CERCETAREA DOCUMENTELOR SUSPECTE

Problema falsificarii actelor a fost si ramane la ordinea zilei. Ea a capatat chiar amploare in conditiile societatii moderne, in care notiunea de act inteleasa ca orice inscris tiparit, dactilografiat, manuscris, desenat, imprimat in alte moduri ( xerox, laser, etc. ) prin intermediul caruia se atesta o stare, identitate, profesie, sau o valoare ( de exemplu cartile de credit, cartelele telefonice, documente bancare, vize turistice, s. a. ) implica uneori tehnici extrem de sofisticate. Evolutia tehnologiilor de realizare si protejare a documentelor este impusa, alaturi de progresul tehic si de utilizarea decatre falsificatori a celor mai noi tehnici si metode , realizandu-se documente false a caror aparenta sa se apropie cat mai mult de cele autentice. Sectiunea 1. Notiunea de document. Documente suspecte Desi, in general notiunea folosita este cea de act sau inscris, consideram mai adecvata in terminologia examinarii criminalistice utilizarea notiunii de document. Pe de o parte, aceasta noiune este mai cuprinzatoare sub aspect terminologic si semantic, fiind mai complexa decat cea de act. Termenul de document este mai sugestiv pentru scopul pe care il serveste, acela de a fi " expresia grafica a unei manifestari sau declaratii de vointa, ori a unei atestari a unui fapt " redand prin continut fapte, imprejurari, evenimete, stari, actiuni de care legea penala leaga anumite consecinte juridice. In acelasi timp, notiunea de document este concordanta si cu definitia ei criminalistica prin care se vizeaza " orice inscris tiparit, dactilografiat, manuscris, schita, desen, prin care se atesta starea civila, identitatea personala, pregatirea scolara ori profesionala, incheierea de diferite contracte, felurite declaratii, precum si bilete de calatorie, timbre, etc. ". Consideram util sa amintim aici faptul ca, in practica, in multe din ordonantele sau incheierile prin care se cere efectuarea unei expertize criminalistice asupra unor documente contestate se foloseste expresia ". . . sa se examineze actul fals. . . ". Apreciem aceasta formulare ca fiind incorecta avand un continut de pronuntare prematur, intrucat un act suspectat de a fi fals poate fi autentic, necontrafacut, nemodificat, poate sa fie doar partial modificat, etc. Pe cale de consecinta consideram ca mult mai adecvata utilizarea termenului de document contestat sau de document suspect. In domeniul examinarii criminalistice a documentelor problemele ce sunt supuse cercetarii sunt de o extrema varietate, la fel ca si actele ce se cer a fi examinate. Gama actelor se intinde de la simple acte sub semnatura privata, pana la acte oficiale, de identitate, acte vamale, carti de credit, s. a. Spectrul problemelor ce se cer a fi rezolvate cuprinde modificarile aduse documentelor, modul lor de falsificare sau de contrafacere, ajungand pana la diferentele de vechime intre anumite mentiuni, sau la stabilirea vechimii actului in intregime. In domeniul documentelor cu origine de oficialitate, sub aspect temporal, intinderea perioadei de redactare, emitere si folosire curenta a acestora este in general limitata la circa 30-35 de ani si doar in mod exceptional se cere examinarea unor documente avand o vechime mai mare de 40-50 de ani. Sectiunea 2. Unele aspecte teoretice Pentru domeniul penal prezinta interes numai acele documente care sunt apte de a produce consecinte juridice. Ele trebuie sa aiba deci valoare probatorie, interesand insa si posibilitatea reconstituirii imprejurarilor in care acestea au fost intocmite, emitentul, persoana indrituita a face uz de document, s. a. m. d. In asemenea si tuatii documentele devin probe materiale, pastrand acest regim si in cadrul expertizei criminalistice. O data cu contestarea veridicitatii sale documentul suspect devine -din mijloc de proba- o proba materiala, putand servi la dovedirea falsului, la identificarea autorului sau autorilor, ca si la elucidarea celorlalte imprejurari sub aspect judiciar si criminalistic, pentru aflarea adevarului in cauza.

1

Codul penal face insa distinctie intre inscrisurile sub semnatura privata si cele oficiale. In acest sens, potrivit art. 150 al. 2 asa cum a fost modificat prin Legea 140/1996, inscris oficial " este orice inscris care emana de la o unitate la care se refera art. 145 sau care apartine unei asemenea unitati. Art. 145 defineste termenul de "public" prin tot ce priveste autoritatile publice, institutiile sau ale persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publica, serviciile de interes public, precum si bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public. Art. 288 al. 3 Cod Penal completeaza continutul notiunii de inscris oficial asimiland acestora " biletele, tichetele sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice. " "Per a contrario" se poate deduce ca toate celelalte acte ce nu indeplinesc conditiile de mai sus sunt sub semnatura privata. Odata autentificat insa, actul sub semnatura privata capata si el un caracter de oficialitate, falsificarea lui realizand continutul infractiunii de fals in inscrisuri oficiale. O problema care ar putea fi discutata este cea a documentelor bancare, de expeditie, etc. emise de catre unitatile bancare, societatile comerciale cu capital privat. Interpretarea textelor legii penale actuale si a practicii ne conduce la concluzia ca acestea ar avea pozitia unor acte sub semnatura privata. Opinam insa ca, ele au totusi un caracter si un continut ce excede unmplu act sub semnatura privata, fiind purtatoare ale unor stampile, avize, etc. ceea ce le confera de principiu ( si pana la proba contrarie) o credibilitate superioara. Daca sub aspectul incadrarii faptelor de fals legate de documentele amintite fapta ramane in domeniul art. 290. C. Penal, din punctul de vedere al terminologiei criminalisticii, credem ca nu ar fi deplasata, si nici neconforma cu continutul textelor de lege utilizarea pentru aceste documente a termenului de documente cu sorginte de oficialitate. Notiunea de fals in acte nu este precizata in legea penala printr-o definitie a la lettre, dar art. 288, 289, 290 din Codul Penal fac o enumerare a principalelor forme de manifestare a falsului in acte: - -fals material in inscrisuri oficiale, -fals intelectual, -fals in inscrisuri sub semnatura privata. “Literatura de specialitate, cat si practica judiciara au relevat elementele esentiale ale infractiunii de fals in acte, aratand ca aceasta prezinta trei caracteristici principale si anume “ : -alterarea adevarului continut intr-un document, -producerea efectiva sau aptitudinea de a produce consecinte juridice, -prezenta elementului intentie la savarsirea faptei. “Alterarea adevarului cuprins intr-un document are loc in principal "in faciendo" “ putandu-se produce insa, asa cum precizeaza in mod expres art. 289 C. Penal " prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari ". Fara o hotarare si fara exteriorizarea ei prin actiune nu poate exista infractiune, deoarece numai o actiune (o inactiune) poate aduce atingere valorii sociale si deci sa produca urmari sociale periculoase . Oricare ar fi modurile de alterare a adevarului pe care se prezuma ca il exprima documentul suspect, ele se reduc in principal la doua forme: falsul material si falsul intelectual. Falsul intelectual se savarseste concomitent cu intocmirea, redactarea documentului si consta in general din omiterea unor date, inserarea unor date neadevarate, atestarea unor elmente neadevarate, etc. Falsul material se poate comite atat concomitent cu intocmirea documentului, prin realizarea unui document in intregime contrafacut, cat si dupa redactarea acestuia printr-o modificare (alterare) fizica a sa. Notiunea de contrafacere are aici sensul de a reproduce ceva in mod fraudulos, de a plasmui, de a imita, de a alcatui ceva cu scopul de a ii atribui un caracter de autenticitate . Alterarea unui inscris consta din denaturarea lui, modificarea materiala, transformarea continutului, stergerea in orice mod de litere, fraze, cuvinte, semne de punctuatie, ori folosirea unor procedee de juxtapunere.

2

Examinarea documentelor.falsificarea . referindu . Acesta consta in trecerea pastei nefinisate printre cilindri filigranori. s. a. mat. cat mai fidela posibil. d)Compozitia chimica a materialului de baza se va examina. in scopul de a insela vigilenta organelor abilitate sa controleze documentele respective ( organe vamale. in cazul bancnotelor false. vopsele. Sectiunea 3. Chiar pentru cea mai buna hartie. de maniera in care ea sa poata fi confundata cu originalul.se doar la efectele acestora . d. de catre o sursa neoficiala. A. acte de identitate. Invechirea naturala.in practica s-a apreciat ca un document poate fi : 1. etc. Ea este important a fi stabilita in special in cazul actelor realizate prin compunerea mai multor parti care provin din acte autentice. care ii confera o textura speciala(filigran multitonal. un act al carui text provine de la o sursa. Tehnicile moderne de protectie impotriva falsificarii constaudin introducerea in textura materialelor pe care se vor imprima documente importante (cecuri. In SUA. etc. m. valori. ). 2. dar si cele intrinseci: a)greutatea specifica pentru identificarea sorturilor diferite de hartie sau alte materiale. la materiale de inlocuire ( hartie. ns. tusului de stampila. Se vor examina caracteristicile exterioare. a. si hartiei.Desi legea penala nu face deosebire intre diferitele modalitati de realizare ale falsurilor. In materie de documente. bancnote)a unor fibre textile de 1 2mm care 3 . datorata trecerii timpului va produce in general urme specifice care difera de cele create in mod artificial prin doiferite mijloace cum ar fi plasarea actului fals intre doua straturi textile peste care se aplica un fier de calcat fierbinte. etc. falsificat . sau umbrit ca mijloc de protectie speciala impotriva falsificarii. Rezumand. de oarece prezenta diferitelor substante de inalbire optica sau lipsa lor permite aprecierea falsului. c)Culoareaimprimarilor. A contraface un obiect consta deci din a fabrica in totalitate o copie. . e)Filigranarea si alte mijloace de protectie in procesul de fabricatie. face apel. Acestea pot fi falsificate -prin transformarea unei bancnote de 5 dolari (USD) intr-una de 50 . sarturi de hartie. contrafacut . De exemplu. putem arata ca sub aspect criminalistic un document poate fi supus unor modificari partiale ( in scopul de a fi folosit ulterior la dovedirea unor calitati. tipuri sau surse de fabricatie. autorul falsului. Examinarea actelor suspecte(a caror autenticitate este contestata)va avea in primul rand in vedere aspectul lor general.prin producerea unui document in totalitate fals. Intr-o lucrare pe care o consideram de importanta asupra expertizei stiintifice a documentelor. . pentru a a realiza un act cu aparenta de autenticitate. colile de hartie cu destinatii mai deosebite(documente de importanta. a scrisului. sau pot fi contrafacute prin tiparire. iar semnatura si sigilii le de autentificare de la un act autentic care a avut un cu totul alt continut). De exemplu. cu indicarea anului si firmei de fabricatie. data comercializarii in diferite tari. ). ) a caror calitati sunt suficient de apropiate de cele ale materialelor autentice pentru a nu fi distinse la un simplu examen vizual. de catre o persoana neautorizata. sau tinerea actului pe o plita incinsa un anumit timp. drepturi neadevarate) sau poate fi produs in afara conditiilor legale. noul model de marca germana este imprimat pe bumbac tratat special. in cadrul serviciilor de investigatii exista o" biblioteca de retete"cuprinzand mostre si retete ale diferitelor cerneluri. deoarece calitatea(finetea)difeitelor prelucrari prin care rezulta o anumita hartie permite distingerea de alte categorii. adaugand cifra 0. ea fiind deosebit de relevnta. producatorii folosesc retete diferite de producere.prin modificari partiale aduse unui act autentic. )vor fi supuse unui proces de filigranare. b)grosimea hartiei element deosebit de important. pentru a-si atinge scopul. grosimea si greutatea specificaa hartiei vor fi examinate in mod absolut necesar prin comparatie cu bancnotele autentice. acte de identitate. s. se arata ca"Desemnam prin termenul de << contrafacere >> orice imitare frauduloasa( subl. Distinctia dintre contrafacere si falsificare este mult mai clara daca vom face in acest sens o referire la bancnote. " . S. cerneala. copierea cu un copiator color. politie.

a vopselurilor tipografice se vor utiliza analize chimice complexe cromatografice. Aceste forme de modificare a unui act adevarat se pot intalni separat sau impreuna. . interventiile de natura mecanica asupra hartiei se manifesta si prin : estomparea luciului hartiei.citat le aminteste ca fiind mai frecvente . Examinarea criminalistica se extinde si asupra calitatii substantelor utilizate la scriere.reactioneaza la razele ultravioletecu o luminescenta specifica. Fibrele hartiei sunt rupte si deteriorate in acel loc.mai . Firele de si guranta sunt inglobate in materialul bancnotelor moderne(marca germana 1990. topografie a elememtelor de text si imprimare. scrisului. se arata ca “ Procedeele cele mai frecvente de alterare a actelor sunt stersaturile si adaugirile. alterare a continutului unui document nu se opresc aici. precum si asupra realizarii. “ Actele falsificate in intregime de aceeasi persoana au unitate de structura. “Scrierea cu cerneala in zona alterata produce o difuzie mare. caolin. am putea chiar spune ca cele moderne sunt doar reluari de pe o alta treapta de tehnicizare a celor clasice Ca urmare cunoasterea lor este necesara si constituie. Intr. EXaminarea criminalistica va fi mai intai indreptata asupra elementelor de continut. Pe de alta parte. sau marcaje magnetice. Faptul ca au aparut tehnici noi . si a substantei de scris folosite la intocmirea actului. razuire. deteliorarea fondurilor de protectie. cifre. Examinand suportul actului prin transparenta se observa in locurile unde au fost indepartate unele inscriptii. de asemenea ele pot insoti si alte forme de modificare ale actului” . si nuozitati)a caror alterare prin radiere. republicata recent. atat logica cat si grafica. marcare.sus . nu inseamna ca celelalte au fost abandonate. de intensitatea imprimarii si de tipul de suport material pe care s-a operat. dactilografiere repetata a unor caractere. examinare neutronica si laser. La cele pe care autorul . in consecinta o intindere a colorantului . falsul prin compunere din parti disparate a unui act nou. lame metalice. pulberi abrazive. pe temeiul caror examinari se vor putea face primele aprecieri in legatura cu posibilul autor si metodele folosite de acesta. mentiunilor ori semnelor ce se doresc a se inlatura.o lucrare de referinta pentru cercetarea criminalistica a falsului in acte din Romania. a pastei de scris. Pentru investigarea cernelurilor. de natura hartiei. impresiune de stampile. se adauga si falsul prin acoperire de text. radiatii Uv si IR. patarea si matuirea hartiei. lei 1990. o mai mare transparenta a hartiei. Mai mult. vom face mai intiai o succinta trecere in revista a tehnicilor falsului in acte despre se poate spune ca sunt deja “ tehnici clasice”. Metodele de examinare a falsului se aleg si se aplica in functie de procedeul utilizat la falsificare . Alaturi de aceste aspecte. intinderea cernelii.corpuri ascutite. vopsea. spectografice. Cand razuirea ori radierea au fost realizate neglijent. tacare chimica. are importanta si priceperea celui care a inlaturat inscriptiile anterioare. ABC-ul oricarui viitor expert in tehnica documentelor. Gradul in care acestea sunt vizibile este determinat de substantele folosite la scrierea. raman vizibile portiuni din traseele scrise sau tiparite anterior. repasarea scrisului. ace. credem noi. sticla. imposibil de imitat fara o tehnologie extrem de costisi toare. litere. etc. duc la extinderea pe suprafata actului in zona afectata a unor pete de culoare(de exemplu cecuri FujiBank). cum sunt:grafit. dolari 1990 )cuprinzand uneori inscriptii transparente. cuvinte. Sectiunea 4. precum si falsul realizat prin spalare chimica (corodare) care precede de obicei audaugirile sau rescrierea integrala a unui act . a liniaturii. o imbibare a fibrelor deranjatesi. Metodele “clasice” de falsificare Inainte de a aborda tehnicile si metodele utilizate de infractori in ultima vreme pentru realizarea unor documente false. imprimarea textului. care se materializeaza in calibrul mare al trasaturilor si in conturul lor 4 . ” Falsul prin inlaturare de text are loc in principal prin folosirea metodelor de inlaturare fizica : razuirea si radierea . modificarea gradului de presiune al imprimarii. Cu acestea sunt inlaturate texte. sau crearea unor retele speciale(caroiaje. si gur ca metodele de falsificare. pe acelasi act si chiar la acelasi cuvant sau semn grafic. radiere. precum si finetea instrumentelor folosite . ceea ce lipseste in majoritatea cazurilor de falsuri partiale.

litere. fie prin rebaterea unor caractere dactilografiate. 5 . Trebuie amintit aici faptul ca aceasta metoda nu da rezultate atunci cand substanta folosita la spalare chimica nu produce reactia de fluorescenta. cat si prezenta unor “corecturi” nejustificate de continutul si aspectul general al textului . Metoda necesita aparate de mare sensibilitate. aceste din urma concordand cu cele existente in evidentele organelor de politie privind respectivul certificat de inmatriculare si pemitand stabilirea fara dubii a unui fals prin inlaturare de text urmat de adaugarea unor mentiuni noi. fie prin repasare(rescrierea) unor caractere. Se vor avea in vedere atat intreruperile nefiresti ale unor fraze. permite localizarea stersaturii prin evidentierea umbrelor pe care le formeaza fibrele de hartie descleiate si scamosate. Examinarea in radiatie ultravioleta. Mijloacele de evidentiere sunt in general cele ce permit si depistarea stergerii mecanice. fie prin hasurare. tot prin contact. Locul stergerii va deveni astfel vizibil O modalitate foarte precisa. sarcina electrica fiind mai sensibila in aceste zone. Intr-un act de inmatriculare auto au fost realizate moficari ale tipului. De asemenea prezenta unor mentiuni facute cu alte instrumente ori materiale de scris decat cele initiale. Utilizand doua fascicule Laser ce interfereaza la trecerea prin documentul suspect se va obtine pe o placa fotosensibila o imagine care va permite o rezolutie deosebita. ” Relevarea scrisului preexistent poate fi facuta si prin folosirea convertizorului de raze infrarosii. De asemenea. se poate face o observare sub iluminare oblica si fotografii de umbre cu scopul de a demonstra eventuale diferente de presiune ale scrisului. vopsea. si mboluri grafice. dar mai putin accesibila este cea holografica. cifre. chimica sau prin acoperire a textelor de pe acte trebuie sa fie abordata cu atentie procedand la examinari prealabile vizand mai ales aspectul hartiei in locurile unde s-au efectuat razuiri. apoi se realizeaza o fotografie color cu cele doua clisee suprapuse.neuniform. asupra locurilor razuite sau radiate. Procesul examinarii va fi orientat mai intai spre continutul textului ce a fost alterat. aceasta fiind modificata in zonele atacate chimic. capacitatii cilindrice si anului de fabricatie al autovehicolului . trebuie sa fie examinata cu cea mai mare atentie. Ele vor fi alese atat in functie de modul de inlaturare al textului. se poate folosi chiar pulbere toner pentru copiator. Pulberea se va aglomera in locurile unde fibrele hartiei au fost deranjate. O metoda mai precisa de depistare a indepartarii mecanice a unor portiuni de pe acte o constituie betagrafia prin contact. Prin mentinerea actului in contact cu o placa fotografica un anumit timp in intuneric se va produce o reactie emulsiei fotografice cu reactivii ce pot fi intrebuintati la corodare sau spalare chimica. Documentul suspect se presara cu o pulbere metalica. Imaginea cliseu obtinuta prin radiatii beta este suprapusa pe un cliseu diapozitiv al actului realizat in lumina normala. Pentru aceste si tuatii metodele de abordare pot fi diverse. a unei solutii pe baza de iod activ. etc). “Observatia microscopica . iar pe cale de consecinta sa se discearna daca elmentele de modificare “apartin hartiei ca atare sau au fost create ca urmare a procesului de falsificare” Evidentierea locurilor atacate mecanic de pe acte se poate realiza si printr-o metoda relativ mai simpla. Actele pot fi alterate si prin metode chimice de corodare ori spalare. Zonele atacate chimic vor avea o flurescenta diferita de restul actului. lumnina polarizata si microscopie in infrarosu au permis sa se stabileasca care au fost inscriptiile anterioare. La acestea se mai poate adauga si examinarea in radiatie ultravioleta. Inlaturarea mecanica. O alta metoda este masurarea conductibilitatii electrice a hartiei. combinata cu dirijarea luminii. Inlaturarea textului scris are insa ca variante si cele in care textul este acoperit cu diferite substante ( cerneala. cu hartie de turnesol se pot evidentia manoprele de stergere chimica. cuvinte. Actul este apoi introdus intre doua placi metalice intre care exista o sarcina de electricitate statica. ” Atunci cand au fost indepartate portiuni de ale unor texte manuscrise. sau a fotografiei sub raze ultraviolete. cat si de substanta de acoperire. si aceasta este mai subtire.

indiferent daca sunt imprimate prin dactilografire. chiar scrugeri ale surplusului de adeziv pe la marginile portiunii adaugate. etc. De regula se procedeaza la detasarea unor portiuni din act ce contine datele de identitate. In special in cazul documentelor de identitate ( legitimatii. Este utila si observarea atenta a versoului paginii recompuse. In cazul textelor ascrise de mana se va putea apela la analiza grafoscopica pentru identificarea autorului initial si al adaugirii. avand loc o rupere a legaturii fibrelor din hartie. In special la pasapoarte . putandu-se vedea unele denivelari nejustificate ale hartieri. Uneori. sau litere are loc o inghesuire a semnelor intre cele existente. diferente de oxidare ale trasaturilor de cerneala . suprafata lucioasa este lezata. spalari. defasurari nefiresc de largi. masini de scris diferite scrisul adaugat va aparea diferit prin nuante. se procedeaza la subtierea hartiei cu glasspapier fin de pe actul ce va fi modificat prin compunere. apoi umezite si uscate prin presare peste actul modificat. O alta varianta de compunere a unor documente din portiuni provenite din alte documente este cea in care se procedeaza la inlocuirea fotografiei pe diverse documente de identitate. Consideram adecvata pentru mai multa acuratete si examinarea microscopica a intersectiei trasaturilor dintre cele doua texte. stratul neimpregnat cu lianti devenind descoperit. Vor putea fi observate astfel pe trseul realizat ulterior a unor particule fine desprinse din materialul uscat al primului traseu. datorita introducerii de noi cuvinte. datorita uzurii. Prin inmuiere cerneala se va depune pe gelatina. cifre. Dupa formarea unor liste de instrumente sau masini suspecte. adaugand uneori si adeziv. iar portiunile detasate de pe alt act sunt si ele subtiate prin abraziune pe verso. substante. ingrosarea unor trasee in mod nefiresc. Aceste manopere sunt realtiv usor vizibile cu ochiul liber. iar particulele fine de fibre si cerneala initiale sunt inlaturate. botiri datorate uscarii inegale a adezivului. Aceste si tuatii pun in evidenta prescurtari nefiresti. datorita hartiei speciale folosite la confectionare falsul poate fi realtiv repede observat. se va putea face o examinare comparativa de identificare traseologica. Adeseori. In acest fel s-a 6 . Acestea se aseaza peste textul acoperit si se lasa cateva minute. care va avea o fluorescenta deosebita de restul suprafetei. In cazul adaugirii sau intercalarii de text. caractere grafie. sau care vor fi acoperite de cele noi. sau chiar compozitiei diferite a hartiei actului modificat si a hartiei proveninte de la alt document.avand ca scop sa acoepre unele spatii goale-ori ingramadiri de litere sau cifre. inclusiv stampila si semnatura organului emitent. culoare. etc. poate oferi informatii cu privire la utilizarea unor alte instrumente sau masini de scris. uneori doar pagina afecttata fiind mai uzata. Examinarea sub radiatiile ultraviolete va putea pune in evidenta prezenta substantei de lipit. Cand pentru adaugire se folosesc instrumente. Portiunile vor fi introduse intr-un nou act de pe care de asemenea au fost detasate elementele respective. suprafata este lucioasa. Acum insa. chiar si acestea vor avea nuante diferite sub radiatia ultravioleta. majoritatea documentelor moderne de identitate ( mai ales pasapoarte) au fie fotografia acoperita cu folii adezive. grosimea hartiei fiind mai mare in locurile unde s-a operat. iar inscriptia initiala va aparea inversata pe hartia fotografica. Locul razuit sau radiat are un aspect mai mat sub iluminare polarizata cu unghi mic de incidenta. Acesta operatie trebuie realizata in conditii de intuneric. iar scrisul devine difuz. pasapoarte. pentru a preveni innegrirea hartiei foto in contact cu lumina zilei. studierea continuitatii liniare a striatiilor lasate pe traseu de muchiile active ale instrumentelor de scris sau de literele masinii de scris. sau prin scriere nu vor patrunde adanc in fibre datorita stratului superficial de incleiere. dupa atacarea fizica. Mentiunile initiale. De asemenea. fibrele ramase devin absorbante ale cernelii. latit in masa hartiei. sub un filtru de lumina rosie sau verde. fie fotografia scanata si incorporata actului care apoi este laminat in plastic.radieri. Pentru a preveni aceste falsuri. Avand in masa sa substanta de incleiere din abundenta. In schimb. ) metodele clasice de falsificare includ si decuparea si reconstituirea unor file ori introducerea unor file contrafacute pentru a inlocui anumite parti ale unor documente . aspect. Aspectul zonelor respective este de uzura mai pronuntata. In cazul textelor inlaturate prin acoperire cu diferite substante solubile in apa( cerneala) se poate aplica o metoda simpla constand din folosirea hartiei de filtru sau a hartei fotografice a carei gelatina a fost umezita.

Metoda este specifica scrisorilor anonime. nejustificat. -desprinderea stratului fotosensibil de pe o fotografie si aplicarea lui pe actul de modificat. continua cu lipsa de finete a matritei si erori de desen. iagini etc. Fotografia poate fi inlocuita prin mai multe procedee: -desprinderea fotografiei originale si lipirea uneia noi in loc. Odata cu ele s-a manifestat si folosirea lor frauduloasa. iar grosimea este foarte mare. ziare. contratiparul. In Romania. 7 . Prin desprinderea fotografiei originale hartia este scamosata. umezite cu saliva. fotocopierea(reproducerea tip xerox). fara ca metodele clasice de imprimare si realizare a documentelor sa si fi pierdut valabilitatea. atentia va trebui mai intai indreptata spre integritatea timbrului sec ce insoteste fixarea fotografiei pe document. Aceste manopere sunt frecvent insotite de prezenta unor urme de capsare dubla pe pagina urmatoare celei falsificate. Aceste falsuri sunt susceptibile de abateri care incep cu"cupiura"bancnotei. Asa cum vom arata in cele ce urmeaza. FALSUL PRIN CONTRAFACERE Principalele metode sunt: copierea si imitarea(specifice actelor scrise cu mana). Sectiunea 5. stampilele. situatie in care se inlocuiesc si capsele de prindere. sistemul este folosit la permisele moderne de conducere. In acest caz uneori sunt vizibile marginile imaginii acoperite. In toate aceste cazuri. preconizandu-se folosirea sa si pentru cartile de identitate. etc. Decuparea Este o modalitate de fals prin care se pot alcatui texte din litere separate provenind din diferite carti. cu exceptia literelor "S"si bara verticala a lui"T"care devenea astfel "L". calomnioase. erau transferate pe cel de al treilea cu ajutorul unui bat de chibrit . iesind imediat in evidenta. procuror Iuliu Andrei la Cluj . realizandu se cuvantul"una suta lei". Fotocopierea si trucajul xerox. uneori chiar in combinatie cu acestea. In acest mod au fost realizate 124 de lozuri false in perioada iulie 1969 aprilie 1970. Uneori. au aparut mijloace tehnice noi de realizare a unor elmente grafice. Cu o lama se razuiau literele de pe al teilea loz. -aplicarea pe folia transparenta a unei fotografii si aplicarea apoi a unei noi folii protectoare. realizate prin tiparire. Apar atunci vizibile scrugeri ale substantei adezive sau patari ale fotografiei. -aplicarea unei foitografii noi peste ce initaila. fonta de si guranta este deteriorata. mentiunile sunt intrerupte sau incomplete. daca actele nu au fotografia scanata. Din primele doua lozuri subtiate se decupau literele care. Autorul este relativ greu de identificat. de urme de taiere sau intepaturi lasate pe hartie de instrumentele folosite. ea poate acopri unele portiuni sau mentiuni in mod anormal. sau a liniei de termosudare a foliei protective. decuparea. indepartandu se un strat de hartie de pe doua lozuri. Unii falsificatori decupeaza fotografia in zona capselor de prindere si o lipesc peste actul falsificat. alte metode de falsificare. precum si cu lipsa calitatilor materialului original pe care este imprimata bancnota autentica. intara noastra au aparut in special bancnote false de dolari SUA. Metodele descrise mai sus. titluri de proprietate. sunt in zilele noastre folosite alaturi de tehnici noi. culorile sunt prea vii sau prea slab imprimate. in ultimii ani. ramanad in transparenta cuvantul"necastigator". si de transpunere a acestora pe suporturi din cele mai diferite. prin introducerea unor fotografii provenite de pe alte documente semnaturile. cecuri de calatorie. documente bancare. Acest procedeu este specific falsificarii de bancnote. trucajul fotografic si electrostatic(xerox). etc. Contratiparul Metoda consta in tiparirea unor acte false cu o matrita realizata dupa cea originala. Cand noua fotografie este mai mare.pututu renunta la folosirea si giliului sec pe fotografie. Falsificarea s a bazat pe urmatorul procedeu: de pe lozuri necastigatoare din aceeasi serie se freca cu degetul umezit . Un caz interesant de fals prin decupare este cel dintr un dosar solutionat in 1970 de dl.

Un alt factor poate fi gama relativ limitata de utilizare a actelor respective in acea perioada. Modul in care sunt realizate astazi documentele poate sa furnizeze totusi o mai mare varitate de probleme decat in trecut. sistemele computerizate de preluare. Procedeul este cunoscut sub denumirea de Eastman Verifax . Au aparut falsuri la realizarea carora sunt utilizate copiatoarele. avand in acelasi timp o componenta stimulativa -competitia economica si evoluita tehnico-stiintifica . Un alt procedeu de transfer al imaginilor se baza pe utilizarea unei folii de gelatina ca pozitiv. ori sa raspunzi la multitudinea de probleme puse expertului. Lumina difuzata la trecerea prin documentul de reprodus determina pierderea unei parti din finetea detaliilor. In anul 1950. Pe de alta parte. Aparatele care il utilizau produceau copii necorespunzatoare calitativ pentru documentele cu scop comercial sau dupa documentele de identitate. totusi nu trebuie sa credem ca munca ( expertului n. Actul era plasat direct pe hartia fotosensibila. prelucrare si reproducere a textelor. . Detaliile erau neclare .Metoda este tot mai raspandita atat datorita accesibilitatii tot mai mari cat si usurintei aparente a ralizarii falsurilor ori contrafacerilor. Predomina contrafacerile de bancnote . ” Formulata in urma cu aproape un deceniu. Ne vom referi la unele cazuri din practica ilustrand cu ele diverse aspecte ale problemelor pe care ne propunem sa le abordam in aceasta parte a lucrarii. . aparatele telefax. afirmatia nu si-a pierdut actualitatea. dezvoltarea mijloacelor tehnice de realizare si reproducere a textelor si imaginilor a fost completata de evoluta mijloacelor de comunicare la distanta si potentata de patrunderea si influenta tehnicii de calcul in toate domeniile. O prima metoda a fost sistemul de imprimare DIAZO . Ea este o copiere termografica bazata pe utilizarea radiatiilor infrarosii 8 . Deficientele metodelor descrise ingreunau munca de identificare a falsurilor si limitau posibilitatile de lucru ale expertilor. cat si controlul strict asupra detinerii si folosirii acestora. a stimulat cautarea si dezvoltarea unor noi mijloace de protejare a documentelor impotriva falsificatorilor. desi nu intotdeauna recunoscuta. Evolutia mijloacelor tehnice de realizare.american Orway Hilton arata despre evolutia expertizei criminalistice a documentelor ca aceasta “ a suferit schimbari semnificative . dar sunt vizate si alte tipuri de documente. Cunoscutul criminalist si expert nord . dar nici o data ignorata. Ea a fost mai degraba un proces de evolutie graduala. ori transmitere a documentelor nu a avut loc peste noapte. imaginilor ori si mbolurilor grafice. n. . Metoda de transfer al imaginii prin difuzie directa a fost dezvoltata si introdusa pentru prima data in anul 1952. Concomitent au sporit cerintele ridicate in fata criminalisticii de a descoperi si demonstra prin metode tot mai evoluate si precise falsurile sau contrafacerile. . multiplicare. Nu a fost nici o data o sarcina usoara . stocare. Acest fapt era atat produsul slabei raspandiri a mijloacer de reproducere. Metoda este cunoscuta sub denumirea de THERMO FAX. Necesitatile practice ale activitatii de birou si corespondenta au impus crearea unor mijloace de copiere rapide . Au fost create doua sisteme bazate pe reflexia luminii la trecerea prin documentul de reprodus. ) era atunci mai usoara decat azi. Pana in 1989 utilizarea in Romania a mijloacelor de copiere pentru realizarea de falsuri era extrem de redusa. sa descoperi falsificarea ori alterarea documentelor. firma “3 M” a creat primul procedeu de copiere uscata direct pozitiv. in SUA. . Alaturi de aceasta. Pe acest fundal. odata cu vanzarea si utilizarea nerestrictiva a mijloacelor de copiere ori reproducere. neclare. O tehnica de developare umeda permitea realizarea unei copii negative. Dupa revolutie. uneori chiar elementele mai mari dimensional erau reproduse estompat. Cele doua coli erau apoi separate inainte de uscarea definitiva. atat straine cat si romanesti. In anumite privinte ea este o stiinta mult mai complicata decat era la jumatatea anilor‘ 30. calitatea reproducerilor scadea pe masura ce se epuiza solutia activa. cu accesul la tehnica de calcul noua au aparut si au devenit relativ frecvente si in tara noastra cazuri de fals ori contrafacere in care acestea au fost utilizate. Aceste deficiente au impus trecerea la metode noi. Aceasta era apoi presata pe o coala pozitiva realizandu-se astfel transferul propriu-zis al imaginii. tendinta de utilizare a tehnicii noi in scopuri ilicite. in pofida timpului scurs.

cu viteza de lucru mai mare . evolutia modelelor si obtinerea unor copii de buna calitate a simplificat munca falsificatorilor. Tonerul este de fapt o pulbere sintetica cu calitati plastice.adaugiri. La ceasta se adauga si faptul ca aceste copii nu pot fi pastrate un timp prea indelungat in conditiile unui mediu cald.“ falsul printr . inlaturari de cuvinte. in functie de incarcarea cu sarcini electrostatice preia o pulbere fina numita toner. Unele modele realizau copii pe hartie cu oxid de zinc. Au fost create apoi modele noi. tabele.sau a radiatiei termice pentru developarea imaginii copie. ajungand la ceea ce unii autori numesc deja “ push buton forgery” . Expertul criminalist este acum chemat sa tina pasul cu progresul tehnicilor de fotocopiere . iar copierea electrostatica pe hartie normala a devenit cea mai utilizata pe plan mondial pentru multiplicarea actelor. Metoda este similara celei utilizate azi la majoritatea aparatelor telefax cu cap termic. ori prin analiza continutul cenusei de toner rezultate sa ajunga la individualizarea copiatorului sau la stabilirea generica a tipului si marcii sale . inca de la modelul de copiator Photostat. Ramane insa de precizat faptul ca acest tip de copiatoare folosesc hartie speciala termo-sensibila. S-a inlaturat astfel atat slaba calitate a copiilor termografice. Deficientele acestei metode constau in faptul ca cernelurile fara pigmenti metalici ( fara ftalo-cianine ) respectiv textele. aparut in urma cu aproape cinci decenii. De fapt. imprimarile de texte. sau cifre scrise prin intermediul masinilor de scris cu banda pe baza de carbon. etc. descoperind specificul si deficientele fiecarui procedeu. iar primele modele de copiatoare erau destul de voluminoase. avand un volum mai redus si cu posibilitai noi de colationare a documentelor cu mai multe pagini. pentru a putea trece de 9 . ori cu imprimante matriciale cu ace pe banda carbon . galben. Cilindrul este apoi rulat peste coala de hartie pe care tonerul este topit cu ajutorul caldurii si fixat astfel pe document. pentru a constata apoi ca sunt doar repasari cu creionul ale unor semnaturi de pe anumite documente in scopul ca respectivele semnaturi sa poata fi “ citite “ prin metoda ThermoFax . Ordway Hilton aminteste faptul ca datorita deficientelor copiilor termografice au existat cazuri in care s-a suspectat falsificarea unor semnaturi . Dupa ce metoda Xerox a devenit accesibila si altor producatori. Perfectionarile ulterioare au permis sesizarea si reproducerea si a textelor ori desenelor realizate cu ajutorul anumitor cerneluri fara pigmenti metalici. albastru. iar expertiza va incerca sa stabileasca in ce constau acestea . La randul sau. adoptand un procedeu derivat. reflectandu-se in aspectul copiei rezultate. avand fie culoarea neagra. Imprimarea se facea pe hartie obisnuita. Accesul si utilizarea relativ simpla a unui copiator au dus la cresterea numarului de falsuri prin utilizarea frauduloasa a copiilor electrostatice. cat si cenusa rezultata in procesul de topire sunt inlaturate si colectate intr-un recipient special. . sau pentru copiatoarele moderne color culorile sunt cele complementare: rosu. Temperatura mai ridicata a mediului din arhivele de acte faciliteaza relativ rapida degradare a copiilor realizate prin metoda termografica. acest cilindru. Restul tonerului neutilizat. schitele sau desenele realizate cu acestea . si sa determine diferitele defecte caracteristice ce apar in cursul functionarii aparatului . Procedeul este destul de complex. Copiatorul electrostatic creat de firma Xerox este de fapt un mecanism mai complex asemanator unui aparat fotografic avand un sistem de lentile care permite transferul imaginii pe un cilindru electrostatic. In cursul anilor ‘60 firma a reusit sa imbunatateasca metoda. copiile alb-negru rezultate avand o calitate satisfacatoare.o simpla apasare de buton. Prin topirea sa in procesul de transfer se obtin copii permanente. se ridica problema utlizarii frauduloase a copiatoarelor. cat si durata redusa de pastrare. costisi toare si relativ lente. cifre. prin acelasi transfer electrostatic al imaginii. chiar al diferitelor modele de copiatoare. bispectral.nu pot fi copiate.de exemplu schite sau desene tehnice realizate cu cerneluri Rotring. La sfarsitul anilor ‘50 firma RANK XEROX a realizat primele aparate copiator care utilizau un procedeu electrostatic de transfer al imaginii. ”. ceea ce face ca metoda sa nu fie intru totul competitiva cu copiatoarele ce utilizeaza metoda creata de firma RANK XEROX si care necesita hartie normala. au fost create modele mai rapide. si paradoxal.

Acesta este apoi procesat si introdus in sistemul de prelucrarea imaginii din copiatorul propriu-zis. Modul de transmitere a semnalului .analogic sau digital -influenteaza claritatea copiilor.modelul Xerox 5775 este dotat cu un sistem computerizat de prelucrare digitala a imaginilor. Acesta este preluat prin intermediul unor pensule electromagnetice si distribuit pe cilindru. Expunerea imaginii se face cu ajutorul unei surse fluorescente de lumina de mica putere ( de exemplu. fiind folosite in special la contrafacerea bancnotelor. recompunere si reproducere a imaginilor. cel digital asigurand o mai mare putere de rezolutie. prin prelucrarea unor documente sau imagini prezentate initial in alb/negru. genereaza prin intermediul unui raster (grila liniara de mare finete) imaginea pe care va fi colectat tonerul. de la hartie normala. Un laser cu neon si helium. Imaginea latenta este compusa din trei sau patru straturi de toner color ( in functie de modelul aparatului ) repartizate pe culorile fundamentale: rosu magenta. exemplificam si cu unele modele si producatori : 1. Semnalul rezultat prin scanarea imaginii este convertit in semnal digital . de natura traseologica ( asupra defectelor specifice aparatului ). Pe un cilindru electrostatic cu rol colector este realizata in sarcini electrostatice imaginea latenta. Sharp CX 5000). iar la copiatoarele cu patru culori si negru. galben. Copiatoarele color. Kodak ColorEdge 1550) 4. ( clasa I de precizie ). Sensorul pentru imagine. etc. Documentul de reprodus este asezat pe o placa de sticla. termosensibila. microscopie electronica de baleiaj. Posibilitati de identificare. etc. Termocopierea. posibilitatile de lucru oferite de aceste copiatoare au fost completate de metode digitale de analiza. si mboluri sau texte de pe diferite documente pe unul final. Deplasarea modulului de scanare se face cu ajutorul unui motor electric acionat pas-cu-pas. Unul dintre ultimele modele produse de firma RANK XEROX .analogica ( Colorocs . copiere analogical si licografica (Sharp CX 4500). la modelul Xerox 5765 puterea este de 20 W ). albastru cyan . Identificare. Pe sub ecranul de sticla se deplaseaza un modul mobil care poarta sursa de lumina pentru expunere. copiere digitala cu jet de cerneala -ink jet-(Canon BubbleJet). Devenite tot mai complexe . asemanator unui obiectiv fotografic. cunostiinte pe care le consideram un minim necesar pentru a putea inelege modul in care se poate face identificarea unui copiator color. de mica putere. copiere electrostatica digitala (Canon CLC 500. putem arata ca principalele procedee comerciale de copiere si reproducere sunt urmatoarele. In cadrul unui proces numit “ developare ” are loc combinarea culorilor de baza rezultand imaginea 10 . vize . In cele ce urmeaza vom descrie succint modul de functionare al unui copiator color. Ricoh NC 305) 3. prelucrare. copiere fotografica(Ciba Copy CC 1217. fluorescenta in radiatie X. la folii transparente si folii plastice opace adezive. Specific. Devenite adevarate “ tipografii color de buzunar” . Konica U-Bix color) 2. au devenit destul de accesibile si tot mai performante copiatoarele color Pe masura dezvoltarii tehnice. recompus sau creat ca un act nou. copiere digitala prin transfer termic ( Toshiba PC 50 S. cu examinari fizico-chimice de profunzime si precizie : spectroscopie in infra-rosu. memora si transpune imagini. putand reproduce pe hartie sau pe alte substraturi imagini de pe diapozitive. In functie de sistemul de copiere difera si hartia folosita: fotosensibila. In ultimul deceniu. este deplasat pe lungimea ecranului de sticla o data sursa de expunere. Rezumand metodele de copiere oferite pe piata europeana la acest moment . dar si a unor cecuri de calatorie. Aparatul mai permite si reproducerea color. pentru a asigura continuitatea deplasarii si finetea pozitionarii. copiere electrostatica. cu imaginea ce urmeaza a fi reprodusa cu fata catre suprafata de sticla. noile tipuri de copiatoare color pot produce copii color de inalta fidelitate si claritate. 5.la general la particular. normala. Sectiunea 7. combinand examinarile cu instrumente optice. pe cele mai diferite substraturi materiale. copiatoarele color au atras atentia falsificatorilor. 6.

AG. sau se poate realiza mai rapid descompunerea culorilor de baza. un modul de curatire asigura indepartarea resturilor de toner uzat. asistat de computer. care apar si pe copie. Nivelele de amestec pot fi atat preselectate cat si standard ( auto reglabile). stratul de toner fiind aproape compact. iar RanK Xerox 5775 are raster cu linii. Obtinerea unor rezultate de identificare individuala a copiatoarelor color presupune un ansamblu de alte examinari complementare pentru determinarea tonerului si a cenusilor. Pentru Rank Xerox am realizat mai multe experimente in cadrul carora am constatat ca acesta este aspectul specific tuturor modelelor firmei. Topirea tonerului in cadrul imprimarii propriu-zise este urmata de descarcarea cilindrului receptor. Mai exista si alte tipuri . Aplicand o iluminare in lumina polarizata si o rezolutie mare pot fi observate depunerile succesive de toner in culorile de baza . Pentru identificarea numarului de culori de baza . existent in mod latent in orice copie realizata de un anumit aparat. Metoda examinarii microscopice este rapida. CES. Forrest & Freeman. In functie de aceste criterii se poate merge mai departe cu identificarea marcii copiatorului . Prin scanare sistemul recunoaste combinatia de culori ale anumitor bancnote si nu executa copierea. El este aplicabil tipurilor cu patru culori. iar in locurile unde unde depunerile sunt mai consistente. Pentru ca aceasta instructiune din program poate fi depasita. Exemplificativ aratam ca ca modelul de copiator Canon CLC 10 are aspectul rasteului cu puncte dipuse aletoriu. VSC 4I. rezultand copia finala. ea fiind realizabila si prin compunerea celorlalte. . Acestea presupun la randul lor crearea si existenta la nivel national a unei colectii de hartie si toner permitand raportarea la mostre si retete standard. zgarieturi.se poate folosi examinarea microscopica a copiei full-color.VSC1. cand se dispune de un analizor video-comparator spectral tip DOCUBOX Full color. cat si a sticlei ecranului poarta adesea urme generate de functionarea aparatuluiuzuri. Rasterul din puncte poate avea o dispunere aleatorie sau o structura de retea. iar in functie de experienta celui ce examineaza ea poate oferi solutia imediat. etc. examinare 11 . modelul Panasonic FP-C1 are raster tip grila. La acesta manevra se adauga si posibilitatea de interventie asupra memoriei electronice a copiatorului. Projectina. clasificate pe caracteristici si producatori.trei sau patru. VSC 2000. adaugand in acelasi timp “ o capcana” pentru criminalistul chemat mai tarziu sa identifice aparatul utilizat la contrafacere. Astfel. Acestea au aspectul unor stropi multicolori suprapusi. In final. Copiile reproduc structura rasterului prin care este redata imaginea scanata. firmele producatoare au introdus in partea de programare instructiuni care impiedica copierea bancnotelor. Atat imaginea rasterului. In aceste conditii se impune studierea prin analize de laborator a urmatoarelor caracteristici. De aceasta protectie suplimentara beneficiaza de exemplu copiatoarele Rank Xerox din seria MajestiKolor. Caracteristicile de baza ale tonerului. cat si rasterul pot avea o compunere din linii paralele. Structura sticlei ecranului. aspectul este unul specific de “ fasii de smoala topita”. Aceasta identificare este necesara atunci cand nu se cunoaste tipul de copiator utilizat si se urmareste stabilirea acestuia. Sensori optici si repartitori din fiecare compartiment ce contine toner color asigura monitorizarea nivelor de toner preluat. urmarind sa se distinga in straturile de toner topit numarul de culori amestecate. Tonerul este transferat de pe cilindrul colector pe hartie. Un alt element utilizat in identificarea copiatoarelor color este structura speciala a ecranului pentru documente al fiecarui copiator. in cadrul unor treceri mutiple. Exista uneori moduri extrem de simple de “a pacali” copiatorul sa copieze bancnote.color finala. rezultand prin complementaritatea culorilor de baza celelalte culori necesare imaginii. Aceasta se poate stabili prin determinari magnetice. Se mai poate folosi metoda fotografiei de descompunere de culoare. s-a luat masura suplimentara de a introduce un cod de marcare a fiecarui copiator. caroiaje sau pot fi compuse din puncte. una din culori (negrul) poate fi suprimata. in functie de actul (copia) de examinat si de tipul acesteia ( color sau alb/negru ) : 1. Ca urmare a utilizarii frecvente a copiatoarelor color in contrafacerea de bancnote.

ori apar insuficient de clar prin termocopiere. sau in incarcari electrostatice cu toner care apoi este depus pe hartie. in special compusii anorganici. tonerele color contin in general mai multe componente care pot fi detectate : rasini. Copiile realizate au in general o calitate scazuta faa de cele tip Xerox.din care in special spectroscopia in infra-rosu ofera posibilitatea unor diferentieri precise a proportiilor in care un anumit fabricant a adaugat rasini si ntetice tonerului. acesta este depus intr-un strat mai subtire decat la copiatoarele obisnuite. se face cu ajutorul unui cap termic pe baza de radiatii infrarosii.termoradiere. semnaturile ori mentiunile executate cu creionul cu grafit nu sunt reproduse. Piroliza gaz-cromatografica. Analize instrumentale in raze infra . fiiind prezentata in role de anumite lungimi. Asa cum rezulta din metodele de examinare expuse mai sus. Acestia pot fi separati sI identificati prin cromatografia in strat subtire. Metoda de termocopiere ThermoFax a suferit de la aparitia ei din anul 1950 pana in prezent o mare varietate de perfectionari si modificari . acestea reflectandu-se in microdescarcari de arc pe hartia rolei de hartie termosensibila. celulele foto-termo-sensibile observa si reproduc variatiile alb/negru ( hartie / traseu scris). In cadrul examinarii generale am stabilit ca actul era o copie tip 12 . dar diferentele sunt date doar de grosimea corpului caracterelor. desenele reproduse cu hartie copiativa carbon (plombagina). Fluorescenta sub raze X. facem precizarea ca. Intr-o expertiza de tehnica documentelor efectuata la Laboratorul Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj. estompandu-se cu timpul. “Citirea” documentului ce urmeaza a fi copiat termic sau transmis. presare la rece. textele scrise cu banda carbonica. Termo-imprimarea se realizeaza cu ajutorul unei linii de lamele sau ace care se afla in contact cu hartia termo . Aplicatia cea mai frecventa a termocopierii este la aparatele de tip telefax. existand chiar aparate telefax laser color. modelele mai sofisticate realizeaza imprimarea cu ajutorul tehnologiei de la copiatoarele laser tip Xerox. rulare termica. etc. Hartia este de dimensiuni variabile. pe langa aparatura complexa este si aici necesara existenta unei colectii de mostre. sau cu ajutorul unuistem ink .jet -cu jet de cerneala. Acestea se incalzesc sau nu. 3. Raspandite pe o latime corespunzatoare latimii actului de transmis sau termocopiat. 4. existand azi chiar si copiatoare termice color. Examinarea microscopica a actelor transmise sau copiate cu ajutorul unui aparat telefax termic permite observarea fibrelor de hartie superficiale. prin constructie aparatele tip telefax sunt prevazute sa realizeze si functia de copiator. iar prin completarea analizelor cu spectroscopia de masa se obtine o precizie superioara. cu o grosime redusa. a fost supus examinarii un act prezentat in copie electrostatica tip Xerox alb/negru . desi printre acestea. Modelele tip laser sau ink-jet folosesc hartie normala. Datele obtinute se pot completa cu caracterizarea chimica a tonerului.permite separarea cromatografica a componentelor tonerului. Majoritatea modelelor actuale de aparate tefax utilizeaza la imprimarea imaginii pulbere toner.microscopica ( microscopie electronica cu baleiaj ). Unele retete de toner de culoare neagra contin coloranti extractibili in amestec cu pigmenti carbonici. pot produce si copii color. Data fiind compunerea lor.rosii . Este utila si identificarea rasinilor utilizate la producerea tonerului. majoritatea modelelor necesita hartie speciala tip termofax si rezultatul nu se pastreaza un timp mai indelungat. sau sub forma de rola. 2. Revenind la termocopiere. tehnicizarea si evolutia mijloacelor de copiere impun si o dezvoltare a cunostiintelor interdisciplinare si a aparaturii folosite in criminalistica.sensibila. pigmenti. carbonizate prin descarcari punctiforme de energie termica. Calitatea imprimarilor este diferita in functie de calitatea si performantele aparatului. Se va stabili daca tonerul este mono-component sau bi-compus .permite identificarea colorantilor anorganici prezenti in diferite retete de toner color. in functie de mesajul (semnalul) electronic. Pe de alta parte. cat si prin examinari orientate spre determinarea modului de procesare a tonerului . cerandu-se sa se stabileasca modul de realizare al acestuia. iar puterea lor de rezolutie este mai mare. pentru aparat. Din pacate. La aparatele telefax care utilizeaza toner.

Din” cinci sute mii “s-a facut “cinci milioane cinci sute de mii” iar actul 13 . -aparatul telefax pe care se cunoaste sau se banuieste ca s-a facut transmiterea ori copierea.xerox a unui act realizat prin mai multe activitati compuse. -materiale de proba copiate. plasarea ei ( si aceasta functie poate fi inlaturata ). Ele pot fi deosebite de defectele de scanare care dispar prin curatirea unitatii de imagine. chitante. 24. incalzirea continua a unui ac produce o linie verticala neagra. transmise si receptionate cu aparatul emitent. plecand de la copierea pe un copiator tip telefax a unei semnaturi ce imita o semnatura autentica . etc. -copia fax ( act in litigiu ). o “ stampila “. ori de redare. iar in cazul firelor de praf pot aparea ca linii verticale pe document . adaugire cu retransmiterea prin telefax a actelor falsificate se incearca uneori obtinerea unor plati in banci. Defectele specifice mecanismului pot consta in urme ale rolei presoare care asigura miscarea hartiei. iar neincalzirea unui ac genereaza o linie alba. a fost recopiat cu un copiator termic. Prin combinarea tehnicilor initiale de stergere. Actul compus. Ele pot fi folosite mai ales atunci cand este vorba de transmiterea la distanta a unor contracte. Acest fapt permite in cazul in care este pus la dispozitie si actul original sa se constate daca s-a efectuat vre-o transmitere sau copiere a acestuia cu aparatul telefax. cu toner. cat si cu cel receptionant In cursul examinarii se vor avea in vedere pentru identificare urmatoarele elemente: -imprimarile ce indica numarul de apel. estompat. iar deasupra acestora fusese dactilografiat un text ce confirma achitarea unui debit de mai multe milioane lei. ori transmis cu ajutorul unui aparat telefax presupune ca (in mod ideal ) la dispozitia expertului sa se afle : . Acestea se vor manifesta fie prin imagini imbacsite. Functionarea imperfecta a rolei se poate manifesta prin alungirea ori scurtarea pe alocuri a semnelor ori literelor. fie prin taierea hartiei ) .culoarea. radiere. Multitudinea de copieri si recopieri era orientata spre a face sa se estompeze detaliile si sa acopere contrafacerea semnaturii . imprimat inegal. Forma lor punctiforma apare prin reluare continua ca o linie pe verticala situata intr-un anumit punct al paginii. ori acumularea de murdarie intre mecanism si hartie. Aparatele de tip telefax pot fi utilizate uneori la falsificarea unor acte. -aspectul general al imprimarii care poate fi clar. Acest defect poate fi insa generat in cazul actelor receptionate prin telefax si de defectiuni ale liniei telefonice cu transmisi e analogica. indicativul si ora transmiterii/ receptiei ( aceste elemente pot fi suprimate fie din aparat. -in cazul in care aparatul este prevazut cu stampila de confirmare -aspectul acesteia . ori dovedirea unor alte prevederi contractuale decat cele convenite. defectele unitatii de imprimare pot aparea sub forma unor linii verticale pe toata lungimea actului. -unele caracteristici specifice aparatului. Intr-un dosar au fost prezentate spre achitare prin banca unele dispozitii de plata pe care fusesera modificate prin adaugare sumele confirmate. cu jet de cerneala. Astfel. forma.de scanare. Defectele specifice de scanare pot fi generate de prezenta prafului . De asemenea. ( Fig. -defectele specifice. in combinatie cu metode obisnuite de falsificare. respectiv in cazul folosirii acestuia drept copiator. ori pe oglinda unitatii optice. Examinarea unui document suspect realizat. peste care fusese desenata o stampila. Defectele unitatii de imprimare apar in cazul documentelor transmise prin fax numai pe exemplarul receptionat. ) Un amanunt de interes tehnic este cel ca unele apararte telefax sunt prevazute cu un dispozitiv care aplica un semn distinctiv. cecuri. copiat.documentul original la care se refera documentul fax. astfel rezultat. -tipul de imprimare-termica. fiind vizibile pe marginile copiei tip Xerox realizate in final. urmele lasate pe rola de hartie termica de catre mecanismul de transport al telefaxului.pe documentele care au fost transmise ori copiate cu ajutorul lor.

de exemplu se copiaza antetul si finalul unui act . cand se copiaza acte din mai multe pagini. producandu-se o usoara umbra la trecerea scanerului copiatorului. pe langa identificarea autorului unei semnaturi s-a stabilit si modul in care a fost falsificat unul din exemplarele actului. plieri rectangulare. fraze). copiile fax incepusera sa-si piarda lizibilitatea. desi. In acest sens amintim o expertiza realizata la Laboratorul interjudetean de expertize criminalistice Cluj in care. dar actiunea nu a fost inregistrata la dosarul cauzei respective. 2. 14 . Prin aceasta notiune intelegem un act nou. Calitatea copiilor mai poate fi influentata si de alti factori: 1. Falsuri realizate cu copiatoare alb / negru. dar mai ales la marginea din dreapta pe verticala. folosite ca masca pentru a putea reproduce electrostatic partea superioara a actului cu impresiunea stampilei de inregistrare de la registratura instantei. 4. datorita conditiilor de pastrare. Asa cum s-a aratat si in literatura de specialitate multe din falsurile realizate cu ajutorul copiatoarelor alb / negru sunt orientate spre realizarea unor acte compuse. O varianta de fals comis cu ajutorul copiatoarelor este cel prin procedeului denumit “ masca “ . rosu.adeverinta oficial “mascand” textul original. Examinarea criminalistica a copiei electrostatice in litigiu a pus in evidena prezenta unor urme liniare produse de marginile unei coli diferite de hartie. ar reprezenta copia unui act contestat ” al carui original s-a pierdut ” Metoda de lucru este relativ simpla: se foloseste o parte dintr-un alt act ce contine o semnatura autentica a unui anumit titular. la limita dintre marginile paginilor. depunand noua copie in sustinerea plangerii penale.falsificat a fost transmis pentru plata bancii clientului. In practica s-a constatat ca anumite culori-galben. Acumularea cenusilor de toner si incalzirea aparatului pot genera fixarea unei parti din toneru uzat pe copiile realizate. se pot introduce altele in locul lor. copiile alb negru ale unor acte sunt falsificate prin alterarea continutului unui text. 3. exemplar prezentat in copie electrostatica si care prezenta diferente de continut fata de exemplarul din arhiva notariala. acestea capatand un aspect imbacsit. data fiind tenta de gri a imprimarii si raportul redus de contrast cu albul suportului material. Indepartand de pe copie unele mentiuni ( cifre. Actele au contraste diferite intre fondsSi text. de oarece actul ar fi fost pierdut sau sustras. de obicei conform afirmatiilor partii ce incearca sa se se preleve de continutul sau. bleu ciel-nu sunt clar copiate si transpuse in alb/negru. Examinarea lor. autorul falsului a scris cu mana textul aciunii si a recopiat actul. Dupa obtinerea unei coli de hartie format A4 ce purta o reproducerea electrostatica a inregistrarii de intrare cu data certa. Gradul de contrast al expunerii. Aici are importanta si timpul scurs de la ultima utilizare. Confruntarea exemplarelor fax si originale a permis usor stabilirea modului de falsificare. prezentat in copie electrostatica alb / negru care. Ele mai apar cand actul de reprodus are unele deformari: cute. Pe masura cresterii numarului de copii reaizate cu un copiator se produc uzuri ale cilindrului. introducandu-se apoi pe copie textul dorit si recopiind actul astfel plasmuit. gradul de incarcare pentru ziua respectiva. cuvinte. Starea aparatului . la care se adauga un alt text realizandu-se falsul prin trucare si reproducerea cu copiatorul . cand sunt mai multe coli suprapuse. iar unele acte realizate cu imprimante matriciale sau masini de scris cu banda carbonica necesita un contrast mai redus. datorita dezalinierii marginilor colilor. Starea actului care se copiaza si culoarea acestuia -in cadrul raportului fond-text. utilizand o coala de hartie pentru a ecrana o parte a actului ce se trucheaza . Urmele erau vizibile pe orizontala . prin telefax. Alteori. Temperatura de topire / fixare a tonerului si calitatea acestuia. Amintim in acest sens o cauza cercetata de Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj in care s-a dispus efectuarea unei expertize criminalistice asupra unei copii tip Xerox a unui act despre care petentul sustinea ca l-a depus la termen la instanta de judecata . Din experimentele facute cu ocazia acestei expertize am putut constata ca aceste tipuri de urme-umbra apar pe copiile electrostatice alb/negru atunci cand copiatorul nu este intretinut corespunzator.

Uneori ” aceasta a facut ca atentia experilor s se mute dinspre compararea scrisului de mana catre determinarea originii imprimantei folosite pentru a crea un document. courier. Imprimantele pentru computer sunt de fapt dispozitive anexe computerului cu rolul de a transpune pe hartie anumite elemente grafice sau cifrice. conform comenzilor date prin intermediul computerului. din mentiunea “ cu exceptia garajului “ au fost radiate litere. si tuatia difera in cazul imprimantelor cu ace. indoirii sau blocarii unuia sau chiar mai multora 15 . cele numite matriciale. si in aceasta situatie se pot produce cu aceeasi imprimanta mai multe tipuri de fonturi ( caractere )-de exemplu pica. ” Cei care ignora ultimele evolutii in tehnologia computerelor risca sa-si limiteze capacitatile si sa-si limiteze dezvoltarea. mentiunea devenind”. Este larg sustinuta de literatura de specialitate opinia ca. credem ca sunt necesare cateva precizari cu privire la imprimantele pentru computer si posibilitatile oferite de acestea. Primele modele de imprimante. Cu toate acestea. ramanand doar mentiunea “.9 aceposibilitatile erau reduse in privinta caracterelor sau si mbolurilor ce se pot genera cu ele. De pe copie. in arhivele crauia nu am gasit pentru perioada 1960-1996. Avand la inceput un numar mai mic de ace. Daca la acest sistem identificarea este legata de unicitatea caracterelor ce se realizeaza cu imprimanta respectiv. ” 69 Acest aspect nu trebuie insa supraapreciat. Examinarea microscopica a imaginii si compararea actului initial si a copiei falsificate prezentate in instanta au permis prin identificarea coincidentei partiale si a diferentelor stabilirea falsului. . . dar nu se puteau realiza decat imagini alb /negru. la care ne vom referi cand vom trata anumite aspecte in cuprinsul prezentei lucrari. perfectionarea si cresterea gradului de utilizare al imprimantelor pentru computer au condus la cresterea frecventei cu care documente suspecte realizate cu ajutorul acestora au fost supuse examinrii criminalistice. iar apoi copia modificata a fost recopiata. aparitia unor linii albe la o anumita inaltime a semnelor datorit ruperii. fiind utilizata pentru sustinerea unor pretentii in fata instantei de judecata. Alte modele au pentru imprimare o emisfera metalic cu semnele grafice si cifrele ce sunt prezente si la “cosul de litere” al unei masini de scris. ”. acest lucru l-am putut sesiza si din practica Laboratorului Interjudetean de Expertize Criminalistice Cluj. expertize criminalistice care sa se ocupe de acest tip de falsuri ori contrafaceri. Diferentierea criminalistica intre documentele realizate cu ajutorul copiatoarelor si cu ajutorul imprimantelor . etc. . Caracterele sunt reproduse pe hartie prin intermerdiul panglicii cu tus sau carbon. Ca defecte specifice acestui tip de imprimante amintim: estomparea impresiunilor intr-o anumita parte a semnului grafic ( de exemplu in partea mediana) ca urmare a uzurii mai pronuntate a benzii.S-a realizat o copie electrostatica a celor doua pagini ale actului din arhiva notariala. garajul. italic. iar computerul insusi sa preia o mare multitudine dintre sarcinile si eforturile umane. -si garajul. Credem ca . ori daca mai multe documente provin din acelasi sistem de imprimare. putand fi reproduse mai multe tipuri de caractere de scris si chiar unele si mboluri. sunt prevazute pentru imprimare pe hartie cu un ansamblu de ace dispuse pe un dreptunghi. rolul sau este inca limitat. in viitor experii vor intalni tot mai des documente realizate cu ajutorul computerului carora vor trebui se identifice sursa. Aparitia. au sporit disponibilitatile. desi documentele realizate cu ajutorul sistemelor computerizate tind sa devina tot mai prezente in viata de fiecare zi. Inainte de a trata aspectul diferitelor imprimari si modurile de diferentiere. desene etc. . Tehnica de calcul a generat un nou complex de probleme pentru criminalisti. care pot genera cifre sau semne grafice. Semnalat in literatura de specialitate publicata in alte state . Sectiunea 8. Prin cresterea numarului de ace la 24. au printre obiective si identificarea tipului de imprimanta cu care au fost realizate unele acte. ” apoi s-a completat prin adaugare. dar unele lucrari recente. ca o expresie a caracterului deschis la cunostiinte din cele mai diverse domenii pe care le presupune activitatea de criminalist. Imprimantele sistemelor de computere. ” Aceasta presupune deci a cunoaste si intelege modul de functionare si posibilitatile aparatelor respective. determinant ramanand factorul uman.

.un aparat de detectie electrostatic tip ESDA. este descoperit numai documentul suspect. hartie. De cele mai multe ori. etc. patrund in aparat si se pastreaza un anumit timp. coala de hartie. in mod firesc. numarul de copii. Urmele produse de ghiarele mecanismului de alimentare cu hartie sunt in general diferite de la o marca la alta. Conform unui studiu efectuat de catre un colectiv de specialisti din Marea Britanie pentru un lot de zece modele de copiator de la firmele Canon. durata posibilitatii de identificare a urmelor mecanismului si de diferentiere a sursei. Examinarea presupune dotare tehnica . urmand ca ancheta sa conduca la stabilirea autorilor contrafacerii ori falsului. etc. Dezvoltarea electronicii a permis introducerea unor noi tipuri de dispozitive: imprimante cu laser si imprimante cu jet de cerneala. O chestiune.precum si calitatea hartiei pe care sunt imprimate le au asupra urmelor specifice mecanismului. iar documentul este introdus intre doua placi de metal incarcate electrostatic. dimensiunile si forma rolelor de transport. Vacuumarea produce aderarea foliei la fibrele hrtiei. ele vor influenta pastrarea in timp. Ele pot fi apoi fotografiate ori scanate. asemeni unitatii de creare a imaginii de la un copiator cu laser. la care se poate adauga si un comparator videospectral. fiind detectabile chiar si dupa circa doua luni. materiale. Pentru copiatoare ele difera uneori. P.dintre ace. de la un model la altul. Rank Xerox si pe un lot de trei modele de imprimante Brother si Hewlett Packard LaserJet III si IV. de tipul. consideram ca ar fi utila formarea pentru uzul specialistilor a unui repertoar de marci si modele care sa contina caracteristicile specifice diferitelor modele de imprimante. la prima vedere. LaserJet III lasa urme relativ asemanatoare. este aceea de a stabili in primul rand care este sursa directa a unui document susupect: un copiator laser sau o imprimanta laser. sau la unele modele cu role . depinzand de gradul uzurii si de agresivitatea conditiilor pastrarii. care comanda si combinatiile de culori. Unitatea laser serveste la producerea rapida a energiei termice necesare topirii tonerului. Examinate la microscop imprimarile realizate prin imprimantele cu laser nu se deosebesc. Peste folie se presara pulbere tip toner. clasificate pe numar de elemente. Modelele denumite “ laser printer ” sunt imprimante (alb/negru sau color) care functioneaza. printre altele informatii si pe cele privind concordanta dintre 16 . Si acestea lasa urme latente specifice. in ce priveste modul de realizare a imaginii. . care pot fi puse in evidenta cu ajutorul aparatului ESDA. desi studiul amintit indica faptul ca modelele de imprimante Brother si H. in practica. aspectul urmelor latente ale mecanismului. lasata neinvestigata de catre autorii studiului amintit. de cele realizate cu un copiator . clasa de precizie ( rezolutia in dpi). uzura. pulberea toner adera la folia de plastic. Astfel. Desi pentru o perspectiva mai indepartata. Devin in acest mod vizibile pe folia de plastic urmele latente. Incarcarea cu imaginea latenta este bazata pe o imagine preluata din memoria computerului. . aglomerandu-se mai pronuntat acolo unde fibrele hartiei au fost deformate de mecanismul de prindere si transport. in functie de numarul si pozitionarea ghiarelor de prindere a hartiei. Aceasta va oferi. Documentul de examinat este acoperit prin vacuumare cu o folie de plastic foarte subtire. cat si imprimantele laser. . Credem ca. Pentru imprimante cu laser transportul hartiei este realizat cu ajutorul unei benzi din panza cauciucata. Datorita uzurii si defectelor de pe cilindrul colector pot fi identificate atat copiatoarele. toner. producatori. avand acelasi numar de ghiare de preluare a hartiei din tava. Urmele sunt in general mai vizibile la partea cu care documentul. introduse in memoria video a unui computer si examinate apoi comparativ. ambele utilizand la reproducerea imaginii pe hartie pulberea-toner. ani de fabricatie.caldura. umiditate . desi latente. iar dupa rezolvarea acestui aspect se poate forma cercul de aparate banuite si se trece la identificari de aparate. Toshiba. Vom prezenta pe scurt metoda de examinare cu ajutorul aparatului ESDA. este cea a efectelor pe care conditiile de pastrare ale documentelor . Problema care se pune in aceasta situatie. pentru identificare. prin programul de editare. chiar la acelasi fabricant. urmele lasate de mecanismele de alimentare cu hartie pe colile respective sunt la baza acestor posibilitati de identificare.

Ele sunt de specialitate chimica. la stabilirea cercului de aparate si persoanelor banuite. Imprimantele cu jet de cerneala realizeaza imprimarea. la care am facut referiri in partea destinata analizei cernelurilor. am intalnit bancnote de 10. in general pe acte care dovedesc o anumita calitate. dar pot fi si sigilii seci("timbre seci")de genul celor aplicate pe diplomele de studii. sa cunoasca existenta acestor posibilitati si in cazul cernelurilor de imprimanta pentru a recurge la ele atunci cand se impune. 000 lei realizate cu ajutorul unei imprimante cu jet de cerneala. bazate mai ales pe cromatografia in strat subtire. a. lungimea si caracterele literale. Examinarea comparativa macroscopica a celor doua loturi de bacnote contrafacute a pus in evidenta diferente de nuanta ale culorilor si de finete a imprimarii. prin intermediul proiectarii unui jet fin de cerneal. Ca o concluzie ce se desprinde in mod firesc din metodica identificarii criminalistice. patrate cu inscriptii. Asa cum am putut constata si din practica personala. Imprimantele color realizeaza culorile prin combinarea a patru culori . Prin examinare microscopica pot fi distinse depunerile succesive de stropi de cerneal. dimensiunile. asa cum le arata si numele. ca si pentru anchetatori. diferentele de cerneluri.data afirmata a emiterii unui act si data existentei modelului de imprimanta pe piata sau in dotarea emitentului ( organe de stat.Falsuri sigilografice Sigiliile pot fi realizateatat din cauciuc cat si din metal. )Unele elemente sunt generale forma. s. stare.bancnote despre care inculpatii declarasera ca le-au cumparat de la alte persoane. s. atunci cand se pune problema de a stabili mijlocul de producere al unor documente despre care se stie deja ca sunt contrafacute. observandu-se si difuzia cernelii in fibrele hartiei. un lot de la o imprimanta de 800 dpi . . ocazie cu care le-a venit ideea de a incerca sa faca acelasi lucru cu computerul propriu. m. etc. diferite banci si firme economice. d. pe actele de identitate. fara sa le puna in circulatie. pe unele documente autentificate. Acestea sunt tehnici chimice de laborator. S-a confirmat astfel ca sunt doua loturi de bancnote. In general ele produc urme de stratificare cu tus. Confectionarea sigiliilor se face dupa anumite reguli privind forma(de exemplu sigilii rotunde cu steama. 17 . galben. triungiulare de viza. ai carui stropi sunt vizibili sub microscop. cu care ar fi realizat” numai de incercare” cateva. autorii contrafacerii declarand in cursul anchetei ca au cumparat mai multe bancnote contrafacute in acest mod de la un necunoscut din o alta localitate. in scopul de a putea stabili vechimea relativa a doua sau mai multe mentiuni pe acelasi act. prima problema este aceea de a stabili mijlocul de imprimare. dar consideram util pentru specialistii in examinarea documentelor. Sectiunea 9 . s-a cerut sa se stabileasca printr-o expertiza criminalistica daca bancnotele proveneau din loturi realizate cu imprimante diferite sau au fost realizate cu aceeasi imprimanta. albastru cyan si negru. iar la examinarea microscopica a devenit clar ca exista diferente si la nivelul clasei de rezolutie. pentru identificarea compusilor volatili ai diferitelor retete. Datele obtinute vor fi utilizate in continuare in directionarea cercetarilor. in ultimii ani a crescut tendinta de utilizare a imprimantelor cu jet de cerneala la comiterea diferitelor falsuri ori contrafaceri In unul din cazuri .rosu magenta. spectrometria de masa. Modelele sunt disponibile atat in varianta alb/negru cat si color. Date fiind elementele declarate. In cazul documentelor realizate cu ajutorul imprimarilor cu jet de cerneala sunt aplicabile diverse metode de datare ale cernelurilor . provenind de la o imprimanta de 300 dpi -cea cu care lucrasera inculpaiti si respectiv. ). a. In acest scop se vor putea formula urmtoarele intrebari: -Este sursa documentului un copiator? -Este o imprimanta? -Sunt ele alb/ negru sau color? -Imprimarea este realizata cu ajutorul pulberii toner sau cu jet de cerneal? -Care este rezolutia specifica aparatului( in dpi) ? Acestui set de intrebari i se poate raspunde prin examinarea documentului suspect.

In functie de specificul fiecarei situatii vor exista elmente ce pot serviatat la identificarea masinii folosite la 18 . cifre. Acesta preia cele mai mici detalii. litere. a. care este stocata in memoria unui computer ( un model 386 sau mai performant). In acest proces are loc de obicei o distorsionare a liniilor si foarte des pot aparea diferente de proportii. avand un potential identificator . Identificarea masinii de scris si a dactilografului Identificarea tipului masinii de scris Asupra acestui subiect se impun cateva precizari legate de diferentele de tehnica de dactilografiee. literele. confuza. Imaginea astfel obtinuta este redata cu o imprimanta cu jet de cerneala. 3. In toate cazurile cand se pune problema unui fals si gilografic. m. Metode moderne de realizare a falsurilor si gilografice Cea mai efeicienta. indepartandu se astfel de impresiunea autentica. Dintre procedeele clasice de contrafacere a sigiliilor mentionam: 1. este "furtul"impresiunii" cu cauciuc si liconic. sau hartia ori pelicula fotografica umezita. putand fi rearanjata imaginea. s. si permite realizarea unui negativ dupa care se va putea tuna poi un si giliu aproape identic cu modelul original. Erorile acestei metode pot apara in special in faza de prelucrare a imaginii grafice. insa existenta. De exemplu litere deviate de la axa. este realizarea unei stampile prin imbucsarea mai multor bucati provenind din mai multe stampile vechi. lipsita de finete. este necesar sa se procure impresiuni ale si gililui in litigiu din perioada din care se sustine ca provine actul ce contine impresiunea contestata. 2. plasari specifice ale unor semne)pe care din "dorinta de perfectiune"falsificatorul le corecteaza. /perioade apropiate. Aceasta este prelucrata in statia grafica. Contrafacerea cliseului Se procedeaza la gravarea manuala intr o bucata de guma sau de cauciuc. chiar zi. fiind legate de calitatea materialului folosit cat si de priceperea si instrumentele de care a dispus cel care a confectionat si giliul. imbacsirea cu tus sau fibre microscopice de hartie a caracterelor. Dificultatea ramane in procurarea si giliului original pentru luarea mulajului.Exista si elemente cu caracter individual. Prin intermediul unor programe Correl Draw se poate opera asupra imaginii. insa dificil de realizat sub aspectul procurarii si giliului original. realizandu se apoi un negativ pe un planfilm negativ. Alte caracteristici indentificatoare se datoreaza uzurii. an. Sectiunea 10. stirbiri ale muchiilor. Rezulta o stampila cu asimetrii si diferente de uzura a unor portiuni. datorita difuziei tusului prin umectare. O metoda mai rar folosita. O metoda de data recenta este realizarea de forme de stampila cu ajutorul unui sistem computerizat. d. pot fi introduse sau inlaturate unele si mboluri. Unele provin chiar din procesul de confectionare a stampilei. Realizarea este de obicei imprecisa. Chiar si in cazul unor falsuri grosolane se va putea ilustra pentru comparatie cu impresiunmi cu garantii de autenticitate. grame literale mai scurte sau mai lungi. Metoda se foloseste la origine in activitatea de producere a stampilelor de cauciuc in scop comercial. descoperirea acestuor falsuri fiind relativ usoara. cind anumite elemente sunt intelese eronat sau sunt apreciate ca neesentiale(uzuri particulare. aceeasi luna. Desenarea se copiaza prin transparenta sau prin dia proiectie o impresiune originala. Imprimarea care rezulta este neclara. de mare precizie. deformarii conturului. Pentru realizarea acestor sigilii se utilizeaza scanarea unei impresiuni autentice de stampila. etc Elementele de uzura sunt ades interpretate gresit de catre falsificatori si sunt omise de pe copia(falsul) pe care o confectioneaza. Cu ajutorul unui gel monomer expus la radiatie ultraviolet (UV)se obtine in urma unui proces de developare si polimerizare un si giliu corespunzator modelului creat cu ajutorul computerului . Transferul unei impresiuni autentice Se poate realiza utilizand albus de ou fiert. sau intervin chiar corectii prin programul computerelor. Uneori sunt aplicate monede sau chiar alte stampile care sunt rotite pentru a face imprimarea ilizibila.

marimea. u). textul este alterat prin introducerea unor mentiuni noi. sau deformarea unor litere. caracterele. conturul. Pasul masinii de scris este spastiul dintre doua elemente grafice succesive. In acest scop se pot cauta in arhive acte dactilografiate cu aceeasi masina datand din perioade anterioare si ulterioare celei prezumate la actul in litigiu. ceea ce va genera imprimari partiale sau lipsa imprimarii unor litere. in identificarea masinilor de scris se pot folosi:distanta randurilor. atunci cand se disspune de material de comparatie suficient se poate proceda la aprecierea datei dactilograsfierii unui act. reparatiile mecanismului masinii de scris sunt in general observabile. ceea ce presupune reintroducerea hartiei actului in masina de scris. in baza acestor elemente. Identificarea dupa aceste elmente generale poate fi completata cu elemente care permit identificarea individuala. ele reflectandu se in aspectul imprimarii mai clare a literelor reparate sau inlocuite. cifrele. cand se scrie cu alta masina decat cea folosita initial vor putea aparea diferente de caractere dar si de intensitate a imprimarii.catsi pe orizontala. dar este mult mai dificila realizarea cu precizie a alinierii pe verticala. rezultand imprimari relativ egale ale literelor fara perforaea hartiei. sau distanta cu care se deplaseaza carul masinii la o apasare pe taste. inlocuirile de caractere. sau nu au practicat dactilografia. la un anumit interval de timp. Sunt afectate de deformari in special vocalele care sunt mai des folosite(a. Un alt element care poate indica adaugarea unui text cu masina de scris este culoarea mai intensa a scrierii adaugate. textele sau cuvintele adaugate vor apare cu o anumita deplasare spre stanga sau dreapta coloanei formate de caracterele dactilografiate initial. elite. cand banda a fost inlocuita . Stabilirea adaugirilor in textele dactilografiate In acest caz. sau grila Schneeberger pentru masurarea pasului masinii de scris. Masinile moderne de scris cu caractere si pas interschimbabil ridica probleme deosebite. Interventiile . inclinarea diferita fata de axa celorlalte litere. stersaturi sau reimprimari ale unor litere. Textul va avea un aspect ingrijit. masinile vor avea un pas diferit al mecanismului principal. Pentru masurare se poate folosi o rigla. Identificarea autorului este relativ mai usoara in cazul persoanelor care nu au depris suficient. i. Defectele si uzurile masinii de scris se vor manifesta in textul scris prin dezalinierea literelor pe verticala. italic. sanserif. )De asemena. in functie de starea de functionare a acesteia. ea tinand mai ales de eventualitatea existentei unor defecte ale literelor care nu au fost inlocuite. pentru marci diferite. Masinile moderne de scris au caracterele pe rozete de plastic care por fi inlocuite foarte simplu atunci cand apar defecte sau se deformeaza unele litere.dactilografierea unui act cvat si a persoanei care a dactilografiat textul. e. script. o. pozitia caracterelor pe claviatura. se pleaca de un text initial care este dactilografiat. iar ulterior dactilografierii. Diferitelor marci de masini de scris le corespund anumite caractere de scris(bold. Prin pozitionarea identica a marginii de sus a paginii se va putea obtine o aliniere corecta in plan orizontal. nu este imposibil de solutionat. Pe cale de consecinta. data fiind dificultatea ei. Precizia determinarilor in baza carora va fi identificat autorul unui text dactilografiat este legata si de lungimea textlui de care se dispuneatatin litigiucatsi de la persoanele banuite. in acest caz. uzuri sau ruperi . mai ales cand e vorba de perioade mai indepartate de timp. tipul carcterelor ( talpa. identificarea acestora fiind extrem de dificila. uscari ale panglicii. Masurarea pasului masinii de scris se face cu ajutorul unei grile speciale Schneeberger. inclinarea). Identificarea autorului unei dactilografieri Problema. desi controversata. Identificarea individuala a masinii de scris se va face tinand cont de elemente ce apar in procesul utilizarii masinii: aplatizarea si uzura unor caractere dereglarea barelor sau a carului. fara erori de pozitionare. etc. O persoana cu oarecari cunostiinte si deprinderi de dactilografie va aplica presiune egala asupra tastelor. se vor avea in vedere aspectele de topografie a paginii proprii presoanei 19 .

realizata cu ocazia fixarii unui act sub cel fals in scopul copierii prin trasnsparenta a unei semnaturi. du cand in general la ceea ce specialistii numesc"contaminarea urmelor ". razuire. sau prin gaurire cu ace de gamalie. )si modul de numerotare a paginilor. modul de despartire a cuvintelor si despartirea randurilor. Actele arse(total sau partial) Ridicarea si conservarea acetora se face prin diverse metode in functie de gradul lor de distrugere. ci la unele greseli care se comit in ridicarea. cu cerneluri ferogalice. catsi in colectarea materialelor de compartie. . La aceasta operatie se va tine seama de urmele de pliere. ori prin capsare alaturi de probe.de la care se iu probe de dactilografie. fiind total gresita practica instantelor de a mentiona pe actele in litigiu: "Vizat spre neschimbare". De calitatea si veridicitatea materialului de comparatie depinde in mare masura precizia si profunzimea constatarilor expertului. Ele pot sa fie purtatoarea ale unor urme(papilare. apoi se va ambala totul intr o cutie cu vata pentru a nu continua distrugerea actului ars. care apoi se vor compara cu elementele respective ( margine. acoperire cu X etc. in acelasi sens. folosind pecatposibil manusi sau pensete. Actul refacut va fi fotografiat. Plicul poate fi ulterior cusut la dosar fara a se gauri actul contestat. m. prezentarea actelor contestate. titlului si antetelor. o coasere la dosar sau o prindere cu ac de gamalie poate sa distruga sau sa acopere o urma de prindere anterioara cu ac de gamalie. modul de corectare a greselilor de dactilografiere(prinrebatere peste semnul gresit. Astfel. resturi de grafit de la copierea traseeelor. 20 . In primul rand NU se vor stropi cu apa actele careinca ard sau careinca fumega. de dimensiunile si forma unor desene. Dupa recuperare se va proceda la recompunerea lor pe o suprfata plana(o bucata de sticla). ) pe care o gresita ridicare si manipulare sa le distruga sau sa le altereze. daca acesta este realizat cu creionul. s. suspecte) vor trebui intotdeauna manipulate cu atentie. aceste substante sunt rezistente la temperaturi inalte. a. Sectiunea 11 RIDICAREA ACTELOR SUSPECTE in VEDEREA EXAMINARII SELECTAREA MATERIALELOR DE COMPARTIE Exista reguli procedurale clare cu privire la aceste activitati. d. apoi se trece la examinarea in radiatie UV sau IR. ci se va crea un curent usor de aer cu un carton. etc. dimensiunea marginii din stanga. ridi cand actul ars si introdu cand dedesubt o coala de hartie(carton). Atunci cand materialul nu este ars in intregime se poate proceda la evidentierea scrisului de pe act. Aceasta actiune ar duce la distrugee cenusei care poate fi exploatata la identificarea unor resturi de text. dar nu la acestea ne vom referi. Toate aceste manevre produc ume noi. sau prin tiparire de oarece. Pe plic se va mentiona continutul . modul deprescurtare a unor expresii uzuale(pt. Se va examina: dispunerea in pagina a textului. modul de utilizare al aliniatelor si numarul de spatii blanc pentru aliniat. Culegerea materialelor de comparatie Materialul de comparatie este foarte important pentru calitatea concluzei asupra unui act suspect. cu masina de scris. exploatandu se capacitatea de reflexie a substantelor folosite la scriere.). aliniere ) din textul in litigiu. manipularea. Actele rupte vor fi recuperate bucata cu bucata. Nu se vor face mentiuni scrise pe actul suspect. Actele in litigiu (contestate. evitand plierea si si gilandu se plicul. etc. spatiere. Actul va fi in prealabil tratat in mediu umed(aburi)sau prin pulverizare cu uleiuri minerale. Hartia arsa NU se va prinde cu mana!. de continuitatea randurilor. Actele in litigiu trebuie impachetate in plicuri. este total gresita practica de a prinde axctelec in litigiu prin coasere la dosar. El pote fi acoperit cu o spuma de poliacetat de vinil care dupa evaporare ramane sub forma unei pelicule protectoare.

an ). Expresie a rolului activ. partile depun ca material autentic de comparatie acte contrafacute in scopul de a corespunde cu actul in litigiu care este si el un fals. Uneori.Este necesar ca la selectarea materialului de comparatie sa se porneasca numai dupa o buna observare a actului contestat. etc. magistratul sau organul judiciar va trebui sa recolteze materiale pentru comparatie continand scris si semnaturi cu garantii de autenticitate(de exemplu contracte autentice de cumparare a locuintei. ele fiind in fapt chiar unele falsuri. carti de munca. 21 . Desi se cere destul de des stabilirea vechimii anumitor acte. Materialul de comparatie va trebui sa cuprinda acte datand din perioade anterioarecatsi contemporane actului in litigiu ( luna. in lipsa unui mateial corespunzator. Aceasta permite organului de ancheta sau instantei de judecata sa inlature din materialul de comparatie acele acte care au fost prezentate"pro causa". ). trebuie aratat ca precizia cu care poate fi stabilitat aceasta vechime este relativa. ea variind de la aprecieri probabile la concluzii cu marja de eroare de 15-20 de ani in functie de timpul scurs de la data afirmativa a intocmirii actului contestat.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful