrata de Nicolae Labis). poeziei lui Octavian Goga Noi etc. Patria noastra). III. a carui intensitate e astfel potentata prin aluzia culturala. Rezultatul (sugerat si de textele selectate în volumul de fata) se vede în câstigarea unei "normalitati" a genului: poezia angajata. autorii epocii includ patria între temele eterne ale lirismului.o intensitate pierduta.în Gradiste. asumata de George Cosbuc. poetii generatiei '80. dar si aceea demitizanta. cât modalitatile de expresie lirica a acestuia. pentru aceasta perioada.

37). 8). ori recâstigat ca urmare a unor experiente de tip initiatic (Adrian Popescu. astfel../: poetul trebuie sa dea expresie noua unor atitudini si simtaminte vechi. parintele. emblematice. vatra fiind locuinta Poetului" (Iubirea de patrie. 50-51). Astfel. Apare.de alte si alte imagini artistice. de pilda. Din strainatate. Mircea Dinescu. de Mihai Eminescu) si seria eroica a contemporanilor anonimi (Vasile Alecsandri. O. ipostaza cea mai contemplativa a poeziei patriei. Ana Blandiana. Lucian Blaga. Un rasunet) si eroismul national. De-o fi sa fie raiul. Timp fara patrie. Patria. ne vom referi. În munti. sunt exaltate originea latina (Gheorghe Asachi. La antipod.. permite investirea sa cu sensuri ale discursului ideologic. pentru un concept al carui nume provine. Patria si cuvîntul poetic. ci si de catre constructele imaginare menite a reprezenta "patria". în fata declinului societatii. unde (presupusa) distanta a eului liric de paradisul elogiat sporeste atât intensitatea sentimentului. Timp fara patrie. Evul Mediu etc. în destramare (Lucian Blaga. p. Andrei Muresanu. având conotatiile biblicei Apocalipse (Lucian Blaga. figuri ilustre ale istoriei trecute (ca în Horia sau Scrisoarea III. Gradiste. p. absenta patriei genereaza imaginile unui vid semantic de dimensiuni cosmice. Oda ostasilor români. Avram Iancu). Ana Blandiana.. dar care sunt (cel mai adesea) obiectivari ale unor toposuri apartinând imaginarului arhetipal al culturii europene.observa Ioan Alexandru . cit. 1977. O tara e facuta si din pasari). unde "Tara este cântata în chip de tarâm al nemaiîntâlnitului farmec. nici aceea patriotica "nu se poate sustrage unui paradox /. În santuri. Asemenea reprezentari se vad intensificate în obiectivarile motivului "elogiului patriei din strainatate". etimologic. Despre variatele solutii propuse acestui paradox de catre autorii antologati va fi vorba în notele interpretative ale textelor. Tara. Mihai Eminescu. La Patrie.. unde "natiunea" ajunge sa înlocuiasca "cetateaerou din lirica eroica clasica" (Voicu Bugariu.). Tara etc. Prolog. întru care se regasesc. iar cunoasterea sa (poetica) va urma scenariul unei calatorii initiatice. "care a dat . p. op. O magica oglinda). al deplinei perfectiuni. Pamântul). Vasile Alecsandri. ca structura semantica deschisa. construiesc adevarate panegirice eroice. 1985.Vater. imaginarea patriei va primi (indiferent de epoca) conotatiile unei (re)descoperiri a originilor. Universul edenic al patriei închipuie o adevarata terra felix. pentru un cuvânt al carui nume . George Cosbuc. Ioan Alexandru. Sentimentul "locuirii în/întru patrie" genereaza poeme ale "panegiricului euforic".Ca orice poezie. 356). considerate reprezentative de catre autorii lor. succint. /Dintr-a dulcii patriei sânuri/. Paradoxal. un paradis pierdut. în fata unei istorii contemporane refuzate mereu datorita adversitatilor sale. în evocarea carora meditatiile pe ruine ale lui Ion Heliade Radulescu sau Grigore Alexandrescu. în cele ce urmeaza. Octavian Goga. de la latinescul pater. Originile pot fi cele istorice ("Dacia". înfratite. iar la noi vatra. cât si hiperbolizarea cadrului evocat (Costache Conachi. tara. cu alte cuvinte . Alaturi de Edenul Daciei mitice. Sentimentul patriotic este difuzat în masa muzicala a reveriei în fata unui pamânt a carui frumusete perfecta simbolizeaza însusi sufletul românesc" (ibid. Tara).). ea poate fi investita "umpluta". Vasile Voiculescu. Tot astfel cum tema literara a "patriei". p. de când lumea" (Stefan Augustin Doinas. la constantele reprezentate nu numai de catre "atitudini si simtaminte vechi de când lumea". anistorica (Ion Pillat.

imaginarul arhetipal al patriei este unul "matriotic". tentatia mortii prin înhumare. /.tarâna/apa-moarte ar epuiza.. De retinut. p. Lectura poeziei patriotice se vede întoarsa. abundenta reprezentarilor tihnei intime /. vorbind despre mitul patriei-mame sau despre rolul literaturii patriotice în realizarea constructului identitar national. într-o discutie asupra poeziei patriotice românesti. IV. ratiunile pentru care ignorarea componentei ideologice ar însemna falsificarea . la Acoperita de roua. 9). scopul urmarit nu trebuie sa fie distrugerea mitului. de la Plugarii lui Octavian Goga. la Mama tara. la stanesciana Tara de vis. Emil Botta./.(mai curând spus: matriotic) n-ar fi decât intuitia subiectiva a acestui izomorfism matriarhal si teluric. mai mult. o ultima problema care se impunea a fi mentionata în cuprinsul justificativ al acestei introduceri priveste relatia dintre "riscurile angajarii politice" ale fenomenului literar si judecata de valoare.. de Ana Blandiana.. masculinitatea tatalui.incluse în antologia noastra . 285286). Fiecare natiune îsi are propria mitologie istorica. II) ratiunile pentru care orice text literar patriotic este. daca nu ma îndoiesc de valabilitatea distinctiei de mai sus. autorul originalei diviziuni a acestuia în "matriotic" si "patriotic" . dulce Românie. ca avem a face cu o coabitare semantica: stimulat de instinctul apararii pamîntului starbun.iar nu rezolvarea . de Tudor Arghezi.conoteaza. Structurile antropologice ale imaginarului. un prim pas catre întelegerea fenomenului în sine. A o recunoaste reprezinta. Viata oricarei comunitati este organizata în jurul unor constelatii mitice. asadar.în care patria este mama-femeieiubita. se vede confirmata ca arhetip de catre poezie" (Gilbert Durand. creatii lirice de facturi foarte diverse vin sa se completeze reciproc în configurarea celei mai constante axe a imaginarului liricii patriotice. p. cit. chiar daca ideologia respectiva este una difuza. Lorca). 34). proiectata asupra unor poeme care au supravietuit contextului lor istoric generator. si . Despre frontierele inocentei. Ambiguitatea imaginilor ori a relatiei stabilite între "tara" si subiectul liric nu fac decât sa sublinieze caracterul fundamental al respectivului construct poetic. 1984. Nu se poate trai în afara imaginarului. feminitate fertil-pasiva: "Sentimentul patriotic . aceasta mare materialitate învaluitoare la care se refera meditatia alchimista si schitele /. "nici vorba nu poate fi de demolarea mitologiei în sine./ nu este hazardata: paternitatea este legata de segregatia eroicului ofensiv. deopotriva. marcile maternitatii ar fi pasivizarea dinamicii imaginare.noteaza Gilbert Durand./ aceasta mama primordiala.. p. si comentariul lui Radu Calin Cristea la aceasta posibila tipologie: "Distinctia matern-patern /. si unul orientat ideologic. partial Eminescu. patria este mereu mama protectoare../ mitologiilor. Concluzii: riscurile angajarii si recitirea necesara În sfârsit... Am aratat (supra. cu încrucisari de arme si aspre punitii. op. în termenii lui Lucian Boia.. românesc. Nimic nu lamureste mai bine prezentul si caile alese spre viitor decât modul cum o societate întelege sa îsi asume trecutul" (Lucian Boia. titlurile cuprinsului: de la Rasunetul lui Andrei Muresanu. aproape.. orice act eroic îsi va imagina recompensele ce îl asteapta" (Radu Calin Cristea. 1977. Pentru ca nici o clipa. în viziunea noastra. poetii revolutiei ruse. de la Ce-ti doresc eu. cu pulsul viril al imaginilor (aproximativ linia Hugo.problemei. Patria e aproape întotdeauna reprezentata în chip de femeie. tie. O enumerare a textelor . cred pe de alta parte ca aceasta dihotomie nu functioneaza rigid.

. Nichita Stanescu parafrazeaza cuvintele prin care aedul îsi cere iertare: <<Iarta-ma si nu ma ucide. Poet al cetatii. p. Nichita Stanescu.. si cum anume se poate decela valoarea îndaratul ocazionalului: "La întoarcerea din lunga sa ratacire.. al ocazionalului.n. recursese el însusi la "fabula" lui Femios pentru a sugera cum anume trebuie judecata propria sa conditie. avatarul homericului Femios. datorita angajarii sale în perioada dictaturii comuniste. uneori. op. = discurs public în care se elogiaza o personalitate însemnata. -ce. ei au fost multi si m-au silit sa cânt la masa lor. unul dintre scriitorii români cei mai controversati. a istoriei. -a.. dintotdeauna. s. a vedea evenimentul. cititorul se va fi învatat a recunoaste "urmele zeului". dar eu singur mi-am învatat meseria mea. o comunitate etc. poetul-patriot este. dintre toti impostorii care îi napadisera casa. = referitor la moarte. Sarcina criticii literare este aceea de a cerceta /. noua.ramâne capacitatea de transfigurare poetica a ocazionalului. ci a restitui în mod inefabil viziunea lui înalt semnificativa" (Stefan Augustin Doinas. adj. Importanta . el va fi împlinit cea mai importanta initiere a cititorului de poezie. 1993. p. cit. Ulise nu lasa în viata decât pe aedul Femios. parcurgând paginile care urmeaza. 360). a fi prezent nu înseamna a fi martor ocular.pe aceasta cale. panegirice. astazi. Daca. Orizontul imaginar.pentru judecata de valoare . deasupra cântecelor mele sta un zeu>>. NOTE (1) panegiric. a ideologicului.8). tanatici. de aceea. catre menirea Poeziei dintotdeauna: aceea de a ne descoperi pe noi însine. (2) tanatic. În Antimetafizica. În mod semnificativ. Nichita Stanescu. al istoriei./ daca deasupra cântecelor poetului sta cu adevarat un zeu" (Corin Braga. întrucât "În poezie. de moart .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful