Balistica judiciară Acest domeniu aparent atât de spectaculos al crecetării cdriminalistice a apărut şi s-a dezvoltat plecând de la bazele şi datele ştiinţifice

oferite de balistica propiiu-zisă ca ştiinţă care satudiază fenomenele legate de tragerea cu armele de foc. Necesitătile cercetării judiciare a unor evenimente în care au fost utilizate şi arme de focomorurri , sunicideri, jafuri, -au dus la aparţia balisticii judiciare. Balistica judiciara este o ramura a tehnicii criminalistice, care elaboreaza metodele şi mijloacele tehnico stiintifice de studiere a armelor de foc portative, a munitiilor acestora şi a urmelor impuscaturii, infractiunii. In prezent, gradul de complexitate al infractiunilor comise cu arme de foc, variaza de la vatamari corporale sau ucideri din culpa, în cadrul unor accidente de vimatoare, pina la infractiuni de omor comise de persoane care prezinta un grad sporit de pericol social. Existenta unor grupari de tip mafiot, care îşi disputa suprematia asupra unor zone sau domenii din ceea ce denumim “economie subterana”si internationalizarea legaturilor acestor grupari, au generat în numeroase cazuri, reglari de conturi în vederea inlaturarii “concurentei”. Atentatele cu bomba şi atacurile armate, intervenite intre grupurile rivale, au indignat şi ingrozit opinia publica, facind sa scada increderea în organismele abilitate de lege cu prevenirea şi combaterea acestor infractiuni. Activitatile predilecte ale retelelor criminalitatii organizate constau in: traficul de arme; munitii; substante radioactive; explozivi; valuta falsa; droguri; prostitutie; reciclarea fondurilor ilicite e. t. c. Până după anul 1989, regimul exercita un control sever al armelor şi munitiilor. Transformarile survenite după acest an, convulsiile sociale inerente, au făcut posibil ca un numar mare de arme de provenienta straina sa fie introduse ilicit în tara. La acestea se adauga sustragerile de armament şi munitii, comise pe teritoriul Romaniei. În acestre condiţii apare ca foarte dificila mîşi unea organelor de urmarire şi impun o investigare minutioasa, riguros ştiinţifică a acestor cauze, în vederea identificari personelor vinovate şi a tragerii lor la raspundere penala. Dezvoltarea industriei de armament, a făcut Acest tip Aceste posibila aparitia, pe linga armamentul clasic şi a armamentului cu destinatii speciale. egala masura şi de organizatii mafiote, grupari teroriste sau alte categorii de infractori. în vederea identificarii armei cu care s-a tras şi ulterior a autorului

de armament este utilizat de fortele de mentinere a ordinii publice, de unitatile antiteroriste dar în imprejurari impun o noua evaluare a balisticii judiciare, prin prisma realizarii unor cercetari şi

experimente, care sa puna la dispozitia specialistilor, caracteristicile tehnice, urmele, metode şi incadrat în aceasta categorie.

un vast bagaj de cunostinte, vizind Balistica judiciara, în prezent,

mijloace eficiente de identificare a armamentului

are un obiect propriu de cercetare, principii şi legitati proprii, legAturi cu alte stiinte teoretice şi practice şi metode proprii de cercetare stiintifica. Aceasta ramura a tehnicii criminalistice nu se identifica cu balistica generala, prima are aplicabilitate în cauzele privind infractiuni comise cu arme de foc, iar cea de-a doua prezinta interes din punct de vedere militar. Balistica generala are doua ramuri:balistica interioara şi balistica exterioara. Balistica interioara studiaza toate fenomenele şi procesele care au loc pe timpul tragerii. Tragerea este un proces termodinamic şi gazodinamic complex şi rapid, aproape instantaneu. Sursa de energie utilizata şi nt combustibilii chimici, sub forma de pulberi balistice, caracterizati de o mare cantitate de energie chimica_. Balistica exterioara este o ramura a mecanicii, care studiaza legile miscarii unui corp greu, aruncat sub un anumit unghi faţa de orizont. In prezent balistica interioara şi balistica exterioara sunt doua stiinte tehnice de sine statatoare şi bine definite. Ele studiaza fenomene de naturii diferite şi dispun de legi şi mijloace propriide investigare teoretica şi experimentala. _ atingerii acesteia de către proiectil. Istoria balisticii judiciare, este strins legata de perfectionarea şi dezvoltarea tehnicii, privind constructia armelor de foc, de raspândirea lor pe toate continentele lumii şi de utilizarea acestora în comiterea unor infractiuni. Din punct de vedere etimologic, “a arunca”.
1

S-au realizat şi studii de

balistica a tintei, care abordeaza din punct de vedere militar fenomenele care se produc în momentul

radacinile

cuvintului”balistica”se regasesc în termenul latin “balista” şi în grecescul “ballo”, care inseamna Termenul prvine din antichitate şi evidentia un atac cu ajutorul catapultelor, care , printr-un sistem mecanic , aruncau sub un unghi de 45 0 bolovani sau alt gen de proiectile asupra cetatilor asaltate. Aparitia armamentului portativ şi utilizarea acestuia în comiterea unor infractiuni, a impus cu necesitate, orientarea eforturilor spre descoperirea unor metode de identificare a armelor folosite, metode care s-au dezvoltat dea lungul timpului. In anul l835 Henry Goddard a identificat autorul unei infractiuni de omor, comisa cu arma de foc după o urnma descoperita pe proiectilul în litigiu, urma care-;ui avea corespondenta în tiparul pentru gloan’te descoperit la domiciliul persoanei banuite.
F. Moraru “Manual de balistica interioara” Edit. Militara Bucuresti 1976 pag. 4. suplimentare V. Macelaru “Manual de balistica judiciara”Bucuresti 1972 pag. 7, 8
1

Pentru lămuriri

la microscop. Acesta imspreuna cu Robert Bosch au realizat un sistem eficient de examinare a proiectilelor. după care a examinat comparativ negativele proiectilelor în litigium. prin rularea proiectilelor pe placute de ceara şi oxid de zinc. Un nume de referinta în istoria balisticii judiciare este cel al expertului american Charles E. a desoperit pentru prima data importanta striaţiilor lasate de ghinturile tevii pe proiectil în procesul identificarii armei de foc. Charles E. fotografica a urmelor comparate. 2 Alexandre Lacassagne profesor de medicina legala la Lyon . Phillipp O. Gravelle a pus la punct microscopul comparator . Waite a fost ajutat de fizicianul John Fisher şi de chimistul Phillipp O. directorul Biroului de Cercetare Chimica a orasului Stuttgart. Acesta în perioada l9l9-l923 a realizat prima colectie de armament continand peste l5oo de modele de arme. In Europa. Waite. cit pag 19. instrument care a permis examinarea comparativă şi multana a doua proiectile (litigiu şi mode de comparaţie ). carti groase. . Otto Mezger. în l925. constatand ca striaţiile celor doua proiectile sunt identice. obtinind un proiectil model de comparaţie şi a efectuat o examinare comparativă a proiectilului în litigiu cu cel tras experimental. o alta descoperire importanta a fost realizata în l9l3 de profesorul Baltazard din Paris. În urma demersurilor stiintifice desfasurate de cei trei . efectuand trageri în cutii cu vata . tuburi cu apa. după urmele lasate pe tubul cartus şi pe capsa acestuia. Pornind mai departe pe firul istoriei. care a demonstrat posibilitatea identificarii unei arme de foc . menită a fi utilizată în procesul identificarii de grup. Waite au fost continuate de Calvin Goddard (l89l-l955) care în Statele Unite ale Americii a pus bazele balisticii judiciare ca ramura distincta a stiintei criminalisticii. pe lângă multi altii. Măcelaru op. De asemenea au dezvoltat sistemul de ilustrare 2 V. Gravelle specialist în microsopie şi fotografie. un mare aport în dezvoltarea balisticii judiciare l-a avut.Henry Goddard nu a aprofundat cercetarile şi nu s-a gandit sa elaboreze o metoda de investigare ştiinţifică în acest domeniu. în anul l889. în ceara. lemn de esenta moale. sefului Institutului Medico Legal din Leipzig a evidentiat profilul urmelor lasate de ghinturi. La Berlin chimistul Paul Ieserich a efectuat în l888 o tragere experimentala cu o armă în litigiu. In l905 Richard Kokel. etc. au descoperit cele mai bune metode de recuperare a gloantelor. cu negativul proiectilelor model de comparaţie . Cercetarile lui Charles E.

în Belgia . S-a creat în timp un sistem apreciativ pentru urmele lasate de armele de foc pe elementele de munitie. Armele de foc sunt dispozitive formate dintr-un ansamblu de mecanisme. impreuna cu Von Leden Hulseboschi au făcut o serie de experimente şi comunicari stiintifice în domeniu. 3 Art. Coroborate cu experienta acumulata de specialisti . În Luxemburg Pierre Mediger a reluat în anul l9l9 urmele lasate pe tubul cartus şi pe capsa de către mecanismul de percutie şi cel de extractie. Mage. rezultate din arderea pulberii explozive3. în acest context a crescut şi numarul specialistilor interesati de descoperirea unor metode eficiente de identificare a armelor de foc utilizate la comiterea unor infractiuni. col. iar în Europa se utilizau în perioada respectiva mai multe microscoape de comparare. De remarcat ca în aceasta perioada a cerscut productia în masa a armamentului şi pe cale de consecinta şi numarul de infractiuni comise cu arme de foc. substanţelor toxice luminoase. precum şi utilizarea principiilor şi a legitatilor puse la dispozitie de stiintele exacte aceste evooluţii au făcut posibil ca balistica judiciara sa devina o ramura distincta a tehnicii criminalistice. In Olanda. .cu ajutorul fortei de expansiune a gazelor. In Suedia. Hary Soderman care lucra la Lyon în calitate de asistent al lui Locard şi -a scris lucrarea de doctorat în domeniul balisticii judiciare. Acest tip de arme sunt utilizate in principal pentru atac sau apărare. urmele impuscaturii şi valoarea acestora în identificarea amei cu care s-a tras şi a autorului infractiunii. iar procesul continua la inaltimea sarcinilor impuse de dezvoltarea productiei de armament modern. In Grecia. dr. profesor la scoala de razboi au efectuat cercetari în domeniul balisticii judiciare. Ceea ce a stat la baza acestei ramuri a stiintei criminalisticii a fost experimentul stiintific privit la modul general şi experimentul judiciar raportat la fiecare cauza instrumentata. Deja în l93o infractiunile comise cu arme de foc erau investigate pe criterii stiintifice. decat în Statele Unite ale Americii unde a fost descoperit acest aparat.Primul razboi mondial a schimbat în Europa situatia infractionalitatii. Matvojev şi Sususkin au editat mai multe lucrari stiintifice în domeniul balisticii judiciare.2 Legea 17 /1996 privind regimul armelor de foc. D. Cristalizarea şi modernizarea balisticii judiciare a continuat cu mult succes. piese şi accesorii. Georgiades. a mijloacelor şi metodelor moderne de descoperire a infracţiunilor comise cu arme de foc. etc. în Rusia . Rochetar a preluat conducerea scolii de criminologie şi politie ştiinţifică şi impreuna cu lt. criminalist şi chimist. G. Ele functionează prin aruncarea proiectilelor. Hulst . dar si in cadrul unor activităti sportive si de divertisment.

CLASIFICAREA ARMELOR DE FOC Prin arme de foc. confectionate pentru dotarea fortelor armate. răni. c) Armele de vânătoare. în sensul prevederilor Legii 17/1996 se întelege acele arme a csror functionare determins aruncarea unuia sau a mai multor proiectile. folosite în actiuni de neutralizare sau nimicire a personalului si tehnicii de luptă ale inamicului. b) Armele de tir. e) Arme ascunse astfel fabricate sau confectionate încât existenta lor să nu fie vizibilă sau bsnuită. cu alice sau mixte destinate practicării vânătorii. Principiul de functionare are la bazs forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei incsrcsturi. substante aprinse sau luminoase. . ori împrăştierea de gaze nocive.accesorii. . cu glont. . special fabricate sau confectionate pentru practicarea tirului sportiv. ori imprsstierea de gaze nocive.2 se face o clasificare a armelor de foc după destinatia acestora. iritante sau de neutralizare. După destinatie Conform legii armele de foc sunt: a) Armele militare. f) Armele de panoplie. piese sau dispozitive destinate a imobiliza. cu glont sau cu alice. omologate sau recunoscute ca atare de Federatia Română de Tir. constând din: inchizstor.teava si anexele ei.Regimul armelor de foc si al munitiilor este reglementat in România prin Legea nr.mecanismul de tragere.prin valoarea lor istorics. Armele de foc au de regulă in compunerea lor. mecanismul de extractie si mecanismul de alimentare. Precum si orice alte instrumente. . .3 al. dacs. piese si accesorii: . iritante sau de neutralizare. iritante sau de neutralizare.l7/l996. următoarele mecanisme. dacă prezintă caracteristicile unei arme militare. În articolul 3 alineatul l al legii se stipulează: “prin arme de foc se inteleg acele arme a csror functionare determins aruncarea unuia sau mai multor proiectile.patul sau crosa armei. a ucide ori a distruge. asociatii cultural-artistice si sportive sau în panopli personale. Principiul de functionare se întemeiază pe forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei încărcături. d) Armele confectionate special pentru a împrăştia gaze nocive. mecanismul de percutie. sunt destinate a fi psstrate în institutii de culturs si arts. În Legea 17/1996 art. substante aprinse sau luminoase. fscute inofensive. stiintifics sau care constituie daruri ori recompense sau amintiri.

pustile mitraliers.. dar in special arme militare:pustile. revolvere). Dups constructia canalului tevii Raportat la acest criteriu de clasificare armele sunt: -arme cu teavs liss. armele de vânstoare. de asemenea. Dups modul de functionare al armelor Regimul de functionare al armelor de foc difers de la un model de arms la altul.4 al legii 17/1996 este statuat ce întelegem prin munitii. În art. care pot fi întrebuintate la armele prevszute în art. g) Armele de recuzits. altele semiautomat. . cum sunt: arme de vânstoare cu alice.arme cu teavs mijlocie 20-50 cm (pistoalele mitraliers). valoare pentru institutiile de specialitate. în stare de functionare. subansamblurile si dispozitivele care se pot constitui si pot functiona ca arme de foc. pitoalele lansatoare de rachete.arme cu teavs scurts 3-20 cm (pistoale. respectiv: cartusele. etc. . Principiile de functionare difers. arme militare de asalt cu teavs liss. -arme cu tevi combinate. care au peretii interiori ai tevii netezi. pentru re armare. fscute inofensive. loviturs cu loviturs. Dups lungimea tevii Conform acestui criteriu armele se clasifics in: . armele de tir cu glont). pustile mitraliers. revolverele. Sunt considerate arme de foc si ansamblurile.arme simple -arme de vânstoare cu tevi lise sau combinate. arme de tir cu un singur cartus. destinate a fi folosite în activitatea artistics sau de productie cinematografics. iar cele mai simple functioneazs pur si simplu mecanic.3. care constituie raritsti sau prezints. Unele tipuri de arms functioneazs în regim automat. arme de tir redus. . altele utilizeazs energia de recul. Anumite tipuri de arme utilizeazs forta gazelor rezultate în urma împuscsturii. pistoalele. -arme cu teavs ghintuits sunt atât armele destinate vânstorii care au teavs ghintuits. Pentru a ilustra modul de functionare al armelor de foc vom prezenta câteva tipuri si principiile care stau la baza functionsrii lor. . având una sau dous tevi lise si una ghintuits. . de la caz la caz. . proiectilele si încsrcsturile de orice fel. anumite tipuri de revolvere.În aceasts categorie se includ si acele arme de foc. carabinele. pistoalele mitraliers. . înss exists si arme care functioneazs în regim foc.arme cu teavs lungs 50-80 cm (pustile.

suprafata acestuia va intâlni opozitia reliefului format de ghinturi. Urmare a acestui proces. csmasa proiectilelor fiind confectionats din cupru sau alams se taie in ghinturi. suprafata glontului va prezenta o serie de dâre. ~işn primul rând pe glont se vor imprima ghinturile.URMELE FORMATE PRIN ÎMPUŞCARE . reprezentând unghiul de rotire al ghinturilor. se pot face aprecieri cu privire la modelul de arms cu care s-a tras tras glontul respectiv [ ]. forma si materialul glontului. zgârieturi foarte fine. vor avea o alts configuratie. alsturat miscsrii de inaintare i se va imprima si o miscare spirals. inclinatia si lstimea ghinturilor difers de la un model de arms la altul. URMELE PRINCIPALE . implicit urmele create de gloantele trase. La trecerea glontului prin canalul tevii. Glontul intrând in ghinturi. Urma creatâ de ghinturi pe glont. umplând profilul canalului tevii. Initial se aprinde incsrcstura capsei care are o sensibilitate deosebits la actiuni mecanice si care aprinde pulberea de azvârlire. Prin trageri repetate spatiul dintre ghinturi se msreste datorits procesului de frecare la temperaturi inalte intre gloante si canalul tevii [ ]. Asupra macro si microreliefului canalului tevii. ea crescând dups iesirea din teavs. dar numai in situatiile in care cu arma in cauzs s-au tras putine focuri. asociate cu date referitoare la calibrul. Miscarea de rotatie a rotatiei a glontului este foarte mics in canalul tevii. ori spre dreapta ori spre stânga. actioneazs presiunea si temperatura foarte mare create in momentul impuscsrii [ ]. Proiectilele au diametrul mai mare decât interiorul tevii armei. Lstimea ghintului poate apsrea pe glont asa cum este ea in realitate. uneori vizibile cu ochiul liber. alteori numai la microscop. }evile armelor de foc sufers un continuu proces de modificare datorats intrebuintsrii. presiunea gazelor face posibils expulzarea proiectilului pe canalul tevii spre exterior. ci intotdeauna inclinats. URMELE CREATE DE INTERIORUL ŢEVII ARMEI DE PROIECTIL Ca urmare a actiunii mecanismului de dare a focului. Apoi. Presiunea in canalul tevii atinge valori intre 1000 kg/cm2 si 3600 kg/cm2. directia. canalul tevii suports . sub forma unor striaţii vizibile cu ochiul liber. ~n general. nu este niciodatâ dreaptâ şin raport cu axa glontului. iar temperatura variazs intre 2000°C si 3000°C. inss. se degajs o mare cantitate de gaze. se produce impuscstura. urmele de pe proşiectil. Deoarece numarul.

Apoi.urma inchizstorului pe suprafata rozetei tubului cartus.urma cuiului percutor pe suprafata capsei. in momentul incsrcsrii. . paralel cu axul. va rsmâne un spatiu inexistent pâns acum si care este urmare a actiunii corozive a ruginii [ ]. adics depunerea de particule metalice pulverilente. suprafata canalului tevii. in faza a doua. Privind inss inainte de realizarea percutiei si anume. . URMELE CREATE PE TUBUL CARTU{ Arstam la inceputul acestui capitol. din camera de explozie dups producerea impuscsturii. este erodats. nu vor fi reale [ ]. . care. vom constata formarea urmstoarelor urme.aceste presiuni si temperaturi inalte. spre dreapta ari paralele cu urmele create de ghinturi pe glonte [ ]. ci pe tubul cartusului: . Rugina din canalul armei fiind indepsrtats prin trageri. pot fi sterse prin insssi actiunea ghinturilor. sau de o alts asperitate mai mare. care se formeazs in momentul in care acesta loveste capsa. ~n al doilea rând. Asperitstile canalului tevii sun forma unor zgârieturi pe suprafata glontului. este impinss inapoi de reculul armei. Zgârieturile de pe glont pot avea pozitii foarte variate in raport cu axul longitudinal al glontului: spre stânga. dar datorits intrebuintsrii repetate relieful canalului tevii sufers modificsri.urma extractorului pe rebordul razelor tubului cartus. care se formeazs in momentul introducerii cartusului in camera de explozie si in momentul extragerii cartusului. cs impuscstura se produce ca urmare a actiunii mecanismului percutor asupra capsei si producând aprinderea incsrcsturii de pulbere. datorits jocului si impactului pe teavs. este presat pe suprafata inchizstorului. . care datorits temperaturii ridicate se sudeazs de canalul tevii. de aceasts dats nu pe glont. când prinde tubul de marginea rozetei si il trage inapoi. iar sensul si unghiul de rotatie precum si lstimea urmelor create de ghinturi. suportând trecerea repetats a gloantelor. este cea de lovire si depunere a sa. apoi a percutsrii capsei iar dups producerea impuscsturii evacuarea tubului tras. duce in mod inevitabil la ruginire. se formeazs in momentul impuscsturii când tubul cartusului. Proasta intretinere a armei. inceput paralel cu urma glontului. Urma cea mai pregnants ce va exista pe un asemenea proiectil. la rândul ssu. intervine metalizarea canalului tevii. Un glont cu diametrul mai mic decât diametrul canalului tevii va avea mai putine zgârieturi pe suprafata sa.urma extractorului. impins de gaze.

proiectilul nu gsseste alts iesire decât spre teavs. orificiile create in tesutul osos vor fi din punct de vedere al diametrului. unde datorits actiunii ghinturilor si vitezei mari de deplasare. se imprims o miscare spirals.. B. }esutul osos se deosebeste de celelalte tesuturi. in ce priveste consistenta si rezistenta sa. A. armele de vânstoare. . Urmele formate in timpul extragerii tubului cartus tras (urmele extractorului. Trecerea proiectilului prin diverse obiecte precum si infundarea sau ricosarea au ca urmare crearea a o serie de urme. La revolverele Hagan tubul este sustinut de un sabot.urma ejectorului (de obicei la marginea rozetei). . Urmele formate in timpul producerii impuscsturii (urma cuiului percutor. ale ejectorului si ale ferestrei de evacuare). dându-i pozitia de evacuare din arms. C. pliante nu au inchizstor. Aceasta fiindcs. Dups aceasts prezentare se poate face o clasificare a urmelor exacte pe tubul cartusului [ ]. strspungerea. unele revolvere americane vechi nu au cui percutor. respectiv capul tubului. o serie de arme nu au ejector. Urmele formate in timpul incsrcsrii armei (la trecerea cartusului din incsrcstor in camera de explozie). tubul sprijinindu-se pe un disc. datorita densitstii obiectului si unghiului mic de incidents. Trebuie avut in vedere faptul cs nu toate piesele enumerate mai sus exists la orice tip de arms [ ]. Corpul uman constituie un obstacol in calea proiectilului fiind alcstuit din tesuturi de consistents si duritate diferita [ ]. mai apropieate de msrimea reals a proiectilului. formats prin blocarea tubului. Bunsoars. dups iesirea din teavs se poate solda cu: pstrundere. urmele peretelui inchizstorului si urmele create de peretii camerei de explozie). având forma unei nervuri longitudinale. tuburile cartuselor de vânstoare se refolosesc si in consecints prezints importants doar capsa (care se inlocuieste). Urmele particulare care se creazs pe tubul cartuselor de vânstoare nu prezints nici o importants pentru activitatea de identificare.urmele lssate de peretii camerei de explozie pe corpul tubului cartus. Zborul glontelui pe traectorie. sau ricosarea. URMELE CREATE DE PROIECTILE PE CORPUL VICTIMEI si ALTE TINTE Datorits presiunii mari in camera cartusului. cocosul lovind direct capsa.

viteza glontului. Pielea sau tesutul muscular intinse de glont in momentul impactului se retracta.orificiul de iesire. . distanta de la care s-a tras. stelat). Orificiul rotund ia o forms ovals ulterior. . . iar dimensiunile orificiului vor fi determinate de directia fibrelor cutanate [ ]. atunci orificiul de intrare va avea o forms ovals. când energia cinetics scade. Astfel un proiectil cal. ~n cazul orificiilor create la nivelul craniului. Cu cât energia cinetics este mai mare. mai aproape de diametrul real al proiectilului. ilustrare.. ci intr-un unghi ascutit. Dacs glontul nu pstrunde perpendicular pe suprafata pielii.tame . glontul creazs trei feluri de urme: -orificiul de intrare. ~n corpul omului.~n cazul tesuturilor moi sau al organelor cavitare orificiile pot avea diametrul mai mare sau in situatia in care tesutul se contracts mai mic decât cel al proiectilelor. Orificiile create de glont in cutele pielii apar mai mici. ~n orice obiect pe care-l traverseazs implicit si in corpul omului.schema-. felul tesutului lovit. cu atât proiectilul va forma un orificiu cu diametrul apropiat de diametrul ssu. orificiul va fi mai mare si de forma neregulats. dimensiunea orificiului de intrare este aproape egals cu diametrul glontului si poate fi cu ceva mai mare [ ]. ~n cazul unor perforsri perpendiculare orificiul de intrare este rotund.65 mm. ~n general orificiul de intrare are o forms mai regulats si este mai mic. dar odats cu desfacerea cutelor se vor marii [ ]. in cazul unei perforsri oblice forma orificiului de intrare va fi ovals. datorits contractiei musculare sau a contractsrii inegale a tesuturilor. Diametrul si forma orificiilor sunt conditionate de valoarea energiei cinetice a proiectilului in momentul lovirii. va crea un orificiu de intrare ce variazs in jur de 5-6 mm [ ]. ceea ce face ca orificiul ss fie mai mic decât diametrul glontului [ ]. proiectilul creând rupturi mari ale tesuturilor ca care vine in contact.canalul cuprins intre cele dous orificii. orificiul de intrare poate avea forme variate determinate de o serie de factori: unghiul de lovire.. 7. ~n situatia tragerilor efectuate de la distante mici ori cu teava lipits de tesut orificiul de intrare va avea o forms neregulats datorits si actiunii gazelor (fonds.

Când tragerea s-a efectuat cu o arms de vânstoare. iar fisurile concentrice si radiale se vor intinde uniform in toate directiile [ ]. etc. Când vârful proiectilului este rotunjit sau tesit. orificiul de intrare are forms ovals. Caracteristicile orificiului de intrare intr-o tsblie de sticls difers in functie de distanta de tragere. prezentând o pierdere mare de substants. vom intâlni fisuri radiale si o serie de alte urme. datorits cumulsrii tuturor factorilor tragerii (flacsrs. marginile orificiului de intrare vor fi neregulate din cauza contuziei si ruperii tesutului. Cu mult mai mare decât diametrul glontului va fi si orificiul de intrare format in cazul unui unghi de incidents foarte mic (sub 10°). datorate factorilor suplimentari ai impuscsturii [ ].50 m vor exista câteva orificii de intrare (dous pâns la patru) formate de grupuri de alice si mai multe orificii mici create de fiecare alics in parte. folosind ca proiectile alice. Uneori. ~n sticls orificiul de intrare a glontului are forma unui con. dacs s-a tras de la distants mics si sub unghiul de 90°. Când tragerea s-a fscut peste aceasts limits. vom deosebii urmstoarele feluri de orificii de intrare: intre 0. vom deosebi dups cum s-a tras de la distants mics de la distants mare. orificiul de intrare va avea o forms rotunds cu diametrul foarte apropiat de cel al glontului (crspsturile radiale putând chiar ss lipseascs). De pilds. vitezs mare. Dacs tsblia din sticls este perforats perpendicular orificiul de intrare ca avea forms rotunds. in functie de energia cinetics a proiectilului in materialul perforsrii si de rezistenta materialului. implicit de energia cinetics a proiectilului si de unghiul de incidents. dar si de orificiul de iesire [ ]. Urmele proiectilelor create in alte materiale decât corpul victimei vor avea forme variate. in jurul orificiului de intrare. . Peste aceste limite fiecare alics va crea un orificiu de intrare. ceea ce il deosebeste de toate celelalte plsgi impunse. Caracteristica fundamentals a orificiului de intrare este lipsa de tesut [ ]. cu baza in directia tragerii. iar crspsturile sticlei sunt mai numeroase in sensul directiei glontului [ ]. Aceasta presupune o energie cinetics mare si o vitezs apropiats de viteza initials la gura tevii. Gloantele cu vârf ascutit vor forma orificii de intrare cu marginile netede. deoarece proiectilul impinge inainte psrti din materialul prin care trece [ ].~n cazul tragerilor de la mics distants (sub 10 cm) orificiul de intrare este mai mare decât diametrul glontului. O tragere sub 50 cm va produce un orificiu de intrare unic. de forma unui crater neregulat. Când perforarea se produce sub un unghi mai mic de 90°. presiunea gazelor.50 si 2.).

gloantele trecând prin corp pierde o parte atât de insemnats din energia sa. putând strspunge obiectul in care a pstruns. Orificiul de iesire il intâlnim numai atunci când proiectilul nu si-a pierdut energia cinetics. punând in evidents forma orificiului [ ]. ~n marea majoritate a cazurilor si mai ales când este vorba de arme cu teavs scurts. Orificiile de intrare in tăbliile metalice vor avea un diametru aproape identic cu proiectilele care le-au creat [ ]. Proiectilele cu vârful tesit (in aceleasi conditii de tragere). De aceea.orificiul de iesire nu va mai prezenta “minus tesut”. respectiv pierdere de substants. orificiul de intrare este mai mare decât diametrul glontului. ~n scândură uscată. deoarece acesta va antrena in miscare particule din lemn. in acest caz. datorits elasticitstii fibrelor. ~n cauciuc este chiar foarte greu de gssit acest orificiu [ ]. vor crea orificii rotunde si apropiate de dimensiunile lor. energia cinetics si viteza mare) perforând o tsblie de sticls s-ar putea să nu producă fisuri radiale.La o tragere efectuats de la mare distants. Pielea tsbscits si tessturile dese vor prezenta un orificiu de intrare apropiat ca diametrul de msrimea glontului. Spre deosebire de lemnul uscat. Când tragerea este efectuats de la mare distants sau când proiectilul a strspuns mai multe obiecte pe traiectorie isi pierde energia cinetics imprejurare in care va crea un orificiu de intrare si un canal la capstul csreia se va opri [ ]. intrucât energia cinetics si viteza proiectilului scade astfel incât contactul cu sticla se aseamsns cu spargerea realizats de o piatrs. . Aceasts caracteristics o intâlnim si la materialele elastice de genul pielii neprelucrate si cauciucului. lemnul verde sau umed va prezenta un orificiu de intrare mai mic decât diametrul glontului. Spre deosebire de proiectilele ascutite la vârf vor creea intotdeauna fisuri radiale. datorits faptului cs acum. incât iesind corp actioneazs asupra pielii ca o pans. Orificiul de intrare in sticlă diferă si in functie de forma vârfului glontului. Astfel. Orificiul creat va fi rotund si foarte apropiat de diametrul glontului. rupturs. un glonte cu vârful ascutit (in conditiile in care unghiul de incidenţă) este de 90°. ~n capul uman -spre deosebire de orificiul de intrare. va actiona asemeni unui burghiu. conic. geamul nu mai prezints orificiu de intrare. Acest fenomen se explică prin aceea că glontul. stelat. Marginile sale se apropie fsrs pierderi de substants. despicând-o. orificiul de iesire prezints forme neregulate: fants. glontele “desface” tesutul.

~n cazul in care proiectilul se fragmenteazs. neregulat. Actiunea hidrodinamics a proiectilului se manifests de obicei in situatiile in care sunt utilizate arme de calibru mare si care folosesc munitie cu o incsrcsturs de pulbere considerabils (pusti. ~n aceste cazuri. Actiunea hidrodinamics a proiectilului se manifests si la trecerea prin substanta cerebrals [ ]. poate exista un singur orificiu de intrare si mai multe orificii de iesire pot ss apars si in situatia in care proiectilul desprinde si antreneazs pe traiectul sau fragmente osoase. Când proiectilul si-a pierdut energia cinetics vom intâlni fie o despicare incomplets a pielii. fie o infundare spre exterior a pielii. in sensul ca un material lemnos uscat. tesuturile si pielea se rup in alt mod decât in cazul unui proiectil intact. . glontele ss sufere deformsri sau fragmentsri. Se poate intâmpla ca glontele ss se rostogoleascs in urma unei ricossri interne. datorits faptului cs impinge inainte aschii din material sticlos [ ]. lungs de 1-2 cm. De pilds un proiectil deformat sau turtit va crea un orificiu de iesire rupt. ~n materialul lemnos. Proiectilul pstruns in stomac sau in inims aflats in stare de diastols. vezics) va produce dilacerarea acestora. La trecerea printr-o tsblie de sticls. cu marginile rssfrânte. când orificiul de iesire va avea forms de fants ingusts. iar un material lemnos verde (umed) va prezenta un orificiu de iesire cu un diametru mai mic decât acela al glontului. glontele va crea un orificiu de iesire mai mare decât cel de intrare. Dacs forta vie a glontului este mare (distanta de trgere fiind relativ mics). in dreptul csrora pot ss apars fisuri care prin deshidratare au forms si aspectul unor zgârieturi. orificiul de iesire are aceleasi caracteristici ca si in cazul orificiului de intrare. datorits faptului cs glontul nu strspunge ci loveste cu partea laterals. uneori poate ss lipseascs datorits exploziei organului. la trecerea prin organele cavitare pline cu substante lichide sau vâscoase datorits actiunii hidrodinamice a proiectilului se pot produce rupturi foarte mari.Este posibil ca la trecerea sa prin corp. in aceste cazuri numai in imprejurarea in care glontele se rostogoleste in momentul impactului. precum si in alte organe consistente in aps (ficat. pistoale mitraliers). va prezenta un orificiu de iesire mai mare decât diametrul glontului. Baza conului rezultat prin perforarea sticlei este orificiul de iesire. Aceste caracteristici le va avea si orificiul de iesire intr-un os cranian. Foarte rar se intâmpls acest fenomen in cazul armelor de calibru mic. ~n toate aceste cazuri orificiul de iesire va fi foarte mare.

identics cu cea de intrare in ricoseu. ~n tesutul osos. glontele ss pstrunds in psmânt pâns la o oarecare adâncime. ~n oasele late (craniu. orificiul de iesire prezints aschieri iar in tabla de metal. Urma de ricoseu are forma unui ssntulet care prezints o intorssturs finals spre dreapta sau stânga. datorits unghiului mic de incidents [ ]. de obicei. eschiloase sau simple fisuri. cutie craniana. acestea se formeazs numai atunci când energia cinetics a proiectilului este foarte mics. sub un unghi ascutit si iese aproape de locul de intrare [ ]. cu baza spre orificiul de iesire. ~n corpul uman. Când pstrunde sub un unghi ascutit va forma un canal neregulat -indreptat initial pe traiectoria proiectilului. datorits unui contact al acestuia cu un material mai dens. Adeseori aceste rsni sunt numsr subcutanate.~n scândurs subtire si placs. omoplat) când proiectilul pstrunde perpendicular. Glontele poate produce fracturi orificiale. mai mare decât diametrul glontului. O alts categorie de urme principale pe care le pot crea proiectilele sunt urme de ricoseu. in functie de miscarea giroscopics a glontului. Uneori. glontele creazs un canal a csrui forms si caracteristici variazs de la material la material. De multe ori s-a intâmplat ca. Vom intâlni un canal direct când el este prelungirea directs a traiectoriei glontului imprimats de arms. ~ntre orificiul de intrare si del de iesire sau intre orificiul de intrare si punctul de infundare. Dacs proiectilul alunecs prin piele de-a lungul ci. ca de pilds in coapss. acesta modificându-si traiectoria . omsr. iar deviat când din diferite motive (proiectilul loveste usor) traectul se modifics si implicit si sensul canalului [ ]. va crea un canal in forms de trunghi de con cu baza mare in directia de tragere. O forms specials de canal este “canalul tangential” creat de proiectil atunci când pstrunde intr-o parte rotunjits a corpului. o rupe si se vor forma plsgi lungi rupte. canalul poate fi: direct sau deviat. forma canalului difers in functie de distanta de tragere. Spre deosebire de canalele tangentiale exists si canale in seton. la iesirea decât la intrarea in ricoseu (de exemplu un nit). ca apoi ss revins la suprafats si ss capete o traiectorie -din punct de vedere al unghiului. cominutive. mai rar ele ating muschii si organele interne situate aproape de suprafats. Lstimea canalului este. apoi in trunchi de con. structura osului si energia cinetics a proiectilului [ ]. marginile orificiului de iesire sunt rssfrânte in sensul deplassrii proiectilului. intorsstura finals este foarte pronuntats si diferits de sensul de rotatie al glontului. Ricoseul este o respingere a proiectilului de suprafata unui obiect.

tatuajul creat de pulberea arss sau arss incomplet. vor prezenta canale cu lstimi aproximativ egale pe tot parcursul (cu foarte mici denivelsri. . . intrând sub pielea care acopers cutia cranians si realizând forta necesars strspunderii osului. urmele create de proiectil in zborul ssu pe traiectorie (orificiul de intrare. pulbere arss incomplet si pulbere nearss. UMELE SECUNDARE ~n momentul producerii impuscsturii. funingine. . Canalul va corespunde cu relieful portiunii peste care trece [ ].afumsrile create de pulberea arss.(neputând pstrunde in os) si alunecând pe sub piele. isi modifics traiectoria. a particulelor aderente pe proiectil (uleiuri. . Asemenea canale se pot forma si atunci când glontele intâlneste un muschi care contractându-se ii modifics traiectoria initials sau il expulzeazs afars. Lemnul (atât umed cât si uscat) precum si tabla metalics. . parafins. orificiul de iesire. la pstrunderea proiectilului in case. reziduuri de pulbere arss). vor creea o serie de urme caracteristice si anume [ ]: . . datorits actiunii reculuilui. in cazul materialului lemnos. Aceste produse incadrate in categoria factorilor suplimentari tragerii. canal. pornind pe un canal subcutanat.inelul de imprimare relevs gura tevii canal si il intâlnim la tragerile cu teavs lipits. pe lângs proiectil. ~n sticls. pâns când datorits formei calotei craniene si a inertiei va iesi afars. format prin desprinderea unor particule fine din compozitia proiectilului (csmass) si depunerea lor pe orificiul de intrare. va avea forma unui trunchi de con cu baza mare in directia tragerii.rupturile provocate de presiunea gazelor. in categoria urmelor principale intrs: urmele formate de arma de foc pe elementele cartusului. pe teavs mai ies si alte produse din incsrcstura cartusului: gaze. . La pstrunderea in corpul uman. datorate nervurilor). ~n consecints evidentiem cs. flscsri.inelul de frecare format prin depunerea pe orificiul de intrare (margini) si uneori pe canal.arsurile provocate de flacsrs si de temperatura inalts a gazelor. inelul de metalizare il intâlnim de obicei. Proiectilul. canalul creat de proiectil.inelul de metalizare. urmele de recoseu). ca de altfel si canalul din oasele plate.

Aceasts urms apare cu precsdere in cazul utilizsrii pulberii negre (cu fum) care nu arde complet in canalul tevii asa cum se intâmpls cu pulberea coloidals. in functie de rezistenta materialului in care s-a tras.2. unde presiunea atinge circa 2800 atm.2.de 64. Trebuie cunoscut acest fenomen deoarece exists riscul de a confunda orificiul de intrare cu cel de iesire. ceea ce creazs un volum mare de gaze. O parte din aceste substante . La tragerile efectuate din apropiere asupra corpului uman. formând o cantitate de substante solide sub forms de rsruri de potasiu. rupturile provocate de gaze produc o rssfrângere in directia inverss sensului de inaintare a proiectilului a marginilor rupturii. O imprejurare demns de semnalat este legats de forma rupturilor create de gaze. prin orificiul creat de proiectil. Prezenta urmelor de funingine si a arsurilor create de flacsrs indics inss cu certitudine cs este vorba de un orificiu de intrare si nu de iesire. gazele pstrund usor prin articolele textile. Aceeasi situatie o intâlnim si la tragerile cu teava lipits de cutia cranians. La armele cu teavs scurts. pe articolele de imbrscsminte. a csrei incsrcsturs consts din pulbere neagrs. pe teavs va iesi o flacsrs a csrei lungime depinde de cantitatea de pulbere din incsrcsturs si din lungimea tevii. Acest fenomen se explics prin faptul cs. in zona orificiului de intrare se observs cs. actiunea gazelor este mai mare datorits situsrii punctului de presiune maxims a gazelor la o distants -in principiu.5 mm de la camera de explozie. II. iar msrimea acestora este in functie de armamentul si munitia folosits. ~n momentul tragerii cu o arms. inss la contactul cu tesutul cutanat ele revin producând ruptura materialelor textile si rssfrângerea marginilor rupturii in directia inverss sensului de inaintare al proiectilului. Actiunea gazelor este mai mare in cazul armelor care folosesc munitie cu incsrcsturs de bulbere mare. ARSURILE Sunt urme secundare care sunt create de actiunea flscsrii si se prezints la marginile orificiului de intrare. Rupturile provocate de actiunea mecanics a gazelor le intâlnim numai in cazul tragerilor de la mics distants (pâns la 10 cm). gazele pstrund sub piele inss la contactul cu tesutul osos revin si produc ruptura tesutului cutanat si rssfrângerea marginilor acestuia in sensul arstat. Pulberea neagrs arde mai incet decât cea coloidals. iar csrbunele si sulful nu ard complet [ ].RUPTURILE Sunt provocate de presiunea gazelor si se prezints sub forms de stea sau cruce.

Cantitatea de funingine rezultats in urma arderii pulberii va fi mai mare sau mai mics dups cum pulberea este cu fum sau fsrs fum. Nitroglicerina si piroxilina nu formeazs aproape deloc reziduuri solide dar pulberea fsrs fum contine totdeauna diferite adaosuri (grafit. de culoare neagrs datorits continutului mare de csrbune.) [ ]. etc. Funinginea nu poate produce in mod obisnuit leziuni mecanice datorits greutstii foarte reduse a particulelor sale [ ]. Depozitul de funingine este neuniform. ~n cazul impuscsturilor realizate prin folosirea pulberii coloidale arsurile se datoreazs temperaturii ridicate a gazelor. iesind si afars. Dacs pulberii coloidale nu-i este caracteristics formarea flscsrii. de obicei. neaferents de funingine. ~n jurul plsgii in conditiile in care se trage de la distants mics. aceasta nu inseamns cs impuscstura realizats prin folosirea ei nu ar produce arsuri. iar psrul se aduns in msnunchiuri. Cantitatea de funingine care se formeazs in urma arderii pulberii fsrs fum este mult mai mics decât a celei cu fum si de o coloratie mai deschiss (cenusiu si foarte rar verde). Acest fel de arsuri le intâlnim la tragerile efectuate cu o arms automats (deoarece sunt trase mai multe cartuse succesiv) si in cazul cartuselor vechi deoarece punctul maxim de presiune a gazelor se deplaseazs spre gura tevii. se pot deosebi cele dous cercuri. la fel si articolele de imbrscsminte din lâns. pâna la 30 cm. ssruri de bariu. Pe mssura iesirii din teavs ele se rscesc ca la o distants de 10-20 cm flacsra ss dispars. Aceste substante formeazs un rezuu solid care se va depune in jurul orificiului de intrare. formând un cerc a csrui consistents depinde de distanta de la care s-a tras. .devin incandescente in canalul tevii. derivati ai ureei. AFUMĂRILE Sunt acele urme care se formeazs prin depunerea reziduurilor solide rezultate din arderea pulberii. uneori separate unul de celslalt printr-o portiune libers. de “piele tsbscits”. Bumbacul si alte tessturi se pot aprinde fie partial fie total. particulele incandescente vor provoca o arsurs. Distanta de zbor a funinginii este. Pelea -prin deshidratare. Depunându-se in jurul orificiului de intrare pe piele sau incsltsminte. inss se poate vedea un strat intern mai dens si unul extern mai putin dens. fiindcs pulberea arde neregulat [ ]. evident.va cspsta un aspect pergamentos. difenilamins. Funinginea produss de pulberile cu fum formeazs un depozit in jurul orificiului de intrare.

Depozitul de funingine se realizeazs nu numai prin efectul gazelor (care duc cu ele particule de funingine). inelul va avea forms rotunds. cum este cazul imbrscsmintei. ricoseazs inapoi. Funinginea depuss formeazs un inel a csrei forms difers in functie de unghiul tragerii. dacs directia din care s-a tras formeazs cu suprafata pielii un unghi ascutit. TATUAJUL Este o urms creats de pulberea arss incomplet care se formeazs in jurul orificiului de intrare. ci la suprafata unui al doilea strat care urmeazs [ ].2. Aceasts urms se relevs vu ajutorul lupei cu lamps U. aflat la o distants intre 0. in functie de felul incsrcsturii. iar pe de alts parte. funinginea nu se depune intr-un cerc inchis ci sub forms de raze. mai ales la tragerile cu pulbere fsrs fum. Distanta pâns la care actioneazs particulele de pulbere semiarse este de pâns la 80 cm la armele neautomate si semiautimate. ~n unele cazuri tatuajul se produce prin depunerea de cstre proiectil a particulelor rupte in timpul exploziei din peretii tubului cartus./min). pentru elucidarea imprejursrilor unei sinucideri []. II. se va forma un oval sau elipsoid. pe marginile orificiului de intrare (ca un inel de frecare) si numai pe al doilea strat.La tragerile cu teava lipits de piele. in canalul format de proiectil. deoarece particulele de funingine pstrund impreuns cu gazele. Acest fapt se poate observa in cazul tragerilor cu arme la care viteza initials a proiectilului este foarte mare. iar obiectul asupra csruia se trace prezints mai multe suprafete suprapuse. in acest caz ea se depune pe obiectele intâlnite in cale (de pilds mâna care tine arma). msrimea si forma particulelor de pulbere. Aceasts limits este depssits la armele automate care au o cadents de tir foarte mare (peste 1000 lov. Astfel.5-5 cm. lungimea tevii.V.4. afumarea nu apare la suprafata obiectului asupra caruia s-a tras. distanta de la care s-a tras. ~n unele cazuri. Uneori. depunându-se pe peretii ssi interiori. funinginea se va extinde sub forma specifics urmei de afumare. Pe primul strat funinginea se depune sub forma unui inel ingust. Dacs unghiul de tragere este drept. ci si prin actiunea glontelui care depune funinginea de pe suprafata sa datorits frecsrii cu obiectul in care pstrunde. Funinginea lovindu-se de piele sau de alte obiecte. având dimensiuni si densitsti variabile. . raza depozitului de funingine poate fi foarte mics sau poate ss lipseascs complet din jurul orificiului de intrare. pe de-o parte. si este importants pentru stabilirea distantei de la care s-a tras.

Aceasts urms secundars se formeazs prin depunerea de substante aderente la suprafata proiectilului. Când inelul de frecare s-a format pe obiect de culoare inchiss. reziduuri de pulbere arsa. pe marginile orificiului de intrare. Formarea tatuajului. II.2. si anume la diferentierea primului foc de cel de-al doilea foc trase cu aceeasi arms.Pulberea neagrs creeazs mai frecvent tatuaje datorits dimensiunilor mai mari ale granulelor si caracteristicilor armelor de vânstoare [ ]. fie din canalul tevii. in parte. parafins. cât si independent de acesta când partea mai denss a obiectului perforat se gsseste mai spre interior. Operatiile de colectare a reziduurilor sunt deosebit de migsloase si cu rezultate neconvingstoare in 90% din cazuri ceea ce determins o evaluare sub “beneficiu de inventar” a acestor urme. a ordinii tragerilor. fscând corp comun cu inelul de frecare. . va msrii cantitatea de funingine din inelul de frecare. INELUL DE METALIZARE Poate fi intâlnit atât la gura orificiului de intrare. depunând mai putine substante uleioase []. reziduuri metalice si substante aderente la glonte.2. pe lângs conditiile mentionate este determinats si de duritatea obiectului asupra csruia s-a tras [ ]. se poate scoate in evidents prin relevarea funinginei cu hârtie fotografics sau prin relevarea stratului de grssime cu ajutorul radiatiilor ultraviolete. Urma de frecare este formats din resturi de uleiuri minerale. sau când glontul a strsbstut succesiv mai multe obiecte [ ]. particulelor depunându-se numai la suprafata sa. Examinarea substantelor care formeazsinelul de frecare ajuts la stabilirea. fie pe traiectul exterior (ricoseu). cele in corms cilindrics sunt propulsate mai departe decât cele lamelare sau in forms de bands. Inelul de frecare este de culoare cenusie si se observs usor pe obiectele de culoare deschiss.6. Inelul de frecare al primului proiectil tras prezints resturi de ulei si mai putins funingine pe când al doilea proiectil. pe când un obiect dens nu va permite acest lucru.5. Dintre pulberile coloidale. INELUL DE FRECARE Se formeazs la gura orificiului de intrare ori de-a lungul canalului de perforare [ ]. II. funingine. Un obiect de consistents mare va permite particulelor de pulbere nearse complet ss pstrunds.

lemn. revenind loveste tesutul cutanat provocând deshidratarea suprafetei lovite. prin desprinderea si depunerea unor particule metalice din csmasa proiectilului. ascunzstor de flacsrs. Imprimarea gurii tevii va fi totals sau partials in functie de unghiul sub care a fost sprijinits teava de obiect: . .imprimarea totals este aceea in care toate psrtile proeminente ale tevii sunt atât de bine imprimate pe piele. URMELE FORMATE PRIN IMPRIMAREA }EVII ARMEI Aceste urme.).7. imnrscsminte. etc. etc. amortizor. gura tevii se retrage.adics in directia de unde a venit glontele. este mai mare decât cel de iesire. determins formarea inelului de frecare pe imbrscsminte si piele. Marginile orificiului vor fi zdrentuite. incât permit recunoasterea conturului acesteia. când unghiul sub care s-a sprijinit teava a fost mai mic de 90°. Orificiul de intrare. Datorits reculului. sunt rezultatul tragerii cu teava lipits de obiectul in care se trage. Aceasts urms poate reprezenta conturul complet al gurii tevii sau numai o parte a acesteia. in timp ce inelul de metalizare contine numai particule din corpul proiectilului in inelul de frecare sunt depuse substante aderente la suprafata proiectilului provenind din canalul tevii si din diferitele corpuri pe care le-a strsbstut sau din care a ricosat (tabls metalics. iar inelul de metalizare apare numai la traversarea unui os plat. cu rupturi orientate spre directia de tragere.2. II. ultimele din categoria urmelor secundare. a doua teavs la armele de vânstoare.imprimarea poate avea aspect de “semiluns”. Inelele de metalizare pot fi descoperite numai prin röentgenografie si spectrografie datorits cantitstilor foarte mici metal depuse. Deosebirea dintre inelul de metalizare si inelul de frecare consts in faptul cs.). iar in unele cazuri pot fi imprimate si unele piese din apropierea gurii tevii sau montate in fats (vârful superior al vergelei. in cazul tragerii cu gura tevii lipits de obiect. Este posibil ca inelul de metalizare ss nu poats fi evidentiat prin metodele susmentionate caz in care se poate utiliza microsonda electronics. Datorits presiunii mari si faptului cs gazele nu au alts iesire decât inspre inapoi.Un proiectil pstrunzând in corpul uman. sfacelsri ale tesutului cutanat sau franjursri ale csror margini vor fi indreptate invers cu directia de miscare a proiectilului. contrar regulii . sticls. Gura tevii va creea asa numitul “inel de contuzie”. recuperator de recul. . acestea vor crea sfârtecsri. datorits temperaturii ridicate.

in lumina celor expuse mai sus. etc.). flacara. temperatura acestora.Dacs urmele principale au fost definite ca fiind un rezultat al actiunii pieselor si mecanismelor armei asupra elementelor cartutului si al actiunii proiectilului in timpul zborului ssu pe traiectorie asupra diverselor obiecte intâlnite in cale. urmele secundare. arderea incompleta a pulberii. sunt rezultatul factorilor suplimentari ai impuscaturii (presiunea gazelor. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful