You are on page 1of 28

STUDENTI: CLICINSCHI DIANA GHIVIZIU GEANINA HELMAN IOANA PARLOG CATALINA GRUPA: EAI 22

CUPRINS

1.Scurt istoric 2.Scopuri şi obiective ale ASEAN 3.Relaţiile externe ale ASEAN 4.Comerţul în cadrul ASEAN 5.Relaţia UE-ASEAN

1.ISTORIC

04. . ASEAN cuprinde 10 state. .07. Vietnam aderă la ASEAN.la data de 28. Şase ani mai târziu.07.la data de 23. . existând patru etape de extindere.1999.promovarea pacii.1995. Asociaţia a fost înfiinţată pe 8 august 1967. 1 Florin Bouciu. culturale sau politice de interes comun. A existat initial o alianţă între Filipine. prin semnarea Declaraţiei de la Bangkok de către miniştrii de externe a 5 membri fondatori:Indonezia. formată în 1961.Filipine. Editura Lumina Lex.ASEAN .1984. Laos şi Myanmar se alătură celorlalte ţări ADEAN.la data de 30. Cambogia aderă la ASEAN Prima ţară care se alătură asociaţiei este Brunei. declaratia sustinea o colaborare mai eficientă pentru dezvoltarea agriculturii şi industriei. îmbunătăţirea transportului şi creşterea standardelor de viaţă ale oamenilor. care devine membră imediat după ce îşi obţine independenţa la 8 ianuarie 1984.pag 123 . Declaratia de la Bangkok sustinea accelerarea cresterii economice si a dezvoltarii sociale. acest lucru incluzând studiul problemelor comerţului. După doi ani ţări precum Laos şi Myanmar se alătura la 23 iulie. după cum urmează: . Cambodgia se integrează şi ea în ASEAN pe 30 Aprile 1999. Economie mondială.1997.Singapore si Thailanda.1 În prezent. Bucureşti.01. Malayezia şi Thailanda numită Asociaţia Sud-Estului Asiei (ASA).Asociaţia Ţărilor din Asia de Sud-Est –este una dintre cele mai importante formule de integrare economică din Asia şi chiar din lume. A şaptea ţară membră este Vietnam începând cu 28 Iulie 1995.De asemeni. semnată şi de Indonezia şi Singapore pe lângă cele trei state din ASA. ca răspuns la expansiunea comunismului în Vietnam a fost creată ASEAN prin declaraţia de la Bangkok. Brunei Darussalam aderă la ASEAN. stabilitatii si a colaborarii active in probleme economice sociale.la data de 08. 2004.

zona într-una din cele mai mari pieţe ale lumii. Chiar presupunând că ASEAN ar redeveni un pol de atracţie pentru statele din zonă. Singapore Thailanda. Brunei. când optimiştii considerau că lărgirea ASEAN este foarte probabilă şi că ea va cuprinde cea mai mare parte a ţărilor din sud-estul asiatic. Ţările membre ASEAN pot fi împărţite în 2 categorii: ţări dezvoltate (Indonezia. care urma să se bazeze pe trei stâlpi: 1. Comunitatea economică ASEAN. potenţial. Thailanda şi Brunei ) şi ţări slab dezvoltate (Cambodgia. În prezent ASEAN este formată din : Indonezia. Malayezia. . 3. Alte atuuri ale ţărilor din regiune se referă la faptul că posedă resurse naturale bogate. . de exemplu.conturarea şi uniformizarea normelor. ceea ce transforma. în cadrul celui de al 9-lea summit din Bali. Myanmar. dacă avem în vedere doar numărul de persoane. Cambodgia. se întind pe o suprafaţă considerabilă şi se află în apropierea rutelor strategice care leagă Oceanul Pacific de Orientul Mijlociu. decât UE sau SUA.reconstrucţia păcii postconflict. Indonezia şi s-a referit la crearea unei comunităţi ASEAN până în anul 2020 (ţinta a fost mutată ulterior pentru 2015). fără a mai aminti imposibilitatea ASEAN de a absorbi membri de dimensiunile Chinei. Comunitatea socio-culturală ASEAN Componentele principale ale Comunităţii de Securitate ASEAN pot fi grupate în: .La un moment dat. Myanmar şi Vietnamul ) Populaţia celor 10 ţări care intră în prezent în componenţa ASEAN este de circa 500 milioane de persoane. Filipine. 2.prevenirea şi rezolvarea conflictelor .dezvoltarea relaţiilor politice. Africa şi Europa. Comunitatea de securitate ASEAN. conexiunile politice şi mai ales economice cu India şi China sunt prea puţin substanţiale. . Malayezia. Laos si Vietnam. Filipine. Cea mai importantă decizie legată de evoluţia acestei organizaţii a fost luată în anul 2003. s-a emis şi ideea lărgirii ulterioare către India şi China. Laosul. Singapore.

Curs. crearea de locuri de muncă şi protecţia socială.Elemente de macromarketing vizate de România în cadrul negocierilor pentru Acordul de Liber Schimb UE – ASEAN 3 Idem . 2 Membrii Comunităţii s-au angajat să utilizeze numai măsuri paşnice în reglementarea diferendelor şi să considere propria securitate ca fiind conectată fundamental de securitatea celorlalte naţiuni. dezvoltarea ştiinţei şi tehnologiei.Programul de muncă ASEAN pentru pregătirea tinerilor. ASEAN s-a implicat încă din 1994 şi în afara graniţelor sale din punct de vedere al securităţii înfiinţând FORUMUL REGIONAL ASEAN.Programul de muncă ASEAN pentru asistenţă socială. forţa de muncă. având drept scop promovarea cosntruirii încrederii. 3 În acest moment există câteva proiecte socio-culturale derulate în cadrul ASEAN: . viziunea comună şi obiectivele.Programul de muncă ASEAN pentru vârstnici.realizarea mecanismelor de implementare. Angajare Durabilă şi alte provocări ale globalizării.cu referire la creşterea investiţiilor în asigurarea cadrului educaţional de bază şi superior. 2 Iacob Catoiu. având la bază localizarea geografică. familie şi populaţie. dezvoltarea diplomaţiei preventive şi elaborarea de abordări pentru cazurile de conflict. ..Programul de muncă ASEAN pentru HIV/ASEAN. 2. Comunitatea socio-culturală ASEAN comunitate are la bază trei zone de acţiune importante: 1. . 3. dezvoltarea socială având ca scop ridicarea standardului de viaţă pentru grupurile dezavantajate şi populaţia din zona rurală. îmbunătăţirea cooperării în zona sănătăţii publice. . pregătirea forţei de muncă.

Programul de schimb Media din cadrul ASEAN.. ştiinţific ş.1 . Respectarea principiilor de drept.a. nr. ce au loc în fiecare an.4 În vederea promovării comerţului între ţările membre a fost creată începând cu 1 ianuarie 1993 Zona de Comerţ Liber ASEAN ( ASEAN Free Trade Area – AFTA). social. normelor privind relaţiile interstatale şi Chartei ONU. cultural. Principalul obiectiv AFTA a fost acela de: Reducere a nivelului protecţiei tarifare între membri la un nivel de cel mult 5% pentru majoritatea produselor manufacturate până în anul 2003 4 Tudor Edu. 2. Menţinerea cooperării strânse şi reciproc avantajoase cu organizaţiile internaţionale şi regionale cu scopuri şi ţinte similare.Cadrul pentru oraşe cu un mediu natural durabil şi Acordul ASEAN pentru Poluarea atmosferică transfrontalieră. extinderea schimburilor comerciale. Forum cultural pentru tineret şi forumul tinerilor vorbitori din cadrul ASEAN. îmbunătăţirea transportului şi ridicarea nivelului de viaţă al populaţiei. Tabăra tineretului ASEAN şi Concursul ASEAN. vol.SCOPURI ŞI OBIECTIVE ALE ASEAN Printre scopurile ASEAN se numără: Impulsionarea comună a creşterii economiei. căutând căi de cooperare mai strânsă cu acestea. . . în spiritul egalităţii şi cooperării.2. Desfăşurarea unei cooperări mai eficiente în valorificarea agriculturii şi industriei. progresului social şi dezvoltării culturale din zonă. . pentru impulsionarea păcii şi stabilităţii din zonă.Săptămâna culturală ASEAN. . Revista de marketing online. Impulsionarea cooperării şi ajutorării reciproce în domeniile economic. tehnologic.Programul de schimb de experienţă pentru studenţi.Reţeaua Universitară pentru promovarea colaborării dintre cele 17 universităţii din ASEAN.

egalitate. Acestea erau:· respect reciproc pentru independenţă. integritate teritorială şi identitate naţionala a tuturor naţiunilor.- Extinderea acestui nivel redus pentru toate produsele până în anul 2010. suveranitate. neamestecarea în afacerile interne ale ţărilor componente. dezvoltarea sectorului privat şi creşterea volumului intrărilor de investiţii străine directe. respectarea dreptului oricărui stat de a exista fără constrângeri . Liberalizarea şi reglementarea economiilor ţărilor membre care au însemnat reducerea intervenţiei statului în economie. renunţarea la folosirea forţei. Crearea AFTA a fost sprijinită de 2 factori: Ţările membre ASEAN au adoptat ca principiile fundamentale din Tratatul de Prietenie şi Cooperare în Asia de Sud-est (TAC). rezolvarea disputelor într-o manieră paşnică. Necesitatea de a răspunde fenomenului de apariţie şi dezvoltare a altor blocuri comerciale regionale ( în principal UE şi NAFTA) . cooperare efectivă intre ţările membre Obiectivele ASEAN sunt următoarele: .

accelerarea circulaţiei libere de servicii profesionale în regiune. adoptat în 1997 de către ţările membre şi sunt : menţinerea păcii. turism. Pe lângă cei deja menţionaţi. ASEAN întreţine relaţii strânse şi cu organizaţii. finanţe.RELATIILE EXTERNE ALE ASEAN Obiectivul principal al politicii de relaţii externe pentru Comunitatea ASEAN este de a deveni un important jucător internaţional. accelerarea progresului ştiintei şi tehnologiei. cultură. mediu. ştiinţă şi tehnologie. Cu aceste trei ţări s-au dezvoltat relaţii pe multiple planuri: securitate.În prezent obiectivele ASEAN sunt cuprinse în ASEAN Vision 2020. Asociaţia Asiei de Sud pentru Cooperare Regională şi Forumul Pacificului de Sud. Statele Unite şi Rusia. energie. În privinţa relaţiilor comerciale cu ţările mai sus menţionate. tineret şi dezvoltare rurală şi eradicarea sărăciei. aceştia sunt: Uniunea Europeană. În momentul de faţă. intensificarea comerţului şi investiţiilor în domeniul mineral între ţările membre. principalii parteneri ai ASEAN sunt China. De asemenea. asistenţă socială şi dezvoltare. agricultură. cât şi economice cu India. atât politice. cum ar fi: Consiliul Cooperării Golfului. ASEAN are relaţii strânse. criminalitatea transfrontalieră. comunicaţii. sănătate. Tot în zona Asiei şi Oceaniei. cooperare. menţinerea stabilităţii macroeconomice şi financiare. Grupul de la Rio. ASEAN dezvoltă relaţii pe multiple planuri cu partenerii săi de dialog. În anul 2002 comerţul între statele membre reprezenta doar 20% din volumul total al comerţului acestora. ASEAN a negociat sau negociază Acorduri de Liber Schimb. dezvoltarea resurselor umane. comerţ şi investiţii. Un alt efect este şi acela al creşterii volumului investiţiilor străine între ţările . Coreea de Sud şi Japonia. Canada. dar tendinţa este de creştere rapidă. Australia şi Noua Zeelanda. 3. existenţa unui parteneriat angajat în dezvoltare dinamică între ţările ASEAN. forţa de muncă.

200 miliarde dolari anual. mici şi fragmentate. 5 www. de asemenea. prezenţi reprezentanţii unora din statele cele mai influente din zonă . Studiul firmei McKinsey atrăgea atenţia şi asupra investiţiilor străine din ce în ce mai reduse în ţările ASEAN. asociaţie pe care puţini dintre membrii săi o consideră o piaţă unică. a fost semnat de asemenea. la începutul lunii noiembrie 2002. la care au fost. având pieţe mari de desfacere din zonă. dar şi de o piaţă de desfacere aproape echivalentă cu cea a zonelor de coastă ale Chinei. în comparaţie cu pieţe uriaşe cum este cea a Chinei sau din alte zone ale lumii. precum şi fenomenele de concentrare a capitalurilor în vederea valorificării tuturor avantajelor decurgând din formarea unei pieţe de mari dimensiuni. Participanţilor la reuniune le-a fost distribuit un studiu comandat de guvernele celor 10 membri ai ASEAN firmei de consultanţă McKinsey. conform căruia. schimburile comerciale bilaterale (China . dar şi investiţiile străine sunt frânate de problemele provocate de integrarea limitată din cadrul ASEAN. "cândva o destinaţie importantă a investitorilor străini"5. motorul dezvoltării acestei ţări.Printre evoluţiile recente în cadrul ASEAN. Coreea de Sud şi India. capitala Cambodgiei. ca urmare a erodării competitivităţii produselor lor în plan regional. dar mai ales cele referitoare la posibilităţile de dezvoltare şi diversificare a cooperării şi schimburilor economice dintre ele. atenţia că ţările ASEAN nu au reuşit încă să fructifice atuurile pe care le au. Agenda summit-ului a avut la loc de frunte problemele legate de stadiul dezvoltării economice a ţărilor membre ale ASEAN.China. Japonia. se numără faptul că. va fi creată cea mai mare zonă de liber-schimb din lume. exporturile. nu sunt atrăgătoare pentru investitori. Documentul relevă faptul că ţările membre ale acestei alianţe sunt nevoite să facă faţă unei concurenţe tot mai mari. în special din partea Chinei. mult mai integrate.ro . de asemenea.capital. un acord între ASEAN şi China. Potrivit studiului. până în 2010-2015. sublinia studiul McKinsey. Cu această ocazie. Se atrăgea. precum şi cu partenerii mai puternici. în ciuda faptului că dispun de importante resurse naturale şi umane. Pieţele ASEAN. s-a desfăşurat cea de a 8-a reuniune a şefilor de stat şi de guvern ai celor 10 membre.ţări membre. la Pnom Penh. îndeosebi China şi Japonia.ASEAN) urmând să ajungă la 1.

ro 7 . producţia de software şi articole de tehnologia informaţiei. precum uleiul de palmier şi cafeaua vor beneficia de asemenea în continuare de protecţia taxelor vamale. În prezent. dar şi de a accepta reducerile tarifare pentru acele produse prevăzute în acordul ASEAN-China. iar anumite reduceri modeste se vor resimti pe o perioada de 10 ani de zile. 6 La o zi după anunţarea înfiinţării unei zone de comerţ liber ASEAN-China. lemn şi fructe tropicale. gaze naturale. produse mecanice şi electrice. Până în 2010 se estimează ca majoritatea produselor să fie comercializate cu taxe vamale zero. cauciuc natural. Din 2005. ce vor beneficia în continuare de protecţia taxelor vamale. După reducerea substanţială a taxelor vamale între China şi ASEAN.cri www. Aceste produse reprezintă aproximativ 80% din totalul shimburilor dintre India şi blocul ASEAN. pentru includerea acesteia în zona de comerţ liber nou creată. India a propus încheierea unui acord.romanian. mai fragile din punct de vedere economic.7 India a exclus din acest acord 489 de produse. chimicalelor. similar celui semnat de China. iar schimburile comerciale ale Chinei cu ţările ASEAN reprezintă peste 1/10 din totalul comerţului exterior chinezesc (peste 850 miliarde USD). India s-a declarat dispusă să extindă concesiile tarifare preferenţiale ce vor fi acordate noile state membre ASEAN. China ocupă a 5-a poziţie în topul principalilor parteneri comerciali ai ASEAN. Taxele ce se aplica produselor electronice.capital. catalogate ca fiind "foarte sensibile" pentru economiile statelor semnatare. O parte mică din produse. circuite integrate. de la aproape 8 miliarde USD în 1991 la aproape 41 miliarde USD în 2000. semiconductori. cele două părţi au început să implementeze măsurile de reduceri tarifare. printre care cauciucul natural. Produsele chinezeşti electrice şi textile vor avea de asemenea acces nelimitat pe piaţa statelor ASEAN ceea ce va impulsiona dezvoltarea comerţului exterior din ambele părţi. textilelor si masinilor unelte vor fi reduse si chiar eliminate complet in viitorul apropiat. ulei de palmier.Comerţul ASEAN cu China a crescut semnificativ în ultimul deceniu. 6 www. a crescut şi volumul exportului ţărilor ASEAN către China a unor produse precum materii prime petrol. dar şi produse petrochimice.

a fost semnat un acord cu privire la Aranjamentele Comerciale Preferenţiale. . care va fi definitivat până în 2015.ASEAN.susţinerea financiară prin rate preferenţiale ale dobâzii la creditele atrase: . . 4. renunţând târziu la această tactică. . În prezent. Principala piedică în calea dezvoltării comerţului intraregional au constituit-o strategiile diferite ale statelor membre în privinţa politicilor comerciale. în Singapore. un acord preliminar de liber schimb prin care au fost eliminate tarifele la 90% din schimburile bilaterale – mai puţin la orez . va extinde integrarea economică în estul Asiei.contracte pe termen lung asupra volumului fizic al schimburilor.COMERŢUL ÎN CADRUL ASEAN În anul 1977. În anul 1987. gruparea a avut cel puţin până la începutul anilor '90 un succes limitat. celelalte ţări fondatoare au păstrat trendul pretecţionist.liberalizarea barierelor netarifare. negocierea pe cale bilaterală şi după principiul de la produs la produs a unor concesii tarifare şi reducerea substanţială a taxelor vamale la bunurile de import cu o valoare în vamă de minim 50 000 dolari. acesta a fost lărgit printr-un nou protocol prin care se prevedea adoptarea de măsuri pentru stimularea şi dezvoltarea schimburilor economice intraregionale prin: .Japonia a semnat cu ASEAN. În timp ce Singapore a renunţat la strategia de industrializare prin substituirea importurilor. . În ciuda prevederilor stimulative pentru schimburile comerciale. Japonia primeşte 12% din exporturile ASEAN şi este cea mai mare sursă de investiţii în cele 10 state membre ale organizaţiei. Acordul Japonia.extinderea preferinţelor tarifare.alte măsuri Aranjamentele comerciale preferenţiale urmau sa acţioneze pe trei direcţii: alcătuirea unor liste unilaterale de produse ce intrau sub incidenţa preferinţelor tarifare.

statele membre ASEAN au iniţiat şi programe pentru dezvoltarea relaţiilor intraregionale în domeniul cooperării industriale. ca de exemplu. extrem de stricte. creat în anul 1977. Efectele acestui program industrial au apărut relativ târziu. unele ţări s-au retras. Acestă instituţie nu a avut însă succesul aşteptat. începând cu anul 1984. la scurt timp. în mai multe ţări. în funcţie de interesele naţionale. care impun anumite trepte de protecţionism comercial. prin participarea a 140 de bănci comerciale şi acţionari individuali.1 . şi cu toate eforturile depuse de statele membre şi sprijunul financiar japonez. Paralel cu lansarea cooperării pe planul schimburilor comerciale.În ultimii ani. pentru a pentru a evidenţia rolul grupării în dezvoltarea schimburilor economice. nr. Revista de marketing online. având ca principal obiect de activitate acordarea de fonduri pentru realizarea unor proiecte ASEAN şi stimularea exporturilor. În tabelul de mai jos este realizată o prezentare sintetică a evoluţiei principalilor indicatori comerciali ai ASEAN. În anul 1981. situaţia prezintă diferenţieri relativ importante. Se constată totodată o renunţare. autorităţile din ţările membre ASEAN promovează politica de deschidere spre economia mondială. Pe ţări. la obstacolele netarifare şi paratarifare şi practicarea unor taxe moderate. în perioada 1997-2001. astfel că în anul 1988 s-a transformat în bancă comercială. vol.8 8 Tudor Edu.2. au început să se manifeste divergenţe cu privire la derularea proiectelor şi în final.se remarcă în special. ASEAN Industrial Projects Programme. care şi-a propus ca obiectiv promovarea cooperării economice la nivelul grupării ASEAN. marcajele si regulile de origine. ca urmare a dorinţei comune a statelor membre. prin reducerea gradului de protecţie vamală şi prin înlăturarea sau restrângerea barierelor netarifare. Ca bariere netarifare în regiune. a fost creată o corporaţie financiară regională.

56-27. se constată că pe ansamblu.85%) a fost inferioară ponderii importurilor intra-ASEAN (19. ponderea exporturilor intraASEAN în totalul exporturilor grupării (17.55%).ASEAN -Evolutia principalilor indicatori economici.93-19. . în perioada 1997-2001 Din datele prezentate. comparativ cu Uniunea Europeană. comerţul intraregional a deţinut doar o cincime în totalul comerţului ASEAN. O concluzie ar fi aceea că politica comercială promovată în cadrul grupării nu a exercitat o influenţă deosebită asupra comerţului între ţările membre. deşi pe parcursul celor nouă ani de analiză.

se constată că toţi indicatorii valorici şi-au incetinit ritmurile de creştere după criza financiară din anii 1997-1998. ecologice şi sociale au generat efecte negative în special asupra ţărilor din al doilea val dar şi asupra noilor aspirante.5 24362. Mai mult. Singapore. Rata inflaţiei a crescut în anul 1998 comparativ cu anul 1997 de 4.4 52257. America Latină şi Pacific ar trebui să încerce să îl imite. Taiwan.9 80922.1 72756. ţările din primul val (Coreea de Sud. Hong Kong) şi ţările celui de-al doilea val (Malayezia. După anul 1997 crizele financiare. fapt reflectat nefavorabil asupra tuturor indicatorilor valorici. violenţa familială şi societală. Africa. În acest context s-a impus necesitatea trecerii imediate la reforme economice şi politice care să găsească soluţiile pentru un viitor optimist al Asiei. Acest raţionament s-a fondat pe paradigm general acceptată conform căreia.5 ori.3 14. copiilor şi femeilor etc..2 8. la majoritatea indicatorilor. datorită diminuării puterii de cumpărare a monedei naţionale). a intensificat sărăcia. tensiunile rasiale şi etnice. Indonezia) reprezintă etalonul economic pe care alte ţări în dezvoltare din Asia. În ultimii doi ani ai analizei se constată o uşoară revenire a trendului. atât în regiunile urbane cât şi în cele rurale. Asia de Sud-Est a fost celebrată ca un „miracol al creşterii economice”. Thailanda. şomajul.3 (MIL.% 25.1 3.5 11. În 2005 ASEAN a exportat în principal către următoarele regiuni : VALOAREA NR TARA DE EXPORTURILOR USD) 163862.5 92941. timp de aproximativ 15 ani. gulerelor albe şi albastre. Criza financiară din Asia a început prin devalorizarea monedei naţionale a Thailandei şi a avut ulterior consecinţe nefavorabile asupra tuturor categoriilor sociale. precum şi asupra calităţii vieţii (PIB/locuitor s-a redus de la 1419 dolari la 941 dolari. După cum se ştie.8 .unde comerţul intraregional depăşeşte 65%.3 12. COTA PARTE DIN CRT DESTINATIE 1 ASEAN 2 3 4 5 6 SUA UE JAPONIA CHINA COREEA TOTAL.

7 2.6 1.3 2.4 3.8 Produse chimice organice Vehicule rutiere Echipament optic stiintific Fier si otel Pietre pretioase 18542.8 19201.6 10.4 59611.1 13977.1 2 2 1.1 4818.8 Petrol 88249.7 15048.8 2.4 si 8813.1 1.7 1.6 31742 Cota parte din total Exportur Importur i 28.9 0.3 13868.6 2.3 16.1 COTA PARTE DIN TOTAL .1 1.3 În 2005 ASEAN a importat în special din următoarele regiuni: VALOAREA NR CRT 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 TARA DE DESTINATIE ASEAN JAPONIA CHINA SUA UNIUNEA EUROPEANA COREEA AUSTRALIA TAIWAN INDIA ARABIA SAUDITA IMPORTURILOR (MIL $ ) 141030.6 Importuri 160503.4 14267.7 81077.6 23609.5 25800.3 2.4 20982.7 3 2.2 16.6 15286.9 7952.3 i 27.5 33926.6 10.4 13.9 2.1 15.8 2.9 2.9 Materiale plastice 18639.4 1.6 8267.6 .1 1.1 32809.5 2.4 2.5 11593 11532.7 8 9 10 AUSTRALIA INDIA HONG GONG TAIWAN 19645.2 194409.% 24.2 94040.2 87931.3 4.8 15.4 10388 26288.9 14.1 2.1 10.9 Total 28.1 182290.5 14.7 2.1 16825 Total 343949.3 6438.1 În prezent principalele grupe de mărfuri exportate şi importate sunt: Valoare ( mil $) Categoria de marfuri Exporturi Produse electrice si electronice 183446 Masini si echipamente industriale 106477.9 2.9 61136 60976.5 14917 si 12311.

articole de îmbrăcăminte. creveţi. peşte si preparate din peşte. Indonezia a exportat în anul 2006 (primele 10 luni) produse în valoare de 82. produse din oţel.6% faţă de aceiaşi UE 8. materiale şi produse chimice anorganice. cherestea. fibre textile. cu ţările din Africa şi Orientul Mijlociu. la nivel mondial. cu ţări din Europa şi America.6 Indonezia fiind o ţară cu o industrie prelucrătoare intensă este o mare resursă.5 5.6 SUA 7. nichel).ro .indonesia.9 3. Principalele mărfuri importate sunt: produse chimice organice. produse textile şi confecţii. produse plastice în formă primară.6 19028.1 China 5. Principalele mărfuri exportate sunt materii prime: petrol.3 0. plastice.7 9 www. material plastic. vehicule rutiere. maşini şi echipamente petroliere. cum ar fi: materialele textile. celuloză şi hârtie. maşini şi echipamente pentru generarea energiei. ulei de palmier. boabe de cacao. cupru. bijuterii Cauciuc INDONEZIA 15017. cereale.2 4011.21 miliarde dolari SUA (o creştere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005) şi a importat mărfuri la un nivel de 64. produse miniere (staniu.semipretioase. concentrate pentru animale. gaze naturale. cafea.67 miliarde dolari SUA . maşini specializate pentru industria uşoară.4 4. maşini şi aparate electrice. Indonezia are relaţii comerciale în plan bilateral cu ţări din Asia – Pacific. înregistrând o creştere de 9.3 4.9 2. Exportul a fost de 210 miliarde USD. Principalii parteneri externi ai Indoneziei sunt: 9 2006 Indonezia Exporturi (miliarde EURO) Importuri (miliarde EURO) MALAEZIA Volumul comerţului exterior malaezian în anul 2008 a fost de 359 miliarde USD. de materii prime foarte ieftine. cauciuc.7 Japonia 14.7 1. echipamente pentru transporturi. alimentare şi forestiere.

6% din total . respectiv 37.8 %. cu o creştere de 26. cu o creştere de 0. China (9. Ulei de palmier .9 miliarde USD . cu o creştere de 50. Structura importurilor pe 2008 a fost următoarea : 1. 1 %). I 2007. în 2008.8 miliarde USD . cu o creştere de 70. 4. cu o scădere de 0.2 miliarde USD . cu o creştere de 19. Produse petroliere – 5. 8.9 %). ajungând la 521. Japonia (9.37. 2. faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 . Australia (3.3 % . reprezentând 8. Produse din metal – 3. Produse chimice – 6. I 2008) au fost : 1.1 miliarde USD (. respectiv 3. I 2007. Hong Kong (4. Produse electrice şi electronice .6 %) şi Olanda (3.5 miliarde USD. . respectiv 6.1 %). India (3.48 miliarde $ .2 %.5 % din import.01 miliarde USD . Gaze lichefiate – 5.42 miliarde USD . Produse electrice şi electronice – 34.3 %.3 % din export.18 miliarde USD .4 % din export. Ţiţei . înregistrând o creştere de 90. SUA (13 %). în creştere cu 18 % . Produse chimice – 7. R.4 % din export. Destinaţiile principale ale exporturilor. au fost către Singapore (15.3 % faţă de aceeaşi perioadă a anului 2007 .7 % faţă de sem.7 %. în timp ce importul a crescut cu 3.8 % din totalul exporturilor. Thailanda (5.4 %).respectiv 3. în scădere cu 1. respectiv 6. ceea ce reprezintă 7.perioadă a anului 2007.6 % din total import. Principalele mărfuri exportate (in sem.9 % din export . 2.5 miliarde USD .2 %). respectiv 5. cu o creştere de 29.0 % din export.7. Coreea (4. reprezentând 36. 5. 7. 3.4 %).5 miliarde RM (158 miliarde USD) faţă de anul precedent. respectiv 5 % din export.6.7 %).7 % faţă de sem.4 %).4 %. Maşini şi echipamente – 3.3 %. 6.

FILIPINE Comerţul total al Filipinelor pentru perioada ianuarie – decembrie 2005 se ridică la 86. Echipamente de transport – 3. cu o populaţie şi o piaţă locală relativ redusă. creştere cu 8.131 mld USD. 5.4 5 din import.6 % din import.27 miliarde USD .2 % din import. 4.668 mld USD. Exportul a crescut cu 3. în creştere cu 8.1 % din import. creştere cu 8. reprezentând 8. ajungând la 41. reprezentând 5.3 % . 8. fără resurse naturale şi cu o agricultură incurajeaza actiunile de globalizare ale companiilor singaporeze.Fiind o ţară de dimensiuni mici. Astfel.8 miliarde USD reprezentând 5. Titei – 4. Produse prelucrate din metal – 5 miliarde USD . în creştere cu 41. SINGAPORE Singapore este membru fondator al Asociatiei Natiunilor din Asia de SudEst. balanţa comercială a Filipinelor a înregistrat un deficit de 3. atât în cadrul multilateral cât şi cel bilateral şi . comerţul exterior fiind în general.4 % .4 %. Produse petroliere – 5.8 miliarde USD .910 mld USD.7 % . iar importurile au crescut cu 2%. promovează o politica de liberalizare a comerţului internaţional.221 mld USD.8 % . înregistrând 44. 7. reprezentând 4. reprezentând 4. 6. reprezentând 5. creştere cu 36. practic inexistentă.72 miliarde USD .3 % din import.27 % din import. Produse primare din fier si otel – 4.9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Nu sunt restricţii tarifare.3. înregistrând o creştere de 2. Maşini şi echipamente – 7.9%. liber fără taxe vamale.1 miliarde USD .5 % . creştere cu 5.

UE – 16. India. Chile si Singapore). Facilităţile acordate de către guvernul Singaporez se adresează tuturor ţărilor.99 miliarde USD (15. SUA . Lichtenstein si Islanda) şi Trans Pacific SEP (Brunei.94 miliarde USD. industria farmaceutică. spre ţările ASEAN .15.17.97 miliarde USD.79 miliarde USD). Noua Zeelanda. determinând revenirea la o balanţă negativă a schimburilor comerciale după 7 ani. Comerţul exterior al Thailandei în perioada 2000-2006 (nov) Milioane USD 2000 Exporturi 67889 Importur 62423 i Exporturile Thailandei s-au orientat în primele 11 luni din 2006.66%. Singapore a incheiat Acorduri de Comert Liber cu tari sau grupuri de tari cum sunt: ASEAN. înregistrând valori de peste 100 miliarde USD (117. industria chimică şi petrochimică. Norvegia. EFTA (Elvetia. Lichtenstein si Islanda) si Trans Pacific SEP (Brunei.37 miliarde USD (13. SUA. Noua Zeelanda. Cele mai importante sectoare industriale ale ţării sunt industria electronică. 2001 63070 60576 2002 66092 63353 2003 78105 74346 2004 94941 93481 2005 109210 117788 2006(NOV) 118990 116800 . Coreea. (reprezentând 21%). În primele 11 luni ale anului 2006. când au totalizat 94.21 miliarde USD. din care produsele de înaltă tehnologie au reprezentat 73. unde comerţul bilateral şi multilateral se desfasoară în baza preferinţelor vamale reciproce. Importurile au crescut simţitor faţă de anul 2004.09 miliarde USD (12. Australia.24. Panama. Peru. Chile si Singapore). cu importante capacităţi de procesare a ţiţeiului. în creştere cu 15% faţă de 2004. Australia. Coreea.7%). Iordania. China.7%) şi Japonia . India. Norvegia. mai ales. Japonia. exporturile au atins valoarea de 109. SUA. EFTA (Elvetia. Japonia. Panama. China. Noua Zeelanda. Peru. exceptând ţările ASEAN. Iordania. principalele produse la export au fost produsele manufacturate. Noua Zeelanda. cu 26%.Singapore a încheiat Acorduri de Comerţ Liber cu ţări sau grupuri de ţări cum sunt: ASEAN. THAILANDA În 2005.1%).

48 miliarde USD (20. polimeri de etilenă şi produse din mase plastice. au fost: ţiţei. îmbrăcăminte şi produse textile. USD. o creştere a importurilor de bunuri de consum şi de materii prime: gaz si derivate din petrol. schimburile comerciale au fost de aproximativ 84 mild.46 miliarde USD (18. USD.4 mild. comparativ cu anul precedent. care au reprezentat circa 40. produse chimice.1%). produse textile. după 11 luni din 2006. au fost înregistrate creşteri ale exporturilor la următoarele mărfuri: maşini şi echipamente de procesare automată a datelor şi componente ale acestora.1% şi importuri 44. Bunurile de consum au reprezentat doar 7. produse marine. Principalele bunuri importate de Thailanda în primele 11 luni ale anului 2006 au fost materiile prime şi bunurile intermediare. calculatoare şi produse electronice şi cafea. ţările ASEAN – 21. cauciuc şi peşte congelat. lemn şi produse din lemn. cauciuc. în anul 2006. .. orez. mobilă şi articole de mobilier. creştere cu 20. diferite preparate din legume şi fructe. respectiv 10. faţă de aceeaşi perioadă a anului 2005. ceea ce a determinat creşterea stocurilor acestor produse. în creştere cu 22.5% din totalul importurilor. China – 12. în principal. importurile Thailandei au provenit.iar produsele bazate pe resurse naturale şi cele care necesită muncă intensivă 11.42%.7%).37%). cu 26.34 miliarde USD (10. Principalele grupe de produse la export.56%) şi UE – 10. Diminuări ale exporturilor au fost înregistrate la: maşini şi echipamente electrice şi electronice. pietre pretioase şi bijuterii.2%. S-a constatat deja. USD: exporturi 39. din Japonia – 23. urmate de bunurile de capital. autovehicule. VIETNAM Conform datelor furnizate de Oficiul Guvernului. fiecare cu valoare mai mare de 1 mild USD. încălţăminte.1%.6 mild. În primele 11 luni din 2006. Conform unui studiu publicat de Ministerul Comerţului thailandez-Biroul de Comerţ şi Indicatori Economici.9%. produse din fier si oţel. părţi si accesorii auto.17 miliarde USD (8.38%.

Principalele produse la import au fost maşini. produse petroliere rafinate (în special combustibili). Japonia – 4. etc. UE – 3. textile. Distribuţia produselor la import este de 61. UE – 6. Hong Kong – 1. oţel. echipamente şi piese de schimb. Distribuţia produselor la export este de 40% pentru produsele industriei uşoare şi 31% pentru produsele minerale şi produsele din industria grea. Principalele ţări exportatoare în Vietnam sunt China – 6. agricultura. fiind în creştere pentru grupele de materii prime şi în scădere pentru bunurile de consum.83 mild USD.4% pentru bunuri de consum.35 mild USD. îngrăşăminte şi materiale chimice. Japonia – 4. China – 2. Malayezia – 1. UE. Taiwan – 3. 5. materiale pentru confecţii (fibre sintetice) şi încălţăminte.42 mild USD.97 mild USD.29 miliarde USD. produse farmaceutice. materiale şi combustibili. Japonia şi China. grupa de produse la import pentru maşini. ciment. bumbac. în special. silvicultura şi pescuitul ocupând 29%. Australia – 1.82 mild USD. îndreptându-se. Coreea de Sud – 3. componente electronice. Structura importurilor s-a modificat în sens pozitiv pentru Vietnam. Thailanda – 2. De asemenea.RELAŢIA UNIUNII EUROPENE CU ASEAN În ceea ce priveşte relaţia dintre Uniunea Europeană şi ASEAN se poate vorbi despre trei perioade şi anume cea dintre anii 1967 – 1980 in care s-au pus bazele contractelor dintre cele două ţări. echipamente şi accesorii şi 6.5% maşini.91 mild USD si Singapore – 1. echipamente şi piese de schimb este orientată din ce în ce mai mult către pieţe cu înalt nivel tehnologic (SUA. Singapore – 4.23 mild USD.8 mild USD. apoi perioada 1980 – 1994 ce s-a remarcat prin semnarea Acordului de Cooperare EC – ASEAN (martie 1980) şi ultima care prezintă . autoturisme.16 miliarde USD si SUA – 870 milioane USD. 32. Coreea). motorete şi piese de schimb pentru acestea.Principalii importatori din Vietnam sunt SUA – 5.76 mild USD. către SUA. Exportul s-a redus treptat în ţările ASEAN şi alte piete tradiţionale din Asia.16 miliarde USD.95 miliarde USD.83 mild USD.53 mild USD. UE. Japonia.1% pentru materii prime.

În momentul acela. politică şi securitate. ia valoarea exporturilor ASEAN in UE cu 18. Din perspectiva ASEAN. şi anume Japonia şi SUA.relaţiile dintre cele două regiuni ce au ca scop realizarea unui cadru multilateral pentru dezvoltarea relaţiilor pe baze egale. serviciile. existau trei variante la dispoziţie şi anume ALS cu toate ţările ASEAN. Malaiezia. TRĂSĂTURILE VIITORULUI ACORD DE LIBER SCHIMB 10 de experienţe ei în managementul relaţiilor Iacob Catoiu. ce se dorea a fi unul în variantă extinsă. De asemenea. să le completeze pe acestea. . are ca scop întărirea poziţiei în această zonă faţă de principalii concurenţi globali. facilitatea investiţiilor şi protejarea proprietăţii intelectuale. . ALS UE cu ASEAN “-“ 3. UE avea în vedere aplicarea de sancţiuni. În prezent. fiind aleasă în final a doua variantă. relaţia cu Uniunea Europeană. Din perspectiva Uniunii Europene. Oricum.Elemente de macromarketing vizate de România în cadrul negocierilor pentru Acordul de Liber Schimb UE – ASEAN . Astfel . Curs. relaţia cu ASEAN. Singapore. 10 Tocmai în acest sens a fost semnat Acordul de Liber Schimb. acoperind pe lângă comerţul cu bunuri.UE derula negocieri pentru Acorduri de Parteneriat şi Cooperare cu Tailanda. De asemenea se dorea ca acest acord să fie negociat în afara acordurilor politice şi de cooperare care există deja şi eventual. care sunt mai bine reprezentate economic. urma să înceapă negocieri cu Vietnam. UE negocia cu Laos şi Cambogia acorduri separate. datorită situaţiei politice din Myanmar. semnarea Acordului de Liber Schimb avea să ducă la o creşterea a exporturilor Uniunii Europene în ASEAN cu 24%. Indonezia. şi 7 ALS bilaterale. încălcarea drepturilor omului şi a libertăţii. Uniunea Europeană şi ASEAN pun accentul mai mult pe economie. Filipine şi Brunei. Acestea au apărut ca urmare a mai multor realităţi: .5% În momentul negocierii Acordului cu ASEAN. avea să asigure intrarea pe piaţa europeană şi beneficierea comunitare.Cambogia şi Laos erau considerate ţări prea sărace pentru a face faţă renunţării la taxele vamale.

dar nu mai mult de nivelul mai sus menţionat. negocierea accesului liber nu numai pentru bunuri dar şi pentru servicii şi investiţii. cu o perioadă de tranziţie de 10 ani. nivelul taxelor vamale de la care se va începe reducerea este cel „erga omnes”. anumite servicii aeronautice. măsurile posibile de salvgardare se vor raporta la nivelul Naţiunii celei mai favorizate pentru agricultură. nu vor fi incluse aspecte. cu respectarea specificului domeniilor . denumit „servicii. părţile vor putea lua măsuri antidumping şi de contrcarare conform reglementărilor OMC (Art. 6. impozitele sau taxele de export şi restricţiile cantitative la export către cealaltă parte. De asemenea. ceea ce înseamnă că UE va putea ridica taxele vamale. investiţii şi e-commerce”. 2. servicii audio-vizuale şi culturale. În acest sens. barierele netarifare. Părţile se angajează să nu favorizeze companiile locale în dauna celor aparţinând ţărilor celeilalte părţi. Totuşi. comisia va urmări o reducere simetrică a tarifelor de ambele părţi. care nu sunt justificate ca fiind excepţii în cadrul Acordului. comisia are în vedere aplicarea de măsuri de sprijin pentru ţările mai puţin dezvoltate din cadrul ASEAN. 3. Se va încuraja mai ales extensia de timp în dauna altor măsuri. Comisia Europeană dorea prin acest ALS. care merită subliniate: 1.În primul rand se dorea semnarea acordului în termen de 2 ani. precum protejarea investiţiilor. Toate taxele vamale. Din start sunt excluse câteva domenii: operaţiunile cargo din porturi. serviciile şi investiţiile. Acestea vor fi perioade de tranziţie mai lungi sau înţelegeri de liberalizare parţială cu o clauză de revizuire. trebuie eliminate. 4. 6 GATT 94 sau Acordul OMC asupra subvenţiilor şi măsurilor de contracarare). 5. ce putea fi extinsă în cazul produselor şi serviciilor sensibile. Comisia Europeană doreşte introducerea celor două într-un capitol.Comisia Europeană doreşte eliminarea tuturor barierelor netarifare ce nu pot fi justificate. expropieri şi reglementarea disputelor dintre stat şi investitor.Comisia Europeană doreşte tratarea lor împreună. erau prezentate câteva caracteristici ale viitorului ALS. Prevederi speciale vor fi prevăzute pentru produsele identificate ca fiind sensibile.

dar nu vor fi negociate acorduri specifice.liberalizarea în agricultură va afecta ţările ASEAN mergând până la transformări radicale. Ţările ASEAN vor avea cel mai mult de câştigat din reducerea taxelor pentru servicii (75%) presupunând o reducere de 50% a barierelor comerciale în servicii.pesimiştii din zona ASEAN susţin că industria bunurilor va fi afectată în sensul că se va reduce protecţionismul pentru ramuri importante. utilizarea pământului şi modul de procesare a produselor.este un domeniu prioritar. . care pot fi înregistrate în zona ASEAN.UE doreşte liberalizarea accesului. exporturile şi tranzitul.sensibile. cum ar fi modificarea structurii proprietăţii. lemn şi produse din lemn. referitor la procedurile vamale şi facilitarea comerţului se vor negocia reguli.în industrie. hârtie şi produse din . Barierele exportului din ţările ASEAN în UE sunt considerate a fi: exigenţele şi standardele tehnice şi contingentele tarifare pentru produsele sensitive. inclusiv la utilităţile publice. Chiar dacă Comisia Europeană este pregătită să acorde tratament preferenţial în sensul prelungirii perioadei de tranziţie.acordul va urmări liberalizarea plăţilor curente şi a mişcării capitalului dar include şi o clauză de rezervă pentru situaţii excepţionale. dezvoltarea durabilă. aceasta va trebui să acorde investitorilor şi serviciilor din UE cel puţin tratament egal. achiziţiile guvernamentale. Percepţiile negative. metale fabricate. formalităţi şi proceduri în legătură cu importurile. Barierele exportului UE în ASEAN sunt considerate a fi: exigenţele şi limitările în domeniul serviciilor şi politicile naţionale în susţinerea anumitor ramuri industriale. cum ar fi dificultăţi monetare sau referitoare la cursul de schimb sau supervizare prudenţială sau impozitare. 7. proprietatea intelectuală. cerinţe. referitoare la Acordul de Liber Schimb ar putea proveni din: . 8.UE este interesată de standardele sociale şi de mediu. precum şi liberalizarea bunurilor şi serviciilor conexe mediului înconjurător. cum ar fi: produsele de cauciuc. câteva ţări ASEAN nu doresc negocierea acestei laturi. 9. 10. 11. În cazul în care o ţară ASEAN semnează un acord de integrare economică cu un stat terţ. ci doar se va cere respectarea reglementărilor internaţionale existente. mişcarea capitalului şi plăţile.

trebuie subliniate şi aspectele pozitive pentru ASEAN. care să fie utilizată la nivel european pentru proliferarea ideilor de colaborare şi câştig reciproc de pe urma semnării unui Acord de Liber Schimb. autorităţile române ar trebui să promoveze stabilirea şi publicarea de reguli specifice pe anumite domenii. mai ales pe domeniile prioritare ale ASEAN. liberalizarea accesului pe pieţele serviciilor din UE etc. . Principalele idei promovate ar putea fi grupate în: . Trebuie identificate interesele urmărite la nivel microeconomic şi acestea trebuie transformate în priorităţi guvernamentale. care sunt stabilite pe termen mediu-lung. se estimează o reducere a acestora pe sectoarele industriale menţionate mai sus între 1. De asemenea. . cum ar fi: accesul pe o piaţă mare.câştigul reciproc pe termen lung.promovarea ţărilor UE şi a domeniilor prioritare din cadrul fiecăreia pentru identificarea de oportunităţi pentru ţările ASEAN. industria de mase plastice. .chiar dacă Uniunea Europeană este văzută ca principal câştigător al acestui ALS. venind şi cu exemple deja existente în cazul altor ALS ale UE. În privinţa promovării intereselor companiilor româneşti. . multe dintre acestea sunt reglementate în Constituţiile ţărilor membre ASEAN. România ar putea propune o grilă de dialog.dacă Regulile de Transparenţă prevăd publicarea regulilor generale cu impact deosebit asupra comerţului internaţional de bunuri şi servicii. vor mai fi afectate: industria constructoare de vehicule. încălţămintei şi a îmbrăcămintei.hârtie.4% în cazul metalelor neferoase. . industria pielăriei.punctul de plecare în negocierea ALS trebuie să-l reprezinte potenţialii beneficiari. .7% în cazul electronicelor până la 6. industria mobilei.în privinţa serviciilor. având în vedere Regulile de Transparenţă incluse în „Directiva pentru Negocierea unui Acord de Liber Schimb între Comunitatea Europeană şi ţările sale membre şi ţări ale ASEAN”: . principala temere fiind liberalizarea accesului pentru străini. . autorităţile din România ar putea întreprinde măsuri pe anumite direcţii.trebuie scoase în evidenţă ajutoarele şi sprijinul financiar si nu numai pe care UE le acordă ASEAN pentru armonizarea standardelor şi mecanismelor regulatorii.în privinţa slujbelor.

promovarea (pe lângă informarea) beneficiilor acestui acord pentru entităţile implicate în relaţiile economice internaţionale. cum ar fi un portal web complex şi întâlniri ale autorităţilor cu Camerele de Comerţ şi Asociaţiile Patronale. Acest aspect ar trebui să se realizeze prin intermediul unor mijloace interactive. CONCLUZII  ASEAN este o grupare aflata mereu in cautarea identitatii sale si niciodata suficient de eficienta pentru a-si atinge pana la capat obiectivele propuse. .. ceilalti membri fondatori ai ASEAN s-au aflat printre cele mai mari ”success stories” in ultimele decenii.  Cu exceptia Filipine. succes datorat mai degraba politicilor si potentialelor nationale decat apartenentei la ASEAN.

pag 123 . Economie mondială.Florin Bouciu. de fapt. nici nu pot si nici nu doresc in mod real sa il urmeze. Integrarea regionala putin mai accelerata in anii ’90 s-a datorat in mare parte eforturilor de liberalizare pe plan mondial si cresterii economice a statelor membre. 2004. Bucureşti.  Statele membre ASEAN trebuie sa lase la o parte frustrarile privind integrarea lor intr-un bloc comercial regional si sa se distanteze de modelul UE pe care. BIBLIOGRAFIE: 1.caci atunci cand va fi momentul roata va incepe sa se miste de la sine. Editura Lumina Lex.  O solutie ar fi pastrarea climatului de cooperare regionala si a dorintei de a actiona in comun fara a forta nota. pe care o considera ca fiind cel mai important forum de coordonare a elementelor de politica comerciala din lume.  Statele membre ASEAN par sa considere deocamdata ca cea mai importanta organizatie economica este pentru ele Organizatia Mondiala a Comertului.

1 4.asean. www.ro .ro 6.2. vol.org 5.Elemente de macromarketing vizate de România în cadrul negocierilor pentru Acordul de Liber Schimb UE – ASEAN 3. www. Revista de marketing online. Tudor Edu.indonesia.capital.Iacob Catoiu. Curs. www.2. nr.